Criterii Antrax
Etiologie Bacillus anthracis
transmisă accidental la om
îndeosebi de la ierbivore
Tabloul clinic Forme clinice externe:
a) Pustula malignă
b) Edemul malign
c) Antraxul bulos
Forme clinice interne:
pulmonar, digestiv,
meningeal
Incubația: 3-10 zile (оn
medie 5 zile).
I. Antraxul cutanat
La poarta de intrare a B.
anthracis, cel mai
adesea la nivelul
tegumentului feței și al
membrelor superioare,
apare o maculopapulă,
pruriginoasă, nedureroasă,
care оn cвteva
ore se transformă оntr-o
vezicuă􀄃 cu conținut
hemoragic.
După cвteva zile, apare edem
local, iar leziunea se
оnconjoar􀄃 de un inel de
vezicule sau pustule (inelul
lui
Chaussier). Leziunea
central􀄃 cre􀃺te, luвnd un
aspect necrotic
􀃺i formвndu-se o escar􀄃
neagr􀄃. Aceasta este situat􀄃
pe un
edem gelatinos 􀃺i
nedureros, care se extinde
􀃺i оmprejurul
pustulei pe o distan􀄠􀄃
variabil􀄃.
Escara se usuc􀄃 􀃺i se
separ􀄃 de 􀄠esuturile vecine
оn 1-3
s􀄃pt􀄃mвni.
Ganglionii regionali sunt
tumefia􀄠i 􀃺i durero􀃺i.
Pustula malign􀄃 este de
obicei unic􀄃, putвndu-se
оntвlni оns􀄃 􀃺i pustule
multiple.
Simptomele generale sunt
reduse: febr􀄃 moderat􀄃,
frisoane, cefalee, dureri
musculare 􀃺i articulare.
Tularemie
Francisella tularensis
transmis􀄃 la om оn condi􀄠ii
naturale prin inocularea
cutaneo-mucoas􀄃 cu sвnge
sau lichide tisulare de la
animale
infectate sau prin
оn􀄠ep􀄃turi de purici de
c􀄃prioar􀄃, 􀄠вn􀄠ari sau
c􀄃pu􀃺e infectate, mai rar
prin contact direct sau
consum de
ap􀄃, alimente contaminate
sau prin inhalarea de aerosoli
contamina􀄠i.
Forme clinice
ulcero-ganglionar􀄃
oculoganglionar􀄃,
ganglionar􀄃,
tifoidic􀄃
faringian􀄃.
Incuba􀄠ia medie este de 3 -
5 zile (1 -14 zile).
Debutul este acut, cu febr􀄃,
frisoane, transpira􀄠ii,
mialgii,
cefalee, angin􀄃. Оn perioada
de stare, bolnavul prezint􀄃
febr􀄃,
prostra􀄠ie, sc􀄃dere
ponderal􀄃, tuse
neproductiv􀄃, dureri
toracice,
discomfort substernal,
dispnee. Hemoptizia este
rar􀄃. Examenul
radiologic pulmonar poate fi
normal, poate eviden􀄠ia
modific􀄃
minime sau, dimpotriv􀄃,
variate anomalii (infilitrate
peribron􀃺ice,
bronhopneumonie,
adenopatie hilar􀄃, rev􀄃rsate
pleurale).
Evolu􀄠ia poate fi u􀃺oar􀄃,
nespecific􀄃 sau rapid
progresiv􀄃. Netratat􀄃 poate
evolua spre insuficien􀄠􀄃
respiratorie,
afectare multiorganic􀄃
(hepatic􀄃, renal􀄃,
splenic􀄃), sepsis, 􀃺oc
􀃺i deces. La bolnavii
trata􀄠i, rata mortalit􀄃􀄠ii
este sub 2%, dar оn
formele severe 􀃺i pulmonare
netratate poate dep􀄃􀃺i 60%.
Vindecare este urmat􀄃 de o
imunitate permanent􀄃.
Pesta
Yersinia pestis
Rezervorul animal
principal este reprezentat de
roz􀄃toare. Оn condi􀄠ii
naturale se
transmite la om prin purici,
mai rar prin contact direct cu
lichidele
􀃺i 􀄠esuturile unui animal
infectat sau prin inhalarea de
pic􀄃turi
septice respiratorii.
Forme clinice
bubonic􀄃,
septicemic􀄃
pneumonic􀄃.
Incuba􀄠ia este de 2 – 5 zile.
