Coperta de 1. OPRISAN + Coperta I: Pomponio Amalteo, Sibila da Cumae, 1533, Gemona, Italia. Detaiu Editura SAECULUM VIZUAL ISBN 973-85688-7-5 (© Toate drepturile sunt rezervate Editusi SAECULUM VIZUAL | 2019 CEPICTET bd MANUALUL FRAGMENTE Traduceri de C. FEDELES $1 D. BURTEA Prefata de ‘TRAIAN DIACONESCU ag Editura SABCULUM VIZUAL Bucuresti, 2002 EeFILOSOFIA STOICA sau »ARTA DE A TRAI“ CONFORM LEGILOR NATURIL ‘Stoicismmal este 0 gooald celebra in storia gindirii europene. ‘A fost intemeiatd la Atena, in anul 300 aChr. Numele ei, ne pune Diogenes Lertius (VIL, 5), se rage de la cuvintul orod , sportic™, sub care eamenii de cultura purtau conversati. Acest ortc, piettt de Polygnotos, a adipostt, intre colonadele sale, ‘ialogurile™ prime seolifilosofice stoic. {in istora Stoicismului antic, s-au delimitat rei mari eta stoicismul vechi, reprezentat de Zenon din Kytion si discipo ‘ti, stoicismul medi, ilustrat de Chrysippos si succesorii shi, si in sfirgit, stoicismul roman, in fruntea canuia se aflau Seneca, pictet i Marcus Aurelius. Filosofia stoicd a inrluritinvayitura crestind, de ta Augustin la Luther, i filosofia laict, din Renagtere la epoca Luminilor si, mai depare, pind in secolul nostru. Vitalitatea acestei flosofii ‘consta in doctrna sa ontologica si gnoseologieS, dar, mai ales, fn invatatura sa moral, pe care flosofii din epoca roman’ 0 restaureaza gi o adapteazi la societatea iniperia8, care va trece treptat de la paginism Ia crestnism. ‘Viata lui Epictet este putin cunoscutd. Sursele vechi (Aulus Gellius, Noctes Attica, Il, 18 si XV, 11; Simplicius, in Epicteri Enchiridion $1 Suidas, Levicon) sint sirace!. A trait, probabil, ‘Tsencle vet poor vin oper Ie pitta fost spite de 1. Schenk Pitas Donec ego ajar Lp Tebow, 1916p. T-XV,2 enicrer intre 50-130 p.Chr. S-a nascut in Frigia, la Hierapolis, dintr-o familie umila. A fost adus la Roma, ea selav, sta shui, in casa tui Epaphroditos, liber al iui Nero si ostas in garda de comp a Imparatului. Acest stipin, uimit de inteligentasclavului stu, 1-2 cliberat. si I-a_sprijinit’ si urmeze lecile filosofului stoic Masonius Rufus', Eliberat, Bpictet a profesatflosofia.Imparatul Domitian a exilt, printr-un senarus consult, toi filosofi din Roma si din Italia, Atunci, Epictet s-a reiras in Epir, la Nicopolis, unde a infemeiat 0 scoala de filosofie. Aici I-a vizitat ‘mparatal Hadrian (v, Vita Hadriani, 16, 10). Vita lui austerd si elocventa sobri au impresionat auditor si discipoli si Opera tui Epictet ne-a fost tansmist in tre forme diverse: 1. Diairibe sau Disertati (4c), aleSuite din discursuri, diatogurh si comentari de texte, 2. Enchiridion sau Manual (1 c,), care Este 0 antologie a Diavibelor si 3. Fragmente, colese din mai ‘multi autori: Stobaios (23), Marcus Aurelius (3), Aulus Gellius (2), Amobius (1). Acestelucri ne pun in relaie eu invtamineal stoic oral, pracicat de Epictot care, casi Sacral, n-a seis mimic. LLucraele li Bpitet ~ Diatribe si Enchiridion ~ au fost pase {in circulate de Flavius Arsianus, originar din Nicomedia, care era discipolul al lui Epietct in vremea impiratului Traian, Sub omnia lui Hadrian, Arvianus a ajuns guvemator in Capadocia. Ela stenografiat cursurile lui Epictet si ne-a transmis Fidel sindul gi stilul magistrutui su Termenul gree Sistpypn* are semnificatie complex. si TT Sisal Sena Manse Rafi cicrs aristocrat roman, ‘New, dp dessoperze conju Pls ext pe Mons Raf in tala Gyaos in ica cf Tacs deme, XV, 71) Dap moar ht Neto steer e Clb sna bacteria Vespa Fis, ‘id Domian 2 dove impr, isons decedne, 2 Amma a ernst Diorae i 8 ea dn cae $-a0 pS pa ac mas ‘lr Brchnon-a io ngurh cae, Simplicio ae sta Aeon in reenter n coments ap a Ecron, Despe ttl dt rect ape compsia aor I Epc, Sout, Ia ic e Vauie Ep, Pas, Les Belles Lets, 198, p. IOI 4. Steografa ea praca Recent Gre Ia Roms (ef al, Aaron, IN; Maa, XIV, Senos, Ep. 90 ect K. Haran rin and fp “Neve iahrbehe or 5 slo Aten XV, 1905, p 257 2 4 Tegner Shon uA Sg, es, ue ‘pal (CCA. Oteanare, Les Origins de in abe oman, Gone, 1926). MANUALUL, FRAGMENT. 