Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/323585050
CITATION READS
1 2,062
1 author:
Dumitru Tucan
West University of Timisoara
34 PUBLICATIONS 11 CITATIONS
SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by Dumitru Tucan on 06 March 2018.
COLECŢIA AMFITEATRU
Seria Filologie
1
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
2
Introducere
Dumitru Tucan
TEORIA LITERATURII
perspective istorice ºi analitice
asupra textului literar
3
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
4
Introducere
Cuprins
Introducere
MOŞTENIREA TEORIEI LITERARE ÎN EPOCA
„POST-TEORETICĂ”....................................................................................9
1. „Moartea teoriei”.......................................................................................9
2. Teorie / Teorii..........................................................................................11
3. Moştenirea actuală a teoriei literare........................................................14
4. Sinopsis...................................................................................................17
Capitolul I
O ÎNTREBARE CU RĂSPUNSURI VARIABILE:
CE ESTE LITERATURA?.............................................................................21
1. Literatura ca procesualitate.....................................................................21
2. Definiţiile istorice ale literaturii..............................................................23
2.1. Naşterea unei definiţii. Definiţia clasică a literaturii:
poesis/mimesis........................................................................................24
2.1.2. Istoria ideii de literatură şi paradigmele culturii europene.
Clasicismul european..............................................................................30
2.1.3. Către o definiţie romantică a literaturii. Iluminismul şi
„modernităţile” sale. Naşterea unei culturi a individualului...................34
2.1.4. Definiţia romantică a literaturii.........................................................37
2.1.5. De la romantism la realism. Către o cultură modernă
a negativităţii...........................................................................................42
2.1.6. Definiţia modernă a literaturii. Modernitate critică
şi modernitate estetică.............................................................................48
2.1.7. Modernitate şi postmodernitate. Ironie – intertextualitate –
reorganizarea canonică a spaţiului cultural.............................................53
2.1.8. Concluzie: literatura – un concept relaţional.....................................63
Capitolul II
O ÎNTREBARE METODOLOGICĂ: CE ESTE
TEORIA LITERARĂ? TEORIA LITERARĂ
CA METODOLOGIE A STUDIILOR LITERARE.................................65
1. Preliminarii..............................................................................................65
2. Literatura ca „discurs constituent”..........................................................66
3. Care e mecanismul de înţelegere a unui text (literar)?
Competenţele necesare înţelegerii unui text (literar)..............................67
3.1. Cele trei tipuri de competenţe necesare pentru a înţelege
un text literar...........................................................................................69
3.2. Ce înseamnă a studia fenomenul literar şi care sunt disciplinele
care fac acest lucru?................................................................................74
5
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
6
Introducere
7
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
Capitolul VII
NARAŢIUNEA.............................................................................................225
1. Naraţiune şi naratologie........................................................................225
2. Problematicile analizei narative............................................................231
3. Instanţele narative. Tipologii narative...................................................234
3.1. Naratorul............................................................................................234
3.2. Naratarul.............................................................................................239
3.3. Situaţia narativă. Tipologii narative...................................................240
3.3.1. Naraţiunea la persoana întâi. Naraţiunea la persoana a treia.
Naraţiunea la persoana a doua........................................................241
3.3.2. Tipologii narative în analiza naratologică.
Fr. Stanzel, G. Genette, J. Lintvelt, M. Bal.....................................243
3.4. Focalizarea.........................................................................................250
3.4.1. Focalizarea - exerciţiu analitic........................................................253
3.5. Istorie şi povestire..............................................................................255
3.6. Istoria povestită. Acţiunea narativă....................................................157
3.6.1. Personaj vs. actant. De la perspectiva tipologică
asupra personajului la cea actanţială...............................................258
