\I

I
 � ��Wlalli
•

istoric
. .. ..

____ ___ ?
....
NICOLAE CEAU�ESCU - PRE�EDINTELE ISTORJEI
ROMANE�TI:
levlatcl cle cultarci Cristian Popi$teanu 1
latorlca 0 bo�atl e.xpetlentl lstorlcl:
Ion Popescu-PuJuri 2
An•J XVII • Parlamentele muncltorlmU: Va.sile Niculae, • Soelalla mul
are rldlelnl fstorlee In RomAnia (II): Marian n $tefa
Mr. • (193) Paginl de latorle mllenarl:
!lie Minea 10
_ aprllle 1913 caataeuzlnll moldovenl:
$tefan S. Gorovei. 13
• Tezaurul de Ia Saeoful Mare :
$tefan Burda 11
···� ,., Dlmltrfe Brltlanu - ,Azl vi vol vorbl 4espre RomAnia":
CRISTIAN POPI$TEANU Anastasie IorJ[ache 20
Cea de-a doua bJtllle de Ia Arnhem 23
Collllul r•claC1fll Vlnlete de pe Downlnc Street:
•
]ohn Colville 29
DUMIIIU AUM$
Rom.Anla. - o veche eunottlntl:
CONSTANTIN ANTIP Elisabeth Barker 33
VlltOIL QNDEA Francisco de Goya - artl fl lstorle :
NICOW COPOIU Alexandru Cernatoni
LUDOVIC DEMINY 1928. Un doctorat romAneae Ia Part s :
Dumitru Preda 36
mu GEORGESCU •

Drumul spre Pearl Harbor :

DINU C. GIUIESCU Gordon W. Prange
$11FAN PASCU
Prea plminteltlle trebutl ale mlslonarulal Juan Pizarro :
M. PETUSCU·DIMIOVIJA G. Francesco Gamboa 48
pa:AN $1EFANESCU In Bucurettl, aeum 50 ani 52

• Mfracolul ceaaulul elvetla n :

51
David S. Land.es

• Concursul Magazin istoric, eclltla 1983 28

••• • Clrtl aoaite
Ia redactte ••• 42 • Potta Magazin istoric- 62

(!) De-a lungul secolelor, ceasornicul a mlsurat

nu numal scurgerea tlmpu­
Jui, cl Si a istorlei, tn multe cuuri el tUnd sl o operl de art.\, cum este Vi
eel dln Imagine, executat tn i817, din bronz, $1 lnsotit de fl&W'a Jut Hannibal
(4) DouA orologu deventte celebre, ca martore ale multor evenlmente
i�ttorice: a ) Big-Ben - din Palatul Wel'tminster ot c) eel din Turnul Spa&ski
- al Kremlinulul; b) ceas care a apantnut domnltorulut UntrU, Alexandru
loan Cuu <Jdt:zaul de istorle al R.S.R.), $1 d) carul lul Apollo, ceasornic.cu
ornamente de portelan de Metssen $1 bronz (sec. XVIII), Ci�JJ'uolul eeuulnl
elve*l� p. 58)
(J) Plctura m urall dJn tara noastrA (cu precldere cea din Bucovtna) a
tollt eloglaU de flavan�l de prefltlglu din lume $1 anallzau tn temelnlce lUCJ'lri,
ale cAror baze au to11t puse, tncl Ja lnceputul veaculuf nostru, prlntr-un funda­
mental studiu datorat lui I.D. $tetanescu. Pe llngl valoarea arUstlcl lnestl­
mabill. aceasta picturl pr ezlnU $1 un deosebtt interes lstorJc ca docum�t
al trecutuluJ, al vietU $i glndlrJJ stra.mosnor nostrl; fragment dlntr-o tre.sol
din ctltoria Arbore (Jud. Suceava), reprezenttnd un rege tnconJurat de curtenU
�i (1928. Un docwra& romAneso Ia Parts. p. 36)
(j) Madrllenll tn l'lrMtoar�. DetaJlu dln ptctura PaJIIfea St. 1114rot de
Franclr.co de Goya. ln planul dol, panorama Mad.rlduJ\Ji CFrancllco de GoJa ­
artl 11 lat.rle, p. 3\)
Macbeta artisticl a copertelor <D ® ; arbitect Ascanlo Damian

63
 •

Stabllifl mal tntii in Tara Romlneasci � �um aritam fl in numetele t t tl 12/1982

ale revlstef noastre - Cantacuzlnil Joaci un rol Important, tlmp de feste trel veacurf,
fl in istoria Moldovel. Firi intreprlnzltoare, iubitori de culturl, dovedlnd o mare capacitate
de integrare in realltltlle social-polltlce ale lumlf romlneftl, el au Uuatrat, pdn cuvintul serfs
fl acflune politicl, tendlnfele poporuluf in mljlocul cirula au trlit fl ale cirut rilzulnte fl fe-au insu,it.
Leglturlle strinse fl permanente dintre cele doul ramurl ale famlllef au fost fl ele,
. in ultimA instantl, expresfa unltlfll lumll romlnettl. Jnalfl dregltorl,
clrturari ,1 dfplomatl de prestlglu, dar fl domnltorl in ambel� prlnclpate, Cantacuzlnll
au contrlbult, Ia rindul lor, Ia cretterea leglturllor dlntre cele dpul tlrl romlnettl,
Ia dezvoltarea fl intirlrea conttlintel unltltU poporulul romAn.

'

0 I
•

�TEFAN S. GOROVEI

In lstorla Moldovel din seeolele � XVII­
XIX, CantacuzlnH au detinut, de asemenea,
un toe de frunte, paginl lnteresante din cro­
nlclle acestul prlnclpat rornlnesc e xtracar­
path: lllndu-le consacrate, de cele mat multe
orl, cu cuvlnte de laudl. 0 monogralle a
ramurll moldovene a Cantacuzlnllor, care sl
punl in evldentl rotul lor in evolutla polltlcl
tl culturall a ptlnclpatulul, nu s-a alcltult
incl, defl, flrl indclall, sublectul ar merlta
osteneala.
familiei Cantacuzinilor ( t 787) - ,unlca genea­
logle bolereascl mal intlnsl decit o spltl a
neamulul aruncatl pe o foale de hirtle", cum
a caracterlzat-o N. lorga - tl de Ia cronlcarll
moldovenl, adlugtnd multe din documentele
publlcate tot de lorga (unele dln ele cu paglnl
de adevlratl cronlcl de famille I), vom Jncerca
si scllltim, in cele ce urmeazl, citeva din
prlnclpalele momente ale lstorlel acutul neam
strltuclt. A fost - trebule spus de Ia inceput
- un neam de oamenl din aeela pe care Camtl •

Pornlnd de Ia opera banulul Mlhall Canta­ Petr�scu 1-a deflnlt drept ,suflete tarl": au
cuzlno (din ramut·a munteanl), Ghenealoghia avut tot tlmoul conttllnta ci alcltulesc,
'

• 13
 .
.

Jmpreunl cu eel din Tara Romlneasel, o
unlcl, m�re tamUie, al clrel prestlglu trebula
aplrat (slot grlltoare, In acest &ens, desele
ptlbegll ate unor Cantaeuzlnl motdovenl In
Viteazul, tar o alti fati, Bela, a lost ascen·
denta puternleel famllll bolerettl a Rusetet­
tllor. Andronlc, claltorlt cu Irina Ralll, a
avut tase blletl ; to11 avea sl a erie N. lorga
� .

Muntenfa, precum· fl faptut c• In pometnlcul - ,a-au tmplttltlt de bolerll romane,u

.
•••

mln.lstlrll Blserlealil din Moldova se alii
trecutl tl ,Cantacozlne-.tll de Ia Tara Vala­
hlel") ; au fost oamenl cultlvatl (nu doar ,
&lmpfl ttlutorl de carte), conttlentl de lnsem·
nltatea creatlel cuttutale, unll dlntre el ade·
vlratl clrturarl. Mtndrl de descendent• lor
bizantlnl, au purtat tntotdeauna paJura blce­
fall, intrelnalntind-o In algllll, pe mormlnlC, .
in plsanllle blserleUor ctltorlte de el fl ehlar
pc uncle ldjuterll (1n Uste cu asemenea oblecte,
am ldentlfleat ,,o pajurl eu ru�lnurl" fl ,un
Jette [medallon] cu faJurl cu dlamant")
Pentru a urmlrl m�l UfOt evotutla aceatef
famlllt - care, tn eele patru seeote de vletulre
in Moldova, s-a ramlllcat suflclent pentru ca
teeonstltulrea arborelut geneatoglc sl prezlnte,
uncorl, dlf lcultlU - • n� cesarl tntoarcerea
spre punctut obfrtlel eomune : Mittan Canta­
cuzlno (Seitanoglu), eel ucls dln ordinut sul­
tanulul Ia 157�. Dintre coplll .sll, un flu,
Andronic, a fost strlmotul Cantacuzlnllor·
Au fost mal ales postelnlcl tl vlstlernlcl, din
cauza cunottlntelor lor tl din cauza prlceperll
Jn mtnulrea JJanllo.r fl lncrederll ee merltau
'pcntru eonttllnta tor". In adevlr., ca Jl Andro­
nlc lnsutl (mare vlstlernlc tn Tara Romaneascl
, Ia 1 591·1:;92), trel dintre .fill sll au fost marl
vlstlernlcl to Moldova: Enache (eu posterltate
necunoscutl , Mihail (tatll vlltorutul domnltor
Dumitra�o Cantacuzino, flrl urmatl In
�lnle b.lrblteascl) fl Iorda.che,. din care vor
desclnde totl CantacuzlnU moldovenl.- lmpre­
. unl cu lordache, s-a mal stablllt In Moldova
fl un aft Irate, Toma Cantacuzino, tn tlmp
ce po&telnlcul Constantin (mort Ia 1 662) va fl
intemeletorul ramurll muntene a acestef fa..
miiU. In sfirtit, despre un at taselea Irate,
Dimitrie, banut Mittan Cantacuzlno va con­
semna tn opera sa cl ,,ateztndu-se cu llculnta
Ia Crtm, a luat legea mallomedanl. Dlntr-insul
se trag tl attll1, pururea.-;socotltl tntre eel de
clnste mtrzaelf' Urmatll sll - serle acelatl
.

din 11rlle romlne ; o fatl, clsltorltl cu un autor - au ptstrat sterna veche cu vuttarut
RaUl, a tost mama lui Dlonlsle Raltl- Paleolog, blcefal, ,dupl cum fl eellaltl Cantacuzlnl,
mltropollt (titular) de nrnovo, unul din eola­ fl de�pururea aveau corespondentl cu Canta­
boratorll tl sfetnlcll aproplatl al lui Mihal cuzlnll eel din Moldova".