7 mammaanmaceere cemncaza 0 specie didecalick promovatl de filsofi cin, SSitmpopolarvareainvagtinlor ‘morale. Ctrl ditbe Rferre tn teratura grea este Bion. Dialogue seraice cae pra numele de Stampa sint acum, i see. al -lea pC, Wamorfoate. Aces termen se rele acum 1a_compozit THorare cu tome forme diverse, Tasitura distintv a ditbet ‘HSne, ns, rebel cu Inet, dialog ine magi nnpe, scopul ef pedagogic. Aces fant rs deteminat pe Silas Ss defense datiba ea lc in ear se va. Funein ‘fecal a dite a influent dea fungl secolelr,opere cen sasra I Horatus, sersole hi Seneca, preiile Tut Grigore din Nazis. De aceca, Temnogenes inflegea prin Shisha sdeovolarea une seu tee morte cu scopul de a ‘faster ston vorbitoruli in suf asculstoraui" (Ch, Wal, Retores grec, I, p- 406). Distiba idaseaic, cicamscrist prin aceasta defn, va ‘imbogata deol flosaice ~ stoic, epicure, academice, pesipataice~ are vor cutva dita ca mijloe de populrzare PMdbctanclor, Disko didascalicdutilase, eu pecadete un Secnara judi a care interlocutor en, preponderent, ‘mperional, pt care dferengazd acess Gaba de dalogul Scie Adversn, desemnat pin-un promume neholrt, feprezentaopina, comundpe_ care Tocutorul ova combat "gue retorce sat cumlte,Prezenta personajelormitlogie Siu istonce, ancedtele, senienfele, tomul fami 3 sac, Drici sau polemic ~ este acestea conferd ditibeididascalics Sn profil paula. Diatriba? filosofict a lui Epictet se deosebeste inst de ib tera, penta ed exe un discus cae se adres un audio realm ft cvs aaboraea atva| inte imaginal Epicet nu vorbee in fas una auditors rmosnat i lee sale sito perpet desfgurare de aeban {Fupunsur, obec rele, care confra profil namic 7 Det Se — ams rw spoons — confi snoiia re Benoni Send pct id em ee ‘tala, inch in Amc ‘2 Cutewes date in nvtinial laste, ck procedey dace, ee ome oma de Ate Gali, Mace Ati 1, 26.7 enicrer prclegerilor sale, Unnarind convingereapreopnentuli, Epicit, fa gi Socrate,formuleaza inucbia savant gradae, care obligh interiocstort =i" inte in contmdicti gi sf sccepte opin Jocutorlt Alor interlocutor © anonim, iar prezona Ia © mareattprint-un pronume nehotrt Lacutrul se dedublea, discuti cu un persona fev, inlocind pe yw oeaUTOV cu date cern (V, 4,25). Discursl hi Epictet ia, deseo, forma tei dame, personajcle fictive se conunt ea cto pe seen, {arin uma controverselor magistal dept coneluzi (7. dista dintre Achile si Agamemnon, D, I, 2, 5-9) Trattrle ere definese diatiba lui Epicet © aprope,alteor, de un discus jdiciar. Epictet devine atunci avocat si sstne elocvent, ct resurse rtorice bogs, dele sale. “Auditor Tui Epictet era livers, Unit crau elit, care veneat la cusuri pentru a vedea pe magistal celebra dincolo de zidurile cet, Alli veneau pent a cere sfatur in probleme de filosofe sau de vst. Disipoli ti eu din diverse oti ale imperial §1 urmdreau o formatiefilosofia solids. Inte aces tier se afl fi dscpolt care se remareau prin vocata Jor. Peni insiirea‘acestor auditor! divers, Epictctwtliea 0 metoda pedagogicd. adecvats. Cursusle Iii cuprindeau_de- lamati§ dialogur, dar si exegeze de texte sclecale din opera stoicilor Zenon si Chrysippos, sau din mari autori de alti ‘rentarefilosofics,precum Piston, Dyogenes sau Epicur. De aceea, Epitet est un verabil pedagos. Magistul din Niopolis ‘nu urmérea si construiasci un sistem de filosofie!, ci si ‘isciplineze inteligena dicipolior si gi s4formeze carscter. TT Deas problems