5 Variabilele experimentale si controlul lor 5.1, Trdsaturi definitorii ale experimentului psihologic Un experiment se produce atunci cdnd mediul este manipulat sistematic, astfel incat efectele cauzale ale acestei manipuléiri pe un anumit comportament s& poata fi observate, Pentru a descrie modul in care este manipulat mediul si cum este observat com. portamentul, va trebui si explictim cei doi termeni definitorii ai experimentului : variabila independenta si variabila dependenta. Variabila dependenta este comportamentul inregistrat de experimentator. Variabila independentd este 0 manipulare a mediului, controlata de experimentator. Un experiment trebuie s& aib& cel putin dou’ valori sau niveluri ale mediului, respectiv dou’ conditii care s& fie comparate intre ele pentru a determina dac una dintre aceste condiii provoacti un comportament. Uncori cele doua niveluri pot fi reprezentate doar de existenta sau absenta manipulatii. Experimentul este un procedeu dirijat de investigare a relatiilor dintre o variabilé independent (cauz&) si o variabila dependenta (efect). Se impune evidentierea cAtorva trisdituri definitorii care se instituie si ca avantaje ale experimentului a) Controlul variajiilor externe intr-un experiment ideal, nici un factor (variabila), exceptdndu-I pe cel studiat, m este permis si influenteze rezultatul ; in jargonul psihologiei experimentale, spunem ch acesti alti factori sunt controlati. Dac (asemenea unui experiment ideal) toti factorii, in afari de unul (cel investigat), sunt pastrati constanti, putem concluziona, logic, c& orice difereny& in rezultat este cauzati de manipularea variabilei independente. Deoarece nivelurile variabilei independente sunt schimbate, rezult& c& diferenele in variabila dependenta s-au produs numai pentru ca variabila independenta a fost schimbat’. Cu alte cuvinte, schimbarile in variabila independent cauzeaz& schimbiri observate in variabila dependenta. Intrucdt cercetarea nonexperimentala se limiteazA la descrieri si corelatii experimentele permit declaratii despre cauzalitate: variabila independent’ A este cauz ce schimbi variabila dependenti B, in principiu, experimentele conduc 1a declaratii despre cauzalitate. in practic’, aceste declarajii nu sunt intotdeauna adevarate. Nici ut experiment nu este 100% un succes in eliminarea sau pastrarea constant{ a tuturot surselor de variatie. Oricum, experimentul elimina mai multe variatii externe decat o fac alte tehnici de cercetare.VARIABILELE EXPERIMENTALE $1 CONTROLUL LOR ary b) O alt trdsdturd a experimentutui este economia Folosind tehnica observatici, omul de sting’ trebuie sa astepte cu ribdare pana se produc manifestarile care il intereseaza, Dacd locuiti in Miercurea-Ciuc (polul frigului jn RomAnia) si dorifi s& studiati cum afecteaza arsita agresivitatea, bizuindu-v4 pe soare, aceasta cercetare v-ar cere mult’ rabdare si o grimad& de timp. Experimentatorul controleaza situatia crend conditiile de interes (niveluri variate ale caldurii in conditii de laborator), objinand datele relevante rapid gi eficient, ©) Caracterul provocat in cercetarea fundamentala, experimentele sunt realizate pentru a testa teoriile si pentru a aduce datele de baz& pentru explicarea comportamentelor. Aceste tipuri de experimente sunt, de obicei, bine planificate, cu un investigator ce are o idee clara asupra rezultatului-anticipat. Un exemplu de inferen({ puternict sunt asa-numitele experimente critice prin care se pun fat& in fay dou’ teorii care fac predictii diferite. Un rezultat favorizeazi teoria A, iar celilalt teoria B. Experimentul va determina care teorie este respinsa si car¢ este pastrati. In practic’, aceste experimente critice nu functioneaz& atit de bine, deoarece suporterii teoriei respinse sunt ingeniosi, cAutdnd explicatii care s& minimalizeze interpretarea nefavorabili a experimentului. Uneori cercetitorii creeaz un experiment doar pentru a vedea ce se intampla; il putem numi »experimentul ce «se-ntampla daca, ..»”