. -

Canta.cuzino a fost Anita. Vo­ ga - caruia ti aparf.in aceste

Povetele legii
in care credeau
Toma � lordache Cantacu­
zino, cu care tncepe istoria
propriu-zisa a Canta.cuzinilor
din Moldova, apar tn docu­
mentele moldovene�ti tn 1618,
tn prima domnie ·a lui Radu
voda Mihnea (1616-1619), r3.­
mtntnd prezenp vreme de a­
proape cinci decenii, tn locuri
de frunte, tn Viata politica a
principatului. ln�tmplarea. a
facut ca amtndoi s� se casa·
toreasca de cite doua ori, de
fiecare data cu fiice de boieri
pamtnteni, care le-au adus nu
numai folositoare rela1:ii poli­
tice, tnrudiri cu cele mai mari
� mai puternice familii boie­
re�i din Moldova, ci � imense
averi: fiecare jup�nita era tn­
zestrata din bel�g tn primul
rtnd cu mo,ii, care s-au adau­
gat acelora. cumparate de ei
tn��i. E suficient sa amintim
ca a doua sope a lui Toma
,
• tn cursul unel expunerl detPre
familia CantacuzinJJor flcute tn t 973
rontar Prajescu - dintr-unul
din cele mai mari neamuri ale
Moldovei medievale sora
- ··
cu sotia cronicarului Grigore
Ureche ¢ vara. primara cu
Doamna Tudosca, sotia lui
Vasile Lupu ( 1634-1653). Cit
prive�te pe Iorda.che Canta­
cuzino, prima lui sof.ie a fost
Catrina Bucio�. sora cu aceea¢
Doamna Tudosca, iar cea de-a
doua sof.ie, Alexandra, era
fiica bogatului �i influentului
boier Gavrila� Mateia� (mare
logofat al Moldovei tn vremea
lui Vasile Lupu) � a Strbcai,
sora lui Miron voda Bar­
novschi ( 1 626·1629; 1.633).
Aceste tnrudiri explica .tn
suficienta masura sprijinul pe
care fratii Cantacuzino 1-au
dat lui Vasile voda Lupu tn
primavara anului 1 634 pen­
tru a ocupa tronul Moldovei.
Fire�e. acest sprijin nu a ra­
mas, la rtndul sau, n&recom­
pensat, Iordache fiind numit>
mare vistiernic, iar Toma -
mare sluger, mare stolnic �i mai
apoi mare vornic al Tarii de
Sus. , Toata ctrmuirea tndelun­
gata a acestui voievod se razi­
cuvinte - a facut un frumos
portret f�atilor Toma � Ior­
dache Catitacuzino, rezumtnd
a.ctivitatea lor tn slujpa patriei
adoptive � definindu-le carac­
terul, pe baza marturiilor cu­
lese din documente �i din cro­
nici. ,Ca � fratele lor (Con­
stantin Cantacuzino postelni­
cul, din� Tara Rom!neascaY, ei
tr3.iesc- tn tnd.eplinirea povete­
lor legii tn care credeau. Do­
rinta de bogaf.ie �i putere
nu-i face niciodata sa treaca .
peste hotarele lor, dincolo de
care vad ru�nea din partea
oamenilor �i pedeapsa din par-
'-tea lui Dumnezeu. Pe un
ti�p de hrapire � cruzime,
ctnd puterea �emilostiva smul­
gea hrana pentru lacomia tqt­
deauna flamtnda, ei dau tna­
poi mo�ile du�manilor de moar­
te, pe care nu cred ca au
dreptul sa le staptneasca �.
ctnd toti se plecau tnaintea
vorbei temute a domnului, ei
ti tnfrunta mtnia, daca e vorba
de intere�le sara.cilor �. cu
primejdia lor, ei pot tnlatura
sarcina ce i-ar strivi pe ace�-
tia". ·

Ia Inatitutul de lftorle wN. Iorga"

din Buc�ti. prot. Al. Randa de ma pe averea ¢ sfatuUor'', fiind. Aprecierile lui N. lorga· stnt
• Ia SaJzbure (Austria) a p().,v.estit an:dndoi, "96meni cu pricepere justificate, tn adevar, de cele
.
·

el a eunoscut o urma$1. a aceste1

ramurl, tn cursu! celut de-al do1Jea tn negociatii. buni de sfat tn . ctteva marturii care, � ele,
rl&bol mondlaJ. aceasta privinta". Nicolae lor - merita a fi cunoscute direct.

14 •
'
 Cele dintti provin de Ia Miron
Costin. Inruditi - prin Miron
voda Barnovscbi - cu Ior­
dache Cantacuzino, fratii Cos­
tin (rama�i tn Polonia dupa
moartea tatalui lor, hatmanul
Iancu Costin, Sn 1 650) au fost
adu� tn Moldova de catre
lordache Cantacuzino : ,1-a
scos din tara streina - se
spune tntr-un document din
166:� - � i-a strtns la · dum­
nealui � i-au crescut tmpreun!
cu iiii dumisali, fiindu-li ca.
Costin - ,singus. de buna­
voie, ca un miel sw e giunghie­
re". Noul domti le-a confiscat
averile � i-a tnchis tn cmtile
sale de la Buciule�i; ,acolo -
va povesti Ion . Neculce, in 0
sama de ouo.inte multi
groaza le facea �i umbla noap­
tea cu luntrea pre apa Bistri­
tii. de-i sparie ca-i vor rastur­
na in Bistrita. $i le-au luat
tot ce-au avut, $i sate, �i
haine, �i odoa­
ra, � bucate, .,.,...,.e,:, ....
: �. ...
fostu ace�ti doi aicea, tn tara
aceasta, (mai] ales lordachie
visternicul, [cbiar �] fara scri­
soarea mea credzu ca va tnli
numele lor tn veci tntr-aceasta
tara, de pomenirea oamenilor.
de om in om". Domnul le-a
restituit � mo�iile, recunos­
ctnd ca }e luase ,CU asupreala.
caci sa tamplasa vremile C\1
scarba" .
C'E>i doi frati au reintrat in

un p!rinte. $i fetele le-a:u �i barti gata [pe- ·

maritat � le-au tnzestrat �i �n] noaodzaci
au facut multa cheltuiala cu de mii de gal­
dtnsele". Costinii fusesera nu beni de aur un­
mai putin de cinci fete �i � gure�i".
baieti ! Unul dintre ei, viito­ De� de la
rul cronicar, care �i-a facut curte se trimi­
ucenicia de boier tinar in teau poruncile
casa vistiexnicului lordache ,una dupa alta.
Cantacuzino, va avea pentru sa-i omoara"
acesta din urma cuvinte din­ totu�i crima nu
tre cele mai frumoase, ca s-a faptuit, pen­
pentru ,un om intreg ce era tru ca marele
Ia toata. firea" . Istorisind impre­ arma� Grigore
Jurarile casatoriei fiicei lui Haba�scu (vii­
Vasile Lupu, domnita Maria, tor batman,
cu cneazul Janusz Radziwill personaj al unu­
(1645), proiect la care fratii ia dintre roma­
Cantacuzino se impotriveau nele istorice ale
din motive politice � religioa­ lui H . Sienlde­
se, . Miron Costin scria aceste wicz) ,n-au vrut
cuvinte ·despre cei doi boieri: sa se grabeasca
,care capete de-'abea de au sa-i omoare".
avut cindva aceasta tara sau Salvarea le-a
de va inai ave a" . venit din par­
tea fratelui lor
din Muntenia: 1
lnterventia tocmai atunci
a murit Matei
lui $erban voda
•

De�i de mai multe ori � -au
manifestat dezacordul fata de
politica lui Vasile voda, fratii
Cantacuzino 1-au urmat, to­
tu�. pe acesta in pribegia sa,
tn 1653, tncercind sa-�i folo­
seasca putere a· � relatiile pen­
tru a-i redobindi tronul pier­
dut, de!ji se ,bucurau" acum
� de ostilitatea celuilalt ginere
domnesc, Timu� Hmelnitkil,
din cauza opozi?ei pe care o
aratasera fata de casatoria
frumoasei domnite �uxandn.
cu acest fiu al batmanului
cazacilor ucraineni. tn cele
din urma, amtndoi fratii au
c!zut tn miinile lui Gheorghe
vodl $tefan ( 1653-1658), eel
care uneltise tnlaturarea lui
Vasile voda: Toma a fost
prins la Suceava, iar Ior�ache
a venit - cum scrie Miron
• Ma��t�ztn istoric, nr. 2/1977.
Basarab ( 16�2-
1654) � tronul
muntean a fost.
ocupat de Con­
stantin voda
�rban ( 1 654: "'
16�8). cumna­
Foiwruifalatului ,Cantacuzino din Pa�cani (uc. XV/ / ,
tul postelnicu­
lui Constantin cron tn p. t 3 : sterna Cantacu:inilor. aJG cum aJ>(lre ea fntr-ur.
Cant a c u z i n o ;
OflTaf realizat din porunca marelui vistiernic Theodor
Cantacuzino fi afla.t in colecJiile Biblio�ii .Academiei
un sol grabnic R.S. Romdnia
al noului domn
muntean a strabatut distan1;a viata politic! a tarii tQ. 1659,
dintre Bucure�ti �i la�, calare, ctnd tronul a fost luat de
,intru o dzi �i intr-o noapte" ­ �tefan voda ( 1 65ll·1661), fiul
timp record pentru vremea lui Vasile Lupu. Iordache �i-a
aceea ! - aducind o scrisoare redobindit marea vistiernicie, ·
prin care Gheorghe voda Stefan iar Toma a devenit mare
era rugat ,sa-i sloboad� pre vornic al Tarii de Jos. Ca un
acei doi boieri, sa nu-i omoa­ act de reparatie fata de sufe­
ra" . Salvarea fratilor Canta­ rintele � umilintele nejustifi­
cuzino, aproape miraculoasa. cate la care fusesera supu�i
a fo.st socotita de Miron Costin de Gheorghe $tefan, le-au fost
drept 0 rasplata justificata daruite mo�ile acestuia � ale
pentru calitatile �i comp�rta­ rudelor sale (neamul Ceaure�·
mentul lor, .. ca ce oamf"ni au tilor), confiscate de domnit-