anit geo! decries, . E.Clak, pete et ‘Phoogenoten, Stat Caner 17, 1977p 7-87 Exo Boob ‘Se ct dete a re fori ie er ‘h doting« evn np in Soot ‘pes o une Gales eens Ap sates doce! ice” M Fitlen, Die Soe, Ging, 1948; Bier Chip ancien scans Fann 70 pO: RoeeLcwin La morte sone, Pas, 170, cosa ‘estrous doin ice’ V. Golson Le ate scion fF de emp. Pars, 1965 Germain, Epitope seictome, Pa. 32K conmaadatetea sia bade qt owas Ie Chevalier Le mie Jtocene 4 Rome x premier ile ph ia Buln de TASsoction ‘Gtinume Bude, 1960/9 38 WA Oncechemey Prefice i eifeP.Da Die Sion, Sega, 1, MANUALUL, FRAGMENTE ° Canea tui Epictet numits Enchiridion este o excelent antologie @ Diaribe-lor, Acest manual se adreseazi unui ocipal care aspird sf devind flosof. Doctina commun’ a Poniculus dobindeste o expresie noua si energicd, Epicet adopt Pntologia si gnoseologia soit, dar renoveazetca In ontology Shei ine materialist dar admit exstena unui principin activ, immanent materei, numit hs, identifica cu divintatea. Stoic ‘Hot panei, iar divinitatea este imanent@, Sitwarea zeului in ‘tara lumit nu e propre gindin stoice. In gnoseologie, stoic Etsiders ca percentile sf reprezentrile sintordonate de rune Gist se poate disocia adevarul de neadevis. Eta! stoicd ropune omulu ala de a fa conform legior natu, principe Pir seigurd aulonomia spiritual a individu, ideal stoicilor SS inflept,sophios, care cunoaste legile universal s Conds de ratiune, sipinege pasiunile realizind dapat sa dinieto, care echivaleazS cu vrttea suprema Trica stoied au exclude ins’ indeplinirea datrilr obstest Zenon, fondatoral sell stoie vechi, propusese 0 doctrind Sociala utopie, fra disocerictnice gi de clas, abandonata de “umagit sah, sub presiunca statelor monarhice in care tli Stoked predica auiogesivigirea in singurdtate, dar sustin si folidantatea uand, In acest sens, recomandarea participa la politica eet? este edificatoare ‘Doctrina stoi a lui Epictet, reflectatl tn Enchiridion, jut commt 28 injeleag fptul 8 universul este bun aga cum este, cl {otul se peteee sub legea unei ratiuni imanente superioare, care conduce lumea eu inelepciune, Aderarca la voinia Providenei {I face pe om liber i feic, in pofida oprimari si suferinti din jr Epictet indeamna disipoli shi st gindeascd gi si sim ‘Gre, each cl este un magistu al arte de a tai" fn concordant Tk Bento Die Bik der Soler Ephe, Sty, 1894; Th. Clade Araneta Pr 1908 A, Doon, Lt morale rca de deriers a piste, Mare-ture, Ps 1967) Brn. Le ime, Pars 908 2, Cnlole Les ies poltigues& Rome zous ls Republic, Pat 1964, SiS fond paique &Rome Auge & Morcurse Pat 1988 B'gtm kt de docs poles 3 Rome, Pas 1970. 3) Mora, Eptiie ole sorte del ibe, ars, 136810 Encrer ‘cu legile naturi, Agadar, cunoasterea conditiei umane, res- onsabilitatea datorlor, examinarea constin(ei, rezistenta in primejdii, voinja de a face bine ~ toate acestea dezvaluie forta si nobletea sufletului omenese. ‘Deschiderea spre social i politic confirm’ mobilitates doctrine’ stoice. Epictet ierashizeaza datorile sociale si reco- ‘mand’ supunerea fatf de suveranul luminal, Stoiii lupth contra fliendsii sociale si pentru perfectionarea moral8 a omului fapisind pe tolerant, echitate, solidaritae, atribute ale unui tumaniam fervent. In vremea lui Nero, stoicismul era o filosofie ‘de oporitie, dar in vremea lui Hadrian si Marcus Aurelius devine 0 filosofie de guvernimint. Pendulirile stoice intre materie si metafiica, inte individ gi obste® inte elith si mullime, ine insingurare gi solidaritate nu Sint contradiciiireconeiliabile, ci ipostaze dialectice ale unui stem filosofic dinamic, susfinut si de un umanism peren. In Enchiridion-ul hui Epietet bate inima intelepciuni’. De aceca, faccasth carte a fost cits cu pasiune de