. Studentii vin deseori cu asemenea propuneri de experimente pentru c& nu solicit cunostinte despre teoriile sau datele de baz existente si pot fi formulate pe baza observatiilor si experientei personale, Unii oameni de stiin{a trateaz’ cu scepticism experimentele de acest gen, principala obiectie fiind ineficienta lor. Dac nu se intimpl nimic (ca in majoritatea cazurilor), se spune c& variabila independent& nu are nici un efect - nu se objine nimic din experiment. in schimb, daca nu se intémpl& nimic intr-un experiment adevarat (in care o teorie prezice c& ceva se va intampla), rezultatul nul poate fi folositor. d) Replicabilitatea (repetabilitatea) Este cel mai mare avantaj al experimentului in cercetarea fundamental’. Un singur experiment este mai putin convingator decat o serie de experimente repetate. Forma cea mai simpla este replicarea direct a unui experiment existent, fir’ nici o schimbare. Desi este un exercifiu folositor pentru student, omul de stiinfa il considera plictisitor si ineficient, in afard de cazul cand experimentul original a fost chiar neobisnuit. in schimb, o cale mai bun’ de a replica este aceea de a extinde procedura anterioar’, adaugand ceva nou in timp ce retinem ceva vechi. Deci o parte a replica(iei este repetitia literal’, dar partea aditionala se adauga cunoasterii stiingifice. Acest gen de replicare permite generalizarea unui rezultat, demonstrand cum se mentine un rezultat (concluzie) cu variabile independente diferite. 5.2. Conceptul de variabila in psihologia experimentala Variabila reprezinté aspectul unei conditii de testare care se poate schimba sau poate lua diferite caracteristici in diverse conditii. O variabila este o proprietate a unui eveniment din lume care a fost masurat. Variabilele sunt atribute ale fenomenelor si, astfel, apartin lumii, Reducerea unui fenomen la o variabila favorizeazii concentrarea atentiei cercetétorului # 46 PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA multimea celor ce se relajioneaz cu fenomenul, teoria este un produs al mintii noastre, trebuie sq ie doua una de alta, Aceste presupuneri sun riabilele sunt tangibile; de exemplu, durata, crimele comise, c&rtile scrise etc. asupra unor evenimente specifice din Deoarece variabilele exist’ in lume, iar facem presupuneri sigure pentru a lega cel: ancore” ce leg’ o teorie de lumea real’. Vai itemii verificati intr-un chestionar, : ee pen noastra spune: crescnd gradul de eee creste si motivatia afilierii, Pentru a verifica aceast& ipotez’, trebuie luate in considerare con. ceptele teoretice de anxietate si afiliere legate de variabile ale lumii reale. ; Dar pentru a infelege cum sunt folosite si discutate variabilele in cercetarea Psiho- logicd, trebuie clarificat% problema tipurilor de variabile. Cea mai important distinctie intre variabile este cea intre variabila independentd si variabila dependenta. Variabila dependentd este o masur a comportamentului subiectului. fn limbajul modelului stimut- ~reactie, este chiar reactia. Se numeste variabil& dependent pentru c& depinde de valoarea altei variabile, si anume variabila independent’. Variabila independent este cea care cauzeaz4 o schimbare in valoarea variabilei dependente. Este vorba despre stimulul din psihologia stimul-reactie, Termenul stimu!, in modul cel mai general, este echivalent cu termenul cauzd, Variabila independent poate fi imaginati ca fiind cea ce-i face experimentatorul subiectului, iar variabila dependent - cea ce face subiectul. Desi aceasti analogie este adevarat in majoritatea cazurilor, existd variabile independente pe care experimentatorul nu le manipuleaz4 (de exemplu, cand suntem interesati de efectul s&riciei, al sexului sau al coeficientului de inteligenté etc. asupra unui anumit comportament). O alt distinctie este intre variabile continue si variabile discrete. Unele variabile pot lua orice valoare dintr-un gir, Acestea se numesc variabile continue, deoarece nu sunt limitate la un numar precis de valori, precum numere intregi, sau la categorii separate, in principiu, se pot masura latenta, durata, forta etc. in practicd, exactitatea masurdrii este limitat& de abilitatea instrumentului de masurat. Pe de alt parte, variabila discret este cea care se giseste in categorii