Volume I International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL IMPLEMENTĂRII TEHNOLOGIEI

INFORMAȚIILOR ÎN TRANSPORTUL RUTIER

Mihai Gabriel TOMA, drd. Ing.

Universitatea Tehnică de Construcții București, România

Actualitate: O economie modernă are succes dacă la nivel național este asigurat un transport eficient de
persoane și mărfuri. Neîndeplinirea acestei cerințe constituie un pericol pentru competitivitate și reflectă în același
timp o utilizare deficitară a infrastructurii de transport.
Progresul tehnologic stă la baza viitorului transporturilor și în special al trasportului rutier și constituie soluția
potrivită pentru reducerea emisiilor de CO2 rezulate. Este necesarsă promovarea unor strategii inteligente pentru
utilizarea eficientă a infrastructurii precum și utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor care să vină în
sprijinul conducătorilor auto ajutându-i să scurteze timpii călătoriei, să reducă consumul de carburant, să evite
blocajele în trafic și coliziunile.
Sistemele Inteligente de Transport reprezintă o modalitate validă și eficientă de sprijin a managementului și
operării serviciilor de transport cu participare la creșterea capacității de circulație a drumurilor fără a fi nevoie de
construcții noi, reducerea timpului călătoriei, reducerea emisiilor de CO2 prin asigurarea unei fluențe a traficului
rutier și nu în ultimul rând reducerea numărului de accidente rutiere.
Scop: Analiza situaţiei actuale a transportului rutier românesc, a implementării sistemelor inteligente de
transport în acest sector şi a efectelor economice şi sociale generate de utilizarea TIC în transportul rutier.
Metodologie: Analiza statistică descriptivă a fost utilizată în special pentru vizualizarea şi sintetizarea informaţiilor
desprinse din datele referitoare la efectele economice și sociale ale implementării TIC în transportul rutier românesc.
Rezultate: realizarea unei sinteze a stadiului implementării sistemelor inteligente în transportul rutier românesc şi a
efectelor economice şi sociale generate de acestea.
Cuvinte cheie: economie, transport, trafic rutier, tehnologie, sisteme inteligente de transport, analiza statistică.

Introducere
pe distanțe scurte și medii și în zone rurale unde nu există alte modalități de transport, precum și progreselor
înregistrate în industria automobilelor.
Principala motivaţie a începerii acestui studiu a fost funcţionarea atipică a transportului rutier românesc.
Inovarea tehnologică are un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului de transport rutier și reprezintă o importantă
sursă de contribuții pentru soluționarea pr
Transporturile reprezintă o ramură însemnată a economiei datorită aportului acestora la crearea produsului
intern brut. În același timp, transporturile au o contribuție semnificativă din punct de vedere social și economic întrucât
asigură deplasarea pasagerilor și bunurilor în câmpul muncii, orice creștere economică la nivel național sau regional
fiind amplificată de un sistem de transport competitiv și progresiv, adaptat nevoilor clienților [1]. Astfel, pentru
satisfacerea acestor necesități, transporturile depind în mod direct de existența căilor de comunicații și a mijloacelor
de transport.
La nivel european întâlnim diferite tipuri de transport, în funcție de mediul ce servește drept cale de comunicație
[2] și anume: transportul aerian, transportul maritim sau fluvial, transportul terestru care cuprinde transportul rutier și
transportul feroviar. Chiar dacă politica UE din ultimii ani în domeniul transporturilor se axează pe creșterea ponderii
transporturilor cu impact scăzut asupra mediului înconjurător, fiind acordată o importanță sporită rețelei de cale ferată,
transportul rutier rămâne de mare interes și a luat amploare în mod constant în ultimele decenii [3] datorită avantajelor
tehnico-economie ale acestuia, respectiv utilizarea oblemelor din transporturi prin optimizarea utilizării rețelei și
îmbunătățirea siguranței circulației [4]. Sistemele inteligente de transport reprezintă o gamă largă şi diversă de
tehnologii care, aplicată sistemelor actuale de transport, poate ajuta la creşterea siguranţei, reducerea congestiilor de
trafic, creşterea mobilităţii, minimizarea impactului de mediu, reducerea consumului de energie şi creşterea
productivităţii economice [5].