pagini si cretini, din ‘Antichitate pind azi, inl{ind omul la congtinja demnitait sale divine, ‘Lectura pripiti a operei ui Epictet a determinat pe unit exegeti si considere c& acesta nu prefuieste studiul teoretic, ci fexeteitiul practic. Epictet reprogeaz8 discipolilor sii ruperea teoriel de practicd, limitarea la asimilarea doctrine gi Ia ara Tetoricd, fapte care nu formeaza flosofi, Tot el ins& a afirmat ‘Cd tebuie £3 cunoastem legile naturii pentru a tri conform cu patura, De aceea trebuie si consultim opera lui Zenon, Chrysippos, Cleanthe, ea si invatim si judeeam drept (F., 49). Formatia spiritului rimine, totugi, un mijloe, cfci nu teoria, ct practica desivineste flosoful. Filosofia © ca medicina sau Thuzica, Diseipolii vin si-gifotifice ndtatea moral si inature ‘patimile iraionale, si disocieze lucrurile dependente sau inde- TT FMillo dpe and he poral Corin The Jounal Ran Stes", 55,1065, p 0 0 2. © Rods Levin La morale Hoenn, Pais 1979p. 1305 5, Pent icegre dvi! sie i pice. itera iE Zaller, Die Phiosphie dor neces yp 1652781 Se semen, sitesn fi ‘i gt ino, Ata er" Chnchen sANUALUL, FRAGMENTE u endow de om, a-iiate sulle i fp a armonia diving rence Filgsofa esto pregatre complex pentru vat iat al stpin pe sine gi pe Teil naturi,iipdstreaz8cumpatul eoeiee imprejurare, fercitl sau tragic, dovedind ficients ctrinei stoic. Propensiunes loi Epictet pentru principit este otestats de attadies fat de docttina allor scolifilosofiee. El consider’ agate pe stoic Zenon gi Chrysippos, si erick pe aeseeide si Epicur. La epicure, Epictet contests echivalaea Giacea cu soopul vie, eoisml dur si absenja unui sens soca ro ocademie, Epiciet combate pendulrie lor intelectual vane ar la seeptil ~ negarea adevaralui fn pofida afm ‘Tine! sale Epictet confunta princpile cu practca, bazat pe Fy tmp sau pe ratune. El cultiva rationamentele logice st Palin rajiune norma adevarulu gi crteriulu valor, Edueata fiewoticd implich organizarea prenotiunlor si disocievea va- Iotor uminate de rtiune, niu descoperizea si supunerea la (ete natu fn felul acest, omul devine o .persoand morals", ton mponipeng, Termenul Ii Arstotel to dvOponricoten, 0 imaniza, reflect adecvat sensul teoretic si practic al io~ nalismulul toe TRationelismal koi Epictet propaga doctrina aciuni, Exer cit unit se aplicd in tei domeni: dorind, opriune 3 inlaid Precizim c8 aceste elape tripartite sint formulate! de Epite si nu le intlnim la ali stoic. In prima etapa, educatia flosofica ne indeamna 8 stipinim dorintle, si le limita ta ‘bunurile inteioare, sf injelegem cA realitatea independents de pterea noastd este windiferent” si c8 nu consituie pentru not {in bun sau un fu. In a doua etapi, webuie 8 direction propensiunile noasue, spontane sau meditate, dup8 lgilenaturi ‘Gnmut udieste In rela detemminate din care deriva datorit fa de zi, coat, familie, ride, prieteni ete, Toate aceste datort trebuie impli, la timpul st loeul potivit, conform ratunit hivenale, A’ weia elapS succesivi, ravonamentl, asigurt fermitatea judecdtilor gi a reprezentiilornoastre, controlate de voinja si Adyog-ul nostra —_Tresind prin acete elape, TA Boni, and de Sa, Star aks, 16°, ‘omul devine stapin pe sine si liber2 ericrer {in actiune. Un exeget! al lui Epictet a observat c&, in Diatribe, texmeni liber" liberate" revin de 130 or, de gaze on mai mult ain Nou! Testament ide 2 ori mai mul deci Ia Marcas, ‘Aurctins. Doctina hu Epictet mu este o docrng a ysavici, © docting a liberi, in care suflel inva sopteze petra libertatea negrbil de eveniments, de oamen, sau de 2. Nic nayerea, nici bogiia, ci independenia spsiului si aboliea dorintelor irajionale asigurd libertatea omului. ‘Opera hit Epic implica © dubs viiune aupra viet: una