Mediul rural, spre deosebire de 

mediul urban, reprezintă totalitatea spaţiilor din afara

oraşelor şi locuite la noi de populaţia numită generic „ţărani”, ca antonim pentru
populaţia urbană de „orăşeni”. În România spaţiul rural reprezintă circa 90% din
suprafaţa ţării, iar ponderea locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din
Europa - se ridică la 47,3% din totalul populaţiei, adică 10.245.894 locuitori (2002).

România are aproximativ 12.951 de sate organizate în 2.854 de comune. La

recensământul din 2002 rezultau 3,8 milioane de locuinţe.

Principala formă de aşezare din mediul rural este satul. Forme mai mici decât satele,
cu doar câteva zeci de case, sunt cătunele. Unul sau mai multe sate pot forma
o comună.

În regiunile de câmpie predomină satele mari, cu circa 2.000-3.000 de locuitori, în care

casele sunt grupate compact. În regiunile de deal, satele au o populaţie de 500-1.500
locuitori, cu case înşirate de-a lungul văilor sau drumurilor, ori uşor răsfirate datorită
viilor şi livezilor care se întind printre case. Acesta este tipul de sat cel mai răspândit
din ţară. În regiunile muntoase, satele sunt mici (300-500 locuitori), cu case în general
mult distanţate unele de altele, iar în depresiunile intramontane satele sunt mai mari,
cu case mai adunate.

Spaţiul rural reprezintă circa 90% din suprafaţa ţării, iar ponderea locuitorilor din
mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridică la 47,3% din totalul
populaţiei. România are aproximativ 12.951 de sate organizate în 2.854 de comune. La
recensământul din 2002 rezultau 3,8 milioane de locuinţe. Mărimea medie a unui sat
românesc este de 800 de locuitori.

Configurat în funcţie de caracteristicile geografice şi a condiţiilor naturale, satul

românesc se prezintă într-o gamă extrem de diversificată de forme, expresie a
diversităţii geografice a teritoriului ţării, dar şi a condiţiilor istorice în care s-au format şi
s-au organizat.

Satul este locul în care a luat fiinţă, s-a dezvoltat şi s-a păstrat cultura materială şi
spirituală a poporului român.

Tipologii de sate
Exemplu de sat de câmpie sistematizat, cu loturi egale şi case aliniate la drum (Racoviţa,
judeţul Timiş)

Cea mai răspândită clasificare geografică a satelor le împarte în:

 sate adunate (în zonele de câmpie)

 sate răsfirate (în zonele de deal)
 sate risipite (la munte).

Într-o accepţiune mai largă, geografia românească face o distincţie între tipurile de sate
după forma geometrică (textura) pe care o au, astfel:

 satul cu case izolate

 satul răsfirat
 satul de vale
 satul îngrămădit
 satul de-a lungul drumului
 satul dreptunghiular
 satul compact adunat
 satul circular
 satul radial.

Comuna (din cuvântul commune din limba franceză; pluralul „comune”) este o unitate
de bază administrativ-economică din România, alcătuită din unul sau mai multe sate și
condusă de un Consiliu comunal în fruntea căruia se află un primar. În anul 2018,
România avea 2861 de comune.

În general comuna poartă numele satului în care se află reședința, dar uneori comuna
poartă numele altui sat din componența sa. De exemplu, Comuna Arefu conține satul
Arefu, dar are reședința în satul Căpățânenii Pământeni.

În România, în 1996 erau 2.686 de comune cu un total de 13.285 sate, cu o medie de 5

sate pe comună.

Unitatea administrativă de comună a fost legiferată pe teritoriul României în 1864, în

perioada Principatelor Unite, după Unirea din 1918 ea fiind extinsă și pe noile teritorii.
Legea din 1929 definea comunele ca fiind de 2 tipuri: comune urbane/orașe, respectiv
comune rurale. Cele rurale aveau până la 10.000 de locuitori, cele urbane peste.
Satele, considerate sectoare ale comunei, erau mici (sub 600 de locuitori) sau mari
(peste 600 locuitori).

Odată cu legea reorganizării administrative din 1968 satele devin de 3 feluri: mici (sub
500 locuitori), medii (500 - 1.500 locuitori) și mari (1.500 - 4.000 locuitori)

Clasificarea comunelor din România[3] Numărul de comune Populația

sub 1.000 locuitori 52 38.000
între 1.000 - 3.000 locuitori 1.054 2.291.000
între 3.000 - 5.000 locuitori 996 3.850.000
între 5.000 - 7.000 locuitori 398 2.323.000
între 7.000 - 9.000 locuitori 130 1.016.000
peste 9.000 locuitori 56 613.000
Total 2.686 10.139.000