1. Stadiul actual al sistemului de transport rutier din România

1.1 Sistemul de transport rutier din România
Transportul rutier ocupă un loc important în România încă din anul 1964 când volumul mărfurilor transportate
cu mijloacele auto ajunsese la un procent de aproximativ 50% din totalul transporturilor efectuate [2]. La sfârșitul
anului 2017, aproximativ 62,2% din volumul total de mărfuri transportate în decursul anului, respectiv 2,19 mil. tone
[6], au fost transportate prin intermediul rețelei drumurilor publice.

 Toma Mihai Gabriel, e-mail: tom_gabriel91@yahoo.com

168
“Economic growth in conditions of globalizytion: competitiveness, innovation, sustainability” Volume I

2017 62,15% 15,40% 22,45%

2016 61,33% 14,93% 23,74%
2015 59,27% 16,50% 24,23%
2014 59,74% 15,88% 24,39%
2013 60,23% 15,84% 23,93%
2012 59,37% 17,57% 23,06%
2011 57,62% 19,05% 23,32%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Transport rutier Transport feroviar Alte moduri de transport

Figura 1. Evoluția transportului interurban și internațional de mărfuri în România

În ceea ce privește numărul pasagerilor transportați utilizând mijloace de transport specifice fiecărui mod de
transport, aproximativ 78% din total, respectiv 325 mil. pasageri [7], au utilizat transportul rutier în decursul anului
2017 restul de 22% fiind repartizați celorlalte moduri de transport.

2017 78,07% 16,56%4,89%

2016 78,90% 16,79%4,31%
2015 77,51% 18,70% 3,79%
2014 78,64% 18,06%3,30%
2013 80,06% 16,76%3,18%
2012 79,31% 17,40%3,29%
2011 77,12% 19,40% 3,48%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Transport rutier Transport feroviar Alte moduri de transport

Figura 2. Evoluția transportului interurban și internațional de pasageri în România

1.2 Caracteristicile rețelei de drumuri publice din România

Infrastructura de transport nu este repartizată uniform în majoritatea țărilor care au aderat în ultimii ani la UE,
acestea nu dispun de căi ferate de mare viteză, iar rețelele de autostrăzi sunt mai puțin dezvoltate raportat la celelalte
state membre. Infrastructura rutieră a României se număra printre cele mai puțin dezvoltate din Europa în ceea ce
privește acoperirea, conectivitatea cu celelalte state membre precum și siguranța rutieră. Efectele negative generate de
calitatea slabă a drumurilor s-au manifestat în sectorul logistic național precum și printr-un număr ridicat de accidente
rutiere soldate cu răniri grave și decese.
La sfârșitul anului 2017, rețeaua drumurilor publice din România totaliza 86099 km cu o densitate a rețelei de
drumuri publice la 100 km2 teritoriu de 36,1%, cele mai mari valori ale acesteia fiind înregistrate în regiunile București
- Ilfov (49,3 km) Nord-Est (40,4 km) şi Sud-Vest Oltenia (38,7 km) [8].
Din totalul drumurilor publice înregistrate la sfârșitul anului 2017, 17654 km erau drumuri naționale, 35149 km
drumuri judeţene şi 33296 km drumuri comunale.
Astfel, lipsa unei rețele rutiere care să asigure o capacitate de circulație corespunzătoare, precum și numărul
mic al kilometrilor de autostradă – 763 km, cumulate cu creșterea remarcabilă a parcului de autovehicule – 7010608
vehicule din care 78% autoturisme [9], are un impact negativ asupra timpului de călătorie precum și asupra siguranței
traficului.
România continuă să fie una dintre țările membre UE cu cele mai slabe performanțe în domeniul principalilor
indicatori de siguranță rutieră. Această tendință este îngrijorătoare în special în prezent, în condiţiile în care numărul