15
dupa pribegirea. fostului voie­
vod ( 1658), dar Ca.ntacuzinii
au avut mindria !}i demnitatea
de a le restitui, la rtndul lor,
nepoplor lui Gheorghe voda,
cu care, ulterior, vor stabili
� legaturi de rudenie.
De� mari dre gatori tn dom­
nia lui �tefani�a voda, Toma
paharnicul (cu al clrui baiat,
I ordache- Toma, se va stinge
aceasta ramurl) !}i doul rete
- Ca.trina, sopa hatmanului
Velicico Costin, fratele croni.:
�rului, � Nastasia: mama
viitorului domnitor Mihai Ra­
covitl.
trei ani, W.trtnt;L Ca.ntacuzinl a
murit. Rolul Alexandrei Ca.n­
tacuzino tn formarea viitoru­
lui cronicar a fost, desigur,
covtr�tor: .,ln casa acesteia
- constata cercetatorul D.
Velciu, care a consacrat ample
studii celor trei mari cronicari
ai Moldovei· medievale - tn ·

�i Iordache au avut curajul care, tntr-un timp se faurea

sa i se opuna (cum se opuse­
sera � lui Vasile voda tnsu�).
atunci ctnd ttnarul domn a
vrut sa mlreascl una din
darile vremii, fumaritul. Mt­
nios, domnul ,.au scos hage­
riul �i s-au rapezit sa de tn­
tr-in�ii. �i ei au fugit din
casa afara", fara sa renunte
tnsa la op)zi�ia care li se
parea justificata. .,Macar ca
Aaaindoui tronurile
.
istoria Moldovei � tn care
traise, o bucata de vreme, un
tnainta� al sau tn ale scrisu­
,t priacipalele dregitorii lui, cronicarul Miron Costin,
�i-a descoperit Ion Neculce
Mult mai bogata a fost !m a�i voca�ia de istoric".
posteritatea marelui vistiernic Nlscut pe la 1_6:i5, Toder�­
lordache Ca.ntacuzino ; din pri­ co Canta-cuzino - sau, cum
ma sa clsatorie, a avut un �i-a spus (�i i s-a spus) multO.
singur fiu, Todera�co - per­ vreme Todera.JW lordtUhe
sonalitatea cea mai tnsemnata a fost casatorit cu 0 strane­
·­

acei boieri era greci - re­
zuma Ion Neculce - dar sa
pun� tare pentru tara �i- pen-
din generapa urmatoare a poata a lui �tefan voda Tom�
Cantacuzinilor moldoveni , ( 1 6 1 1 - 1615, 1621-1623), a­
iar din a doua clsatorie. un nume Sa.fta Bout. Nu este
exclus ca aceasta. casatorie,
realizata tn februarie 165R,
tn ultimele saptamini ale dom­
niei lui Gheorghe voda $te­
fan, �i care i-a adus noi relatii
tn lumea boierilor moldoveni,
sa fi fost proiectata tn vederea
stingerii totale a vraJ bei dintre
domn � Ca.ntacuzini, tntructt
mireasa era nepoata Doam­
nei Safta, sotia lui Gheorghe
$tefan.
Todera�o Cantacuzino a
parcurs treptele boieriilor mol­
\

• .de mare vistiernic, detinuta
Dou4 det4lii aculpturale de la Palatul Cantacuzino din PafC(lni fnl<lliJind
mmele Cantacuzin.ilor fi a Moldoui
tru 0bicei nou sl nu sa faca,
ca obiceiele cele noao fac rasi­
pa · �rilor � peire domnilor".
t n anii care au urma.t moq ii
lui $tefani�a voda Lupu (· 1661 ),
fra�ii Cantacuzino au fost, de
c1teva ori - fiecare tn parte
- ,,ispravnici" ai scaunului
domnesc (un fel de regenp).
Iordache a murit pe la 1664-
1 665 � ,.cu multa pofala
[stralucire, fast), � cu mare
jele despre toti pemintenii
1-au tngropat tn (manlstirea)
Barnovschi (din la�i, tn vir­
tutea tnrudirii cu ctitorul ei]
ca., micar ca era grec. om
strein, dar era om bun; sa
pune tare pentru peminteni
la domnie". Toma a murit tn
1666 � a fost ingropat tn
alta ctitorie domnt"ascl din
lasi, la manastirea Golia; el a
" neasca, unde, dupa doi sau Duca - aflat acum tn a
tasat trei copii: un fiu, �tejan
•
dovene�i (ptrcalab de Hotin,
mare comis, mare spatar, mare
paharnic), pina la demnitatea
� de taUt sau; pentru aceasta
funcfie tl recomandau, desi­
gur. � calita�ile sale de om
priceput tn afaceri, oglindite,
a.lt fiu, numit tot Iordaclle, �i dealtminteri, tn buna ortn­
trei fete : Maria, clsatorita cu duiala tn care �-a finut pro­
marele vistiernic Gheorghe Ur­ pria avere, a� cum se vede
sachi, unul din eei mai bogati dintr-un catastif a1 slu. Pri­
oameni a.i Moldovei acelor ani, ceperea tn ale finantelor rezul­
dar cu un destin tragic; Sajta, · ta �i din faptuJ ca tn 1072,
casatorita tn 1662 cu Lupa�o ctnd Gheorghe vodl Duca
Buhu� (unchi al Saftei Buhu�. ( 1665-1666; 1668-1672; 1678-
sotia carturarului stolnic Con­ 1 683) a fost schimbat, tn tim­
stantin Cantacuzino din Tara pul campaniei de .la Hptin,
Romaneascl) � Catrina, mama cu $tefan vodA Petriceicu,
viitorului cronicar Ion Neculce. acesta. din urma a. hotl-
Acesta din us:ma (nlscut Ia rtt mentinerea lui Toder�­
1672). rama.s orfan de mic, co Cantacuzino la marea vis­
a fost crescut de bunica sa tiernicie : .. �m socotit tot sa
Alexandra Cantacuzino - .,lor­
dlcbioaia. vistierniceasa cea fie dumnealui Toder3l00, plna
batrtna". cum i se spune tn sa va radica b '
irul, ca ne sta
documente. Cu ea � cu -casa: tn spinare � vreamea este
ei, .a pornit Neculce tn 16R6, •.o.XU
SOSl'-4 .,. .
in # pribegw;· •gasind adapost
la rudele tdin Tara Rom:l­
ln 1683, ctnd Gheorghe voda

1 6·
 '
•

treia sa domnie moldoveneas­ dovei in iunie 1 685. Cu acest in mod cert, di. marele vif.­
ca '- a trebuit sa piece cu. prilej. cinstea ce � are a lui tiernic avusese acces la ma­
o�tile la asediul Vienei, toata Todera�o Cantacuzino era: sa nuscrisul cronicii lui Ureche
boierimea fiind bucuroasa de se ispraveasca rau, pentru ca �i cunoscuse �i activitatea lui .
plecarea domnului, din partea beiul de Tighina, venit sa Simion Dascalul. Dintre car­
caruia nu avusese decit umiliri, aduca firmanul de mazilire, tile scrise pentru el, s-a pas­
au ramas caimacami ai tarii 1-a pus ,tn fiera �i 1-au dus trat un cronograf (ms. rom.
logofatul Neculai Racovita, vis­ la gazda lui, sa-l puie la po­ 86 din Biblioteca Academiei
tiernicul Cantacuzino � spa­ preala, pana a vini Cantemir · R.S. Romania), pe care co­
tarul Paladi. La tntoarcerea voda, sa dea sama de rasipa pistul 1-a tmpodobit cu sterna
lui Duca insa, Cantacuzino a tadi". A fost nevoie de inter­ Cantacuzinilor, dedicindu-1
refuzat (ca. �i Racovita, dealt­ ventia boierilor, care au pus ,prea cinstitului, celui cu frica
l· minteri)' sa mai colaboreze cu cheza�ie pentru eliberarea sa. lui Dumnezau cuprins � cu
domnitorul, fugind tn Transil­ La cererea noului domn � bun dar daruit �i den bun
vania, printre ai dl.rei nobili a lui $erban voda, Todera�o rod cinstit �i luminat odraslit,
avea cuno�inte. Todera�o s-a a plecat la Poarta, impreuna dumnealui giupanul Theodor
numarat printre acei boieri cu alti boieri, · ca sa sustina Cantacuzino, marele vistiarnic
care, la 1 ianuarie 1684, au acuzatiile tmpotriva lui bu­ ot Moldavskoi Zemli", urln­
cerut ca. domn, din nou, pe mitr�o Cantacuzino ; moar­ du-i ,toata. bucuria � sana­
$tefan Petriceicu. A fost tnsa tea 1-a prins la Tarigrad, la tatea". Ironia soartei a fa.cut
numit Dumitf'a§W Cant�cuzi­ inceputul anului 1686, trupul ca acest manuscris sa fie ter­
n9, in domnia caruia (a. doua fiindu-i adus - cu cheltuiala. minat dupa moartea lui Tode­
domnie in Moldova - 1684-
lui �rban voda - � tngro­ ra�o �i scrierea lui sa fie
pat in Moldova, la manastirea platita de unul dintre fiii lui,
1 685) Todera�o vistiernicul . Bisericani. La moartea nea� logofatul . Ioniltl Cantacuzino .
- fiindu-i var primar ca �
1 teptata a lui Todera�o Canta­ Acesta - eel mai mic dintre
�rban voda, din Tara Roma­ cuzino, ,ramas-au destula da­ cei patru fii - a murit tinar,
neasca - s-a aflat utn mare torie" asupra fiilor sai. care . la cttiva ani dupa tatat sau
au trebuit sa 0 acopere, de� (in 1 692), dar a fost singurul
cinste". ,El era alfa � omega - cum spune unul dintre ei care a lasat urma�i tn· linie
:
atunce in Tara Mo1dovii". A - ,n-au fost a casai noastre,
fost, desigur, unul din mo­ ci au fost a visteriei Moldovei, barbateasca. Dintre ceilalti fii,
mentele de virf ale puterii pusa asupra noastra, de la o s-au remarcat doi, Vasile �
' sama de domni". Ceea ce a fa­ Ilie Cantacu2ino. Primul a
politice a Cantacuzinilor tn cut pe Ion Neculce - care avut o cariera mai scurta
'
.
principatele romane : amtndoua confirma �tirea acestui docu­
(mare spatar 1693- 1 695, mare
tronurile � principalele dre­ ment - sa exclame : .. A�e
1 \
gatorii le a.Partineau. Dumi­
vornic al Tarii de Sus, 1701·
sint de bune boieriile, tn
1702), murind �i el Unar,
tra�co voda era tnsa departe Tara Moldovii, de la Vasilie
pe la 170-i. Cel care a j ucat
de varul sau din Muntenia: voda incoaci !"
un rol mai tnsemnat a fost
,.om nestatator la voroavi.
talpiz [intrigant], amagitor", !lie Cantaouzi!'o, personaj
cheltuitor �i desfrinat, el n-a Cu folos $i cu pagubi
· ciudat, pentru care Ion Ne­
lasat in Moldova un nume culce nu va avea, in cronica
Todera�co Cantacuzino a sa - de�i ti era var pHmar
bun, la defectele sale adau­
fost, ca multi din familia lui, - cuvinte prea blinde, iar
gindu-se �i calamitati naturale
un om iubitqr de �tiinta de Dimitrie Cantemir i1 va descrie
(un document de mai ttrziu
carte �i interesat de cunoa�­ in IsttJria ierf\glificd sub nu­
mentioneaza ,foametile cele
terea istoriei. E sugestiva, tn mele de lv!iJa sall,atecd. Casa-
' mari, la dzilele rapousatului .
acest sens, tnsemnarea aflata torit cu una din fiicele croni-
Dumitra�o voda Canta�uzi­
pe un manuscris al cronicii carului Miron Costin, Ilie Can­
no" ) .
lui Grigore Urecho, mentio­ tacuzino ,s-a amestecat ne­
C3.derea lui Dumitra�o Can­
nlnd cars.cterizarea pe· care el contenit - cum scrie N. Iorga
tacuzino a fost urzita chiar
a facut-o lui Simion Dasca­ - cu folos �i cu paguba, in
de varul sau din Muntenia,
lull, autorul ,basnei" despre uneltirile �i dezbaterile timpu­
care avea nevoie - pentru
izvodirea poporului rom!n : ,de lui".
planurile sale politice - de
ne�tiinta �i de minte putina Ajuns, la 1705, mare vistier­
un om de tncredere in scaunul
era acel om". Se poate deduce, nic al Moldovei - ca �i tatal
Moldovei; cu concursul boie­
rilor moldoveni pribegi1:i la 1
Transcrllnd utopisetul Tdrii Mol­ �i bunicul sau ! - tn domnia
dof>ei aJ lui GrJgore Ureche. Simion
Bucure�ti, alegerea lui $erban DascAlul a introdus tn textuJ cronlcll lui Antioh voda Cantemir
voda s-a oprit asupra lui Ptic uneJe pasaJe Jipsite de temei $tiin­
asupra originH poporului romAn,
( 1 695-1700; 1705-1707), a

