Sunteți pe pagina 1din 3

Document de poziţie Sociologie Program de licenţă Administraţie publică

MCDONALDIZARE

Dragomir Răzvan Paul,

Specialitatea Administraţiei Publică, anul II, grupa I

McDonaldizarea este procesul prin care principiile restaurantului fast-food încep să


domine din c e în ce mai multe sectoare în societatea americană, precum şi în restul
lumii.

Aspectele sociale privind MCDONALDIZAREA

Mcdonaldizarea afectează toate aspectele vieţii sociale, nu numai restaurantele:


învăţământul, munca, serviciile de sănătate, călătoriile, timpul liber, regimul
alimentar, politica, familia. La baza succesului acestui fenomen stă faptul că a
reuşit să ofere consumatorilor şi angajaţilor eficienţă, calculabilitate, previzibilitate
şi control. McDonaldizarea are precursori importanţi, care îşi păstrează influenţa şi
astăzi. Banda de asamblare (fordismul), managementul ştiinţific aplicat de Taylor
şi birocraţia weberiană au furnizat principiile fundamentale pe care s-au constituit
reţelele fast-food. Dacă pentru Weber modelul raţionalităţii a fost birocraţia, pentru
acesta din urmă restaurantul fast-food este modelul mcdonaldizării. El a anticipat o
societate în care principiile raţionalităţii vor domina din ce în ce mai multe sectoare
ale vieţii: instituţii de învăţământ, locuri de muncă, locuri de recreere, în consecinţă
lumea devenind din ce în ce mai conştientă. Astfel, o lume dominată de farmec,
magie, mister este înlocuită de o lume în care totul este logic, clar dar mai ales
standardizat.

Extinderea MCDONALDIZĂRII

Extinderea internaţională a unor astfel de sisteme standardizate este un semn de


imperialism cultural. Totuşi simpla existenţă a unor reţele americane standard în
alte ţări nu reprezintă cel mai important indicator al mcdonaldizării. Adevăratul
indicator îl constituie existenţa clonelor indigene ale acestor sisteme
mcdonaldizate. Prezenţa importurilor americane poate fi dovada unei invazii de
elemente izolate şi superficiale, care nu reprezintă o schimbare fundamentală în
Document de poziţie Sociologie Program de licenţă Administraţie publică

cultura unei societăţi, dar apariţia de versiuni indigene reflectă o schimbare


fundamentală în acele societăţi, o mcdonaldizare autentică. De exemplu, succesul
lanţului McDonald’s din Rusia a dus la dezvoltarea unor restaurante indigene, cum
ar fi Ruskoie Bistro. Directorul acestui fast-food spunea: „Dacă McDonald’s n-ar fi
venit la noi în ţară, probabil ca noi nu am fi aici. Avem nevoie să creăm restaurante
fast-food care să se potrivească cu stilul de viaţă şi tradiţiile noastre“.În ciuda
efectelor negative asupra obiceiurilor locale, nu trebuie să uităm că sistemele
mcdonaldizate aduc şi mult progres. În Hong Kong şi Taipei a stimulat
îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale restaurantelor locale. Mai mult, a contribuit
uneori la reînvierea tradiţiilor locale. Benjamin Barber în cartea sa Jihad vs.
McWorld susţine că „McWorld“ stimulează dezvoltarea mişcărilor fundamentaliste
locale (Jihad-uri) care se opun puternic mcdonaldizării.

Eficienţa MCDONALDIZĂRII

Dintre cele patru dimensiuni ale mcdonaldizării eficienţa este probabil cea mai
legată de aparenta accelerare a ritmului vieţii. În spatele producţiei la timp,a
serviciilor mai rapide,a activităţilor mcdonaldizate, a progamului încărcat la locul
de muncă sau acasă se află eficienţa sporită. Eficinţa este evident avantajoasă
pentru clienţi,care pot obţine mai repede şi cu mai puţin efort ceea ce doresc. De
asemenea,angajaţii îşi pot realiza sarcinile mai rapid şi mai uşor. Directorii şi
patronii câştigă pentru că se prestează o cantitate mai mare de muncă,sunt serviţi
mai mulţi clienţi şi se obţin profituri mai mari. Într-o societate
mcdonaldizată,oamenii nu caută singuri mijlocul cel mai bun pentru a rezolva o
sarcină. Ei se bazează pe mijloace descoperite si instituţionalizate deja. Atunci
când încep o nouă muncă nu se aşteaptă ca ei să descopere singuri cum să o
realizeze mai eficient. Ei urmează cursuri special concepute pentru a-i învăţa ceea
ce s-a descoperit în timp că ar fi modul optim care să îi ajute să îşi îndeplinească
sarcina mai eficient,iar astăzi ajunşi la muncă pot descoperi mici trucuri care să îi
ajute să îşi îndeplinească sarcina mai eficient. Ei fiind încurajaţi să transmită
informaţia conducerii,astfel încât toţi angajaţii care îndeplinesc sarcina respectivă
să o poată executa cu mai multă eficienţă. În acest fel,eficienţa şi productivitatea
vor spori treptat.

Deşi nu restaurantul fast-food este care a creat nevoia de eficienţă,el a facut ca


aceasta să devină o realitate universală. Multe sectoare ale societăţii au trebuit să se
Document de poziţie Sociologie Program de licenţă Administraţie publică

schimbe pentru a acţiona în maniera eficientă cerută de cei obisnuiţi cu traseele


prestabilite care duc la ghişeul restaurantului fast-food. Multe dintre ele au
precedat şi au ajutat la formarea acestuia. Însa au jucat cu toate acestea un rol în
preocuparea pentru efecienţă stimulată de mcdonaldizare. În diverse segmente
sociale ,sporirea eficienţei a consituit,în mare măsură, o problemă de raţionalizare
a diverselor procsese de simplificare a produselor si de atragere a unor clienţi care
să facă treaba pe care înainte o făceau angajaţii.

În concluzie, realitatea este că multe societăţi au fost invadate de companii


americane mcdonaldizate şi multe naţiuni au creat versiuni indigene ale acestora.
Problema este dacă realităţile culturale locale sunt suficient de puternice pentru a
modifica mcdonaldizarea astfel încât aceasta să devină un fenomen local sau
mcdonaldizarea şi imperialismul cultural asociat copleşesc culturile locale şi duc la
sporirea uniformităţii în lume.

Note bibliografice
Bauman, Zygmund, Globalizarea şi efectele ei sociale, Filipeştii de Târg, Prahova, Editura Antet,
2000, p. 5.
Appadurai, Arjun, Modernity at Large. Cultural Dimensions of Globalizations, University of
Minnesota Press, 1990, p. 36.
Ritzer, George, Mcdonaldizarea societăţii, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003, p. 17.
Ritzer, George, op.cit., p. 161.
Williams, Francis, The American Invasion, New York, 1962.