Operaţii cu numere

naturale
ADUNAREA și SCĂDEREA

Lect.univ.Dr. Georgiana Velicu

Univ. Valahia din Târgovişte
 Operatii cu ce fel de numere,
concrete sau abstracte?
ADUNAREA
Ce deosebire trebuie sa facem intre doua relatii de felul
urmator?
3 nuci + 2 nuci = 5 nuci
Si
3+2=5

In prima relatie, de ex. 3 nuci, este un numar concret ce

reprezinta o multime ale carei elemente au fost
numarate, deci cunoastem atat numarul elementelor,
cat si felul lor
Gandire: o multime cu 3 nuci a fost reunita cu o alta care
are 2 nuci si s-a obtinut o multime cu 5 nuci
• In a doua relatie , 3, 2 si 5 sunt niste simboluri,
numite numere naturale
• A doua relatie arata ca fiind date doua numere
naturale, acestor doua nr li se poate asocia ,,prin
adunare” un altreilea numar natural, unic
determinat, numit suma lor
• Deosebirea intre cele doua relatii:
- In prima lucram cu obiecte concrete (multimi)
- In a doua lucram cu simboluri (numere
abstracte)
• Care este legatura dintre cele doua relatii ?

Numarul 3 a fost definit ca simbolul care

caracterizeaza toate multimile echivalente (in
crespondenta biunivoca) cu multimea celor 3
nuci
3 nuci + 2 nuci = 5 nuci
3 mere + 2 mere = 5 mere
3 creioane + 2 creioane = 5 creioane …deci
3 unitati + 2 unitati = 5 unitati
 Suma a două numere
• Fiind date doua numere a si b, si doua multimi
A si B cu a elemente, respectiv b elemente,
multimi ce nu au niciun element in comun,
atunci numarul care arata cate elemente sunt
in reuniunea celor doua multimi, notat cu a+b ,
se va numi suma numerelor a si b, numere ce
se vor numi termenii sumei
 Proprietățile adunării
1. Adunarea este comutativă
a+b=b+a
2. Adunarea are element neutru numărul 0
a+0=0+a=a
3. Adunarea este asociativă
(a + b)+c = a + (b + c)
 SCĂDEREA
• A scădea două numere a și b, primul numit
descăzut, al doilea numit scăzător, înseamnă a găsi
un număr, numit rest sau diferență, care adunat cu
scăzătorul să ne dea descăzutul

• Deci a – b = x, dacă b + x = a
• Obs. A efectua o scădere a – b , înseamnă a afla o
necunoscută x cu proprietatea că b + x = a
Reformulare: Cunoscând suma a două numere (a) și
unul din termenii ei (b), să se afle celălalt termen (x)
De aceea spunem că scăderea este operația inversă a
adunării
• Obs. Scăderea se definește intuitiv cu ajutorul mulțimilor,
prin eliminare de obiecte ale mulțimii, și apoi numărarea
celor rămase
1) Fiind dată o mulțime cu (a) elemente, numărăm (b) elemente
ale ei (b<a) și le scoatem din acea mulțime. Rămân a-b
elemente.
Se folosește în acest caz terminologia de rest pentru
diferența a-b.
2) Fiind date două mulțimi A și B cu a elemente, respectiv b
elemente, a>b, punem în corespondenă biunivocă
elementele mulțimii B cu o parte din cele ale mulțimii A, apoi
se numără câte elemente are A în plus, și acest număr
reprezintă diferența a-b.
În acest caz pentru a-b se preferă terminologia de diferență,
deoarece arată o diferență între cele două mulțimi, cu cât are
una mai multe elemente decât cealaltă.
 Proprietățile scăderii
1) Din definiție rezultă că
a–b+b=a
( a-b este numărul care adunat cu b ne dă a)
2) Pentru a scădea un număr dintr-o sumă este
suficient să-l scădem dintr-un termen al sumei
3) Dacă mărim și descăzutul și scăzătorul cu un
același număr, diferența nu se schimbă
4) Dacă micșorăm și descăzutul și scăzătorul cu un
același număr, diferența nu se schimbă
 Numerele naturale de la 10 la 99
Compunerea si descompunerea
numerelor naturale in zeci si unitati
Metode și tehnici de calcul cu ajutorul
RIGLETELOR
• Truse cu piese logice – ciclul prescolar si primar –
pentru formarea noțiunii de număr

