UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

ANUL I -ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT
CILVILIZATII

Coordonator stiintific : Student :

Lect. Univ. dr Ilie Andreea Bianca

PITEȘTI
2020
Leo Frobenius

Paideuma
SCHIȚĂ A UNEI FILOSIFII A CULTURII
,,PAIDEUMA “
Esenta si manifestare ,
La Frobenius

Leo Frobenius s-a născut la Berlin în 1873, tatăl său a fost ofițer  prusac și, pe
măsură ce a crescut într-o familie militară, s-a mutat adesea în copilărie, a șa că a rămas
fără diplomă de gimnaziu, a început să stăpânească meseria. Potrivit site-ului "Frobenius
Institute frankfurt am Main", interesul lui Frobenius pentru etologie a început încă din
copilărie și a fost puternic influențat de "marii exploratori africani": Heinrich Bart, Gerhard
Rohlf, Gustav Nachtigal, Georg Schveinfurth. În plus fa ță de formarea sa comercială, el
s-a concentrat, de asemenea, pe studiile de etnologie, ocazional voluntariat în diferite
muzee de etnografie din acea vreme în Bremen, Basel și Leipzig, care pot fi numite
adevăratele universități ale lui Frobenius. Frobenius, cu toate acestea, a încercat să
obțină o diplomă prin prezentarea unei teze pe tema culturii tribale africane
la Universitatea din Frankfurt, dar la momentul respectiv conținutul părea prea
inacceptabil și diferit de gândirea științifică comună că teza a fost respinsă. Frobenius s-a
îndepărtat apoi de universități și și-a continuat drumul. De și mai târziu a fost decorat cu
funcția de profesor onorific la Universitatea din Frankfurt, Frobenius nu a ținut niciodată
prelegeri.
Frobenius introduce mai întâi principiul cartografierii fenomenelor culturale
științifice și, după am spus, primul vorbește despre teoria cercului cultural. El împarte
diferite zone culturale în teritoriu african, fiecare dintre care are caracteristici individuale
diferite, în principal în cultura materială, care este cel mai evident. Cu toate acestea, spre
deosebire de dezvoltatorii și adepții mai târziu ai cercului cultural (F. Grebner, B.
Ankerman), el vede cercul cultural ca pe un complex complet, mai degrabă decât ca pe
un set separat de caracteristici.
Apoi este creată și ideea morfologiei culturale, pe care Frobenius o ușurează în
esență de științele naturii. În biologie, morfologia este știin ța tipului și structurii
organismelor vii și a schimbărilor lor în dezvoltarea individuală și istorică. Acesta este
exact genul de cercetare culturală pe care o face Frobenius. În plus, nu este o
coincidență faptul că morfologia biologică este știin ța "organismelor vii", deoarece
Frobenius înțelege cultura exact. În opinia sa, cultura  este un organism viu care se naște
și moare, schimbările sale sunt comparabile cu un ciclu de via ță - copilărie caracterizată
prin demonizare și mitologie; tineretului, caracterizat de religie; maturitate, caracterizată
prin pierderea contactelor filozofice cu natura; industrializare, dezvoltare științifică și
tehnică rapidă. Mai mult decât atât, cultura nu este făcută de oameni, cultura este
independentă de sine. Omul este doar un produs cultural, mai degrabă decât un obiect.
Cu toate acestea, cultura nu poate exista fără om, și fără fiin ță umană nu se poate
răspândi.
Cultura, ca un organism deja viu, are propriul său suflet - "Paideuma"- care este
structura spirituală a poporului, în esență Frobeniusa Paideuma are aceea și mentalitate
modernă. dacă cultura este un obiect viu, atunci ideea lui Frobenius că are și sex - există
o cultură masculină și feminină.
 În Sahara și Africa de Nord, el emite o cultură telurică (masculină), care se
caracterizează printr-o luptă spre partea de sus a pământului, ca plante - paturi pe
picioare, case pe grămezi, etc. Cultura Htonic se caracterizează printr-o căutare în
pământ în interiorul - înmormântări subterane, săpate, etc. În fa ța acestor culturi, a șa-a-fi
culturi de mare ar putea apărea, la fel ca alte organisme vii, altele noi apar numai în
interacțiunea dintre bărbați și femei.

