TEST FINAL-CONDUITA IN URGENTE MEDICOCHIRURGICALE-AN3
SEM 1
1, recunoasterea a unei urgent medicale si alarmarea cadrelor medicale de urgent
2. resuscitarea cardio respiratory 3. leziune alterativa a tegumentelor sau mucoaselor provocata de agenti externi, fizici sau chimici care produc coagularea proteinelor si pun in libertate proteazele cu actiune litica asupra hematiilor, aparand ca urmare fenomene nervoase si stare de intoxicatie. - clasificare- arsuri de gradu intai - arsuri de gradul doi - arsuri de gradu trei - arsuri de gradu patru sau carbonizarea În cazul arsuri este necesară aplicarea de comprese reci sau menţinerea zonei afectate sub jet de apă rece pentru câteva minute. Apoi, zona afectată este curăţată pentru a preveni eventualele complicaţii. Se pot administra antibiotice sub formă de cremă pentru a evita infectarea zonei. La nevoie se poate administra medicaţie antialgică. Se pot utiliza şi sprayuri cu hidrocortizon. În general se vindecă spontan în aproximativ 7 zile. Nu necesită spitalizare. Arsurile profunde necesită tratamentul medical intraspitalicesc. Medicul va îndepărta corpii străini, va exciză ţesutul devitalizat şi în final va spală plagă cu ajutorul soluţiilor antiseptic
4. Patrunderea in organismul uman,voluntara sau involuntara, pe cale respiratorie,
digestiva, sau cutanata, a unor substante toxice ( gazoase, lichide sau solide ), care determina tulburari grave,uneori letale,poarta numele de intoxicatie acuta. Clasificare- voluntare, involuntare, profesionale, criminale. Diag. tulburari respiratorii, simtome nervoase, neuro muscular. Int. asistentei- evaluatrea continutului stomacal. Inspectarea tegumentului. Administrarea de atidot. 5. În cazul stărilor de șoc este necesară administrarea precoce a tratamentului; acesta presupune inițierea imediată a resuscitării cardio-respiratorii (manevrele BLS - Basic Life Support, iar mai apoi, la sosirea personalului medical calificat, manevrele ALS - Advanced Life Support), în cazul bolnavilor inconștienți, aflați în stop cardio-respirator. În cazul bolnavilor conștienți, se recomandă monitorizarea parametrilor vitali și realizarea următoarelor obiective: Îmbunătățirea funcției respiratorii prin administrarea oxigenoterapiei. Inițial se recomandă evacuarea secrețiilor bronșice prin aspirare bronșică, iar mai apoi se efectuează intubația endotraheală, pentru asigurarea protecției căilor respiratorii și ventilarea corespunzătoare a bolnavului. Înaintea intubării, în cazul bolnavului aflat în șoc hemoragic este necesară reechilibrarea volemică, prin transfuzii de masă eritrocitară sau sânge integral sau prin administrarea soluțiilor cristaloide izotone. În cazul bolnavior aflați în stare de șoc, ventilați mecanic, se recomană sedarea deoarece aceasta reduce efortul respirator și îmbunătățește rata de supraviețuire. Asigurarea circulației se poate realiza, în primul rând, prin plasarea bolnavului în decubit dorsal, cu picioarele așezate mai sus decât nivelul inimii, pentru îmbunătățirea perfuziei sangvine. Medicația vasopresoare este eficientă deoarece are rolul de a îmbunătăți presiunea de perfuzie și circulația sangvină, de a crește debitul cardiac și de a stimula contractilitatea miocardului. Medicația vasopresoare se administrează în cazul în care reechilibrarea volemică nu a putut fi realizată prin administrarea soluțiilor cristaloide. Medicamenteleutilizate sunt reprezentate de Adrenalină, Noradrenalină, Dopamină, Vasopresină, Fenilefrină, Efedrină, Dobutamină. Normalizarea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a debitului urinar. Readucerea în limite normale a frecvenței cardiace se poate realiza prin administrarea de antiaritmice, precum beta-blocante (Propanolol, Metoprolol, etc.), Flecainidă sau Propafenonă.