3.6.2. Personajul ca actant. Modelul actanţial...........................................260
3.6.3. O parabolă a personajului................................................................265
4. Timpul şi spaţiul în naraţiune. Naraţiune şi descriere...........................267
4.1. Temporalitatea istoriei povestite........................................................268
4.2. Spaţialitatea istoriei povestite şi literatura.
Descrierea şi rolurile descrierii..........................................................270
Capitolul VIII
TEATRUL........................................................................................................273
1. Teatru şi teorie. De la literatura dramatică la studiile teatrale...............273
2. Naraţiune şi teatru.................................................................................275
3. Luigi Pirandello sau lecţia experimentului teatral.................................277
4. Textul teatral ca proiect spectacular......................................................282
4.1. Didascaliile.........................................................................................283
4.2. Dialogul..............................................................................................286
4.3. Limbaj verbal – limbaje paraverbale..................................................290
5. Ficţiunea dramatică...............................................................................291
5.1. Situaţia dramatică...............................................................................295
5.2. Timp şi spaţiu în teatru.......................................................................297
5.3. Personajul teatral................................................................................299
6. Referentul textului dramatic: spectacolul
Instanţele spectaculare. Receptarea spectaculară..................................302
Referinþe........................................................................................................307
8
Introducere
Introducere
9
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
Cuvintele lui Culler par a spune ceva despre ceea ce înseamnă caracte-
rul post-teoretic al ultimelor două decenii: în niciun caz „moartea teoriei”, la
fel de puţin scăderea influenţei gândirii teoretice asupra studiilor literare şi
culturale şi ştiinţelor socio-umane, cât mai ales mascarea teoreticului înapoia
unor demersuri asupra literaturii şi culturii cu funcţionalitate mai degrabă
practică. Post-teoretic poate însemna, în acelaşi timp, practic, aplicat, conectat
la metamorfozele şi interacţiunile spaţiilor culturale. Iar această mascare arată
nu neapărat pierderea apetitului pentru teorie, cât încercarea de a identifica
aplicabilitatea acesteia pentru dinamica actuală a spaţiului cultural.
10
Introducere
11
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
12
Introducere
13
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
14
Introducere
15
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
16
Introducere
17
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
18
Introducere
sau non-literare. Expresivitatea literară este astfel legată de cea culturală, iar
expresivitatea lingvistică nu reprezintă altceva decât fundamentul manifes-
tării acestei legături.
Cel de-al cincelea capitol e preocupat tot de aspectul textual, referindu-se
la configuraţiile generice al literaturii. Genul literar este considerat a fi defi-
nitoriu pentru textul literar pentru că oferă indicii pentru integrarea acestuia
într-o tipologie şi, în acelaşi timp, oferă indicii de lectură. Dar genul se mani-
festă în primul rând în istorie şi cultură şi este supus presiunilor venite din
teritoriul experimentelor literare. Dacă poetica de factură clasicizantă presu-
punea câteva modele generice ideale (epopeea, tragedia) şi trei mari genuri
literare (epic, liric şi dramatic), din perioada romantică putem observa un
proces din ce în ce mai accentuat de hibridizare generică ce face irelevantă
această perpectivă constitutivă asupra genului. De aceea am preferat o abordare
istorică a noţiunii de gen literar, care să pună în evidenţă faptul că genul nu
reprezintă altceva decât un prototip al cărui nucleu e o configuraţie textuală
dominantă, dar realizările sale specifice sunt determinate de diverşi factori
circumstanţiali, dintre care cei mai importanţi sunt cei culturali şi estetici.
Hibridizarea generică este, din acest punct de vedere, o realitate de neevitat în
analiza fenomenului literar.
Consecinţa acestei perspective este, în fapt, premisa ultimelor trei capitole:
pentru a putea analiza configuraţiile textuale ale fenomenului literar trebuie să
ne raportăm la dominantele discursive aflate în centrul ideii tradiţionale de gen
– naraţiunea, dramaticul, expresivitatea lirică. Dacă narativul şi dramaticul pot fi
modelate teoretic prin analiza constituenţei discursive asemănătoare cu a mo-
durilor expresive non-literare (naraţiunea factuală, dialogul, descrierea etc.),
cu lirismul lucrurile se complică din cauza caracterului polimorf al expresivi-
tăţii lirice şi a unei istorii marginale a acestuia în interiorul culturii europene.
Capitolul al VI-lea, Lirism şi istorie, are din acest motiv o abordare preponde-
rent istorică. O descriere a originilor şi a manifestărilor genului în istorie
mi-a permis să pun în evidenţă trei constante fundamentale ale lirismului,
care au reprezentat punctele de interes ale perspectivelor asupra lirismului:
versificaţia (căreia i se atribuie o funcţie muzicală), subiectivitatea (elemen-
tul central prin care a fost identificată istoric expresivitatea lirică) şi figura-
litatea (văzută în lirism ca manifestându-se în manieră intensă). Sugestia
finală a capitolului este aceea că în lectura lirismului este fundamentală
analiza relaţiei lirice manifestată prin intermediul expresivităţii figurale.
