Comportamentul sexual

Sef lucrari Dr. Monica Gheorghiu

Catedra de Endocrinologie,
UMF “Carol Davila”,
Institutul “C.I.Parhon”, Bucureşti

Bucureşti
ISTORIC

 Kamasutra – primul tratat explicit de sexologie umana

 Kinsey – variabilitatea practicilor sexuale la americani
 Masters si Johnson : la ambele sexe exista raspunsuri
fiziologice previzibile dupa stimularea sexuala si au descris
ciclul raspunsului sexual normal pe baza caruia se clasifica
disfunctiile sexuale
 Freud – atribuie problemele sexuale ale adultului dificultatilor
maturarii sexuale in copilarie si dezvoltarii relatiilor parinte-
copil
 1980 – elucidarea mec. fizico-chimice ale erectiei, care este
consecinta relaxarii muschilor cavernosi si a cresterii fluxului
sg. penian, mediate de NO
 Sărutul. Constantin Brâncuşi

Comportamentul sexual

“Orice activitate – solitară, între două persoane, sau

într-un grup – care induce excitaţie sexuală”
Encyclopedia Britannica
Care este diferit de comportamentul reproductiv,
definit ca orice activitate în scopul perpetuării speciei

“O formă de intimitate fizică ce poate avea drept scop reproducerea (un

posibil obiectiv al actului sexual), transcendenţa spirituală şi/sau plăcerea
oricărei activităţi care aduce satisfacţia sexuală”
Wikipedia

“Orice acţiune care conduce la recompensă sexuală. Recompensa sexuală

presupune o stare afectivă pozitivă, obţinută prin stimularea fizică a organelor
genitale sau reprezentare mentală a unei asemenea stimulări”
Anders Agmo, 2007
 Terminologie (1)
 Sex: caracteristicile biologice care definesc persoanele ca femei
sau bărbaţi

 Sexualitate: identităţi şi roluri sexuale, orientări sexuale,

erotism, plăcere, intimitate, reproducere; este experimentată şi
exprimată prin: gânduri, fantasme, dorinţe, credinţe, atitudini,
comportament, practici, roluri şi relaţii;
 influenţată de factori: biologici, psihologici, sociali, economici,
politici, culturali, etici, legali, istorici, religioşi şi spirituali
 Terminologie (2)
 Sănătate sexuală - stare de bine fizică, emoţională, mentală şi
socială, legată de sexualitate, şi nu numai absenţa bolii,
disfuncţiei sau infirmităţii; abordare pozitivă şi cu respect a
sexualităţii, fără discriminare / violenţă / constrângere.

 Drepturi sexuale - recunoscute de legi, documente de drept

internaţional: de a atinge standardele de sănătate legată de
sexualitate, de a primi şi împărtăşi informaţii legate de
sexualitate, educaţie sexuală, respect pentru integritatea
corporală, de a alege partenerul, de a fi sau nu activ sexual, de
a avea copii, de a trăi o viaţă sexuală sigură, plăcută,
satisfăcătoare.
 Nivele organizaţionale ale
sexualizarii organismului
Sexualizarea = complex de evenimente morfofuncţionale şi comportamentale
care determină dimorfismul sexual şi fac posibilă procreaţia

 Genetic (cromozomial)
 Gonadic (din săptămâna 6 de viaţă fetală)
 Somatic - Ductele genitale (săpt. 7 – 8)
- Organele genitale externe (săpt. 8 – 12)
 Funcţional hormonal: Hipotalamus – Hipofiza – Gonade
 Structură cerebrală (Hipotalamus, Amigdala, C. Calos)
 Neurocomportamental
 Identitatea de gen
 Rolul social asumat
 Comportamentul sexual diferă de alte sisteme motivationale prin
două elemente: (1) dimorfismul sexual şi (2) funcţia biologică

Exemple de dimorfism sexual

Hormoni
Dimensiunea şi masa corpului
Simetria creierului
Preferinţa de gen
Preferinţa partenerului
Abilităţi cognitive (spatiale, vizuale)