169
Volume I International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

victimelor rutiere a început să crească în ultimii câțiva ani – aproximativ 1,1% în anul 2016 față de anul 2015. Potrivit
datelor Buletinului Siguranței Rutiere – Raport anual 2016, România se situează pe locul 6 în Europa din punct de
vedere al numărului de decese rezultate în urma accidentelor rutiere cu 97 de decese la un milion de locuitori [9].
2. Sisteme de transport inteligente
2.1 Generalități
Tehnologia informației a transformat multe industrii, de la educație la asistență medicală la guvernare, și este
acum în stadiile incipiente ale transformării sistemelor de transport [10].
Chiar daca majoritatea consideră că îmbunătățirea sistemului de transport se poate efectua numai prin
construirea de drumuri noi sau repararea infrastructurilor îmbătrânite, la baza viitorului transporturilor și în special al
trasportului rutier stă progresul tehnologic, respectiv tehnologia informației [10].
Tehnologia informației oferă posibilitatea elementelor care alcătuiesc sistemul de transport să devină
inteligente, prin echiparea acestora cu microcipuri și senzori, facilitând astfel comunicarea între elemente prin
intermediul tehnologiilor fără fir. La nivel mondial, în țările dezvoltate, sistemele inteligente de transport aduc
îmbunătățiri semnificative în performanța sistemului de transport, reduc congestionarea traficului rutier contribuie la
creșterea gradului de siguranță rutieră și confortului călătorilor [10].
Sistemele inteligente de transport (ITS) sunt aplicații avansate de comunicații, electronică, navigație și
tehnologii de procesare a informațiilor concepute pentru a îmbunătăți performanța sistemului de transport existent, în
special prin îmbunătățirea siguranței circulației, eficienței, confortului și reducerea efectelor negative asupra mediului.
Aplicațiile ITS includ sisteme avansate de management al traficului, sisteme avansate de informare a călătorilor,
sisteme electronice de plată, sisteme avansate de control al vehiculului precum și sisteme avansate de transport
public [11].
2.1.1 Sistemele avansaste de management al traficului
Sistemele avansate de management al traficului cuprind aplicațiile ITS care se axează pe dispozitivele de control
al traficului cum ar fi semafoarele și panourile rutiere cu mesaje variabile ce furnizează conducătorilor auto informații
în timp real despre traficul pe autostrăzi, asigura orientarea traficului în zonele urbane, controlul benzilor la intrarea în
tuneluri şi distribuirea benzilor din tuneluri.
Centrele de gestionare a traficului din întreaga lume se bazează pe tehnologiile informaționale pentru
interconectarea vehiculelor, camerelor de trafic, precum și a altor dispozitive pentru a obține o imagine de ansamblu a
traficului rutier, a evenimentelor meteorologice periculoase sau a altor pericole de pe șosea.
București este un oraș într-o continuă dezvoltare și, ca orice metropolă, se confruntă cu creșterea alarmantă a
numărului de mașini, ambuteiaje frecvente și întârzieri ale vehiculelor de transport public. Astfel, în perioada 2007-
2009 în orașul București a fost implementat un Sistem de Management al Traficului Rutier, care monitorizează
aproximativ 175 intersecții semaforizate din totalul de 434, toate intersecțiile fiind interconectate între ele și în același
timp conectate cu Centrul de Control- figura 3.

Figura 3. Centrul de Control al traficului din orașul București

Unul din avantajele oferite de sistem îl reprezintă modul de funcționare adaptiv al componentelor de
semaforizare și dirijare a traficului prin ajustarea timpilor de semaforizare din intersecții în funcție de valorile de trafic
înregistrate.
La scurt timp după implementarea sistemului s-au observat anumite beneficii cum ar fi îmbunatățirea condițiilor
de trafic cu aproximativ 15%, îmbunătățirea serviciilor de transport public prin respectarea programului de plecare și
170
“Economic growth in conditions of globalizytion: competitiveness, innovation, sustainability” Volume I