Capitolul al VII-lea trece în revistă cele mai importante probleme
de naratologie (poetica specială, „locală”, a naraţiunii, cu referire în acelaşi
19
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
20
Referinţe
Referinţe
307
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
308
Referinţe
309
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
310
Referinţe
Cusset, François, (2016), French Theory. Foucault, Derrida, Deleauze & Co. şi
transformările vieţii intelectuale din Statele Unite, Cluj-Napoca, Tact.
Dawson, S. W., (1970), Drama and the dramatic, Methuen & Co Ltd.
De Man, Paul, (1979), Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau,
Nietzsche, Rilke, and Proust, New Haven, Yale University Press.
De Man, Paul, (1986), The Resistence to Theory, Minneapolis, University of
Minnesota Press.
Defradas, Jean, (1968), Literatura elină, Bucureşti, Editura tineretului.
Delacampagne, Christian, (1998), Istoria filosofiei în secolului al XX-lea,
Bucureşti, Babel.
Deleuze, Gilles, (1999), Nietzsche, Bucureşti, All.
Derrida, Jacques, (1998), Scriitura şi diferenţa, traducere de Bogdan Ghiu şi
Dumitru Ţepeneag, prefaţă de Radu Toma, Bucureşti, Univers.
Doležel, Lubomir, (1973), Narrative modes in Czech Literature, Toronto,
University of Toronto Press.
Doležel, Lubomír, (1988), „Mimesis and Possible Worlds”, în Poetics Today 9,
475–496.
Doležel, Lubomír, (1998), Poetica occidentală, Bucureşti, Univers.
Dolinescu, Margareta, (1979), Parnasianismul, Bucureşti, Univers.
Dragomirescu, Gh. N., (1975), Mică enciclopedie a figurilor de stil, Bucureşti,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică.
DTL, (1976), Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, Editura Academiei.
Du Marsais, César Chesneau, (1981), Despre tropi, Bucureşti, Univers.
Dubois, Jean, Giacomo, Mathée, Guespin, Louis, Marcellesi, Christiane, Marcellesi,
Jean-Baptiste, Mevel, Jean-Pierre, (2002), Dictionnaire de linguistique,
Paris, Larousse.
Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean Marie, (1996), Noul dicţionar enciclopedic al
ştiinţelor limbajului, Bucureşti, Babel.
Dunbar, Robin, (1997), Grooming, Gossip and the Evolution of Language,
London, Faber and Faber.
Eagleton, Terry, (2003), After Theory, New York, Basic Books.
Eagleton, Terry, (2008), Teoria literară: o introducere, Iaşi, Polirom.
Eaton, Marcia M., (1976), „On Being a Character”, în The British Journal of
Aesthetics, 16, 24–31.
Eco, Umberto (1983), „Marginalii şi glose la «Numele rozei»”, în Secolul 20,
nr. 8, 9, 10/1983, 87-106.
Eco, Umberto, (1969), Opera deschisă. Formă şi indeterminare în poeticile
contemporane, Bucureşti, Univers.
Eco, Umberto, (1991), Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele
narative, Bucureşti, Univers.
311
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
312
Referinţe
313
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
Hulme, Alison, (2015), Consumerism on TV. Popular Media from the 1950s to the
Present, Burlington, Ashgate.
Hutcheon, Linda, (1985), A Theory of Parody, New York, Methuen.
Hutcheon, Linda, (2002), Poetica postmodernismului, Bucureşti, Univers.
Ines, Doreen, (1989), Augustan Critics, în Kennedy, 245-273.
Ingarden, Roman, (1971), Les fonction du langage au théâtre, Poétique, nr. 8/
1971.
Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, (1995), Conversaţia, Bucureşti, All.
Iser, Wolfgang, (1994), Der Implizite Leser. Kommunikationsformen des romans
von Bunyan bis Beckett, München, Wilhelm Fink Verlag.
Iser, Wolfgang, (2006), Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Piteşti, Paralela
45.