distincte. Subiectii pot fi femei sau barbati, naivi sau informati ; stimulii pot fi acustici sau vizuali etc. O variabili poate fi discret chiar dac& limitele intre categorii sunt vagi, iar clasificarea exemplelor particulare poate fi dificil’. De exemplu, culorile pot fi clasificate in rogu, galben, verde etc., desi pot fi Ricute si clasific&ri mai fine, iar unele culori pot fi considerate la limita, cum ar fi verde-albastrui. in cazul culorii, ea poate fi discret ca variabila psihologic&, in timp ce utilizarea dimensiunii fizice a acesteia (lungimea de unda) este continua. Diferenta intre variabilele continue si cele discrete devine important atunci c4nd incepem sa construim teorii. A treia distinctie se poate face intre variabila cantitativé si cea calitativa. Variabilele cantitative sunt cele care variaz in cantitate (viteza de raspuns, intensitatea...), iar cele calitative variazA in felul lor de a fi (schimbarea directici de la dreapta la stnga si invers intr-un labirint, indltimea...). De pilda, tonurile difera in cantitate prin intensitate si in calitate prin indltime. Acest exemplu particular implica 0 distinctie subtila si nu se bazeazd pe un singur criteriu, De exemplu, intensitatea este codata in sistemul nervos de cantitatea activitatii nervoase, in timp ce inaljimea este codat& de activitatea din diferiti neuroni. De retinut c4 multe variabile pe care oamenii obisnuiti le considera discrete si calitative se doyedesc a fi continue si cantitative: introversiune/extraversiune, normal/ nevrotic, masculin/femis Drintre variabilele independente, unele sunt simple variabile fizice, precum intensitatea luminii sau numérul de ore de privare de mancare. Pentru acestea este usor de construit % un grafic de reprezentare a rezultatelor. in acelasi timp ins%, vorbim si de variabileee VARIABILELE EXPERIMENTALE. SI CONTROLUL LOR os fi definite di i non-fizice, care nu pot irect in termeni fizici, bila non- wnaspect al conditiei de testare, efinit tn termenii de eomneraecet eae copie, Variabilele Teprezintt mecanismele care asigur& functionarea experimentelor. Selectia efectivd si manipularea Variabilelor fac diferenta dintre un experiment bun gi unul pro: ‘Acest capitol trateaz& doux puri de variabile care trebuie analizate cu grija inainte de a foepe Un Reuter independente $i variabilele dependente. Un capitol vee va ic i variabilelor de control : a , Intrucat ele au un rol special fn n 5.3. Variabilele independente In experimentul de laborator, variabilele independente sunt cele manipulate de c&tre experimentator, care le determin& calitatea si cantitatea, Variabilele independente sunt selectate deoarece un experimentator apreciaz& c& ele vor cauza schimb&ri in com- portament. CrescAnd intensitatea unui sunet, ar creste si viteza cu care oamenii ar rispunde la momentul respectiv, Cand o schimbare a nivelului variabilei independente cauzeaz o schimbare in comportament, spunem c& acel comportament se aflé sub controlul variabilei independente. Esecul unei variabile independente de a controla comportamentul, adesea numit »fezultat nul”, poate avea mai mult decat o singur& interpretare. fn primul rand, experimentatorul poate a ghicit incorect c& variabila independent& era independent rezultatul nul poate fi corect. Majoritatea oamenilor de stiinga vor fi destul de refractari fajé de aceast& interpretare. Experimentatorul poate nu a creat o manipulare valid’ a variabilei independente. Spre exemplu, cAnd faceti un experiment pe copii de clasa a doua si variabila voastra independent& este num&rul de bomboane, ei alearg’ dup& fiecare rispuns corect. Unii copii iau o singura bomboana desi ceilalti iau cate dou’. Nu Bisiti nici o diferenta in comportament. Poate daca variabila voastra independent ar fi Presupus un nivel mai mare, de exemplu, de la o bomboana la 10 bomboane, ati fi obsinut © diferent’. Manipularea voastra poate nu a fost suficient& ca s& releveze un efect al variabilei independente. Sau, poate (fapt necunoscut dumneavoastrd), clasa a avut 0 petrecere de aniversare chiar inainte de inceperea experimentului si copiii consumaser& ingheyat& si pr&jituri de la aniversare. in acest caz, poate c& nici 10 bomboane nu ar fi avut efect. Tocmai de aceea, in studiile despre invajare cu hrana drept rasplat4, subiectii Sunt lipsifi de hrana inainte de inceperea experimentului. Asadar experimentatorii trebuie 88 aib& grij& si produc& o puternic& manipulare a variabilei independente. Egecul in aceasta situatie este o cauzd frecventi a rezultatelor nule, Alte cauze ale rezultatelor nule Sunt legate de variabilele dependente si de controlul variabilelor. 