Volume si capacitati pulmonare

->Volumul curent, e volumul de aer vehiculat intre alveolele pulmonare si aerul atmosferic
in timul unei respiratii linistite de repaus. Valoarea sa medie e de 500ml aer, dar trebuie
retinut faptul ca la spirometru, valorile volumului si capacitatii sunt dependente de multi
factori (varsta, sex, inaltime, lungimea toracelui, greutate, rasa, grad de antrenament fizic).
In general sunt redate valorile corespunzatoare unui adult tanar, de sex masculin, iar la
femei valorile sunt de cca 20-25% mai mici. Tinand cont de acesti factori, se pot prezenta
valori adecvate pentru fiecare indiviz in parte. Se considera acceptate valorile care nu sunt
cu 20% mai mici decat cele prezise. Valorile acceptate +/- 20% din prezise.
->Volumul inspirator de rezerva: aprox 3000ml aer la barbati si 1000ml la femei. Acesta
reprezinta vol de aer care poate fi introdus suplimentar in plaman maxim dupa expir de
repaus.Volumul inspirator de rezerva e important pt respiratia de efort.
->Volumul expirator de rezerva:Volumul de aer care poate fi expulzat suplimentar maxim,
dupa inspir de repaus: aprox 1100ml la barbati si 700ml la femei. Reprezinta un volum
important atat pentru respiratia in efort cat si un volum important pentru prevenirea
colapsului pulmonar pentru asigurarea continutului celular indiferent de fazele ciclului
respirator si un rezervor pentru situatii de hipoxie sau anoxie.
->Volumul rezidual reprezinta volumul de aer care ramane in plamani dupa un expir de
rezerva si care nu poate fi expulzat atata vreme cat individul e in viata: aprox 1200 ml la
barbati, 900ml la femei. E un volum care are impotanta pt a preveni colapsul pulmonar,
asigura continuitatea respiratiei celulare si rezerva pt situatii de hipoxie si anoxie. Acest
volum nu poate fi determinat prin spirometrie directa, ci se folosesc mijloace indirecte
pentru determinarea sa: metoda dilutiei cu Heiu, azot sau thenici de pletismografie
corporala. Printre cele mai practice, este metoda determinarii Heliului:
Dispunem de un cilindru care contine oxigen si heliu ( concentratie mai mare). Se cunosc pe
langa concentratia helului si volumul inital al cilindrului. Pacientul trebuie sa faca mai multe
respiratii in aerul atmosferic, apoi va expira normal si va fi conectat imediat la spirometru cu
Heliu si va realiza mai multe cicluri respiratorii, folosind amestecul de gaz din cilindru.
In final se va determina concentratia finala a Heliului. Trebuie stiut ca volumul de aer
prezent in plamanii subiectului cand acesta incepe sa respire din cilindrul cu Heliu, e
capacitatea reziduala functionala care e suma dintre volumul respirator de rezerva si
volumul rezidual pulmonar. Aplicand principiul conservarii masei putem afla valoarea CRF.
Pe langa determinarea volumului pulmonar, putem afla si capacitatea pulmonara. O
capacitate pulmonara e definita ca suma a 2 sau mai multe volume pulmonare. Notiunea de
capacitate pulmonara defineste mult mai bine dpdv fiziologic fazele care se produc in timpul
respiratiei.
->C.I: reprezinta volumul de aer care poate fi introdus maxim in plamani dupa un expir de
repaus. Valoarea sa e de cca. 3500ml aer.
->CRF: reprezinta volumul de aer care ramane in plaman dupa un expir de repaus. Este
suma dintre VER + VR cu valoare de aprox. 2300ml
->Capacitatea expiratorie: este suma dintre volumul curent si VER.
->Capacitatea vitala (CV) e suma dintre volumul curent, VIR, VER sau CI + VER, etc. Aceste
ecuatii echivalente au utilitate daca aparatul determina doar unii parametri.
Capacitatea vitala se poate determina fie static (CVS), fie dinamic (CVF), cu o anumita forta.
CVS > CVF, deasemenea CV poate fi inspiratorie sau expiratorie. Fiziologic cea inspiratorie e
egala cu cea expiratorie. CV face trimitere la cea expiratorie si nu inspiratorie. CV expiratorie
e definita ca volumul de aer care poate fi expulzat maxim, dupa un inspir maxim. CV
inspiratorie e volumul de aer care poate fi introdus maxim dupa un expir maxim.
Valoarea CV este aproximativ 4600ml, se opereaza in conditii de efort.
->Capacitatea pulmonara totala este suma tuturor volumelor si poate fi scrisa in diverse
feluri. Valoarea medie e de 5800ml. Se defineste drept volumul de aer cu care pot fi destinsi
maxim plamanii printr-un inspir complet maxim.
Desi usor de determinat, volumul si capatitatea redau o realitate de moment, dar foarte
multe boli se manifesta intermitent, periodc sau in prezenta unor factor declansatori. Motiv
pentru care simpla determinare s-ar putea sa nu surprinda prezenta unei afectiuni.
Chiar daca sunt modificate, ele nu indica sediul afectiunii, nu face diagnostic definitiv, nu
indica locul unei obstructii, vechimea/ severitatea, raspunsul la traumatism. De aceea se
prefera alte 2 metode. Una din ele este determinarea volumulu expirator masiv in prima
secunda de expir fortat, respectiv FEV1S (VEMS). Determinarea VEMS e utilizata pentru
monitorizarea pacientului astmatic. Se realizeaza in general masurand cu ajutorul
spirografului Benedict. VEMS nu reprezinta un volum singur real sau izolat, ci este de fapt o
suma de determinari expiratorii instantanee, dar pe parcursul primei secunde de expir fortat
maximal. Dpdv tehnic, pacientului i se explica cat mai clar procedeului de lucru si se fac 2-3
exercitii si abia ulterior se va analiza inregistrarea. Subiectul respira normal apoi e conectat
la spirometru si va inspira fortat maximal din acesta, continuand cu un expir fortat maximal,
care trebuie sa dureze ideal 6 secunde, dar minim 3 secunde. Dupa expir, va continua
evaluarea cu un alt inspir fortat maximal sau nu. In functie de tipul aparatului exista
diferente ale inspiratiei/expiratiei. Indiferent de variatii, individul trebuie sa realizeze un
inspir care sa atinga CPT, iar prin expir sa revina la volumul rezidual.
Pentru o determinare ar trebui bine calibrat aparatul si de tinut cont de o serie de
parametrii BTPS (temperatura, presiune, saturatie). Spirometru e setat la o viteza de
inregistrare de 1200ml/min.