Cantemir cl ucerul, care a �i rapt ce 1-a atras critlci aspre din devenit un fel de mentor ai
partea lui Miron Costin Sl a altor
fost instalat tn domnia Mo 1- cArturari din trecut - n.r. ( Continuare tn P· 2G)
-

_, 17

de manuscris pe care Kathie
sau eu le-arn modificat. Ma
tntreb adesea cum poate sa
se ocupe de toate attt de bine.
lmi face pllcere sa ma odih­
nesc tn birou.. Aceasta tncapere
este locul unde eu traiesc cu
adevara.t. Ctnd ma tntind pe
canapea sa ma od,hnesc, sune­
tele domolite ale muncii ma
tnconjura cu o armonie lini�­
titoare . Ma gasesc tn mijlocul
vietii active �i cu toate aces­
tea nu stnt a;colo in aceste
momente. Apoi, peste nn oare­
care timp, slabiciunea mea
dispare �i ma ridic. Atunci,
timp de 0 secunda durerea rna
izbe� cu o intensitate nimi­
citoare. tncerc sa nu-mi tt­
rasc prea mult piciorul, reve­
nind la birou. Ctteodata, ctnd
rna simt prea rau pentru a
lucra, eu trebuie sl-mi rostesc
in sinea mea un discurs mobi­
lizator �i dupa aceea in dteva
minute reu�sc totdeauna sa
reintru tn starea de spirit
a anului 1944. Cred ca noi
zburam tn momentul de
fata tn scrisul nostru cu o vi­
teza pe care n-am avut-o ni­
ciodata la cartile anterioare."
.
M anuscrisul la Un · pod
prea indepartat este ter­
minat pe 2·7 octombrie 1973.
•
La 23 noicmbrie 1974, la orele
19.44 autorul sau se stingca
in camera 1 428 a Spitalului
Memorial Sloan Kettering din
New York. Pe ultimul lui
drum, Cornelius Ryan avea
sa primeasca onorurile date de
fo�ii combatanti ai Diviziei 82
aeropurtate, precum �i ale
veteranilor Diviziei 101 aero­
purtate, ai Armatelor 1 � 3 �
Diviziei 4 americane, precum
� a nurnero�i lupU.tori anti­
hitleri�ti britanici, france zi,
olande zi, americani, tn vreme
ce eel mai cunoscut comentator
.
american de radioteleviziune,
Walter Cronkite, reamintea cu­
vintele lui William Faulkner.
�i a.Stfel intra tn eternitate
Cornelius Ryan, un reporter
antifascist, devenit scriitor is­
toric, tntr-o ultima infratire cu
suferintele eroilor sai.
26
'
CANTACUZINII MOLDOVENI.
( UrTTUJre din P· 17)
domnului, . alaturi de grecul asemeni, din neamul Canta-.
Panaiotachi Morona, casatorit cuzinilor - a rugat pe Raco-
cu o vara primara a sa. ,.$i . vita ,sa-l lasa pe Catacozino,
sa potrivis-amtndoi ace� doi cu fata lui � cu alte rude, sa
boieri tntr-o fire, dupa cum marga tn Tara Munteneasca,
sa dzice tcalul rtios
0
copaciul scortost: iuti, mtndri,
mincino�i. fatarnici, giuratori
pentru hiece, amagitori". Con­
trar bunicului sau - care
se opusese la marirea birurilor .
- !lie Cantacuzino 1-a tndem­
nat pe Antioh voda sa puna
biruri noi. Politica de· tnas­
prire a fis�litatii fi atitud.inea
fata de boierimea mica
sa
- ,pe maztli ti tndesie cu
dajdii grele �i cu t_mprumute
dese !?i nu le mai da" ·- 1-au
facut attt de nepopular, tnctt
domnitorul a trebuit sa-i re­
traga vistiernicia ( 1706), ,.ca
nu mai pute sa-l mai rebde,
de jaloba maz:ililor, numai la
cinste tot tl tine" .
La schimbarea domniei, in
vara anului 1707
Antioh Cantemir a fost in­
lcJcuit cu Mibai Racovita -
oamenii noului domn 1-au
,prinsu �i pe Ilie Cantaco�ino
eel tare �i mare, perifan [ves·
tit], numai cu came� .�i des­
cultu" �i ,1-au dus pe uleta de
1-au inchis �i zapcii care tl
duce a� gol pe ulita n mus­
tra" . Ca �i in cazul tatalui
sau, a fost nevoie de cheza�ia
boierilor pentru a fi eliberat.
De�i noul domn era din
mama Cantacuzina (� o sora
a sa se va casatori cu un nepot
de frate al lui llie), toto�
raporturile lui Mihai voda Ra­
covita cu acest var al sau nu
au fost deloc bune. lntructt
unica fiica a fostului vistier­
�ic, Bal�a. era logodita de.
prin Vf05-1706 cu
"
Brincoveanu, tatal mirelui -
Constantin voda Brtncovea­
nu, a carui mama era, de
'
gase�­ sa faca nunta" . Plectnd astfel
( 1708), ,cu p�icina nuntii ce-au
facut... n-au vrut sa mai viie,
ce au ramas acolo, cu mare
tmpotrivire marii sale lui voda" .
La curtea lui Voda Brtnco­
veanu, !lie Cantacuzino �-a
tntept intrigile tmpotriva lui
Mibai Racovita - cum se
spune tntr-un document din
epoca, ,factnd atfte amiaste­
caturi tn Tara Munteniasca
Hie vistiarnicul" - ptna s-a
obpnut mazilirea lui Racovita.
Spertnd ca domnia va fi a..
cordata din nou lui Antioh
Cantemir, boierii pribegi tn
Tara Romaneasca (Ilie Can­
tacuzino 'i llie Catargiu) au
revenit tn Moldova ,dirji �i
sameti, a�pttnd din ceas tn
ceas sa le vie carti de la Anto­
ctnd
hie voda, sa fie caimacani".
tn aceasta a�teptare tnsa au
retnceput �i sainavolniciile,
a� tnctt atunci ctnd s-a aflat
ca domnia a fost data lui
Neculai Mavrocordat (noiem­
brie 1709), cei doi boieri ,s-au
� spariet de faptele lor cele
nebune ce facusa". ,Bogata
ru�ine le era!", adauga Ion
Neculce, a carui obiectivitate
fata de varul sau primar e
demna de toata lauda. Noul
domn tnsa i-a iertat pentru
moment �i, intrtnd in Ia�i.
1-a numit pe Cantacuzino mare
vistiernic �i pe Catargiu mare
spatar. .. �i-n-dat-atunci, ie�ind
de la corte, (Ilie Cantacuzino)
s-au razbolit (imbolnavifj �
pan-la. saptamina au � murit".
Cut:p. s-a derulat in continuare
�tefan istoria acestei familii vom ve­
dea tn numarul urmator.
��- ---
 ,.

...,.
I'

ANUL XVII Nr. S (184) MAl I

 •

magaz1n
.istoric.
.
1848 - 0 revolufle a UbertlfU naflonale:
levlata de cullurcl. Mircea Mu¢ 2
. .
. • L-am cunoscut pe Dobrogean&(o.Qherea: Ilie Diaco­
ltlorlc• nide • Soclallsmul are rldldnl lstorice In Romlnla (Ill):
Marian $f,efan, Valeriu Buduru 4
An•l XVII 0 allanfl moldo-tltarl tn vrem'a lui Bogdan I:
Lia Batrina, Adrian Batrina 12
Mr. ·5 (194) Cantacuzlnll moldovenl (II):
$tefan S. Gorovei 15
mal 1913 Tezaurul de Ia Hodl�: .
.

