Evaluare in neurologie

Etapa obligatorie care consta in:

1) Evaluare functionala
Are ca scop stabilirea deficitului functional si restantului functional.
Ea poate fi o evaluare globala, dar cuprinde si o serie de teste specifice la
nivelul segmentelor corespunzatoare de cele mai multe ori unei patologii.
Evaluarea permite incadrarea pacientului IDH (infirmitate sau deficienta,
disfunctionala sau incapacitate si handicap).
A fost descrisa in 1983
Infirmitatea- reprezinta pierderea sau anormalitatea unei structuri sau
functii fiziologice sau anatomice si poate fii temporara sau definitiva .
Categorii de infirmitate: intelectuale, psihologice, de limbaj, auz, vaz,
desfigurative, generale,
Incapacitatea- Reprezinta pierderea aptitudinii unui individ de a executa
o activitate normala, poate fi temporara/definitive, mai poate fi
progresiva sau regresiva.
Cateogorii-
- de comportament; - de comunicare; - locomotie; - de abilitati; -
situationala; - abilitati particulare; -alte restrictii.
Handicapul reprezinta dificultatea de a realiza relatii normale cu mediul
de viata in concordanta cu varsta pacientului, sexul, conditiile sociale.
Categorii - de orientare, de integrare sociala - al independentei fizice, -
de mobilitate, - ocupationala.
Etapele evaluarii –
a)- Triajul. Reprezinta contactul medic/teraput cu documentele medicale
ale bolnavului ( cand se incepe programul de recuperare pacientul trb sa
fie internat)
b)- Interviul initial (Anamneza)
c)- Informatii obiective obtinute prin evaluare primara
d)- Analiza rezultatelor
e)- Concluziile lucrative care includ stabilitatea obiectivelor programate
de recuperare, (planul de recuperare).
Planul de recuperare- Durata (nr. de repetitii, nr de sedinta pe
saptamana), intensitatea, volumul, frecventa. 1/ sed pe saptamana sau 3/
sed pe sapt)
- Continutul sedintei
Aplicarea programului de recuperare
- alegerea mijloacelor recuperarii in functie de obiectivele stabilite
Reevaluare (initial-final)
Tipuri de evaluare
Exita o evaluare globala care presupune utilizarea scalelor de evaluare,
scale care au 3 caracteristici: valabilitate, reproductibilitate, sensibilitate.
Scala ADL cea mai folosita si scala FID care cuprinde 18 elemente din
care 13 de miscare si 5 cognitive.
Evaluare analitica presupune evaluarea posturii si aliniamentelor
segmentelor, mobilitate, forta, ncontrolul motor, sensibilitate si toleranta
la efort, echilibru, coordonare.
Rezistenta musculara- capacitatea muschiului de a sustine
Sensibilitate= prizele

Evaluarea motorie
1)Inspectie palpare si mobilitate
Inspectia= Prezenta miscarilor involuntare pe care pacientul le are
atunci cand sta de vb cu el.
Asimetria dreapta/stanga, atrofia la nivelul mainii, umarului si coapsei.
2) Tonusul muscular= -tonus musc de repaus sau tonus musc de
actiune, existenta posibilitatea de relaxare daca avem un tonus crescut.
Posibilitatea de executare a miscarilor active la nivelul tuturor
articulatiilor.
Prezenta sau nu a rezistentei la mobilizarile passive.
3) Forta musculara
Evolueaza prin urmarirea miscarilor active si passive cu rezistenta pe
scala 0-5 si in totdeauna bilateral.
4) Testul pronator DRIFT intalnit in leziunile neuromotor cental
Subiectul in ortostatism cu bratele proiectate anterior, palmele in
supinatie, iar terapeutul incearca impingerea in jos de la nivelul umerilor
manevra in fata careia pacietul se poate opune sau poate cadea.
5) Coordonarea presupune miscari rapid alternante ale mainilor prono-
supinatii sau ridicari coborari rapide membr. superioare).
6) Testarea echilibrului prin testul ROMBERG. Pacientul in ortostatism
cu ochii inchisi sau deschisi, bratele anterior, palmele in supinatie.
7) Mersul. Cum aseaza piciorul pe sol (calcai- degete). Ridicarea din
sezand si initierea mersului.
8) Reflexele:
1. Reflexele de tendon. Conditii de evaluare fizicxa si psihica. Reflexele
se masoara p o scala de la 0-4
0- absenta reflex
1- hyporeflexie
2- normal
3- hiperactiv fara clonus
4- hiperactiv si clonus
2. Prezenta clonusului (tremor la nivelul membrelor inferioare)
Frecvent in sindromul neuronului motor central (cu acul)
Vibratii
Senzatii vibratorii de exploreaza la nivelul pumnului, cotului, maleolei
mediale, rotulei spinale iliace antero-superioar, procese spinoase si
clavicula..
Sensibilitatea tactila fina se evalueaza cu o bucatica de vata.
Simtul mioartokinetic- fara control visual se imobilizeaza anumite
segmente (art mici).

