Histologia

-Mayer şi Heusinger 1819 -

ştiinţa care se ocupă cu
studiul ţesuturilor

(hystos-ţesut, logos-vorbire)
 ŢESUTURILE
Definiţie: dispozitive biologice specializate, alcătuite din structuri
apte să îndeplinească funcţii precis definite.

Dimensiuni şi complexitate -proporţionale cu

dimensiunea organismului, asigurând substratul unei funcţii vitale:
iritabilitatea, motilitatea, nutriţia şi reproducerea

▪ la organismele unicelulare (protozoare) fiecare funcție este îndeplinită

de către un organit celular / un grup de organite

▪ la mamifere (metazoare) funcțiile vitale sunt asigurate de aparate sau

sisteme (ansambluri de organe care concură la realizarea unei funcţii)

Ex. SN, aparatul senzorial, aparatul locomotor, respirator, digestiv,

reproducător, excretor.

▪ Funcţia unui sistem în ansamblu este asigurată de mai multe organe

distincte care îndeplinesc acte mai simple.
 Organele
unităţi specializate, individualizate, definite prin parametri
funcţionali şi structurali (microscopic se caracterizează prin mai
multe nivele distincte de organizare).

Ţesuturile
alcătuite din unităţi morfologice şi
funcţionale

Celulele

ŢESUTURILE
Asociaţii / ansambluri de celule de sine stătătoare
(Bichat 1800 – tissu -țesătură)
Inițial (viu) la om există miliarde de celule nediferențiate care se
multiplică din celula inițială (zigotul)
ulterior prin diferenţiere progresivă dau naştere celulelor
specializate

Celulele se organizează:
● Sisteme celulare dispersate „migratoare”, mobile
sânge, limfă, ţesut conjunctiv, organe limfoide
■ sistemul granulocitelor: neutrofile
eozinofile
bazofile şi mastocite
■ sistemul monocitelor-macrofage
■ sistemul limfocitelor T şi B şi al plasmocitelor
● Sisteme celulare fixe, delimitate teritorial - țesuturile
 ţesuturile
Ansambluri de celule diferenţiate care formează asociaţii:
teritoriale (topografice)
funcţionale şi
biologice (toleranţa celulară)

Există patru țesuturi fundamentale :

EPITELIAL
CONJUNCTIV
MUSCULAR
NERVOS
a căror clasificare are la bază trăsături distincte ale
celulelor
care intră în alcătuirea lor:

originea embrionară
aspectul și consistența
proprietățile funcționale
HISTOLOGIA
 Ţesuturile fundamentale / ţesuturile primare

se definesc prin particularităţile morfologice şi prin raporturile

specifice intercelulare şi între celule şi matricea extracelulară
(MEC)
 Ţesuturile epiteliale
formate :
● din unul sau mai multe straturi de celule care acopăr suprafaţa corpului,
căptuşesc cavităţile interne ale acestuia = epitelii de acoperire
● grupări de celule cu arhitectonie caracteristică = epitelii glandulare –
glandele
 Ţesuturile conjunctive
se caracterizează :
● printr-un polimorfism celular accentuat
● prezenţa matricei extracelulare (MEC) (Fibre+SUBSTANTA
FUNDAMENTALA) abundente
care le asigură funcţia de solidarizare, suport şi protecţie
pentru diferite componente ale organismului
 Ţesuturile musculare
alcătuite din celule alungite (FIBRE?) care asigură
prin funcţionarea sincronă motilitatea organismului
 Ţesutul nervos
format din celule înalt specializate –
neuroni + celule de suport
- asigură recepţia, integrarea şi
coordonarea informaţiilor din mediul intern
şi extern.
 ORIGINEA ȚESUTURILOR
Toate celulele organismului adult au originea în două celule:
ovocitul
spermatozoidul
care prin unirea lor în procesul de fecundație dau naștere
zigotului
În urma a numeroase diviziuni, migrări, creșteri și diferențieri celulare
celule specializate în îndeplinirea
unei singure funcții care prin grupare formează

țesuturile adulte
 Primele stadii ale segmentării
blastocistului
si migrarea sa de-a lungul tubei
uterine

Faza inițiala de implantare

a blastocistului
 A. Zigotul format din cei doi
pronuclei
(ovocit și spermatozoid);
pronucleii fuzionează, materialul
genetic (cromozomii) se
amestecă).
B. Ziua 1 după fecundație, are
loc prima diviziune și apar două
celule denumite blastomere.
Blastomerele se divid la fiecare
12-18 ore, iar embrionul crește
în dimensiuni.
C. Ziua a 2-a, patru
blastomere
D. Ziua a patra, opt blastomere
- morula. Blastomerele vin în
contact strâns și formează o
masă celulară compactă
embrioblast
E. Din ziua a cincea apare cavitatea embrionară, în interiorul masei de celule
care acum se numește blastocist. Blastomerele se poziționează la un pol al
blastocistului . La periferia embrionului se găsește trofoblastul din care se va
forma placenta.
F. Blastocistul bombează la nivelul peretelui embrionar .
G. Compactarea celulelor blastocistului la un pol al embrionului și apariția
blastocelului – cavitatea blastocistului plină cu lichid.