5.3.1. Modalitati de abordare a variabilei independente tn coea ce pri imulil ‘itorii creeaz% conditiile unei variabile ce priveste zentarea stimulilor, cercet nei Vi e independente oferind subiectilor stimuli diferiti sau schimband caracteristicile unui Stimul, Aceasta, implic& 0 discutie asupra modalititilor de abordare (manipulare) a .; Yariabilei independente. caPSINOLOGIE EXPERIMENTALA Utilizarca unei variabile independente reale implict modifcarea woul simul la care ispund subieti. timulul respect poate f att simplu, ca un flash lumos, Et complex, cum ar fio situafie social’. De aceca, exist pujine reguli rigide sau apie od lefiniteg operational a unci variabile independente, Specificul stratamentelor a is depinde de comportamentul, variabilele si subieci specifici pe care cAutim si studiem, Literatur, de specialitate descrie multe moduri creative de prezentare si manipulate & unul stimu, asa incat ea ne este de mare ajutor in procesul de definire a unei variabl ee lependente, O astfel de manipulare implic&, de obicei, unul dintre urmatoarele moduri de abordare; B Cercetitorii creeaza condifiile unei vari ile independent sntind subiectilor stimuli diferiti sau schimband caracteristicile unui stimul. De exemply, tervetiori care studiazd senzajiile prezincd stimuli care difera din punctul de vedere al unor dimensiuni fizice (intensitate sonora, stralucire, greutate etc.), iar variabila dependents este o masurd a gradului de detectare sau de recunoastere a stimulilor de catre subiecti. Cercetitorii in psihologia dezvoltarii prezint& diferite jucarii stereotipizate pentru a stabili dac& copiii sunt stereotipi in maniera lor de joaca, in studiul agresiunii, subiecti vizioneazt filme ce prezinta scene cu diferite grade de violen(&, iar mAsura variabilei dependente este agresivitatea consecutiv’ manifestati de subiec{i. Cercetatorii in psihologie social au masurat efectele diverselor aranjamente ale mobilierului asupra interactiunilor sociale §.a.m.d, a) Manipularea stimulilor. b) Manipularea contextului. Adesea, variabila independent se afl intr-un context in care este prezentat stimulul, menjinut constant, De exemplu, putem prezenta diferitele niveluri de intensitate a zgomotului de fond in timp ce masurém performantele subiectilor in rezolvarea unor probleme de aritmetic’. Daci vom studia procesele de invajare, vom examina efectul diferitelor tipuri si cantititi de recompense sau pedepse asupra capacitatii subiectilor de a invija o tem’, Alti cercetitori au provocat subiectilor diferite stati emotionale prin hipnoza si apoi le-au examinat memoria si procesele de gandire ; sau putem examina variabilele contextuale prin studierea stirilor emotionale ale subiectilor ca functie a succesiunii anotimpurilor. ©) Manipularea informasiilor date subiectilor. Variabila independent poate consta in instructiuni sau informatii date subiectilor in fiecare dintre conditii. De exemplu, pentru a studia cat de sarguincios lucreaz oamenii intr-un grup, putem spune unor subiecti cX vor lucra singuri, iar altora c& vor lucra impreuna cu alfii, dar pe care nu-i vor vedea. Ca sa studiem memoria, vom examina felul in care diferite informatii comunicate in intrebiri despre un eveniment afecteaz’ amintirea subiectilor despre acel eveniment. Pentru a studia diverse atitudini, putem prezenta subiec{ilor o pictur, spundndu-le c& presupusul pictor este birbat sau femeie, pentru a determina astfel dac& acestia evalueaz pictura intr-o manierd discriminatorie din punct de vedere sexual. 