Introducere

Prelungirea intervalului QT pe electrocardiogramă (ECG) a fost asociată cu Torsade de

Pointes, o aritmie cardiacă potențial letală. Un interval QT prelungit poate fi cauzat de sindromul
QT lung (LQTS), care poate să fie moștenit, fie dobândit din cauza unei afecțiuni medicale
subiacente sau a unor medicamente. Măsurarea intervalului QT este utilizată zilnic la nivel
mondial în diagnosticul LQTS sau în evaluarea posibilelor efecte ale unui medicament nou
asupra intervalului QT. [1]
Deși valoarea unui interval QT prelungit pentru evaluarea riscului viitoarelor aritmii maligne
este înțeleasă pe scară largă, majoritatea medicilor, inclusiv cardiologii, au dificultăți în
identificarea corectă a unui interval QT prelungit. În plus față de dificultățile de măsurare,
diagnosticarea LQTS este dificilă, deoarece există o suprapunere considerabilă a intervalului QT
între pacienții cu LQTS și controalele sănătoase. Din cauza acestei suprapuneri în intervalele QT,
măsurători suplimentare precum dispersia QT și variabilitatea QT au fost introduse și evaluate în
funcție de valoarea lor pentru a diagnostica LQTS. Deoarece acești parametri relativ noi sunt
utilizați pentru a studia dinamica QT, aceștia necesită evaluarea unui număr mare de intervale
RR și QT. Variabilitatea QT, de exemplu, este determinată de obicei de la 256-512 bătăi sau
256-512 secunde ECG. [1]
Mai mult, sunt introduse teste în decubit dorsal pentru a studia adaptarea intervalului QT și
modificări ale morfologiilor undei T din cauza modificărilor ritmului cardiac induse de starea
rapidă. În aceste teste, dinamica intervalului QT este evaluată pe baza unui număr mic de
intervale QT. Analiza beat-to-beat a testelor în decubit dorsal ar putea oferi mai multă
perspectivă asupra comportamentului dinamic al intervalului QT și, prin urmare, să-și
îmbunătățească valoarea diagnosticului. Măsurarea manuală a acestor numere mari de intervale
RR și QT necesită mult timp și, prin urmare, sunt necesari algoritmi automatizați de interval QT.
[1]
În prezent, algoritmii automați pentru măsurarea intervalului QT încorporat în sistemele ECG
comerciale măsoară intervalul QT pe un complex mediu sau mediu în timp. În consecință, au fost
publicate algoritmi de detectare a ritmului la ritm care includ dinamicitatea intervalului QT, dar
folosesc adesea doar un singur cablu ECG (majoritatea II sau V5), ceea ce face ca intervalul QT
să fie susceptibil de orientarea axei cardiace și de plasarea electrozilor.

Pentru a obține o dovadă a utilizării unor estimatori cât mai rezistenți la prezența erorilor
externe de achiziție a semnalului ECG, deci a avea măsurători cât mai robuste, se aplică mai
multe metode de măsurare ale intervalului QT. În *materialul urmator* vor fi prezentate
metodele:
1. Wavelet
2. Root mean square
3. Pan-Tompkins
4. Bazett
5. Threshold
6. Tangent
7. Fridericia
8. Framingham
9. Hodges
10. QTVI
11. SVD
12. Curve Length transform
13. Dispersia
14. SVM
15. Fourier Shift

2. The Root Mean Square (ECGRMS)

Se vor folosi metode adiacente de analiză pentru masurarea duratei ciclului CL (Cycle
Length) și a vârfurilor peak-urilor R și T (RTpk) – vâfruri locale, precum software-ul intern
ScalDyn (algoritmii Scaldyn folosesc prima și a doua estimare parabolică minimă pătrată a
primelor și celei de-a doua derivate pentru a detecta bătăile) sau metoda Pan-Tompkins
(identifică vârful R global). Se poate observa că pentru aceste determinări se identifică în
semnalul analizat o soluție globală pentru unda R, iar vârful T local (Tpk) este detectat fie ca vârf
maxim sau minim între R + 50ms și R + 0,7RR (Pan-Tompkins), fie prin utilizarea unui indice
de curbură, ulterior aflând și sfârșitul undei (Tend) și intervalul QT în DII (Lead II QT/QTII)
folosind metoda convențională a tangentei (Scaldyn).
După utilizarea a una dintre aceste metode pentru a determina intervalul CL (Cycle
Length), se va împărți la rădăcina pătrată a intervalului mediu RR (formula lui Bazett) pentru a
obține QTc (intervalul QT corectat) [3].
QTc modificat =(QT−(QRS−120 msec))/ √ RR (1)
Note:
metoda tangentei, care nu este afectat de orientarea axei cardiace și care poate fi aplicat pe o bază
beat-to-beat, indiferent de morfologia undei T.

Bibliografie

[1] Ben J. M. Hermans, Arja S. Vink, Frank C. Bennis, Luc H. Filippini, Veronique M. F. Meijborg,
Arthur A. M. Wilde, Laurent Pison, Pieter G. Postema, T. Delhaas (2017). The development and
validation of an easy to use automatic QT-interval algorithm, PloS one, 10.1371/journal.pone.0184352
[2] Lux, Robert & Sower, Christopher & Allen, Nancy & Etheridge, Susan & Tristani-Firouzi, Martin &
Saarel, Elizabeth. (2014). The Application of Root Mean Square Electrocardiography (RMS ECG) for the
Detection of Acquired and Congenital Long QT Syndrome. PloS one, 10.1371/journal.pone.0085689.
[3] Rabkin, Simon & Szefer, Elena & Thompson, Darby. (2017). A New QT Interval Correction
Formulae to Adjust for Increases in Heart Rate. JACC: Clinical Electrophysiology. 3.
10.1016/j.jacep.2016.12.005.