sosire, îmbunătățirea timpului de intervenție pentru vehiculele de urgență, reducerea accidentelor rutiere și a poluării
generate de congestionarea traficului rutier [12].
2.1.2 Sistemele avansaste de informare a călătorilor
Cele mai recunoscute aplicații ale sistemelor informaționale geografice sunt reprezentate de sistemele avansate
de informare a călătorilor. Acestea oferă șoferilor informații în timp real despre călătorii și trafic, cum ar fi rutele de
tranzit și orare, direcțiile de navigare precum și informații privind întârzierile cauzate de congestionarea traficului,
accidente, condiții meteorologice sau lucrări de reparații rutiere [10].
2.1.3 Sistemele electronice de plată
Sistemele inteligente de transport îndeplinesc un rol esențial în finanțarea sistemelor de transport prin colectarea
electronică a taxelor, cunoscute și sub denumirea de taxe de utilizare a drumului. În România, aceste taxe pot fi achitate
prin sms sau la distribuitori autorizați, precum și la trecerile prin stațiile de taxare, verificarea achitării taxelor
realizându-se prin intermediul unor camere video ce permit recunoașterea automată a numărului de înmatriculare. În
SUA, aceste taxe pot fi achitate utilizând un dispozitiv instalat la bordul vehiculului sau prin intermediul unei etichete
lipite pe parbriz. În Japonia și Australia este implementat un singur stantard național de colectare a taxelor care permite
achitarea diverselor taxe în cazul călătoriilor în afara țării pentru a evita lipsa de operabilitate dintre sistemele diferite
ale administratorilor de drumuri și autostrăzi.
Din ce în ce mai multe orașe din întreaga lume au implementat sisteme de tarifare la intrarea în orașe pentru a
preveni congestia traficului rutier și pentru a genera resursele necesare pentru finanțarea transportului public și
reducerea efectelor negative ale traficului rutier asupra mediului [10].
2.1.4 Sistemele avansate de control a vehiculului
Unul din obiectivele sistemelor inteligente de transport este reducerea efectelor negative ale traficului prin
dezvoltarea sistemelor de asistență ale conducătorilor vehiculelor urmată de implementarea sistemelor cooperative,
respectiv încorporarea sau montarea unor dispozitive inteligente dotate cu funcții de comunicație pe vehicule.
Interconectarea între vehicule precum și între vehicul-infrastructură reprezintă arhetipul sistemelor inteligente
de transport și se bazează pe transferul în timp real a informațiilor între vehicule, vehicul-infrastructură, infrastructură-
vehicul prin canale radio. Astfel se pot crea sisteme cooperative care vor oferi servicii cooperative pentru creșterea
siguranței rutiere și eficientizarea procesului de transport.
Obiectivul principal al acestor servicii este reducerea numărului de accidente rutiere precum și diminuarea
severității acestora. Siguranța vehiculelor poate fi îmbunătățită prin introducerea detecției pre-accident care reprezintă
abilitatea vehiculului de a anticipa apariția unui accident rutier. Astfel, la identificarea unui potenţial pericol, sistemele
de siguranţă iau măsuri automat pentru a diminua efectele cum ar fi: pretensionarea centurilor de siguranţă, detectarea
automată a gropilor/polei pe suprafața carosabilă, frânare automată pentru a reduce viteza, apel automat după
producerea accidentului rutier.
În Franța a fost testat un sistem inteligent de adaptare a vitezei care reduce automat viteza de deplasare a
vehiculelor dacă deplasarea se realizează în condiții meteo nefavorabile furtuni, polei. În SUA, sistemul Intelli Drive
combină comunicarea între vehicule și vehicul-infrastructură în cadrul unei platforme unice care să conducă la aplicații
ITS suplimentare cum ar fi rutare dinamică prin intermediul panourilor ce afișează mesaje variabile, detectarea
automată a pericolelor pe carosabil, avertizări privind limita de viteză în curbe [10].
2.1.5 Sistemele avansate de transport public
Sistemele avansate de transport public permit afișarea în timp real a locației mijloacelor de transport rutier sau
feroviar, oferind astfel operatorilor de trafic o imagine de ansamblu a vehiculelor de tranzit. În același timp, aceste
sisteme ajută la transformarea sistemului de transport public într-o opțiune atractivă având la dispoziție o vedere de
ansamblu asupra timpilor de sosire/plecare ale mijloacelor de transport, precum și posibilitatea achitării călătoriei prin
intermediul cardurilor inteligente sau cu ajutorul telefonului, scutind astfel timpii generați de achiziționarea biletelor
de călătorie.
În prezent, în România utilizatorii transportului public beneficiază de un sistem inteligent de transport care oferă
o imagine de ansamblu asupra traseului ce trebuie parcus, informând călătorii prin intermediul unor tabele electronice
instalate în autobuze. Sistemul permite afișarea în timp real a locației și anunță călătorii cu privire la stațiile în care
autobuzul va sosi. În același timp, sistemul oferă posibilitatea plății călătoriei cu mijloacele RATB prin sms.
În același timp, autoritățile încearcă îmbunătățirea sistemului de transport inteligent actual prin introducerea
unui sistem tarifar zonal pentru transportul public. Astfel, se va renunța la prețul unic pentru călătorie și se vor taxa
tarife diferite în funcție de zonele de deplasare.
Concluzii
Inovarea tehnologică va avea un rol semnificativ în creșterea sustenabilității transportului rutier mai ales prin
aplicarea tehnologiei informației, respectiv a sistemelor inteligente de transport.
Datorită dezvoltării sistemelor inteligente de transport și aplicarea tehnologiei informației, domeniul
transportului rutier va cunoaște o evoluție fără precedent atât în industria constructoare de mașini cât și în ceea ce
privește gestionarea traficului rutier, precum și la nivel instituțional sau privat.

