Comedia

Specie a genului dramatic în proză, rareori în versuri, care ilustrează

personaje, întâmplări, moravuri într-o manieră ce stârnește râsul, are final fericit
și sens moralizator, căci, ”îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie”
(Titu Maiorescu).

1. Comedia este o reprezentare dramatică a comicului, categorie estetică

prin care se ilustrează și se sancționează contrastele (între esență și
aparență, între vechi și nou, intenție și realizare, scop și mijloace). În
acest sens, Tudor Vianu afirmă despre comic că reprezintă ”o impostură
demascată”. Comicul se realizează pe niveluri diferite, existând comic de
situație, de intenție, de moravuri, de caracter, de nume sau de limbaj.
2. Conflictul este deseori doar aparent, căci valorile în numele cărora se
înfruntă personajele se dovedesc a fi anti-valori. Așa se explică
deznodământul fericit, comuniune ilară ca semn al non-sensului ce
guvernează universul comic.
3. În comedie are loc renunțarea la complexitate în favoarea tipicului. Se
observă tendința spre caricaturizare, unele trăsături fiind îngroșate până la
grotesc. Nicolae Manolescu afirmă că personajele ”au mentalitatea paiaței
automate, sunt păpuși reduse la o singură formulă energică”.
4. În ceea ce privește limbajul, se observă mixajul registrelor stilistice,
vocabularul este vast, îmbină termenii de uz curent cu elementul de argou
și neologismul, putând avea loc abateri de la normele limbii literare
(ortoepice, gramaticale).

Prin urmare, ridiculizând prin satiră carențe ale societății dezvăluite

cu ajutorul unor personaje caricaturizate și prin diferite tipuri de comic,
fragmentul din … (numele operei) de … (numele autorului) aparține unei
comedii.