• Joc liber  joc organizat  operații cu numere

naturale
• Rigletele înlesnesc trecerea de la mulțimile de
obiecte la numerele naturale (abstractizare)
• Rigletele sunt utile:
– în compunerea și descompunerea numerelor naturale
– În învățarea operațiilor aritmetice de adunare și
scădere
• Atribute specifice rigletelor
 culori si lungimi diferite 
– se formează autocontrolul
– Se dezvolta imaginatia
– Contribuie la înțelegerea noțiunilor
– Reduce învățarea prin memorare
– Dezvoltă învățarea logică
 Etapele învățării operațiilor
matematice
1. Adunarea unui numar format din doua cifre cu
un numar de o cifra, fara trecere peste zece
2. Adunarea numerelor formate din doua cifre,
fara trecere peste ordin
3. Adunarea a doua numere de o cifra cu trecere
peste zece
4. Adunarea unui număr de două cifre cu un
număr mai mic ca 10 (de o cifră) cu trecre peste
zece
 1. Adunarea unui numar format din doua cifre
cu un numar de o cifra, fara trecere peste zece
- Se prezintă numărul de două cifre prin riglete pe două
coloane (a unităților și a zecilor / culori diferite / verde =
unități, roșu = zeci)
- Numărul de o cifră se reprezintă printr-o rigletă de culoare
verde
- Se așază rigleta ce reprezintă numărul de o cifră peste
rigleta unităților numărului de două cifre (verde)
- Prin numărarea segmentelor rigletei se va afla suma
(rezultatul adunării)
- Se trece apoi la învățarea adunării prin descompunerea
numărului de două cifre în zeci și unități și la scrierea
adunării prin așezarea numerelor unele sub altele
Exemple: 16+3 ; 24+5 ; 13+4 ; 27+2 ; 12+7 ; 21+6 , etc.
2. Adunarea numerelor formate din doua cifre,
fara trecere peste ordin
• Procedeul este asemănător cu cel de la prima
etapă a învățării adunarii
• Se vor folosi riglete de culori diferite pentru zeci și
unități / verde = unități, roșu = zeci
• Se procedează analog ca la prima etapă, cu etapa
finală către abstractizare:
– suma unele sub altele,
– suma prin descompunerea numerelor în zeci și unități,
– suma calculată mental
 2. Adunarea numerelor formate din
doua cifre, fara trecere peste ordin
• Exemple: 43+15 ; 23+14 ; 21 +17 ; 33+21 , etc.
• Obs. Se va atrage atenția elevilor că numărul
obținut ca rezultat al sumei va avea la cifra
unităților suma unităților celor două numere,
iar la cifra zecilor suma cifrelor zecilor celor
două numere !
• Ex. 43 + 15 = 58
 3. Adunarea a doua numere de o cifra cu
trecere peste zece
• Metoda de adunare cu ajutorul rigletelor a două
numere de o cifră a căror sumă este mai mare
decât 10 constă în a completa până la 10 primul
termen al adunării, adăugând la zecele obținut
unitățile rămase
• În scriere matematică metoda constă în a
descompune al doilea termen al adunării în sumă
de două numere, așa încât primul termen din
descompunerea sa să completeze primul termen
al sumei inițiale până la 10
• Ex. 7 + 5 = 7 + 3 + 2 = 10 + 2 = 12
 3. Adunarea a doua numere de o
cifra cu trecere peste zece
• Deosebită importanță o are materialul intuitiv corespunzător !
• De ex. Se arată elevilor cum o rigletă de 7 compusă (unită) cu o rigletă de
3, va avea o lunigime la fel de mare cu cea a rigșetei de 10 (așezate în linie)
• Condiția esențială de reușită a activității de învățare  este necesar ca
elevii știe să identifice rapid acele numere ce trebuie adunate la numărul
deja avut pentru a obține zecea  necesitatea unor exerciții repetate în
acest scop
• Verbalizare:
Ce număr trebuie adunat la 8 pentru a obține 10 ?
Cât mai trebuie să adunăm la 7 pentru a obține 10?
Numărul 3 cu cât trebuie să-l adunăm pentru a obține 10?
Exersarea se poate face tot cu ajutorul rigletelor : se așază rigleta de 8, lângă
ea cea de 10 și, prin comparare, se va număra cât mai trebuie adăugat la 8
pentru a obține 10. Se va verifica răspunsul prin lipirea la rigleta de 8 a
unei riglete de 2, așa încât elevului să i se verifice răspunsul dat.
 4. Adunarea unui număr de două cifre cu un număr
mai mic ca 10 (de o cifră) cu trecre peste zece

• Procedeul de adunare se lămurește în acest caz

utilizând rigletele marcate (zecile)
• Ex. 17+8 = 10 + (7+8)
= 10 + (7+3)+5
= 10 + 10 + 5
= 20 + 5
= 25
Se va trece apoi la exersarea prin utilizarea a
numerose fise de completare (cu căsuțe)
Continuare..