$tefan Burda 19
• Pe urmele cumanllor. fl varegllor:
Ghenrih A nohin 21
�
Redactor ,.,
------------------------ -------------- ·

Hlperboreenll - tatre legendl fl adevir:

CRIS'nAN POPI$TEANU Gabriel Ilies'u 24
Gh. 1. Brltlanu citre N. lorga:
Petre Turlea , 25
Coleglul rectacp.a
,

Vechlle scrlerl chlneze 28

DUMIIIU ALMA$
lstoricl din 19 1itl in dialog:
. CONSTANTIN ANtiP Cristian Popi$teanu 31
VIIGIL CANDIA
Urlatul din CardiH:
NICOlA! COPOIU Roger Delorme 33
•

LUDOVIC DEM81Y In pUn vllmlfag:

mu GEORGESCU Paul Reynaud 36
DINU C. GJUI ESCU ,MIIenlul intunec:at" - o mistlflc:are:
Vasile Dt-agul 44
fiEFAN PASCU
Druinul spre Pearl Harbor:
M. PEIIESCU·DIMIOvtrA Gordon W. Prange 45
$1&AN $1&ANESCU Vlafa sclavllor in lmperlul bizantln:
Anna Hadjiniwlau-Mat-ava 51
• In Buc:ure�tl, ac:um 50 ani 56
• Conc:ursul Magazin istoric, edifia ·1983 35 ••• • Clrfl sosite la
redacfle... 50 • Pofta Magazin istoric... 62
-------

<D
Bogdan I-alell.rui portret Ureproducem dupl un tablou din sec. XIX
aflattn colectii le Muzeului Moldovei din la$i- a sustinut o dlplomatie activl
•
tn vederea con�olidlrii independentei statulul feudal Moldova. El a t ncbeia t,
se pare, o aliantl $1 cu t lt a rll , al elror han a dlruit domnitorului romAn ir.elul­
talisman, descoperit recent tmp re uo l cu nasturif de argint aurit de.la tastuosul
costum volevodal tn necropola de Ia R ldlu p . (0 allan•i molclo-Ut.ari tn vre·
mea lui Borclan I, p. t2)
Macbeta artistic!: arbltoot Ascanio Damian
<2> Bunele relat11 dlntre strlmo�U no$tri geto-dacl $1 dlferlte popoare din sud­
estul european stnt ilustrate nu numal de numeroase dovezl matertale, ci $1 de
legende, Ma cum este !}1 aceea despre hlperboreeni, rellootatli tn opera scrtito­
rilor ant1c1. ln lmaglnl: templul lul Apollo - zeul soarelut - din Delphi $1 ca­
rul votlv solar de I a BuJoru . - Alexandria (Hiperboreenll - tntre legendi tl
a4edr, p. 24)
0> ln zlua de 30 aprllle t933, a tncetat din viatJ_ scriitoarea romAn! de lim­
bl trancezl Anna, contesl de Noallles, nlscutl (1876) Brtncoveanu, laureatl
a Marelul p remtu al poezlel, decernat de Academia francezl (t921 ), membrA
a Academlel regale de Umbl $l1Ueraturl din Belgia (1922), membrl de onoare
a Academtel romane (192�); rotogratie publlcatl de l'lllustration $1 reprodusl
tn Le Mtulon, l'eneyelop6dte de �u• lea pafl du monde, vol. IV, Paris, 1970.
( ln Boeuettl, aeum 50 ant, p. M)
® tn truntea trupelor sale, Mahomed lise p r e g lt e$te sl asedieze Constan­
tlnopolul. Mintaturl din sec. XVI, atlatl ln colectJUe Hu.zeulul Luvru, Paria
(VIata aelavUor In Imperlul 'l&aDUn, p. :>1)

1
 � . .

In n umlrul trecut, relatarea noastrl despre vlata fl faptete

Cantacuzlnilot moldoveni ajunsese in anuJ 1 709, eu descrlerea
Jmprejurlrllor mortll lui Ule Cantacuz1no, c:el pe care Dlmltrle Cantemlr
il descrle in ctlebra s a IstQrie ieroglifica sub numele de Mita sltbateel.
Vom continua, decl, eronl�a acestef rr-ari famllli,
cu prezentarea cetor mal importantf reprezentantl a l e l
din generatllle tare au urmat.
. .

-·

'

OLDOV I (II)
STEFAN S. GOROVEI
•

Cantacuzinii moldoveni n-au
fost implicati in evenimentele
anului 1 7 1 1 - in care !nsa,
cei munteni ·au avut de j ucat
eel mai mare, Iordache, a fost
tnsurat cu Ecaterina Racovita,
sora lui Mihai voda Racovita
( 1 703- 1705; 1 707-1709 ; 17·15-
tn inscripfia monumentuluil.
Incursiunea a avut loc t n
cursu! razboiului austro-tu rc
din anii 1 '7 16-1718, destasu-
•

un, rol - , tntruc1t Ia vremea
aceea mai toti erau tnca foa.rte
tineri, fara rosturi tn viata
p<)litica. Din generatia care a
urmat, s-au ilustrat fiii lui
Ionita Cantacuzino (fiul mai
mic al lui Todera�o marele
vistiernic, ,alfa ¢ omega" din
domnia lui Dumitra�o Canta­
cuzino). Rama�i orfani de tata
Ia vtrste foarte mici (doi-patru
ani), ace�i copii - trei bci.ieF-:
lordache, $eYban �i Toade1' · ­
au fost cres.cuti, se pare, de
unchii lor, !lie vistiernicul �i
Vasile vornicul. Pe Ia 1708,
\
1726) ; cind acesta din urma
� venit tn a treia sa dom­
nie moldoveneasca (iarna lui
1715); �i-a numit cumnatul
mare comis. ln aceasta . call­
tate, lordache Cantacuzino a
fost !nsarcinat cu suprave­
ghere� inaltarii ,StUpului lui
voda", de la Varna, monument
menit sa glorifice victoria lui
Mihai voda asupra ,catanelor"
lui Ferent, a caror incur�iune
tn Moldova (17 16-1717) a
produs mari dezordini in tad.
(,multa prada s-a facut biete i
tari a Mo1dovii" - se spune
rat tn parte pe teritoriul tarilor
rom!ne.
ln tmprejurarile amintite,
fratii Cantacuzino au pierdut
o mare part�. a actelor lor de
proprietate. Dar sa 1asam do­
cumentul epocii sa povesteasca
inttmplarea, foarte sugestiva
pentru cbipul in care, de-a
lungul veacurilor, s-au pierdut
atitea comori din patrimoniul
nostru cultura l : ,Cind au ve-nit
nemtii in aceasta tara cu capi�
tanul Ferent �i s-.au a�zat i n
ce.tatea Neamtului, fiind a.tunci
fratii lui Iordach.i comis cu

