Anul al ll-lea, N-rele 3-6. BUCUREŞTI. Mart-Iunie 1916.

REVISTA ISTORÎCĂ
— DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE —

PUBLICATĂ, SUPT AUSPICIILE CASEÎ ŞCOALELOR, de N. IORGA

încă ceva asupra lui Iacob Heraclide Despotul.

DE T. G. BULA.T.

Notele ce l ă s ă m s ă u r m e z e a s u p r a a v e n t u r i e r u l u i c e s u i a la 1561
t r e p t e l e t r o n u l u i Moldovei s î n t l u a t e din t e x t u l şi însemnările lă­
muritoare ce le g ă s i m în e d i ţ i a f r a n c e s ă a Istoriei u n i v e r s a l e d e
J a c q u e s A u g u s t e d e T h o u p r o t e j a t u l lui H e n r i IV.
Ele s e g ă s e s c , a n u m e , în e d i ţ i a f r a n c e s ă c a r e s'a t i p ă r i t la H a g a în
1740, o ediţie p e c a r e A c a d e m i a R o m î n ă n'o p o s e d ă şi Bălcescu, în
n o t e l e sale, n ' a c i t a t - o C h a r l e s de l'Ecluse, a u t o r u l notelor, u n u l din
colaboratorii a c e s t e i ediţii, n i d ă el însuşi i n f o r m a ţ i i — n u p r e a bo­
g a t e d e altfel—despre v i a ţ a sa. T r ă i n d la Montpellier, îl aflăm m a l
tîrziu la c u r t e a din Viena. Ştirile ce el ni p r o c u r ă a s u p r a lui Hera­
clide Despotul s î n t m a l m u l t d e ordin familiar, s p u s e c u o izbi­
t o a r e l i b e r t a t e d e l i m b a g i â . S î n t i n f o r m a ţ i i ce p u n o d a t ă m a i
m u l t î n l u m i n ă c a r a c t e r u l u ş u r a t e c al a c e s t u i „ v î n t u r ă - l u m e a " .
L ă s ă m s ă u r m e z e î n p a r t e a I t e x t u l lui d e Thou, în t r a d u c e r e
francesă, iar în a Il-a notele, c a r e s î n t e x c l u s i v ale lui Charles
d e l'Ecluse.

1
«Histoire universelle de Jacques Auguste de Thou avec la suite par Nicolas
Regnault, les Mémoires de la vie de l'auteur, un recueil de pièces concernant
sa personne et ses ouvrages, y comprises les notes et principales variantes,
corrections e t restitutions, qui se trouvent dans les m s s . de la Bibliothèque du
Roi de France, de Mss. Du Puy, Regnault e t de Sainte-Marthe. L e t o u t
traduit sur la nouvelle édition latine de Londres et a u g m e n t é de r e m a r q u e s
historiques e t critiques de Casaubon, de Du Plessis-Mornay, G. Laurent,
Ch. de L'Ecluse, Guy Patin, R. Bayle, J . Le Duchat et autres. A la Haye
MDCCXL."
2
Scriitorul acestor rîndurï a văzut-o şi în m a r e a bibliotecă bongarsiană din
Berna. Aicï se află aproape toate ediţiile din opera m a r e l u i î n v ă ţ a t ce a
fost de Thou.
 I.

„ C e t t e m ê m e a n n é e 1 5 6 1 , il a r r i v a u n e g r a n d e r é v o l u t i o n d a n s
la Valachie. Un c e r t a i n J a c q u e s , Grec d'origine, p r i t le n o m
d'Heraclide e t de Basilic; il s e disoit d e s c e n d u des a n c i e n s prin-
c e s de Valachie, e t se faisoit apeller D e s p o t e de S a m o s e t Marquis
d e P a r o s d a n s l'Archipel. C'étoit u n h o m m e de b o n n e m i n e e t
q u i avoit l'air t r è s - n o b l e : il é t o i t éloquent, èt parloit p a r f a i t e m e n t
le grec, le latin, le françois e t l'italien. S ' é t a n t i n s i n u é d a n s
l'esprit des plus g r a n d s s e i g n e u r s d e P o l o g n e e t p a r t i c u l i è r e m e n t
d'Albert Laski, d e P h i l i p p o w s k i et de L a s s o s k i , il o b t i n t d ' e u x
e t d e plusieurs a u t r e s d e si p u i s s a n s s e c o u r s d ' a r g e n t et d e
t r o u p e s , qu'il e n t r a les a r m e s à la m a i n d a n s la Moldavie.
A l e x a n d r e , D e s p o t e de ce pais, s'étoit r e n d u o d i e u x p a r u n e
c r u a u t é inoûie. Laski, q u o i q u e fort inférieur, lui livra u n c o m b a t
le 18 n o v e m b r e , défit s o n a r m é e , q u i étoit t r è s - n o m b r e u s e , le m i t
en fuite, dépouilla ce t y r a n d e s e s É t a t s , se r e n d i t m a î t r e d e
t o u t le païs et m i t J a c q u e s s u r le t r ô n e . Celui-ci alla p r o m p t e m e n t
à C o n s t a n t i n o p l e , e t g a g n a , s u i v a n t l'usage, les m i n i s t r e s de la
P o r t e p a r s e s largesses, en s o r t e q u e S o l i m a n lui confirma la i
possession d e la s o u v e r a i n e t é d o n t il s'étoit e m p a r é .

IL

J a c q u e s qui se faisoit appeller D e s p o t e d e S a m o s , e t c .

J ' a i b i e n de c h o s e s à dire a u sujet d e cet h o m m e , q u e j ' a i c o n n u
à Montpellier. Il s'apepeloit J a q u e s d e M a r c h e t t i : du m o i n s c'est le
n o m q u e j e lui e n t e n d i s p r o n o n c e r , lorsqu'il se fit inscrire s u r
la m a t r i c u l e des Écoles de Médecine. Il se disoit t a n t ô t de Sicile, -
t a n t ô t D e s p o t e de S a m o s . L a p l u p a r t le c r o y o i e n t fils d ' u n e c o u r -
t i s a n e d e Messine, en Sicile. Il étoit b i e n pris d a n s s a taille et < '
d ' u n t e m p é r a m e n t r o b u s t e . Il s a v o i t le grec vulgaire, l'italien, le
l a t i n e t le françois. Il lia a m i t i é a v e c u n g e n t i l h o m m e de
Montpellier, qui avoit u n e belle f e m m e , n o m m é Gillette d'André.
Le D e s p o t e la voyoit s e c r è t e m e n t p e n d a n t la n u i t . L e s p a r e n s
du m a r i a y a n t é t é informés d e ce r e n d e z - v o u s , a t t e n d i r e n t le '
g a l a n t et le b l e s s è r e n t en s o r t a n t de chez la belle Gillette. Le
blessé i n t e n t a p r o c è s le l e n d e m a i n a u x p a r e n s du m a r i , e t les fit
c o n d a m n e r à u n e a m e n d e . D a n s l ' a n n é e d e m o n a r r i v é e à Mont-
pellier, le m a r i d e Gillette e u t u n e querelle a v e c u n c e r t a i n
Baron, chevalier de Malthe, qui lui p a s s a son épée a u t r a v e r s du
corps. Il en m o u r u t q u e l q u e s j o u r s a p r è s , n e l a i s s a n t q u ' u n fils
â g é de d e u x ou trois a n s . Quelques s e m a i n e s a p r è s s a m o r t , c e
J a c q u e s , q u ' o n appeloit v u l g a i r e m e n t à Montpellier le Grec, alla
d e m e u r e r chez la v e u v e et v é c u t e n g r a n d e liaison a v e c elle.
J a c q u e s é t a n t t o m b é m a l a d e , elle lui d é c o u v r i t la c r a i n t e qu'elle
avoit q u e , s'il v e n o i t à mourir, la familiarité qu'ils a v o i e n t e u e
e n s e m b l e , n e fit t o r t à s a r é p u t a t i o n . Elle le p r e s s a d e m e t t r e
son h o n n e u r à c o u v e r t en l ' é p o u s a n t e t fit v e n i r u n p r ê t r e p o u r
les m a r i e r . L e n o u v e a u m a r i é , r e v e n u e n s a n t é , a y a n t r e m a r q u é
u n j o u r q u e le fils d e s a f e m m e se divertissoit d a n s la c h a m b r e
en s e s u s p e n d a n t à u n e g r a n d e a r m o i r e , qui s e r v o i t d e g a r d e - r o b e ,
il la s o u l e v a p a r d e r r i è r e , afin q u e l'enfant, v e n a n t à jouer, selon
s a c o u t u m e , e n t r a î n â t l ' a r m o i r e e t e n fût é c r a s é ; ce q u i a r r i v a
c o m m e le Grec l'avoit p r é v u . S a f e m m e e t lui p a r u r e n t i n c o n s o -
lables en public de la m o r t d e c e t e n f a n t .
Après la p r i s e d e Metz p a r H e n r i second, le d u c d e Guise
s ' e t a n t c h a r g é d e défendre c e t t e ville c o n t r e l ' E m p e r e u r Charles V,
p r e s q u e t o u t e la n o b l e s s e du L a n g u e d o c se r e n d i t d a n s c e t t e place.
Il s e t r o u v a p a r m i e u x u n j e u n e h o m m e d e Montpellier, qui, j e
crois, s'appelloit Saint-Hilari. J a c q u e s , se d i s a n t t o u j o u r s D e s p o t e
d e S a m o s , se j o i g n i t à S a i n t - H i l a r i , a p r è s avoir laissé s a f e m m e
chez B a u d e l e t , d a n s la m a i s o n d e q u i il a v o i t pris u n a p p a r t e -
m e n t d e u x m o i s a u p a r a v a n t . Mais, à p e i n e y avoit-il trois s e m a i n e s
d'écoulées d e p u i s le d é p a r t d u Despote, q u e B a u d e l e t obligea c e t t e
f e m m e d e sortir de s a m a i s o n , p a r c e qu'elle r e c e v o i t t r o p d e
visites d ' h o m m e s . Elle loua d o n c u n l o g e m e n t d a n s u n q u a r t i e r
a s s e z p e u f r é q u e n t é , afin de recevoir a v e c plus de l i b e r t é c e u x
q u i v o u d r o i e n t venir l a voir. Après la levée d u siège d e Metz,
J a c q u e s , a u lieu d e r e t o u r n e r à Montpellier, suivit la Cour à S a i n t -
Germain. S a i n t - R a v i , conseiller a u x g e n e r a u z de Montpellier, e t
u n a u t r e d é p u t é de G i v a u d a n se r e n d i r e n t à la Cour p o u r d e s
affaires p u b l i q u e s . Ils se l o g è r e n t d a n s u n b o u r g s u r le b o r d d e
la Seine, a u - d e s s o u s d e S a i n t - G e r m a i n , d'où ils alloient t o u s les
j o u r s a u c h â t e a u . J a c q u e s a v o i t e u v e n t d e la g a l a n t e r i e d e s a
f e m m e : il s o u p ç o n n a S a i n t - R a v i d'avoir e u q u e l q u e s liaisons a v e c
elle; c'est p o u r q u o i il lui d r e s s a des e m b u c h e s . Un j o u r q u e les
d e u x d é p u t é s d e s c e n d o i e n t e n s e m b l e le c o t e a u , e n c o n v e r s a n t , il
p r i t envie à S a i n t - R a v i de pisser. Ii se r e t i r a d o n c du c o t é d u
 c o t e a u , t a n d i s q u e son c o m p a g n o n s ' a v a n ç o i t a u p e t i t p a s . J a c -
q u e s , q u i les a v o i t suivis, s a i s i s s a n t l'occasion, d o n n a d e u x c o u p s
d e s a b r e s u r la t ê t e à S a i n t - R a v i , qui e n fut t e r r a s s é . L e c o m -
p a g n o n d u d e r n i e r , effrayé d e s cris d u blessé, s e m i t à c o u r i r
a v e c p r é c i p i t a t i o n , j u s q u ' à c e qu'il fut a r r i v é à son a u b e r g e , t o u t
h o r s d'haleine. Le m e u r t r i e r r e n t r a s u r le c h a m p à S a i n t - G e r m a i n
e t se c a c h a d a n s la m a i s o n d u R h i n g r a v e . S a i n t - R a v i fut p o r t é
d a n s son a u b e r g e , où il m o u r u t q u e l q u e s m o m e n s a p r è s .
Le b r u i t d e c e t a s s a s s i n a t s ' é t a n t r é p a n d u , le Roi en fit c h e r c h e r
l ' a u t e u r e t fit defehse p a r u n é d i t s é v è r e d e lui d o n n e r r e t r a i t e .
L e R h i n g r a v e , n e v o u l a n t p a s s ' a t t i r e r la colère du Roi, fît s a u v e r
s e c r è t e m e n t le coupable, qui se r e t i r a e n F l a n d r e . On voit p a r
l'histoire d u siège d e R e n t i , qu'il a é c r i t e , qu'il y a v o i t s e r v i
d a n s les t r o u p e s d e Charles Quint. L ' E m p e r e u r l ' a y a n t fait C o m t e
P a l a t i n , t i t r e qui lui d o n n o i t le p o u v o i r d e faire des m a î t r e s - è s -
a r t s e t des d o c t e u r s , il o b t i n t à ce sujet d e s l e t t r e s p a t e n t e s ,
q u ' o n m ' a dit qu'il laissa e n s u i t e à P l a n t i n p o u r g a g e d ' a r g e n t
p r ê t é : j e n e sçai s'il les a r e t i r é e s d a n s la s u i t e . Il p a r c o u r t l e s
Universités d'Allemagne, où il fit q u e l q u e s d o c t e u r s p o u r d e
l'argent. E n s u i t e , a y a n t fait c o n n o i s s a n c e à W i r t e m b e r g (sic) a v e c
d e s Hongrois e t des Poionois, il a p p r i t b e a u c o u p d e p a r t i c u l a r i t é s
d e s affaires d e Valachie. Bien i n s t r u i t d e c e s choses, il se d o n n a
h a r d i m e n t p o u r ê t r e d e la m a i s o n d e s Vaivodes d e ce p a ï s . Il s e
m i t à la t ê t e d e q u e l q u e s g a r n i s o n s a l l e m a n d e s q u i é t a i e n t en
H o n g r i e e t e n t r a e n Valachie, où la n o b l e s s e le s a l u a V a i v o d e .
Il se seroit c o n s e r v é c e t t e P r i n c i p a u t é ( c o m m e P i e r r e Roussel
d e B o u r g o g n e , g o u v e r n e u r d e T o c k a y , m e l'a a s s u r é à la Cour
d e Vienne), s'il n ' e û t p a s r e n v o y é s e s A l l e m a n s , c o n t r e l'avis d e
Roussel, qui lui disoit d e se défier d e s V a l a q u e s , d o n t la l é g è r e t é
lui é t o i t c o n n u e . Il se r e p e n t i t t r o p t a r d d e n ' a v o i r p a s suivi u n
si s a g e conseil. Enfin, v o y a n t qu'il faloit périr, il v o u l u t du
m o i n s p é r i r a v e c u n e c e r t a i n e m a j e s t é , s o u t e n u e d'une noble
a s s u r a n c e . C'est p o u r q u o i , s ' é t a n t r e v ê t u d e s e s p l u s r i c h e s h a -
b i t s , ii s ' a v a n ç a vers s e s a s s a s s i n s , la c o u r o n n e s u r la t ê t e e t le
s c e p t r e à la m a i n : il fut t u é s u r l e champ.-C'est ainsi q u e Roussel
m ' a r a c o n t é s a m o r t . — C h . de l'Écluse."

De si p e n t r u u n public r o m à n e s c t r a d u c e r e a p o a t e p à r e a s u -
perfluà, o a d a u g , si p e n t r u a l â m u r i prin e a unele p u n c t e .
 „Chiar în acest an 1561, se întîmplâ o mare revoluţie în Va-
lahia. Un oarecare Iacob, Grec de origină, luă numele de He-
raclide şi ÚQ Basilio; el îşi zicea scoborîtor din vechil principi ai
Valahiel şi s e numia Despot de S a m o s şi marchis de Paros, în
Arhipelag. Era un om de o frumoasă înfăţişare şi care avea aierul
foarte nobil; era elocvent şi vorbia perfect: greaca, latina, fran­
cesa şi italiana. Strecurîndu-se cu dibăcie în spiritul celor mai
mari nobili poloni şi mal ales în al lui Albert Laski, Philip-
p o w s k i şi Lassocki, obţinu de la el şi de la mulţi alţii un ajutor
a ş a de mare, în bani şi trupe, c ă intră cu armele în mînă 'n
Moldova.
Alexandru, Despotul acestei ţerl, devenise odios printr'o cru­
zime neauzită. Laski, deşi mult inferior, ÎI oferi o bătălie la
1 8 Novembre, înfrînse armata sa, care era foarte numeroasă,
o puse pe fugă, despoié pe a c e s t tiran de Statele sale, se făcu
stăpînul întregii ţerl şi puse pe Iacob pe tron. Acesta se duse
în grabă la Constantinopol [fals], şi cîştigâ. după obiceiü, pe mi­
niştrii Porţii prin darurile sale, aşa că Solimán îi confirma pose­
s i u n e a suveranităţii pe care el şi-o însuşise.

II.

Iacob care s e numia Despot de Samos, etc.

Am multe lucruri de spus cu privire la acest om, pe care l-am
cunoscut la Montpellier. El s e numia Jacques de Marchetti: cel
puţin acesta este numele pe care îl auziiü pronunţîndu-1 cînd
s e înscrise In matricula şcolilor de medicină. El îşi zicea, cînd
din Sicilia, cînd Despot de Samo3. Cea mai mare parte îl credeau
fiul unei curtesane din Mesina, In Sicilia. El era bine făcut şi de
un temperament robust. Ştia greaca vulgară, italiana, latina şi
francesa. Legă amiciţie cu un nobil din Montpellier, care a v e a
o femeie frumoasă, numită Gillette d'André. Despotul o vedea în
taină 'n timpul nopţii. Rudele bărbatului, fiind informate de a c e s t e
întîlnirl, aşteptară pe curtesan şi-1 răniră, pe cînd ieşia de la
frumoasa Gillette. Rănitul făcu proces a doua zi rudelor bărba­
tului şi le făcu să fie condamnate la o amendă.
. î n anul sosirii mele la Montpellier, soţul Gillettel avu o ceartă
cu un oarecare Baron, cavaler de Malta, care-i străpunse trupul
c u sabia. Muri cîteva zile m a l pe urmă, nelăsînd decît un fiü în
vrîstă de doi saü treanli.
 C î t e v a s â p t ă m î n î d u p ă m o a r t e a lui, a c e s t Iacob, p e care-1 n u -
m i a u în d e o b ş t e la Montpellier Grecul, se d u s e s ă l o c u i a s c ă la
v ă d u v ă şi t r ă i în m a r e l e g ă t u r ă cu ea. I a c o b c ă z î n d bolnav, e a
îl d e s t ă i n u i t e a m a p e c a r e o a v e a că, m u r i n d el a c u m a , familiari­
t a t e a pe care au avut-o împreună ar p u t e a să păteze reputaţia el.
Il g r ă b i s ă a c o p e r e o n o a r e a s a luînd-o în c ă s ă t o r i e şi c h e m ă
u n p r e o t p e n t r u a-I c ă s ă t o r i .
Noul c ă s ă t o r i t , î n s ă n ă t o ş î n d u - s e şi o b s e r v î n d într'o zi c ă fiul
soţiei sale se d e s f ă t a în c a m e r ă a g ă ţ î n d u - s e de u n dulap m a r e ,
1-a r i d i c a t din dos, p e n t r u c a a p o i copilul, d u p ă obiceiul său, s ă
t r a g ă dulapul, şi, c ă z î n d p e s t e el, să-1 z d r o b e a s c ă , ceia ce s e şi
î n t î m p l â c u m p r e v ă z u s e Grecul. F e m e i a şi el p ă r u r ă n e m î n g î i a ţ i
în p u b l i c d e m o a r t e a a c e s t u i copil.
D u p ă l u a r e a Metzului d e c ă t r e H e n r i c al II-lea, ducele d e Guise
î n s ă r c i n î n d u - s e c u a p ă r a r e a a c e s t u i o r a ş c o n t r a î m p ă r a t u l u i Carol
al V-lea, a p r o a p e t o a t ă n o b i l i m e a din L a n g u e d o c se d u s e în a c e a s t ă
c e t a t e . P r i n t r e el s e g ă s i a u n t î n ă r din Montpellier, c a r e cred c ă
s e n u m i a Saint-Hilari. Iacob, i n t i t u l î n d u - s e t o t Despot d e S a m o s ,
se u n i c u Saint-Hilari, d u p ă ce-şl l ă s a s e soţia la u n o a r e c a r e
Baudelet, în c a s a c ă r u i a î n c h i n a s e u n a p a r t a m e n t cu d o u ă l u n i
înnainte.
D a r d e a b i a t r e c u s e r ă t r e i s â p t ă m î n î d e la p l e c a r e a lui Despot,
cînd B a u d e l e t obliga p e a c e a s t ă femeie d e a ieşi din c a s a lui
p e n t r u c ă p r i m i a visitele p r e a m u l t o r b ă r b a ţ i .
E a închirie deci u n a p a r t a m e n t î n t r ' u n c a r t i e r d e s t u l d e p u ţ i n
p o p u l a t p e n t r u a p u t e a primi cu m a l m u l t ă l i b e r t a t e p e a c e i a
cari voiaii s ă v i n ă s'o visiteze.
D u p ă r i d i c a r e a asediului de la Metz, I a c o b , în loc s ă se în­
t o a r c ă la Montpellier, u r m a C u r t e a la S a i n t - G e r m a i n .
Saint-Ravi, consilier al S t a t e l o r - g e n e r a l e din Montpellier, şi u n
a l t d e p u t a t din G i v a u d a n se d u s e r ă la C u r t e p e n t r u n i ş t e afaceri
publice. Ei se a ş e z a r ă într'o s u b u r b i e d e p e m a r g e n e a Seinei, m a l
j o s d e S a i n t - G e r m a i n , d e u n d e s e d u c e a u î n fiecare zi la castel.
I a c o b aflase d e galanteriile soţiei sale şi b ă n u i a p e S a i n t - R a v i
că a r fi a v u t oarecare- l e g ă t u r i cu e a ; p e n t r u a c e a s t a - i î n t i n s e
o cursă.
î n t r ' o zi, p e cînd cei doi d e p u t a ţ i c o b o r a u î m p r e u n ă dealul,
discutînd, i-a v e n i t poftă lui S a i n t - R a v i s ă s e u r i n e z e . S e r e t r a s e
deci d e c ă t r e deal, p e cînd t o v a r ă ş u l s ă u î n n a i n t a încetişor.
 lacob, care-I u r m ă r i s e , prinzînd ocasia, d e t e d o u ă lovituri d e
p u m n a l în c a p lui Saint-Ravi, c a r e fu a r u n c a t la p ă m î n t . To­
v a r ă ş u l celui din u r m ă , s p e r i a t de s t r i g ă t e l e r ă n i t u l u i , î n c e p u s ă
fugă cu g r a b ă , pană cînd sosi la h a n u l s ă u gîlîind. Ucigaşul se
î n t o a r s e î n d a t ă la S a i n t - G e r m a i n şi s e a s c u n s e în c a s a contelui
de Rin, iar S a i n t - R a v i fu d u s în h a n u l jsâu, u n d e m u r i d u p ă
cîteva m i n u t e .
Z g o m o t u l a c e s t u i a s a s i n a t r ă s p î n d i h d u - s e , regele p u s e s ă se c a u t e
a u t o r u l şi i n t e r z i s e p r i n t r ' u n e d i c t a s p r u a-I d a c i n e v a a s c u n ­
z ă t o a r e . Contele de Rin, n e v o i n d să-şl a t r a g ă m î n i a regelui, s c ă p ă
în t a i n ă p e vinovat, c a r e se r e t r a s e în F l a n d r a . S e v e d e prin
istoria a s e d i u l u i c e t ă ţ i i Renti, p e c a r e 1-a scris, că el a servit în
t r u p e l e Iui Carol Quintul.
î m p ă r a t u l făcîndu-1 C o n t e P a l a t i n , titlu care-I d a p u t i n ţ a d e
a face m a g i s t r i în a r t e şi doctori, el o b ţ i n u p e n t r u a c e a s t a scri­
sori p a t e n t e , d e s p r e c a r e mi s'a s p u s c ă le-a l ă s a t p e u r m ă lui
P l a t i n ca zălog p e n t r u u n î m p r u m u t d e b a n i . Nu ştiu d a c ă şi
le-a r e t r a s în u r m ă .
El c u t r e i e r ă u n i v e r s i t ă ţ i l e g e r m a n e , u n d e făcu cîţiva d o c t o r i
p e n t r u b a n i . P e u r m ă , făcînd c u n o ş t i n ţ ă la W i t t e n b e r g cu Unguri
şi Poloni, î n v ă ţ ă m u l t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i p r i v i t o a r e la afacerile Va-
lahiel. Bine i n s t r u i t d e a c e s t e lucruri, el se d e t e , î n d r ă z n e ţ , c ă
a r fi din a c e i a ş i familie cu Voevozii a c e s t e i ţerî. S e p u s e în capul
c î t o r v a g a r n i s o a n e g e r m a n e c a r e e r a d în U n g a r i a şi î n t r ă în Va-
lahia, u n d e nobilimea-1 s a l u t a c a Voevod. Şi-ar fi c o n s e r v a t a c e a s t ă
s i t u a ţ i e ( d u p ă c u m P e t r u R o u s s e l din B u r g u n d i a , g u v e r n a t o r u l
Tokaiulul, m ' a a s i g u r a t la C u r t e a din Viena), d a c ă n ' a r fi t r i m e s
î n n a p o î p e G e r m a n i i săi, c o n t r a p ă r e r i i lui Roussel, care-î zicea
s ă n u se î n c r e a d ă în Valahi, a c ă r o r u ş u r i n ţ ă îi e r a c u n o s c u t ă .
El r e g r e t a p r e a târziii că n u a u r m a t u n sfat a ş a de î n ţ e l e p t .
In sfârşit, v ă z î n d c ă t r e b u i a s ă m o a r ă , el voi cel p u ţ i n s ă m e a r g ă
la m o a r t e cu o o a r e c a r e m a i e s t a t e s u s ţ i n u t ă d e o nobilă sigu­
r a n ţ ă . P e n t r u a c e a s t a se î m b r ă c ă în cele m a i s c u m p e h a i n e şi
î n n a i n t ă c ă t r e a s a s i n i cu c o r o a n a p e c a p şi s c e p t r u l în m î n ă :
fu o m o r î t p e d a t ă . Astfel Roussel mi-a p o v e s t i t m o a r t e a sa.

Ch. de VEcluse."
 O lămurire despre schitul Barbu (Buzău).
De la gara Verneştl, pe linia Buzăvi-Nehoiaş, cale de vre-o 19
km., de-alungul răsfăţatului Nişcov, pe un platou umbrit de dea­
luri păduroase, se ridică schitul Barbu. Şi aici iubitorul de ră­
măşiţe ale trecutului s o s e ş t e cu vre-o douăzeci de ani prea tîrziu.
Ultimul pătrar al secolului al XlX-lea a fost cu deosebire dis­
trugător. O adevărată furie de înnoire s'a deslănţuit asupra v e ­
chilor biserici. Schitul Barbu a fost rezidit pe la 1892 şi zugrăvit
cîţlva ani In urmă, din iniţiativa unei stariţe, maica Georgescu,
pare-mi-se, al căreia portret înlocuieşte în biserică pe ctitorii
de odinioară, ceia ce n'a ferit-o totuşi de a fi „detronată". Au
rămas doar urme ale vechil împrejmuiri de zid, care va fi dat
altă dată schitului un aspect de cetăţuie. Biserica nouă are pro­
porţii nepotrivite cu menirea ei de a adăposti rugile cîtorva
măiculiţe, tot mai rare. Pisania v e c h e este încadrată pe din a-
fară Intr'un părete lateral al bisericii. Roasă de vreme, s e ceteşte
foarte greu. Harnicul Iorgulescu, în „Dicţionarul geografic al jude­
ţului Buzău", publicat la 1892, dă numele ctitorului: „Barbu Vel...",
şi al jupănesei sale — greşit — Despa, iar data clădirii o pune la
1662, iarăşi greşit. De la Iorgulescu s'au inspirat cel ce aâ for­
mulat inscripţia nouă de-asupra uşii de intrare.
| Inscripţia v e c h e e transcrisă e x a c t în N. Iorga, „Inscripţii din
Bisericile României". I, p. 68. Biserica a fost zidită la 1668-1669
de Barbu Vel Căpitan cu soţia sa Rada şi cu fiii Hriza, Radu,
Jipa, Andronache, Neagoe şi Badea. N a ş t e întrebarea cine e s t e
Barbu. „Un căpitan de Roşii din părţile Buzăului", zice Iorga,
Astăzi, mulţămită preţioasei lucrări, In curs de publicare, a ră­
posatului St. D. Grecianu, „Genealogiile documentate ale familiilor
boiereşti", ctitorul schitului Barbu p o a t e fi identificat.
Ocupîndu-se de neamul boierilor BădenI, Grecianu (/. c , voi. I,
p. 65 şi urm.) dă numele lui Barbu, iuzbaşa de Roşii la 1652-6,
căsătorit cu Rada şi avlnd fii pe Barbu, Radu, Jipa şi Neagoe.
Adaogă că Barbu iuzbaşa a ridicat „o mănăstire", fără a. precisa
pe care. Un document din Ianuar 1704, aflător la Arhiva Statului
(Bradu, pach. 1 bis, doc. 30) şi publicat de Grecianu chiar (ibid., p. 71),
lămureşte chestia. Este un hrisov dat mănăstirii Bradu şi Mihalcel
1
Stolnic ca să ţie moşie la BădenI, judeţul S e c u i e n I , In pace de
1
J u d e ţ desfiinţat în epoca regulamentară, aşezat Intre Buzău şi Prahova.
c ă t r e m o ş n e n i i Bădenî, p e n t r u că a v u s e r â p î r ă cu e g u m e n u l d e
la mănăstirea Barbutul Logofăt. G r e c i a n u n ' a o b s e r v a t c ă a c e a s t ă
m ă n ă s t i r e e s t e schitul B a r b u d e a s t ă z i , a ş e z a t la o m i c ă d e p ă r t a r e
de m ă n ă s t i r e a Bradului. D a c ă s c h i t u l e n u m i t î n d o c u m e n t : al
Barbulul Logofăt, p e cînd p i s a n i a v o r b e ş t e d e B a r b u Căpitan, s e
e x p l i c ă prin a c e i a c ă B a r b u a fost succesiv, c u m a r a t ă d o c u m e n t e l e
p u b l i c a t e d e Grecianu, i u z b a ş ă , c ă p i t a n , P a h a r n i c , şi, de la 1685,
Logofăt. P i s a n i a s p u n e c ă B a r b u a m a l a v u t doi copil, p e c a r i
G r e c i a n u nu-I c u n o a ş t e , a n u m e Hriza şi A n d r o n a c h i . D a c ă H r i z a
— l u c r u foarte greu, d a c ă n u c h i a r imposibil — p o a t e fi l u a t c a
n u m e d e fată, a t u n c i a r fi v o r b a d e s o ţ i a lui T u d o r a n c e a Ş ă t r a r u l ,
p e care-1 m e n ţ i o n e a z ă G r e c i a n u c a g i n e r e al lui B a r b u . Mal r e ­
p r o d u c e G r e c i a n u u n d o c u m e n t din 29 Mahi 1725, c o m u n i c a t d e
d. C. S ă r ă ţ e a n u , c u privire la h o t ă r n i c i a moşiilor mănăstirii ce se
chiamă a Barbulul Logofăt şi p e c a r e ctitorii el o î n c h i n a s e r ă la
Văcăreşti.
A ş a d a r ctitorul s c h i t u l u i B a r b u a p a r ţ i n e p u t e r n i c u l u i n e a m
b ă ş t i n a ş al boierilor Bădenî, c ă p e t e n i i d e o a s t e . C ă p i t a n el în­
suşi, fiu şi t a t ă d e c ă p i t a n i , B a r b u se c o b o r a din Vlad Vornicul,
fratele lui F r ă c e a S p ă t a r u l din secolul al XVI-lea. Tot din n e a m u l
Bădenilor, p r i n c ă s ă t o r i a u n e i fiice a lui Mihnea Vistierul din
B ă d e n î cu u n N e a g o e *, s e c o b o r a u şi boierii d e la P ă t î r l a g e , zişi
m a l a p o i MihălceştI şi în u r m ă CîndeştI, ctitorii s c h i t u l u i B e r e a
d e lîngă CîndeştI, t o t în B u z ă u . L a 1 7 0 4 * Cîndeştil u i t a s e r ă d e
a c e a s t ă filiaţie prin femei şi n u m i a u p e s t r ă m o ş u l lor N e a g o e :
fiu al Mihnil din B ă d e n î .
R a m u r a propriu-zisă a Bădenilor p a r e s ă se fi s t î n s . Cîndeştil,
î n linie b ă r b ă t e a s c ă , s'au s t î n s şi eî la sfîrşitul secolului al XVII-lea,
cu C o n s t a n t i n Cîndescu, c a r e n ' a a v u t d e c î t d o u ă fiice, p e L u x a n d r a
C i m p i n e a n u şi p e r ă s t r ă b u n i c a m e a m a r e , I l e a n a Lehliu.
P e d r u m u l î n t o a r c e r i i de la s c h i t u l B a r b u , a m r o s t i t c u v e n i t u l
„ D u m n e z e i i sâ-I i e r t e " la m o r m î n t u l b u n i c u l u i şi s t r ă b u n i c u l u i
mieti d e lîngă b i s e r i c u ţ a , veche* d e vre-o 110 ani, d e la G u r a
Nişcovuluî, u n d e o d i h n e ş t e , în mijlocul u n e i firi a t î t d e fru­
m o a s e , In şesul î n t i n s î n c e r c u i t în z a r e d e d e a l u r i p e c a r e s e
j u c a în b o g a t e culori l u m i n a s o a r e l u i s p r e asfinţit. Şi m ' a m d e s ­
p ă r ţ i t cu d u r e r e de p â m î n t u l azi î n s t r ă i n a t de c a r e m ă l e a g ă
atîtea scumpe amintiri. I o a n C. Filitti.
1
Document din 1S20, în Grecianu, l. c.
3
Documentul din 1704 m a l sus citat, ibid.
 0 oaste moldovenească acum trei veacuri.
(încercări de studii istorice privitoare la vechile oştiri r o m a n e ş t i )

R ă s c o a l a b o i e r i m i i î m p o t r i v a l u i Ş t e f a n T o m ş a (1615).
î n t o a m n a a n u l u i 1915 s'ati împlinit t o c m a i t r e i s u t e d e a n i
de cînd se p e t r e c e a , în î m p r e j u r i m i l e Iaşilor, u n a din d r a m e l e
cele m a i s î n g e r o a s e ale istoriei n o a s t r e : r ă s c o a l a b o i e r i m i i
m o l d o v e n e î m p o t r i v a D o m n u l u i ei de a t u n c i , Ştefan-Vodă T o m ş a .
î n sine, faptul n ' a r e n i m i c n e o b i ş n u i t , căci astfel de r ă s c o a l e
le g ă s i m p o v e s t i t e p e m a i fiecare p a g i n ă a letopiseţelor n o a s ­
t r e , şi t o t u ş i a c e a s t ă - r i d i c a r e a boierimii din 1615 p r e s i n t ă u n
i n t e r e s deosebit. Ni a r a t ă c u m s e a l c ă t u i a şi c u m se s t r î n g e a ,
la nevoie, o o a s t e m o l d o v e n e a s c ă la î n c e p u t u l v e a c u l u i al
XVII-lea. Cred că în v r e m u r i l e r ă z b o i n i c e în c a r e t r ă i m a s t ă z i ,
e i n t e r e s a n t a c e r c e t a , cu prilejul a c e s t e i r ă z m e r i ţ e , c u m se
î n i ă ţ i ş a , a c u m t r e i s u t e d e ani, v e c h e a oştire a Moldovei şi c u m
„încăleca ţ a r a în o a s t e " , a d e c ă în ce chip se a d u c e a o a r m a t ă
supt steag romanesc.
î n t i m p u l cînd se p e t r e c e a u î m p r e j u r ă r i l e c a r e se vor p o v e s t i
m a l jos, ţ a r a Moldovei a p u c a s e zile grele. O g r o a z n i c ă vijelie
d e r ă z b o a i e şi năvăliri s e d e s l ă n ţ u i s e a s u p r a ţ i n u t u r i l o r d i n t r e
N i s t r u şi ,Carpaţî, d â r î m î n d tîrgurile. făcînd s ă s e î n n a l ţ e î n
z a r e fumul s a t e l o r a p r i n s e şi s ă p i a r ă holdele s u p t copitele
cailor t ă t ă r e ş t i şi c ă z â c e ş t i . „ S t ă t u t - a î i la m a r e a m e s t e c ă t u r ă şi
z a r v ă S c a u n u l "terii", zice î n ţ e l e p t u l Miron Costin, vorbind d e
s t a r e a în c a r e se afla p a t r i a lui în p r a g u l veacului al XVII-lea;
şi b ă t r î n u l c r o n i c a r a v e a d e p l i n ă d r e p t a t e . î n a n u l 1606 se sfîrşeşte
z b u c i u m a t a d o m n i e a lui Ieremia-Vodă Movilă, şi fratele s ă u
Simion, vremelnicul s t ă p î n al Ţ e r h - R o m ă n e ş t î , care-i u r m a s e în
Domnie, m u r i s e şi el d u p ă u n a n , se zice o t r ă v i t d e c u m n a t a sa,
1
E l i s a b e t a . î n d a t ă î n c e p u o l u p t ă îndîrjită p e n t r u S c a u n î n t r e
fiii foştilor VoevozI, verii C o n s t a n t i n şi Mihăilaş Movilă; iar
boierii „şi cu dînşii şi ţ a r a se î m p ă r e c h i a r ă în d o u ă p ă r ţ i " ,
a p u c î n d a r m e l e u n i i p e n t r u fiul lui I e r e m i a , C o n s t a n t i n , ceilalţi
p e n t r u u r m a ş u l lui Simion, Mihail. Văduvele răposaţilor Domni,
2
E i s a v e t a şi Marghita, a m î n d o u ă femei d e o s e b i t d e a m b i ţ i o a s e , '

