Descrierea este un mod fundamental de expunere al operei
literare, o tehnică artistică prin intermediul căreia sunt creionate trăsăturile particularizante ale unui personaj, fiind în acest caz o descriere de tip portret, sau ale unui cadru natural, de tip tablou. În fragmentul din opera literară … (numele operei) de … (numele autorului) se ilustrează … (tema). În primul rând, textul evidențiază în manieră descriptivă portretul fizic și moral al personajului … La nivel morfologic, domină grupul nominal, fiind utilizate numeroase substantive (5 exemple) și adjective (5 exemple), prin intermediul cărora se individualizează spectacolul schimbător uman, construit în manieră originală. Naratorul obiectiv/ subiectiv figurează doar acele aspecte ce și-au pus adânc amprenta asupra caracteristicilor personajului, și care stârnesc o gamă variată de sentimente, de la …, până la… (3 imagini care impresionează). În al doilea rând, naratorul observă simbioza dintre detaliile fizionomice (exemplu) și caracteristicile personajului (exemplu). Toate acestea sunt ilustrate prin intermediul caracterizării directe și indirecte. În acest sens, … (2 secvențe și se prezintă semnificațiile lor + secvențe de descriere cu funcție simbolică, dacă există). Prin urmare, conturând în manieră profund subiectivă/ obiectivă … (tema), prin care sunt sugerate cu discreție stările afective ale personajului …, …(titlul operei) de … (numele autorului), constituie o descriere literară de tip portret.