pesimistd, bazatt pe condiia tragic a omulul commun; obsedat de inceritudine, fatale si moar, iar ala, optimist, genera de viata injeleptului stoic, stipin pe pe legile naturii, ‘Aces imelep invinge ul prin ota moral, ex Heracles care Siviryind iprvile sal, ii pane in valaredarurie de I natur. ‘Aceste vain’ asupralumil nu se infu in sufletl sof Peni cd prima este gindrea unui profin,iSuimn, dominat de Mote, pe cnd cea de down este gindirea unui iniat enaibeyuin arma cu seeetl yan de a wi suveran. Sentmentl religios fervent, init fn opera lui Epictt, confers acesteia originaltate?, Epictet este cel mai religios dintre tofi stoicii. In gindirea sa, zeul nu mai este impersonal, ca la| Seneca sau Mareus Aurelts, ci personificat.Zeul supaveghenz ‘uiversl 3 vsja omuhi, ete manent, locus In nol, $i inelege tot Oral, penta a fi liber’, webuie 38 trebuie de natura sau univers, cici zeul este inteligenta care guvemeazs| ‘cosmosul in migcarea sa necontenita. Omul, prin trup si suet pparticipi Ia unitatea si miscarea universului (D., 1, 14, 1-7). ‘Acesta, cind moare, se desface in elementele din care’a fost Tv WA Otter, Epiaenr, London - New York, 1926, ol. XV 2D Pesce, La Morale de pict, in Riva de Flsofa, XXX, 3, 193, 2. C Maria, Le sme sous Empire romaine, Pats 1886, p. 207 4 E Bound, ce im owe de Thelogie et Phonphie”, Lauane, XV, 5. V- Agen, intemal concto dla bern npc, Arh i pil 81980, p 39823, MANUALUL. FRAGMENT B djeamait (DIM, 13-14). Agadar, Epictt se distinge de stoict prin personificarea diviniati si prin tonul religios fervent, dar mine fidel doctrine! panteiste a scoli stoice!. Bpictet au Concepe un zew transcendent”, generator si hegemon al uni Wersulli, gi niei mu erede in nemurizea.sufletulsi, precum Crestni, Prin gindirea sa eligioasd si prin ctica sa aust, Famine un ph gi un precursor al cesinior. THeile $1 atitudinen religioasd a lui Epictet«fScut posbi teza rela! sale directs eu fnvatgura crestin8. Eruti ca Th, atin si K. Kuiper considera ed Epictt a cit Nou! Testament, dar A. Bonhiffer® si Douglas Sharp’ resping aceste supoziti, fitmind cf stoicismal 9 eesinsmul au fost migeasi paralele gi independente. Noi considerim c8 exist interferente, dar acestea Sint subordonate nor concept eiverse despre Tume. Intre Sioiismul rz si cretinism au exstat cert influentereiproce Epictet i numeste pe cregini Galileni si-i admira. pentru eroismul lor in fa primejdilor, dar consider’ attadinca fcestora ca o stare de sufet ifionala. El cere discpolilor ski Soi devotinea estilo, dar condust de riune. Agadar, interferenele existent fac parte din sisteme de gindire opus. La stoic, zeul_se sniversul, individu de patimi st intereie, pe cind | pplmineand pregitesi via lubirea, speranja. cucerese -mulfmea, Ambele inv Inlnese ntru dispre(uirea“bunurlor materiale, vremelnice. Stoicismal ramine, totus, filosoie a elite, pe cind cretnismal ste 0 credingS a multi “Tonul fervent religos al iui Epitet se inal, uneor, la un TS i elon ri, i Ft Ne Sidi La mre ere Se: Shi pe, MU. agange, La phesoph reese pete ola Crise, ta Skene Bie as 9 ‘Tm Za, Dor Sir pat und sen Vrkilms zum Christen, Ege, 5. Kier, pit on de Chrateite moraa, Amsterdam, 1906. 