1 Miron Costin, ed. Kogălniceanu 1872, p. 260.

2
N. Iorga, Istoria Rominilor, p. 219.
 a ţ i ţ a u p e l u p t ă t o r i şi făceau a c e s t războiţi l ă u n t r i c m a l învier-
ş u n a t şi m a l crud. î n a c e a s t ă sfadă n e n o r o c i t ă se a m e s t e c a r ă şi
r u d e l e leşeşti ale Movileştilor, p u t e r n i c i l e familii V i ş n e v i e ţ c h i şi
P o t o c k i ; fireşte că nici h o r d e l e t ă t ă r e ş t i n u p u t e a u r ă m î n e a ne-
p ă s â t o a r e ; şi din t o a t e p ă r ţ i l e p ă m î n t u l lui Ştefan-cel-Mare fu
î n c ă l c a t de oşti s t r ă i n e . B ă t ă l i a h o t ă r î t o a r e se d e t e la Ş t e f â n e ş t i
lîngă P r u t : Mihăilaş, p ă r ă s i t d e Turcii săi, pribegi în M u n t e n i a ,
la R a d u - V o d ă Ş e r b a n , u n d e se s t î n s e 'n curînd, iar C o n s t a n t i n ,
u n copil n e v r î s t n i c , ajunse Voevod în ţ a r a t a t ă l u i săii, s u p t oblă­
d u i r e a m a m e i sale, E l i s a v e t a , „ D o a m n a lui I e r e m i a " .
„Val d e a c e a c e t a t e u n d e e s t e D o m n u l t î n ă r " , zice S c r i p t u r a
şi, d u p ă dînsa, şi cronicarul. Moldova, care-şl p r i m i s e cu b u c u r i e
1
noul s t ă p î n , e r a s ă s i m t ă cît a d e v ă r se c u p r i n d e a î n a c e s t e
c u v i n t e . T î n ă r u l D o m n iscălia frumos în josul hrisoavelor scrise
c u îngrijire d e diacil Curţii, d a r la e x e r c i t a r e a a c e s t o r talente
caligrafice s e m ă r g e n i a a c t i v i t a t e a s t ă p î n i t o r u l u l d e u n s p r e z e c e
2
a n i . D o a m n a E l i s a v e t a , î n c u n j u r a t ă d e „ c a s a " r ă p o s a t u l u i Ieremia,
boieri t i n e r i şi b ă t r î n l , h o t ă r a si făcea t o a t e , iar boierii, m a r i şi
3
tari, „ s t o r c e a u b i a t a ţ a r ă fără niclo î n d u r a r e " . Astfel merseră
trebile trei a n i de zile, p a n ă la 1 6 1 1 . Cu u n a n m a i î n n a i n t e , o
n ă v ă l i r e a Voevodului a r d e l e a n Gavril B â t h o r y în Ţ a r a R o m a ­
n e a s c ă s c h i m b a s e acolo c u d e s ă v î r ş i r e faţa lucrurilor. Innaintea
cetelor „afurisitului d e B a t o r G a b o r " , R a d u Ş e r b a n c ă u t a s e adă­
p o s t în Moldova, la ConstantiD, cu c a r e s e î m p r i e t e n i s e şi care-i
d ă d u s e o a s t e d e ajutor c a s ă a l u n g e din Tîrgovişte p e p r o t i v n i c u l
R a d u Mihnea, p u s d e Turci în t i m p u l t u l b u r ă r i l o r ce u r m a s e r ă na­
valei u n g u r e ş t i . R a d u Ş e r b a n - V o d ă , c u Moldoveni, M u n t e n i , C a z a c i
şi Leşi, se î n t o r s e s e în ţ a r a lui, t r e c u s e Carpaţiî şi fugărise lîngă
B r a ş o v a r m a t a lui B â t h o r y . Mal p e u r m ă î n s ă fusese n e v o i t s ă
t r e a c ă în Moldova, cu o ş t i r e a o b o s i t ă şi î m p u ţ i n a t ă ; T ă t a r i i îl
pîudiaîi în codrii deşi ai B a c ă u l u i şi-i risipiră ostaşii, lovindu-i pe
n e a ş t e p t a t e . R a d u , s c ă p a t c a p r i n m i n u n e , a j u n s e iar b e j e n a r la
S u c e a v a , îşi l u ă D o a m n a şi fetele şi se d u s e în Ţ a r a N e m ţ e a s c ă ,
la „Beciu", la Viena, d e u n d e n u e r a s â s e m a i î n t o a r c ă . Aliatul

1
Miron Costin, l. c.
2
ti. Iorga, Doamna lui Ieremia-Vodă, în „Analelele Academiei Romlne", Meni.
Secţiei Istorice, XXXII, p. 1035.
8
Cronica rimată a Iuî Matei al Mirelor, în Papiu, Tesaur de Monumente
Istorice, I, p. 338.
lui, Constantin Movilă, rămînea a c u m singur faţă de Turci, foarte
supăraţi c ă ajutase pe Şerban împotriva omului lor, Radu
1
Mihnea .
P e vremea aceia trăia la Constantinopol, lîngă capuchehaie, un
oarecare Ştefan Tomşa, despre care Miron Costin ni spune c ă
era „la Poarta împărăţiei, pentru trebuinţa terii" *. Originea luî
e departe de fi lămurită ; el pretindea că era fiul acelui Ştefan
T o m ş a care fusese, în veacul trecut, Domn al Moldovei, timp
de citeva luni; duşmanii săi, Movileşti!, îl scoteau „de n e a m prost'",
iar în Miron Costin cetim că era „Moldovean, din sat din Oteştî,
d e pe valea Răcătăulul, din Ţinutul Putnel". O tradiţie, cu­
leasă de d. Xenopol, zice că-şî petrecuse copilăria la RădăşenI,
lîngă Baia, unde învăţase carte *. Apoi duse o viaţă, foarte
zbuciumată: fu unul din nenumăraţii vîntură-ţară cari cu­
treierau atunci toată Europa, căutînd vre-un stăpîn războinic,
supt steagul căruia să cîştige slavă şi avere. Astfel ajunsese
păna'n Franţa depărtată şi se luptase prin Pirinel, luînd parte
B
la un războiu dintre FrancesI şi S p a n i o l i . Un cronicar polon,
Piasecki, ni-1 arată în rîndurile lefegiilor maghiari năimiţi de Polon!,
probabil în vremea marelui rege Ştefan Bâthory, între 1576 şi
1586 *. Ma! tîrziù, vîntul de rătăcire ce-1 împingea îl adusese la
Ţarigrad, unde trăia ca un adevărat Turc, împrietenindu-se cu
Paşalele m a ! puternice, între alţi! şi cu]Vizirul M o h a m m e d ' ; mal
a
mult, mersese în Persia cu I e n i c e r i i . Mulţumită prietenilor in-

1
N. Iorga, Un biruitor, Radu-Vodă Şerban.
» Miron CostiH, p. 261.
8
Scrisoarea luî Constantin Movilă către Francise Forgăch, 17 Ianuar 1612, in
Hurmuzaki, Doc, IV», p. 459.
* Xenopol, Istoria Romînilor, III, p. 492.
6
Raportul luî Harlay, ambasadorul Francieî la Constantinopol, către Regină,
1
din Decembre 1611, în Hurmuzaki, Doc, Supl. I , p. 140: «II (Tomşa) ha
esté en France, et m'ha dit avoir esté prisonnier à Jacques, qui est une forteresse
d'Espagne dans les Pyrennées». D. Iorga crede că aceasta s'a intimplat pe la
1590, în timpul luptelor luî Henric al IV-lea (Pretendenţi domneşti, în «Ana­
lele Academiei Romîne», XIX, p. 253; cf. şi «Les Roumains et l i politique
française en Orient au XVI-ème siècle», in ziarul «L'Indépendance Roumaine' din
29 Februar 1916).
* Piasecki, Chronica, ed. Cracovia 1645, p. 335.
7
Joppecourt, Histoirt sommaire des derniers troubles de Moldavie, în Pa-
piu, o. c., II, p. 18.
* Scrisoarea luî Şt, Boer către Sigismund Forgâcb, 18 Ianuar 1612, în Hurmuzaki,
Doc, IV ', p. 463.
fluenţi, a c e s t vlntură-Iume, acest lefegiu ce se luptase alături
de catolici şi chiar de Ienicerii necredincioşi, a c e s t pribeag fu
ales de Innalta Poartă pentrn a înlocui pe răzvrătitul Constantin
1
Movilă; în Novembre 1611, el fu numit Domn al Moldovei , şi
Tătarii din Buceag, oardele sălbatecului Cantemir-behl, primiră
porunca de a însoţi pe noul Voevod şi de a-1 aduce în Scaun.
Constantin Movilă, văzînd ce i s e pregătia, trimesese încă din
Octombre pe Nistor Ureche şi pe Bucioc Paharnicul la Craiul
!
leşesc, spre a-I cere ajutor . Cînd Tătarii trecură graniţa, el
se închise în puternica cetate a Hotinulul, pentru a aştepta, la
adăpostul zidurilor, „oastea Măriei Sale Craiului leşesc orînduită
în ajutorul nostru, precum şi oastea năimită de noi",—se înţelege
în Polonia *. Cea mal mare parte a boierimii s e strînse în
4
jurul l u i , lucru cît s e poate mal firesc. Intr'adevăr", noul
Voevod, Tomşa, era un ostaş grosolan, beţiv, care slujise ani de
zile în armate străine şi care venia acum, adus, numit şi ajutat
de păgînl, aproape înstrăinat el însuşi,'încunjurat de sfetnici
B
străini, Greci sari Turci, venetici adunaţi de pretutindeni . Ce
deosebire faţă de Movileşti, neam aşezat în Domnie, în legături
strînse de rudenie cu strălucite tamiliî leşeşti, avînd moşii întinse
în Polonia ca ia Ustie, bucurîndu-se de prietenia marelui rege
S i g i s m u n d ! Şi, ceva mai mult, acest n e a m nu a v e a în Moldova
alţi represintanţl mal de s a m ă decît pe Doamna Elisaveta şi fiii el,
copil aşa lipsiţî'de experienţă;încît „şleahta" ce-I încunjura, Stroicil,
logofătul Vitolt, Nicoară Prăjescul, Dumitru Buhuş, Pătraşcu Cio-
8
golea şi alţii , îşi făcea de cap. P u t e a ă ei să dorească o
schimbare de Domnie şi să nu apere pe tînărul vlăstar al Movi-
leşilor ?
Gîsind clasele de sus duşmane, Tomşa căută sprijin în altă
parte ; în contra boierimii protivnice, s e va răzima pe popor,
pe „prostime", şi pe lefegiii străini, c u m fusese şi el, fără l e g e

1 Iorga, Doamna lui Ieremia-Vodă, ibid. ,

2
Iorga, I. c.
3
Scrisoarea luî Constantin Movilă, citată mai sus. V. şi Iorga, Scrisori dom­
neşti, pp. 138-9.
• Raport a luî Contarinî către Doge, din 12 Fevruar 1612, in Hurmuzakl,
2
-Doc, I V , p. 332.
5
Scrisoarea citată.
0
Iorga, Doamna lui leremia-Vodă, p. 1036.
 şi m o ş i e . î n t r e a g a lui s t ă p î n i r e se p o a t e privi c a o s î n g e r o a s â
r e a c ţ i u n e a p u t e r i i d o m n e ş t i , s l ă b i t ă în v r e m e a lui I e r e m i a , lui
S i m i o n şi lui C o n s t a n t i n Movilă, î m p o t r i v a oligarhiei vechilor
n e a m u r i , a „berbecilor graşi ale c ă r o r p a n ă a t u n c i fuseseră t o a t e
p ă ş u n i l e t e r i i " *. Un scriitor g r e c din a c e s t t i m p , episcopul
Matei al Mirelor, o s p u n e l ă m u r i t : T o m ş a e r a b u n m a i ales p e n ­
tru s ă r a c i , d a r a s p r u c ă t r e boieri, p e n t r u c ă a c e ş t i a e r a ü n e d r e p ţ i
c ă t r e s ă r ă c i m e . . . S ă r a c i i m ă r i a u p e î m p ă r a t u l Hristos, c ă n u m a l
eraü s u p ă r a ţ i d e nimenea... Boierii, m a r i şi mici, îl n u m i a ü „fiară
2
s ă l b a t e c ă " . N u v a fi fost n u m a i i u b i r e a p e n t r u ţ e r a n î care-1
î n d e m n a la a c e a s t a ; d a r r ă m î n e faptul c ă n o u l Ştefan-Vodă r ă ­
s ă r i c a u n d u ş m a n primejdios al nobilimii p â m î n t e n e .
C o n s t a n t i n n u s e s i m ţ i î n s ă d e s t u l d e sigur î n Hotin, şi t r e c u
î n c u r î n d la C a m e n i ţ a , s p r e a g r ă b i s t r î n g e r e a oştii. P o t o c k i
aduna p e n t r u dînsul fel de fel de t r u p e , h u s a r i Ieşi c u grele
p l a t o ş e d e fer, Cazaci, c ă l ă r i m e s p r i n t e n ă t ă t ă r e a s c ă , la c a r i se
m a i a d ă u g i a u şi Moldoveni d e s t u l d e m u l ţ i . D a r nici T o m ş a nu-şî
s
p i e r d e a v r e m e a şi s t r î n g e a „ o a s t e a t e r i i t o a t ă " , luînd î n
leafă şi p e c ă p i t a n i i m u n t e n i al lui R a d u Ş e r b a n , Mîrza, „ G h e ţ e a "
Raţ, cari a c u m r ă t ă c i a u fără s t ă p î n *. P o a r t a t r i m e s e o m a r e
a r m a t ă , s u p t c o m a n d a lui Maghiar-Ogli P a ş a şi a lui Husein-
B
A g a , iar C a n t e m i r - b e i ü îşi a d u s e m u l ţ i m e a d e c ă l ă r e ţ i t ă t a r i ,
n o g a l . î m p o t r i v a u n o r p u t e r i a t î t d e covîrşitoare, fiul Elisavetei
s e a v î n t â n e b u n e ş t e , fără s ă a s c u l t e d e sfaturile î n ţ e l e p t u l u i b ă -
trîn N i s t o r U r e c h e ; la î n c e p u t u l verii, cu o oştire c u m u l t p r e a
m i c ă (Miron Costin n u v o r b e ş t e d e c î t d e 6,000 d e o ş t e n i ) , el n ă ­
văli î n Moldova, î n n a i n t î n d fără de nielo t o c m e a l ă , „fără s t r a j ă de
a hi, fără limbi s ă ştie ce fel s a ü ce s e a m ă d e n e p r i e t e n , ori
8
unde m e r g e " . î n z i u a d e 19 Iulie 1612, la Cornul-luî-Sas,
î n t r e P r u t şi Jijie, Leşii întâlniră m a r e a a r m a t ă a lui Ştefan-Vodă ;
d u p ă o l u p t ă c r î n c e n ă , ei fură c u d e s ă v î r ş i r e n i m i c i ţ i : „ a b i a de
aü s c ă p a t c i n e v a de p o v e s t e " C o n s t a n t i n - V o d ă , r o b i t de u n

1
Iorga, Istoria Romînilor, p. 222.
J
Matei al Mirelor, ibid.
' Miron Costin, p. 262.
* Ibid.
* Joppecourt, în Papiu, o. c , II, p. 21.
* Miron Costin, p. 262.
7
Ibid., V, pentru această luptă şi Joppecourt, p. 212; Matei al Mirelor, p. 338
2
ţi Hurmuzaki, Doc, I V , pp. 336 şi 337, 341, precum şi Pia9ecki ,p p, 335-6.
 T ă t a r , d i s p ă r u fără s ă lese u r m e ; m a l tîrziu se r ă s p î n d i zvonul
că, fiind dus s p r e C u r t e a H a n u l u i , se î n n e c a s e în N i p r u p e t i m p u l
trecerii, în faţa c e t ă ţ i i Oceacov. Boierii din C a s a Movileştilor fură
t ă i a ţ i fără milă, î n n a i n t e a c r u n t u l u i biruitor, c a r e n u c r u ţ a nici
p e diacul d u ş m a n u l u i s ă u , s u p t c u v î n t că „ m a i c ă r t u r a r d e c î t
d r a c u l n u e s t e a l t u l " . A c u m T o m ş a îşi a ş e z a s e s t ă p î n i r e a , călcînd
c u o s ă l b a t e c ă b u c u r i e p e s t e leşurile falnicilor săi v r ă j m a ş i : „Atot
p u t e r n i c u l D u m n e z e u i-ari a d u s s u p t s a b i a D o m n i e i Mele, u n d e
1
şi oasele lor f a ţ ă sînt, în d r u m u l Sasului, la vii, p e P r u t " . Aşa
s c r i a lefegiul p r i b e a g de odinioară, a j u n s p r i n p u t e r e a săbiei lui
şi a Turcilor p e S c a u n u l lui Ştefan-cel-Mare.
S p r e a înlocui p e cei ucişi, noul D o m n ridica, d i n t r e t o v a r ă ş i i
săi, o n o u ă b o i e r i m e : Mîrza, fostul c ă p i t a n al lui R a d u Ş e r b a n şi
Mihai Viteazul, „ o m u l lui Mihaî-Vodă", c u m îi ziceau Moldovenii,
2
a j u n s e Vornic, Costachi R o ş e a Vistiernic . î n locul celor c ă z u ţ i
î n m ă c e l u l d e la Cornul-lui-Sas, s e r i d i c a r ă o a m e n i noi, cari-şl
c u c e r i s e r ă slujbele cu paloşul în m î n ă ; C a s a lui T o m ş a p u s e
s t ă p â n i r e p e ţ a r ă . D a r nici a c e l ce l u p t a s e r ă a l ă t u r i de Ş t e f a n
n u e r a u siguri d e s i t u a ţ i a c î ş t i g a t ă . î m p i n s d e î m p r e j u r ă r i , Vodă
s e r i d i c a s e c a u n v r ă j m a ş al boierilor, şi, î n t r ' a d e v ă r , la î n c e p u t ,
nici n u p u t e a face altfel: d o a r „ n u s î n t vremile s u p t om, ci b i e t u l
o m s u p t v r e m i " . A c u m se s c h i m b a s e r ă v r e m i l e , sîngele vechilor
n e a m u r i c u r s e s e p e şesul d e lîngă P r u t , d a r î n v i n g ă t o r u l se d e ­
p r i n s e s e s ă se s p r i j i n e a s c ă p e t r a b a n ţ i î săi u n g u r i şi s o c o t i a d r e p t
d u ş m a n i p e t o ţ i boierii noi sari vechi. „ F i i n d c ă t o ţ i v r ă j m a ş i i lui
p i e r i s e r ă î n t r ' o s i n g u r ă zi, i n i m a i s e u m p l u d e m î n d r i e şi c r e d e a
c ă n u e r a n i m i n e a c a el; cu p r i e t e n i i s e p u r t a t o t a ş a d e rări c a
8
şi c u n e p r i e t e n i i . " C h i a r t o v a r ă ş i i p e cari-i î n n â l ţ a s e el „ n u
e r a u f ă r ă g r o a z a m o r ţ i i " , u m b l a u „cu zilele a m ă n â " * şi t r e ­
m u r a u d e frica străjerilor lui Vodă. î n i a r n a aceluiaşi a n , 1612,
u n c ă l ă t o r italian, T o m m a s o Alberti, îl î n t î l n e ş t e călărind p e s t r ă ­
zile d e s f u n d a t e ale Iaşilor, î m b r ă c a t în h a i n e roşii, c u b u z d u g a n u l
8
în m î n ă , şi u r m a t d e o c e a t ă d e 5 0 0 , d e a r c h e b u s i e r î . Tot-
deauna-1 î n s o ţ i a u n călău ţ i g a n „gros şi m a r e la t r u p " , şi, cînd

1
N. Iorga, Doamna lui Ieremia-Vedă, p. 1040.
1
Iorga, o. c, p. 1041.
* Matei al Mirelor, l. c. p. 339.
* Miron Costin, p. 263.
6
N. Iorga, Istoria comerţului romanesc, I, p. 299.
fruntaşii terii v e n i a u la C u r t e a d o m n e a s c ă , a c e s t gîde a v e a obi­
ceiul s ă î n t r e b e p e s t ă p î n u l său: „ D o a m n e , s'au î n g r ă ş a t ber­
J
becii, b u n i s î n t de j u n g h i a t ? " . N u t r e c u m u l t t i m p , şi c a p e t e l e
m a l m u l t o r o a m e n i d e s a m ă c ă z u r ă s u p t săbiile călăilor *, ceia
ce m ă r i u r a boierilor î m p o t r i v a lui Ştefan. A s p r u şi crud cu cel -
d e s u s , e r a b u n şi d r e p t faţă d e ţ e r a n î ; o a n a f o r a d e j u d e c a t ă din
v e a c u l al XVIII-lea p o m e n e ş t e d e „o b u c a t ă d e loc din h o t a r u l
tîrguluî Băii", p e c a r e el a r fi d ă r u i t - o s ă t e n i l o r din R ă d ă ş e n I *.
„ D ă d e a v e ş m i n t e la t o a t e bisericile şi m ă n ă s t i r i l e " , „în j u d e c ă ţ i
e r a n e p ă r t e n i t o r şi drept, d a r c a m p o r n i t " , ni s p u n e Grecul Matei
al Mirelor. V ă d i t a s i m p a t i e cu c a r e a c e s t a v o r b e ş t e d e T o m ş a ni
a r a t ă că sfetnicii greci s a ù t u r c i e r a ù b i n e v ă z u ţ i d e el, c a r e nu
s e î n c r e d e a în boierii Moldovei. P e n t r u a c e ş t i a din u r m ă el e r a
î n t r ' a d e v ă r u n t i r a n nemilostiv, p e n t r u s t r ă i n i i ce-1 î n c u n j u r a u şi
p e n t r u poporul d e r î n d î n s ă u n ocrotitor, crud, d a r d r e p t .

N u e aici locul s ă d e s c r i e m a m ă n u n ţ i t şi politica e x t e r n ă a

lui Ştefan-Vodă în a c e ş t i trei a n i , 1612-15, în cari el s e b u c u r a
de o p u t e r e n e ţ e r m u r i t ă î n n ă u n t r u l ţeriî. E destul s ă s p u n e m c ă
r ă m a s e credincios Turcilor, c ă r o r a li d a t o r i a D o m n i a , şi că, apoi,
conflictele cu LeşiI s e ţ i n u r ă şir*. Ca v a s a l c r e d i n c i o s al P a d i -
şahuluî, el m e r s e la 1613 în Ardeal, cu v e c i n u l s ă u R a d u Mihnea,
s p r e a a l u n g a p e „afurisitul d e B a t o r i G a b o r " ce d e v e n i s e n e ­
suferit p a n ă şi î n n a l t e î P o r ţ i . I a t ă ce scrie cronicarul m u n t e a n
C o n s t a n t i n C ă p i t a n u l Filipescu, d u p ă izvorul g r e c e s c c i t a t , d e s p r e
această expediţie: „Atunci aù poruncit împăratul să strìnga o
o a s t e şi s ă i a şi p r e Ş t e f a n Vodă d e n Moldova într'ajutoriu. Deci
m e a r s e r ă D o m n i i a m ă n d o l c u ostile lor, şi c u Turci, şi c u T a t a r i ,
la Ardeal. I a r n e a m i ş i l şi c e a l a l t ă ţ a r ă s ă sfătuiră s ă o m o a r e p r e
B a t o r Gabor, c ă p e n t r u n e b u n i i l e lui vine a t î t a nevoie ţ ă r ă i ; şi
a ş a a ù şi făcut: L-ati o m o r î t I a n o ş Selaşi şi Gheorghe L a d a n i ,
p e cari, d e n Turnul Mediiaşulul a r u n c ă n d u - I , i - a u o m o r ă t , luăndu-şl
p l a t a p e n t r u m o a r t i a s t ă p â n u l u i lor. Deci ţ a r a a p u s Crai p r e
Betlen Gabor. Iar Domnii, p r ă d ă n d , m a l v ă r t o s R u m î n i î (Muntenii)

1
Miron Costin.
3
Joppecourt, p. 24. Pare însă a confunda cu tăierea boierilor după lupta de
la Cornul-luî-Sas. V. N. Iorga, Doamna lui leremia-Vodd, p. 1041, în notă; cf. şi
Studii fi Documente, IV, pp. cxv-cxvi.
8
T. Codrescu, Uricarul, X, p. 181.
* N. Iorga, Doamna lui hrcmia-Vodâ, Apendice, n-Ie svi, xvni, xx.
 ca să-şî î n t o a r c ă prăzile lor, c ă t afl p u t u t lua, a u l u a t şt eî; şi
s'afi î n t o r s fieştecare la ţ a r a lor".
R a d u Mihnea p l e c a s e cu g î n d u r i d u ş m ă n o a s e î m p o t r i v a aliatului
Tomşa, dar, în c u r s u l - a c e s t u i s c u r t războiu, Voevozil f ă c u r ă u n
j u r ă m î n t de înfrăţire, a c ă r u i s i n c e r i t a t e s e p o a t e î n s ă p u n e la
î n d o i a l ă cu d r e p t c u v î n t ; î n t r ' a d e v ă r , R a d u din Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă
î n c e p u în c u r î n d s ă u r z e a s c ă , î n î n ţ e l e g e r e cu noul D o m n al
Ardealului, n o u ă u n e l t i r i în c o n t r a Moldoveanului.
A c e a s t ă î m p r e j u r a r e , ca şi r e g i m u l de t e r o a r e pe care-1 s t a ­
bilise în Moldova, sili p e Voevod să ţ i e mereti s u p t a r m e o n u ­
s
m e r o a s ă o ş t i r e ; a v e a o t a b ă r ă la Ţ u ţ o r a , o m i e d e o ş t e n i p ă -
4
ziaâ la ŞtefăneştI, p e n t r u a î n t î m p i n a o n ă v a l ă p o l o n ă . în
A u g u s t 1613 Maghiar-Ogli-Paşa s c r i a Braşovenilor c ă aliatul
lui, Tomşa, îl v i n e 'n a j u t o r cu „30.000" d e p e d e s t r a ş i şi „ 4 0 "
B
de t u n u r i . L a rîndul lor, boierii, „petrecând... t o t cu p r e p u ­
suri, t o t s u p t griji", se a d u n ă la P u t n a , la 13 Maiti 1614, şi scria
căpitanilor oştirii u n g u r e ş t i din Ardeal că Ş t e f a n se p r e g ă t e ş t e
în t a i n ă („der Steffan Veida a b e r riiste sich h e i m b l i c h " ) , decla-
rînd c ă ei sînt g a t a să-1 r ă s t o a r n e cu ajutorul soldaţilor u n g u r i
8
şi s ă p u i e D o m n p e fiul lui S i m i o n Movilă . Mal t r e c u u n a n ,
în mijlocul a c e s t o r uneltiri şi f r ă m î n t ă r i ; se p a r e că T o m ş a aiiâ d e ur­
z e a l a boierimii; în t o t caşul, e sigur că h o t ă r î o l o v i t u r ă s t r a ş ­
7
n i c ă î n n a i n t e de i z b u c n i r e a r ă s c o a l e i . î n v r e m e a u n u i o s p ă ţ
m u l ţ i boieri, se zice: ş e p t e z e c i şi cinci, fură r i d i c a ţ i d e o a m e n i i
lui Vodă, şi iar se p r ă v ă l i r ă în faţa n e m i l o s u l u i s t ă p î n t r u p u r i
8
descăpăţînate .
A t î t a m a i t r e b u i a . Toţi fruntaşii r ă m a ş i , Logofătul Nichilor
Beldiman, Vornicul Bărboiul, Mîrza, celalt Vornic, H a t m a n u l S t u r z a ,
fostul Vistiernic Boul, î n t r ' u n c u v î n t t o ţ i cei din „ c a s a lui T o m ş a " ,
a u z i n d c ă el u m b l ă să-1 u c i d ă fără deosebire, se v o r b i r ă î n t a i n ă

i Ed. N. Iorga, p. 190.

3
V. şi Iorga, Gesckiclite des ram. Volhns, II, p. 119.
* Iorga, o. c, p. 1040.
* Iorga, btorii comerţului romănes-", I. p. 299.
8
Iorga, Doamna Iul leremin- Vod'i. Apendice, no. xv. V. Studii şi TJo-
(umente, IV, p. cxi.
fi
Hurmuzaki, Doa, I V , p. 553.
7
Iorga, l. c, Apendice, No. xxn. Raport nl ambasadorului olandes la Cons-
tantinopo! din 3 ! Octombre 1615.
3
joppecourt, p. 24.
 şi g ă s i r ă c ă s i n g u r a r ă s c o a l a îî m a i p u t e a s c ă p a din g h i a r e l e
m o r ţ i i *.
I u t e îşî a s i g u r a r ă sprijinul slujitorilor, al oştirii d o m n e ş t i , c a r e
s e v e d e c ă e r a n e m u l ţ ă m i t ă , şi-i p u s e r ă p e t o ţ i s ă li j u r e cre­
d i n ţ ă ; p ă n â şi vestiţii darabani, s t r a j a d e î n c r e d e r e a Voevo-
dulul, t r e c u r ă d e p a r t e a lor. Siguri a c u m de ajutorul oştirii şi
al „Mrâzeştilor", c e t a ş i l lui Mîrza, el ieşiră p e n e a ş t e p t a t e din
tîrgul Iaşilor, în t i m p u l nopţii, p e la î n c e p u t u l t o a m n e i a n u l u i
2
1 6 1 5 , u r m a ţ i d e p r i e t e n i i şi slujitorii lor, cari s e a d u n a r ă
lîngă C u c u t e n î ( p o a t e s a t u l c u a c e s t n u m e a p r o a p e d e I a ş i ) ; d e
acolo el p o r u n c i r ă t i r a n u l u i „să i a s ă din Scaun..., c ă n u p o a t e
s
n i m e n i suferi D o m n i a lui cu a t î t e a v ă r s ă r i d e s î n g e " . Ie­
ş i r e a se făcuse t o c m a i la t i m p ; a t u n c i cînd Vodă-şl î n c h i p u i a
c ă n e m u l ţ ă m i ţ i l s î n t în m î n a lui, ei, p e dealurile din î m p r e ­
j u r i m i , a m e n i n ţ a u C a p i t a l a ; orîcînd p u t e a u n ă v ă l i a s u p r a tîr-
gului, în p r e a j m a c ă r u i a d e s f â ş u r a s e r â s t e a g u l răscoalei.
T o m ş a , s p e r i a t de r ă p e z i c i u n e a răzvrătiţilor, n u p r e a ş t i a ce s ă
facă, d a r sfetnicii r ă m a ş i îi a r ă t a r ă c ă s i t u a ţ i a n u e r a î n c ă d e s -
n ă d â j d u i t ă : ce-î drept, r ă s c u l a ţ i i a v e a u o a m e n i mulţi, d a r li lip-
s i a f l . b a n i i , iar D o m n u l a v e a la î n d e m î n ă m a r e a lui a v e r e . De
' a l t ă p a r t e , d a r a b a n i i n u se aflau î n c ă în l a g ă r u l d e la C u c u t e n î .
ş i , c u t o a t e c ă j u r a s e r ă c r e d i n ţ ă boierilor, î n c ă m a i p u t e a u fi opriţi,
Ş t e f a n a l e r g ă î n d a t ă d u p ă dînşil, îl ajunse, şi n u n u m a i c ă li
făgădui o sporire de leafă, d a r îi şi p l ă t i î n d a t ă . T r a b a n ţ i I u n g u r i ,
v ă z î n d b a n i i , n u s t a t u r ă m u l t la îndoială, c a n i ş t e a d e v ă r a ţ i m e r ­
c e n a r i ce eraţi: călcîndu-şî j u r ă m î n t u l , t r e c u r ă d e p a r t e a Domniei,
r u p î n d legăturile cu ceilalţi slujitori. A c e a s t ă i s p r a v ă î m b ă r b ă t a
p e T o m ş a ; d a r d a r a b a n i i singuri, cu t o a t ă vitejia şi d e p r i n d e r e a
lor, n u ajungeai! p e n t r u a înfrînge răscoala. F ă r ă întîrziere,
V o e v o d u l „striga tîrgul în leafă", a d e c ă n ă i m i p e tîrgoveţii ieşeni
cari voiaii s ă se l u p t e ; p o p u l a r i t a t e a lui, banii, s c u t i r e a de biruri,
4
f ă g ă d u i t ă celor de se î n r o l a u , s p o r i r ă rîndurile a p ă r ă t o r i l o r cu
g l o a t e d e s e d e „ s t r î n s u r ă " , n e g u s t o r i , tîrgoveţi, slugi, s ă r a c i , m a -

1
Miron Costin, p. 263. Fiind izvorul de căpetenie pentru această răscoală, vom
urmă de aproape descrierea lui, arătind anume cînd ne abatem de la dînsa.
2
Iorga, l. c , p. 1041.
* Miron Costin, 1. c.
4
Joppecourt, p. 24.
halagiî, a d e c ă , „mişel, o a m e n i n e m e r n i c i " , n e d e p r i n ş i cu războiul
şi p r o s t î n n a r m a ţ i .
D e - o d a t ă Ş t e f a n afla că la TomeştI, în a p r o p i e r e , a u d e s c ă ­
l e c a t „nişte s t e a g u r i de c ă l ă r a ş i din Ţ i n u t u r i l e de j o s " , v e n i ţ i
s p r e a fi t r e c u ţ i în r e v i s t ă d e D o m n , p e n t r u „ c ă u t a r e " , c u m
s e zicea a t u n c i ; a c u m , v ă z î n d a t î t e a t u l b u r ă r i , ei s t ă t e a u n e h o t ă -
rîţî. T o m ş a a v e a î n lăzile lui mijlocul sâ-i h o t ă r a s c ă ; t e m î n -
du-se s ă n u m e a r g ă şi ei la C u c u t e n î , el „ r ă p e z i la dînşil cu
leafă". Efectul se v ă z u î n d a t ă , şi ei a l c ă t u i r ă c ă l ă r i m e a d e c a r e
Vodă a v e a m a r e n e v o i e . Astfel se a d u n a o oştire foarte î m ­
p e s t r i ţ a t ă , u n d e , a l ă t u r i d e cele c î t e v a s u t e d e t r a b a n ţ i m a g h i a r i ,
în h a i n e d e p o s t a v d e F l a n d r a , cu l â d u n c l a c o p e r i t e d e a r g i n t ,
soldaţi disciplinaţi şi î n n a r m a ţ î c u s i n e ţ e (puşti), se p u t e a u
v e d e a cetele tîrgoveţilor: n e g u s t o r i paşnici, m a i ieri d u p ă t a r a ­
bele lor, î n g l o t a ţ i la u n loc cu slugi, c u h a i m a n a l e , c u s ă r a c i .
Din t o a t e părţile, b a n i i lui T o m ş a îi s t r î n s e r ă oştenii.
Ce făceau î n s ă r ă s c u l a ţ i i în v r e m e a a c e a s t a ? S t ă t e a u p e loc,
a ş t e p t î n d , s e vede, ca t i r a n u l s ă b i n e v o i a s c ă a pribegi de frica
lor. V e s t e a d e s p r e d ă r n i c i a lui T o m ş a se r ă s p î n d i i u t e p r i n t r e
slujitorii boiereşti, cari, î n d e m n a ţ i d e pilda d a r a b a n i l o r , î n c e p u r ă
s ă t r e a c ă şi ei d e p a r t e a stăpîniriî, răzleţi sari în m i c i c e t e . F ă r ă
luptă, l ă r ă a s e u r n i de loc, o a s t e a boierilor s e î m p u ţ i n a din zi
în zi, p e cînd o ş t i r e a d o m n e a s c ă c r e ş t e a m e r e u . F i e c a r e zi pier­
d u t ă e r a o înfrîngere. In sfîrşit, de o a r e ce a r m a t a se î m p r ă ş t i a
d e la sine, r ă z v r ă t i ţ i i h o t ă r î r ă c ă m e a r g ă cu t o ţ i oştenii r ă m a ş i
credincioşi a s u p r a Iaşilor. Ar fi t r e b u i t d e m u l t s ă facă a c e a s t ă
m i ş c a r e ; a c u m v r ă j m a ş u l a v u s e t o a t ă v r e m e a s ă se r e c u l e a g ă
şi s ă se p r e g ă t e a s c ă .