Funcţia Biologică
Sexul nu este necesar pentru supravieţuire !!
Reproducere
Influenţele hormonale asupra
dezvoltării şi functiei sexuale
 Prenatal
– Hh. sexuali influenţează diferenţierea sexuală
– Hh. sexuali influenţează “tiparea sexuală” a creierului în timpul
dezvoltării fetale (interacţiuni cu receptorii HT, influenteaza
orientarea sexuală umană)
 Maturarea sexuala pubertara
 Adult:
_ Influenţe hormonale asupra ciclului răspunsului sexual
– Testosteronul influenţează dorinţa sexuală
– Modificările vaginale din faza de excitaţie sunt mediate de
eliberarea locală a VIP (neuropeptid secretat de nervi în
peretele vaginal)
– Comport. matern este influentat de multipli hormoni: estrogeni,
progesteron, androgeni, oxitocina, prolactina
Cascada efectelor care determina
diferentele sexuale fenotipice

B.S. McEwen, PNAS, 1999 , 96 (13)

 Formarea sexului
gonadal

La debutul dezvoltarii umane,

dezvoltarea este posibila catre oricare
sex (pana in sapt 6)
Factorii de transcriptie SRY- dependenti
sunt determinanti pentru evolutia catre
testicul
Absenta acestora → Ovar

(AMH ) AMH = hormon antimüllerian, determina

involutia ductelor mulleriene
 Influenta prenatala a hormonilor in
sexualizare
Biological Factors Environmental Factors
that cause biological responses
Prenatal Sexualization stress
drugs
pesticides
Genes
(endocrine disruptors)

Gonads Brain

Hormones steroids

Testosterone (Male)
No Testosterone (Female) Cerebral Cortex: cognitive skills (parenting; survival)
Hypothalamus: cyclic (female) or acyclic (male) reproductive
Reproductive Cycles, mating, gender identity, sexual orientation
Spinal cord
Structures
(Internal and External)
 Masculinizarea unor regiuni cerebrale
Depinde de prezenta androgenilor intr-o perioada “critica” de
dezvoltare

“Fereastra” de actiune organizationala a androgenilor este:

Primele 4 zile postnatale la sobolan

Probabil trimestrul 3 de sarcina la om
 Diferente sexuale in creier

Diferente anatomice (dimensiuni mai mari la masculi):

 nucleul dimorfic sexual al hipotalamusului
 comisura anterioara; amigdala
 nucleii interstitiali ai hipotalamusului
 nucleii de origine (“bed”) ai striei terminale

 receptori de androgeni mai multi la ♂ in reg. specifice (sexual dimorfice)

(McGinnis MY, Katz SE 1996, Lisciotto CA, Morrell JI 1994)

Diferente functionale:
 abilitatea matematica, dislexia, dominanta mâinii stg.

! Majoritatea studiilor sunt pe animale

Diferente cognitive legate de sex

 Masculii sunt mai bine echipati pentru:

– Protejarea teritoriului
– Mers pe distante lungi pentru a vana hrana
– Abilitati vizuale si spatiale
 portiunea inferioara a lobului parietal

– Gandire matematica
– Navigatie si tintire
Diferente cognitive legate de sex
 Femeile sunt mai pricepute la:
– Ingrijirea copiilor
– Cautarea hranei in apropierea caminului
– Organizarea caminului

– Sunt superioare in:

 Fluenta verbala

 Amintire verbala

 Intelegerea expresiei faciale

 Memoria localizarii unui obiect

 Abilitati motorii fine

Influenta hormonilor sexuali asupra centrilor neurali legati de reproducere

Nucleul Bulbocavernos medular

Normal male rat Castrated male rat

Testosteronul este necesar pentru menţinerea dimorfismului

structurii creierului; androgenii scad rata de apoptoză neuronală
in Nc BC spinal.
Estradiol pg/mL
Dezvoltarea sexualităţii (1)

 Copilărie
– În a doua jumătate a celui de-al treilea an de viaţă începe
conştientizarea asupra sexului şi o identificare cu părintele
de acelaşi sex
 Adolescenţa
– Modificări fizice rapide care duc la maturare anatomică
sexuală şi reproductivă
– Adolescenţii pot experimenta puternice impulsuri sexuale
care se consumă prin masturbare sau “experienţe” sexuale
 Adult
 Vârstnic
Dezvoltarea sexualităţii (2)