1 Bonbier,Eplund dar Neve Teament, Chosen, Topelmann, 111 2. Doulas Sharp, Eictens ond The New Tsament, London 1914“4 enicter {mn de jubire fag de un zeu personal, dar zeul acesta este mercu manent, nu transcendent (D., Il, 18; IT, 22 ete). Filosoful are ‘atunci vibratia unui apostol si vidi diseipoli sti care infrunts Vicisitudinile destinului si dispreguiese bunurile materiale ~ la {ngkimea martiului crestin. Parabola de pe munte a lui lisus Intra detasare de bunuri vremelnice, sau pledoaria lui Pavel pentru renuntare la familie si cultivarea celibatului, sunt similare, ‘deca filiatiei bazatt pe iubire, ca in sentenfa in care Heracles ¢ Proclamat fu al lui Zeus = pentru cd il iubeste pe Zeu mai mult decit orice pe lume - este, de asemenea, un indice care ne determina si eredem cd inte stoicismul trziu si crestinism aut ‘existat influenfe reciproce, In vremea tui Bpictet, crestinismul se consolida la orage gi cucerea nu numai muljimea, dar si inalta societate, Paral, stoicismul fusese renovat de Seneca si Musonius Rufus. Aceste ‘migedr, care urméreau moralizarea societiti, nu se ignort reciproc. Stoicismul si crestinismul folosese metode comune de ropagare a doctrinei. Incepind cu Epictet si Marcus Aurelius, religia paigin& incepe, trepta, si valorfice modell eregtin ‘Apropierea lui Epictet de crestinism e cert, dar nu. trebuie ‘exagerati. S8 nu uitim ci Manualul lui Epictet va fi adeptat de Aiscipolii Sf. Ton Chrysostom la viata anahoreilor i, epoi, la viaja eremitilor de la Muntele Sinai, devenind un indreptar entru monahismul crestin. In Renastere?, Loyola il citea cu fervoare pe Epictet. SA nu witim, de asemenea, e& invatitura restind se bazeaza pe sentiment, pe iluminare, pe intite, pe ind etica stoicd se spriina pe ratiune, pe voini, pe silogiaine suecesive. Virmutea iubirii de aproapele tdu se intilneste att la Stoici, cit si la cresini. La erestni, rezuk din convingerea ca sintem fi aceluiasi parinte spiritual, pe cind la stoic, din onstinfa ci sintem pari ale aceluiagi univers. Atiadinea binevoitoare fata de cei rai rezuka din incredinfarea c8 rlul e ecesar gi are rostul siu in lume. Bundvoinja nestrimutatd dezarmeaza orice rlutate umand. Atitudinea morala a lui Epictet 4 creat ,reigia datoriei si a solidaritai umane", care este cel ‘mai inait crez al conditiei de cetatean si de om, si acest adevar fare valoarea unui testament spiritual 1G Dota a rion romaine depute at Amon, Pri 1917, 9.9 2% 1 Zan La Renaisance du Soicome a XY cle, Pat Chios, 1918 MANUALUL FRAGMENTE. 15 Limbajul filosofic al lui Epictet reliefeaz8 ideile sale umaniste, Magistrul din Nicopolis serie in xotv, dar intr-un registra popular, similar cu cel din Nou! Testament). In raport cu limbajul atic’, se diferentiaz8 prin abuz de cuvinte vompuse, adverbe neuzitate, disparfia dualulu, introducerea latinismelor, cconfizia intre prepoziti, nediferentierea negailor freeventarea diminutivelor, granite labile in folosirea modurilor la st bbordonate. Toate aceste mirei sint proprii limbajului popular, nu literar, cei Epictet vorbea multimii, nu retorlor, cu fort si savoare specifica Still ui Epictet este un stl orator, prelucrat, orl, adecvat scopului siu pedagogic. Frazele sint construite pentnu @ fi pro- ‘nuntate, nu cite. De aceea nu trebuie s8 ne surprinda repetiile, ‘obscurittile, solecismele. Epictet nu e un scritor, ci un profesor de filosofie care se adreseaz4 unui auditoriu eterocit. Diseipolal iu, Amianus, publicd lecjile magistrului f&r8 si sacrifice clocvenfa lor naturala, care captiveaza interlocutor, Accasti clocventé ¢ variatl: grava, dramaties, ludic8, pitorescd,triviala, iar fraza se inalfi la pericada larg’ si sonora, sau coboura la propozitia scurtd ori eliptca. Procedeele retorice folosite par- cimonios, mai ales in topica discursului - simetni, antiteze, repetti, clauzule etc. ~ nu sint artificiale, ci insofese fluxul natural al gindiri. Stiul lui Epictet are ,nuditate atletie®, spune C. Martha’, sie bine potrivit ,moralei militante” stoice,Intlnim, ‘tug, imagini frapante,formulari incisive si pitores, compara din viata comung, iron savuroase, dar toate aceste mijloace de expresie, de a cuvintl trivial la metafora rafinata,sint puse in slujba ratiunit si a pedagogiei. Epictet nu prinde interlocutoii, 2 Socrate, in