Debutul este cu febr􀄃
оnalt􀄃, frisoane, cefalee,
milagii,
tuse cu expectora􀄠ie,
concomitent sau cu apari􀄠ia
rapid􀄃 a
semnelor de sepsis. Sputa
hemoptoic􀄃 este un semn
clasic, care
оn context clinic sugereaz􀄃
pesta (dar poate fi 􀃺i
apoas􀄃 sau
purulent􀄃!).
Оn evolu􀄠ie se asociaz􀄃
semne digestive (gre􀄠uri,
v􀄃rs􀄃turi, diaree, dureri
abdominale). Оn
urm􀄃toarele 2-4 zile se
instaleaz􀄃 insuficien􀄠a
respiratorie 􀃺i sepsisul.
Оn circa 30% din cazuri,
pustula conduce la sepsis:
edemul se extinde, devenind
enorm, simptomele generale
se intensific􀄃: febr􀄃 mare,
cefalee, prostra􀄠ie, oligurie
􀃺i uneori 􀃺oc toxico-septic.
b). Edemul malign constituie
o form􀄃 grav􀄃 a antaxului
cutanat (оntotdeauna este
septicemic). Leziunea de la
poarta de
intrare (escara) este discret􀄃
sau absent􀄃, tabloul clinic
fiind
dominat de edemul enorm,
gelatinos, care deformeaz􀄃
regiunea,
putвndu-se extinde оn
regiunea cervical􀄃, cu
fenomene de asfixie,
prin edem glotic. La acestea
se asociaz􀄃: febr􀄃 mare,
frisoane,
tahicardie, tahipnee, stare
toxic􀄃.
c). Antraxul bulos se
caracterizeaz􀄃 prin
numeroase
flictene 􀃺i bule cu con􀄠inut
sero-hemoragic, pe un fond
de edem
оntins.
II. Antraxul visceral este
оntotdeauna septicemic.
a). Antraxul pulmonar apare
la persoane care
prelucreaz􀄃 lвna (boal􀄃
profesional􀄃), dup􀄃 o
incuba􀄠ie de 1-5
zile. Are o evolu􀄠ie frecvent
bifazic􀄃: ini􀄠ial un tablou
pseudogripal, cu febr􀄃,
mialgii, astenie, tuse seac􀄃
􀃺i senza􀄠ie de
opresiune precordial􀄃.
Dup􀄃 cвteva zile de
aparent􀄃 ameliorare,
survine faza secundar􀄃, de
mare insuficien􀄠􀄃
respiratorie, cu
dispnee, tahipnee, cianoz􀄃,
stridor, uneori edem
subcutan toracic
􀃺i cervical, discrete raluri
creptitante, semne de
pleurezie 􀃺i 􀃺oc.
La radiografie mediastinul
apare l􀄃rgit, cu sau f􀄃r􀄃
pleurezie.
Hemoculturile sunt de
regul􀄃 pozitive.
Bolnavul moare de obicei оn
24 de ore.
Antraxul respirator mai
poate ap􀄃rea prin agresiune
uman􀄃 inten􀄠ionat􀄃 de
tipul r􀄃zboiului biologic sau
bioterorismului.
b). Antraxul digestiv survine
 dup􀄃 2-5 zile de la
consumul de alimente
contaminate (ex. lapte,
carne) 􀃺i se poate
prezenta ca :
- form􀄃 faringo-
amigdalian􀄃 ( foarte rar􀄃);
- forma intestinal􀄃 -
enterocolit􀄃 acut􀄃, cu
v􀄃rs􀄃turi,
febr􀄃, dureri abdominale,
scaune sanguinolente, stare
toxic􀄃,
aspect de abdomen acut 􀃺i
moarte оn colaps hipotermic.
c). Meningoencefalita
c􀄃rbunoas􀄃 are caracterele
unei meningite hemoragice.
Оn LCR se g􀄃sesc bacili
c􀄃rbuno􀃺i,
hematii 􀃺i leucocite. Duce la
moarte оn 2-3 zile.
Diagnostic Diagnosticul pozitiv se
stabile􀃺te pe:
Date epidemiologice -
contact cu animale bolnave
sau cu produsele lor, mai
ales la cei expu􀃺i prin
profesie:
agricultori, zootehnicieni,
lвnari, t􀄃b􀄃cari
Date clinice - vezicul􀄃 sau
flicten􀄃 pruriginoas􀄃,
nedureroas􀄃, pe fond de
edem gelatinos; pneumonie
sever􀄃;
meningit􀄃 cu lichid
hemoragic etc.