P e ce cale vor fi a p u c a t cetele răsculaţilor s p r e a se î n c a i e r ă cu

ostaşii lui T o m ş a ? D a c ă p r e c u m a m spus, C u c u t e n i l lui Miron
Costin c o r e s p u n d î n t r ' a d e v ă r cu acel s a t din p r e a j m a oraşului
1
d o m n e s c , e de presupus că au u r m a t valea Bahluiului ;

1
Sint maî multe sate cu acest nume aproape de laşi, dar nu e nicîo indoială
că trebuie să fie satul de care' am pomenit, căci iată ce cetim în .Marele Dicţionar
Geografic al Romănieî" (voi. III, p. 6). «Cacutenî, sat îa centrul comunei Cucutenî,
plasa Stavnicul, judeţul Iaşî, încunjurat de toate părţile cu dealuri... Aici se află
o biserică zidită Ia 1642 de Matei Deleanu, fostul proprietar. Satul Cucutenî se
află pe moşia cu acelaşi nume şi este vechili, după cum ni arată data fundării
bisericii*.
 î n t r ' a d e v ă r , faptul c ă Ştefan îşi înşiră p e d e s t r i m e a „ d e - a s u p r a
fîntînil lui P ă c u r a r " , a d e c ă p e locul u n d e s'a î n t i n s m a ï tîrziù
a c e a p a r t e a Iaşilor ce se n u m e ş t e P ă c u r a r i , şi, deci, la Apusul
tîrguluî, î n t ă r e ş t e a c e a s t a p r e s u p u n e r e . Căcî Voevodul, c u m arlâ.
d e î n n a i n t a r e a d u ş m a n i l o r , ieşi din o r a ş şi, lăsînd pedeştril în
locul de c a r e a m p o m e n i t m a l sus, t r i m e s e cu m u l t ă dibăcie
călăraşii d u p ă viile ce a c o p e r i a ù a t u n c i coastele dealurilor. Nu­
m ă r u l oştirii se m a ï m ă r i s e : tot norodul i e ş a n în s t a r e s ă p o a r t e
a r m e l e fusese scos din tîrg, „cine cu ce a v e a " . J o p p e c o u r t , ca­
valer din L o r e n a în serviciul Movileştilor, c a r e ni-a l ă s a t a m i n ­
tirile luî d e s p r e războaiele din Moldova, şi deci u n d u ş m a n înfocat a
lui T o m ş a , s c r i e : „Ces m i s é r a b l e s , p r é f é r a n t leur proffit particulier
a u s a l u t et bien public, se p o r t è r e n t du t o u t a u service de ce
1
t y r a n , et. s ' e s t a n s a r m e z , le s u i v i r e n t t a n t à pied q u ' a c h e v a i . . . " .
S ă o b s e r v ă m cu a c e s t prilej c ă niclun izvor n u p o m e n e ş t e de-
n u m ă r u l ostaşilor celor d o u ă t a b e r e ; n u m a i Miron Costin n e
lasă~ s ă î n ţ e l e g e m c ă la î n c e p u t boierii e r a ù m u l t m a l t a r i
decît Măria Sa, d a r că în m o m e n t u l luptei a m b e l e a v e a u c a m
acelaşi n u m ă r de o a m e n i S ă v e d e m a c u m a c a m cîţi oşteni va
fi a v u t T o m ş a în a c e a s t ă v r e m e .
Mal întăiu, c î t e v a s u t e de d a r a b a n i şi alte cîteva s u t e d e
c ă l ă r a ş i cu leafă; pe u r m ă , ' tîrgoveţiî. Iaşii e r a u a t u n c i u n
o r a ş d e 6-8.000 de case, ceia ce p r e s u p u n e v r e o 40-50.000 de
2
l o c u i t o r i ; cîţi oşteni se p u t e a u s c o a t e dintr'astfel de p o p u ­
laţie ? I n n a r m î n d t o t ce era în s t a r e s ă p o a r t e a r m e , nu se p u t e a u
de sigur lua la o a s t e m a l mult de p a t r u - c i n c l mii d e o a m e n i . Aşa
d a r Ş t e f a n Vodă nu ajunse s ă a i b ă cu m u l t p e s t e 6-7.000 de ostaşi,
şi e p r o b a b i l că boierii, cînd d ă d u r ă lupta, n u a v e a u nici eî m a l
m u l ţ i cu dînşil. Găsim o confirmare a a c e s t e i p r e s u p u n e r i în
faptul că, p u ţ i n m a i tîrziu, în N o v e m b r e , fiind n e v o i t a face faţă
u n e i n o u ă năvăliri a Movileştilor din Polonia, T o m ş a n u p o a t e
s t r î n g e m a l m u l t de 20.000 de o a m e n i , ridicînd t o a t ă o a s t e a terii
8
şi p r i m i n d şi a j u t o a r e î n s e m n a t e t ă t ă r e ş t i .
Cînd cetele boierilor se iviră pe la poalele dealurilor, p e d e s t r i m e a
lui Ştefan se înglotia lingă fîntînă, „ d e l a t u r e a tîrguluî". l a t ă ce
zice Miron Costin: „Dacă au a u z i t boierii că n u v a s ă iasă- S t e -

1
joppecourt p. 2 4 .
2
Alberti. apud lorga, hion<x com^lului, I. 2 9 9 . V. şi Xenopol, III p. 4 9 6 .
;i
Jjppecourt. /. c.
 fan-Vodă d e b u n ă voie din S c a u n , aü v e n i t cu râzboiu, c ă r o r a
a ü ieşit Ştefan-Vodă î n n a i n t e cu gloatele sale d e l a t u r e a tîrguluî
d e - a s u p r a fîntîniî lui P ă c u r a r , şi s c o a s e şi tîrgul t o t Ştefan-Vodă,
cu a r m e , cine cu ce a v e a ; şi, de s p r e vil, a ü lovit c ă l ă r i m e a ce
1
a v e a p e g l o a t a boierilor, d e n d o s " . P e v r e m e a a c e i a p e d e s -
t r i m e a m e r g e a la l u p t ă în r î n d u r i strînse, în b u l u c u r i grele şi
d e s e , a căror d e s f ă ş u r a r e ţ i n e a u n t i m p d e s t u i de î n d e l u n g a t . E
d a r de c r e z u t c ă î n t â i a ciocnire v a fi a v u t loc numai cu s t r a j a
d ' i n n a i n t e a răsculaţilor, p e cînd toiul oştii lor m a l ş e r p u i a î n c ă
de-a lungul dealurilor. D e - o d a t ă , călăraşii luî Vodă, stîrşindu-şl
m i ş c a r e a d e î n c u n j u r a r e , scoborîră în g o a n a cailor povîrnişurile
3
răpezî, d u p ă obiceiul călărimil de ţ a r ă , şi loviră „ d e n d o s "
cetele dese ale răzvrătiţilor. A c e a s t ă n ă v a l ă n e a ş t e p t a t ă h o t ă r î
î n t r ' o clipă s o a r t a l u p t e i : „fără z ă b a v ă aü î n c e p u t a se r ă s i p i r e
g l o a t a boierilor". P e din faţă îl s t r î m t o r a u d a r a b a n i i şi tîrgoveţil ie­
şeni, cari s e l u p t a r ă v i t e a z , — „ c o m b a t i r e n t v a i l l a m m e n t c o n t r e les-
dis b o e r s " , d u p ă c u m m ă r t u r i s e ş t e c h i a r v r ă j m a ş u l lor, J o p p e c o u r t ,
i a r în c o a s t a d i n d ă r ă t îi c ă l c a u în picioare călăraşii cu leafă.
Ş t e f a n se a ñ a şi el p r i n t r e l u p t ă t o r i , dînd d o v a d ă d e o n e t ă g ă ­
3
d u i t ă vitejie . In a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , î n v ă l m ă ş a l a se i s p r ă v i
i u t e , şi r ă s c u l a ţ i i , d u p ă e x p r e s i a lui J o p p e c o u r t , „firent r e t r a i c t e
4
le m i e u x qu'ils p u r e n t " , s a ü , c u m se s p u n e m a i a d e v ă r a t d e
Miron' Costin, „carii î n c o t r o a ü p u t u t , a ü p l e c a t fuga". Ş t i a u eî
b i n e ce-i a ş t e p t a d a c ă T o m ş a p u n e a m î n a p e ei.
Cu t o a t e a c e s t e a , m u l ţ i fugari fură prinşi de g o n a c i i cari-I ur­
m a u , î n t r e alţii Bărboiul şi fiul lui. T o a t ă m î n i a D o m n u l u i se şi
d e s c ă r c a î n d a t ă a s u p r a lor: „cel b â t r î n " e t r a s în t a p ă , „de
l a t u r e a t î r g u l u î " iar fiul, t r i m e s s u p t p a z ă în o r a ş , e s p î n z u r a t
î n „ p o a r t a casei t ă t î n e - s â u " : din a d i n s alesese Vodă t o c m a i p e d e p ­
sele cele m a l g r o a z n i c e şi r u ş i n o a s e . Ceilalţi c a p i al r ă s c o a l e i
fugiseră d e p a r t e p e s t e dealuri, s p r e g r a n i ţ a Munteniei, u n d e era,
d e a l t m i n t r e l e a , să-I a j u n g ă r ă s b u n a r e a lui Ştefan. Ca d e obiceiü,
d u p ă i z b î n d ă u r m a un m ă c e l înfiorător: n e n o r o c i ţ i i învinşi, tî-
Tîţi I n n a i n t e a biruitorului, fură t ă i a ţ i fără c r u ţ a r e , ca d u p ă b ă t ă -

1 Miron Costin, p. 264.

3
V. căpitanul R. Rosetti, Încercări critice asupra războiului din Í653, \n
«Revista Infanteriei» pe 1 9 1 2 , p. 1 2
8
Iorga, Doamna lui leremia-Vodâ. p. 1 0 4 1 .
* Joppecourt, î. c.
lia de la Cornul-luI-Sas. Iar c r u n t u l Voevod îl privia cu u r ă şi
z i c e a fiecărui o s î n d i t : „ S ă n u t e i e r t e D u m n e z e u c u acel c a p m a r e
al tăii!". Şi, c a s ă - I a j u n g ă p e d e a p s a m ă c a r p e p ă m î n t , li c ă d e a u
c a p e t e l e în ţ ă r î n a u d ă d e sînge, s u p t loviturile călăilor. O s c r i s o a r e
a lui B e t h l e n Gâbor, Voevodul Ardealului, p o m e n e ş t e d e l u c r u r i
î n c ă m a l g r o z a v e ; soţiile pribegilor a r fi fost s u p u s e la caz-
nefe cele m a i c u m p l i t e , c h i n u i t e m a i r â u d e c î t la p ă g î n i : „ P e
u n e l e le t ă i e în b u c ă ţ i , celor î n g r e u n a t e li-a d e s p i c a t p î n t e c e l e
1
şi li-a ucis p r u n c i i " .

Astfel b o g ă ţ i a , î n d r ă z n e a l a şi c r u z i m e a lui T o m ş a î n v i n s e r ă sfiala

şi n e h o t ă r î r e a d u ş m a n i l o r s ă i ; el c r e d e a că-şi a ş e z a s e a c u m p e
m u l t ă v r e m e s t ă p î n i r e a lui d e g r o a z ă , î n n ă b u ş i n d r ă z v r ă t i r e a în
şiroaie d e sînge. Dar b i r u i n ţ a n u a v u u r m ă r i l e a ş t e p t a t e . La 1-iă
O c t o m b r e a aceluiaşi a n 1615, Movileştil ridicaţi din n o u u n s t e a g
c e p ă r e a î n f ă ş u r a t p e n t r u t o t d e a u n a , şi t î n ă r u l A l e x a n d r u Movilă,
alt fiu al Elisaveteî, î n t r ă cu m u l t ă oştire l e ş e a s c ă în Hotin,
p e n t r u c a d e acolo s ă p o r n e a s c ă a s u p r a Iaşilor. In ziua de 2 2
N o v e m b r e , lîngă d e a l u l Tătărenilor, î n v i n g ă t o r u l de la Cornul-luI-Sas
şi din P ă c u r a r i t r e b u i , la rîndul lui, s ă fugă î n n a i n t e a Cazacilor lui
A l e x a n d r u . U r m ă un a n de l u p t e c r î n c e n e , de s î n g e r o a s e ciocniri,
d e n ă v ă l i r i şi încălcări. In flăcările a c e s t u i războiri se m i s t u i r ă
şi Iaşii, şi t o a t ă ţ a r a Moldovei se pustii, în lung şi'n l a t ; locuitorii
fugiră în c o d r i - ş i la m u n ţ i , c a s ă s c a p e d e Turcii şi T ă t a r i i lui
T o m ş a s a u d e Cazacii şi Leşii lui Vişnievieţchi şi Korecki, r u d e l e
lui A l e x a n d r u Movilă.
T r e b u i în sfîrşit s ă se a m e s t e c e S c h e n d e r - P a ş a în a c e a s t ă c e a r t ă
p e n t r u ca s ă î n c e t e z e t u l b u r ă r i l e ; cel din u r m ă Movileşti, D o a m n a
E l i s a v e t a şi cu fiii ei, c ă z u r ă în mînile Turcilor, şi boierii ce în-
tîlniră p e v ă d u v a lui I e r e m i a , d u s ă de d u ş m a n i i ei la Ţ a r i g r a d ,
a u z i r ă c u v i n t e l e : „Boieri, boieri, r u ş i n a t u - m ' a â p ă g î n u l ! " „ L a
2
a c e a s t ă o c a r ă " , zice cronicarul, „aii sosit c a s a lui Ieremia-Vodă . "
T o m ş a fu şi el mazilit, şi î n d e p ă r t a t p e n t r u m u l ţ i a n i d e la S c a u n u l
terii, în folosul lui R a d u Mihnea, fostul D o m n al Munteniei.
Aşa se i s p r ă v i j a l n i c a t r a g e d i e d e p e u r m a c ă r e i a Moldova s u ­
feri a t î t de m u l t .
R ă m î n e a c u m , d u p ă ce a m descris r ă s c o a l a boierimii î m p o t r i v a

1 lorga. o. <?., Apendice m, No. xxxv, p. 1075.

a
Miron Costin, p. 266.
lui Ştefan-Vodă, s ă v e d e m ce c o n d u ş i i p u t e m s c o a t e dîn lucru­
rile p o v e s t i t e m a i sus, cu privire la v e c h e a o ş t i r e m o l d o v e n e a s c ă
a ş a c u m ni se î n f ă ţ i ş e a z ă cu prilejul întîmplârilor r ă z b o i n i c e din
t o a m n a a n u l u i 1615. în p a r t e a a d o u a a s t u d i u l u i n o s t r u , v o m
c ă u t a s ă a r ă t ă m din ce se a l c ă t u i a şi c u m se p r e s i n t a deci, a c u m
trei v e a c u r i , o o a s t e a Moldovei în curul u n e i l u p t e l ă u n t r i c e .

O ş t i r e a l u i Ş t e f a n - V o d ă T o m ş a î n 16ltx
A m v ă z u t din cele d e m a i s u s c u m s'a p e t r e c u t a c e a ridi­
c a r e a boierimii c a r e izbuti a p r o a p e s ă a l u n g e p e T o m ş a - V o d ă
d e p e S c a u n u l terii. Cum' a m m a i spus-o, faptul în sine n ' a r e
nicio î n s e m n ă t a t e ; d a r i m p o r t a n ţ a lui s t ă în a c e i a c ă p u t e m s ă
v e d e m , cu prilejul a c e s t e i întîmplărf, a l c ă t u i r e a oştirii m o l d o v e ­
n e ş t i în primii a n i ai v e a c u l u i al XVII-lea. De a c e i a s î n t d e
m a r e p r e ţ acele c î t e v a r î n d u r i din letopiseţul lui Miron Costin
în c a r e b ă t r î n u l c r o n i c a r ni a r a t ă m ă s u r i l e de a p ă r a r e ale lui
Ş t e f a n - V o d ă : „Se speriase Ştefan-Vodă de o t u l b u r a r e c a a c e i a ;
ce, î m b ă r b ă t î n d u - 1 cine eraţi p r e lîngă dînsul, aii s t r î n s "dara­
banii, cari t o t p e u n c u v î n t e r a u cu ceilalţi slujitori. Ce, d a c ă
au v ă z u t b a n i i vărsîndu-Ii Ştefan-Vodă, au" s t ă t u t ei c u D o m n i a ,
şi aii s t r i g a t şi t î r g u l î n leafă; şi s'au s t r î n s din tîrgoveţî şi d i n
slugile n e g u ţ ă t o r i l o r , şi o a m e n i n e m e r n i c i , c î t ă v a gloată, şi la
Ştefan-Vodă. Şi s ' a ă prilejit a t u n c i de venise şi din Ţ i n u t u r i l e
d e j o s n i ş t e s t e a g u r i de c ă l ă r a ş i la c ă u t a r e , şi e r a u d e s c ă l e c a ţ i
la T o m e ş t î . Au r ă p e z i t Ştefan-Vodă şi la acei cu leafă, şi i-au
1
t r a s în p a r t e a s a " . Ce face d a r T o m ş a p e n t r u c a s ă ridice o
oştire şi la ce e l e m e n t e s e a d r e s e a z ă ? întîiu, t r a g e în p a r t e a
s a pe d a r a b a n i , p e u r m ă , „ s t r i g ă tîrgul în leafă" şi, în sfîrşit, d ă
p l a t ă călăraşilor veniţi „la c ă u t a r e " . A ş a d a r a v e m : 1) d a r a ­
banii, 2) gloatele d e t î r g o v e ţ i şi 3) călăraşii,
S ă l u ă m p e rînd a c e s t e t r e i c a t e g o r i i d e o ş t e n i şi s ă v e d e m
ce e r a ă , c a r e li e r a rostul. P r a c t i c î n d î n s ă o a r e c a r e a d a u s u r i ,
v o m p u t e a astfel s ă n i f a c e m o idee d e s t u l d e e x a c t ă d e s p r e
p u t e r e a o s t ă ş e a s c ă a Moldovei în a c e a v r e m e .

I.
Ce î n s e a m n ă cuvîntul „ d a r a b a n " P O b î r ş i a l u î t r e b u i e s'o c ă u t ă m
î n Ungaria, u n d e g ă s i m c u v î n t u l „ d a r a b a n t " , a d e c ă „ t r a b a n t "
1
Miron Costin, ed. Urechiă, p. 264.
în l i m b a g e r m a n ă , cu înţelesul de p e d e s t r a ş din g a r d a u n u l
s u v e r a n ( L e i b w ä c h t e r ) . Acelaşi înţeles 1-a p ă s t r a t cuvîntul la
î n c e p u t şi în l i m b a n o a s t r ă , şi n u m a i pe u r m ă s'a t r a n s f o r m a t
în „ d a r a b a n t " , „ d o r o b a n ţ " , lărgindu-şi astfel sfera p ă n â a în­
s e m n a , în secolul t r e c u t , cea m a i m a r e p a r t e a infanteriei ro-
1
m î n e . D a r a b a n i i lui T o m ş a î n s e m n a u d a r străjerii d e c u r t e a Dom­
nului, şi originea n u m e l u i lor ni a r a t ă şi de ce n e a m e r a ü : cel
u n g u r e s c . A c e a s t a ni-o confirmă o s c r i s o a r e a lui Bethlen Gábor,
care, p o m e n i n d d e r ă s c o a l a boierilor, a r a t ă că Ştefan a fost
2
a j u t a t d e „ p u ţ i n i p e d e ş t r i unguri, t r a b a n ţ î " .
Ce e r a î n s ă a c e a s t ă s t r a j ă s t r ă i n ă a Voevodulul Moldovei? Nu era
c e v a noü, c a r e s ă a p a r ă n u m a i în v r e m e a de c a r e n e o c u p ă m ; din
v e a c u l al XVI-lea, Domnii a m b e l o r p r i n c i p a t e se î n c u n j o a r ă de lefegii
străini, în m a r e p a r t e şi Maghiari. Veacul al XV-lea fusese, c u m zice
foarte b i n e d. Bogdan, „secolul a r m a t e l o r n a ţ i o n a l e " , p e n t r u ţerile
3
n o a s t r e şi în special p e n t r u M o l d o v a . Cu totul altfel ni se înfăţi­
ş e a z ă v e a c u l u r m ă t o r , m a i cu s a m ă în a d o u a j u m ă t a t e a lui.
„Cu v e n i r e a Domnilor s t r ă i n i şi cu d e c ă d e r e a p u t e r i i terii, o a s t e a
p e r m a n e n t ă , „ o a s t e a cu leafă", s'a înlocuit p u ţ i n cîte p u ţ i n prin
lefegii străini, în cari Domnii, p l ă t i n d u - i bine, a v e a ă m a i m u l t ă
4
î n c r e d e r e p e n t r u a s u p r i r e a terii c a în p ă m î n t e n l . C ă t r e a n u l
1585, d o u ă izvoare, u n u l francés şi altul italian, p o m e n e s c de
g a r d a u n g u r e a s c ă a lui P e t r u - V o d ă Şchiopul. Călătorul francés
F o u r q u e v a u l x scrie c ă e r a u „trei la p a t r u s u t e de soldaţi î m b r ă ­
c a ţ i u n g u r e ş t e , cu s a b i a la c o a p s ă şi u n t o p o r în rnînă", iar u n
r a p o r t p ă s t r a t în Archivele V a t i c a n u l u i ştie şi el d e „cei 400
5
d e t r a b a n ţ î cari s î n t U n g u r i " . î n letopiseţul lui U r e c h e se
scriu u r m ă t o a r e l e d e s p r e Aron-Vodă Tiranul, u r m a ş u l lui P e t r u
Ş c h i o p u l : „Şi socoti s ă n u se î n c r e a d ă t e r i i şi lefegiilor de ţ a r ă ;
c e a ü c h e m a t în leafă Unguri călări şi p e d e ş t r i ; şi celor p e d e ş t r i
a ü făcut odăi în c u r t e , s ă fie p u r u r e lîngă el" *. Iar d. Iorga
7
c r e d e că n ' a făcut a l t c e v a decît s ă p ă s t r e z e s t r a j a î n n a i n t a ş u l u i .

1
I Bogdan, Document tf le Itezenilur... şi orrjanisarea armatei mohlovene în
secolul al XV-lep/m „Analele Academiei, Romîne, Meni. secţ. i«t.", XXX, pp. 386-7
3
Iorga, Doamna lui Jercmia-Vodă, Apendice III, no. xxv, p. 1075.
8
Bogdan, ibid., p. 370.
* Căpitanul R. Rosetti, încercări critice asupra 1 âzboiuht'i din 1Hö:>, p. 6.
5
Iorga, Istoria anualei româneşti, l, pp. 350-51.
8
Ureche, ed. Kogălniceanu 1872, p. 239.
7
Iorga, u . c.
De a l t m i n t r e l e a p e d e s t r a ş i i m a g h i a r i e r a u la m o d ă în a c e a s t ă
e p o c ă . In Polonia, regele Ştefan B â t h o r y a v e a 5.000 de pe­
d e s t r a ş i , t o t Ungurî ca şi el, c o m a n d a ţ i de G a s p a r B e k e s ; şi n i
s e s p u n e că a c e a s t ă infanterie e r a „ d e p r i n s ă c u lucrările d e
a s e d i u , t o t d e a u n a în frunte la a s a l t " , d a r că d ă d u d e m u l t e ori
d o v a d ă de n e a s c u l t a r e , în t i m p u l grelelor r ă z b o a i e cu Muscalii
1
lui I v a n G r o a z n i c u l . î n s u ş i T o m ş a slujise la C u r t e a Ardealului,
„ i n t e r U n g a r o s p e d i t e s r e g i o s " -, în rîndurile a c e s t e i p e d e s -
t r i m î m a g h i a r e . E r a d a r firesc ca fostul lefegiii s ă se î n c o n ­
j o a r e şi el de străjer! ungurî, p e cari e foarte probabil câ-1
m o ş t e n i s e de la Movileşti: d o a r n u în z ă d a r a v e a E l i s a v e t a
D o a m n a l e g ă t u r i şi în Ardeal. S u p t Ştefan, însă. a c e ş t i da­
r a b a n i aîi o m a r e î n s e m n ă t a t e , ajungînd chiar, în t i m p u l r ă z ­
vrătirii, s î m b u r e l e oştirii d o m n e ş t i . Erau* b i n e plătiţi şi î m b r ă ­
c a ţ i ; uniforma li era s t r ă l u c i t ă . I a t ă ce s p u n e Miron Costin
d e s p r e ei: „Eraii la Ştefan-Vodă d a r a b a n i i foarte î m b r ă c a ţ i bine,
d u p ă c r e d i n ţ a ce-1 făcuse, de s t ă t u s e cu dînsul, cînd se r i d i c a s e
boierii a s u p r a lui, c u m n ' a ă fost nici la o D o m n i e grijită bine
p e d e s t r i m e a : cu h a i n e t o t de feleandrăş, cu n a s t u r i şi cu ce-
p r a g e d e a r g i n t , în pilda haiducilor d e Ţ a r a L e ş e a s c ă , cu p e n e
d e a r g i n t la c o m a n a c e şi c u t a b l e d e a r g i n t la şolduri p r e
3
lădund" .
A c e a s t a v r e a s ă zică c ă h a i n e l e lor eraii d e p o s t a v din F l a n -
4
d r a (feleandrăş = f l a n d r i s c h ) , c ă p e n e d e a r g i n t se î n n ă l ţ a u de­
a s u p r a căciulelor şi c ă lăduncile (cartuşierele) eraţi a c o p e r i t e cu
a r g i n t , d u p ă c u m e r a şi u n i f o r m a p e d e s t r i m i l u n g u r e ş t i din P o ­
5
lonia; căci h a i d u c î n s e a m n ă şi p e d e s t r a ş u n g u r .
Care p u t e a fi efectivul a c e s t e i c e t e ? F o a r t e de p r e ţ u i t sînt
indicaţiile I t a l i a n u l u i T o m m a s o Alberti, c a r e î n t î l n e ş t e în 1612
6
p e Vodă la Iaşi, „ a v î n d 500 de a r c h e b u s i e r l d u p ă dînsul" . Ce
s ă fie a c e ş t i „ a r c h e b u s i e r l " ce u r m e a z ă p e Vodă, d a c ă nu dă-,
r â b a n i l n o ş t r i ? N u m ă r u l c o r e s p u n d e d e s t u l d e b i n e şi cu cel
400 din v r e m e a lui P e t r u Ş c h i o p u l ; d e altfel şi în Ţ a r a - R o m ă -

1 K. Waliszewski, han le Terrible, pp. 409, 415, 424,

' Pauli Piasecii Ghronica..., Cracovia 1645, p. 335.
3
Miron Costin, p. 265.
4
Iorga, Doamna tul leremia-Vodă, p. 1042.
5
V. Dicţionarul limbii romîne, T. II, fasc. V, p. 342, verbo „Haiduc".
8
T. Albertiapud. Ior^a, h(.]comerhdu'i, 299. V. şi Codex Pandinus în „Analele
Academiei Romitie", XVI. p. 311.
n e a s c ă R a d u Ş e r b a n n u a v e a m a i m u l t de. 800 d e s t r ă j e r ! d e
1
felul a c e s t a . Armele p a r a fi aceleaşi p e c a r e le v ă z u s e şi F o u r -
q u e v a u l x în 1585, săbii şi t o p o a r e ; cînd Miron Costin n i d e s c r i e
t ă i e r e a boierilor d u p ă Cornul-luI-Sas, ni s p u n e c ă Stroicî, c a s ă
s
se a p e r e , „ s ' a u a p u c a t d e s a b i a u n u i d a r a b a n " . T r a b a n ţ i i lui
T o m ş a aii î n s ă şi a r m e de foc, „ a r c h e b u s e " , ceia ce s e confirmă
şi prin e x i s t e n ţ a lăduncilor a c o p e r i t e „cu t a b l e d e a r g i n t " . Leafa
lor n u ş t i m b i n e cît v a fi fost în î n t ă i a D o m n i e a lui Ş t e f a n ;
dar, p e s t e o p t - n o u ă anî, cînd r e v e n i în S c a u n u l terii p e n t r u ul­
t i m a oară, ş t i m c ă „la t o a t e birurile din a n în a n se ţ i n e a la
Vistieria î m p ă r ă t e a s c ă cîte 5.000 d e galbeni, .lefile d a r a b a n i l o r " . 3

P r e s u p u n î n d acelaşi n u m ă r ca în 1612, a r ieşi c a m zece g a l b e n i

d e d a r a b a n . Şi n u m a l eraţi a c e l din v r e m e a răscoalei, căci
a c e ş t i a fuseseră m i ş e l e ş t e m ă c e l ă r i ţ i d e Leşiî lui Vişnievieţchi
şi Korecki, p e dealul Tătărenilor, cînd T o m ş a fugise î n n a i n t e a
4
lui A l e x a n d r u M o v i l ă ; d u p ă o v i t e j e a s c ă î m p o t r i v i r e , Polonii li
făgăduiseră v i a ţ a , n u m a i s ă d e p u i e a r m e l e ; c u m îi v ă z u r ă fără
p u t i n ţ ă de a p ă r a r e , se n ă p u s t i r ă a s u p r a lor: „ a u î n t r a t cu s ă ­
biile în el, şi ati pierit t o ţ i a c o l o " .
A c e s t a fu sfirşitul faimoşilor d a r a b a n i cari slujiseră a t î t de b i n e
pe Vodă la F î n t î n a - l u i - P ă c u r a r ; sîngele lor r ă s c u m p ă r a t r ă d a r e a .
Şi, în v r e m e a cînd Miron Costin îşi scria letopiseţul, s e m a i p u t e a u
v e d e a î n c ă p e dealul d e - a s u p r a T ă u t e ş t i l o r m o r m i n t e l e n e n o r o ­
ciţilor o ş t e n i , c a o v e ş n i c ă d o v a d ă a vitejiei d a r a b a n i l o r lui
T o m ş a şi a vicleniei polone. Nu e d e prisos s ă a m i n t i m c ă el
aii m a l l ă s a t u r m e în l i m b a n o a s t r ă : n u m e l e u n u l t î r g u ş o r din
j u d e ţ u l Dorohoiu, D a r a b a n i i , şi c u v î n t u l „ d a r a b a n ă " , t o b ă ; e
probabil că s t r a j a u n g u r e a s c ă a Voevozilor m e r g e a în s u n e t u l
acestor instrumente.

II.

Ce făcu Ştefan d u p ă ce-şi asigura, prin b a n i , sprijinul dara­

banilor ?
Cronicarul s p u n e c ă „a s t r i g a t tîrgul în leafă", a d e c ă a c h e m a t

1
Engel, Neuere Geschickte der Walachei, ed. Halle 1804, p. 275.
2
Miron Costin, p. 2 S 6 .
3
Ibid., p 286.
* Ibid., p. 264.
la a r m e p e cinstiţii t î r g o v e ţ l al Iaşilor, făgăduindu-li s c u t i r e d e
biruri şi leafă. F a p t u l n u m a i d e a c h e m a la o a s t e p e locuitorii
tîrgurilor n u t r e b u i e s ă n e s u r p r i n d ă : în v r e m e a marilor r ă z ­
boaie n a ţ i o n a l e din veacul al XV-Iea, d. B o g d a n zice c ă în o ş ­
t i r e a lui Ştefan-cel-Mare se gâsiati şi „cetele tîrgurilor s a u ora­
şelor fără c e t ă ţ i , f o r m a t e a t î t din locuitorii lor — tîrgoveţil d e
1
t o a t e breslele —, cît şi din ai ocoalelor ce se ţ i n e a u d e e l e " .
In v e a c u l al XVII-lea a v e m î n s ă dovezi s i g u r e c ă a c e a s t a s e
făcea în a n u m i t e î m p r e j u r ă r i ; a ş a în 1665, cinzecl d e a n i d u p ă
întlmplările d e s c r i s e m a i s u s , tîrgoveţil din P i a t r a p r i m i a u p o ­
r u n c ă de la Vodă Dabija s ă ridice o a m e n i d e o a s t e : „Adecă noi,
t â r g o v e ţ i i de t ă r g d e P i e a t r ă , m ă r t u r i m cu c e s t z a p i s al n o s t r u
p r e c u m n e - a u v e n i t o n e v o e c a s ă facem o a m e n i d e o a s t e d e
la Măria S a de la Dabijea-Vodâ. Deci noi, v ă z â n d a t â t a n e v o e ,
n e - a m s o c o t i t cu t o t tîrgul şi a m v â n d u t o d u [ m ] b r a v ă ce-î
!
î n t r e v a d u r i s v e n t e l m ă n ă s t i r i Beserecanilor..." . D a r şi în v r e ­
m e a lui Vasile L u p u v e d e m că se r e c u r g e la a c e s t lei d e o ş t e n i :
„Şi î n t r ' u n a d e zile, prelejindu-se Vasilie-Vodă la m a s ă vesel, şi
viind iar j a l o b ă p e n t r u T ă t a r i , că s t r i c ă ţ a r a , c u m e r a la m a s ă
vesel, î n d a t ă a u c h e m a t c ă p i t a n i i , d ă n d u - l e p o r o n c ă s ă p u r c e a z ă ,
î n t r ' a c e a d a t ă , cu slujitorii şi d e n slugi b o i e r e ş t i şi d e n t î r g c i n e
s
v a v r e a s ă m e a r g ă în d o b â n d ă s ă l o v e a s c ă p r e T ă t a r i " . î n
caşul n o s t r u e î n s ă v o r b a , n u de cîţîva o a m e n i „ d e t î r g " , ci d e
o r i d i c a r e a î n t r e g u l u i norod, „cine c u c e a v e a " .
E de o b s e r v a t c ă a s e m e n e a ridicări ale u n u l o r a ş î n t r e g în a r m e
s î n t r a r e . Chiar la 1633, în t i m p u l teribilei r ă s c o a l e î m p o t r i v a
lui A l e x a n d r u Iliaş şi a Grecilor, m i ş c a r e a c o n d u s ă d e Vornicul
Vasile L u p u , viitorul D o m n , s e face cu ajutorul ţ e r ă n i m i l a d u ­
n a t ă de p r e t u t i n d e n i , p e cînd n u se v o r b e ş t e d e tîrgoveţil d i n
Iaşi*. De altfel, în v e a c u l al XVII-lea a r m e l e d e foc c ă p ă t a s e r ă
o î n s e m n ă t a t e covîrşitoare, şi n u s e m a i p u n e a m a r e t e m e i ă p e
gloatele „ d e s t r î n s u r ă " , c a r e n u p u t e a ţ i a v e a s i n e ţ e l e s c u m p e şi
i a r b a d e p u ş c ă m u l t c ă u t a t ă . Slugile n e g u s t o r i l o r sati breslaşii
tîrguluî ieşiati la războiţi cu suliţi, t o p o a r e , bîte, fusturl, a r c u r i
şi ce li m a l c ă d e a s u p t m î n ă . L a a s e m e n e a a p ă r ă t o r i n u s e

1 Bogdan, ibid., p. 374.

2
Hasdeă, Arcliiva istorică a României, I, p. 79.
3
Miron Cos in, p. 318. V. şi Bogdan, ibid., p. 415.
4
Miron Costin. pp. 313-4.
 p u t e a deci r e c u r g e d e c î t e x c e p ţ i o n a l în v e a c u l a c e s t a , şi e x e m ­
plele a d u s e ni confirmă a c e a s t a : p e n t r u bieţii locuitori „de t î r g
d e P i a t r ă " , p o r u n c a lui Vodă e o a d e v ă r a t ă p a c o s t e şi fără în­
d o i a l ă c e v a n e a ş t e p t a t : „Deci n o i a l t ă p u t e r e n ' a m a v u t c a s ă
f a c e m şi s ă r i d i c ă m a c e a s t ă n e v o i e " . De s'ar fi a ş t e p t a t la a ş a
ceva, el l u a u m ă s u r i p e n t r u a nu fi siliţi să-şl v î n d ă d u m b r a v a .
I a r e x p e d i ţ i a p o r u n c i t ă - d e Vasile L u p u e o r a i t ă d e p l ă c e r e ,
fiind „ n e a m u l Moldovenilor d e n h i r e a lor la d o b î n d ă l a c o m i " ,
1
h o t ă r î t ă „ d e n n e s o c o t e a l a d e la m a s ă " d e c ă t r e Vodă, c a r e
d o r i a s ă se v e s e l e a s c ă şi s ă p e t r e a c ă şi supuşii săi p e s o c o t e a l a
T ă t a r i l o r ce veniaii î n c ă r c a ţ i d e plean, d e p r a d ă din Ţ a r a L e ş e a s c ă .
D a c ă în 1615 Ş t e f a n T o m ş a c h i a m â t o t tîrgul î n leafă, e s t e
fiindcă a p r i c e p u t că, la î m p r e j u r ă r i n e o b i ş n u i t e , t r e b u i e şi m ă ­
suri n e o b i ş n u i t e . P r i v e l i ş t e a celor c î t e v a m i i d e t î r g o v e ţ l î n n a r -
m a ţ l şi î m b r ă c a ţ i d u p ă p u t i n ţ a fiecăruia, d e t o a t e s t ă r i l e şi d e
t o a t e vrîstele, v a fi fost i n t e r e s a n t ă şi chiar hazlie. Cine a v ă z u t
m a n e v r î n d în vre-o g a r n i s o a n ă r o m î n ă d e a s t ă z i o c o m p a n i e d e
s c u t i ţ i şi d i s p e n s a ţ i , în h a i n e civile, î n c a d r a t ă d e ofiţeri şi că­
p r a r i din r e s e r v ă , îşi face o ideie d e s p r e felul în c a r e t r e b u i a u s ă s e
p r e s i n t e a c e s t e gloate din v r e m e a lui T o m ş a . î n t o t caşul, s e p o a t e
aplica a c e s t u i fel d e oştire vorbele c u c a r e c r o n i c a a t r i b u i t ă diacului
N. M u ş t e d e s c r i e o a s t e a î n v ă ţ a t u l u i Voevod Dimitrie C a n t e m i r ,
c a r e , u n v e a c m a l târziii, la 1 7 1 1 , ridica ţ a r a î m p o t r i v a Turcilor,
c u ajutorul p r a v o s l a v n i c u l u i Ţ a r P e t r u al t u t u r o r Ruşilor. I a t ă
c u m se înfăţişaţi ostaşii lui Vodă C a n t e m i r : „ A t u n c i t o ţ i se fă­
c u s e oşteni, slugile lăsaîi p r e boieri, a r g a ţ i i l ă s a u p r e s t ă p î n l , şi
a l t ă p r o s t i m e m u l ţ i aii m e r s d e a u l u a t b a n i , şi s'aii scris la
s t e a g u r i , m a l m u l ţ i fără a r m e , c ă n u a v e a u d e unde-şl m a l c u m ­
p ă r a , şi a r c a r i l sfîrşise arcele, s ă g e ţ i l e şi s ă h ă i d a c e l e ce avi a v u t
î n d u g h e n i l e lor ; ce îşi făceaţi suliţe din c r e n g i a s c u ţ i t e şi pîr-
lite la vîrf, s e î n c ă l ă r a cine c u m p u t e a . D a r ă ce o ş t e a n v a s ă
fie p r o s t i m e a , mojicii, ce n i c i o d a t ă pe cal n ' a u î n c ă l e c a t , nici
a r m ă în m î n ă n ' a u p r i n s de cînd e r a ă ei, nici în oşti n'aii slujit...".
S ă ţ i n e m s a m ă c ă u n secol î n t r e g d e c ă d e r e a t e r i i d e s p a r t e
o a s t e a lui C a n t e m i r d e a c e i a a lui T o m ş a , d a r în t r ă s ă t u r i ge­
2
n e r a l e v a fi fost a c e i a ş i icoană, la 1615 c a la 1 7 1 1 . Ni m a l

1
llid., p. 319.
3
N. Muşte, în Letopisi{e, III, p. 45.
 râmîrie de făcut î n c ă o o b s e r v a ţ i e : J o p p e c o u r t scrie c ă Ieşenii
1
s'au s c u l a t „ t a n t â pied q u ' â c h e v a l " . Ce s ă fie a c e a s t a ? Ciu­
b o t a r i s a u t â l p ă l a r i călări ? S o c o t i m c ă el v a fi c o n f u n d a t c u
acele „ s t e a g u r i d e c ă l ă r a ş i din Ţ i n u t u r i l e d e j o s " c a r e a m v ă z u t
c ă a u h o t ă r î t î n c ă i e r a r e a de la F î n t î n a - l u I - P ă c u r a r şi d e c a r e n e
vom ocupa acum mai amănunţit.