Jakobson, Roman, (1960), Closing Statement: Linguistics and Poetics, în Sebeok,
Thomas (ed.), Style in Language, Massachusetts, The Technology Press of
M.I.T., 350-377. Traducerea românească în Probleme de stilistică. Culegere
de articole, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964, 87-97.
Jakobson, Roman, (1971), Selected Writing II (Word and Language), The Hague/
Paris, Mouton.
James, Henry, (1884), The Art of Fiction, Boston, The Algonquin Press.
James, Henry, (1934), The Art of the Novel, New York, Charles Scribner’s Sons.
Jenny, Laurent, (1999), Rostirea singulară, Bucureşti, Univers.
Jolles, André, (1972), Formes simples, Paris, Seuil.
Jouve, Vincent, (2007), Poétique du roman, Paris, Armand Colin.
Kant, Immanuel, (2011), Manifestul iluminist, Piteşti, Paralela 45.
Kant, Immanuel, (2007), Întemeierea metafizicii moravurilor, trad. de Filotheia
Bogoiu, Valentin Mureşan, Miki Ota, Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti,
Humanitas.
Kaye, Nick, (1994), Postmodernism and Performance, New York, St. Martin’s
Press.
Kayser, Wolfgang, (1981), Opera de artă literară, Bucureşti, Univers.
Kennedy, George A. (ed.), (1989), The Cambridge History of Literary Criticism,
Vol. I: Classical Criticism, Cambridge University Press.
Kirby-Smith, H. T., (2009), The Celestial Twins : Poetry and Music Through the
Ages, Amherst, University of Massachusetts Press.
Knapp, Steven, Michaels, Walter Benn, (1982), „Against Theory”, în Critical
Inquiry (1982), 8 (4): 723-742.
Kott, Jan, (1969), Shakespeare, contemporanul nostru, Bucureşti, EPLU.
Kövecses, Zoltán, (2002), Metaphor. A Practical Introduction, Oxford, Oxford
University Press.
Kövecses, Zoltán, (2006), Language, Mind and Culture. A Practical Introduction,
Oxford, Oxford University Press.
314
Referinţe
315
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
316
Referinţe
Platon, (1976), Opere, vol. II, traducere de Dan Sluşanschi şi Petru Creţia,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Platon, (1986), Opere, vol. V, traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note
şi anexă de Andrei Cornea, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Plett, H. F., (1983), Ştiinţa textului şi analiza de text, Bucureşti, Univers.
Polkinghorne, Donald E., (1988), Narrative Knowing and the Human Sciences,
Albany, State University of New York Press.
Pop-Curşeu, Ioan, (2013), Magie şi vrăjitorie în cultura română, Bucureşti, Iaşi,
Cartea Românească – Polirom.
Popovici, Vasile, (1997), Lumea personajului, Cluj-Napoca, Echinox.
Prince, Gerald, (1973), „Introduction à l’étude du narrataire”, în Poétique, n°14,
avril 1973.
Prince, Gerald, (1982), Narratology. The Form and Functioning of Narrative,
Berlin, New York, Amsterdam, Mouton Publishers.
Prince, Gerald, (2004), Dicţionar de naratologie, Iaşi, Institutul European.
Propp, V. I., (1970), Morfologia basmului, în româneşte de Radu Nicolau. Studiu
introductiv şi note de Radu Niculescu, Bucureşti, Univers.
Pruner, Michel, (1993), L’analyse du texte de théâtre, Paris, Nathan.
Quintilianus, M. Fabius, (1974), Arta oratorică, 3 vol., traducere de Maria Het-
co, Bucureşti, Minerva.
Ramsdell, Kristin, (1999), Romance Fiction: A Guide to the Genre, California
State University.
Rastier, François, (1996), Sémantique interpretative, Paris, PUF.
Richards, I. A., (1965), The Philosophy of Rhetoric, New York, Oxford University
Press.
Richardson, Alan, Steen, Francis F., (2002), „Literature and the Cognitive
Revolution: An Introduction”, în Poetics Today 23.1 (2002): 1-8.
Richter, Sandra, (2010), A History of Poetics. German Scholary Aesthetics and
Poetics in International Context: 1770-1960, Berlin - New York, De Gruyter.