Date de laborator:
Nespecifice: leucocitoz􀄃
(uneori important􀄃, chiar
> 20 000/mm3) cu neutrofilie
Diagnostic etiologic:
Examenele de laborator
confirmă infecția
cărbunoasă.
- frotiuri colorate cu albastru
de metilen din con􀄠inutul
leziunilor 􀃺i secre􀄠iilor
patologice;
- culturi din produsele
patologice (exudat din
veziculele cutanate, spută,
LCR, conținut intestinal) pe
geloză sвnge (colonii
filamentoase, aspect de cap
de meduză).
Hemocultura trebuie
practicată оn toate formele
de boală, deoarece frecvent
bacilul cărbunos trece оn
sвnge, iar
izolarea lui din torentul
circulator confirmă
diagnosticul.
Identificarea rapidă prin
PCR
Diagnosticul pozitiv se
stabile􀃺te pe:
Elemente epidemiologice -
circumstan􀄠ele care permit
suspicionarea unui atac
terorist (dou􀄃 sau mai multe
cazuri de
tularemie legate оn timp 􀃺i
spa􀄠iu, оn special cazuri
asociate
geografic cu un anumit
model de circula􀄠ie a
vвntului)
Elemente clinice: debutul
brusc, simptomatologie de
tip gripal, evolu􀄠ie rapid􀄃
de la o infec􀄠ie respiratorie
superioar􀄃 􀃺i
bron􀃺it􀄃 la o pleuro-
pneumonie grav􀄃 􀃺i
infec􀄠ie sistemic􀄃
afectвnd mai ales persoane
tinere 􀃺i copii, anterior
s􀄃n􀄃toase.
Diagnosticul etiologic –
sp􀄃l􀄃tura faringian􀄃,
sputa,
aspiratul gastric 􀃺i sвngele
pot fi cultivate pentru F.
tularensis
(cre􀃺terea poate fi lent􀄃,
rezultatul culturilor se
ob􀄠ine dup􀄃 10
zile). Izolarea reprezint􀄃 un
risc pentru personalul de
laborator
􀃺i trebuie efectuat􀄃 doar оn
condi􀄠ii de siguran􀄠􀄃;
- examene directe: IF
direct􀄃, imunohistochimie,
detectarea antigenelor,
microaglutinare, PCR (multe
оn scop de
cercetare);
-serologia оn dinamic􀄃
(reac􀄠ii de aglutinare 􀃺i
Diagnosticul etiologic
prezumtiv se face prin
eviden-
􀄠ierea cocobacililor gram
negativi la examenul
microscopic al
aspiratului din ganglionii
limfatici, sputei, sвngelui sau
LCR
colorate Gram, Giemsa,
Wright, sau Wayson.
Diagnosticul de certitudine
este dat de cultura
microorganismului din
sвnge, sput􀄃, aspirat traheal
sau aspirat din bubon.
Examene serologice -
majoritatea tulpinilor natural
(circulante) Y. pestis produc
antigen F1 in vivo care poate
fi detectat оn probele de ser
prin metode
imunoenziamtice.
Diagnosticul retrospectiv
este dat de o cre􀃺tere de 4
ori a titrului anticorpilor. Un
test diagnostic rapid de
detectare a antigenului F1 s-a
pus recent la dispozi􀄠e.

Tratament Spitalizarea obligatorie
Regimul dietetic:
alimenta􀄠ie
lactohidrozaharat􀄃 оn
perioada febril􀄃, apoi regim
comun.
Tratamentul etiologic
reprezint􀄃 medica􀄠ia de
baz􀄃,
antibioticul de elec􀄠ie fiind
penicilina G 4-6 MUI./24
ore, pe o
durat􀄃 de 7 zile. Оn
c􀄃rbunele pulmonar 􀃺i
meningian: 18-20 MUI
U.I./24 ore penicilin􀄃 G + 1-
2 gr. streptomicin􀄃/zi.
Alternative : ciprofloxacina
(200 mg la 12 ore, iv, sau
500
mg la 12 ore, PO),
ampicilina, tetraciclina,
eritromicina.
Tratamentul specific (ser
antic􀄃rbunos) nu se mai
folose􀃺te. Tratamentul local
оn formele cutanate const􀄃
ini􀄠ial оn
comprese cu oxicianur􀄃 de
mercur 1/4000, iar dup􀄃
vindecarea
edemului, leziunea
crustoas􀄃 se acoper􀄃 cu o
pomad􀄃 de tetraciclin􀄃,
protejвndu-se cu un
pansament. Dup􀄃 c􀄃derea
crustei, оn unele
cazuri, sunt necesare grefe
cutanate. Leziunile nu se
incizeaz􀄃.