plasa dialectic, ciridie’ spada gindirit si reteaza fulgerator In urma avestor reflectii provocate de lectura operei tui Epictet, putem conchide ef filosofia sa este, prin excelent, DaideicS. Aceasta urmireste initieea, dar, mai ales, formarea ‘unui om care cerceteaza si infelegelegile natu gale societi, Dough Sharp, Aen and The New Teamant, London, 1914, passin, 2 P Melcher, De somone Epes guts rebum dda, Diss, Ph Hales, ot XV 1907 3. Martha Ze sicime sous I mpire romaine, Paris, U6, p 9.ANUALUL. FRAGMENT: 7 1916, W. Oldfather, The Loch Classical Library, 1926; in Franga, J. Goult, Paris, 1609 si 1630, A.P. Thurot, Paris, 1838, V. ‘ourdaveaux (1862 gi 1908), Coral fomncasc, versa in Epitet sau eliza nc din spot ef XVI Bibles Academi, Mss. rom. 27), In secolul XX, au fost publicate mai multe traduceri din Enchirdon.Crowiogy atten sine. versus tps rt numele waar, Buoure, Secs 900, ern bi N. Tacovescu (Bucuresti, Speranta, 1901), versiunea Fedeles (Bucuresti, Cultura Nationala, 1925), traducerea lui Al Pop (in .Ramun", VI, 1969, nr. 4, ¢. I-XXIV $i in nr. 5, c XXV-XXxXIIl, gi in sfirit, versunea lui D. Burtea (Bucuresti, Minerva, 1977). Filologit romani mu au tradus ined Diairibele Ij Epictet. Sperm e& tntr-un viitor apropiat se va tipi, intro editic bilingv’, intm binele culturi noastre, opera omnia a rmarelui flosof grec, fia este © condi necesarl pent a cereeta si pentru a tuna legile natui, est, in ultima instang, vara de a tal" o Yat autente8. Filosofia nu promite omului bunuri exteroare, ici materia sa este aleatuita din bunt interioare. Dupa cum, Pentra dulgher, materia pe care se exert este lemnul pent sculptor = bronzul, aria dea wai are ca obieet de explicate viata D, 1,15). Pentru acest motiy, filosofia are funetie dub: ne decvaluie legile natu gi ale societigi gin acelag timp, a8 ne. educe. Inelegind legite naturt si ale society descopetim limitele beri: noaste. Omul, fa sens ontologc, este 0 pare 4 naturil si, prin. matura sa, necestate si universaltate. Deze lutea acestor clemenie imanene asigrd liberate in univers, inal condita sa ontologict din modul de afin sine a modi de a tei in societate. Epictct, asadar, promoveaza 0 filosofie dinamicd si forificaoare, bazatd pe cercetarea,natury,pe cmoasterea de sine si pe liberttea asumata, in cadnil des terminismului cosmic gi social, De aceea Epictt este un filosof Peren si contemporan et TRAIAN DIACONESCU Manuscrisele Diairibelor lui Epictet deriva din arhetipul Bodleianus, care se afl Ia Oxford, in Biblioteca Bodleian, tn Codex Gree. Miscellani 251, si dateaza din secolul al XTI-lea, Copiile dupa acest arhetip, conservate in diverse mari biblioteet ‘europene, dateaza din secolele XIN-XVII si sit in numar de 20. Exile operei tui Epictet sint numeroase. Eaitio prinoeps 1 fost tparitt la Venetia, in amul 1535, de Trincavell, Adi € ‘eunoscut cu numele de Cadex Uptonis, pentru e4 J. Haris comentat ta Upton un exemplar. Alte edit: Bale, 1554, cu Versiune latind de Schegk; Bile, 1560, cu comentarit de Ch Wolf; Londra, 1739-1741, edie critica de John Upton, et comentarii de mai multi erudii; editii monumentale. au fost tiparte de J. Schweighiuser, 1799-1800, cu 5 v. si H. Schenk, {in colectia Teubner, Leipzig, 1894 si, apo, in 1916, ‘Traduceri in limbi modeme, din secolul al XVINI-lea pint ‘zi, se iniinese in toate marile culturi europene: in Germania, ‘Schuitess (1766) si R. Miike, Heidelberg, 1916; in Anglia, Carter (1749-1756), G. Long (1877), P. Matheson, Oxford,NOTA ASUPRA EDITIEI |. Opera tui Epictet insumeaza astii tei lucrii: Diawibe, Enchiridion si Fragmente. Operele de baci ~ Diatribe +i Eh chiridion ~ au fost transmise postertiii de Flavius Amianus din Nicomedia, iscipol al lui Epictet in vremea impératului Traian, AAveste opere au fost editate, traduse si comentate de numerosi tnudit, din Renastere pin’ azi, in toate marile culturi curopens. Important filosofie stoic in gindirea europeand i-a determina, ‘in mod firese, pe eruditii romani $2. valorifice mostenirea spiritual a ui Epictet. 