Durerea
Termica
Discriminarea tactila= graphesteshia (ochi inchisi scriem pe piele 0, 1, x,
y)
-stereognozia (recunoasterea formei unui obiect, suprafete, textura).
Evaluare functionala se face pe grupe de activitati regasite in scalele de
evaluare care trebuie alese in fuctie de deficitul functional, restantul
fuctional, deptologie si de profesie.
Unul dintr-e elementele cele mai importante il reprezinta evaluarea
mersului din punct de vedere calitativ ( pastrarea liniei, traseului,
cadenta, simetria, modul de atac al solului, tabilitatea genunchiului,
coordonarea, pastrarea echilibrului si miscarile membrelor superioare .
Particularitati in evaluarea functionala neurologica: sunt reprezentate de
cateva scoruri:
1) Scor PULSES cu valori de la 0-24 care cuprinde:
P- conditie fizica
U- performanta membrului superior
L- mombilitatea membrului inferior
S- sensibilitatea
E- excretia (functia sfincteriana)
S- statusul pisho-zonal
2) Idex KATZ utilizat in geliartrie tot pentru monitorizarea recuperarii:
3) Index BARTHEL este utilizat pentru aprecierea independentei
functionale cu 10 itm, valori de la 0-5 scor de la 0-100.
4) Scala FIM 18itm, grupate pe 6 categori, masurat de la 1-7.
 Evaluarea specifica in neurologie