 Copilărie
 Adolescenţa
 Adult
– Adâncirea intimităţii prin căsătorie, apariţia copiilor
– Problemele de sexualitate pot să apară din lipsa
comunicării între parteneri, monotonie, stereotipii
comportamentale, boli, etc.
– Modificări caracteristice înaintării în vârstă: scăderea
interesului şi activităţii sexuale în special între 46 şi 55 ani.
 Vârstnic
– Modificările în ţesuturile androgen şi estrogen dependente
continuă pe măsura înaintării în vârstă
– Frecvenţa actului sexual şi a masturbării scade, se
asociază problemele de sănătate, lipsa partenerului.
Comportamente sexuale
Copilaria si
pregatirea pentru varsta adulta
Gonade
Inactive pana la pubertate,
cu exceptia unei secretii tranzitorii
de testosteron la baieti, intre prima
si a treia luna de viata
Organele genitale interne si externe
sunt infantile
Cerebral
Exerseaza abilitati de supravietuire
si crestere a copiilor
Constientizeaza genul si
orientarea sexuala
Manifesta interes pentru organele
genitale si comportament
reproducator
 Comportamente sexuale
Pubertatea
Poarta catre maturitate

Functia gonadelor este stimulata maximal de la nivel cerebral

Gonadele incep secretia de hormoni sexuali la nivel de adult

Hormonii sexuali stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexual secundare

(feminin/masculin) si a comportamentului reproductiv

Statusul social devine un obiectiv principal mai ales printre baieti

Dispozitie/ inclinare catre independenta

Practica deprinderi pentru atragerea partenerilor sexuali
Simte presiunea realizarii actului sexual
Comportamente sexuale
Expectative sociale
Bazate pe aspectul organelor genitale externe si al caracterelor
sexuale secundare

Concordanta genului (conformitatea cu sexul)

Comportamentul este incurajat sau respins de catre familie si
societate

Rolul de gen (expectatiile sociale)

Este incurajat iar interactiunile sociale cresc
 Sexualizarea pubertară
Varsta cronologica de debut si rata
maturizarii sexuale:
- factori genetici
- sex
- starea sanatatii individuale
- starea de nutritie
- factori socio-economici
Limite: 8-18 ani
 Sexualizarea pubertară

 Caractere sexuale secundare –

hh.sexuali gonadali, suprarenali

 Creşterea staturală pubertară: GH,

IGF1, hh. sexuali gonadali, tiroidieni
şi suprarenali
Pubertatea feminină
 > 8 ani

 ritm de creştere 6-11 cm/4ani

 Dezvoltarea sânilor = telarha

(E2,PRL,GH,Ins,IGF1,cortizol,T4)

 Dezvoltarea pilozităţii sexuale = pubarha

 Menarha
Pubertatea feminină
Stadiile Tanner (B, P)
 Pubertatea feminină
Alte modificări:
- OGE: Coborârea vulvei, pigmentarea labiilor;
- OGI: creşterea vaginului, a uterului, raport
corp/col uterin > 1;
- Feminizarea scheletului (diam bitrohanterian >
diam biacromial);
- Dispunere ginoidă a ţesutului adipos;
- Secreţie sudoripară axilară, pilozitate axilară;
- ±Acnee, seboree.
Pubertatea masculină
•> 9 ani

•Ritm de creştere 8-12 mm/5ani

•Creşterea dimensiunilor testiculare (>2-

2,5 cm=3-4 ml) – OGE - gonadarha

•Dezvoltarea pilozităţii sexuale - pubarha

Pubertatea masculian (stadiile Tanner)

Stage Stadiul 1: Prepubertate, fara cresterea

1 parului pubian
Stadiul 2: dezvoltarea testicolelor; pielea
Stage scrotului devine rosiatica si ingrosata; apar
2 fire de par fine, disparate la baza penisului
Stadiul 3: Penisul creste in lungime si
diametru; pielea scrotului se inroseste, se
Stage
ingroasa si se increteste; firele de par se
3
ingroasa
Stadiul 4: Penisul si testiculele continua sa
Stage creasca,parul pubian devine mai gros, mai
4 inchis la culoare, mai incurbat.
Stadiul 5: Penisul ajunge la dimensiunea
Stage adulta; parul pubian acopera simfiza
5 pubiana si se extinde catre marginea
interna a coapsei.
 Pubertatea masculină
Alte modificări:
 Androgenizare schelet, musculatură;

