Intervalul QT este timpul de la începutul undei Q până la sfârșitul undei T.

Reprezintă timpul
necesar depolarizării și repolarizării ventriculare, efectiv perioada sistolei ventriculare de la
contracția ventriculară izovolumetrică la relaxare izovolumetrică.

Intervalul QT este invers proporțional cu ritmul cardiac , astfel se scurtează la frecvențe cardiace
mai rapide și se prelungește cu ritmul cardiac mai lent.
Un QT prelungit anormal este asociat cu un risc crescut de aritmii ventriculare, în special
Torsades de Pointes.
S-a constatat că sindromul QT scurt congenital este asociat cu un risc crescut de fibrilare atrială
și ventriculară paroxistică și moarte subită cardiacă.

Intervalul QT corectat (QTc) estimează intervalul QT la o frecvență cardiacă standard de 60

bpm.
Acest lucru permite compararea valorilor QT în timp la diferite frecvențe cardiace și
îmbunătățește detectarea pacienților cu risc crescut de aritmii.

Există mai multe formule utilizate pentru a estima QTc :

Formula Bazett: QTC = QT / √ RR
Formula Fridericia: QTC = QT / RR 1/3
Formula Framingham: QTC = QT + 0,154 (1 - RR)
Formula Hodges: QTC = QT + 1,75 (ritm cardiac - 60)

QTc este prelungit dacă> 440ms la bărbați sau> 460ms la femei.

QTc> 500 este asociat cu un risc crescut de Torsades de Pointes.
QTc este anormal de scurt dacă <350ms.

Cauzele unui QTc prelungit (> 440ms):