Profilaxie Controlul sursei animale de
infec􀄠ie prin: depistarea
prompt􀄃, sacrificarea 􀃺i
оnhumarea corect􀄃 sau
incinerarea
cadavrelor; izolarea 􀃺i
vaccinarea urgent􀄃 a
animalelor contacte;
vaccinarea profilactic􀄃 a
animalelor.
Profilaxie specific􀄃
Vaccinarea antic􀄃rbunoas􀄃
la om este practicat􀄃 rar,
fiind
limitat􀄃 pentru persoanele
din sectoarele cu risc.
Produsul biologic
este un filtrat acelular
abacterian cu hidroxid de
aluminiu ca adjuvant.
ELISA)
are utilitate оn diagnosticul
retrospectiv 􀃺i оn studii
epidemiologice.
În cazul unui indice de
suspiciune mare, trata-
mentul cu
antibiotice trebuie ini􀄠iat
f􀄃r􀄃 s􀄃 se a􀃺tepte
confirmarea de
laborator. Antibiotice de
elec􀄠ie sunt: streptomicina
(1 g x 2/zi)
sau gentamicina (5 mg/kg
i.m. sau i.v./zi), administrate
timp de
10 zile; alternative:
fluorochinolone
(ciprofloxacina, ofloxacina,
levofloxacina) sau
doxiciclina.
Toate persoanele expuse la
aerosoli sunt tratate cu
fluorochinolone sau
doxiciclin􀄃, timp de 2
s􀄃pt􀄃mвni.
Contac􀄠ii apropia􀄠i cu
bolnavul cu pneumonie
tularemic􀄃
nu necesit􀄃 profilaxie cu
antibiotice.
Vaccinare
Exist􀄃 un vaccin viu
atenuat, care pare eficient оn
preven􀄠ia tularemiei ulcero-
ganglionare 􀃺i pneumonice.
Nu exist􀄃 date suficiente
care s􀄃 recomande admi-
nistrarea
vaccinului оn profilaxia
post-expunere.
Profilaxia pre-expunere
Chimioprofilaxia din antrax
􀃺i pest􀄃 (ciprofloxacina,
doxiclina) poate conferi
protec􀄠ie 􀃺i оmpotriva
tularemiei, bazat􀄃
pe susceptibilitatea
demonstrat􀄃 in vitro.
Tratamentul etiologic trebuie
ini􀄠iat f􀄃r􀄃 a a􀃺tepta
confirmarea de laborator a
suspiciunii de pest􀄃
pulmonar􀄃.
Prima op􀄠iune оn
tratamentul etiologic se
оndreapt􀄃 spre
streptomicin􀄃 (1 g/zi, im sau
iv) sau gentamicin􀄃 (5
mg/kg, im
sau iv).
Alternative: doxiciclina,
ciprofloxacina sau
cloramfenicolul.
Durata terapiei este de 10-14
zile. Chiar dac􀄃 pacientul
este afebril dup􀄃 3 zile,
оnc􀄃 o s􀄃pt􀄃mвn􀄃 de
antibioterapie
previne rec􀄃derile.
Tratamentul suportiv include
substan􀄠e cristaloide
administrate intravenos 􀃺i
monitorizare
hemodinamic􀄃.
Profilaxia postexpunere
Toate persoanele expuse la
Y. pestis aerosolizat􀄃 􀃺i
toate
persoanele cu contacte
strвnse cu bolnavul ( sub 2
metri) trebuie
tratate cu antibiotice
(doxiciclina) timp de 7 zile.
Pacien􀄠ii suspec􀄠i de
pest􀄃 pneumonic􀄃 necesit􀄃
izolare
strict􀄃 pentru cel pu􀄠in 48
de ore de la оnceperea
antibioterapiei
sau pвn􀄃 la negativarea
sputei la cazurile confirmate.
Y. pestis este rapid distrus􀄃
de lumina solar􀄃 􀃺i
usc􀄃ciune. Suprafe􀄠ele din
mediu se decontamineaz􀄃
cu solu􀄠ii
standard. Persoanele expuse
la aerosoli se spal􀄃 la du􀃺
cu ap􀄃
cald􀄃 􀃺i s􀄃pun.
Decontaminarea efectelor
bolnavilor 􀃺i a celor
expu􀃺i este obligatorie.