Alte cauze de modificări electrocardiografice

EKG în diselectrolitemii
EKG în diskaliemii
Valoarea normală a potasiului seric = 3,5 – 5 mEq/l (mmol/l)

Hiperpotasemii – în funcție de severitatea hiperpotasemiei pot apărea:

O pantă mai abruptă a fazei a 3-a a potențialului de acțiune =>
- Unda T e mai ascuțită, înaltă, cu baza (durata) mai scurtă
Potențialul membranar de repaos e mai mic => faza 0 a potențialului de acțiune e mai lentă și mai puțin abruptă =>
- Complex QRS mai larg (= cu durată crescută, putând depăși 0,12’’)
- Interval PR mai lung
- Bradicardie
- În fazele avansate asistolie

Hipopotasemie
Faza a 3-a a potențialului de acțiune mai puțin abruptă, mai lungă =>
- Durata undei T este crescută; unda T devine bifidă, cu partea inițială mai plată și partea finală mai amplă
(această parte a II-a mai înaltă a undei T a fost mult timp interpretată ca fiind o undă ‚u’ mare, anormală)
- În formele foarte severe unda T se negativează, segmentul ST devine subdenivelat
- Alungirea duratei repolarizării determină alungirea intervalului QT => risc crescut de dezvoltare a unor post-
potențiale precoce și a torsadei vârfurilor

EKG în discalcemii
Calcemie normală = 8,7 – 10,2 mg/dl (2,2 – 2,6 mmol/l)

Hipercalcemia
- Faza de platou a potențialului de acțiune (a 2-a) devine mai scurtă => segment ST și interval QT mai scurte.
- În formele foarte severe apar unde Osborne (se mai numesc unde ”J”) = unde situate la joncțiunea
complexului QRS cu segmentul ST. Datorită acestor unde complexul ventricular se lărgește.
- În forme severe pot apărea diverse grade de BAV

Hipocalcemia
Faza a 2-a mai lungă => alungirea segmentului ST și a intervalului QT

Alte diselectrolitemii:
Hipomagneziemia – poate determina alungirea intervalului QT. Poate fi asociată cu hipopotasemia.

EKG în pericardite
- Supradenivelarea segmentului ST în majoritatea derivațiilor precordiale și frontale (excepție aVR unde este
subdenivelat). De obicei această supradenivelare nu depășește 5 mm înălțime și este concavă în sus.
- Inițial unda T este pozitivă. Devine negativă după ce segmentul ST devine izoelectric.
- Nu apar unde Q patologice.
- Segmentul PR poate fi subdennivelat în derivațiile inferolaterale și supradenivelat în aVR.
 Există uneori, mai rar, cazuri de pericardită „localizată” (imaginea nu mai apare în toate derivațiile)
 Dacă există lichid pericardic în cantitate mare/ în formele cronice de pericardită cu pericard îngroșat pe EKG
poate să apară o scădere generalizată a amplitudinii undelor în toate derivațiile (=microvoltaj).
 Modificări EKG datorate unor medicamente

Modificări EKG la pacienți tratați cu digitalice (valori terapeutice)

- Depresia segmentului ST, concavă în sus.
- Undele T aplatizate
- Scăderea intervalului QTc

Aspecte EKG posibile în intoxicațiă digitalică

Efectele toxice ale digitalicelelor sunt amplificate în condiții de hipopotasemie

Efecte proaritmice (probabil prin apariție de post-potențiale tardive):

- Tahicardie atrială cu bloc
- Tahicardie joncțională non-paroxistică
- ESV, bigeminism
- TV, fibrilație ventriculară

Efecte bradicardizante (prin stimulare vagală):

- Bradicardie sinusală, oprire sinusală
- BAV

Medicamente care determină alungirea intervalului QT:

- Antiaritmice, mai ales clasa IA (ex. chinidina)
- Fenotiazina, haloperidol, antidepresive triciclice
- etc.