'
15
 toata averea lor tn casele lor
�i avtnd toate ispisoaeele des­
pre riio�ii �i figani de la �o�
�i stranio�i. a scris dumnealui
!ordache comis la ·fratfi sai
sa ia ispisoacele � ce or m.ai
putea � -sa �uga la Ia�. d upa
care fra�e sau $erban a legat
toate lucrurile pe un cal, dar
lunecind calul pe gheata la
vadul Siretului �i spargfndu-se
ghea�a. a cazut cal ul sub
gheafa cu toate cele ce aufost
pe el �i nu le-a ramas nici un
ispisoc despre acele mo�".
...
,,lnsumi cu slova me
- am scris.. . ''
lordache Ca-ntacuzino - su­
pranumit Deleanul, dupa prin­
cipala sa mo�e. Deleni, din
finutul Htrlaului �i pentru a strajuitu Ia gazda lui citeva
fi deosebit de un unchi, omo­
nim �i contemporan, supranu­
mit RMcanul, dupa mo�ia vad-tn ochi. $i era. sa-l calu-
Pa�cani - a avut pa,rte de o _gareasca".
frumoasa cariera: mare vis­
tiernic, mare spatar, mare
vornic al Td.rii de Sus �i ar
Tarii de Jos �i, ta urma, mare
logofat. Prfn numele sau, prin
averea �i pozifia sa sociala, . 1-a lovit pe unul din fratii sai,
. e I a fost unul din boierii cei
mai. insemnafi din al doilea
sfert al veacului XVIII. La
curtea lui de la Deleni a fost
vizitat de Grigore II Ghica
( 1 726-1733; 1735- 1.739 ; 1739-
174 1 ; 1747 - 1748), domnul
�loldovei, in iunie 1129, cind
i-a cerut pe una din fiice
de sotie pentru fiu) sau nindu-1 cu supravegherea re­
Scarlat ; Iogodna de Ia Deleni
a fost sarbatorita apoi la
Ia�i. in palatu1 de· la manas-
. tirea Frumoasa, cut un fast
deosebit, cu jocuri de artificii
noaptea, ,�i pre apa �i pre
uscat, care lucruri niciodata
in M9Idova n-au fost" ; din
•
motive necunoscute, · nun.ta nu
s-a mai .fa�ut, de� relafiile
marelui boier cu domnitorur tini, vecinii no;;tri militari, pe
au ramas bune inca multi ani.
At.lt de bune, indt in 1737,
cind a izbucnit o mare epide­
mie de ciuma, Grigore voda
s-a adapostit, un timp, la
curtea de la Deleni, iar doi
ani mai tirziu, in 1739, cind
s-a produs ocupatia rusa (in
cursu! razboiului ruso-austro:­
turc din 1736-1739), domni­
torul s·a retras, lastnd caima­
cami pe marele logofat Sandu
Sturza �i pe marele vo.rnic
lordache Ca.ntacuzino Delea­
nul. ln tmprejuTarile tulburi
16
ale ocupafiei sttl'ine, de jafuri inchisoare. Dupa trei zile, am
n-au fost ocrotifi nici marii fost din nou ridicat, suit tntr-o
dregatori; lnsu� caimacamului caruta �i dus la manlstirea
Ca.ntacuzino ,i s-au jafuit ave­ Putna, sub paza a 30 sOldati
rea dumisale din Horodinca Acolo, domnitor;ul s-a tngrijit
de o�e moschice�, tmpra� sa tna tina trei luni sub paza
tiind o�anii moschice� toate osta�asca, supuntndu-m! · Ia
scris,orile [documentele] dumi- m-q.lte � felurite ocari � bat­
1 Sale". C3.imacamia era.. sa se jocuri". ln cele din . urma,
·termine rau pentru Ca.ntacu- ,m-au dus la episco pul de
'
zino, banuit atit de f�ldmare­ R.a.dau�i sa ma calugAreasca
�lul rus Miinnich, cit � de fara de voia mea". Reu�nd.
Grigore voda - acesta din totu�i. sa fuga de sub paza
urm..a suparat mai ·ales de ost�ilor � a calugarilor. $er­
faptul ca vornicul ,pecetluie ba:n Cantacuzino s-a refugiat
cu ceara ro�� ctnd era el tn Transilvania, de unde s-a
caima.cam tn E;;", folosirea adtesat, in octombrie 1741,
cerii ro� fiind socotitA un noului domn, Constantin Ma-.
atribut de suveranitate. Re­ vrocordat (1733-1735; 1741-
fuztnd sa-l primeasca la re­ 1743; 1748- 1749 ; 1769), cu
lntoarcerea sa ln Ia�i, voda rugamintea sa intervina pen­
Ghica ,au pus pre ·ba�-ciho­ tru a fi descalugarit � a putea
dar, eli 50 oameni, de 1-au reveni tn tara.
Afacerea fiind de natura
·
dztle, apoi 1-au pornit� la tara, ecleziastica, domnul a trecut-o
la Deleni, la casa lui, nice sri-1 capilor bisericii ; de�i era vorba
de un membru al uneia din
�le mai mari familii ale f3,ri..i,
Daca Iordache a scapat - mitropolitul � episcopii. re-
ln virtu�a faptului ca era . cunosctnd silnicia care se tn­
cumnat cu fostul domn Mihai faptuise din porunca fostului
Racovi�a, cuscrul lui Ghica domn, au aratat ca., totu�.
- tn schimb/ minia domneasca descalugarirea era oprita de
canoane ch�ar � ln asemenea
$erban Cantacuzino de la Ho­ cazuri. Refuztnd sa se in­
rodniceni, de� domnul avu­ toarca in Moldova, unde ar fi
sese � cu el relatii bune ptna trebuit sa-�i poarte rasa de
atunci : tn 1732, ctnd a vizitat calugar, $erban Ca.ntacuzino
nordul Moldovei, Grigore a preferat sa ramina pribeag,
Ghica a poposit � la Horod­ dar ·tiber (s-au pastrat ctteva
ni�ni, lncredintind lui $erban scrisori din pribegia sa, scrise
�ntaouzino functia de vornic din Sighet, in 1740 �i 1741),
al Ompulungului � insarci­ devenind, astfel,' un ,hain",
un ,hiclean" ; averea i-a fost
para�iilor Ia Biserica ,Sf. Du­ confiscata tn folosul dom.niei.
mitru" - ctitorie· a lui Petru .Princip�la sa mo�e, Horod­ •.
Rare� - din centrul Sucevei. nicenii, a fost ulterior atr�­
ln cursul evenimentelor din buita (cum vom vedea mai
1738-1739, cind a avut mi­ incolo) altui Cantacuzin -
siunea de a pa� hotarele spre ginerele lui Iordache - , r�­
Transilvania, ,tn secret � pe mtntnd in stapinirea acestei
tacute, cu pericolul viefii mele familii inca un veac.
�i al averilor mele, am lntre­ Iordache Cantacuzino De­
�inut cti corespondenfe pe cre�­ leanul a fost un adevarat car­
turar : marturl,ile pastrate ptna
.cei din districte �i comitate, azi tngaduie sa i se .atribuie
anume •Pistriteni � maramu­ acest epitet. Avea o biblioteca
re�ni, in . ceea ce prive�e cu clrti grece;;ti �i romane�.
inten�iile turcilor � tatarilor". a initiat traduceri din limba
Informatia li aparpne §i se greaca, a sprijinit pe \mul din
afla tntr-o scrisoare a sa, din tipografii vremii, Duca Soti­
1740, in care poveste�te � ce riovici. lntr-un zapis dat 'aces­
a patimit dupa ce, in loc de a tuia din urma, marele boier
p{imi · mul�umiri din partea scrie � ,avtnd trebui.nta de
domnului, a cazut (ca �i fra­ citeva istorii de tnvataturi �i
tele sau) in dizgrafie : ,Intr-o alte ce ne-au trebuit ·a Ie
noa �te, am fost ridicat fara scoate [traduce] di pre carfile
mohv din �unca domnito- gtece;;ti pre limba moldovi­
rului, pus hr lanturi· de lemn, niasca", a apelat la ,dumnea­
numite butuci �i aruncat la lui , Duca Sotiriovici tipograf
,
 I
de le-au scris �i le-au talmAcit
� la alte scrisori ce ne-au
trebuit, grece�i, tot dumnea­
Jui ne-au scris". Drept rasplata,
Cantacuzino 1-a cununat � 1-a
tnzestrat.
Aceta� boier a conti� uat ?
foarte interesanta condtca -
tnceputa la 1018 de bunicul
sau marele vistiernic Tode­
�
ra o Cantacuzin?. . �i con�i­
nuata .apoi de fm acest1na, .
·
Vasile � l�an - devemta,
prin aceste adaosun. care se
vor urma ptna la a cin�a
generatie, o adev!rata crom�a
de familie. Consemntnd ama­
nuntit provenienta mo�ilor �
tmpartirea averilor pentru ca
fiii sai ,.sa urmaza pre aceasta
a�zari, cum �i noi am urmat
parintilor no�tri", fostul mare
togof�t avea sentimentul cert
al continui,tatii � nu fara
mtndrie arata bucuria de a
. adauga pagini tn catastiful
inainta�ilor sai : ,tnsumi cu
slova me am. scris � eu aice ..."
Cirturari fi politicien�
Respectul pentru carte a
caracterizat �i generatia ur­
matoare a Cantacuzinilor, a
cincea de la stabilirea lor tn
Moldova. Unul dintre nepotii
de frate ai lui Iordache Can­
tacuzino Deleanul, .loan. Canta
- care a urcat in ierarhia
boiereasca ptna Ia tr�apta de
mare spatar ( 1769.) - �i-a
adaugat numele 1� �irul cro­
. Iordache - au scapat cu
nicarilor moldovem,. alcatumd
un Letopisel al Tarii Moldo'! ei
pentru anii 174 1 - 1769, ad1ca
de la a doua pina la a patra
domnie a lui Constantin voda
Mavrocordat, sursa impartanta.
tntructt relateaza evertimente
cu care autorul a fost contem­
po.ran. Verii sai primar� , Ionif�
�i Iordac�e Cantaouzt.no� fm
togofatulUI de' la Delem, au
sprijinit �i �i activ:it�tea de
transcriere � mulhphcare a
manuscriselo·r de cronici. Ast­
fel. s-a pastrat un letopiset ��
Moldovei, copiat de unul dm
carturarii vremii, Ioasaf Luca
(mpot al lui loan Neculce),
,cu toata cheltuiala. dumisali
Iordachi Cantacuzino vel spa­
tar"; dealtfel, e de presupus
d\ tn biblioteca acest�ia se
nflau mai multe manuscrise
de croniei, unele aduse de sopa
sa, o stranepoata a lui Miron
Costin . �i pentr� fratele �u.
lonita Omta cuzwo - aJuns
ptna la demnita 'tea de ,.mare
logofat - exista marturii ale
acelora� preocupari cartu �a­
re� : pe un manuscns, . cupnn­
ztnd o traducere din limba
greaca, traducatorul - care nu
�-a dat dectt prenumele, Tho­
ma - a facut o tntreaga dedi­
catie versificata. pentru . eel
care ,Indemnatoriu strguitori
fara tndoiref... au fost la tal­
macire". laudtndu-i activitatea.
.,intr-a p3.zitei tari· Moldovei
sfat" �i familia din care des­
cindea: ,caruia niamul eel
cinstit pre diplin sa cuno�e/
Dragosti catra patrie �i ravna
sa viste�te/ Faptile celi vred­
nice faciri di bini/ lmpodo­
besc' sufletul sau, pricum sa �i
cuvini/ A folosi patriia sa cu
tofu! sa sile�e".
A.ce� doi fra�i - 0 sora,
Safta, 9evenise ( 1735/ 1736) so­
fia unui Cantacuzino muntean
- nu au jucat un mare �ol l�
viata politica a Moldovet, de�
au avut ranguri de frunte,
averi mari � relafii tn�lte.
Ambii au fost amestecafi . tn
tulburarile care au avut toe
tn Moldova tn anii 1777- 1778:
tn urma asasinarii lui Grigore
III Ghica ( 1 octombrie 17771).
tulburari tn care �i-au pierdut
viata vornicul Manolache Bog­
dan �i spatarul loan Cuza1,
decapitati ( 13 august 1778)
din porunca noufui domn, Con­
stantin voda Moruzi ( 1 777-
1782). Fratii Cantacuzino -
logofatul Ionifa �i spataruJ
viafa, de�i eel de-al doilea era
cunoscut chiar ·de Ghica voda
ca un boier neasttmparat ; un
contemporan a nota;t acest.e
cuvinte ale domnulut decapt­
tat, relative la faptele tn care
fusese amestecat �i boierul
Cantacuzino : ,Nebunii de ale
Balanescului (un boier din
familia Rosetti] �i ale sr,ata­
rului lordache Deleanul l La
20 iulie 1778, acesta din urma
a fost ridicat de la Deleni,
din porunca lui Constantin
voda Moruzi �i tnchis la vata­
�ie, tn curtea de la Ia�i ; doua
zile dupa c!ecapitare � lui �g­
dan �i a lui Cuza, mttropohtul
si marii boieri au rugat pe
Moruzi sa nu continue varsa­
rea de stnge �i sa elibereze
pe cei arestati, tntre care se
1-' Mag<Uin istoric, or.
12/1977.
•
afla �i Iordache Cantacuzino.
· In legatura ·cu acest episod,
paharnicul Costandin Sion a
notat, tn celebra sa Arhondo­
logie a Moldovei (scrisa la
m.ijlocul veacului XlX), un
aiilAnunt interesant pentru at­
mosfera epocii, nerelatat, ca
atare. de atte surse : ,Intre
boierii ce [Moruzi] ave tnchi�i,
era � un Cantacuzin De­
leanu, carile ave numai 0 fata.,
Ma.riufa, vaduva ttnara. In­
frico�tndu-1 � pe aceta cu
sabia, ca sa scapi. au primit
ginere pe Costachi Sulgilolu,
ce era ttnar holtei, frate cu
doamna tiranului Moruz".
ln adevar, Costache Sul­
gearoglu - pe atunci aga -
era unul din fratii doamnei lui
Moruzi, fiind, cu tofii, nepofi
de sora ai lui Grigore voda
Ghica decapitatul. lnsemna­
rile unui contemporan arata
ca la 12 zile dupa eliberarea
spatarului Iordache Cantacu­
·zino, s-a facut la curtea dom�
neasca logodna Miriutei Can­
tacuzino cu Costache Sulgea­
roglu (care purta, deja, nu­
mele de Ghica, fiind unul din
tnainta�ii Ghicule�ilor moldo­
veni din sec. XIX-XX). A­
ceasta c!sitorie a adus multe
necazuri spatarului (mai apoi
vornic) Iordache Cantacuzino
Deleanul, din cauza netntele­
gerilor care s-au nascut in
legatura cu averea sa. ln spe-
ranfa ca nu va avea urma�;a
v •
(sin g_ura sa tiica ramasa ill
viata, Miriuta, fusese casat�­
rita anterior cu un Rosetti,
fara a avea copii), mo�ile sa1e
erau privite cu lacomie de un
nepot de sora, Enache Canta­
cuzino ; casatoria Mariutei �
apoi n�rea unoL copii 1-au
tndepartat, tnsa, de presupusa
succesiune. Vrajba care s-a
iscat tn famiJia lui Iordache
Cantacuzino este istorisita de
el tnsu�i, tntr-o lunga � inte­
resanta ,diiata" (testament) :
'
,din pricfna lui (a nepotului
Enache] - se spune tn acest
act - in-au r�dicat cu arnauti
de la casa mea �i m-au tnchis
aice, la G<>lae (Manastirea Go­
lia din Ia�i], vrtnd ca sa lilA
� calugareasca". Dupa ce a
patimit astfel, stlnd tnchis
,ca un vinovat spre moarte
.
dat", Iordache Cantacuzmo a
anulat daniile anterioare fa­
cute lui Enache (tntre care
erau � mo�i staptnite ctndva
12/197�;
de Miron Costin) �i �-a lasat
17
toata averea fiice i, AUiriuta - unde au p�strat mo�ia te foarte activa" : .,fratii Can­
Ghica. Pln1 la urma, s-a calu­ Baltate�ti, din tinutul Neam­ tacuzine�i, dupa ce vazura
garit �i a murit in 1798, la f.ului (mo�tenita din veacul arestarile �i esecutiunile tero­
75 ani, Hind tngropat 1a De1eni, XVII) - au participat la ristice ale guvernului, se du­
sat care a ramas in stapinirea revoluf.ia de la 1848; doi dintre sera Ia mo�ia lor [Bl Utate�ti}
familiei Ghica, ramura numita ei, Leon �i Grigore, au fost �i acolo adunara plaie�ii de­
Ghica- Deleni. prezenti la adunarea care, in pe mo�iile lor, ptna in numitr
seara zilei de 29 martie 1848, de trei sute oameni, organi- ·
Celalalt frate, Ionif.a Canta­
a avut loc in casa lui Alexan­ z1ndu-i militare�e �i raspln­
cuzino (casatorit cu o sora a
dru Mavrocordat din Ia�i, sca­ dind vorba ca au sa mearga
lui Grigore III Ghica), a avut
un singur fiu, Matei, care, pind, insa - atunci dnd au asupra Capitalei, pentru ca
venit oamenii sta.pinirii sa razbune cruzimele- guver­
dupa ce a ocupat unele dre­
,pe u�ile � ferestrele din nului. Aceasta vorba se ras­
gatorii in Moldova, casato­
dosul casei". George Sion - pindi pina Ia Ia�i �i multi din
rindu-se cu domnita Ralu,
nepot al paharnicului arhon­ nemultamif.i incepura a alerga
fiica lui ' Grigore voda Calli­
dolog, el insu�i poet �i memo­ �i a se concentra la Baltate�i.
machi ( 1761- 1764; 1767 -1769)
a trecut in rialist remarcabil - poves­
Rusia, unde Astfel, se duse acolo . . . �i
te�te �i ceea ce a urmat dupa
a capatat rangul de consilier V . . Alecsandri. Planul acesta
episodul de la Ia�i. in care
de stat. Dintre urma�ij sai,
.,Cantacu zine�ii luasera o par- ar fi fost realizabil, p�ate ,
unii au revenit pe pamintul
romanesc, al�ii au ramas in
Rusia, iar o alta ramura s-a
stramutat tn Bavaria. Doi fii,
Alexaudru �i Gheorghe, au par­
ticipat la Eterie, eel de-al
doilea avind - dupa marturia
aceluia�i paharnic Sion, men-
f.ionat mai sus ,pareri
de�rte ¢ speran�e de ne buni,
d\ fiind de la familia Canta­
cuzin, din care au statut tmpa­
rat in Tarigrad, 1-ar face pe
mi�lul tmparat" . Fiii sai, care
a u locuit o vreme in Moldova