III.

A t i n g e m aici u n a din chestiile cele m a l î n c u r c a t e ale istoriei

n o a s t r e militare, de o a r e ce aici se confundă cu istoria, a t î t d e
n e d e s l u ş i t ă încă, a claselor n o a s t r e sociale. Ce erau c ă l ă r a ş i i ?
D a c ă d e s c h i d e m „Descriptio Moldaviae" a lui C a n t e m i r , la c a p i ­
tolul „De n o b i l i t a t e m o l d a v a " , v o m g ă s i n o b i l i m e a m o l d o v e n e a s c ă
astfel î n ş i r a t ă : 1) Boierii cel m a r i , 2) C u r t e n i i „cari a u p r i m i t
p r i n m o ş t e n i r e v r e u n s a t s a u altul d e la s t r ă m o ş i " şi 3) Călă­
raşii „cari s î n t ţ i n u ţ i s ă u r m e z e p e D o m n i la războiţi, p e s o c o ­
2
t e a l a lor, p e n t r u moşiile ce li-au fost h ă r ă z i t e , d e a c e ş t i a " .
T e x t u l e obscur, şi d e o s e b i r e a î n t r e c u r t e n i şi c ă l ă r a ş i n u s e
v e d e d e loc. P e temelii foarte ş u b r e d e a u r m a t a p o i î n t r e isto­
ricii n o ş t r i o vie d i s c u ţ i e p e a c e a s t ă t e m ă . -D. Xenopol, în ca­
pitolul ce-1 c o n s a c r ă , î n „Istoria Romînilor", v e c h i l n o a s t r e o r g a n i -
sărî m i l i t a r e , scrie u r m ă t o a r e l e : „Călăraşii î n s ă n u e r a â boieri, ci
din poporul de jos, şi a n u m e din clasa moşnenilor, c ă r o r a D o m ­
n u l li l ă s a libera disposiţie a pământurilor lor, cu condiţie c a s ă
slujească în a r m a t ă p e s o c o t e a l a lor, a d e c ă fără leafă. D o m n i i
cei d ' i n t ă i u ai terilor r o m î n e l ă s a u l i b e r t a t e a acelor s a t e p e c a r e
le c r e d e a u d e s t o i n i c e a formă o b u n ă c ă l ă r i m e , şi a c e s t e a c o n s -
t i t u i r ă s a t e l e r ă z e ş e ş t î s a u m o ş n e n e , î n d a t o r i t e a p u n e p e picior
8
t r u p e l e c ă l ă r a ş i l o r " . A c e a s t a î n s ă nu-î p a r e d e ajuns şi, s p r e
a ni l ă m u r i şi m a i bine a s u p r a a c e s t o r c ă l ă r e ţ i „puşi pe picior"
de s a t e , se a d a u g e în n o t ă : „Călăraşii e r a u s o c o t i ţ i cînd î n t r e
c u r t e n i , din p r i c i n ă că e r a u călări, cînd î n t r e slujitori, s ă m ă n î n d
4
cu c e a l a l t ă a r m a t ă m a i de jos, p r i n clasa din c a r e e r a r e c r u t a t ă " .
D. Iorga îî consideră, cel p u ţ i n în ce p r i v e ş t e Muntenia, ca „ ţ e r a n î

1
Joppecourt, l. c, p. 24.
2
Cantemir, Descriptio Moldaviae, ed. Acad. Rom., 1872, p. 114.
3
Xenopol, Ist. Romînilor, II, pp. 434-5.
* Ibid., pp. 434-5, nota 14.
î n n a r m a ţ l , a ş e z a ţ i p r e t u t i n d e n i u n d e e r a o g r a n i ţ ă d e străjuit, în
sate privilegiate" P e n t r u d. B o g d a n a c e a s t ă c a t e g o r i e de o ş t e n i
s'ar r e c r u t a n u m a i în m i c ă p a r t e din c u r t e n i i d e c ă z u ţ i şi caliciţi,
a j u n ş i în v e a c u l al XVII-lea a se confunda cu r e s t u l slujitorimii.
I a t ă ce zice d-sa: „ T r a n s f o r m a r e a n e a m u r i l o r boiereşti în r ă z e ş i
sau" m o ş n e n i s'a făcut din c a u s e e c o n o m i c e , şi nici de c u m din
p r i c i n a sarcinilor m i l i t a r e . Vor fi fost p r i n t r e c ă l ă r a ş i şi m o ş n e n i
sati r ă z e ş i ; ei se r e c r u t a u î n s ă în m a j o r i t a t e din ţ e r a n î , căci ră­
zeşii şi m o ş n e n i i a v e a u î n c ă în secolul al XVII-lea d e s t u l p ă m î n t ,
!
c a s ă n u fie n e v o i ţ i „ a sluji în leafă" şi în v r e m e d e p a c e " -
C r e d e m c ă din a c e s t e citaţii se v e d e lămurit... că c h e s t i a e î n c ă
foarte d e p a r t e d e a fi l ă m u r i t ă . Tot ce p u t e m s p u n e e c ă e x i s t a
o c â l â r i m e d e i a r ă , î m p ă r ţ i t ă p e Ţ i n u t u r i c a r e la sfîrşitul vea­
cului, făcea m a i m u l t servicii d e poliţie l ă u n t r i c ă sati d e p o ş t ă *,
d a r c a r e , î n v r e m e a p e c a r e o d e s c r i e m , e r a î n t r e b u i n ţ a t ă în
l u p t ă , d u p ă c u m se v e d e din rolul j u c a t d e c ă l ă r a ş i la F î n t î n a -
5
l u i - P ă c u r a r , sati la c e r c e t ă r i şi i s c o d i r i .
Vine a c u m î n t r e b a r e a : p r i m i a u ei leafă sati ba? D. X e n o p o l g ă s e ş t e
î n episodul p e c a r e l - a m p o v e s t i t o î n t ă r i r e a a r ă t ă r i i lui C a n t e m i r
c u m c ă ei slujiau î n o a s t e p e n t r u moşiile c ă p ă t a t e : „Ştefan, p e n ­
t r u a desface a r m a t a răsculaţilor, oferi lefi şi călăraşilor, c a r i a t u n c i ,
a u z i n d d e leafă, p ă r ă s i r ă gloatele boierilor. D a c ă ei p ă r ă s i r ă p e boieri,
a u z i n d c ă li s e d a şi lor leafă, e s t e î n v e d e r a t c ă el d e obiceitl
6
n u o p r i m i a u " . Mal î n t ă i u ni se p a r e a fi r ă u i n t e r p r e t a t t e x t u l
lui Miron Costin, c a r e n u zice c ă eraţi p r i n t r e gloatele boierilor,
ci c ă v e n i s e r ă „la c ă u t a r e " . Ce e r a „ c ă u t a r e a " a c e a s t a ? î n c ă din
t i m p u l lui Ştefan-cel-Mare se o b i ş n u i a c a î n fiecare a n oştenii
s ă fie i n s p e c t a ţ i , „ c ă u t a ţ i " d e c ă t r e Voevod; ş t i m chiar c ă m a ­
rele D o m n era foarte a s p r u c u a c e i p e cari-i afla n e p r e g ă t i ţ i s a u
p r o s t î n n a r m a ţ l . „ D a c ă p r i n d e a p e v r e - u n ţ e r a n fără s ă g e ţ i , a r c
ş i s a b i e , ori c ă n ' a v e n i t la o a s t e c u p i n t e n i , fără m i l ă îl osîndia
7
la p i e r d e r e a c a p u l u i . " In ţ a r a F ă g ă r a ş u l u i , la 20 April 1628, B e t h -

1
Iorga/ Geschichte des rumänischen Volkes, II, p. 5.
a Bogda«, o. c, p. 387.
3
Miron Costin, I. c: «din Ţinuturile de jos.»
4
Cantemir, o. c , p. 90.
* Miron Costin, pp. 299-300.
6
Xenopol, ibid., p. 436.
' Dlu£0S2, apud Iorga, Ist, Arm., I. p. 302.
 len- Gâbor, Voevodul Ardealului, făcea c ă u t a r e nobilimii, ceia ce
l
s e c h e m a l a t i n e ş t e „ a r m i l u s t r i u m " . D a r şi în î n v ă ţ ă t u r i l e p e
c a r e N e a g o e - V o d ă B a s a r a b , la î n c e p u t u l v e a c u l u i al XVI-lea. le
d ă fiului s ă u Teodosie, g ă s i m u r m ă t o a r e l e : „Aşijderea, cînd v e ţ i
ieşi s ă faceţi c ă u t a r e oştilor v o a s t r e la anul, c u m li e s t e obiceiul,
a t u n c i toţi boierii şi c ă p i t a n i i şi t o a t e slugile v o a s t r e să a i b ă
2
d e la voi c i n s t e şi d a r , şi d r e p t a t e şi s l u j b e " . Ca s ă r i s c ă m o
c o m p a r a ţ i e , a r fi o a r e c a r e a s ă m ă n a r e cu î n n a i n t ă r i l e ce se fac
şi decoraţiile ce se d a u cu ocasia zilei d e 10 Maiti în R o m â n i a
d e a s t ă z i . Aşa d a r călăraşii n o ş t r i v e n i s e r ă p e n t r u r e v i s t ă şi n u
f u s e s e r ă î n c o r p o r a ţ i în o ş t i r e a r ă s c u l a ţ i l o r . A l t m i n t r e l e a însă d.
X e n o p o l a r e d r e p t a t e : faptul c ă leafa a a v u t a s u p r a lor o p u t e r e
d e a t r a c ţ i e d e n e î n v i n s , d o v e d e ş t e c ă ei slujiati î n t r ' a d e v ă r „pro
u s u t e r r a r u m , q u a s ipsis p r i n c i p e s c o n c e s s e r e " , p e n t r u moşiile h ă ­
r ă z i t e lor d e Domni, şi că p l a t a în b a n i era" c e v a n e o b i ş n u i t . E
î n s ă p r o b a b i l că, d u p ă c u m s p u n e N e a g o e - V o d ă , el p r i m i a u la
c ă u t a r e „ c i n s t e şi d a r " din p a r t e a Voevoduluî. Altfel p o a t e li-ar
fi v e n i t şi g r e u a se e c h i p a p r i n propriile lor mijloace, obiceiâ
c a r e s'a p ă s t r a t în p a r t e şi la u r m a ş i i lor, a c t u a l i i c ă l ă r a ş i ro-
m î n i , c a r i slujesc c u caii lor. î m b r ă c ă m i n t e a e r a c e a o b i ş n u i t ă
la o ş t e n i i p ă m î n t e n i de a t u n c i : „o h a i n ă d e in, u m p l u t ă cu b u m ­
b a c , în g r o s i m e d e trei, p a t r u d e g e t e , m a i ales în p a r t e a u m e ­
rilor şi p ă n â la c o a s t e , şi cu c u s ă t u r i în iţe dese, d e p ă r t a t e c a m
s
trei centimetri u n a de alta" . Armele erau o sabie încovoiată
c u u n s i n g u r t ă i ş * şi p o a t e s u l i ţ a cu s ă g e ţ i . I a t ă ce p u t e m s p u n e
d e s p r e a c e a s t ă î n s e m n a t ă p a r t e a c â l ă r i m i i m o l d o v e n e ş t i din acel
t i m p ; din c e a n u m e c l a s ă socială s e r e c r u t a , a c e a s t a e o î n t r e ­
b a r e la c a r e viitorul v a t r e b u i s ă r ă s p u n d ă .
A c e s t e a e r a u d a r e l e m e n t e l e ce a l c ă t u i a u o a s t e a lui Ş t e f a n
T o m ş a în v r e m e a r ă s c o a l e i ; c a s ă n i d ă m î n s ă s a m ă de î n t r e a g a
p u t e r e m i l i t a r ă a Moldovei, v o m t r e b u i , fireşte, s ă a r u n c ă m o
s c u r t ă p r i v i r e şi a s u p r a oştirii boierilor r ă z v r ă t i ţ i .

1
N. Densuşianu, Monumente pentru istoria ŢeriX Făgăraşului, în Columna
iul Traian, 1882, p. 565.
1
învăţăturile lui Neagoe-Vodă Basarab către fiul săii Teodotie, ed. N.
Iorga, p. 236.
3
Căpitanul R. Rosetti, o. c, p. 9.
4
Codex Bandinus, ibid.
 IV.

Măcelul boierimii ce p r i c i n u i s e r ă s c o a l a se t n t î m p l a s e în ziua

1
de 2 0 s a u 29 S e p t e m b r e ; î n d a t ă d u p ă a c e i a ş t i m că cel r ă m a ş i
„s'au vorbit c u toţii, şi aii t r a s slujitorii t o ţ i în prufea sa, şi p e
Mărzeştil cei d e la Mihaiu-Vodă"'-. A c e a s t a î n s e a m n ă c ă „sluji­
torii t o ţ i " , a d e c ă t r u p e l e r e g u l a t e a l e Voevodatuluî, e r a u la î n c e p u t
de p a r t e a răscoalei; a m v ă z u t c ă şi d a r a b a n i i j u r a s e r ă c r e d i n ţ ă
boierilor. Ce e r a u deci ceilalţi slujitori? T r e b u i a u s ă fie şi alţi
lefegii s t r ă i n i , în afară de s t r a j a u n g u r e a s c ă a D o m n u l u i ; cel
p u ţ i n s u p t P e t r u Şchiopul n o i întîlnim şi soldaţi a r n ă u ţ i şi greci,
„che vivono a la t u r c a " , d u p ă c u m zice r a p o r t u l i t a l i a n c e p o m e ­
s
n e ş t e d e d î n ş i î . Nu s e zice' d a c ă e r a u şi Sîrbî, c a în Ţ a r a - R o m ă -
n e a s c ă . P e u r m ă se p o a t e s ă fi fost c e t e u n g u r e ş t i şi a r d e l e n e ce
n u s e numărata p r i n t r e t r a b a n ţ i î cu h a i n e d e „filendrăş". Cazaci
şi LeşI, c a î n v r e m e a Movileştilor, n u se ah"au, căci T o m ş a e r a omul
Turcilor şi u n d u ş m a n î n v i e r ş u n a t al P o l o n i e i ; p e a c e ş t i a îl găsim
t o t d e a u n a î n a r m a t e l e ce l u p t ă î m p o t r i v a lui Ştefan, în 1612 c a
şi în 1615-16. Ş t i m , d e altă p a r t e , c ă Tătarii şi Turcii îi spriji-
n i a ă , orlcînd e r a nevoie, cu m u l ţ i m e m a r e de călări şi p e d e ş t r i *;
d a r n u s e p o m e n e ş t e nicăieri c ă i-ar fi venit a s e m e n e a a j u t o a r e
în t i m p u l răscoalei, căci, d a c ă a v e a la î n d e m î n ă Turci şi T ă t a r i ,
nu e r a silit s ă iea t o a t e m ă s u r i l e e x c e p ţ i o n a l e d e s p r e c a r e a m
povestit.
Eraţi î n s ă în c a t e g o r i a slujitorilor şi t r u p e p ă m î n t e n e , ' o a s t e
de ţ a r ă , şi călări şi p e d e ş t r i . E r a u lefegii d e ţ a r ă . oştenii din t a ­
b ă r a d e la T a ţ o r a , p o a t e şi cei 1 0 0 0 cari p ă z i a ă Ştefăneştil,
a p r o a p e , lîngă P r u t . P e u r m ă veniaii o a m e n i i boierilor, p o a t e şi
h î n s a r l î n dobîndă, a d e c ă o ş t e n i liberi, oţeliţi în hărţuielile d e
6
g r a n i ţ ă cu Cazacii d e p e s t e N i s t r u ; e p u ţ i n probabil s ă s e fi

' Iorga, SoeotelUe Braşovului in «An. Ac. Rom.», X X I , p , 142.

3
Miron Costin, p. 2 5 3 .
3
Iorga, Ist. Armatei, I, p . 3 5 ! .
* V. joppecourt, pp. 2 2 , 27 şi n n n . • .
6
Asemenea o ş t e a i se aflau mai mult în Basarabia, in Ţinuturile Orheiuluî ş
Sorocâî. La 15S7 pîrcăiabu! Pirvu loveşte pe Cazici „cu hănsarii şi cu alţii citi
au vrut de bună voie" (Ureche. ibi-1 , p , 2 3 7 . V. şi Iorga, /.-•£. Arta., 1. p. 347 şj
B o g d a n , o. c, p. 402). E foarte p r o b a b i l să fi existat şi în vremea lui Tomşa,
căci vedem in irj!6 pe Orheieu! ridicîndu-se împotriva Ia; Alexandru Movilă
(joppecourt, p . 3S) în tirapui în: Casttemir nu mai erau decft o amintire, şi tre-
 r i d i c a t şi ţ e r a n l în a c e a s t ă l u p t ă l ă u n t r i c ă . „ S c h i m b a r e a D o m ­
nilor, b u c u r i a n e b u n i l o r " îşi ziceau dînşiî, şi c u m o a r e a r fi m e r s
eî a s u p r a u n u i D o m n c a r e li se a r ă t a favorabil? C a m a c e ş t i a
t r e b u i a u s ă fie oştenii boierimii. Dar ce e r a u „Mîrzeştil cel d e
la Minai-Vodă" ? Nu eraţi a l t c e v a decît r ă m ă ş i ţ e l e falnicei a r m a t e
a lui Mihai Viteazul şi R a d u Ş e r b a n , c a r e fuseseră n ă i m i t e d e
T o m ş a î n d a t ă d u p ă s u i r e a lui în S c a u n , c e t e de c a r e p o m e n e s c a t î t
Miron Costin. cit şi J o p p e c o u r t , care-I a r a t ă l u p t î n d vitejeşte la
2
Cornul-luI-Sas şi la T ă t ă r e n I . Aceşti M u n t e n i s u p t s t e a g moldo­
v e n e s c se n u m i a u MîrzeştI s a u „MrăzeştI", d u p ă n u m e l e c ă p e t e n i e i
lor m a l de s a m ă , Vornicul Mîrza, şi e r a u foarte p r e ţ u i ţ i p e n t r u
vitejia şi d e p r i n d e r e a lor; la T ă t ă r e n I , r e s e r v a g e n e r a l ă a lui
T o m ş a se a l c ă t u i e ş t e de „environ trois miile Vallacqs et Moldaves"
câJărl, şi, m a l î n n a i n t e , la Cornul-luI-Sas, a v î n t u l călărimil boie­
rilor lui C o n s t a n t i n Movilă e oprit d e c o n t r a a t a c u l Muntenilor
3
lui T o m ş a . P a r t e din el, cu Mîrza, p a r a fi slujit în Moldova î n c ă
din v r e m e a Movileştilor, de o a r e ce u n a c t din 5 F e b r u a r 1609
1
p o m e n e ş t e , „cînd ati j â c u i t Mrăzeştil p e b o i e r i " . C i u d a t ă s o a r t ă
a a c e s t e i „ t a g m e o s t ă ş e ş t i a Mrâzeştilor", c u m o n u m e ş t e d. I o r g a
a l c ă t u i t ă din oşteni oţeliţl prin a t î t e a l u p t e , cari-şl î n c e p u s e r ă
c a r i e r a s u p t steagurile m a r e l u i Mihal-Vodă cel Viteaz, cari î n ,
f r u n t a s e r ă de a t î t e a ori cetele d e T ă t a r i şi gloatele Ienicerilor
p e n t r u a l u p t ă a c u m s p r e a s u s ţ i n e a , d e m u l t e ori a l ă t u r i d e
a c e ş t i a , pe Voevodul Moldovei p r i e t e n al I n n a l t e l P o r ţ i ! S e v e d e
că-şl u r m a s e r ă la î n c e p u t c ă p e t e n i a în t a b ă r a boierimii, d a r e
d e p r e s u p u s c ă cel m a l m u l ţ i s'uu î n t o r s î n c ă î n n a i n t e de*luptă
în rîndurile oştii d o m n e ş t i , d e o a r e ce-i r e g ă s i m ' şi m a l t î r z i ă
în a c e a s t ă a r m a t ă .
E curios că n u se face de loc m e n ţ i u n e d e t u n u r i l e Iul T o m ş a ,
în cursul a c e s t e i r ă z v r ă t i r i , şi t o t u ş i ş t i m că Vodă a v e a a r t i l e r i e
destul de n u m e r o a s ă p e n t r u v r e m e a lui. S c r i s o a r e a Iul Maghiar-
5
Ogli P a ş a , de c a r e a m m a l p o m e n i t , a r a t ă c ă aliatul lui din
Moldova a v e a 4 0 d e t u n u r i , şi la T ă t ă r e n I îl g ă s i m p e T o m ş a
a v î n d 20 de „ p u ş t i " de a c e s t e a ; şeful artileriei e î n s ă c u m p ă r a t

1 Ibid., p. 262.
2
Joppecourt. p. 33.
8 Ibid., p. 22.
* Iorga, Domnia Iul leremli-Vodâ, p. 1040, nota 5.
5
Iorga, ibid., Apendice, no. xv, p. 1059.
d e v r ă j m a ş i a ş a încît t u n u r i l e s î n t d i n n a d i n s î n d r e p t a t e p r e a
sus, a ş a încît ghiulelele să t r e a c ă p e s t e rîndurile călărimiî leşeşti
şi c ă z ă c e ş t l

V.

Astfel n i se î n f ă ţ i ş e a z ă deci o ş t i r e a lui Ş t e i a n T o m ş a : căpi­

t a n i şi lefegii m u n t e n i , t r a b a n ţ i u n g u r i , c ă l ă r i m e şi p e d e s t r i m e
d e ţ a r ă , la n e v o i e şi gloate de t î r g o v e ţ i ridicaţi în p r i p ă ; Turcii
şi T ă t a r i i sînt t o t d e a u n a g a t a să-1 ajute. D e o s e b i r e a î n t r e o a s e ­
m e n e a a r m a t ă si ostile Movilestilor e m a r e . î n t r ' a d e v ă r , ce v e d e m
î n rîndurile ostaşilor lui C o n s t a n t i n şi A l e x a n d r u Movilă? Leşî,
husaTl î m b r ă c a ţ i în fier din c a p p a n ă în picioare, cu lănci u r i a ş e
şi s p a d e lungi, cu aripi de v u l t u r d e - a s u p r a coifului, suiţi pe
2
cal m a r i şi g r e i , s a ü c ă l ă r i m e polonă m a i u ş o a r ă ; Cazaci, cari
d u p ă l u p t a de la T ă t ă r e n i îşi fac î n t r a r e a în c a p i t a l a Moldovei
cu cojoacele roşii de sîngele vrăjmaşilor, „ d o n t ils faisoient
s
gloire" : boierii m o l d o v e n i credincioşi D o a m n e i lui Ieremia, c u
o a m e n i i lor ( J o p p e c o u r t p r e t i n d e c ă în 1612 e r a ü 2.500); lefegii
francesl, „ a r m e z de t o u t e s p i e c e s " , cari în 1615 a ü de c o m a n d a n t
p e u n o a r e c a r e c ă p i t a n Montespin şi p r i n t r e cari t r e b u i a s ă se
afle şi Charles de J o p p e c o u r t , ale c ă r u i m e m o r i i le-am c i t a t a t î t
d e d e s ; în 1612 şi c ă l ă r e ţ i t ă t a r i , cari, de a l t m i n t r e l e a , t r e c în
4
mijlocul î n c ă i e r ă r i i d e p a r t e a lui T o m ş a ; în sfirşit p e d e s t r i m e
l e ş e a s c ă şi alţi jolnirl (lefegii,) „o s t r î n s u r ă de t o a t e n e a m u r i l e
şi d e t o a t e legile". E u ş o r s ă ni e x p l i c ă m rostul a c e s t e i d e o s e ­
biri; am v ă z u t că, s u p t Movileşti, î n r î u r i r e a polonă e r a a t o t p u ­
t e r n i c ă în ţ a r ă ; d u p ă c u m în M u n t e n i a e r a u n p a r t i d m i l i t a r şi
b o i e r e s c c a r e doria alipirea Ţeril-RomăneştI de I m p e r i u şi s c o a ­
t e r e a el d e s u p t s u z e r a n i t a t e a t u r c e a s c ă , t o t a ş a şi în Moldova
n e a m u l Movilă cu boierii cei m ă r i s e r ă z i m a p e ajutorul Măriei
6
Sale Craiul l e ş e s c . Aceşti boieri se d e p r i n s e s e r ă cu v i a ţ a şi obi­
ceiurile leşeşti, a v e a u moşii şi r u d e în P o l o n i a şi d e s p r e ţ u i a u

1 Jpppecourt, p. 31 şi urm.
3
V., pentru husarii poloni, F. Masson, La Renaissance de la Pologne, in
«Revue Hfbdomadaire», 1915.
8
Joppecourt, p 85.
* Raportul luî Cristofor Valier către Doge, din 12 August 1612, In Hurmu-
zaki, Doc, I V , p. 336.
B
Iorga, Geschichte des rumänischen Volkes, II, p. 107.
„ p r o s t i m e a " m o l d o v e n e a s c ă , p e c a r e o a p ă s a ţ i fără c r u ţ a r e , d u p ă
pilda nobilimii polone, care-şi î m p i l a şi e a ţ e r a n i l fără milă
S t a r e a de acolo era b i n e c a r a c t e r i s a t ă prin a c e s t e versuri la­
tineşti :
„Clarum r e g n u m P o l o n o r u m
E s t coelum nobiliorum,
Paradisus Iudeorum,
Et infernum rusticorum"
A d e c ă : „ S t r ă l u c i t u l r e g a t al Polonilor e cerul nobililor, raiul
Evreilor, şi Iadul ţ e r a n i l o r " . F ă c î n d e x c e p ţ i e p e n t r u Evrei, cari
n u u m p l u s e r ă î n c ă târgurile Moldovei, r e s t u l se aplică foarte
bine şi terii m o l d o v e n e ş t i , u n d e boierii cel m a r i , d u p ă c u m scrie
Matei al Mirelor, „ m î n c a u p e s ă r a c i c a n i ş t e lupi fiămînzî, tîrau
d u p ă dînşil s u t e de slugi şi despoiaţi p e bieţii o a m e n i m a l răii
2
c ă t î l h a r i î " . E d a r firesc ca u n D o m n cu t e n d i n ţ e d e m o c r a t i c e ,
v r ă j m a ş al boierimii şi p r i e t e n al Turcilor, s ă fi a v u t altfel de
o a s t e c a Movileşti!, sprijiniţi d e oligarhia aceleiaşi boierimi şi
d e Leşî; ceia ce n i a r a t ă că, în ţerile n o a s t r e , în a l c ă t u i r e a ar­
m a t e i se oglindia şi s t a r e a ţerif, c e a l ă u n t r i c ă şi cea din afară.
Un fapt p e c a r e istoria a c e s t e i r ă s c o a l e îl p u n e i a r ă ş i b i n e în
v e d e r e e m a r e a î n s e m n ă t a t e a averii Voevodulul în a c e s t e t i m ­
p u r i de l u p t e i n t e r n e . De altfel, cu u n v e a c m a l î n n a i n t e , N e a g o e -
Vodă s c r i a : „Şi a v u ţ i a t a n i c i o d a t ă s ă n u l i p s e a s c ă de lîngă
3
t i n e , p e n t r u să-ţî miluieştl slugile şi s ă li dai l e a f ă " . A v u ţ i a lui
T o m ş a „ n ' a lipsit de lîngă el", şi a c î ş t i g a t războiul; boierii
n ' a v e a t l b a n i , şi l-au p i e r d u t .
I a t ă în ce s t a r e j a l n i c ă a j u n s e r ă ţ a r a şi o a s t e a Moldovei a b i a
u n v e a c d u p ă m o a r t e a lui Ştefan-cel-Mare şi Stînt.
G h e o r g h e I. B r ă t i a n u .
Iaşî, 14 Februar 1916.

Rusnecii în Bucovina.
A m a r ă t a t în a c e a s t ă r e v i s t ă chiar c u m a u i n t r a t pe la 1670,
v e n i n d din „olatul" C a m e n i ţ e l , cel d'intâiu R u t e n i cari n'ati fost
a d u ş i în u r m a oştilor r o m a n e ş t i b i r u i t o a r e , pe p ă m î n t u l Moldovei.
1
Waliszewski, Les premiers B.omaiiov, p. 272
3 Matei al Mirelor, l. c, p. 338.
3
învăţături, p. 221.
 A c u m a g ă s e s c şi o m a l v e c h e u r m ă de i n t r a r e a R u t e n i l o r din
acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii.
R ă p o s a t u l S i m i o n FI. Marian a t i p ă r i t , în Inscripţiile de pe ma­
nuscripte şi cărţi vechi din Bucovina ( S u c e a v a 1900), p. 50, a c e a s t ă
n o t i ţ ă p e u n Mineiu slavon de la C î m p u l u n g : „în a n u l 7138 la
m ă n ă s t i r e a Doderenii (sic), u n d e e s t e h r a m u l î n n ă l ţ ă r i l D o m n u l u i
D u m n e z e u l u i şi Mîntuitoruluî tyostru, a m ajuns a d e c ă aici din
Ţ a r a M u n t e n e a s c ă , şi aici s î n t e m Ruşi (Rosiianî), de n a ş t e r e din
părţile C a m e n i ţ e l , din p ă r i n ţ i b l a g o c e s t i v l " .
A c e a s t ă d ' i n t ă i u e m i g r a r e e d a t o r i t ă î n s ă altul motiv. F u g i r ă
a noi călugări pribegi de pe u r m a acelei violente p r o p a g a n d e
Icatolice c a r e fu o p r i t ă d e a c ţ i u n e a l i b e r a t o a r e a fiului de Domn
m o l d o v e a n P e t r u Movilă. N. I o r g a .

„Domnul Enachie Barbălată."

î n t r e n e g u s t o r i i d e frunte al veacului al XVTI-iea. a m u i t a t s ă

î n s e m n ă m p e unul c a r e a j u c a t u n m a r e rol, în a d o u a j u m ă t a t e
a v e a c u l u i al XVII-lea, la S u c e a v a .
I e n a c h e B a r b ă l a t ă e p o m e n i t c a m a r t u r şi î n t r ' u n a c t din 6
Iulie 1669 c a aflător în Iaşi. O femeie din S u c e a v a , cu fiul, îşi
v i n d e locul d e c a s ă d e acolo, î n t r e I o n a ş c o Bulaiu, S t ă v ă r o a i a
şi D i m a P o r t a r u l , acelui Ionaşcu, p o m e n i n d c a m a r t u r pe şoltu-
zul local, T o d e r a ş c o , pe hagiul Miha, pe I o r d a c h e „ S c a t e t u l " (sic ?),
p e G h e o r g h e Bivolaş, pe D o b r o m i r şi p e „ I a n a c h e B a r b ă l a t ă
de acolo".
Cel c a r e a p u b l i c a t a c e s t act, r ă p o s a t u l Simion Fi. Marian, d ă ,
în aceleaşi Inscripţii b u c o v i n e n e , I, p. 54, şi n o t i ţ a s l a v o n ă d e s p r e
m o a r t e a lui, n o t i ţ ă care, în t r a d u c e r e , s u n ă a ş a : „în a n u l 7180
(1672), l u n a lui A v g u s t 17 zile, S â m b ă t ă s a r a , s'a p r i s t ă v i t p a n
E n a c h i e B a r b ă l a t ă P i t [ a r ] . Multă j ă l a n i e a fost d u p ă el. Şi a t u n c i
a l u a t î m p ă r a t u l t u r c e s c C a m e n i ţ a î i Ţ a r a L e ş e a s c ă . S a s e ştie."
Un n e g u s t o r p u t e a fi el pan, „ d o m n " ? De sigur că nu, a c e s t
titlu fiind ca în F r a n ţ a messire. Dar se vede d e aici că la noi,
c a şi în F r a n ţ a , pe a t u n c i n e g u s t o r i se p u t e a u ridica la d e m n i ­
t a t e b o i e r e a s c ă . Marian n ' a c e t i t acele d o u ă litere slavone cu u n
s e m n d e - a s u p r a , care î n s e a m n ă de fapt P i t a r . De aici a p a r e n t a
neînţelegere. N. I o r g a .
 O carte necunoscută.
î n ş i r u l . d e c ă r ţ i din „Bibliografia R o m a n e a s c ă " p e n t r u a n u l 1787
observ c ă u n a n u se află t r e c u t ă , c a r e n u e s t e decît u n Cate­
h i s m r o m â n e s c de î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i în s e n s u l celui d i n t r e
1 2
anii 1774 şi 1784 , s a u al celui din 1 7 8 4 , î n s ă c e v a m a l s c u r t a t .
E a se n u m e ş t e :
Sfînta
Istorie
pentru
copii cel mici,
cu s c u r ţ i î n t r e b ă r i ,
şi r ă s p u n s u r i ,
s'au alcătuiţii.