4) Manipularea situatiilor sociale cu ajutorul , complicilor”. Complicii sunt persoane auxiliare pe care un cercetitor le face s actioneze ca al{i subiecti sau ca trecatori »accidentali”, creénd astfel o anumitt situatie social& particulara la care subiectul ,real” poate apoi s& reactioneze. De exemplu, putem crea un joc intre un subiect $i un complice pentru a studia gradul de cooperare al subiectului in conditiile in care costul colabordrii creste, Latané si Darley (1970) au determinat un complice si simuleze un atac de apoplexie si au masurat dorinta subiectului de a stiri in ajutor in functie de numarul celorlalte persoane prezente, Asch (1951) a folosit un numar de complici prezenti alaturicL re ee VARIABILELE EXPERIMENTALE $1 CONTROLUL LOR ” de un subiect cruia, cdnd i s-a cerut si estimeze lungimea unei linii, a supraevaluat-o drastic. In ultima instant, variabila dependent& a fost supraestimarea produs% de su- piect, care arat& masura confirmarij Ia presiunea sociala. ¢) Manipularea nivelului de stres al situatiei experimentale. O abordare interesant in crearea condifiilor experimentale este aceea de a stresa sau supraincarca situatia si de a deduce din reacfiile subiectilor felul in care sistemul opereazi in mod normal. De exemplu, cercet&torii care studiaz’ psihologia limbajului (psiholingvistica) au dezvoltat proceduri de inducere a unor greseli de vorbire - cum ar fi ,muvintele cixate” ~ pentru a deduce procesele de elaborare a vorbirii, Cei care au studiat atenfia au prezentat simultan dou& mesaje divizate, cate unul Ia fiecare ureche. In acest caz, conditiile constau in diversele instrucfiuni sau conginuturi ale mesajelor, iar variabila dependent’ este felul in care a fost perceput fiecare mesaj. Alti cercetitori au produs asupra subiectilor un stres social sau emotional - de exemplu, determinandu-i la un comportament care intr in conflict cu atitudinea pe care in mod normal o aproba si mAsurdnd felul in care ei rezolva acest conflict. Tar altii au creat conditii din cauza c&rora subiectii esueaz& in indeplinirea anumitor sarcini, pentru a studia pe cine invinovatesc ei de acest lucru. f) Manipularea indicatorilor fiziologici. Unii cercet&tori folosese procese interne, fiziologice. Aici conditiile pot insemna consumul de c&tre subiecti a unor cantitati de alcool sau alte droguri, folosirea timpului de somn pe care-1 au la dispozitie sau modificarea ,privarii senzoriale” pe care o suporta. Folosind drept subiecti animalele, cercetitorii pot utiliza tehnici chirurgicale pentru a crea diferite conditii in care p&rti ale creierului sunt extirpate sau alterate. In aceste studii, variabilele dependente indic& dac& aceste manipulri produc diferente in comportamentul, motivatia, memoria subiectilor. in cercetarea neurologica, conditiile pot implica prezentarea vizual& a unor cuvinte in asa fel incat s4 apara in diferite localizari ale ochiului. Aici variabila dependent este timpul necesar pentru recunoasterea fiec&rui stimul, permiand cercetitorilor s% traseze harta fluxului informational prin emisferele creierului. 2) Manipularea variabilelor intermediare. Adescori cercetatorii folosesc tehnicile de mai sus pentru a manipula o stare psihologicd interna, care apoi influenteazi un comportament. Aceasti stare intermi este denumitd variabild intermediard. Ea este influentati de variabila independent, care, in schimb, influenteazd variabila dependen- t., Variabila intermediara ,,intervine” astfel intre variabilele independenta si dependent, De exemplu, avanstim ipoteza c& starea de frustrare il infurie pe subiect, iar o furie mai mare conduce la un mai mare nivel de agresivitate a comportamentului. Aici manipulim variabila independent a frustrarii - de exemplu, blocdnd din cAnd in cand subiectul in objinerea unei recompense dorite. Procedand astfel, modificim cel mai probabil variabila intermediar’, furia, care va influenta apoi rezultatele subiectilor la variabila dependent& @ agresivitatii - cum ar fi gradul in care ei vor pedepsi un complice. Psihologii disting doua tipuri de stiri psihologice intermediare. O stare momenta’ este un atribut temporar, schimbitor, care este influentat de factori de situatie, De exemplu, ai o anumit& ,,stare de