Evaluarea performantei umane se bazeaza pe masuratori si teste care

cuprind o serie de norme si criteri de referinta stabilite prin metode
experimentale care dau evaluarii caracter de evaluare formative si
somativa.
Masuratorile au obiective bine stabilite atunci cand se executa. Testele
cuprind manevre specifice bine definite care dau informati despre
functionalitatea unui system sau segment, sau dau informatii despre
existenta unei patologi sau sunt incluse in scala de evaluare functionala.
Evaluarea cu ajutorul celor doua teste permite obtinerea unor aprecieri
calitative sau cantitative .
Evaluarea formativa se refera la rezultate preliminarii= a prima evaluarea
care permite stabilirea unor obiective pe termen scurt.
Evaluarea sumativa se refera la evaluarea complexa care v-a fi folosita in
reevaluarile periodice.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca metodele de evaluare sunt:
- obiectivitatea
- siguranta
- relevanta
- validitatea
Componentele evaluarii performantei umane de refera la :
- Alegerea locului efectuarii testului in functie de scopul care il avem.
- Urmarirea diagnosticului clinic si functional
- Predictia= (compararea rezultatelor evaluarii cu valoarea standard
acolo unde se poate).
- Motivatia alegerii unor anumite baterii de teste/ scale, depinde de
diagnostic si obiectivele pe termen lung
- Stabilirea obiectivelor terapeutice
- Incadrarea pacientilor in functie de rezultatele furnizate de scalele de
evaluare.
Domeniile performantei umane:
1) Domeniu cocnitiv presupune intelegerea, analiza informatiei,
elaborarea unui raspuns si permanenta comunicare cu terapeuntul.
2) Domaniul afectiv se refera la receptivitatea pacientului, raspunsul,
aprecierea si organizarea care vor permite pacientului sa rapunda cu
incredere la solicitiarile terapeutice.
 3) Domaniul psiho-motor/ neuro-motor cuprind reflexele, bazele miscarii
si abilitatile de executie a actului mortor .
Evaluarea performantei umane este diferita de notiunea de FITNESS
fizic care are 5 facori:
- rezistenta cardio-vaculara;
- capacitatea de efort;
- compozitia corporala;
- forta musculare, rezistenta musculare si flexibiltatea;
- starea de sanatate.
1) Rezistenata cardio-vasculara exprima capacitatea sistemului cardio-
vascular de a rezista la un anumit tip de efort fara variati extrme ale
parametrilor cardio-vasculari (TA si frecvent cardiaca).
Acasta depinde de pozibilitatea extragerii si utiizarii oxigenului
pede-o parte si de intregritatea morfo-funtionala a sistemului cardio-
vascular exprimata prin pomaparea sangelui. Evaluarea rezistentei
cardio-vasculare se ralizeaza obiectiv si subiectiv. Subiectiv pe baza
chestionarelor care se refera la durere precordiala fregventa de
aparitie acestor dureri, momentul aparitiei dupa inceperea efortului,
disparitia sau amerliorarea dupa incetarea efortului prezenta
dispneei, prezenta vertijului, prezenta tulburarilor de echilbru. Toate
acestea trebuie legate de medicatia pe care o ia.
2) Capacitatea de efort se exprima prin consumul maxim de oxigen
evaluate prin teste maximale si sub- maximale= VO2max . Limita
de VO2max este 40-60% si depinde de doi factori:
- fregventa respiretiei;
- frgventa cardiaca.
Are valori de 35ml/kg/min B; 31,5 ml/kg/min F aprecieaza
capacitatea de effort a unui pacint, mse determina cu ajutorul
cicloergometrelor sau cu Scala BORG (apreciere a perceptiei efortului).
Aceasta scala are o coantificare de la 6-20.
Metode de evaluare a capacitati la efort:
1) Testol COOPER: - testul celor 400m care se face dupa o delimitare a
distantelor de 100 m. Pacientul mergand sau alergand usor in decurs
de 12 min, perioada dupa care se masoara distanta parcursa.
Consumul de oxigen in acest test => din formula VO2max=35,97x
distanta -11,23 se exprima in ml/kg/min.
2) Step test: -aprecierea capacitatii de efort aerob timp de 3 min,
perioada in care determina frecventa cardiaca la inceputul si sfarsitul
minutului, primele 10 sec fiecarui minut.
Testul consta in urcarea si coborarea pe o scarita in inaltime de 41 cm
ritmul de urcare este de 22 min la F si 24 min la B, iar valoarea VO2 max
se apreciaza din normograme in functie de inaltime, greutate si varsta.
Din pct de vedere clinic valorile se refera in primul rand la frecventa
cardiaca care se poate situ ape urmatoarele nivele: - sub 18 ani intre 120-
155 min
-peste 18 ani intre 110-160 min
Val buna – val slaba
3) Compozitia corporala reprezinta procentul de masa activa si de tesut
adipos obtinute din masurarea plicilor cutanate:
-la nivelul toracelui, axial, tricipital, subscapular, abdomen si suprailiac.
- indicele de masa corporala se obtine in raportul ….
@Normalitate 20-25
@25-29,9 obez gradul I
@30-40 obez gradul II
@peste 40 risc mare de afectare cariovasculara.
Factorul de risc cardiovascular se mai aprecieaza si din raportul
circumferintei taliei / circumferintei coapsei.
4) Forta si rezistenta musculara. Forta musculara se aprecieaza prin
testarea musculara sau prin utilizarea sistemului izokinetice care
permite masurarea fortei musculare, amplitudinea de miscare si viteza.
5) Flexibilitatea se refera la masurarea amplitudinii de miscare.
6) Starea de sanatate reprezinta o concluzie rezultata din evaluarile
anterioare.
 Examenul neurologic