Tipăritu-s'afi darii afiastă cărţulie,

de celti m a l micii î n t r e p r e s v i t e r î
Ierel Mihailu
în Iaşi.
Anii d e Ia Hs. 1787. Maiu 15.
( P e Vo e r e p r o d u s ă . )
M ă r i m e a foilor e s t e de 12 c. m., p e 9 c. m. Are deci u n
f o r m a t m i c şi u ş o r d e p u r t a t . Tiparul e s t e n e g r u p e s t e t o t şi
e x e c u t a t cu u n o a r e c a r e lux, de o a r e ce p e m a r g e n l , d a r m a i
ales p e c e a de jos, e s t e l ă s a t u n c h e n a r d e h î r t i e a l b ă d e s t u l d e
lat. P e faţa 1-a se află şi u n frumos b u c h e t d e trandafiri. P a ­
g i n a ţ i a e s t e c u cifre a r a b e p e a m b e l e feţe. E x e m p l a r u l a c e s t a ,
nefiind complect, n ' a r e d e c î t 76 d e feţe; m a i m u l t e î n s ă d e c î t 78
n u p o a t e s ă a i b ă din u r m ă t o a r e l e m o t i v e . Un alt c a t e h i s m , t o t
s
d e Iaşi, d e la 1 8 0 8 , n u e d e c î t o r e p r o d u c e r e e x a c t ă a u n e i p ă r ţ i
a c a t e h i s m u l u i din 1787, şi a n u m e a p ă r ţ i i din u r m ă , d e s p r e cele
ş e p t e t a i n e şi zece porunci, i a r e x e m p l a r u l u i n o s t r u îi lipseşte
n u m a i p o r u n c a a z e c e a : u r m e a z ă n e a p ă r a t că n u p u t e a u s ă fie
d e c î t 78 d e feţe, î n ţ e l e g î n d u - s e că p e cele d o u ă din u r m ă e r a
scrisă a zecea poruncă.

1
V. Bianu şi Nerva Hodoş, „Bibliografia Romanească Veche", II, p. 203.
3
lbid., pp. 286-7. Ambele tipărite la Viena.
* lbid., o. c, p. 131.
 Materia e î m p ă r ţ i t ă p e capitole, în î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i .
„Capii 1. P e n t r u facerea lumii.
Capu 2. P e n t r u p ă c a t u l u omului d i n u t ă i .
(Din capitolul 3, e s t e n u m a i o foaie şi v o r b e ş t e d e s p r e legea
firească.)
Capü 4. P e n t r u A v r a a m ü şi altorü s t r ă m o ş u p ă r i n ţ i .
C a p ü 5. P e n t r u r o b i r e a E g h i p t u l u i şi P a s t i l e .
C a p u 6. P e n t r u m e r g e r e [ a ] în p u s t i e .
Capü 7. P e n t r u l e g ă t u r a lui D [ u ] m n e z ă u cu Israiltenii.
Capü 8. P e n t r u î n c h i n a r e a idolilorü.
C a p ü 9. P e n t r u Davidtí şi Mesie.
C a p ü 10. P e n t r u d e s p a r t i r í a S a m a r i n e n i l o r ü .
Capü 1 1 . P e n t r u proroci.
Capü 12. P e n t r u robie Vavilonuluî.
Capü 13. P e n t r u a ş e z a r i a Iudeenilorü.
Capü 14. P e n t r u n a ş t i r i a luí Iisusü Hr[i]stosü.
Capü 15. P e n t r u I o a n n ü B o t e z â t o r i u l u .
Capü 16. P e n t r u c h e m a r i a apostolilorü.
C a p ü 17. P e n t r u p r o p o v e d u i r i á luí Hs.
C a p ü 18. P e n t r u m o a r t e şi p a t i m i l e luí Ii[su]sü Hs.
C a p ü 19. P e n t r u î n v i a r i a luí Iisü. Hs.
Capü 20. P e n t r u p o g o r ă r i a D u h u l u i Sf[í]ntü p e s t e apóstol!.
Catihizisü în s c u r t ă î n t r e b a r e .
P e ce t e n u m e ş t i t u c r e s t i n ü ?
C u m ü g â n d e ş t i şi s o c o t e ş t i t u p e n t r u D f u j m n e z á ü ?
C â t r ă ce î n v a ţ ă lege[a] c r e ş t i n e a s c ă p e n t r u D [ u ] m n e z á u i ü n o s ­
t r u lis. Hs. ?
Ce vel lua t u p r i n ü sf[í]ntulü b o t e z ü ?
P e n t r u ce t e p r i c e s t u e ş t l ?
P e n t r u ce eşti d a t o r ü a t e s p o v e d u i ?
I n t r u celelalte c r e ş t i n e ş t i fericiri c u m ü eşti d a t o r ü a u r m ă ?
Oare d e s t u l ü a r fi s p r e m î n t u i r e o c r e d i n ţ ă fără d e fapte b u n e ?
U n d e îţi s î n t u scrisă pravelile faptelorü celorü b u n e ?
î n lege[a] lui D [ u ] m n e z ă u , c a r e s ă î n c h e i e î n t r ' a c e s t e z e c e
porunci."
P r i n felul alegerii m a t e r i e i din „Vechiul şi Noul T e s t a m e n t " ,
c u m şi p r i n felul întrebărilor, precise, şi al r ă s p u n s u r i l o r , s c u r t , c e
se daü, faţă de a t î t e a m a n u a l e a c t u a l e , c a r e c u p r i n d şi p r e d a r e a
m v â ţ ă m î n t u l u l religios din şcolile p r i m a r e , a c e s t c a t e h i s m d e
sigur că a r p u t e a servi î n c ă d r e p t m o d e l de a l c ă t u i r e şi d e
p r e d a r e a î n v ă ţ ă m î n t u l u î religios p e n t r u corpul d i d a c t i c d e
la noi. P r e o t u l C, B o b u l e s c u ,

DOCUMENTE.

Testamentul Mitropolitului a r d e l e a n Teofil (1697).

în anul Domnului 1679, m[esi/ţ[a] Iulfie] 12 zile, eu, Theofil,
arhiep[i]sc[op]u şi Mitropolit ţărăl Ardialulul şi Mitropolit den Bel­
grad, dau testamentul mieu să hie de mare credinţă ce-am grăit la
ş/îrşitul vieţii meale de pre ceasta lume cum eu după moartea mea,
ce am agonisit mal de naintea Vlădiciel şi în Vlădicie cu săr(ăr)ăcia
1
mea: haine, cal, cară, v a c i , b e r b e c i , bani, her şi alte unialte, pre­
a
cum sînt scrisfe] la iştrom , şi cărţi, toate acestea cu limbă de moarte le
las s[fin]ti beseareci Mitropolii din Belgrad. Cumpărat-am un Triod
3
şi un Pintecostar îmbrăcat cu carmajiu -rofiu cu aur şi un Octal de
ciale mari, întreg, de ceale din Ţara Lesască, şi o poală de tatrapod
i
de urşinic cu flori de hir şi o Pravilă din Moldva , romînescă, de
b 6 1
judec[ată] , şi un Cliuce romînescu, şi un stihar de camucă mohorită
8
cu flori de hir aurii, cu doisprezece apostoli, cu cinci canaci de hir, şi
cinci nasturi mari cu muchi, auriţi, din jos, la canaci, şi doisprezece
nasturi mari şi rătunzi, auriţi, cîte 4 într'un loc, în trei locuri, şi
9
(ilegibil) roşi, şi o scoarţă şi un golpiu de aramă [cu lanţ de argint
10
aurit ] de se închide într'o tablă, scris[ă] Priacista cu fiul în braţă,
de altă parte în ceaia tablă 8[văn]tă Troiţă. Şi, fiind neşte vase de
argint măi de nainte, şi nefiind nici de-o treabă, afiat-am o cădelniţă

1
Aceste două cuvinte sînt şterse în original. N. E.
2
„Itrom, iterum, sens d e : listă.
8
Cramoisi, carmesino, cîrmuziu.
* Nu: Moldua?
5
Sau: judeţ. Ediţia: j u d e r .
« Cheie.
7
Camocato, xzpmxS., stofă de cămilă.
8
Canafe, canafurî.
* Engolpion.
w Cuvintele din p a r e n t e s e sînt scrise î n t r e şiruri supt: ,şi un golpiu de
aramă".
cu ibric ' de argint, cu flori poleite cu aur: schimbat-am de am dat
;

acelea vase, nefiind nice de-o treabă. Şi am adaos optzăcl de taleri, şi,
neajungîndu-se, am mai pus un pahar a mănăstirii, cu doisprezece
apostoli, şi apoi nu m'am îndurat să las acest pahar, ce l-am răscum­
părat cu opt taleri, şi iară l-am dăruit mănăstirii. Un stihar de lastru
galbenii cu flori de mătasă, care aii dat Mariia Sa Constantin-Voda
Brîncovan, şi un patrafir de sarasir cu 4 nasturi sirmă albi, cu mar-
1
januri roşi în vîrvu, cu cinci cănaci sirmă, tiş Vodă , şi o părea[che]
naracl[iţe], de lastru verzi şi un sacos de sarasir hatai roşii cu flori
deasă, mari şi mici, de hir, albe, pe de laturi cu optusprezece nasturi
l
suciţi de argint auriţi, căptuşit cu atlas (de) narangiii, tiş Vodă , şi trei
4
sute şi şeas[e]zăcî de florinţî la ritul de la Găurenî de pe Ampol,
zălogit, carte de la captălan*, pentru ce-am (dat), pentru Beca cu
6
vălataşul;şi cartea de cumpărătură, satul cu rîturi, cu tău , cu ţarini,
cu toi hotarul, cu tot vinitul, aligatori' pentru riturile de la Oarda,
cartia pentru ritul de la Gaurenl, precum easte zălog, şi hinteul cu
8
6 ( p a t r u ) cal, un car nou cu totid [cu hamuri] cu tot, şi patru sute
9
de zloţi.. La jupîneasa Măria Harminţăsoaia v[ăduvă ?] lanţuri,
de car, blide, ciubear[e]', cazi, buţî, ce sînt unealtele unii cas[e]. Iar cine
va strica aceasta danie ce-am dat sfintei biserici, să hie treclet şi
proeliat, să aibă parte de Iuda carele a vîndut pe Hs., în veacl; amin.
Vlădica Theofll.
10
(Urmează iscăliturile a o m u l ţ i m e de m a r t o r i . )
(Publicat fără note, şi cu deosebiri, de Z. Pîclişanu, în Vnirea, no. 41, pe
1916, pp. 8-9.)

U n a c t referitor l a M i t r o p o l i t u l a r d e l e a n Ioasaf (1683).

Mostani olăh piispok Josephus Achaicus mellet hâron olăh pa-
pdknak: Kolos-Monostori Popa Danielnek, Szeben-Szeki Vestemi Popa

1
Ediţie: iuric.
2
Ediţie: tişvodă. Adecă: tij ( = de a s e m e n e a ) Vodă (adecă Brîncoveacu).
s V. nota 2.
* Rădiul, livadă.
6
Capitul catolic, cu drept de notariat.
9
Heleşteu.
7
Trebuie: obliga tom, îndatorit.
8
„Patru", este şters. — N. E.
9
Soţia harminţaşuluî, vameşului.
1 0
Editorul nu le-a dat.
 1
Nydgulnak es Felsij-Szolnoh vârmegyei Pecsetszegi Pop Junosndk
igen aldzatos konyorge'sek Nagysdgodhoz.
' Kglmes JJrunk, igen alăzatosan jeleniyiik Nagsdnak mostani piis-
pbkiinknek Nagyssâgodtol valo eldnkben allitatâsdt ertven Nagod Ke-
gyelmessegit igen alăzatosan vottiik es az kdneleb el mult segesvâri
gyulesre (mint hogy Enyedrbl oda halaszattunk hogy jujiink ott a
piispok dolgânak vegkep valo eligazitasdra), 233 pap s egynehâny es-
perest ossxegyiilt hogy a piispok dolgut vegkep eligazitsâk. Mindnyâjan
ezen Josephus Achaicust szeretjiik, o kigyelmevel megnyugszunk. 3 pap
ellenkezik vele, akik a maguk s nem a kdz javdt keresik. A puspok-
nek Nsgodtol adatott s elvett piispoksegerol valo minden levele adassek
kezibe (Ordinaltatdsa Havaselven legitime veghezment). Azt a paran-
csot vettek hogy a piispok melle 3 pap vdlasztassek s hogy vigkSpen
valo vâlasszuh Fogarasban leszen. Ok hărman sajât kdltsegiilion o<t
vannak. Segesvâri igerethez kepest kerik a piispok dolgânak eligazitâsdt
hogy mint a piispok, mint pedig ok tudjdk magvkat mihez tartani.

Umilele rugărl către Măria Ta ale celor trei popi romînl de pe lîngă t

i
episcopul rotnîn de acum, Iosif Achaicus : ale popii Daniil din Mănăş-
turul Clujului, ale popii Neagu din Veştem, în Scaunul Sibiiului,
şi ale popii Ioan Popa din Chiuieştl, comitatul Solnoculuî-di-sus.
Milostive doamne, umiliţi dăm de ştire Măriei Talc că, înţelegînd
presentarea episcopului nostru de acuma din partea Măriei Tale, şi
în de curînd trecuta adunare din Sighişoara (fiindcă din Aiud am
amînat-o într'acolo, ca să venim acolo spre hotărîrea de pe urmă a
afacerii cu episcopul) s'au adunat 233 de preoţi şi cîţlva protopopi
ca să hotărască de istov afacerea episcopului, toţi îl iubim pe Iosif
Achaicus, ne împăcăm cu Milostivirea Sa. Trei popi îl sînt împotrivă,
3
cari nu caută binele obştii, ci al lor . Să i se dea episcopului toate
scrisorile despre darea şi primirea episcopiei din partea Măriei Tale
(ordinarea s'a făcut legiuit în Ţara-Românească). Au primit porunca
ca să se aleagă trei preoţi pe Ungă episcop şi că alegerea lor de istov
va fi în Făgăraş. El sînt tustrei pe banii lor acolo. Conform făgă­
duinţa din Sighişoara cer orînduirea afacerii episcopului, ca atît
episcopul, cît şi el, să ştie de ce să se ţină.
(Tipărit textul de Gh. Alexie!, în Revista teologică, X, p. 80: traducerea
de aicî e de C. I.)
1
Ediţia: Pecserszegi.
2
Grecul, de L a c e d e m o n a : Ioasaf.
3
Unul din el e Ioan din VinţI: calvirnsanţiî se ridicau contra Grecului.
 III.
O a d r e s ă a R u ş i l o r c ă t r e I o a n S a n d u S t u r z a (1826).
No. 147. Odessa. dinu 5 Xoemvr. 1826.
Domnuiu meu,
Amu priimitu cartea cu care înnălţimea Voastră m'aţi cinstit,
scriindu-mi-o dinu 29 a trecutei luni Octomvrie. Sentamenturile în-
nălţimei Voastre, care întru acasta aţi arătată, săntu acele senta-
menturi pe care este datorii a le mărturisi fiestecarele Domnii ce
este chiematu spre a ocărmui o ţară pe care nişte tractaturi slăvite
au aşăzat-o supt înnoita protecţie a înpăratului tuturora RussiilorH.
De prisosii este a vă încredinţa, Domnuiu mitu, cumu că păzirea
cea cu ^cumpătate a previleghiiloru a naţiei moldovineştî şi păzirea
cea cu statornicie a liniştii şi a fericirei sale alcătuescu lucrulii celu
statornicii a părinteştei mijlociri a înpărătestei sale Măriri. Acestu
feliii darii trebue să fie şi ţăntirea cea neprefăcută şi statornică a
sălinţiloru celoru cu mare pironire a Domnului căruia este încre­
dinţată ocărmuirea ţării.
înpăratulu foarte bine ştie cumu că multe învederate catahrisuri
au intrată în Moldavia, agiutăndu-să de ticăloasăle întâmplări care
s'au întâmplat în anii aceşti de pe urmă: trebueşte darii ca aceste
catahrisurî să să facă nevăzute, • şi înpăratulu este foarte tare ho­
tărâtă ca niciuna dintru aceste catahrisuri să nu sloboază a să urma.
Trebueşte darii ca râulă să să îndrepteză foarte în grabă şi cu
statornicie; viindii eu în puţănă vreme la îndatorirea la care au
binevoit a mă chema încredinţarea cea în mine a înnaltuliă mieu
stăpănu, eu amii hotărâtoare poroncă de a trece primi aceste doî
prinţipaturî şi de a adeveri eu însumi starea ţării. Eu voiu avi
norocire, Domnuiu meu, prinii acasta chiar (?)prileju de a intra în tăl­
măcire personalicască cu înnălţimea Voastră şi de faţă să te dezvi-
novăţăşti de ponturile lucrăriloru ocărmuirei înnălţimel Voastre. Eu
voiii aduce la înplinirea datoriiloru mele ce mai aspră dreptate şi
ce mai curată nepăriinire. înplinindu datoriile voastre în toţii cu-
prinsulu lorii, veţi pute nădăjdui, Domnuiu meii, a şterge impressio-
nulu acelu măhnicosii pe care multele pări ce aii agiunsii la auzulU
înpăratului au trebuiţii să pricinuiască în duhul său.
Binevoeşte a primi, Domnuiu meu, încredinţarea înnoitei cinstiri
dinu partea mea.
[De Ribeaupierre
1
P e n t r u acest t r i m e s la Constantinopol v. Hurrnuzaki, X, p- 385 şi u r m .
 (Pe plic :) No: 147. A Son AltesseMonsieur leprince Jean Stour dza,
Hospodar de Moldavie.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate ; copie.)

* *

U n p r o t o p o p m o l d o v e a n din v e a c u l al XV-lea.

Februar (¡964 (1456).

Petru-Vodă, pentru „protopopul Ioil şi jiul său Giurge Grămăticul",
cu privire la moşia Oneşti (Cîrligătura), şi cu mănăstirea luì Giurgea
Negru, 'Voroneştii, „sic TTJV fioY'^vav too Ersşctvoo-BoSoo, ó ÙZOÌOQ

àyiepwflvj a.bxof)e\rp<jţ a ò n v („în poiana luì Şte/an-Vodă, care s'a

închinat de bună voie la el"), etc.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)

* *

O hotărnicie suceveana.

17 August 1586. „Albulu Vorniculu-dinu Sudava" cercetează pentru

un loc dupiă ordinul lui „Gheorghii Hatmanii, pârcălabii de la Su­
dava". Se aduc: „Ursulu, Ghiorghii Taibanca, Pană, Neculaî Dobril,
Gheorghii Grecă, Cîrste Saìepu, Costina de la Zahăr eşti, Ionaşco Uri-
carl de la Rotopaneştî, Malaì de la Horecca, Ghe/lovie de la Ne-
mercent, Şanderă vătămanulu de la Stupea, Corcea vătămanulu de la
Lomoşenî, Groza întru acelii locii, Janciulii vătămanulu de la Bo-
sance, Isaie..., Petre vătămanu de la Răusenî, Huţulu vătămană de
la Ieşeni, Simasco vătămanu de la Ipoteşti, Gavrilu vătămanu de la
Areni, Ghiejesù dinu satule pomenită, Corne vătămanulu de la Bor-
haneştî".
(Bibi. Ac. Rom., hîrtiî necatalogate.)
*
* *
U n boier m u n t e a n n o b i l i t a t î n Ardeal.

21 Iulie 1639. Gheorghe Eâbkzy, pentru „strenuus Benedictus

Halmagyi (uti ex fide digna generosi con. Francisci Maczykassy de
Szentmarton, Maczykasa, etc, informatione liquido intelligamus) ex
Valachia Transalpina ortus ac residendi gratia iam hic in ditione
nostra transylvanica sibi haereditatem etiam comparatus".
(Bibi. Ac. Rom. fot. I).
#
 Acte ieşene.
5 August 7163 (1655). Cumpărare de moara de „loan Jidovul Stanei,
surorei luì Enachi Postealniculu, şi Tudori, jicorulù Vambeì, suroréi
lut Enachi Postealniculu".
7285 (1676), 28 Decembre. Vînzare în „tărgul Eşulut", în târgul
boilor".
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
* *
U n a p e l c ă t r e A p u s e n i al l u ì Ş t e f a n - V o d ă P e t r i c e i c u .
Stephanus Petrus, Dei gratia princeps terrarum Moldaviae, sanc-
tissimo, augustissimo, serenissimi*, eminentissimis, reverendissimis
celsissimis, excellentissimis ac illustrissimis dominis christianae reipu-
blicae principibus, salutem et omne incrementum optimum.
Summae calamitates, non solum auditae, sed a nobis per humeros
nostros et a vicinis regnis irreparabili damno expertae, quod de chris-
tianorum ecclesiis, praeterquam alias ruinas, anteacto et hocce
praecipue tempore, /actum sit, clarum et evidens est toti fere Europae.
Labefactatae sunt, prophanatae sunt, destructae sunt, cum sanctae
sanctorum Hungariae provinciae expilatae et depopulatae ; illas solae,
antequam in totum corruant, restaurare non văleni. Ea de re Re-
1
verendissimus archiepiscopus martianopolitanus in persona ad Vestras
Sanctitates et Serenitates caeterosque christianos principes, a quibus
hue missus est, aliquam erogaturus eliemosynam senex ascendit. Ideo
has credentionaies et commendaticias litiiras nostras (utì omnium mi-
seriarum harum .spectatores) eidem libenter concessimus, omnes ac sin-
gulos reverenter supplicantes quatenus integra fides in omnibus quae
ore edicet pro certo adhibeatur. Populus autem iste afflictus promittit,
interim una mecum cum aliis, lapides, cementum, trabes ac similia
praeparare, etc. Quod ut maius, apud omnes obtineat robur, has prae-
sentes manu nostra subcripsimus et sigillo communivimus. Datum
ex nostra sede iassiensi, die 12 martii, Danno omini 1673.
Io Stefanù P e t r u Voevoda.
(Pecete cu : „Io Stef. Petru Voevoda bojiù mlstiu gospr. zml. mld.,
7181".)
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
* *
O scrisoare a lui Toderaşcu Iordachi Gantacuzino.
Servitiorum meorumparatam commendationem, cui et multa prospera
a Deo donări exopto.
1
Parcevich. V. Prefaţa la Studii şi documente, III.
 His breviter invisere volui Suain Rever endum Dominationem : faxit
Deus ut hae meae in bona sanitate et felicissimo stătu invenire
possint. Interim circa monasterium baccoviense eiusque possessiones haec
sili intimanda duxi: Sua Reverenda Dominatio bene perpendat et
non permittat illud desolari; si hoc praestìterit meliusque invigila-
verit, pagos et villas ad monasterium pertinentes in tributis allevia-
bimus, ut illud in claustram cedat. Alias pro certo sibi persuadeat
quod Celsissimus princeps noster et praecipui barones a vobis penitus
accipient locum, nisi Sua Reverenda Dominatio meliorem illius curam
habuerit. Sua igilur Reverenda Dominacio hoc non pro loco accipiat,
sed faciat quod rnelius est, quia pro certo nos scimus quid sumus
facturi, si tantum ita invigilaverit sicut hactenus. His Deus. Datum
Iassij, 20 marti 1676.
Reverendae Dominationis Servitor paratissimus :
Todorasko Jordaki, summus
thesaurarius Principis Moldaviae, m. p.
(în ungureşte: Thudorasko Jordaki, Feo- Vizternik, Komornik, m. p.)
Todcraşco Vist. iscal.
(Vo :) Adassék ez levele Erdély viearius uram[na\k pater Chasimirus
urani ed K[e]g[ye]lmének Keziez.
(E vorba de S. Maria din Vie.)
(Pecete mică brună, cu vulturul bicefal.)
*
* *
Marturî g ă l â ţ e n i .
9 Ianuar 7194 (1686). „Afteniia, fecorù'SperUl de peHorince, dinu
Purecanl", dă zapis „pârcălabului Dediulul de Galaţi'' pentru moşii
„dinu gara Cohurluiului" : „S'au prilejitu de faţă dumnialui Angheluţă
de Galaţi şi dumnialuì Manolache şi dumnialuì Toderaşco şi alţi
n"gtrf>torl". Scrie Vasile Diaconul. Martur şi Antim egumenul (gre­
ceşte), Nicoli bulubaşă (greceşte), Tălmav vătahiî călăraşi, Marco he-
rartî călăraşii, Sultanii stegfaru], Constantin (greceşte).
(Cu traducere din 1781.)
Pecete cu 2 peşti şi: „Pecatu trăgu Galaţ vă dna Io Anton
111
Voevod, 1676 .
(Bibi. Ac. Rom., doc. 182/OLVIII.)

* *
1
V. Studii şi documente, I-II, p. 83, no iv.
 Cu p r i v i r e l a o a s t e .
25 Settembre 7195 (1687). Act de la „Ionii şi Mitulii, J'eforii Iul
Vasilie Hănsariulu".
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)

* #

O d i p l o m ă de F ă g ă r a ş .
5 Novembre 1701. Leopold l-iu, pentru „Stephanus et Theodorus
Bojér, alias Halmagyi" din „Also-Komana" (Comana-de-jos).
*
* #
„Pisari u n g u r e ş t i "
25 Iulie 7230 (1722). „Adecă eie, Matei ficorulil luì Andrei pisarului
ungurescu, şi eu Neculal, iarù feòorù pisarului ungur eseu, şi eu Anita,
iară fată pisarului ungurescu, tustrei fraţii hipreună", vinci Iul Du-
mitraşco Pojar vie la Copoii, „doi fălci i otti pomata sostosù, viia
curată 2 fălci şi pomeţii osăbiţi", pentru 60 de lei. Numai Matei
poate iscăli.
(Bibi. Ac. Rom., acte necalalogate.)
*
* *
U n a t e s t a t p e n t r u c a t o l i c i al M i t r o p o l i t u l u i G h e o r g h i e .
Santissimo padre,
La buon' armonia sempre coltivata da questo padre prefetto fra
Gio.-Francesco Bossi e passata con ogniuno di questa Chiesa orien­
tale, come pure l'edificazione data dal medemo con suoi subordinati,
m' hanno obligato a coltivare divozione singolare verso cotest 'alta
Sede e sagrosanta. Onde a piedi della Santità Vostra, per mezzo
della presente, mi voglio, in riconoscimento della suprema autorità che
riconosco in Vostra Santità, alla quale desìo longa vita, in codesto trono
ed ogni prosperità in prò ed emolumento di tutti li fedeli. Sospiro e
sovra modo di sempre vedere qui destinati missionarij della tempra
de' presenti, perchè amo la maggior gloria di Dio, quale da medemi
veggo incessantemente procurata con sudori e stenti non ordinarij.
Imploro dalla Santità Vostra benedizione e, desiando d'esser numerato
tra li servi fedeli del Signore e del suo vicario in terra, umiglio ai
laccio del sagro piede, mi soscrivo.
Della Santità Vostra.
lassi, Capitale della Moldavia, 25 maggio 1729.
 Della Santità Vostra tmiilissimo : Giorgio Metropolita di Moldavia
me inchino a Vostra Santità.
A Sfinţii Tale smerit Gheorghie Mitropolitulu Moldovei, metanii
facil Sfinţii Tale.
Supplico e mi umilio a Vostra Sanctità di risposta : schiavo di
Vostra Santità.
Şi mă roga şi mă plecù Sfinţii Tale de răspunsu : robulă Sfinţii Tale.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
# *

O v î n z a r e de p r ă v ă l i i î n B u c u r e ş t i ,
18 Ianuar 7144 (1736).
„Adecă eu, Panaiotu cupeţulu, înpreună cu frate-mieu Andrei, unchii
răposatului nepotulu nostru Costandinu, feoorulă cumnatului nostru
Maximii mărgelariulu", dau zapis Mitropolitului Ştefan că-şi vînd
„o prăvălie aici, în oraşulu Bucur eştiloru, înu mijloculù târgului, în
mărgelari..., care prăvălie fiindu alăturea cu prăvăliia Sfinţii Sale
ce taste danie Sfintei Mitropolii de Toma căpt. si de soţiia lui Stana...,
cu pămăntulu ei şi cu lemnele, precumu să vede..., pană înu mijloculă
uliţii cei mari", pentru 300 lei noi.
Mărfuri : „Grigorie Groze zetu Maximii, cupeţidu", „Dumitraşco
staroste", şi un staroste grec.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
#
# *
La trecutul Evreilor în ţerile noastre.
11 Ianuar 7252. Ioan Nicolae- Vodă egumenului de Slatina,pentru mo­
şia Eărancea. „S'aăjăluita Domniii Meale că în anii trecuţi au vândută
orănda acelui satu unui Jidovii de acolò dinii sată, şi, plinindu-să
anulă acelui Jidovii, şi avăndu ei trebuinţă de bani, aù triimisu la
Jidovulù acela ca să le dea banii orăndiî şi pe anul acesta, şi elă
n'au vruţii să le dea banii ; ş'au tocmită orănda satului cu alta Ji­
dovii, care Jidovu dzisără c'aU mai sporita venitulu mănăstirii cu 5
lei pe anu. Şi dzisără că starostii de Cernăuţii peste voe şi tocmala
loru aa dată orănda iară în sama Jidovului celui d'intăî. Pentru
care să fie volnid cu carte Domniii Meale a-şî stăpâni sătulă, şi sta­
rostii de Cernăuţi să n'aibă voe a să amesteca la moşie mănăstirii,
ce călugării, pe cine oră socoti să pue orăndariu cu tocmală pe anu,
acela să fie, şi să ţie orănda satului după tocmala ce vă face cu că­
lugării, iară alţii nime să nu să amestece. Şi nime să nu stè înpo-
triva cărţii Domnii Meale."
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
# *
 U n b î l c i u al M i t r o p o l i e i m u n t e n e .
31 Maiu 1750. Domnul, pentru, „bîlciul de la Pătroaiaal Mitro­
poliei" către negustori „si tuturora ţăraniloriV. „Să căutaţi cine ce
voră avea dă vânzare: ori marjă ort dobitoace ori bucate, să mergeţi
cu toţi la vremea bălăului, ca să vă faceţi alişverişulu".
V.şi, la l-iii Februar 1754, Const. Ro...,pentru „o casă ce iaste aproape
de scaunele de carne dină Tărgovişte".
(Bibi. Ac. Rom , acte necatalogate.)
*
*• *
Procesul unei opincărese.
Judecata Chitei „dinu mahalaoa Scauneloru", cu Ştefan şi Vărtan
Armenii, cari fuseseră „tovaroşi la opincărie" cu soţul ei. Avuse zestre
ea „2 boi tineri dă câte 2 viţei şi 2 vaci şi olivadede fănii, preţulu
el tl. 10, şi 2 rochii şi o ghiordie şi UHU zăbunu, toate de bogasiu,şi
U
unu brăîi şi altele, preţ de tl. 8 . — în actul din 23 Novembre 1753
se zice soţului: Necula opincariulu".
(Bibi. Ac. Rom , acte necatalogate.)
*
B i l e t de t r e c e r e .
Tăr-gulii Iaşi. Fer[ejdeile.
Doi ughi.
f ToaderU sănii Alecsâ, omU de mijlocii, smoliţii, ochii negri câ-
prăi, părulu negru, mmtăţX negre, rade barba neagră; valii să n'aibă.
Ghen. 14.
1754.
(Pecete grosolană a Domniei.)
Pe dos: Mihalachi Crud.
(Bibi. Ac Rom., acte necatalogate.)
* *
O s c r i s o a r e a e p i s c o p u l u i de R î m n i c C h e s a r i e c ă t r e .Mitropolit.
Zsoaîa'.cowcs !j.o'. ă s t o r a y.a't aoOsvra.
ria oe;J.neac/{)AYJ!; xal vov
i V/.CD.W)TŢ_ j~ v A.Y(P% ovts A V . A P I A T O V V'R C,
T HIPOLQ va
Sia-spâoi] -/„ai, oXoc; oîovsl G - o - T S P O G O<.% ţoO sapovro^ sv.sîss Ysvofisvcx;,
f
xal OTÂ tou ivSâX'xato?; oia7iop i|j.s6(ov wjc oşGaXu.o'JC; EIŢ aoto toOto
;
to 7.EP .[j.s'tpov o^o'j aitY) [isvsi, ţorcov ivte'jOev 5nat«[xăyoc, oirosTpwvw

aoysvor, Six.pw 'ŢWQV, xal TRPOARRXS'/.CO A'JTŢJ O-JOC; IRPOA-AT/TJOSI:; ârcat-

tst -/j ^ai'/.PCFCIR/j JJ.0'. 5O')X;XYJ A Y S T . q - P O - rr,v O S " c r . Y . T J V «otr^c Mîya-
Xeiot^TA, SI^ VA IU.'^AV'.ÂOAAI sâvtots OPS-,'OJJ.A'., OPR,'o;j.sv IÂ ÂVATEPU)
lv§âXXcu.a. 'IvSaXXdjj.evoc fpdtpe'.v ov> ^auc^a'., "fpâ'fwv 2s x s o y w x a i Xs-
YGjiat wansp vtat î>;royp<xyo|i.ai.