anxietate”, nivelul de anxietate pe care il resimti depinzand de situatia in care te afli (dac& realizezi brusc c& nu esti pregatit pentru un examen, aceasta iti creste starea de anxietate). in schimb, 0 trisatura caracteristica & Stabila independent de timp si nu e usor influentabil& de factori situationali (tras%turi de Petsonalitate), De pilda, stima de sine este in general definiti ca o trasaturi carac-8% PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA, teristicd, pentru ci ¢ relativ imuni la influentele determinate de situatiile in CATE opt; implicat, Unele atribute au ambele componente, st&ri si trasdturi: 0 stare anxio; ms ‘4 cu ,,trasdtura ei anxj moment a unei persoane poate fi descrisi ca fiind in legatur # ‘ ioasx” care este nivelul general de anxietate pe care aceastl persoand fl triieste indife, situatic, Alte atribute, ca stima de sine, se considerd cf au drept componente Rumai Tent de triistturi caracteristice, Stirile momentane pot fi folosite i studiate ca Variabile inter, mediare, pentru c& ele se schimbi ca reactie la conditiile unei variabile independents, ‘Trisiturile caracteristice nu pot fi studiate in acest fel, pentru cd, fiind mai curding Permanente, nu sunt influentate de diferitele manipulari. 5.3.2. Aspecte privind validitatea variabilei independente Alegand oricare dintre modurile de abordare prezentate mai sus, trebuie sl avem in vedere C& dac& gisim o relatie semnificativa, va trebui s4 artim c& studiul nostru demonstreazy un aspect al naturii, Fiecare dintre aceste tipuri Teprezinté o preocupare atunci cand selectim sau cream o definitie operational pentru variabila noastra independenta, a) Validitatea de construct, {n primul rand, cAnd definim variabila independenta, trebuie si avem in vedere dact manipularea noastra are validitate din punctul de vedere al constructiei, adic& dac& permite o deductie valida din constructia pe care ne bazam, asa cum 0 conceptualizim noi, De exemplu, sporim noi intr-adevar ,presiunea sociala” asupra unui subject daci mArim numarul de complici dintr-o camera? Pretindem in mod Gronat cf influenjam constructia stimei de sine, care este, prin definitie, o trisatura de Personalitate nemodificabil& ? Dac& studiului nostrufilipseste validitatea de construct, atunci orice deductie pe care o tragem cu privite la procesele psihologice implicate va fi eronata, b) Validitatea de continut exprim& gradul in care o Procedura corecte in privinta unei variabile care ne intereseaza. Daca, de exemplu, obiectivul ostru este si expunem subiectii unor filme care infitiseaza diferite prade de violent’, atunci trebuie sd masuram si si manipuldm aceasta variabila. Dar daca, din neglijenti, alegem diferite filme bazate pe continutul lor umoristic sau pe intriga lor, atunci nu studiem de fapt si exclusiv influenta variabilei care este continutul violent al filmului, Problemele validitatii de construct si de confinut sunt corect rezolvate atat prin discutii teoretice, cat si prin cercetiri care dovedesc c& o procedura este valida daca Produce aceleasi Tezultate ca si alte proceduri deja acceptate ca valide. Daca, in calitate de cercetatori debutanti, sunteti peste masura de inventivi in definirea variabilelor, riscati s& amenintati validitatile de construct si de continut ale studiului vostru. $i atunci poate oa ar fi mai bine Si adoptati acele proceduri care sunt de obicei acceptate ca valide in literatura de specialitate. permite deductii ©) Validitatea externdi ne asigura c& putem generaliza cu incredere rezultatele noastre la alti subiecti si la alte situatii, Punctul-cheie este aici faptul c& Variabila noastry independenta si celelalte componente ale experimentului nu trebuie si fie atat de atipice incat sd nu poatd fi generalizate decat intr-un mod restrans si la un tip limitat de situatii, Pentru c& exist’ perspective din care putem generaliza rezultatele pe care le obtinem, cercetatorii se refer la doua laturi ale validitatii externe. ° © Validitatea temporala, adic’ masura in care rezultatele noastre pot fi Beneralizate pentru alte perioade de timp. Validitatea temporala are doud moduri de aplicare,