 Îngroşare voce;

 Acnee, seboree;

 Secreţie sudoripară axilară, pilozitate

axilară;
 Ginecomastie pubertară tranzitorie (12-18
luni) – 50% din cazuri
 Pilozitate facială
 Sexualizarea normala la pubertate
(8 – 14 ani)

B
Determinismul sexualizarii psihosexuale
Funcţia sexuală normală

 Beneficiile unei funcţionări sexuale normale

– Îmbunătăţirea imaginii, a respectului de sine
– Menţine o relaţie bună cu partenerul
– Creşte motivaţia pentru
 adresabilitatea pentru alte probleme medicale
 adoptarea unui stil sănătos de viaţă
 Poate fi afectată de
– Vârstă
– Menopauză
– Patologia asociată
Controlul endocrin al
comportamentului sexual la bărbat

 Testosteronul este implicat în motivaţia şi interesul

sexual, în iniţierea dorinţei şi a comportamentului
sexual
 Castrarea şi alte metode de reducere a nivelului de
androgeni reduc mult intensitatea comportamentului
sexual
 Stimularea receptorilor androgenici este necesară şi
suficientă pentru exprimarea totală a comportamentului
sexual la bărbat
 Aromatizarea testosteronului şi receptorii estrogeni nu
au rol important în comportamentul sexual masculin la
om, dar nu există date suficiente pentru o ipoteză
definitivă
 Reducerea
testosteronului cu varsta

corelaţie testosteronemie cu supravieţuirea

la bărbaţii în vârstă

scădere testosteronemie cu vârsta la bărbaţi

Controlul endocrin al
comportamentului sexual la femeie

 Nu există date suficiente pentru a dovedi efectul

fazelor ciclului menstrual asupra comportamentului
sexual
 După menopauză se înregistrează un declin al vieţii
sexuale, care nu ţine neapărat de nivelul estrogenilor
 Androgenii sunt importanţi în comportamentul sexual
al femeii
 Ciclul raspunsului sexual la om

Orgasm
Plateau

Sexual
Arousal

Excitement

Resolution

Desire

Time

Adaptat după Masters EH, et al. Human Sexual Response. Boston, Mass: Little Brown & Co., 1966; Kaplan HS. Disorders of
Sexual Desire and Other New Concepts and Techniques in Sex Therapy. New York, NY: Brunner/Mazel Publications; 1979.
Ciclul răspunsului sexual la femeie
(Master & Johnson)

Răspunsul sexual feminin cuprinde patru stadii ale excitaţiei,

marcate de modificări fiziologice şi psihologice:
 Excitaţia = poate fi iniţiată de o stimulare psihologică sau
fizică, este marcată de modificări emoţionale precum şi
creşterea frecvenţei cardiace, a respiraţiei, ca şi umezire şi
lubrefiere vaginală datorită creşterii fluxului sanghin;
 Platoul= umezirea vaginală, frecvenţa cardiacă şi tensiunea
musculară pot creşte pe măsura continuării stimulării; sânii se
angorjează, apare erecţia mameloanelor şi uterul se
adânceşte;
 Orgasmul= presupune contracţii musculare sincronizate
vaginale, anale şi abdominale, pierderea controlului muscular
involuntar şi plăcere intensă;
 Rezoluţia= apare decongestionarea vaginului, a sânilor,
relaxarea mameloanelor, reducerea frecvenţei cardiace, a
respiraţiei şi a tensiunii arteriale.
Ciclul răspunsului sexual la bărbat
(Master & Johnson)
Răspunsul sexual masculin cuprinde patru stadii ale excitaţiei,
marcate de modificări fiziologice si psihologice:
 Excitaţia = poate fi iniţiată de o stimulare psihologică sau
fizică, este marcată de modificări emoţionale precum şi
creşterea frecvenţei cardiace, a respiraţiei, ca şi tumescenţa
penisului şi erecţia, care poate fi parţial pierdută şi recăpătată
în această fază; scrotul se tensionează, testiculele sunt
ridicate;
 Platoul= frecvenţa cardiacă şi tensiunea musculară pot creşte
pe măsura continuării stimulării; creşte circumferinţa
penisului, se înregistrează mărirea în dimensiuni şi ridicarea în
continuare a testiculelor; apare flash-ul sexual;
 Orgasmul= presupune contracţii sincronizate ale prostatei,
epididimului, ale canalelor deferente şi ale veziculelor
seminale şi senzaţia de inevitabilitate a ejaculării spermei;
 Rezolutia= penisul pierde rapid vasoconstricţia, cu scăderea în
dimensiuni, coborârea testiculelor şi relaxarea scrotului;
reducerea frecvenţei cardiace, a respiraţiei şi a tensiunii
arteriale.
RASPUNSUL SEXUAL ESTE CIRCULAR LA
FEMEI