CObXo'Z 0'-X£tO)[A£VOC
Kaiaâpioc.
' O x r 5, 1 7 7 3 .
Toî) Yjyo6u,£voo MsouToi'iTO'j OXSTIO ::epi'fEpo[j.svov îrspiaîra>[ASVA, TO
pL0vaari)p'. TittpstC', [AEto^t w j 'Ay'.G') IIavT£Xs7)[j,ovo<;: e-^si apxetbv
Stvapît^ov, 8sXei îrpoara8^ 6 x'ip Arjjj.7jtpâxY^ S[e5sXvi'cC'.*p7)<;, sit; to
o'pSov tfjc, TOptXa6etc t6>v jiovaw.p'.axtov o'.vap'.tC'.wv.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
Prea-venerate mie stăpîne şi domn. Viind şi acum prilej, n'am lăsat
nic)o mică de ceas să treacă şi, fiind, ca să zic aşa, prin cea de faţă
acolo înnaripat întreg şi prin poruncă purtînd ochii spre acel loc în
care te-al oprit, de şi e departe de aici, mă aştern la picioarele Prea­
sfinţiei Tale stăpîneşti, plec grumazul, slobod glasul şi-ţi supun cîte
închinăciuni cere prea-mica mea de rob aplecare către Măreţia Ta
stăpînească, căreia să mă înfăţişez poftesc totdeauna, poftesc cea mai
de, sus poruncă. Poruncindu-mi-se, nu încetez a scrie şi, scriind, mă
bucur, şi mă zic, precum mă şi scriu,
Al Preasfinţiei Tale de Dumnezeu păzite
rob de-aproape
Chesarie.
Octomvrie în 5, 1773.
Pe egummul Butoianul îl văd aici purtîndu-se încurcat; mănăsti­
rea Titirezul, metoh al Sfîntuluî Panteleimon, are destul vinăriciă : va
înfăţişa chiar Dimitrachi Medelnicerul, după porunca Ta, cuprinsul
vinăriciurilor domneşti.
* *
D e s p r e Sf. V i n e r i din T î r g o v i ş t e .
7 Iunie 1782.
(„ Pentru poiluşaniia celoru bolnavi ce năzuia la această sfîntă icoană")
Milostiiu bjiu Io Alexandru loanu Ipsilantu Vvd. gsdnu davatu
gsdmi, de vreme ce la biserica Sfintei Vineri dinu Tărgovişte fiindu
icoana preopodoamnei Paraschevii făcătoare de minuni, unde să află
bolnavi de-şî află tămăduirea patimiloru lorii, şi înştiinţăndu-nea
Domniia Mea cumu că adastă biserică nu are de la nicio parte
ajutorii ca să poată căuta şi de cele trebuincoase posluşaniî ale bol-
naviloru, au avută milă de la trectiţii Domni ca să ţie liude doi
posluşnicl, carii să fie ad uşi din streinătate, după cumu ne adeverimu
Domniia Mea şi dinu cartea Domnii Sale rapt. Scarlatu Ghica Vvd.,
otu It. 1766. Drepţii aceia ne-amu milostivită şi Domniia Mea şi
amu întăritii mila acasta, şi, pentru acei liude doi, după ce-l va găsi,
să-l ducă înnaintea dumnealoru ispravnicilor u de judeţu, pe carii
cercetăndu-l şi fiindu străini cu adevăraţii, să le dea adeverinţă de
numele şi chipulu lorii, ca să li să dea pecetluituri gospodu de la
Visteriia Domnii Meale, să fie nesupăraţi de orănduelile ţării. Sam
receh gsvdmi. 1775, Iuli 16.
(Monogramă şi pecete cu chinovar.)
Proci. Vel Vist.
Cf. actul din 1792, 29 Octombrie: „unde de a pururea să află bol­
navi de-şl află tămăduirea patimilor u".
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.j
* *
Negustori ieşeni.
18 Iulie 1782. „Kicolai sinii lui Grigorie cupeţu dinu Iasu, ne­
poţii răpousatulul Andriesu neguţătoriulul, înpreună şi cu soţie mea
Varvara si cu fii noştri Scarlatu şi alţii mal mici", dă un loc Banului
Constantin-Greceanu.
(Bibi. A c Rom., acte necatalogate.)
*
An act privitor la Piatra.
30 Septembre 1785. Lascarachi Roset Vel Vornic arată că are
„moşie dinii hotarulu târgului Pietrei de la Ţinutulu Niamţulul, adică
o parte luată cu schimbu şi o parte danie cu hrisovu gospodu... în
anii trecuţi târgoveţi), de Piiatră au înpresuratu o parte dintr'adastă
moşie alu dumisale ce să numeşte Mărăţei, trăgănd-o cătră hotarulu
târgului Pietril." Se arată un act de judecată de la 1765: „Domnulu
Costandinu Racoviţă Voevodu au datu o bucată de locu dinu parte
de glosu a târgului schitului de la Xiamţu, de unde răpuosatulu
Hatm. Vasile Roset... au luat-o cu schimbu" (e schitul Vovideniel).
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
* *
O d a n i e c ă t r e m ă n ă s t i r e a Sf. N a u m de l a Ohrida.
Io Mihal Costandinu Suţu Voevoda i gospodară zemli vlahiscoe.
De vreme ce prooroculu şi pururea intre înpăraţl pomenita prea-
 inţeleptulă Solomonii, numai înu umbra legii rezămăndu-să, făcu atăto
podoabă dumnezeeştii case a Ierusa[li]mulul şi o dărui cu atâtea
daruri ca să să păzească într'ănsa sicriulu cu tablile legii Domnului
cu cătu mal vărtosii noi, carii săntemu acuma cu mila Duhului Sfănti;
pravoslavnici Domni, să cade să ne silimă cu totu sufletulă ca să în
temeemă şi să ajutorimă sfintele lăcaşurile lui Dumnezeu, întru can
nu să junghie vite necuvântătoare, precumă oarecăndu acolo, ci în­
suşi mieluşălulu Iul Dumnezeii să jărtfueşte pentru viiaţa cea veciniei
a noastră a tuturoru. Pentru aceasta daru înnălţăndu-ne şi pă no?
Domnulu Dumnezeu cu Domniia întru Scaunulu Ţăril-Rumăneşti.
bine amu voită ca dinii bo]atile mili ale prea-milostivulul Dumnezei/
ce ne-au dăruită să răvărsămu şi noi faceri dă bine şi milă spre
cinstea şi întărirea sfinteloru mănăstiri, care sântă cea mal dă cinste
parte a politii şi podoaba cea mai mare şi semnulii celu prea arătată
alu pravoslavii. Dereptă aceia daru, inştiinţăndu-ne Domniia Mea şi
pentru sfănta şi dumnezeiasca mănăstire ce să numeşte a Sfanţului
Naumu, care este aproape de cetatea Ohrida, zidită şi făcută dinu
temeliia el de bunulu creştinii şi marele înpăratu Mihailu Burisu,
unde să cinsteşte şi săprăznueşte hramulă Sfanţului cuviosului Naumu,
la care mănăstire să păzescu şi să odihnescă şi moaştele Sfinţii Sale
făcătoare dă minuni, folositoare tuturoru celoru ce aleargă şi năzuescu
cu credinţă, dobăndescu folosire de orice, şi pană acumu, cumu că să
află la lipsă dăsăvărşită, încă şi îndatorată din pricinile vremiloru
răzmiriţiloru ce au fostu şi, neavăndii dă nicăirl ajutoră, precumu
aă alte sfinte mănăstiri, trăescu părinţii numai cu mila ce agonisescă
după la creştini,—care mănăstire, după starea ce să află, fiindU cu
cale a să ajuta şi dă noi, cei ce dinii pronie dumnezeiască ne-amu
învrednicită, a fi Domnu şi oblădnitoru aceştil pravoslavnice ţări, mai
vărtosii după osărdioasa răvnă ce avemu către sfintele Iul Dumnezeu
lăcaşuri, a le ajuta la lipsa trebuinţei lorii, şi pentru evlaviia ce
avemu către moaştele acestui cuviosii sfanţii, care să păzescu într'a-
ceastă mănăstire, ne-amu milostivită Domniia Mea şi i-amu făcută
milă printr'acesta cinstită scrisorii (sic) a/w Domnii Mele, ca să aibă
pă tot anulă a lua t[a]l[erl] şaizeci dă la Visterie cu pecetluită,—care milă
să fie pentru ajutoră la lipsa ce să află, şi părinţiloră călugări dă
hrană şi dă întărire, iaru Domnii Mele şi răposaţiloru întru fericire
părinţiloră, Domnii Mele vecnică pomenire. Pentru că această milă
au avut-o sfănta mănăstire, atătă dă la fraţi noştri Domni Alecsandru
Ipsilantu Voevod i dă la rapt. Nicolae Costandinu Carageâ Voevod, cătii
şi dă la Domniia Mea dinii Domniiad'intăiă, precumii din hrisov[ulăJ
Domnii Mele oiu It. 1784, Ghenaru 20, ne adeverimă. Care milă
asemenea o întărimă şi acumu să i să păzească nestrămutată, ade-
verindă hrisovulă acesta cu (nsuşă credinţa Domnii Mele, lo Mihală
Costandină Suţulu Voevodă, şi cu a prea-inbiţiloră Domnii Mele fii Ioanu
Voevod, Grigorie Voevod, Alecsandru Voevod, marturi puindit, şi pă
dumnealoră cinstiţi şi credindoşi boeril cei mari ai Divanului Domnii
Mele: pana Pană Filipescu Velă Banii, panii Ianache Văcăreau Velă
Vist., panii Dumitraşcu Racoviţă Velă Dvornicu de Ţara dă-susă,
panii Manolache Brăncoveanulă Velă Logt. de Ţara-de-susă, pană
Ianache Moruză Velă Dvornicu dă Ţara-dâ-josă, pană Manolache
Creţulescu Velă Logt. dă Ţara-de-josu, panii Alecsandru Mânu Velă
Spotară, panu Grigoraşcu Suţulă Velă Post., pană Alecsandru Suu
Velă Comisii, panii Ioană Florescu Velă Clu6ră, pană Theodorache
Iuliiano Velă, Pahr., pană Drăghiceanu Oteteleşanu Velă Stoic,pană
Dimitrache Lăcusteanu Velă Slugeră, pană Hagi-Mihalache Velă
Pitară; şi ispravnicii pană Manolache Brăncov/eanu] Velă Logt. Şi
s'aă scrisă hrisovulă acesta la anulă d'intăiă dăntru a doa Domniie
a Domnii Mele, înă oraşulă Domnii Mele Bucureştii, la It. 1792, Apr,
18, dă Ioană logofătulă dă taină.
'Iw. M.iyctr(k ZoutCoc BosfaScuţ.
(Monogramă şi pecete.)
Trecută tn condica Divanului. Proă. Velă Logft.
Altă formă de la Alexandru Moruzi, 10 Iunie 7301 (1792), ibid
31IV).
(Bibi. Ac. Rom. 31/1.)

* *
O s c r i s o a r e de a f a c e r i .
Iaşii, 1838 (îndreptat: 1839),
Octomvrie (îndr.: Fevruarie).
Caminariul Cristian
Flektenmaher,
iurisconsultul Statului.
Pe V-o. Ca[min]a[riu] Flehtenmaher
legist.
Bună dimineaţă, giupăne Adamache. Fiindu-că la plata a nişte
jănu pentru vite nu-mi agiungu 50 lei, poftescu dinu socoteala ce
avemă, dă-ml aceşti bani, şi cielalţi voră rămâne înii socoteala du-
ghenii,— carii la socoteală de nu voră şi agiunge, îi voiii înplini. Numai
acumu, fiindu-că amu trebuinţe, poftescă nu-mi face sminteală, şi mă
vei îndatori.
799, Fev. 9.
A dumitale ca unu frate şi slujbă
Constandinu Ursoianu.
Giupănuluî Adamache.
99, ye6. (=Fevruar) 9.
T o 5 ăpy. X078. Kwatîvo OopaoYiâvcw, 8iâ 50.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
* *
Hîrtie de daraban.
La letu 1799 (şi cirilic), Mai.
Numărulă — numele — porecla—omu — părulu — capulă — mus-
ieţele — ochii—dinii—, carele fiindu darabană (pe altele n e t i p ă r i t ) ,
i s'aii daţii pe6u pe faţă ca să fie cunoscuţii de altă ţară şi nesupă­
rată.
(Pecetea.)
Acesta după cercetarea ce i s'au făcută s'aii aflată dărăbanu, şi
pentru aceia s'aii aşezată şi la condica Vistieriei.
Vel Vister.
în lung, cu acelaşi cuprins, pentru un roşu (tipărit) la 1809.
(Bibi. Ac. R o m , hîrtil necatalogate.)

* *
Pribegi bucovineni
De la căp. de Burdujăni.
Aceşti doi oameni otă Bucovina, dinu sat Ileşăştil, anume Iacobă
Boşu i Grigori Ungureanu, i-aă scosu trimisulu lui Adamachi Ionă
şi-i duce să-i aşăzâ la satu Draxinii înu Ţinutulu Vasluiului, şi,
fiindă prină ştire Căpitănii, să morgă ăn pace.
(Iscălitura.) 1801, Iuli 21.
S'au trecută.
No. 226.
(Bibi. Ac. Rom., doc. 113/ULXVI.)

* *
Zapisul unei Evreice din Botoşani.
11 Iulie 1803. „Adică eu, Hoche Faibişoae, Jidoavcă, înpreună şi
cu fiiă-meă Leiba, adeverimă printr'aâastă scrisoare a noastră ce
amă dată la mâna dum. cucoanei Zmarandii Cog[ălniceniţiî] precumu
să s ă şt ie că, avăndu noi luate de la boeriulü dum. Ioanü Cogălnioanu
trei dugheni şi o pivniţă şi trei stănjăni de locü stărpu ce săntu pe
dreptü loculü duml. în tărgu Botoşenii cu tocmală, prinü zapisü dinü
let 1792, Apr. 23, ca să şidemu într'ansele cătu vomü trăi noi, şi
să avemü a da cate 45 lei pe fieştecare anü, şi ce vomü face la- du­
gheni să fie dintr'a noastră cheltuială, şi, după săvârşire vieţii noastre,
să rămăe dughenile a dums. tocmite şi făcute bine", le scoate Sma-
randa la mezat; sepreţăluieşte lucrul făcut la dugheni 312 lei. Sma-
randa dă o parte; pentru rest, Jidoavca va mai sta trei ani: „Să
fie neoprită dinü spre parte noastră de a le vinde". „Leiba bivü
staroste, marturü."
(Bibi Ac. Rom., acte necatalogate.)
*

O hartă ieşauă.

Harta locurilorü bisericii 40 de mucenici dinü Iaşi, 1803, Avgust 25.

Se înseamnă „cei ce aü casă pe loculü bisericii patruzeci de mu­
cenici": „Pitariulü Matieşu, Manalache Crăste, Pitariulü Dinulü,
1
dum Caminarü Ioniţă Stürza ce aü cumpărată casăle de la moaşa,
1 1
dum Särdr. Alexandru Hrisoverghi, dum Camr. Anica Costandache,
dumv' Camr. Neculai Hrisoverghe, Marie cusătoare, loculü ce s'aü
1 1 1
datü dum Medör. E/stathie zugravü, dum Särdr. Necula, dum
Post. Matei Costache... Temelie casălor Proilavuluu"
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
* *
O c o m a n d ă de stofe.
Bună dimineaţa, chiră Adamachi.
Poftescü să-mi triimeţi aceste scrisă :
1 bogasău negru de căptuşătu.
2 dram. ibrişămu negru.
2 bucăţi tarn, iarü negru.
24 sărit tijü, o roată mătasă.
Şi, câţi bani vorü cuprinde, înştiinţază-mă să-i triimitu,—fiindü
gata slugă.
Ghica (?) Banü.
809, Ghen.18 d.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
 î n chestia episcopatului catolic muntean.
26 Iunie 1819.
Anafora contra catolicilor din partea boierilor. ,,Aă adusă unû
1
episcopii alii lor hirotonisita cu nume de Nicopoli' .
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
#
# *
O î n d a t o r i r e de e v e n t u a l ă d r a g o s t e .
Mă făgăduescu dumisale Comisului Hristodorû Adamachi că, dacă
vre-odatâ oi hotări să facû amorì, să fii dumnialul acelû norocitû,
darù, de înpotrive, dacă o% face cu altuia, să aibă voi să mă facă
de bajocore.
înû anula 1828, Dechemvri în 2.
Mariia G....
Biletû a dumis, cc. Marghioliţăî G...., îndatoritorii că, orlcăndu
va voi a faci amoriă, să fii silită a-ltt urma cu mini, iară, căndă,
dină potrivă, făcăndu cu altuia oricini, volnică să fiu a o faci de
rezil[ic] îna lumi.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
* *
I n v i t a ţ i i l i t o g r a f i a t e din v e c h e a Moldovă.
Monsieur — d'assister au bal paré et masqué que la Cour donne
jeudi, 6 février, dans la maison du doyen des boyards, Monsieur Théo­
dore Balche. On se réunit à 8 heures.
Le carte ci-jointe sera remise à l'entrée de la salle.
Jassy, ce 22 janvier 1836.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
#
* *
Dluï Vornicul Nicolai Demachi, prezedent Divanului apelativ a
Ţăril-de-sus, petrecînd o vîrstă de 60 ani, după o boală de doi zile,
au răposat Vineri, în 16 Octomvri, la 3 c e a s u r i d i m i n e a ţ a .
Familia răposatului, pătrunsă de cea mai adîncă durere, pofteşte
pe — să binevoiască a veni la înmormîntare, care să va face Sîmbătă,
în 17 Octomvri, la (9) ceasuri la biserica Sfîntuluî Spiridon.
Eşi, 16 Octomvri 1836.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
 Epitropia învăţăturilor publice pofteşte pe — să binevoiască a /î
/aţe la gheneralnicul ecsamen carele să va face la Academia Mihai-
liană ^ în la 10 ceasuri dimineaţă.
Eşl,-^- Mart 'l840.
(Bibi. Ac. Rom. acte necatalogate.)
*
* *
Adeverinţă
de prenumeraţie la Codica civilă a Romanilor. Acea supt n-o— iscălită
respectivă persoană au plătit preţul prenumeraţiel pentru patru (sus :
cinci) tomuri în octav mare, (şasă) galbeni înpărăteştl drept la cum­
pănă, şi la vremea se va lua aceste tomuri.
(Bibi.- Ac. Rom., acte necatalogate.)
*
* *
No.
Bilet de
prenumeraţie
pentru
Gazeta Albina romînească.
D. — s'auprenumerat la acastă foaie şi au plătit 4 galbinl şi 12
lei preţul prenumeraţiel pe un an, începător de la l-ia Ghen. 1842.
Gazeta o va priimi prin curier de două ori pe săptămînă.
Iaşii, Ghen. 1842.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)

O p o r u n c ă d o m n e a s c ă de t u t u n .
Sărut măna
cc. Hristodule.
Mărie Sa Vodă mi-au poruncit ca să vinii însumi la dumnev. şi
să vă poftescu ca cu ce întăiu poştă să binevoiţi a scrie înu Ţarigrad,
la cine veţi socoti, ca să-l trimiată zaci ocă tiutiunu armirghiutic, de
acel ce să va găsă acolo mal bunii, şi costulu, atăt a cumpărăturii,
cătu şi a adausului, să va răspunde dumv. îndată. Eu, după datorie
aducăndu aHasta la o dumv. ştiinţă, mă însemnezu.
Plecată slugă.
Gh. Schelit Sulgeru.
1838,
Avgustu 17.
Pentru cinstit dumnelul Spatr. Hrislodul Adamachi.
(Bibi. Ac. Rom., acte necatalogate.)
 Bilet de încartiruire a oştilor înpărăteşti in Iaşi.
la casele d. — se răndueşte în cvartiră pe d. — căruea din
partea gazdei să se dee după aşăzămăntul ostăşesc — odăi mobilate
pentru şiderea d-sale şi od —- pentru slugi, bucătărie, precum şi
grajdiul de cal "şi şură pentru trăsur—şi osăbit—lemne de foc şi—
/unturi lumânări pe lună.
Şef poliţiei îndeplinitor.
Masa ostenească No. Director.
185—, luna—, zile—, Iaşii.
•

• *
0 ştire despre Asachi.
50 J: adică cincizăcl galbeni blancî, am priimit,
) care mi să cuvine
pană la anul 1861, după hărăzirea maicei mele. April în 23.
E. Asaky.
April 23, 1860.

DĂRI DE SAMĂ.
T. V. Stefanelli. Documente din vechiul ocol al Cîmpulungului mol­
dovenesc, ediţia Academiei Romîne, Bucureşti 1914.
Ca judebător In Ţinutul bucovinean al Cîmpulungului, d. Stefa­
nelli a avut prilejul să adune In original un mare număr de a c t e
privitoare la proprietate In a c e s t v e c h i ù cuib de ţerănime liberă.
Academia Romînă i-a dat prilej să le tipărească.
Ele încep unde s e mîntuie actele cîmpulungene pe care le-am
găsit In Archivele Bistriţei ardelene şi care sînt tipărite acum
mal deplin în volumul XV din colecţia Hurmuzaki. O deosebire
este Insă, şi^ însemnată. P e cînd pentru actele strinse de mine
ceia ce predomină este scrisoarea de informaţie, de un ^deosebit
interes istoric, aici a v e m a face cu zapise şi cărţi domneşti pri.
vitoare la pămînt.
Şi ele ne lasă să v e d e m totuşi v e c h e a viaţă cîmpulungeana.
într'un act de „zălojag" din 1611 se v e d e întrebuinţarea în afa­
ceri, alături cu banii, a oilor şi iezilor „vătul" şi „întărţil" (no-
1; cf. şi no. 29: aiurea „groşi de m i ţ ă albă"; no. 13). La 1684
o vînzare de „mun'cel" („muncele") (no. 6). Tot In veacul al
XVU-lea „cuvîntul de „nene", ce se întîlneşte apoi numai la Mun­
teni, întrebuinţat în acest colţ de Moldovă (no. 8). Un „meşter
d e b i s e r i c ă " , Ifrim zet Ciurleî, la 1688 (no. 10). P e n t r u u n b o u
d i s p ă r u t , n o . 1 1 . L a 1694 v e d e m p e c u n o s c u t u l D o b r o w s k i , co­
m a n d a n t u l polon d e Cîmpulung, j u d e c i n d cu b ă t r î n i l s a t u l u i (no.
12) : p o m e n i t „ h a t a l m u l " şi „ j u d e ţ i l " ; „gloaba j u d e ţ u l u i " p . 2 4 .
Moşii se lasă la „ t o c m a l a logodnei" (no. 19). E r h a n c ă p i t a n u l
din 1727 îşi c ă p ă t a s e a c e s t titlu l u p t î n d p e s t e h o t a r e (no. 21).
Alt a s e m e n e a o s t a ş , T o a d e r C a l m ă ş u l , t a t ă l lui I o a n - V o d ă Calli-
m a c h i , a p a r e c a Vornic la 1729 (no. 24). In 1744, C î m p u l u n g e n i l
m e r g la tîrgul „ B o t ă ş e n i l o r " (no. 29). L a 18 A u g u s t 1747, Grigore
A l e x a n d r u - V o d ă Ghica ar s c u t i p e C î m p u l u n g e n I d e v a m a vitelor, d e
m o r t a s i p i e p e n t r u b r î n z ă ş i „ p î n z â d e s u m a n e " , fixînd „ c i b o t e l e '
d e împlinire, lăsînd v ă t ă m a n u l u î s t r î n g e r e a goştineî. p e r m i ţ î n d ori­
u n d e i e r n a r e a şi î n g ă d u i n d a d u c e r e a v i n u l u i d e la OdobeştI
i a r ă v a m ă , p î r c ă l ă b i e şi t u l t (no. 33). D a r Grigore A l e x a n d r u
Ghica n u e r a D o m n la a c e s t m o m e n t (actul e t r a d u c e r e d i n t r ' o
v e r s i u n e g e r m a n ă ) . Un a c t din 1753 a r a t ă l e g ă t u r i ale ciobanilor
cu n e g u s t o r i i t u r c i şi cu Orheienil, ceia ce e x p l i c ă şi originea or-
h e i e n ă a Calmâşeştilor (no. 39). F o r m a „Moldua" la no. 4 4 n u e
neobişnuită.
I n t e r e s a n t e ordinul, din 1761, a l Vornicului Nicolae Cogălni-
c e a n u c ă t r e o femeie c a r e n u a j u t a să-şî „ î n g r ă d e a s c ă " m o ş i a ,
ci „ m e r g e a n u m a i p e g a t a de cosia fîn" (no. 47). Tot în a c e s t a n
v e d e m p e u n c i o b a n c a r e d e s c î n t a d e „fapt" şi „în m e r e " , a d u -
cînd b o a l a celor astfel serviţi de d î n s u l : el d e c l a r ă c ă nu e „ d e s -
c î n t ă t o r nici doftor", ci c ă d u p ă c e r e r e a l u c r a t „cu p â r d e —
şi cu c i u h u r d e p ă d u r e " (no. 48).
La 1763 v e d e m p e Măria J i t n i c e r o a i a , s o r a lui Ioan-Vodă
Callimachi, cerînd zecimile d e la C î m p u l u n g e n i l din v a t r ă şi u n
leu d e c a s ă , ceia ce se o p r e ş t e de însuşi n e p o t u l el, Grigore-
Vodă (no. 52); p e m u n ţ i i el, Măria nu v a lua m a l m u l t d e c î t
p e n t r u „ m u n ţ i i m ă n ă s t i r e ş t i " . Un p e s c a r ce „vine din C î m p u l u n g
t o a m n a , la v r e m e a cînd se p r i n d e p e ş t e şi-şl face colibl p e acolo
şi p r i n d e p e ş t e " , no. 5 8 . Un n e g u s t o r g r e c din S u c e a v a , ce c u m ­
p ă r ă c a s ă aici î n n a i n t e d e a n e x a r e , n o . 6 1 . La 1766, cel d'in-
u
t ă i â „ J i d [ o v ] (no. 65). Tot la 1766 Grigore Ghica s c u t e ş t e p e
C î m p u l u n g e n I d e sferturi, a j u t o r i n ţ ă şi m u c a r e r ( n u : „ m u c a r e t " ) ,
înlocuind orice a l t ă t a x ă cu a c e i a d e 920 d e lei p e o p t luni, plus,
p e n t r u celelalte p a t r u , sfertul l u n a r d e „poclonul b a e r a m u l u l "
şi d o u ă sferturi p e n t r u m u c a r e r şi p a t r u p e n t r u a j u t o r i n ţ ă , s u -
 puşi fiind şi la t a x a morilor şi circiumelor d u p ă voia „slujbaşilor";
a s u p r a preoţilor şi Ţiganilor v a h o t ă r î Vistieria (no. 64).
La 1767 î n c ă se î n n o i e ş t e privilegiul Cîmpulungenilor d e a-şî
p ă ş u n a vitele p e orice moşie, fără a s t r i c a fînul n i m ă n u i , d a r şi
fără a li se opri „zâloage (no.. 72). Tot a t u n c i el s î n t din noti
i e r t a ţ i , p e n t r u m a r f a lor de „ s u m a n e , cergi, brîie, brînză, lînă,
oî, miel, vite şi cal", d e „ m o r t â s i p i e , pîrcălabie, folârit, a d e c ă 2
lei, 30 b a n i p e n t r u postelnic", d e cel 15 b a n i a l s t a r o s t e l u i p e n ­
t r u vin (no. 73). Un al treilea a c t din 1767, uricul cel m a r e , li
fixează birul la opt sferturi l u n a r e d e cîte 920 d e lei noi, p e u n
sfert dînd la ploconul b a i r a m u l u i , iar p e a l t e d o u ă la m u c a r e r ,
plus ia a j u t o r i n ţ ă , c a p e n t r u d o u ă alte luni, p a t r u sferturi, fără
a se socoti morile şi c i r c i u m e l e ; g o ş t i n a d e ol v a fi 10 b a n i noi
de cap, ca şi a i u r e a . Li se r e s e r v ă , faţă de alţi s t r ă i n i , m o n o ­
polul p ă ş u n i i în m u n t e , m ă n ă s t i r i l e s c u t i n d u - ş l p ă ş u n e a şi „ p o e n e
cu f î n a ţ â " . P e s c u i t u l e liber şi d u p ă d a t i n ă pe moşiile boiereşti,
„de v r e m e c ă v î n a t u l n u i a s t e s t ă t ă t o r i la u n loc, ce a s t ă z i
i a s t e p e o moşie, şi m î n e p e a l t a " ; m ă n ă s t i r i l e - ş l vor r e s e r v â
cursul cale d e o j u m ă t a t e de c e a s în s u s şi în j o s . Cel ce s ' a u
a ş e z a t p e moşii boiereşti şi m ă n ă s t i r e ş t i n u vor m a i d a „pod-
vozî, j d e r i şi m u l t e alte ca d e a c e s t e " , ci n u m a i u n leu p e a n
şi dijmă, „afară d e grădinile cu l e g u m e " . L a privilegiul a n t e r i o r
al tîrgului se a d a u g e c ă p e n t r u vite v î n d u t e vor d a n u m a i j u ­
m ă t a t e din m o r t â s i p i e , c e a l a l t ă r ă m î i n d în s a m a c u m p ă r ă t o r u l u i .
V a m a o vor r ă s p u n d e ca t o a t ă l u m e a . F o l ă r i t u l li s e i a r t ă . S e confir­
m ă privilegiul d e t r e c e r e liberă „de la Sfeti Dimitrie şi p a n ă la Sfeti
G h e o r g h i e " . P o t „ d ă r m a în p ă d u r e " cu c a p r e l e , d a r cu c o n t r a c t
faţă de p r o p r i e t a r . Vinul ce a d u c d e la OdobeştI n u v a d a pîr­
călabie s a u „ortul s t a r o s t e l u i " . î n p r o c e s e l e lor j u d e c ă Vornicul,
în cele m i x t e i s p r a v n i c i i . S e fixează „ n a r t u l " o a m e n i l o r d o m ­
n e ş t i cu „ c i u b o t e " d e împlinire, copil d e c a s ă , a r m ă ş e l , a p r o z i .
P r e o ţ i i lor din Cîmpulung, Dorna, Pojorîta, B i s t r i ţ a se s c u t e s c „de
dajde d o m n e a s c ă , d e poclonul vlădicesc şi d e b a n i i ş c o a l e l " ; şi
ţircovniciî a u a n u m e u ş u r i n ţ ă (no. 74).
L e g ă t u r i l e cu Moldova c o n t i n u ă . L a 1796 A l e x a n d r u - V o d ă
Callimachi h o t ă r ă ş t e a n u se c e r e d e la n e g u s t o r i şi c i o b a n i c e
t r e c din „ T r a i s ă v a n i e în Moldova, cu m a r f ă şi fără m a r f ă " , o p a r ă .
de v i t ă , u n c a ş c a v a l de „carul c i o b ă n e s c " , doi m i e i d e „ t u r m a
d e ol", a n u li se opri d e „ c o t o b o n t " săul d e la oile
 m o a r t e , ci s ă d e a n u m a i d r e p t u l de 3 °/ , d u p ă t r a t a t e (no. 188).
0

î m p r e j u r ă r i l e din 1821 fac s ă n u se î n g ă d u i e „ o a m e n i s t r ă i n i

fără d e c a r t e " (no. 265).
In A p e n d i c e u n a c t d e la 1588 d e s p r e pribegia în P o l o n i a a
lui B a r b o v s c h i , altul d e la I e r e m i a - V o d â p e n t r u m ă n ă s t i r e a Iţcanil,
u n al t r e i l e a d e la G h e o r g h e Ş t e f a n c u privire la Ş t e f a n Boul, u n
z a p i s s u c e v e a n d e la 1669, cu p o m e n i r e a şoltuzulul T u d i r a ş c u
şi a n e g u s t o r i l o r Mihal Hagi, I o r d a c h i Catitul, I e n a c h i B a r b ă l a t ă ,
G h e o r g h i ţ ă Iolăş, D o b r o m i r (nu t r e b u i e „ d a s c a l o " , ci d ' a c o l o " ;
a c t u l e o copie g r e ş i t ă ) , o c e r e r e a Sucevenilor din 1813 cu m e n ­
ţ i u n e d e a c t e v e c h i (se v e d e c ă Ilie ŞeptilicI a a v u t c u „Elena
f a t a lui E n a c h i B a r b ă l a t ă " , p e Costîn şi Ş t e f a n ŞeptelicI; p. VII.
I n t e r e s a n t şi prin m e n ţ i u n e a u n u l clopot din 7071 şi a bisericii
d e l e m n Ispasul lîngâ Mitropolie).
Un a c t din 1769 p o m e n e ş t e p e I o n i ţ ă Zugravul, v e n i t d e a i u r e a
p e n t r u a s e î n s u r a şi c ă r u i a i s e d ă o „ c a s ă cu z v o r i ş t e " (livadă),
p e lîngă Evreii David şi Isac, la „ u l i ţ a v e c h e ce v i n e din t î r g "
(no. 81). In altul din 1772, c u v i n t e i n t e r e s a n t e : h a ş c ă , sfărac
(no. 86). L a n o . 194 „ n e n i l e " ( n e n e a ) . La n o . 125 „ c o s t r u ş ă " ,
„ b r i a z ă " . L a no.-127 „ s t î n c a flocoasâ". L a n o . 134 „ i u r u g u ţ ă " (din
„ i e r u g ă " ) . V. şi pluralul „ m u n c e l " (de la: m u n c e l ) (no. 178). L a
1784, forma d i a l e c t a l ă „ p c h i a t r ă " ( p e n t r u „ p i a t r ă " ) (no. 108.
Vezi şi „ P c h i n ă t " p e n t r u P i n ă t la n o . 124).
S u p t s t ă p î n i r e a a u s t r i a c ă n i m i c n u s e s c h i m b ă : d o a r se vor­
b e ş t e d e cîte u n „loc î m p ă r ă t e s c " , de cîte u n s ă t e a n „ b u n
g o s p o d a r şi p u r t ă t o r i i ! poroncilor î m p ă r ă t e ş t i " (anul 1784; n o .
110), d e „birul î m p ă r ă t e s c " (no. 162). I a t ă şi u n „ d a s c ă l î m p ă ­
r ă t e s c " ( a n u l 1790, no. 143). E v o r b a î n c ă şi d e „noul .câlindar",
c a r e m e r g e p e lîngă cel vechili în a c e l a ş i a n (no. 113). î n c e p e a se
vorbi d e „ e n s e c u ţ i l " (no. 122). Aii r ă m a s î n s ă Vornicul, v ă t ă -
m a n u l , p a n ţ i r i l , îmblătoriî (no. 121). J u r a ţ i i fac cisla (no. 123).
S e p l ă t i a d e la oi c ă t r e 1800 t o t g o ş t i n a v e c h e (no. 160). S e
î n t r e b u i n ţ a ţ i „banii t u r c e ş t i " (n-le 174-5). La 1794 p e c e t e a p u r t a
„Mei. K i m p o l u n g " (în loc d e : „ a c a s t a p e c e t e C â m p u l u n g u l u i ; s ă
s ă c r i a d ă " , din 1-hl S e p t e m b r e 7249, c a în 1784), d a r vornicul, c a r e
iscâlia r o m â n e ş t e era S i m i o n P a p u c (no. 171). „ F i l v a l t â r u l " , u n
N e a m ţ , e î n s ă „Măria S a " (no. 83).
O s c e n ă i n t e r e s a n t ă e a c e i a din 1784, în c a r e v e d e m p e „ n e -
guţitoril din V a t r a C î m p u l u n g u l u î " , Manoli Grecul, P e t r u P a r u ş ,
Ţigan de soiu, şi Nicolae, „ a v â n d chef la c a s â l e lor" d e Sf. Ni-
colae. I a t ă c ă v i n e şi p r e o t u l Ş a n d r u , d e „ c a d e b e l e a " . „ A t u n c i
B o t e z o a e a u eşit la mijlocul t â r g u l u i şi aii î n c e p u t a face
p e P e t r u P a r u ş c â l d â r a r u şi pe femee lui c u r v ă " . „Giuratul Ion
U r s a c h i " o iea şi o d u c e la c a s a el „ca s ă n u o c ă r a s c ă n e g u ţ i -
t o r i l " , d a r n'o p o a t e ţ i n e a acolo (no. 114). Aiurea v e d e m p e t r e -
cind la n u n t ă , c u „ b a n i d a ţ i la p a h a r " , cu c a r e prilej se fac
daniile (anul 1816, no. 257).
Un C o n s t a n t i n fiul lui T a p ş e se învoijBşte cu P e t r e Cojocarul
„ c a s â - 1 înveţi m e ş t e ş u g u l cojocarii şi m e ş t e ş u g u l .scripci: p r e c u m
zio s ă î n v ă ţ cojocarii şi n o a p t e m e ş t e ş u g u l s c r i p c i " , „di la lă­
s a t u l sacului din p o s t u l Crăciunului p ă n â la P a ş t i " (no. 116). E s t e
şi u n c o n t r a c t al u n u l s ă t e a n „ca s ă fie p l u g a r " (no. 117).
î n t î l n i m şi u n Evreu b o t e z a t . Un t î n ă r Gheorghe, „pe c a r e 1-avl
c h e m a t p e lege g e d o v a s c ă Mehel", c e r e d e la t a t ă l său, în „Chim-
p u l u n g " , z e s t r e a m a m e i şi iea în a d e v ă r , la 1785, paftale d e
argint, u n inel de a u r , o giubea, u n a n t e r e i i d e „ ş o m " (no. 118).
C u t a r e C î m p u l u n g e a n e „ a t î t a d e şiret şi î n ş e l ă t o r u l " , încît, d e
a r fi p u t u t , „ t o t C î m p u l u n g u l l-ar fi v î n d u t " : el „fuge din ţ a r a
a c e a s t a p i s t e c o r d u n " (no. 181, a n u l 1795).
N. Iorga.
*