Completeaza evaluarea globala a pacientului si cuprinde inafara de

evaluare mpotorie, evaluarea sensibilitatii, reflexelor, coordonarii si
mersului cuprinde o serie de teste specifice si ex nervilor cranieni care se
pot exprima prin prezenta urmatoarelor semen.
- Ptoza palpebrala (cad ploapele)- nerv cranian 3 oculomotor
- Azimetrie faciala VII n facial
- Disfonie n c X
- Dizartrie (tulburari de vorbire) n c V, VII, X, XII
- Pozitia anormala a globilor aculari n c III, IV, VI

Teste specifice ptr coloana in neurologie

a) ……… care este specific leziunilor nervoase spinale din decubit
dorsal se relizeaza tripla flexie a membrului inferior cu elongatia n
spinal. Testul este poz daca apare durere.
b) BEKHTEREV- lez nerv sciatic consta in ridicarea din sezand in
ortostatism si apoi pe varfuri. Test poz daca apare durerea.

Pentru membrele inferioare

a) Marie- Foix necesar aprecierii spasticitatii pe scala de la 0-5 consta in
flexia plantara fortata a degetelor
b) Froment leziunilor nervilor ulnar. Consta in prinderea unei hartii intre
police si index. Manevra imposibila in paralizia de nerv ulnar.
c) Phalen lez n median. Consta in mentinerea in flexie a mainii timp de
30-60 sec. Impozibil in paralizie ….
Pentru sold
Trendelenburg urmareste in timpul mersului dupa hemibazin pe altul
(…… de pe un membru pe celalalt), apare mersul leganat.
Ptr gamba
Test anterior tibial specific paraplegii spastice si consta in extensia
involuntara a gambei atunci cand coapsa este in flexia coapsei pe bazin.
Evaluarile specifice

Anatomia complexului articular al umarului

6 articulatii: - coraco claviculara

- sterno clavicular
- acromio clavicular
- glenohumerala
Stabilitatea, superioara este asigurata de coiful …….
Muschiul pectoral mare, dintat mare
Evaluarea umarului parcurge indiferent de patologia existenta o evaluare
generala a miscarilor active si passive care permite aprecierea
funtionalitate a gr musculare.
Evaluare Umarului se face o data cu evaluarea miscarilor bratelor
– flexie= 180grade, m deltoid anterior, pectoral mare si biceps brachial si
coracobrahial
- extensia = 50- 60 gr m deltoid posterior, dorsal mare, rotund mare si
mic, triceps brachial
- abductia se evalueaza pe cele 3 faze
 0-60 grade suprascapular + trapez sup + deltoid sup + …….
 60-120 gr coiful rotatorilor …….. Cei mai importanti sunt rotundul
mare si mic
 120- 160 (180) – coif coif rotatorilor contractia apartine in totalitate
rotatorilor care se asociaza cu o crestere a fortei de tractiune lig *
acromioclavicular.
- Adductia- pect mare, dorsal mare, rotund mare si deltoidul anterior
- Rotatiile se evalueaza in totdeauna cu bratul lipit de trunchi, cotul in
flexie la 90 de gr si mana in pozitie neutra
- Rotatia interna 90-95 grade iar la cei cu flexibilitate ajunge chiar la
155 de gr, m subscapular, pect mare, dorsal mare, deltorid anterior.

