Textul nr.

Rocile magmatice în general sunt rezultatul cristalizării naturale secvențiale a unei topituri de silicați,
(magmă), care în cazul ajungerii la suprafață se numește lavă și care, funcţie de timpul răcire, determină
structura si textura rocii. Sunt roci care se formează din magmă la adâncimi mari, numite plutonice, cu
un timp de răcire lent, textura rocii fiind caracterizată prin prezența cristalelor mai mari. Aici se poate
aminti granitul, dioritul, sienitul etc. Cu cât timpul de răcire este mai scurt, cristalele rocilor magmatice
au dimensiuni mai mici. În cazul răcirii bruște, cristalele sunt complet absente (structura criptocristalina)
iar roca are aspectul sticlei (e.g. obsidian). Rocile formate prin consolidarea magmei (lavă) la suprafață
sunt numite vulcanice. În acest caz, timpul de răcire este scurt, iar rocile din această categorie vor avea o
granulație fină. Cele mai importante vulcanite sunt bazaltul și andezitul, care iau naștere prin activitatea
de erupție a unui vulcan.

Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și
depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare. Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate
între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile). O trăsătură caracteristică a sedimentelor este
structura stratificată, un strat formându-se într-un timp relativ scurt la suprafața pământului. Rocile
sedimentare se formează sub acțiunea agenților externi ce acționează la suprafața pământului ca
hidrosfera, atmosfera și biosfera proces numit eroziune. Rocile sedimentare sunt singurele roci ce pot să
conțină fosile. Spre deosebire de rocile magmatice și cele metamorfice, ele nu se formează în prezența
unor temperaturi și presiuni mari.

Rocile metamorfice iau naștere din alte roci, prin procese de metamorfoză (transformare) produse la
presiuni sau temperaturi înalte, care atrag după sine un schimb de elemente chimice. Prin procesul de
transformare se modifică structura mineralogică a rocii. Tipică procesului de transformare este forma de
șisturi (strate). Din roci silicioase bogate în cuarț ia naștere prin recristalizare cuarțitul, o rocă
metamorfică unde granulația inițială dispare. Din rocile calcaroase ia naștere prin recristalizare,
marmura.

(Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83_magmatic%C4%83 ;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83_metamorfic%C4%83 ;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83_sedimentar%C4%83 )

Textul nr. 2

Un proces deschis de bugetare aduce avantaje importante atât autorităților care îl folosesc, cât mai ales
cetățenilor. Acestea sunt probabil evidente din însăși definirea conceptelor, de aceea le vom enumera
pe scurt:

- Transparența procesului de bugetare este, în sine, un punct câștigat, punând în acord maniera de
lucru cu principiile constituționale și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
- Odată cu transparența crește și eficiența cheltuielilor publice, pentru că accesul nemijlocit la date
pentru cetățeni, jurnaliști și organizații neguvernamentale pune presiune pe decidenți și funcționari
să găsească cele mai bune soluții.
- Existența datelor despre buget permite justiției să acționeze mai ușor, iar autorităților de control
precum ANI să acționeze preventiv, îmbunătățind astfel activitatea instituțiilor cu responsabilități de
combatere a corupției.
- Prelucrarea datelor bugetare de către mass-media și societate civilă și existența bugetelor pentru
cetățeni conduc la o mai bună informare a contribuabililor, care pot lua astfel decizii mai bune la
alegeri sau pot să se implice mai ușor în viața publică. Includem aici și reprezentanții aleși în
Parlament sau consilii locale, care, la rândul lor, au de multe ori nevoie de explicații suplimentare
pentru a înțelege bugetele.

Singurii care pierd din deschiderea procesului de bugetare sunt acei politicieni și funcționari care au
interese ascunse, fie pentru că sunt corupți, fie pentru că doresc să dețină puterea prin controlul
informației.

Trebuie subliniat că toate aceste beneficii vin cu un cost foarte scăzut. Vorbim despre date pe care
autoritățile publice le colectează și le centralizează oricum, pentru că au obligații legale și pentru că
lucrul cu calculatorul este deja normă. Toate aceste instituții au deja pagini de internet, servere pe care
acestea sunt menținute și personal care le întreține. Prin urmare, transparența și publicarea datelor într-
un format deschis generează un cost marginal, chiar neglijabil pentru cele mai multe autorități publice.