Ricœur, Paul, (1983), Temps et récit, I, Paris, Seuil.
Ricœur, Paul, (1984), Metafora vie, Bucureşti, Univers.
Ricœur, Paul, (1995), Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Humanitas.
Ricœur, Paul, (1999), Conflictul interpretărilor, traducere şi postfaţă de Horia
Lazăr, Cluj, Echinox.
Riffaterre, Michel, (1983), Text Production, New York, Columbia University.
Romilly, J. de, (1970), La tragédie grecque, Paris, PUF.
Rorty, Richard, (1998), Contingenţă, ironie, solidaritate, Bucureşti, All.
Rougemont, Denis de, (1987), Iubirea şi Occidentul, Bucureşti, Univers.
Rousseau, J.J., (1999), Eseu despre originea limbilor, traducere, prefaţă şi
comentarii de Eugen Munteanu, Iaşi, Polirom.
Rousseau, Jean-Jacques, (2008), Despre contractul social, traducere, studiu
introductiv şi note de Cătălin Avramescu, Bucureşti, Nemira.
317
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
Russell, J.B., (1972), Witchcraft in the Middle Ages, Ithaca, NY, Cornell University
Press.
Ryan, Marie-Laure, (1991), Possible Worlds, Artificial Intelligence and Narrative
Theory, Bloomington, Indiana University Press.
Ryan, Marie-Laure, (2001), Narrative as Virtual Reality, Baltimore, Johns
Hopkins University Press.
Ryan, Marie-Laure, (2005), „On the Theoretical Foundations of Transmedial
Narratology”, în J. Ch. Meister (ed)., Narratology beyond Criticism.
Mediality, Disciplinarity, Berlin, de Gruyter, 1–23.
Ryngaert, Jean-Pierre, (1991), Introduction á l’analyse du théâtre, Paris, Bordas.
Saussure, Ferdinand de, (1998), Curs de lingvistică generală, Iaşi, Polirom.
Schaeffer, Jean-Marie, (1989), Qu’est-ce qu’un genre littéraire?, Paris, Seuil.
Schaeffer, Jean-Marie, (1997), „La stylistique littéraire et son objet”, în Littérature,
n°105, pp. 14-23.
Schaeffer, Jean-Marie, (2009), Fictional vs. Factual Narration, în Hühn, Peter et
al. (eds), Handbook of Narratology, Berlin, New York, Walter de Gruyter,
98-114.
Schaeffer, Jean-Marie, (2011), Petite écologie des études littéraires. Pourquoi et
comment étudier la littérature?, Vincennes, Éditions Thierry Marchaisse.
Schlegel, A., Schlegel. F., (1983), Despre literatură, Bucureşti, Univers.
Schmid, Wolf, (2010), Narratology, An Introduction, Berlin, De Gruyter.
Schmid, Wolf, (2017), Naratee, http://wikis.sub.uni-hamburg.de/lhn/index.php/
Narratee, accesat la 2 noiembrie.
Schneider, Ralf, (2001), „Toward a Cognitive Theory of Literary Character: The
Dynamics of Mental-Model Construction”, în Style 35, 607–39.
Scholes, Robert, (1974): Structuralism in Literature: an Introduction, New Haven
and London, Yale University Press.
Searle, John, (1969), Speech Acts: An Essay in the Philosophy of Language,
Cambridge University Press.
Sebeok, Thomas A., (2002), Semnele: o introducere în semiotică, Bucureşti,
Humanitas.
Segre, Cesare, (1979), Semiotica filologica. Testo e modelli culturali, Torino,
Einaudi.
Serpell, James A., (2014), „Domestication and History of the Cat”, în Dennis C.
Turner, Paul Patrick Gordon Bateson, The Domestic Cat: the Biology of its
Behaviour, Cambridge University Press, pp. 177–192.
Shell, Marc, (1993), The Economy of Literature, Baltimore, London, Johns
Hopkins University Press.
Souriau, Étienne, (1947), La corréspondence des arts: eléments d’éstétique
comparée, Paris, Flammarion.
Souriau, Étienne, (1950), Les deux cent mille situations dramatiques, Paris,
Flammarion.
318
Referinţe
319
Teoria literaturii. Perspective istorice şi analitice asupra textului literar
320
Referinţe
321