Cu gandirea lui Leo Frobenius ( 1873 – 1938), cititorul român de eseistică

,filosofie si istoria culturii ,a mai avut ocazii să se intalneasca .Numele lui a fost pus la noi
in circulatie ,înca din al treilea deceniu al veacului nostru ,de către Lucian Blaga ,ale
cărui studii de filosofia culturii pornesc in bună parte de la sugestii extrase din
frecventarea textelor acestui etnograf si culturolog,cu teze atât de seducător innoitoare in
înterpretarea fenomenelor culturale din trecutul omenirii,creatorul unor concepte cu mare
circulatie in anii interbelici .
În vârsta de abia 23 de ani ,la o etapă de evolu ție cand tinere țea altora dibuia abia
drumurile si vocația ,înca nerevelate lor înșișin,studiosul Leo Frobenius ,zguduit profund
de întalnirea cu schița unei teorii asupra caracterului organic al culturilor ce i s-a
configurat dupa cercetarea Arhivei Africii,publica ției pe care o frecventa din anii
studenției ,dă la iveală in 1896 Stilgerechte Phantasie (Fantezie justificată stilistic ), în
care exprimă pentru prima dată o idee ce va avea un vast ecou în opinia publică și
anume dependenței de spațiu a culturii ,corolar al ideii organicita ți ei.Urmată la distantă
mică de Urspung der afrikanischen Kulturen (Sursa culturilor africane )Si de Natur
Wrssenschaftliche Kulturlehre (Teoria organică a culturii ),in care pune bazele culturologii
fundamentate pe o viziune a evoluției istoric naturale a omului ,ideea culturii determinate
spațial răspândește tot mai larg si mai adânc imaginea unei umanita ți ,producătoare de
cultură nu atât prin vointa ei (Kulturwille),pe care se tablase atât înainte ,cât si ca urmare
a unor înlanțuiri iminente de cauze naturale ,care țintesc să producă prin oameni intr-un
fel pe deasupra voințelor lor individuale niște vaste organisme colective îndependente
,care-s oarecum autonome ,de sine stătătoare ,un soi de materializări în produse
spirituale recunoscute unanim a le fi propri si necesare ,care țes o trona de fapte
culturale inexorabil însușite de ce ce se trezesc învăluiti in plasa lor si a căror sesizare
este ,în cursul trăirii unei culturi dinlăuntru.
Cu termenul său paideuma, Frobenius a vrut să descrie un gestalt, un mod de a crea
sens (Sinnstiftung), care a fost tipic pentru anumite structuri economice. Astfel, morfologii
culturali din Frankfurt au încercat să reconstruiască "viziunea" asupra lumii vânătorilor, a
plantatorilor timpurii și a megalitului-constructori sau a regilor sacri. Acest concept de
cultură ca organism viu a fost continuat de discipolul său cel mai devotat, Adolf Ellegard
Jensen, care l-a aplicat studiilor sale etnologice. [5] De asemenea, mai târziu a influențat
teoriile lui Oswald Spengler.
Scrierile sale cu Douglas Fox au fost un canal prin care unele povestiri tradi ționale
africane și epic a intrat în literatura europeană. Acest lucru este valabil în special
pentru lăuta lui Gassire, o epopee din Africa de Vest pe care Frobenius a întâlnit
în Mali. Ezra Pound a corespondat cu Frobenius din anii 1920, inițial pe teme economice.
Povestea a ajuns în Cantos-ul  lui Pound prin această legătură.
În anii 1930, Frobenius a susținut că a găsit dovezi ale existen ței continentului pierdut
al Atlantidei.
"African Atlantis" este o civilizație ipotetică despre care se crede că a existat cândva în
nordul Africii, propusă inițial de Leo Frobenius în jurul anului 1904.   Numită după
mitica Atlantida,această civilizație pierdută a fost concepută pentru a fi rădăcina culturii
africane și a structurii sociale. Frobenius a presupus că o civiliza ție albă trebuie să fi
existat în Africa înainte de sosirea coloniștilor europeni,și că acest reziduu alb a
permis africanilor nativi să prezinte trăsături de putere militară, conducere politică și...
arhitectura monumentală\ Teoria lui Frobenius a declarat că contactul istoric cu albii
imigranți de origine mediteraneană a fost responsabil pentru cultura nativă africană
avansată. El a declarat că o astfel de civilizație trebuie să fi dispărut cu mult timp în
urmă, pentru a permite diluarea percepută a civiliza ției lor la nivelurile care au fost
întâlnite în perioada.
Cultura,înțeleasă ca o realitate care-i modelează lăuntric pe oamenii aceluia și
spațiu paideumatic ,are un humus al său ,un domeniu închis ,care este însă permeabil
fecundărilor prin impactul cu alte culturi .Există culturi plate ( Flachkulturen)si culturi
înalte (Hochkulturen),după cum există culturi cu caracter masculin
,fertilizator,mobil,agresiv,impunîndu-se celor opuse feminine ,zămslitoare
,statice,pasive,receptacole dornice de fecundare ,virgine,si roditoare dacă se produce
mariajul lor cu așteptatele culturi masculine.Exista după Frobenius ,intocmai ca in regnul
organicului ,unde polenul staminelor ,elementul masculin ,caută pistilele feminine ale
receptacolelor ce le asteaptă scuturarea dorită pentru a zămisli rod,un spirit patern si
unul matern al culturilor ,opoziția masculin – feminin fiind sterilă în caz ca nu are loc
alternativă situarea a fiecăreia dintre categoriile acestea pe pozi ție de donator sau de
primitor ‚,Orientul si Occidentul sunt de neînteles numai prin unul din cele doua
fenomene originare ,fiecare din acestea este de nedespar țit de spa țiul terestru care l-a
născut ,dar si steril ,câta vreme celălalt nu a azvarlit in el paideuma ....ajunsă la stadiul
de sămanță coaptă ”