Casa Cantacutino diit $ctr�ti (jud.eJul NeamJ)

daca Cantacuzine�tii ar fi fost

oameni mai populari �i mai
cu sinceritat� devotati ca. sa-l
esecute" ; a fost, tnsa, sufi­
cienta intervenf.ia unui func­
tionar ·de la consulatul rus �i
!ncercarea de rezistenta s-a
spulberat l
Din familia celuilalt eterist,
s-a remarcat fiul omonim,
Alexandt'u Cantacuzino ( 1 8 1 1 -
1884), prieten al lui V. Alec­
sandri, Ion Ghica �i Al. I. Cuza,
tn domnia acestuia. din urma
fiind ministru la culte ( 1861-
1862) �i la externe � finante
( 1862-1863) ; romanur' sau Se­
Al��andru rile de toamna la Jara (reeditat
Cantacu%ino acum zece ani) este socotit de
(miniatrul cultelor
tn timpul lui Cuta) istoricii · }itera.ri ca -prefiguriJld
HaHul Ancu(ei a1 lui M. Sado­
veanu .
Despre al�i re prezentan�i a i
•

rr..a rii familii a Cantacuzinilor,

in numArul viitor a1 revi�tei �
•

tn ecolele XVII-XVIII, neamul C ntncuzlnllor mo14ovenl se imp rtlse '

in doul marl ramurl, numite, dup doul. proprletltl,

Delcanu fl P §Canu. Rolul pe care membrll r murll de la Delenl 1-au Jucat
tn vloJa c:ultur 1 �� poUUc a Moldovel fost inrAtl at in num rut precedent
I revisteJ. RAmine ctluglm eitev fflrl despre
ramura de I P fC nl, c re, ln gener I, vut parte
de o evolufle mal pufln spect culoasl.

I
�TEFAN S. GOROVEI

Dintre membrii ei, spata­
rul Mihalache Cantacuzino­
Pa�canul a fost � el impli­
<.:at in evenimentele din 1848,
fiind surghiunit la mo�ia Ce­
plenita. Trei dintre nepotii
sai de frati prezinta interes
pentru aceasta cronica de fa­
milie : Nicolae Cantacuzino­
P�canul, ministru de in­
terne �i de justitie sub caimi­
camia lui N. Vogoride (1857-
1858), antiunionist convins;
Elisahela, clsatorita cu Barbu
Stirbei, viitorul domn ( 1849-
1856) al Tirii Romane�i �
Ioan Cantacuzino ( 1829- 1897),
om politic � scriitor - in 1880
a. publicat, la Paris, o tradu­
cere franceza a Aforismelor
lui Schopenhauer, iar cinci
ani mai ttrziu, la Bucure�i, a
tiparit cea dintii traducere fran­
ceza a lucrarii aceluia�i mare
filozo( german, Lu mea ca voinfa
§i reprezentare.
'
,Piianjenul
J ne�i. continutnd, astfel, pre-
unu1 blazon... II
tn Moldova pentru a trai
catugare�te I - satul Horod­
niceni a fost daruit de Constan­
tin voda Mavrocordat lui Con­
stan�in ( Dinu) Cantacuzino.
Acest boier, din ramura Can.­
tacuzinilor-Magureni din Tara
Rornaneasci (frate cu banul
Mihai Cantacuzino, autorul
Ghenealoihiei din 1787) se ca­
satorise pe la 1735 sau 1736
cu una din fiicele marelui
logofat Iordache Ca.ntacuzino
Deleanul �. fiind prieten cu
unul din intirnii lui Constantin
voda. Mavrocordat, a obpnut
ca Horodnicenii sa nu fie
tnstrainati � sa ramtna ln
familie.
Dregator fara marl rosturi
politice, paharnicul Dinu Ca.n­
tacuzino (m. 1761) - care,
prin casatorie, ,s-au facut pa­
mintean aice", cum se spune
tntr-un document de epoca
- avea la curtea sa. de la
Horodniceni un ,fecior tn casa"
tnsarcinat cu transcrierea �
compilarea cronicilor roma­
·
n achi ( 1778-1849)1. iar alta,
Maria, a fost mama rnitro­
politul ui V�niamin Costachi
( 1768-1846). Unicul sau fiu,
Ena.che Ca.ntacuzino, mare vis­
tiernic (m. 1795) - menponat
deja. in rtndurile anterioare
- a fost tatal lui Nicolae
Cantacuzit�o, mare logofat, om
deosebit de cult, care facuse,
ctndva, o imp resie deosebita
tmp.aratului Franz Iosif ; tn
cursul evenimentelor din pri­
IIllvara. anului 1848, el s-a
numarat printte a.cei ,.boieri
frunta.�" care umblau fugari.
urmariti de autoritlti. Tata.
a nu ma.i pu�in de 18 copii
(dintre care abia jumatate au
ajuns tn virsti matura), Nico­
lae Cantacuzino s-a ingrijit
cu atentie de educa�ia fiilor
sai. patru dintre ei fiind trimi�i
Ia studii tn Elvetia, la Lau­
sanne. Una dintre fete a. fo·st
Maria Cantacuzino (1822-
1898), cunoscuta ca. prietena
a revolutionarilor romani exi­
lati Ia Paris dupl 1848 �i in
special a lui Nicolae Bilcescu =.
Caracterizata drept o femeie