(Sursa: Andra Bucur (coordonatoare), Ovidiu Voicu: BUGETARE DESCHISĂ ȘI PARTICIPATIVĂ ÎN

ROMÂNIA, http://datedeschise.fundatia.ro/publicatii/)

Textul nr. 3

Ozonul și oxidanții sunt poluanți fotochimici care se formează sub acțiunea radiațiilor luminoase (în
special UV) asupra unui amestec de poluanți de tipul SO2, NOx și hidrocarburi nesaturate. Ei sunt
întâlniți adesea în regiuni cu poluare puternică, unde condițiile climatice cu curenți slabi de aer permit
stagnarea unor mase poluante, creând-se astfel condiții favorabile reacției dintre diferiți poluanți.
Plantele din aceste zone prezintă pete necrotice localizate între nervuri pe una sau alta din fețele
frunzei, în funcție de poluantul în cauză. O expunere prelungită produce o cloroză a frunzei,
îmbătrânirea prematură și eventual căderea frunzelor atacate. Pe lângă aspectul fundamental,
cercetarea acțiunii ozonului și a oxidanților asupra fotosintezei prezintă și o importanță practică. Se știe
că prezența poluanților poate produce diminuarea creșterii plantelor prin reducerea fotosintezei,
datorită distrugerii țesuturilor. Numeroși cercetători au observat o reducere a creșterii plantelor, expuse
acțiunii oxidanților, chiar și în absența necrozelor. S-a observat o reducere a creșterii cu 10 % la o
varietate de tutun expusă timp de 3-4 săptămâni la concentrații ale oxidanților cuprinse între 0,03 și
0,22 ppm. Această diminuare afectează mai mult varietățile existente. O expunere de 3 săptămâni la
concentrații comparabile celor înregistrate în natură împiedică înflorirea la tomate. Numeroși alți factori
ar putea și ei constitui cauza diminuării procesului de creștere, iar dintre aceștia amintim: modificările
anatomice ale țesuturilor foliare, intensificarea respirației, diminuarea fotosintezei, scăderea cantității
de clorofilă, creșterea permeabilității pereților celulari etc. Studiile efectuate asupra rolului stomatelor
în absorbția ozonului și oxidanților au scos în evidență faptul că stomatele nu constituie singura cale de
pătrundere a poluantului în plante.

(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83#Reac%C8%9Bii_fotochimice)
Textul nr. 4

Orice sistem deschis este caracterizat printr-un grad înalt de transparență, care atrage după sine și
integritate. Educația românească are nevoie de ambele, pentru că suferă (și) de o profundă criză de
încredere și de respect. Mulți cetățeni au convingerea că ceva e rău cu școala noastră, chiar dacă
vorbesc adesea în termeni vagi, influențați mediatic: corupția la examene sau la clasă, alocări
netransparente de fonduri, lipsă de relevanță pentru piața muncii, rele tratamente aplicate copiilor,
politizare excesivă. Am auzit de fiecare dintre acestea, poate am văzut exemple concrete – sunt asociate
cu școala în percepția publicului. Este imposibil să scăpăm de astfel de etichete doar cu programe de
informare a publicului, mai ales că ele nu sunt complet false, ci se bazează pe cazuri reale. Putem să
ieșim din acest punct mort deschizând cu adevărat sistemul, arătând care este situația reală, în orice
moment. Ca primi pași în acest sens, lucruri fezabil de implementat într-un an de mandat, vă propunem:

- Date deschise despre educație: publicarea imediat și integral – evident, cu anonimizarea datelor
personale – a datelor despre sistem colectate de Minister și instituțiile coordonate, prin intermediul
portalului național de date deschise
- Bugete transparente: afișarea pe pagina de internet a fiecărei școli a bugetului instituției respective,
într-un format pre-definit, care poate fi preluat și centralizat automat.

(Sursa: http://datedeschise.fundatia.ro/patru-proiecte-pentru-educatie-deschisa/ )

Textul nr. 5

Vulcanii noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri
adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre
suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se
usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la
suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă.

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe
continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii
noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se
pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe.

O erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul
insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraș Surabaya.
Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi.

(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_noroios)

Textul nr. 6

Înainte de a aplica licența Creative Commons asupra unei opere, iată câteva precizări de care trebuie să
țineți cont:

- Trebuie să deții toate drepturile asupra operei;

- Gândește-te cine vrei să-ți folosească opera și în ce condiții (comercial/operă derivată);
- Alege bine licența, e dificil să te răzgândești;
- Creative Commons nu se aplică programelor software;
- Creative Commons nu este o alternativă la drepturile de autor, ele sunt niște contracte-tip care se
bazează pe legislația dreptului de autor;

După ce s-au luat în considerare toate cele de mai sus, poți merge pe
https://creativecommons.org/share-your-work/, unde poți alege licența potrivită.

Unde se poate găsi conținut licențiat Creative Commons

- Meta-motor de căutare dedicat – https://search.creativecommons.org/;

- Prin căutare avansată Google și setările dorite pentru folosirea conținutului;
- 500px;
- Flickr;
- Wikimedia Commons;
- Youtube (cu ajutorul filtrului de rezultate setat pe Creative Commons);
- Vimeo (cu ajutorul filtrului de rezultate setat pe tipul de licență Creative Commons dorit);
- Muzică – Jamendo, Free Music Archive, Musicbrainz, Libre FM.

(Sursă: https://ongonline.techsoup.ro/course/drepturi-de-autor-si-licente-libere-promovarea-
continutului-deschis/?gclid=EAIaIQobChMI-L6kw5Xa2AIVRjPTCh0CkgobEAMYASAAEgIrevD_BwE)