N. A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială, ilustrată,

e d i ţ i a a doua, Iaşi 1915.
A d o u a e d i ţ i e a a c e s t e i cărţi, d e o s p l e n d i d ă i l u s t r a ţ i e , a s u ­
ferit s c h i m b ă r i şi a d ă u g i r i d e c a r e t r e b u i e s ă se ţ i e s a m ă d e
critică. D a r a u t o r u l a p ă s t r a t t o a t e explicaţiile inutile d e s p r e
Iazigî, cari, fireşte, n ' a u a face cu originile târgului laşului, d e s -
v o l t a t din s a t u l l a ş u l u i ( l a ş e s t r ă m o ş u l ; m a l s î n t m ă c a r n o u ă
localităţi cu a c e s t n u m e pe p ă m î n t u l r o m a n e s c , p r e c u m ştie d.
B o g d a n — v. pp. 44-5 — fără niclun Iazig la b a s ă ) . Şi d e ce s e
a m e s t e c ă -d. B o g d a n în lucruri d e s p e c i a l i t a t e , în c a r e e silit s ă
spuie c ă P a d o v a ( P a t a v i u m ) e „ P a t a v i s s a în T r a n s i l v a n i a " (p. 9 ) ?
I n t r e b î n d u - s e d a c ă Ştefan-cel-Mare a fundat laşul, d-sa a r a t ă c ă
n ' a d e s c o p e r i t î n c ă n o t i ţ a m e a din Floarea Darurilor, II, în c a r e
se a r a t ă c ă „ A s p a s s e r y " din d e s c r i p ţ i a de c ă l ă t o r i e a B a v a r e s u l u l
Schiltberger, la î n c e p u t u l v e a c u l u i al XV-lea, n u e a l t a d e c î t I a s -
b a z a r , Iaşii. Se s p u n e c ă în a c t u l de o m a g i u din 1369 al luî
Vlad-Vodă M u n t e a n u l c ă t r e r e g i n a Hedviga a Poloniei a r fi vorba
 d e o localitate „ Y a s n i t a r " (p. 34): de fapt, e s t e igitur, în l a t i n e ş t e
„ d e c i " . Şi a s t ă z i i n s c r i p ţ i a c u - d a t a de 1395 (p. 34) d e la biserica
a r m e n e a s c ă ni se p a r e n o u ă c a f a c t u r ă şi ca formă a cifrelor, c a r e
p e a t u n c i n u se î n t r e b u i n ţ a u la a c e ş t i o a m e n i influenţaţi de
Genovesi, cu a c e a s t ă a p a r e n ţ ă .
P a r t e a d e s c r i p t i v ă e t o a r t e b o g a t ă şi în g e n e r a l b u n ă ; din ea
s e v a lua în viitor m u l t ă i n f o r m a ţ i e de p r e ţ . D e s c o p e r i r e a planului
Iaşilor d e G i u s e p p e Beiardi la 1819 e de sigur fericită (p. 84 şi
u r m . U r m e a z ă planul R a s c h e c k , 1844, p l a n u l Fr. P o y t e v i n , 1857).
D a r cu p a r t e a istorică, ce r e v i n e , s e a c u m u l e a z ă iarăşi gre­
şelile. D e s p o t a p a r e astfel (p. 99) ca „Iacob Visilic din E r a c l e a
s a ü Eraclide''... Şi chipul lui L ă p u ş n e a n u d a t la p . 100, fără
i n d i c a ţ i e de origine, e foarte dubios. Ion-Vodâ cel C u m p l i t al lui
H a s d e ü (p. 102) e o închipuire. Aşa-zisul Mihăilaş Movilă (acela
e r a u n copil!) d e la p . 105 e, d e fapt, Mihnea R a d u (cf. p . 109,
u n d e e d a t c a Radu Mihnea). I e r e m i a şi Simion Movilă, făcuţi ca
b ă t r î n l F a n a r i o ţ i , n u c o r e s p u n d . „Aron-Vodâ", de la p . 104 e r a
o d a t ă p e cărţile de j o c B o g d a n fiul lui Ştefan-cel-Mare, şi d e u n d e
i e s e t o t acolo u n bizar „Bogdan al III-lea ş p a n c h i u l ? I n t e r e s a n t e
a r fi chipurile: lui B o g d a n L ă p u ş n e a n u , lui B o g d a n Movilă, al lui
Miron B a r n o v s c h i , al Măriei Movilă, al Reginei (nu Reinel) Movilă-
Vişnievieţchi, al lui Dimitrie Vişnievieţchi (pp. 104-5, 108), d a c ă
a m şti m a i t e m e i n i c d e u n d e s î n t ş i c î t ă a u t e n t i c i t a t e li se p o a t e
acQrda (al Reginei, fiica lui I e r e m i a Movilă, p a r e s ă fie istoric
d u p ă c o s t u m ) . D. B o g d a n le-a l u a t p e a c e s t e a d o u ă din u r m ă
d u p ă o istorie a Ucrainei. I n t e r e s e a z ă foarte m u l t chipul Feodosiei,
s o ţ i a lui Vasile L u p u şi al fiicei sale Măria (care, în m a i b ă t r î n â ,
s a m ă n ă cu chipul c o p i a t p e n t r u A c a d e m i a R o m î n ă şi aflător la
î n t r a r e a în o d a i a m a n u s c r i p t e l o r ) : d. B o g d a n a r e m e r i t u l d e a le
fi scos din Theatrum Europaeum. Ş t e f â n i ţ ă L u p u , d e la p . 119, e
o copie, c u s c h i m b ă r i , d u p ă t a p i ţ e r i a ce s e află a c u m la Mitropolia
Iaşilor şi p e c a r e o r e p r o d u c în u l t i m u l nr. al „Buletinului Comi-
siunil M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e " . A n t o n i e R u s e t (de u n d e ? ) de la
p . 123 e f a n a r i o t i s a t c a a s p e c t , c a şi G h e o r g h e D u c a (p. 124):
d e u n d e s î n t î n s ă „refacerile" r e p r e s i n t î n d p e C o n s t a n t i n D u c a şi
p e s o ţ i a s a Măria, p e a c e i a ş i p a g i n ă ? Din ce m ă n ă s t i r e e chipul,
d e la p . 109, al lui Antioh-Vodă C a n t e m i r ? I n t e r e s a n ţ i şi cei doi
R a c o v i ţ ă d e la p. 133, d a r „ D u m i t r a ş c o V i s t i e r u l " ( d u p ă I o n n e s c u -
Gion) a r e v e ş m î n t d e D o m n . Nu c u n o a ş t e m izvorul p e n t r u unii
GhiculeştI la p. 144 şi p e n t r u c h i p u r i l e d e la p p . 154-5.
Descripţii ale l a ş u l u i (în Biblioteca C z a r t o r y s k i din C r a c o v i a
e s t e u n d e s e m n cu creionul r e p r e s i n t î n d oraşul pe la 1760; n ' a m
p ă s t r a t , din n e n o r o c i r e , no. m a n u s c r i p t u l u i ) î n c e p la p . 173. S'a
u i t a t î n s ă a lui H e i d e n s t e i n (v. c a r t e a m e a Istoria Armatei, I). O
s u m ă de i l u s t r a ţ i i n o u ă : i n t r a r e a la v e c h e a U n i v e r s i t a t e , foasta
C u r t e a lui A l e x a n d r u - V o d ă Callimachi, clădită în 1796, cu a c e a s t ă
a d m i r a b i l ă i n s c r i p ţ i e : „Uşa Nădejdii", v e d e r e a vechil Curţi, p r e ­
f ă c u t ă a p o i în P a l a t A d m i n i s t r a t i v .
D e s c r i p ţ i a bisericilor e îngrijită. S e d a u inscripţiile în facsimile
(de u n d e vine n u m e l e bisericii Lozonschi, — nu d e la M a r g a r e t a
d e L o z o n ţ ( ! ) , ci d e la Gheorghe Izlozeanul din L o z n a , d e la sfîr-
şitul v e a c u l u i al XVI-lea, — a m a r ă t a t de curînd).
Capitolul d e s p r e t e a t r u e scris cu î n ţ e l e g e r e şi iubire. Unele
ş t i r i d e s p r e v e c h e a a d m i n i s t r a ţ i e s î n t l u a t e din i z v o a r e rari.
N. Iorga.
*
* *
Z e n o v i e P î c l i ş a n u , Alegerea şi denumirea episcopului unit Ioan
Patachi (în „ C u l t u r a C r e ş t i n ă " , VI, n-le 2-3).
P e t e m e i u l hîrtiilor din colecţia R o s e n t h a l a Bibliotecel B r u c k e n -
t h a l din Sibiiu, d. Silviu D r a g o m i r a r ă t a s e în „Revista Teologică"
î n ce î m p r e j u r ă r i a fost ales c a u r m a ş al lui A t a n a s i e , înfăptuitorul
Unirii, î n v ă ţ a t u l cleric de ş c o a l ă r o m a n ă I o a n N e m e ş d e P a t a c h i ,
c u ce g r e u t ă ţ i 1-a s c o s oficialitatea î m p o t r i v a protopopilor r o m î n l
c a r i voiau p e s t r ă i n u l W e n c e s l a s F r a n z .
D u p ă a c t e n e c u n o s c u t e din A r h i v e l e din P e s t a , d. Zenovie
P â c l i ş a n u a d a u g e ştirile p r i v i t o a r e la a c e a s t ă a l e g e r e . A d u n a r e a
d i n 9 N o v e m b r e 1 7 1 3 , a l c ă t u i t ă n u m a i din „seniores p r o t o p o p a e " ,
c o n t r a d a t i n e l , c a r e a d m i t e a , n u n u m a i p e preoţi, d a r şi p e „feţii"
bisericilor s a u crîsnicl şi p e j u z i i d e s a t , r e c o m a n d ă s t ă r u i t o r
p e acel Iesuit s t r ă i n . P a t a c h i , c a r e e r a invinuit n u m a i c ă a u m ­
b l a t şi d u p ă S c a u n u l u n i t al M a r a m u r ă ş u l u i şi chiar d u p ă S c a u n u l
l a t i n al Ardealului, n u află p r i e t e n i . Noul Sinod c h e m a t d e C u r t e
e din 16 A p r i l — n u 2 3 Iulie—1714. I a r ă ş i s t r ă i n u l iese din chib-
zuirile protopopilor, a r â t î n d u - s e c ă ştie şi r o m â n e ş t e . Nici m i s i u n e a
l a V i e n a a c u r a t o r i l o r Bisericii u n i t e Mihail P u i u şi Ştefan R a ţ
n ' a r e n i m i c a face cu a j u t a r e a c a n d i d a t u r i i lui P a t a c h i , ci s e
face p e n t r u i n t e r e s e g e n e r a l e ale Bisericii lor. Şi în Iulie pro­
topopii îşi m e n ţ i n c i u d a t a p r e f e r i n ţ ă .
D a r g u v e r n a t o r u l Ardealului şi vice-cancelariul, Unguri a m î n d o l ,
voiau p e . P a t a c h i . In 1714 î n c e p a l u c r a p e n t r u el F ă g ă r ă ş e n i l
n o b i l i — r ă s p i n g î n d l i t u r g h i a s l a v o n ă — ş i p r e o ţ i m e a din S c a u n e l e
Cinculul-Mare, Cohalmulul şi Odorheiulul. Sinodul al treilea, la 24
N o v e m b r e , c u p r i n d e şi p e alţi p r o t o p o p i : t o t u ş i R o m î n u l a r e 4-5
v o t u r i din 24-8. P r o t o p o p u l din Vineţia, s t ă r u i n d p r e a m u l t p e n ­
t r u P a t a c h i , e d a t a f a r ă din a d u n a r e . S e t e m e a clerul n o s t r u de
0 t r e c e r e la ritul r o m a n din p a r t e a u n u i a c a r e î n s u ş i p e n t r u sine
făcuse a c e a s t a . Mal c u r î n d voiaâ o a m e n i simpli c a protopopii
D u m i t r u din B ă l g r a d şi P a v e l din T u ş t e a .
A c u m a î n s ă petiţiile p e n t r u P a t a c h i se î n m u l ţ e s c : de la F ă g ă ­
r a ş , din Ţichindeal, din Cergău, de lîngă Bălgrad. S e face, la 28-9
D e c e m b r e , o a d u n a r e Ia Sibiiii, în casele r e p r e s i n t a n t u l u l în d i e t ă
al s t a t u l u i catolic, c o n t e l e Mikes, p e n t r u a d e c l a r a -fără v a l o a r e
legală hotărîrile sinodului din N o v e m b r e : P a t a c h i e p r i m i t d e }

m u l ţ i c a u n o m î m p ă r ă t e s c (de protopopii din B a i a şi Vinţ însă,

o a m e n i influenţi, n u ) . Sinodul al p a t r u l e a , p r e g ă t i t astfel, se a d u n ă
t o t acolo, la Sibiiu, în z i u a d e 9 I a n u a r 1715. S e p a r e c ă a fost
m a l m u l t c e r c e t a t d e c u m se c r e d e ; o r i c u m , a s i s t a u î n c ă p a t r u
p r o t o p o p i şi e r a u m u l t e p l e n i p o t e n ţ e . Iu sfîrşit F r a n z fu silit,
la 18 ale lunii, s ă d e c l a r e c ă n u p r i m e ş t e nici d e c u m locul ce
1 se tot îmbia.
R e c o m a n d a t la 24 Mart d e conferinţa m i n i s t e r i a l ă , Patachi e
a d m i s d e î m p ă r a t . Ce a u r m a t , s e ş t i e .
N. Iorga.

Diaconul Nic. M. P o p e s c u , Ştiri nouă despre Macarie ieromonahul,

dascălul de cîntări şi directorul tipografiei din mănăstirea Căldăru-
şani (în „Biserica o r t o d o x ă r o m î n ă " , XXXIX, n-le 8-9).
P ă r i n t e l e diacon Nic. M. P o p e s c u , a u t o r u l u n e i foarte b u n e
lucrări d e s p r e c u n o s c u t u l a l c ă t u i t o r de m a n u a l e de m u s i c ă bise­
r i c e a s c ă d u p ă u n n o u s i s t e m , a g ă s i t î n t r e cărţile m a l de c u r î n d '
o r î n d u i t e al r ă p o s a t u l u i Mitropolit al Moldovei Iosif şi alte m a n u s ­
c r i p t e de-ale lui Macarie c î n t ă r e ţ u l şi î n t r ' u n v e c h i a d o s a r al
Mitropoliei b u c u r e ş t e n e a d e s c o p e r i t c ă tipografia din m ă n ă s t i r e a
CâldâruşanI, u n d e s'au l u c r a t la 1835-6 Vieţile Sfinţilor, e r a con­
d u s ă de acelaşi h a r n i c c ă l u g ă r . A c e a s t a 1-a î n d e m n a t s ă scrie u n
nou şi i n t e r e s a n t studiu. S e v e d e c ă t r i m e ş i l la B u d a aî Mitro­
poliei p e n t r u t i p ă r i r e a noilor c ă r ţ i d e c î n t ă r l — M a c a r i e şi Nicolae
P o p o n e a —, î n d r e p t î n d u - s e c ă t r e cel ce vor c u m p ă r a Anastasi-
matarkd şi Irmologhiul, î n t r e b u i n ţ a i î n d e m n u r i l e p a t r i o t i c e şi n a ­
ţionale, de u n stil c ă l d u r o s , al epocel lor de r e n a ş t e r e ( î n d e m n u l
se şi p u b l i c ă întreg). Macarie voi s ă lucreze şi p e n t r u Sîrbi, d a r
Grecii îl î m p i e d e c a r ă , acel Greci î m p o t r i v a e x c l u s i v i s m u l u i c ă r o r a
( P e t r u din Efes a v e a t i p a r de p s a l t i c h i e la B u c u r e ş t i , d a r n u
voia s ă lucreze şi r o m â n e ş t e ) se plînge cu i n d i g n a r e . Ajutor află
la unchiul din P e s t a al lui Andrei Ş a g u n a , c u n o s c u t u l n e g u s t o r
m a c e d o n e a n A t a n a s i e G r a b o w s k i ( = G a b r o v e a n u l ) . Cînd, m a î t î r z i u ,
împrejurările-1 siliră s ă lucreze cărţile sale la Viena, cu sprijinul
m a r e l u i n e g u s t o r sibiian Hagi C o n s t a n t i n P o p , el voia s ă p u i e
în f r u n t e a lor chipul p r o t e c t o r u l u i său, Mitropolitul Dionisie
Lupu.
Afiăm din a c e a s t ă l u c r a r e că, în t r e c e r e a de clerici m u n t e n i
în Moldova, de la 1821 î n n a i n t e , şi Macarie a v u rostul săli, fiind
e g u m e n de Bîrnova la 1831, c u m a fost a p o i simplu c ă l u g ă r la
N e a m ţ — c e i a ce se ş t i a — î n 1831-2. Apoi u n c ă l u g ă r din Moldova,
I n o c h e n t i e , veni, s u p t n o u a p ă s t o r i r e a Mitropolitului Grigorie, el
î n s u ş i u n „ N e r n ţ e a n " , u n P a i s i a n , s ă organiseze, d u p ă rosturile
de la N e a m ţ , tipografia din m ă n ă s t i r e a Căldăruşanilor (1834).
U r m a ş u l a c e s t u i călugăr, î n l ă t u r a t p e n t r u i n c a p a c i t a t e , fu b ă t r î -
nul, bolnavul, Macarie, care, c a „ p a t r i o t " , n u voi niclo plată. S e
m a l l u c r a acolo şi o n o u ă ediţie din t r a d u c e r e a Mitropolitului
Veniamin, Oglinda omului din lăuntru (1835). Intr'o p r e f a ţ ă a sa,
r e p r o d u s ă 'n a n e x e , Macarie l a u d ă ca v e s t i ţ i c î n t â r e ţ l pe Arsenie
C o z i a n u l , p e Calist p r o t o p s a l t u l din B u c u r e ş t i şi p e dascălul Ş e r b a n ,
„protopsaltul Curţii d o m n e ş t i " (p. 369). E v o r b a şi de ş c o a l a lui
L a z ă r : „In c a r e scoale a d u n î n d u - s e m u l ţ i m e d e ucenici, şi de p r e
afară şi din şcoalele greceşti, c a r e n i c l u n spor n u făcea, cu mi­
n u n a t a î n d e m î n a r e a limbii p ă r i n t e ş t i în p u ţ i n ă v r e m e a t î t a s p o r
au făcut în ştiinţele filosofiel, încît m u l ţ i m e d e u c e n i c i r o m a n i
(sic) au ieşit desăvîrşiţl enginerî şi filosofi, c a r e din şcoalele cele
greceşti, c a r e cu m u l t ă c h e l t u i a l ă a terii s e ţin, n i c i o d a t ă n u s'au
v ă z u t s ă i a s ă " (p. 971). Se p o m e n e s c şi cîrtirile şi „hîrtiile cu
l ă t r ă r l ca d e cîinl t u r b a ţ i " pe c a r e le făceaţi „urîtoril n e a m u l u i " ,
„cînd s'afl î n c e p u t în B u c u r e ş t i a s e p a r a d o s i ştiinţele filosofiel,
bogoslovia şi loghica pre l i m b a n o a s t r ă " (pp. 974-5). A t a c u r i
 violente c o n t r a Grecilor, cari s e l a u d ă î n t r e el, c h i a r „de a r c î n t a
c ă p r e ş t e , de a r răgi c a boii" (p. 975).
N. Iorga.
*
* *
Deutsche Kultur, Katholizismus und Weltkrieg, eine Abwehr des
Buches „La guerre allemande et le catholicisme", hgg. v o n Georg
Pfeilschifter, F r e i b u r g - i m - B r e i s g a u 1915.
Colecţie de articole, din c a r e u n e l e a ü n u m a i u n c a r a c t e r
polemic, altele şi o a d e v ă r a t ă v a l o a r e ştiinţifică. Profesorul
H e i n r i c h F i n k e c a u t ă s ă a r a t e că r ă z b o i u l î n c e p u t de A u s t r o -
G e r m a n l e d r e p t (gerecht) în s e n s u l teologic ( a r a t ă c ă glasuri d e
p r o v o c a r e n ' a ü lipsit şi din c e a l a l t ă t a b ă r ă ; a m i n t e ş t e , d u p ă
H e r m a n n O n c k e n , că S a l i s b u r y a p r o p u s lui W i l h e l m al II-lea
d u p ă 1894 „ î m p ă r ţ i r e a T u r c i e i " ; p. 31).
F o a r t e i n t e r e s a n t e articolul „Deutsche Wissenschaft" de
profesorul H e r m a n n von G r a u e r t din München, c a r e p r e s i n t ă d e
fapt d e s v o l t a r e a ideii i m p e r i a l i s m u l u i (bibliografia, p. 364 n o t a 1).
S e d ă o b u n ă î n f ă ţ i ş a r e a i m p e r i a l i s m u l u i a n t i c , plecînd d e la regii-
î m p ă r a ţ i al Asiriei şi Babiloniei. I d e i a i m p e r i a l i s m u l u i religios a r
fi a p ă r u t î n t ă i u la P e r ş i , apoi la Evrei (p. 363). Evreii a r fi a-
t r i b u i t şi lui Alexandru-cel-Mare rolul de m î n t u i t o r , d e „ S o t e r "
(pp. 363-4) : se a r a t ă c u m la E v r e i Mesia a j u n g e a fi un pacifi­
c a t o r al lumii c a sâ-I s c a p e p e dînşii din grele "suferinţl. î n Efes,
Cesar e s a l u t a t c a „ D u m n e z e u l p e p ă m î n t , n ă s c u t din Ares şi
Afrodita, m î n t u i t o r o b ş t e s c p e n t r u v i a ţ a o m e n e a s c ă " (p. 364).
P e n t r u evul m e d i u , se a m i n t e ş t e o m i n i a t u r ă c a î n f ă ţ i ş e a z ă p e
î m p ă r a t u l Otto al II-lea a d o r a t d e p a t r u femei c a r e r e p r e s i n t ă ,
în a c e a s t ă ordine, R o m a , Galia, G e r m a n i a şi „ S c l a v i n i a " . l u m e a
s l a v ă (p. 365). L i t u r g h i a î n s ă ş i d ă î m p ă r a t u l u i d r e p t u l de a s u p u -
p u n e p e b a r b a r i (p. 366). Se s e m n a l e a z ă cu d r e p t a t e s e n s u l i m ­
p e r i a l al a d a u s u l u i d e A u g u s t la n u m e l e lui Filip r e g e al F r a n c i e i
(p. 367). La 30 April 1303, P a p a Bonifaciu al VUI-lea p r o c l a m a
s o l e m n c ă s'a t r e c u t prin voia Sfîntulul S c a u n I m p e r i u l de la
Greci la G e r m a n i şi că, deci, „de d r e p t F r a n c e s i i s î n t s u p u ş i r e ­
gelui R o m a n i l o r şi î m p ă r a t u l u i " (pp. 367-8). D a r t e o r e t i c i a n l
g e r m a n i c a I o r d a n de O s n a b r ü c k (Praerogativa Romani Imperii,
1280) şi A l e x a n d r u de Roes r e c u n o s c , în a c e i a ş i v r e m e , n e a t î r -
n a r e a F r a n c e s i l o r (ibid.). S e a m i n t e ş t e şi o m a n i f e s t a r e în s e n s u l
S t a t e l o r i n d e p e n d e n t e ce s'ar afla în opera a b a t e l u i Gulielm d e
Dijon c ă t r e P a p a l o a n al XIX-lea la 1024 (Monumento, Germania*
Histórica, VIII, p. 392).
F o a r t e i n t e r e s a n t ă e m e n ţ i u n e a planurilor de viitor după dârî-
m a r e a o r g a n i s a ţ i e l i m p e r i a l e u n i t a r e (Sf. H i l d e g a r d a d e Bingen, îi:
Noticia saeculi, cu p r o p u n e r e a a p a t r u m o n a r h i i ) . P e n t r u o epoci-
m a l tîrzie, p e lîngă p r e d i c a t o r u l d e c r u c i a t ă P i e r r e Dubois, se a-
m i n t e ş t e a d v o c a t u l A n t o i n e Aubery, c a r e p u b l i c ă în P a r i s , 1:>
1667, o c a r t e i n t i t u l a t ă „Des j u s t e s p r é t e n t i o n s du Roy s u "
I'Ern-pire" (pp. 369-70). P e n t r u ideile d e I m p e r i u g e r m a n m i s t i c
ale lui Görres, pp. 371-2. S e p o m e n e s c t o ţ i doritorii de u n i t a t e
politică în formă i m p e r i a l ă la î n c e p u t u l v e a c u l u i al XIX-lea (pp,
372-3). Se a r a t ă că Deutschland, Deutschland über Alles, o p e r ă blîndr-
a u n u l r o m a n t i c (Fallersleben), nu e u n s t r i g ă t de a t a c în i n t e n ţ i a
î n s ă ş i a poietulul (p. 374). La 1814 u n G e r m a n , Anselm von
F e u e r b a c h , scrie, a d o u a zi d u p ă c ă d e r e a lui Napoleon, o b r o ş u r ă
„Die W e l t h e r r s c h a f t , d a s Grab d e r M e n s c h e i t " (p. 383).

N. Iorga.
*
* *
C. Moisil, Efigiile monetare ale Domnilor noştri (în „Buletinul so­
c i e t ă ţ i i n u m i s m a t i c e " , XII, no. 25).
D. Moisi! c r e d e c ă a r e c u n o s c u t î n t r ' o m o n e d ă a lui R a d u l-iu
D o m n al Ţeril-Romăneşti, p u r t î n d u n c a v a l e r în zale cu m î n a pe
suliţă, chipul chiar al a c e s t u i a ; s c u t u l din m î n a s t i n g ă e al Un­
g a r i e i ; u n a r g u m e n t a r fi şi chipul d e cavaler de la v e c h e a bise­
r i c a din Argeş înfăţişînd p e c t i t o r — c a r e p o a t e fi î n s ă A l e x a n d r u
B a s a r a b (v. m e m o r i u l n o s t r u „Sîrbî, Bulgari şi R o m î n l în P e n i n ­
s u l a B a l c a n i c ă " , în „Analele A c a d e m i e i R o m î n e " p e 1915). Mo­
n e d e l e Iul Mircea a ü în p a r t e u n chip î n c o r o n a t , cu plete şi
b a r b ă , p u r t î n d h a i n ă b i z a n t i n ă cu m a n t i e d e p u r p u r ă , guler de
b l a n ă , h l a m i d ă şi c o t u r n i ; î n t r ' u n t i p se r e c u n o s c m a i b i n e crinii
p e m a n t i e . Domnul, ţ i n e cu o m î n a sabia, cu alta, c a orice „ba-
sileus", globul. De o a r e ce î n s ă şi d. Moisil r e c u n o a ş t e că „efigia
S t î n t u l u i L a d i s l a ü de p e dinarii u n g u r e ş t i c o n t e m p o r a n i e s t e a-
p r o a p e i d e n t i c ă cu a lui Mircea" (pp. 131-3), a ş crede î n t r ' o sim­
plă i m i t a ţ i e ; cu a t î t m a l mult, cu cît Mircea n'avea, d u p ă fresca
d e la Cozia, b a r b ă l u n g ă . P e c e ţ i l e cu d o u ă chipuri î n c o r o n a t e nu
d a ü nici ele p o r t r e t e ; sînt r e p r o d u c e r e a u n u i tip b i z a n t i n foarte
vechiü.
 T o t o i m i t a ţ i e u n g u r e a s c ă o v ă d şi în m o n e d a lui Mihail, a-
vînd acelaşi chip c a şi t a t ă l .
Nici chipul d e c ă l ă r e ţ din m o n e d a lui Ilie A l e x a n d r o v i c î nu
p o a t e B u n p o r t r e t . E n u m a i i m i t a ţ i a m o n e d e i l i t u a n e . Acelaşi
r o s t îl a r e şi m o n e d a lui I s t r a t e Dabija (nu r e c u n o s c nici a c u m
p o r t r e t u l ; ce sfînt r e p r e s i n t ă la L i t u a n î călăreţul, Sf. G h e o i g h e
sau, m a i preferabil, a l t u l — v . şi aici, anul I, p. 1 8 8 — n u pot ş t i ) ;
s u p t cal se v e d e c e v a oare d u p ă r ă p o s a t u l S t u r d z a a r fi balaurul,
şi p o a t e că a r e d r e p t a t e .
0 c o n t r a f a c e r e d u p ă talerul g e r m a n — d a r cu p o r t r e t , e v i d e n t , — e
m o n e d a lui Despot, iar d u p ă a c e a s t a se iea a lui Ioan-Vodă
ce! Cumplit. — cu alt p o r t r e t , p u r t î n d căciula l u p t ă t o r u l u i , c a şi
Al.bu din Goleşti, î n g r o p a t la Vieroş şi ca şi pretinsul chip al lui
„Radu N e g r u " de la v e c h e a biserică din Argeş. Dacă „ î n f ă ţ i ş a r e a
D o m n u l u i e s t e a p r o p i a t ă d e a lui S i g i s m u n d ^ a l III-lea de P o l o n i a "
în m o n e d e l e lui R ă z v a n , a t u n c i a c e a s t a î n s e a m n ă c o p i a r e a lor
(d. Moisil n u r e c u n o a ş t e chipul s u z e r a n u l u i , lui S i g i s m u n d B â t h o r y ) .
N u m a i Mihnea (Mihai) R a d u de la 1659 şi-a p u s , din v a n i t a t e ,
chipul pe m o n e d e . N e a s ă m ă n a r e a cu p o r t r e t u l sad, p ă s t r a t , vine
din a c e i a c ă în p o r t r e t el a i m p u s a s ă m â n a r e a cu Mihai Viteazul,
p e care-1 plagia.
N. I.
*
* *
A l e x a n d r u Cziple, Documente privitoare la episcopia din Maramu­
reş (în „Analele A c a d e m i e i R o m î n e " , XXXVIII).
Autorul d ă n o u ă d o c u m e n t e din arhivele Sighetulul, privi­
t o a r e la episcopia Romînilor din M a r a m u r ă ş . In lunga i n t r o d u c e r e
ni a r a t ă , d u p ă H o d i n k a , în ce chip s'a fabricat actul din 1360
d e s p r e î n t e m e i e r e a episcopiei d e Muncaciu, c a r e a fost c r e a t ă d e
Teodor Coriatovicî n u m a i d u p ă 1400. î n t i n d e r e a el pe b a s a fal­
sificatului î n c e p e cu L u c a , p e la 1450. U r m a ş u l lui L u c a e acel
I o a n c a r e î n c e a r c ă s ă s m u l g ă m ă n ă s t i r e a din P e r l e g u m e n u l u i
Ilarie (v. Studii şi documente, XIII. p . 4). I o a n Corvin, fiul r e ­
gelui Matiaş, descoperi c ă a c t u l e scris p e s t e a l t ă scrisoare, r a s ă
(p. 7). Cu prilejul biruinţiî lui Ilarie, păr. Ţiple a d a u g e că de fapt
el v a fi fost s u p u s , n u episcopului latin din Ardeal, ci celui or­
t o d o x (p. 8).
încolo, a u t o r u l vine cu p ă r e r e a n o u ă c ă î n t r e d e c ă d e r e a Vlă-
diciel s t a v r o p i g h i a l e din P e r i şi î n c e p e r e a seriei de episcopl ro-
m ă n e ş t l speciali în M a r a m u r ă ş , cu Dosoftel, de p e la 1690 î n n a i n t e .
a fost o episcopie o s e b i t ă a provinciei. Dovezile însă-I lipsiau
cu totul p e n t r u a c e a s t ă t e s ă . Din H o d i n k a r e l e v ă p e Iusco
n u m i t ca episcop de M u n c a c h l şi M a r a m u r ă ş , în 1643. De com­
p a r a t şi cu adăugirile n o a s t r e din Istoria Bomînilor din Ardeal şi
Ungaria, I. î n t r e a c ă t se o b s e r v ă cu d r e p t a t e c ă Biserica era
m a l m u l t a c o m i t a t u l u i d e c î t a Vlădică! (pp. Î7-8).
Trecînd la episcopii ştiuţi, pâr. Ţiple fixează, d u p ă u n docu­
m e n t în H o d i n k a , d a t a de 1711 chiar p e n t r u m o a r t e a lui Iosif
S t o i c a (p. 18). Ştiri n o u ă se d a u a s u p r a lui Stoica, pîrît şi închis
la 1705 (p. 22). S e s e m n a l e a z ă c ă în 1709 Ţircă, episcopul calvin
al lui F r a n c i s c Râkoczy, e osîndit la m o a r t e p e n t r u e x c e s e (p.
24). Ştiri n o u ă şi d e s p r e firea şi lucrările lui Serafim, u r m a ş u l
lui Iosif (p. 26 şi urm.). Curios şi acel „ e p i s c o p u s Gabriel d e
B a r c z â n f a l v a " la 1739, din Mihâlyi, Diploame maramurăşene, I, p.
108, a s u p r a c ă r u i a se a t r a g e a t e n ţ i a (p. 32).
Apendicele d o c u m e n t a r e p r e ţ i o s , n u n u m a i prin a c t e l e nouă,
d a r şi prin r e p r o d u c e r i l e d e c ă r ţ i r a r e , prin t r a d u c e r i l e din un­
g u r e ş t e ce c u p r i n d e . Unele din d o c u m e n t e a r a u c u n o s c u t e şi din
„ D i s e r t a ţ i u n e a " păr. vicariu Tit Budu. L a 1645, în April, se v e d e
e g u m e n u l Silvestru n u m i t d e p r i n c i p e c a episcop al M a r a m u r ă -
şulul (p. 47, no. 20).
F o a r t e i n t e r e s a n t e s î n t a c t e l e procesului de la 1710 al lui Iov
(Ioabum, lob) Ţircă, „ e c e l e s i a r u m g r a e c a e religionis in dicto co-
m i t a t u m a r a m o r o s i e n s i e x i s t e n t i u m e p i s c o p u s s e u Vlădica n o m i n a -
t u s " (p. 78 şi urm., no. 61): a c ă l c a t şi m ă n ă s t i r e a din Uglea.
s'a î m b ă t a t la c e a din Moiseiu, p u i n d în fiare p e b ă r b a ţ i . Un
p o p ă Ş t e f a n Rusu-I e r a c o m p l i c e (p. 8 5 şi urm., no. 63). L a 1735.
d u p ă sfirşitul celui de al treilea episcop, Dosoftel, se s p u n e a că
p r o t o p o p u l din Kovesliget, Irjan Stoica, î n c e r c a a face o alegere de
episcop, c a r e s ă fie sfinţit în Moldova (pp. 125-6, no. 114). La
stîrşit, a c t u l din 1759 prin c a r e C a l i s t r a t e g u m e n d e P u t n a face
e g u m e n la Moiseiu, m e t o h u l m ă n ă s t i r i i sale, p e u n Teofan (pp.
127-8, no. 117). Dar e foarte r ă u t i p ă r i t (v. e x t r a s e l e ce a m d a t
în Studii şi documente, XII, p. 237, n o . xi).
N. Iorga.
* *
A l e x a n d r u N a u m , Despre pictura istorică-militară, B u c u r e ş t i 1916.
S c u r t ă n o t i ţ ă d e s p r e t o t l pictorii de bătălii, cu a p r e c i e r i j u s t e .
La slîrşit c î t e v a pagini d e s p r e pictorii n o ş t r i C. L e c a . G h e o r g h e şr
A l e x a n d r u Asachi, A m a n , Grigorescu şi O b e d e a n u . *
*
* *
Victor Roth, Die siebienbürgisch-sächsische Kunst in der magya-
richen Forschung (în „Archiv des Vereines für s i e b e n b ü r g i s c h e
L ä n d e r k u n d e " , N. F., XXXXIX, 3). - -
Autorul, c a r e a m i n t e ş t e că a făcut studii a s u p r a „ d r u m u l u i p e
c a r e c o m e r ţ u l oriental 1-a făcut p r i n Bizanţ, Ardeal, U n g a r i a în
Ţinuturile n o r d i c e şi v e s t i c e al E u r o p e i " (p. 520), c o n s t a t ă luc­
ruri c a r e n e p r i v e s c şi p e noi. S e v o r b e ş t e d e s p r e influenţa dru­
m u l u i Caşovieî a s u p r a stilului a r h i t e c t o n i c a r d e l e a n ( p a n ă la Bi­
serica N e a g r ă din Braşov), c ă r u i a şi noi i-am făcut î m p r u m u t u r i
(p. 520 şi urm.). î n t r e studiile a n a l i s a t e , e unul al profesorului
Gyârfâs, de la g i m n a s i u l catolic din Braşov, c a r e p o a r t ă n u m e l e
vechiü r o m a n e s c de Tihomir (TihameY) (p. 533). A c e s t profesor
c r e d e şi el c ă „Vitus s c u l p t o r et p i c t o r " p o m e n i t în Socotelile
Braşovului la 16 D e c e m b r e 1522 şi la 2 3 I a n u a r 1523 ca m e r -
gînd la Argeş p e n t r u a „ p r o p o r ţ i o n a " şi „efigia" biserica şi r e ­
v e n i n d d e acolo, e Veit S t o s s , d a r n u cel m a r e , ci fiul său (pp.
534-5, cu t r i m e t e r e la o l u c r a r e a n t e r i o a r ă a d-lul R o t h ) . Au­
torul n u a d m i t e a c e a s t ă i p o t e s ă şi se p i e r d e în c o n s i d e r a ţ i i d e s p r e
.,soţia c a t o l i c ă " (!) a lui R a d u d e la A f u m a ţ i şi d e s p r e a l t a r u l
catolic ce a r fi r i d i c a t u n d e v a la Argeş, b a chiar la Sîn-Nicoară.
Se c i t e a z ă p ă r e r e a c ă însuşi Veit b ă t r î n u l e r a n ă s c u t în Ardeal
(p. 551).
Vom t r e b u i s ă n e g î n d i m şi la acel „episcopus l a v a c e n s i s ,
suffraganeus d o m i n i Goblini episcopi t r a n s y l v a n e n s i s " , m o r t la
136 — şi î n g r o p a t în d o m u l d e la Bälgrad, u n d e p i a t r a lui a fost
aflată în 1908. Nu n e învoim cu t ă l m ă c i r e a : d e L e p a n t o (!) p e n t r u
a c e s t u n i c s u f r a g a n t al episcopului Goblin al Ardealului ( n u m i t
t o t u ş i d e P a p ă la 5 Maiü 1376; p p . 538-9).
M e n ţ i u n e a u n e i lucrări din v e a c u l al XVIII-lea d e s p r e e p i s ­
copia de Milcov. p . 545.
I n t e r e s e a z ă şi n o t i ţ a d u p ă Thallöczy (în Archaeologiai Ertesitö T

XII, p. 127 şi urm.), d e s p r e comorile lui Mihail Apatfy aflate în

c e t a t e a din F ă g ă r a ş (p. 552 şi u r m . ) . „ M a n t a u a c e a m a r e în­
z e s t r a t ă cu n a s t u r i şi ş n u r u r i se c h e m a boir mente, m a n t i e b o ­
i e r e a s c ă " (p. 553).
 C o n s i d e r a ţ i i a s u p r a cetăţilor de l e m n în Ardeal î n n a i n t e d e
v e a c u l al XlV-lea şi a s u p r a celei d e la L a z , c a r t ia i se zice î n c ă
11
r o m â n e ş t e „ C e t a t e a cu (sic) l e m n e (sic) , v. p. 570 şi u r m . D e s p r e
biserica din Tiuş a lui I o a n Corvinul (1448), p . 575 şi n o t a .
L a Gîrbova Sibiiulul, biserica, r e s t a u r a t ă în veacul al XVffl-lea,
p o m e n e ş t e în i n s c r i p ţ i a n o u ă a r d e r e a d e R o m î n i l lui Mihal Vi­
t e a z u l ( „ f a m o s i s s i m u s iile V a l a c h u s t r a n s a l p i n u s a. 1599 profanavit,
e x u s s i t , e v e r t i t " ) (p. 580).
Hunfâlvy c r e d e a c ă c e t a t e a din F ă g ă r a ş a fost î n c e p u t ă la
1299. S e c i t e a z ă ridicula etimologie p o p u l a r ă u n g u r e a s c ă din
faşi g a r a s (p. 621).
L u c r a r e a n u o t e r m i n a t ă şi p o a t e s ă ni a d u c ă şi alte c o n ­
tribuţii preţioase. N. I o r g a .
#