Evaluarea miscarilor pasive

- Rotatie externa: sezand, bratele lipite de trunchi, cotul in flexi la 90

grade, terapeutul imprima miscarea de rotatie externa la nivelul mainii.
Durerea la nivelul la nivelul coifilor sau tend bicipital.
- Rotatie interna: se executa ca si rotatia externa ca in miscarile active
intorcandu-se apropierea.
Teste specifice pentru articulatia umarului: sunt teste care evalueaza
patologi specifice structurilor articulare.
1) Cros-arm test in care pasiv se forteaza, se imprima miscarea mana
umar opus cu presiune exercitata la nivelul cotului, testul fiind pozitiv
daca manevra produce durere si este specific leziunilor ligamentelor
acromio- clavicular.
2) Testul pentru aprecierea stabilitatii antero-posterioare articulatiei
gleno-humerale.
Pa cientul in decubit dorsal cu scapula fixate pe planul de sprijin, bratele
in abd la 30 gr, terapeutul tractioneaza in ax humerusul de la nivelul
cotului, iar la niveluyl capului humeral mobilizeaza anteroposterior capul
humeral.
Testul este poz daca apare durere sau daca mobilitatea capului humeral
este foarte evidenta
3) APPREHENAION test: este un test care evalueaza stabilitatea
umarului, se poate realize din decubit dorsal sau orto-statism cu bratul
in abductie la 90 grade, cotul in flexie la 90 grade, rotatie externa,
terapeutul fortand rotatia externa, testul este poz daca apare durere la
nivelul umarului iar daca nu se poate realiza, spunem ca este vorba de
o instabililitate.
4) IMPINGEMENT sindrom- test: presiune la nivelul tendoanelor,
coifilor rotatori. Evalueaza acest sindrom prin fortarea miscarii de
roatatie interna cu flexie si abductie, testul fiind poz daca manevra
genereaza durere.
5) Testul HAWKIN spefic tot pentru sindrom de impingement care
consta in fortarea rotatiilor interne atunci cand bratul este in abd la 90
grade, si cotul in flexie la 90grade. Test poz daca apare durere.

Teste pentru coiful rotatorilor

Pentru rotatia externa bratele sunt lipite de trunchi, coatele in flexie la 90
grade, terapeutul face prize pe fetele dorsale ale mainilor si opune
rezistenta in fata miscarilor de rotatie externa.
Rotatia interna prizele terapeutului sunt pe fete la palmare ale mainii si
opun rezistenta in fata miscarilor de roatie int a bratelor .

Testul EMPTY specific muschiului supra-spinos.

- Pacientul insezand;
- Bratele in flexie la 30 grade
- Rotatie interna
- Bratele in plan scapular
- Terapeutul aplica rezistenta in fata miscarii de flexie
- Testul este poz daca manevra nu se poate realiza sau daca exista
durere.

Testul specific tendintei bicipitale

- Pacientul este cu bratul in abductie la 30 grade, cutul in flexie la 90
grade, se soclicita o contractie izometrica a bicepsului in timp ce
terapeutul palpeaza cu lisa bicipitala. Testul este pozitiv daca la
palpare apre durere.

Testul pentru mobilitate APLEY apreciaza flexibilitatea globara a

umarului prin solicitarea celor trei nivele de miscare: - mana-articulatie
acromioclaviculara opusa;
- mana omoplat;
- mana pana la varful omoplatului.

Testul SPEED este specific tendoanelor bicipitale si consta in palparea

culisei bicipitare cand bratul este in flexie la 90 grade si antebratul in
supinatie.
Testul este pozitiv la durere

Test specific subluxatiilor glenohumerale:

- fortarea rotatiilor externe bratul in aductie la 90 grade, pacientul in
decubit dorsal. Testul pozitiv la durere sau senzatie de discomfort.

THROWERS test: consta in executarea rotatiilor interne cu rezistenta

aplicata la nivelul mainii cand bratul este in abductie si cotul in flexie la
90 grade, pacientul fiind in ortostatism.

ROWE test: exploreaza stabilitatea inferioara a capului humeral.Cand

pacientul este cu trunchiul usor flectat si prijin pe palme in ortostatism iar
terapeutul mobilizeaza superior si inferior capul humeral.
Testul pozitiv daca se constanta o deplasare inferioara a capului humeral.