În acest stadiu blastocistul se implantează în endometru.

 cavitatea
amniotică

celom
vezicula
extraembrionar
vitelină

Blastocistul în ziua a 8-a de la fecundație

Blastocistul la sfârșitul săptămânii a 2-a de dezvoltare

 ORIGINEA ŢESUTURILOR

▪ ectodermul ► ţesutul nervos, epidermul şi derivatele sale (firele de păr şi unghiile) şi

glandele tegumentului; epiteliul oral, nazal, anal şi vestibulul vaginal; smalţul dinţilor, epiteliul
urechii interne, retina, corneea, şi cristalinul; glanda hipofiză, epifiza şi medulara glandelor
suprarenale.
▪ mezodermul ►da naștere tuturor varietăţilor de ţesut muscular şi conjunctiv (inclusiv
ţesutului osos şi cartilaginos) ţesutului sanghin, dermului pielii, dentinei, epiteliului vaselor
sanghine şi limfatice (endoteliul vascular), epiteliului cavităţilor articulare, glandei
corticosuprarenale şi segmentelor interne ale organelor de reproducere (ovare, testicule)
▪ endodermul ►epiteliul tractului digestiv de la faringe la anus, ficatul şi pancreasul, epiteliul
respirator, epiteliul canalului auditiv, amigdale, glandele endocrine tiroidă, paratiroide, timusul,
epiteliul urinar şi ureteral şi epiteliul vaginal.
2016 Yoshinori Ohsumi

mechanisms for
autophagy

Our cells have different specialized

compartments.
Lysosomes constitute one such compartment
Autophagy controls important physiological
functions where cellular components need to be
and contain enzymes for digestion of cellular
degraded and recycled.
contents.
-rapidly provide fuel for energy and building
A new type of vesicle called autophagosome
blocks for renewal of cellular components, and is
was observed within the cell.
therefore essential for the cellular response to
As the autophagosome forms, it engulfs cellular
starvation and other types of stress.
contents, such as damaged proteins and
- After infection, autophagy can eliminate
organelles.
invading intracellular bacteria and viruses.
Finally, it fuses with the lysosome, where the
- contributes to embryo development and cell
contents are degraded into smaller constituents.
differentiation.
This process provides the cell with nutrients and
- Cells also use autophagy to eliminate damaged
building blocks for renewal.
proteins and organelles, a quality control
15 genes are essential for autophagy.
mechanism that is critical for counteracting the
negative consequences of aging.
Microscopic biological machinery that controls the circadian rhythm, or the
24-hour body clock.
Humans, plants, and animals are all ruled by an internal clock that runs on a 24-
hour, light-dark cycle in sync with the sun. And there’s not just one of these clocks
inside us: They’re in every single cell of every organism — from a tiny bacterium to
a large redwood tree.
In humans, these biological clocks anticipate various activities throughout the day,
from waking up to sleeping and eating, by regulating things like hormone levels,
temperature, and metabolism. Our circadian rhythm is intimately tied to our
health and well-being (which helps explain why jet lag or a late-night shift work can
be so draining and harmful).

2017

Jeffrey C. Hall of the

University of Maine,
Michael Rosbash of
Brandeis University, and
Michael W. Young of
Rockefeller University
 2018
James P Allison and Tasuku Honjo
win Nobel prize for medicine
American and Japanese immunologists win
award for their work on cancer therapy

University of Professor of
Texas’s MD immunology
Anderson Cancer at Kyoto
Center University

Cancer immunotherapy
Drugs, known as checkpoint inhibitors
have been shown to produce remarkable
results in treating lung cancer, renal cancer,
lymphoma and melanoma.
 Harvey J. Alter Michael Houghton Charles M. Rice

2019 Nobel Prize is awarded to three scientists who have made a decisive
contribution to the fight against blood-borne hepatitis, a major global health
problem that causes cirrhosis and liver cancer in people around the world.
Harvey J. Alter, Michael Houghton and Charles M. Rice made seminal discoveries
that led to the identification of a novel virus, Hepatitis C virus. Prior to their work,
the discovery of the Hepatitis A and B viruses had been critical steps forward, but
the majority of blood-borne hepatitis cases remained unexplained. The discovery of
Hepatitis C virus revealed the cause of the remaining cases of chronic hepatitis
and made possible blood tests and new medicines that have saved millions of lives.
 Medic stomatolog

MD Anul VI

MD Anul I