* *
Victor P ă c a l ă , Monografia comunei Răşinariu, Siibiu 1912.
L u c r a r e foarte î n t i n s ă şi c u p r i n z î n d t o t ce p r i v e ş t e a c e a s t ă
m a r e l o c a l i t a t e r o m â n e a s c ă d e lîngă Sibiul, o d a t ă r e ş e d i n ţ a a r ­
hiereilor sîrbi ai Bisericii o r t o d o x e t o l e r a t e p e n t r u Romînil din
Ardealul s u p u s Austriei şi, a c u m , p a t r i a p o e t u l u i Goga (se scrie î n s ă
Răşinari, fabricanţii d e r ă ş i n ă d e brad, — de sigur — n u : R ă ­
şinariu).
0 m a r e p a r t e e c o n s a c r a t ă descrierii geografice, în t o a t e r a ­
m u r i l e el (de s e m n a l a t m u l t e l e p a g i n i c o n s a c r a t e florei, cu
numele romaneşti îndătinate). P a r t e a istorică întrebuinţează ine­
d i t e din arhivele Sibiiului, P e s t e i şi c h i a r Vienei. D. P ă c a l ă c r e d e
că „ R i v e t e l " al Saşilor din v e a c u l al XlII-lea e R ă ş i n a r i i ; c u
g r e u de a d m i s : e probabil vre-o l o c a l i t a t e d i s p ă r u t ă şi î n l o c u i t ă
— s a â b a — cu a c e a s t a . Actele, c i t a t e m a l tîrziu î n t r ' u n p r o c e s ,
ale „ m a r e l u l - h e r ţ e g D o m n R a d u - V o d ă N e g r u " şi ale lui „Mircea
B a s a r a b " p e n t r u a c e a s t ă a ş e z a r e s î n t falsificaţii ( c u m şi al Cra­
iului Matiaş). Nici identificarea localităţii „ R o t h e l " (de u n d e scrie
Ţ e p e ş s c r i s o a r e a c ă t r e S u l t a n în 1462) n u p o a t e fi a d m i s ă .
E m a l i n t e r e s a n t ce n i s p u n e din t r a d i ţ i e a u t o r u l : c n e a z u l s e
c h e m a sîndie, d u p ă forma s l a v o n ă a n u m e l u i d e „ j u d e " (p. 4 5 şi
n o t a 1). S î n t î n c ă j i t a r l , jutari, şi d e la vechiul t e r m i n a biciului,
a preţălui, se zice ghiciuluitor „ j u r a t u l u l - m a r e " ; p . 345. Tot a ş a e x ­
p u n e r e a împrejurărilor, din al XVfl-lea şi al XVIII-lea v e a c , î n
c a r e c o m u n a - ş i p i e r d e a u t o n o m i a p r i m i t i v ă , în folosul Saşilor
sibiienl. L u n g u l p r o c e s p e n t r u eliberare a d a t a u t o r u l u i p r e ţ i o a s e
informaţii n o u ă a s u p r a u n o r fapte c u n o s c u t e (şi cîteva răscoale).
Mal î n s e m n a t ă e p a r t e a etnografica din c a r e 'n cea m a l m a r e
p a r t e se c o m p u n e i m p o s a n t u l volum. E î m p o d o b i t ă cu u n foarte
m a r e n u m ă r de i l u s t r a ţ i i c a r a c t e r i s t i c e şi bine e x e c u t a t e . S e
v o r b e ş t e d e „ n e a m u r i b u n e " şi „ n e a m u r i s l a b e " , de „boieri" şi
„ s â r ă c i m e " (p. 108) — ceia ce d o v e d e ş t e o s t â p î n i r e şi coloni-
s a r e m u n t e a n â şi aici c a şi în F ă g ă r a ş . C o s t u m u l e p e larg des­
luşit (cu cîte o r e p r o d u c e r e — lăzi z u g r ă v i t e — din secolul al
XVIII-lea). S e d a u n o t e de limbă, p r e c u m şi o listă c o m p l e c t ă
de n u m e proprii (şi de a n i m a l e ) , c u m n u o a v e m d e a i u r e a . R ă -
boajele de socotit (pp. 143-5) s î n t unice. U r m e a z ă o b o g a t ă co­
lecţie d e poveşti, d a t i n e , jocuri, r e ţ e t e , d e s c î n t e c e şi c î n t e c e .
Un capitol esenţial e c o n s a c r a t vieţii e c o n o m i c e (şi d e s p r e
oieri, p e larg, d e s p r e m e ş t e r i , şi. d e s p r e ţ e s u t ) , altul locuinţei cu
t o a t e ale eî ( m u l t e şi precise ilustraţii), u n al treilea a r t e i (ilus­
t r a ţ i i şi în colori, cie o u n i c ă f r u m u s e ţ ă : s e m n a l ă m „ p ă l ă t a r i u l "
d e la p . 487, cu i n s c r i p ţ i a : „Daniil I o a n u Surdila 1786"). E v o r b a
a p o i d e b i s e r i c ă şi de şcoală.
- ' ' N. I.
* *
Z e n o v i e P â c l i ş a n u , Contribuţii istorice privitoare la situaţia ma­
terială a preoţimii romîne din Ardeal şi Ungaria (în „ C u l t u r a Creş­
t i n ă " , VI, 5-6).
î n c u r s u l a c e s t o r studii, a u t o r u l , e x c e l e n t c u n o s c ă t o r al lite­
r a t u r i i istorice u n g u r e ş t i , s e m n a l e a z ă m u l t e l u c r u r i d e folos şi
p e n t r u a l t e c e r c e t ă r i . Astfel: p u b l i c a r e a d u p ă original a diplomei
din 1479 p r i v i t o a r e la episcopul Ioanichie în c a r t e a lui H o d i n k a
d e s p r e M a r a m u r ă ş , I, pp. 2-3, actul d a t de episcopul d e O r a d e a -
Mare, Dimitrie, la 1349 „Voevoduluî P e t r u fiul lui S t a n i s l a v j u d e l e
s a t u l u i " F e l v e n t e r (p. 137), s a l t e a u a de lînă cu care, în 1594,
e r a u d a t o r i preoţii d e lîngâ Ş i m l ă u faţă de d o m n u l de p â m î n t
(aiurea, o piele do vulpe; ibid.). Cea d ' i n t â i u s c u t i r e d e s a r c i n i a
preoţilor r o m î n i e din 1548, la T u r d a (p. 138).

în n-1 8 al aceleiaşi r e v i s t e se d ă o critică, b o g a t ă în i m p o r ­

t a n t e o b s e r v a ţ i i şi c o m p l e c t ă r î , a c ă r ţ i i p ă r i n t e l u i Ţiple, a n a -
l i s a t ă aici, m a l s u s . I n t e r e s a n t ă o b s e r v a ţ i a c ă a n e x a r e a , în 1570,
a M a r a m u r â ş u l u i la Ardeal a a d u s s c h i m b ă r i în legăturile i e r a r h i c e
 ale provinciei. P e n t r u Sîrghie de Muncaciu se m e n ţ i o n e a z ă , d u p ă
H o d i n k a , s c r i s o a r e a lui din 3 D e c e m b r e 1604, în care, a m i n t i n d
c u n o s c u t a - I v e n i r e de la T i s m a n a , el a r a t ă că a v e a s u p t au­
t o r i t a t e a s a şi P e r i i şi m ă n ă s t i r e a H a b r a de lîngă Baia-Mare
(p. 240). Trebuie de a d a u s la rivalii lui Sîrghie, t o t d u p ă docu­
m e n t e l e lui H o d i n k a (A munkâcsi gbr. szert. piispokseg okmânytura,
I, pp. 50-1) „ î n v ă ţ a t u l " Silomon (trebuie, d e sigur: Siluan), t r i m e s
d e D o m n u l Moldovei, d u p ă cerere, „în v a r a a n u l u i 1 6 0 8 " şi c a r e
e c o n s t a t a t ( d u p ă Tortenelmi Tar, 1895, p p . 4 1 2 - 3 ; P â c l i ş a n u ,
p. 240) şi în I u n i e 1609. Ilie I o r e s t e p r i m i t în M a r a m u r ă ş la
1641 (p. 241). Din c a r t e a lui A l a d a r Ballagi, A magyar nyomddszat
tortenelmi fejlodese ( P e s t a 1878, p. 235) şi d i n t r ' u n articol î n
Szâzadok (1871, p . 718) rece"nsentul s c o a t e cheltuielile f ă c u t e de
principele Ardealului în 1644-6 p e n t r u t r a d u c e r e a şi t i p ă r i r e a
Noului T e s t a m e n t din Bălgrad (pp. 241-2).
N. I o r g a .

* *

N o r m a n Angell, „Amara Amăgire" (de fapt, „Marea î n ş e l a r e d e

s i n e " ) , în r o m â n e ş t e d e P . Muşoiu, B u c u r e ş t i , Biblioteca „Revis­
tei Ideii".
Traducere românească bună — după franţuzeşte — a unei cărţi
c a r e a făcut m a r e z g o m o t şi în c a r e , cu m u l t ă p u t e r e d e r a ţ i o ­
n a m e n t , a u t o r u l , u n Engles, c a u t ă s ă a r a t e c ă războiul a g r e s i v
n u e nici fecund p e n t r u o m e n i r e în g e n e r e , nici profitabil, chiar
în caşul u n e i victorii a b s o l u t e , cui îl î n t r e p r i n d e . El s t ă r u i e asu­
p r a faptului că, orice s'ar face c o n t r a lor, o ţ a r ă , u n n e a m vor
r ă m î n e a ce sînt. Dar o î n t r e b a r e se p u n e : d a c ă prin cucerire ele
sînt împiedecate de o îndeplini posibilităţile ce zac în ele? A c e a s t a
e î n t r e b a r e a c e a m a r e . A d ă u g i m c ă a u t o r u l , c a r e afirmă c ă n u
s e p o a t e stîrpi o n a ţ i e , n u e r a în m ă s u r ă s â p r e v a d ă ceia ce s'a
făcut în S e r b i a de a s t ă z i . Din c a r t e reiese, ce e d r e p t u l , conclusia
m î n g î i e t o a r e c ă nicio c u c e r i r e n u î n s e a m n ă m a l m u l t d e c î t v i a ţ a
p e c a r e e în s t a r e a o a d u c e şi m e n ţ i n e a în ţ a r a c u c e r i t ă şi c ă
şi fără S t a t o n a ţ i u n e - ş i i m p u n e p u n c t u l el d e v e d e r e . D a r
întru cît ea însăşi nu e atinsă în principiul el de viaţă.
Greşeala ingeniosului r a ţ i o n a m e n t e că el se r a z i m ă p e o con­
t i n u ă confusie a m a i m u l t o r factori cari t r e b u i e c u îngrijire se­
p a r a ţ i p e n t r u a-î studia. E s t e astfel m u l t ă „ilusie" în a c e a s t ă
p r o p a g a n d ă c h i a r c o n t r a „ilusiel". Că S t a t e l e mici a u o m u l ţ i m e
d e a v a n t a g i î , e a d e v ă r a t , d a r n u p e n t r u c ă s î n t S t a t e mici, ci
p e n t r u c ă în ele s î n t p o p o a r e m o r a l i c e ş t e m a r i . Şi e e v i d e n t c ă
m e n i r e a lor m o r a l ă p o a t e î n t î m p i n a piedecl în m a n i f e s t ă r i l e el
m a t e r i a l e şi p o a t e d e g e n e r a c h i a r î n e a însăşi, p r i n c u c e r i r e şi
a p ă s a r e politică. „ I n t e r d e p e n d e n ţ a v i t a l ă " d i n t r e p o p o a r e e u n
a d e v ă r , d a r i n t e r p r e t a r e a el î n t r ' u n s e n s s a ă în altul o d ă t o t
p u t e r e a . Confusia s t ă î n s ă î n t r ' a c e i a c ă m u l t ă lume n u v e d e c u m c ă
s î n t şi a l t e p u t e r i d e c î t a r m e l e , p u t e r i m a i m a r i d e c î t ele chiar
d u p ă înfrîngere. A c e s t e p u t e r i n ' a u n e v o i e de s t ă p î n i r e a u n u l
t e r i t o r i u s t r ă i n p e n t r u a s e d e s v o l t a , d a r p e n t r u a e x i s t a ari n e ­
voie d e u n t e r i t o r i u c a r e s ă fie, în t o a t ă s i g u r a n ţ a , al lor.
Multe a m ă n u n t e b i n e p r e s i n t a t e , c a e m i g r a ţ i a g e r m a n ă şi ca­
r a c t e r u l el, e t c .
Scrisă p e n t r u a c o m b a t e boala urii î n t r e p o p o a r e , c a r t e a a c r e z u t
c ă p o a t e s u p r i m a o d a t ă cu pînzele d e p a i n j e n ale diplomaţiei şi
c a m p a n i i l o r d e p r e s e şi a n t a g o n i s m e reale, c a r e azi o c u p ă l u m e a
fără c a războiul g e n e r a l s ă fie s i n g u r în s t a r e a le resolvi, b a
p o a t e fără c a el s ă fi fost cel în adevăr chemat a le resolvi.
N. I o r g a
#

Cassian R. M u n t e a n u , Atacul, însemnările din războia ale unui

soldat romîn din armata austro-ungară, B u c u r e ş t i 1915.
N o t e s i n c e r e , precise, a c u s a t o a r e . S o l d a ţ i p ă l m u i ţ i d e ofiţeri
s t r ă i n i ce s t a u la s p a t e l e frontului (p. 9). D o v a d a c ă se î n t r e b u ­
i n ţ a u în a r m a t a a u s t r o - u n g a r ă g l o a n ţ e explosibile: „Ţipau Ruşii
şi vaierul lor s t r ă b ă t e a t r o p o t u l p u s t e l o r n o a s t r e . Cei a t i n ş i d e
g l o a n ţ e s ă r i a u în sus, a p o i s e î n t i n d e a u , n e m i ş c a ţ i , la p ă m î n t "
(p. 10). S e t r a g e d e r e s e r v e a s u p r a soldaţilor proprii cari s e r e ­
t r a g (p. 12). S e î m b a t ă soldaţii î n n a i n t e d e a t a c , şi cine s t r i c ă
l i n i ş t e a e î m p u ş c a t d e ofiţerul d e la s p a t e (p. 15). Ordin d e
la d o c t o r d e a se î m p u ş c a r ă n i ţ i i d u ş m a n i cari „ n u t r ă i e s c " (p.
18). Intîlnire cu B a s a r a b e n i şi î n t r e b a r e a lor: „ P e n t r u cine l u p t a ţ i
voi acolo, d e la U n g h e r i a " (p. 19). F r u m o a s ă î n c h e i e r e a s c e n e i :
„De d u p ă vîrfurile Carpaţilor, din s p r e R o m â n i a , ieşi soarele m a r e
şi î n s î n g e r a t . Caporalul T o a d e r al lui Tihon Diaconul din Basa­
r a b i a îşi l u ă chipiul d e pe c a p , evlavios, şi se î n c h i n a de t r e i
ori. Iar caporalul N i ţ ă L ă z ă r e l din B a n a t ofta p r e l u n g şi.... blăs-
t ă m î n d de t r e i ori. Şi toţi t r e i priviau s p r e Răsărit..." (pp. 19-20).
 S e î m p u ş c ă r ă n i ţ i i c a r i s e t î r ă s c s p r e d u ş m a n (p. 22). Cel cari
cer să-şl î n g r o a p e r u d e l e , prietenii, s î n t opriţi, d e ofiţerul u n g u r ,
c u c r a v a ş a ; „ h o i t u r i l e " t r e b u i e c a p a r a p e t (ibid.). P r e o ţ i r o m î n î
(Bugariu) cari n u vin la î n g r o p ă r i , fiind la s t a t u l - m a j o r u n g u ­
r e s c " (p. 26). C ă p i t a n u l u n g u r face s ă s e ş t e a r g ă i n s c r i p ţ i a r o ­
m a n e a s c ă „460 d e s o l d a ţ i r o m î n î din r e g . 4 3 " , p e n t r u a se p u n e
„soldaţi m o r ţ i p e n t r u p a t r i e din K. u. K . Infanterie-Regi-
m e n t R u p r e c h t K r o n p r i n z v o n B a y e m n o . 4 3 " , î n u n g u r e ş t e şi •
n e m ţ e ş t e (p. 26). Vinovatul p e n t r u c ă a plîns la î n g r o p a r e a fratelui
s t ă „ d o u ă o a r e p e loc d e s c h i s î n n a i n t e a t r a n ş e e l o r c a p e d e a p s ă "
(p. 26).
* *

l o a n Modrigan, Soarta cronicei lui Şincai (în „ C u l t u r a C r e ş t i n ă " ,

VI, no. 1).
Din a c e a s t ă c e r c e t a r e în ineditele aflătoare 'n Arhivele din
P e s t a se v e d e c ă v e s t i t a cronică, i s p r ă v i t ă la Oradea-Mare, „ c ă t r e
sfîrşitul a n u l u i 1 8 1 1 " , a fost s u p u s ă î n 1812 c e n s u r i l d e acolo,
fiind a d m i s ă t i p ă r i r e a p e n t r u U n g a r i a . Autorul c r e d e c ă p u b l i c a r e a
în acel m o m e n t a „Istoriei p e n t r u î n c e p u t u l Romînilor în D a c i a "
într'o tipografie u n d e a u t o r u l a c e s t e i din u r m ă lucrări e r a c o r e c t o r
p e n t r u r o m â n e ş t e a î m p i e d e c a t a p a r i ţ i a u n e i l u c r ă r i similare. L a
18.14 deci Ş i n c a i s e a d r e s e a z ă censuril p e n t r u Ardeal, p r e s i n t î n d
r e d a c ţ i a l a t i n ă c a şi c e a r o m a n e a s c ă .
De aici n u i s'a r ă s p u n s c u c e l e b r a o s î n d ă „ o p u s igne, a u c t o r
p a t i b u l o d i g n u s " , ci, a r ă t î n d u - s e c ă e m a l m u l t o l u c r a r e d e istorie
r o m a n ă , d e c î t c a r e s î n t a t î t e a altele m a l b u n e , se vorbi c e v a şi
d e t e m n i ţ ă p e n t r u scriitor, iar, p e n t r u c a r t e , d e confiscare, p e n ­
t r u „foarte relele u r m ă r i " ce p o a t e s ă aibă, c a „ g e r m e n d e r ă s ­
coală". De aici iese şi u n conflict î n t r e c e n s u r a a r d e l e a n ă şi Guvern.
D a r cronica, în a m b e l e forme, r ă m a s e confiscată, şi d. Modrigan
a a v u t norocul d e a o g ă s i în Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj.
Şi el a d a u g e c â i se p a r e a fi d e s c o p e r i t c h i a r o formă mai
deplină d e c î t a c e i a c a r e a servit a p o i ediţiilor c u n o s c u t e .
Ar fi s ă se p r o c e a d ă deci la o n o u ă ediţie (ediţia cu litere l a t i n e
din B u c u r e ş t i e şi foarte defectuoasă). In e a a r t r e b u i s ă s e a-
d a u g e în original t o a t e c i t a t e l e d u p ă a c t e şi cronici p i e r d u t e saii
inedite.
N . Iorga.
*
* *
 Dimitrie Ion Ghica, Istoriile lut Erodot, III, B u c u r e ş t i 1915.
T r a d u c ă t o r u l m e r i t o s al lui Herodot, D. I. Ghica, m o r t a n u l
t r e c u t , a l ă s a t n e i s p r ă v i t ă n u m a i , t i p ă r i r e a celui de-al t r e i l e a vo­
lum, c a r e e şi ultimul al lucrării sale. M a n u s c r i p t u l e r a t e r m i n a t ,
şi astfel p u t e m v e d e a a s t ă z i î n t r e a g ă a c e a s t ă m o n u m e n t a l ă lu­
c r a r e , c a r e n ' a fost m a i a d e s e a s e m n a l a t ă şi a p r e c i a t ă m a l m u l t
n u m a i din lipsa u n u l public p r e g ă t i t p e n t r u a s e m e n e a l u c r ă r i . L a
î n c e p u t se d ă t r a d u c e r e a inscripţiei de la B e h i s t u n a lui Dariù,
d e s c o p e r i t ă la -1874 de R a w l i n s o n . A d n o t a ţ i a e d e o b o g ă ţ i e r a r ă
şi c o n s t i t u i e u n a din cele m a l i m p o r t a n t e c o n t r i b u ţ i i ale filolo­
giei şi arheologiei r o m â n e ş t i la c u n o a ş t e r e a istoriei a n t i c e . Mo­
d e s t u l c o m e n t a t o r n u şi-a a u z i t î n s ă n i c i o d a t ă m a r i l e l a u d e de
care era vrednic.
In a c e s t e n o t e o b s e r v ă m î n s ă că n ' a e x i s t a t (p. 237 n o t a 5)
n u „ P r e s b i t e r Iohan, scriitor din secolul al XH-lea al erei n o a s ­
t r e " , ci c ă se p u r t a prin veacul al XIV-lea o falşă s c r i s o a r e a
aşa-zisulul „ p r e s t r e J e h a n " , presbyter Iohannes, c a r e n u e r a d e c î t
Tegele „Indiei" (de fapt, al Abisinrel). Nici d e Thou n u p o a t e fi
c i t a t c a „Istoria c o n t i m p o r a n ă " , şi u n loc n u s e a r a t ă n u m a i prin
capitol şi n u şi p r i n c a r t e (ibid.). S ă fie unele n o t e î m p r u m u ­
t a t e ? S î n t şi unele î n s e m n ă r i p e r s o n a l e ( e x e c u ţ i a lui Nicolae
S u ţ u , p . 288, n o t a 5).
Ca stil, e x p r e s i i c a „ A r m e n i a n " p e n t r u A r m e a n (p. 329 n o t a
2) a r a t ă o c u n o ş t i n ţ ă i m p e r f e c t a a limbii n o a s t r e .
H. I.
*
* *
Vasile George Ispir, Introducere în studiul religiunti comparate,
B u c u r e ş t i 1915.
O i n t r o d u c e r e l i m p e d e în s t u d i u l c o m p a r a t al credinţelor reli­
gioase. A r e c u r s a u t o r u l t o t d e a u n a la i z v o a r e ? Unele e x p r e s i i c a
„ d a r a fost Hegel c a r e cel d ' i n t ă i u " (p. l l ) = „c'est Hegel qui le
p r e m i e r " , n i - a r s t î r n i u n e l e îndoieli; cf. şi „ e m e r i t u l lui F . M a x Miïller
d e a fi p u s " (p. 13) = „c'est le m é r i t e d e F . M. M. d'avoir m i s " .
I n t e r e s a n t e s t a t i s t i c e din c a r e s e v e d e c ă „ e v a l u a r e a p o p u l a ţ i e i
I m p e r i u l u i R o m a n la m o a r t e a lui A u g u s t a fost ( = a d a t ) p u ţ i n
m a l m u l t decît [dă] a c e i a a I m p e r i u l u i G e r m a n din ( = în) p r é ­
s e n t " (p. 113).
L u c r a r e a v a a v e a folosul d e a i n i ţ i a p e cetitorii el î n t r ' o l u m e
c a r e , în m u l t e privinţi, e s t e cu t o t u l n o u ă . î n t r e b u i n ţ a r e a cărţilor
englese, cele m a l p r e ţ i o a s e pe a c e s t t e r e n , e u n m a r e m e r i t . Bi­
bliografia d e la slîrsit. altul.
N. I.

F o r t u n a t S t r o w s k i , La reconstitvtion de la Pologne, P a r i s 1915.

0 conferinţă a u n u l Polon profesor la S o r b o n a . Multe m i c i
o b s e r v a ţ i i i n t e r e s a n t e . Nobili e r a u în P o l o n i a profesorii, c a n o ­
nicii; ş e s e m a r t u r l a j u n g e a u p e n t r u a fixă n o b l e ţ ă cuiva (p. 15,
n o t a 1). E r a u nobili fără a v e r e " , nobili „ c e n u ş i i " (cu 20-30 s t î n -
j e n l de p ă m î n t ) şi nobili „ p o s e s i o n a ţ î " , în fruntea c ă r o r a s t ă t e a u
m a g n a ţ i i . Cel d'intăiu c a s d e e x e r c i ţ i u al faimosului d r e p t d e
liberum veto, oposiţia u n u i a Ia h o t ă r î r e a t u t u r o r a , e din 1652 (p.
24). Un foarte frumos p o r t r e t l i t e r a r al lui K o s z c i u c k o î n g r o p a t
la Cracovia s u p t o movilă a câril ţ e r î n ă a fost a d u s ă d e ţ e r a n î ,
din t o a t e p ă r ţ i l e Poloniei (pp. 27-30). I.
*
* *
Ş t e f a n K o c z y n s k i , Die Hospodarenstadt Saczawa (în „Gold g a b
ich fur E i s e n - K a l e n d e r " , 1 9 1 5 ; t r a d u c e r e r o m a n e a s c ă în „Viaţa
N o u ă " din S u c e a v a , no. 172).
Autorul, R o m î n cu t o t n u m e l e s ă u polon şi c a l i t a t e a s a d e
„consilier aulic", p r e t i n d e c ă în cimitirul d e lîngă „ g r ă d i n a m ă ­
n ă s t i r i i " d e la S u c e a v a a r fi găsit, — cînd, n u s p u n e — u n si­
criu, în p a r t e a t î r n a t în a i e r prin d ă r î m a r e a m a l u l u i , c ă a r fi
v ă z u t î n n ă u n t r u u n s c h e l e t d e d e c a p i t a t cu capul s p a r t în f r u n t e ,
că, în c e r c a r e a d e a v e d e a m a l bine, sicriul p u t r e d s'a r u p t c â -
zînd în p r ă p a s t i e şi c ă n o r o c u l i-ar fi l ă s a t în m î n ă o p l a c ă d e
m e t a l p u r t î n d i n s c r i p ţ i a : „ I o h a n n e s I a c o b u s H e r a c l i d e s Basilicus
D e s p o t a , d o m i n u s r e g u i Moldaviae, i n g r a t i t u d i n e n e f a n d a p r o d i t u s ,
m i s e r r i m e t r u c i d a t u s , i n t e r i i t n o n i s n o v e m b r i s MDLXIII; r [ e -
q u i e s c a t ] i[n] p [ a c e ] " . A c e a s t ă p l a c ă „1-a î n t o v ă r ă ş i t de a t u n c i
p e c a l e a vieţii s a l e " .
Articolul e foarte i m p r e s i o n a n t . E î n s ă fantasie r o m a n t i c ă s a u
a d e v ă r istoric ? D. K o c z y n s k i a r p u t e a p r e s i n t a , d a c ă s t ă r u i e î n
p o v e s t i r e a sa, fotografia plăcii. Şi d e ce a t ă c u t p a n ă a c u m a ?
N. I o r g a .
 CRONICĂ
In „Miron Costin", IV, p ă r i n t e l e C. Bobulescu dă, d u p ă u n ms.,
o a l t ă v e r s i u n e a „stihurilor" d e s p r e u c i d e r e a lui Grigore-Vodă
Ghica.
î n acelaşi nr., u n a c t de la G a ş p a r Gratiani, c a r e p r i v e ş t e
„ p r a d a c ă n d aii v e n i t A l e x a n d r u - V o d ă şi c'un c u m n a t a lui,
cniazul Core[s]cul: a t u n c e ati p r ă d a t p r e d â n ş i i şi l'eă l u a t b u c a t i
şi s t r a i " (colecţia păr. U r s ă c e s c u ) .
I n s c r i p ţ i a d e p e m o r m î n t u l , de la R o m a n , al lui I o n i ţ â R a c o v i ţ ă ,
s e află şi în Inscripţiile m e l e , II.
*
* *
T r a d u c e r i din izvoarele s t r ă i n e d e s p r e luptele lui Ştefan-cel-
Mare dă d. H. O r g h i d a n (Ce spun cronicarii străini despre Ştefan-
cel-Mare, Biblioteca „ C o s i n z e a n a " , Craiova 1915).
Ici şi colo, stilul p u t e a fi m a l liber. N o t e e r a u a b s o l u t n e ­
cesare.
Aşa c u m e însă, o p u t e m privi ca u n î n c e p u t b u n p e n t r u p o -
p u l a r i s a r e a izvoarelor istoriei n o a s t r e .
L a p p . 32, 4 1 , „ L e v o c i a " e L e u t s c h a u .
î n g e n e r a l lipsesc identificările de localităţi şi indivizi (cf. „Si-
d a c i o v a " , „ D r o h o b i c i a " ; p. 56) ceia ce n e a d m i s i b i l . Colomeia e în
P o c u ţ i a , n u în Podolia (p. 60). Nu î n ţ e l e g ce e „Ascoli ( A n c o n a ) "
p. 71). Cronicele t u r c e ş t i n u p u t e a u t r e c e s u p t n u m e l e lui Lo-
w e n k l a u , t r a d u c ă t o r u l lor în l a t i n e ş t e .
*
* #
î n ziarul „înfrăţirea", III, 36, se d ă u n a c t de la 12 Maia 1817
al lui S c a r l a t - V o d ă Callimachi p e n t r u Evreii din Botoşani, a c u -
s a ţ i c ă din s i n a g o g a lor, a ş e z a t ă „pe u n loc î n n a l t " , s e a u d
„obicinuitele lor s t r i g ă r i şi r ă c n i t e " , de „locuitorii ce sînt î m p r e ­
j u r u l s c o a l e ! n u se p o t o d i h n i " , c ă ati u n cimitir în „mijlocul
t î r g u l u l " , p e care-1 infectează, c ă Evreii, luînd a p ă la u n loc c u
creştinii, îl p î n g ă r e s c cu „vasele s p u r c a t e " ce î n t r e b u i n ţ e a z ă . Apei
altul din 15 F e b r u a r 1821, al lui Mihai S u ţ u , c a r e fixează acelor
Evrei, „breslei j i d o v e ş t i " , o p l a t ă u n i c ă d e 8.000 d e lei p e a n ,
s c u t i n d u - I d e orice d a r e p e d u g h e n i , p e r a c h i u , d e menzil, d e
a n g a r i i , e t c , dînd n u m a i v a m a d o m n e a s c ă de 3 ° / , v ă d r â r i t şi
0

goştiuă.
#
* *
 In u r m ă r i r e a vechilor c ă r ţ i a p u s e n e c a r e a u a p a r ţ i n u t biblio­
tecilor boiereşti de odinioară, m a i n o t e z cîteva, azi în p o s e s i u n e a
m e a . P e u n v o l u m II din „Alphonsine", de Mme d e Genlis, ediţia
din 1808, e s t e , de o p a r t e , i s c ă l i t u r a : R o x a n d r e Maurogeny, iar,
de a l t a la u r m ă : „ t o m u l u alu doile, 1828, Avg. 1 5 " . .
;

*
* *
I n n o u a foaie „ A r h i t e c t u r a " , din B u c u r e ş t i , I, s e d a u c î t e v a
c a s e v e c h i şi cruci frumoase d e dd. N. S t ă n e s c u , FI. S t ă n c u l e s c u ,
I. D. Trajanescu.
* *
î n „Miron Costin", IV, 4, d. C. N. Mateescu d e s c r i e u n frumos
m a n u s c r i p t g r e c e s c de p s a l t i c h i e scris la 7132 (1623-4) de „ar­
hiereul Iacov din Mitropolie U n g r o v l a h i e l " . T r e b u i a d a t ă î n s ă ş i
î n s e m n a r e a g r e c e a s c ă în c a r e e p o m e n i t scriitorul.
F o a r t e i n t e r e s a n t actul, c o m u n i c a t de acelaşi (p. 247), p r i n
care, la 16 Iunie 1813, „bresla croitorilor i telaliî, c a r e s â n t u n a
c u b r e s l a n o a s t r ă , i ş a l v a r a g i i " a r a t ă c ă aii p r i m i t p l a t ă d e la
„ t e r z i b a ş [ a ] Andrico, al Curţi g o s p o d " , p e n t r u lucrul făcut „ p â n p r ă ­
văliile n o a s t r e " , „ c ă t şi călfilor n o a s t r e , c a r e a u l u c r a t în c h i r a n â "
(chirhanu, fabrică).
*
* #
I n s c r i p ţ i a g r e c e a s c ă a bisericii Sf. E c a t e r i n a din B u c u r e ş t i se
d ă d e p ă r . d i a c o n Nic. M. P o p e s c u î n r e v i s t a Amvonul, XVIII,
p. 2 7 1 .
î n a c e l a ş volum, d. Gh. B e r e c h e t d ă catagrafia din 1847 a
m ă n ă s t i r i i Golgota (şi î n ş i r a r e a d o c u m e n t e l o r d e d a n i e ) .
*
* *
D. A l e x a n d r u Cartellieri, profesorul d e la l e n a , c a r e a d u n a
m a l ieri p a g i n i alese din T r e i t s c h k e , dă, în die Tot, VII, p . 559
şi urm., n o ţ i u n e a p u t e r i i de S t a t , die Macht, p e c a r e o u r m ă r e ş t e
în t r e c u t şi In p r e s e n t o glorifică.
* *
î n c ă u n a c t b î r l â d e a n , din 2 O c t o m b r e 1635, în Miron Costin,
IV, 1. K d a t d e „ A n d r e i a ş Ş o l t u z u l c u 12 p r ă g a r l i I o n a ş c o Dinga
i E n a c h e Goian şi Ursul, Vântul şi m u l ţ i o a m e n i b u n i o r ă ş e a n l
d e trag d e B r â l a d u " .
 I n t r ' o b r o ş u r ă plină de m o d e r a ţ i e şi de b u n s i m ţ , d. E m . P a -
n a i t e s c u (Istoria antică în învăţămîntul nostru, din „Buletinul Se-
m i n a r i u l u l p e d a g o g i c u n i v e r s i t a r " , n-1 4) r ă s p u n d e d-lul D. D . P ă -
t r â ş c a n u , al cărui m a n u a l de Istorie a n t i c ă îl c r i t i c a s e pe b a s a
r e s u l t a t e l o r a c t u a l e în ş t i i n ţ ă . S î n t şi indicaţii bibliografice fo­
lositoare.
*
* *
î n c ă u n privilegiu de t î r g m o l d o v e n e s c , al P l o p a n e l ( T u t o v a )
se publică în r e v i s t a Mirón Costin, III, pp. 183-5. Condiţiile sînt
cele obişnuite. D a t a , 15 Maiü 1845. Coloniştii evrei a p a r lîngă
ceilalţi.
*
* »
„ C a t a s t i h u l moşiilor lui D u m i t r a ş c u Ştefan Logofăt", pe care-1
p u b l i c ă d. Gh. G h i b ă n e s c u , în „Teodor C o d r e s c u " I, 3, e de m a r e
folos şi prin n o t e l e de istorie ce c u p r i n d e şi prin lămuririle de
familie. Sinclitichia, sora t a t ă l u i lui D u m i t r a ş c u , iea p e Bilă! Vor­
nicul; el însuşi e soţul Zinicâî, fiica Vornicului Mogîldea. Se
î n s e a m n ă că în D o m n i a d ' i n t ă i u a lui Ştefan T o m ş a a ü m e r s
o a m e n i i lui „în t o a t ă ţ a r a şi la m ă n ă s t i r i u n d e vor găsi a v u ţ i e
şi b u c a t e d e a vicleanilor lui, s ă ia t o a t e , c a r e terii i-aü fost
v i c l e a n " : la P i a t r a , a c e a s t a se face d e Aprodul P é t r e a Sîrbul,
d r e g ă t o r ; Vlădica d e R o m a n A t a n a s i e t r a g e la el un uric de-al
Bilăiesei.
Tot acolo (pp. 47-6) g e n e a l o g i a familiei Negruţ, d a t î n d însă
n u m a i din 1840.
*
„Cazîlbaşii" din Noua-Dobroge de cari v o r b e ş t e , î n t r ' u n articol
frumos, d. G. D i a m a n d y , în Noua Revistă Romînă (XVII, 24),
n u s î n t R o m î n i m o c a n i , ci c u r a ţ i P e r s a n i colonisaţi. Cazîlbaş
î n s e a m n ă în t u r c e ş t e P e r s a n . Se p u t e a şti de a h n i n t e r e a şi
din Ş ă i n e a n u , Influenţa orientală, III, pp. 33-4.
*
* *
Din n i ş t e n o t i ţ e p u b l i c a t e de d. A l e x a n d r u A. Vasilescu în Miran
Costin, IV, 3, se v e d e că n ă v ă l i r e a luí Gabriel B á t h o r y în 1610
a d i s t r u s şi arhivele m ă n ă s t i r i i Gorgota.