•
ln sec. XIX-XX, s-a ilustrat
tndeosebi ramura. de la. Horod­
niceni. Satul acesta - care
In veacul XVI apartinuse lui
Mateia�. marele vistiernic (�
mai apoi logofat) al lui Petru
Rare� - a revenit Canta­
cuzinilor, prin mo�teniri, in
a doua j umatate a secolului
urmator; confiscat in 1742
de Ia $erban Cantacuzino,
- cum am vazut, in urma
rt-fuzulut acestuia de a reveni
ocuparile socrului siu �i ale
tnainta�ilor acestuia, evocati
anterior. Dupa atttea gene­
ratii de carturari, nu e tnttm­
plator ca. tntre urma�ii sai se
vor gasi mai multe figuri inte­
resante, oameni de cultura �
de arta, oameni de aleasa
sensibilitate � fine� spiritual!•
a caror existen� a tmbogatit
cu pagini luminoase marea
cs:onici a Cantacuzinilor. Una
din fiicele paharnicului Dinu
Cantacuzino, Elena, a fost
mama poetului Costache Co-
de .,tnalta cultura" � de o
.,inteligen? superioara", cu un
.,mare ca.racter", Maria. Canta­
cuzino - tn ale carei saloane
pariz iene se tnttlneau J ules
Michelet, Edgar Quinet, Thoo­
phile Gautier, Theodore Chas­
seriau �.a. - a devenit sotia
pictorului Puvis de Chavan­
nes, care a imortalizat-o tn
marile fresce ale Pantheonului
din capitala Frantei, sub chi-
'-1 Ma{1<1%in istoric, nr. 2/1 9i9;
t t /1982.

33
 pul Sfintei Genoveva, patroa­
na Parisului.
AceasU. spi�! a Cantacuzi­
nilor a fost continuat! de unul
din fra�ii Mariei, anume Va.sile
Ca,llacuzi•to, �i el participant
la revolu�ia din 1848, fiind
chiar printre cei aresta�i la
29 martie ; el a fost tat!l tatie europeana Matei Can­
juristului .Watei CantacuzitlO
( 1855- 1926), acea ,eminenta
personaJitate a culturii romA­
ne�i �i unul din cei mai stra­
luciti profesori de drept pe
care i-a avut tara noastra"
(aprecierea apartine profeso­
rilor Traian Iona�u �i Aure­
lian Iona�u). Dupa studii Ia
Dresda, Lausanne, Heidelberg
�i Paris, a fost citiva ani ma­
gistrat la Ja�i, apoi (din 1900)
profesor de drept civil la
universitatea din acest or�
�i avocat. Orator stralucit,
om de vast! cultura :,i de
mare sensibilitate (absolvise
�i o clasa de piano, la Conser­
vatorul din Lausanne!), Matei
Cantacuzino a fost - dupa
aprecierea acelora�i speciali�ti
- .,nu numai un neintrecut
profesor, nu numai un mare
civilist, dar �i u n gtnditor
asupra problemelor generate
ale dreptului", opera sa scrisi
fiind consideratA ,o comoar!
a literaturii juridice a epocii
sale". Decan al Facultatii de
drept �i apoi rector. al univer­
sit!tii ie:jene, a detinut, porto­ lady ( 1871- 1956) , iar Elena
foliul de ministru de culte �
instructie public! (1918), apoi
pe aceta de ministru de justitie
(1920), renunttnd, tnsa, la Dintre frati, s-a remarcat Ni­
activitatea politica. Atlt Par­
tidul National Liberal ctt
�i Partidul Poporului (Ave­
rescu) i-au adus, tnsa, expe­
riente deceptionante, care s-au
adaugat durerii provocate de
moartea unicului s!u fiu tn
groaznicul accident feroviar
de la Btrnova ( 1 9 17), evocat
de Sadoveanu !n povestirea
Trenul jantomd.
Om cu vederi democratice
tnaintate, 1\fatei Cantacuzino
s-a aflat printre intelectu�ii
care au privit cu interes �i
simpatie mi�area revolutio­
nara a clasei muncitoare. tn
noiembrie 1919, Curtea mar­
�iala a Corpului 4 armata din
Ja�i a judecat procesul frun­
ta�ului socialist Gh. Tanase,
deputat !n Parlament, viitor
membru al Comitetului Exe­
cutiv Provizoriu al P.C.R. E l
fusese arestat �i acuzat pentru
crima de lez-maiestate, tn urma
34
articolelor publicate tn Mol­
dova socialista �i tn care f!cea
un aspru rechizitoriu la adresa
monarhiei �i a institutiilor
statului burghez. Apararea tn
acest proces a fost asigurata
de un grup de avoca�i locali
tn frunte cu· juristul de repu­
tacuzinot.
Tot attt de semnificativa
pentru convingerile sale de­
mocratice este pozitia adop­
tat:A de M. Cantacuzino cu
prilejul gravelor evenimente
provocate la la!Ji prin asasi­
narea prefectului politiei din
acest ora� de c!tre Corneliu
7.elea Codreanu. La 3 1 octom­
brie 1924,1 membrii Marelui
Colegiu al Universita�ii au
condamnat nefasta activitate
desfa�urata de profesorul reac­
tionar A.C. Cuza printre stu­
de.ntii universitatii. ,Discutia
deschisa astazi - a declarat
M. Cantacuzino - este cea
mai grav! ce am tntllnit-o tn
viata mea de profesor univer­
sitar... $coala dumitale - a
spus el, adrestndu-se lui Cuza
- a fost gre�ita �i a dus spre
crim!. Ai ratacit pe copii;
care au uitat curatenia sufle­
tului care caracterizeaza nea,.
mul nostru".
Dintre surorile lui Matei
Cantacuzino, Maria a fost
mama p ictorului Teodor Pal­
a fost mama lui Nicolae Ghika­
Bude�i ( 1869-1943)� arhitect
�i istoric al artei romAne�ti.
colae CatJtact4Zino, diplomat cu
o lunga cariera european! pe
care a evocat-o tn volumul
Vieux temps, vieilles figures
(Amintirile unui diplomat ro­
man). Fiul acestuia din urm!.
George-Matei Cantacuzino ( 1899-
1960) a fost nu numai un arhi­
tect de mare rafinament - lui
i se datoreaza restaurarea Pala­
tului de la Mogo�aia -, dar
�i ,un magician al cuvtntului
�i al desenului", dotat (ca �i
unchiul s!u, juristul) cu ,,un
incontestabil talent retoric".
capabil sa retnvie tn fa�a ascul­
t:Atorilor sai ,.mtndre lumi apu­
se", cum t� va aminti, peste ani,
unul din fo�ii s!i studenti,
•
arh. dr. Radu Patrulius. A
facut parte din comitetul de
redactie � Revistei istorice
romat�-t, aJ\turi de Constantin
•
C. Giurescu, Petre P. Panai-
,_. Magatin isloric. nr. 12/1972;
1 l/1970.
tescu �i Gheorghe I. Bratianu,
iar tn anii 1938-1947 a editat
el insu�i revista Simetria, pu­
blicatie de ,.o inalta tinuta
estetica �i acuratete grafidi".
A fost, in acela�i timp, un
condeier de mare finete, un
artist al scrisului, a carui
opera a fost partial restituita
in ultimii ani, prin volumele
lzvoare # popasuri �i Pdtrar
de veghe. Om de o larga tnte­
legere a fenomenului artistic,
a sensurilor adinci, majore ale
civilizatiei romane�ti. G.�l.
Cantacuzino este una din iigu­
rile cele mai luminoase ale
neamului sau, care, � prin el,
a dat poporului roman suma
unor acumulari �i decantari
seculare. Nu putem tncheia
mai bine aceasta cronica -
succinta - a familiei Canta­
cuzinilor m oldoveni, dectt re­
productnd cuvintele pe care
Tudor Arghezi le-a · scris
despre acest artist, tn 1931 :
.. ln faptul muncii �i rezultate­
lor pictorului �i arhitectului
Gheorghe M. Cantacuzino in­
ctnta � m!gule�e �i altceva :
prezenta activa, cu mintea,
cu bratele, a unui Cantacu­
zino, paianjenul unui blazon,
din care a scobortt pe firul
lui, tn �ntierul eforturilor �i
sperantelor colective".
MICROFI�IER BIBLIOGRAFlC
Banul M. Cantaeuzlno, Olaeaea­
torbla ramlllel Caataeaslnl..r
( t 787), ed. N. Iorga, Bueure�u .
i902; G.M. Cantac(nlno, Jnoare
t l popuurl (ed. Adrian Ang be­
lescu), Bucureetl. 1977; Mlron
Costin, Le&opiM$&1 1'lrll Mo14oYel
(diverse edltii); Dle$1onarul ll&e·
ratarll rom&ne de Ia orlslnl pial
Ia 1900, Bucureeti, 1 9 7 9 : I.e.
Fillttt, Arhlva Gbeorsbe Orlsore
Cau&aouslno, Bucureeu, t9t9;
pror. dr. doc. Tralan Iona�u et
vror. dr. doc. Aurellan Iona�u.
Matel Cantaeuzlnl), extra� rtln
Juatl�la noul, 5/t 966; N. Tor.::� .
G&udll tl documen&e eu prlvlrfl Ia
lltorla r•mlnllor, vol. V-VII;
Ion Neculce, Letoplae$ul Tlrll
Mol4on1 (diverse editH>; Elena
Rldulescu-Pogoneanu, Marla Can·
&aou.alno, tn CGnvorblrl llterare;
1 / L X XVl, t943; Oumltru SU.­
nescu, Monabul Serghle Cu&aou·
sino, Bucureett. 1 9 t 9 ; N. Stot­
eescu, Dlc$lonar al marllor dre·
ri&orl diD Tara Rom&neaaei ,,
Moldova (aec. xrv-xvrn, Bucu­
resti, 1971 ; G. Strempel, Coplttl
4e maauaorlae rimlnettl ptn'
Ia 1800, I , Bucure$t.l, 1959; U.
Velclu, .,lordiohloala vl�rnl·
eeua", •unlca 4lnapre mami a
cronlearulul Jon Necalce; In Re·
vlata cle latorle tl teorle llterarl.
3/16, t967.