171
Volume I International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

Sistemele inteligente de transport includ o serie de instrumente și servicii derivate din tehnologia informației și
comunicațiilor, având în același timp potențialul de a furniza beneficii legate de eficiența operațională și calitatea
serviciilor.
Aplicațiile ITS reprezintă o modalitate eficientă de sprijinire a managementului și operării sistemelor de
transport și în același timp contribuie la reducerea semnificativă a accidentelor rutiere, creșterea capacității de circulație
a drumurilor, reducerea timpului călătoriei și implicit a poluării mediului.

Bibliografie
[1] *** Master Plan General de Transport al României, (2015), AECOM, Variantă finală revizuită a Raportului
privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, http://mt.gov.ro/web14/
documente/strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.
pdf.
[2] Diaconu E., Dicu M, Răcănel C., Căi de comunicații rutiere, Ed. Conspress, 2006.
[3] *** Transporturi – Să înțelegem politicile Uniunii Europene 2014, http://europa.eu/
europeanunion/topics/transport_ro.
[4] Bălan G.S., Impactul socio-economic al implementării tehnologiei informațiilor și telecomunicațiilor în
transportul feroviar, Ed. Mustang, 2014, pag. 1.
[5] *** http://www.torotech.ro/?page_id=12.
[6] *** Mărfuri transportate pe moduri de transport, Tempo Home – Transporturi – TRN137A, Institutul Național de
Statistică, chttp://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=
TRN137A.
[7] *** Pasageri transportați în transportul interurban și internațional de pasageri, pe moduri de transport, Tempo
Home – Transporturi – TRN135A, Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TRN135A.
[8] *** Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2017, (2018), www.insse.ro
[9] Buletinul Siguranței Rutiere – Raport anual 2016 al Ministerului Afacerilor și Internelor, București, 2017.
[10] Ezell S., Explaining International IT Application Leaderhip:Intelligent Transportation Systems, The
Information Technology & Innovation Foundation, 2010, pag. 5-58.
[11] Newman-Askins R., Ferreira L., Bunker J., Intelligent transport systems evaluation: From theory to practice,
2003, Eds. Proceedings 21st ARRB and 11th REAAA Conference, Cairns.
[12] *** https://www.uti.eu.com/linii-business/solutii-inteligente-transport/management-trafic-
urban/portofoliu/bucuresti-romania-sistem-integrat-de-management-al-traficului/

172