 Poate incepe cu stimuli nu neaparat sexuali

 Conceptul excitabilitatii
 Dorinta si excitatia co-exista si se potenteaza reciproc
 Excitatia subiectiva este mai importanta decat congestia
genitala
Modificari comportamentale asociate cu
dragostea
 -Iubirea presupune prietenie, care
ofera unei persoane satisfactie si
sentimentul unui scop in viata

 -Cand o persoana se indragosteste

pentru prima data, experimenteaza un
sentiment intens de optimism si
entuziasm si este preocupata de
ganduri care se refera la persoana
iubita

 -Dezinhibitie fizica si intima

 -Dragostea incurajeaza si dezvolta Eul

unei persoane. Perceptia oamenilor
asupra a ceea ce sunt este puternic
influentata de persoana pe care o
iubesc si pe care o percep ca iubindu-
i.
Alte modificari in
comportament
 -Cand oamenii se indragostesc simt ca
trebuie sa protejeze persoana pe care
o iubesc, si ca vor face orice pentru
ea.
 - Prioritatile se schimba iar motivatiile
comportamentului sunt orientate in
jurul persoanei iubite (versus alte
responsabilitati)
 -Sunt frecvente gandurile obsesive si
comportamentul compulsiv (similar
adictiei de droguri)
 -Persoana iubita devine omniprezenta
in evenimentele zilnice
 -Gandindu-ne frecvent la persoana
iubita, lucruri, carora de obicei nu le
acordam o atentie deosebita, ne trimit
brusc cu gandul la persoana iubita
(tricou similar, etc.)
•GET READY, HERE
COMES A GRAPHIC
PICTURE OF YOUR
SEX ORGAN!!!!!
•Interplay of internal and external stimuli
•Internal: Hormones, brain structures,
neurotransmitters, imagined stimuli
•External: Environmental and
sociocultural factors
Helen Fisher’s Study
Journal of Neuroscience
 -Au fost analizate 2500 de
imagini ale creierului, de la 17
studenti, care erau indragostiti
doar de cateva saptamani/luni

 -Studentii au privit o
fotografie cu persoana iubita,
in timp ce s-a efectuat o
scanare RMN a creierului

 Cercetatorii au comparat apoi

imaginile cu altele efectuate
atunci cand studentii priveau
o imagine a unei cunostinte.
 Rezultate
 Neuroimagistica evidentiaza
activarea cortexului
prefrontal si a nucleului
caudat atunci cand ne
indragostim sau folosim
droguri
 Dopamina and
Norepinefrina sunt
mediatorii dominanti in
ambele procese.
How the reward system
works
 Recompensele naturale cresc eliberarea dopaminei
in creier
FOOD SEX

DA Concentration (% Baseline)
200 200
NAc shell
% of Basal DA Output

150 150

Copulation Frequency
100 100
15

Empty 10
50
Box Feeding
5

0 0
0 60 120 180 ScrScr Scr Scr
BasFemale 1 Present Female 2 Present
Time (min) Sample 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1011
1112
1213
1314
1415
15 16
1617
17
Number
Mounts
Intromissions
Ejaculations
Influenţe culturale şi psihosociale
asupra exprimării sexuale