Drawer test consta in mobilitatea capului humeral anterior si posterior

cand pacientul este in decubit dorsal,iar bratul este in flexie in plac
scapular.Testul este pozitiv daca la mobilizarea capului humeral se
constanta deplasari semnificative.
Piano Key test care semnifica leziunea ligamentului coraco-clavicular si
este pozitiv atunci cand la palparea extremitatii distale a claviculei se
 constata o miscare a acesteia in conditile in care bratul este in flexie de
90 de grade,r.I si adductie.

Evaluarea in patologia neurologica nonproprogresiva

Evalurea cuprinde:
a) tulburari de comportament si cognitive
b) disfunctii ale controlului motor si perturbarea performantelor motorii
prin
 aparitia oboselii musculare
 anomalii ale tonusului muscular
 anomalii ale reflexelor
 alternarea pater… de miscare
c) tulburari de control,exhilibru,postura
d) disfunctii senzorio-senzitive
e) tulburari de transfer si locomotive

Etapele evalurilor:
I anamneza
II teste speciale si specifice: musculoscheletale,neuromusculare si
functionale
1 musculo scheletal : performanta musculara care exrprima dpdv
practic,prin capacitatea unui grup muscular de a genera forta necesara
mentinerii,initierii si controlului unei miscari pe o anumita directie si o
anumite amplitudine
Se utilizeaza scala 0-5 dinamometria si metode izokinetice,care permit
aprecierea fortei si puterii musculare intr-un anumit regim de viteza si
rezistenta.
2-Neuromuscular: se apreciaza
-alternativ,cognitiv,starea de constienta,
-atentia o regasim afectata in prezenta dezvoltarii sindromului de neglijare
(neglect sindrom)
Care cuprinde tulburari senzoriale.
-neglijare motorie incapacitate de a sesiza necesitatea desfasurarii unor acte
motorii
-neglijare reprezentativa si spatiala: incapacitatea de a analiza spatiul in care
se gaseste si raportul sau cu mediul inconjurator.
-negijarea personala: incapacitatea de asi evalua necesitatea de ingrijire si de
a fi independent.
-cognitiv: abilitatea de a percepe,prelucra, a intelege informatile.Scala
utilizata este MMS
-starea de constienta- scala Glasgow
Evalurea senzitivosenzoriala,urmarirea sensibilitatii discriminative
a)propioceptiva
b)dureroasa
c)termica
Cea mai afectata patologie discriminative mai putin cea propioceptiva
-tonusul muscular: spasticitatea
-coordonarea
- teste utilizate: (indicele nas + -abd bratului, testul deget terapeut
prehensiune pronosupinatii, flefie ext alternative, testul

*Evalurea paternurilor de miscare: urmarirea sinergismelor definite ca fiind

miscari care nu permit disocierea miscarii in articulatie.
-sinergismele sunt pe flexie si extensie la MS si MI
-sinergismele pe flexie MS: abd umarului si bratului,flexia cotului, si
supinatia, flexia pumnului si degetelor
-sinergismele de extensie pe MS opus celuilalt .
-sinergismele pe flexie pentru MI abd soldului ,flexia soldului si
genunchiului ,flexia dorsala a piciorului.
-singergismele extensie pentru MI opus celuilalt
3-Evaluare functionala
I Echilibu: scala Berg,scala Tinetii ,ridica-te si mergi ,functional Reach
test,flexibilitata trunchiului
II Mersul pe suprafate plane sau accidentate,aluncoase,instabile.
-se aprecieaza:derularea miscarii la nivelul fiecarei articulatii la nivel
MI,pastrarea traseului ,initierea mersului si viteza ( index Barkle si scala …)

Evalurea in patologie cu caracter progresiv.

Anamneza trebuie sa puna accent pe modul de evolutie a bolii ( in principal
a simptomatologiei de tip neuromotor)
Musculoscheletul se evalueaza: postura,care semnifica existenta
dezechilibrului muscular ca urmare a distoniei si spasticitatii .
Consecinta distonie +