Fiziologici Psihologici:

experienţe anterioare,
traume / abuzuri sexuale

Funcţia sexuală
normală

Relaţii Influenţe
interpersonale socioculturale:

cultura, familia, statusul

socioeconomic, religia
 Biologici Psihologici
• Probleme neurologice • Depresia/anxietatea
• Boli cardiovasculare • Abuzul fizic sau
• Cancere sexual anterior
• Afecţiuni urogenitale • Stresul
• Medicaţii • Alcoolism/abuz de
• Oboseala medicamente
• Anomalii hormonale

Disfuncţia
sexuală
Relaţii Influenţe
interpersonale socioculturale
• Performanţele şi • Educaţie inadecvată
tehnica partenerului • Conflict cu valorile
• Lipsa partnerului religioase, personale,
• Calitatea relaţiei familiale
• Lipsa intimităţii • Tabuuri sociale

Adapted from Basson R. Clinical Updates in Women’s Health Care. 2003;11:1-94 & Menopause and Sexuality by Nancy Phillips and Ray Rosen, Chapter 39,
Treatment of the Postmenopausal Women Basic and Clinical Aspects. Second Edition, Lippincott Williams and Wilkins, Philadelphia 1999.
 TRANSSEXUALISMUL
 Transsexualismul - formă de intersexualitate în
care toate elementele sexualizării (sexualizarea
genetică, gonadică, a tractului genital intern şi
organelor genitale externe precum şi
sexualizarea pubertară) aparţin unui sex, cu
excepţia unui singur element al sexualizării şi
anume sexualizarea neuro-
comportamentală, care este de sex opus.
 Sexualizarea neuro-comportamentală se
edifică între luna a 5-a şi a 7-a de viaţă
intrauterină şi nu are traducere somatică dar
determină, printr-o activitate specifică a
hipotalamusului, diferenţele de
comportament dintre cele 2 sexe.
 Transsexualul îşi neagă cu vehemenţă sexul
morfologic, în ciuda evidenţelor şi se consideră
aparţinând psiho-comportamental celuilalt sex,
pulsiunile şi comportamentul său sexual fiind
specifice genului reclamat.

 Adversitatea faţă de sexul morfologic este foarte

timpurie şi se manifestă prin preferinţă pentru
îmbrăcămintea, jocurile şi compania celuilalt sex
morfologic, cu care se identifică.
 În funcţie de sexul morfogenetic
transsexualul poate fi masculin sau
feminin.

 Transsexualul consideră anormale relaţiile

sexuale cu partener de acelaşi sex şi, deşi
este homosexual, psihic nu se recunoaşte
ca atare; el îşi reneagă sexul morfologic şi
solicită restructurarea lui.
Tratament
 Tratamentul în transsexualism se face
doar dacă subiectul dobândeşte
reconsiderarea legală a sexului.

 Restructurarea organelor genitale

externe este de resortul chirurgiei
plastice iar sexualizarea hormonală se
face prin administrarea hormonilor
omonimi sexului ales.
 Tratament
 Administrarea de estrogeni va duce, pe durata
terapiei, la pierderea fenomenelor de sexualizare
specifice sexului masculin, dobândite în cursul
pubertăţii concomitent cu apariţia fenomelor de
feminizare.
– Astfel, masele musculare diminuă ca volum, apare
tendinţa la obezitate cu distribuţie feminină, vocea se
subţiază, pielea devine fină, pilozitatea masculină se
răreşte şi se subţiază, penisul îşi pierde turgescenţă,
scrotul se depigmentează, apare ginecomastia.
– Modificările sunt reversibile la oprirea terapiei atât
timp cât gonada subiectului este păstrată şi ea
secretă fiziologic hormonul masculin, respectiv
testosteronul.
 Concluzii
 Hormonii sunt implicati in toate fazele ciclului vietii: de la
nastere la crestere si dezvoltare, pubertate, maturitate,
reproducere, meno-/andropauza, la imbatranire.

 “Comportamentul uman este atat de complex incat orice

incercare de a-l eticheta este, inevitabil, o cruzime”.
Putem doar incerca sa-l intelegem, “pentru a ajuta
oamenii sa-si optimizeze deciziile si sa-si asume
responsabilitati” … [prof C. Poiana, Hormonii si
comportamentul, 2006]