2. Filologii romani au tradus din opera Iui Epictet numai Enchiridion-ul, Prima traducere a fost realizatd in secolul al XVili-lea si se aflé, in manuseris, la Biblioteca Acaden Romaine (Mss. rom. 27). In secolul XX, au fost realizate $1 Dublicate patra traducer. In ordine cronologicd, aceste versiuni ‘a fost tipdrte de N. lacovescu (Bucuresti, Speranfa, 1901), de C. Fedeles (Bucuresti, Cultura Nationals, 1925), de Alexandra Pop (in Ramuri*, 1969, nr. 4 si 5) si, in sfigit, de Dumitra Burtea (Bucuresti, Minerva, 1977) 3. Editia de fata. reproduce versiunea Enchiridion-ului Publicata de regretarul Dumitru Burtea (1977) si versiunea mai veche a tui C. Fedeles (1925). Aceste traduceri, reatizate de un filolog (D. Burtea) si un filosof (C, Fedeles), se completcazs ‘eciproc. si se adreseaza, printr-un limba} expresiv si clar, Prelucrind textul original, unui cititor comun, deschizind astfel ‘elea unei receptir fertile in cultura noastr 4. Filologia clasica romneascé are, inst, datoria de a publica "Merde lui Epictet intr-o editie bilingva, Tnsotita de ote gi20 enicrer Epictet comentarii academice, la nivelul culturi europene, Revizuirea versiunii Enchiridion-ului si raducerea integralé a Diztribe-lor va reprezenta, desigur, un act de culturi major, care va spori faassen ay MANUALUL FRAGMENTE Traducere de C. FEDELESMANUALUL 1 Inainte de toate, din lucrurile lumii acesteia, unele sta in puterle tale, atele nu. Asa, peste pirerea, voinia, dorinia $i aversiunea ta, tu esti mai mare, De ce? Fiinde& acestea sunt supuse voinjei tale. Din contra, peste corpul, averea, faima gi rangul tiu, tu nu ai nici o putere. De ce? Fiindea acestea nu sould de voinfa ta Dup’ aceea, cele ce stau in putrile tale le potirealiza cind vrei, fra rezistent ori piedica stra de tine. Din contra, cele ce ttec de cercul puterilor tale vin gi se duc la intamplare, dupa ‘conjunctur gi fatalitii strine si mai presus de tine Prin urmare, ia aminte. De vei confinda sfera libertatit cu 4 necesipi, sau sfera suveranita tale cw a fatalitapt uni vorsule, sd st cdi mergi de-a dreptul la clocnirl, amardetunt $i hnenorociri inevitable si, deci, la conflicte si cu omenirea $i cu ii. Din contra, daca vei distinge cu preciziune sfera ta proprie tte cea strand tie, faptele tale nu vor eunoaste nici inceput, nici Oprire forjaté din afard; nu te vei plange de nimeni, nici nu vei «la Vina pe nimeni: $i, contdnd in toate mumai pe voinga ta, te poate nici atinge, nici dusmani nimeni, cdci n-are nici cum, nici de ee, Si acum, dacd ai dat sufletului tu aceasta orientare, sm cunva si crezi ed potl astepta toate fara muned incordatd, ci chiar in sfera putin(e tae, vei vedea indatt 8 fat de unele se limpune renunyarea, iar fat de altele aménarea. CAci fird Aceastd gradatie, alergind, in acelas timp, si dupa adevaratele dunuri ale viet, si dupa mari, si dup’ avere, se prea poate si ‘ai pane nici de unele, dar este sigur cl vei pierde pe cele ‘inti, singurele datatoare de liberate gi fercir,24 enicrer (Cind, dar, ete 0 idee neagri incepe a intuncca cugetul iu, 24 Indi a: Tu exper amigioare, mu adv. Cer cetea2-o, apoi, Ia lumina prineipiilor de mai sus, incepand ct Primul: Sid ea'in sfera purine tale, ori dincolo de dansa? $i ddacd sti dincolo, zi-i: Du-te in drum tiu, cick pentru mine ett ca si cum n-ai tn amine gf rstul dora et cptarea hcl dort s ‘ole ikea lst Cine nore pared ce Joe, nenort esti cine se beste de co nu Gorey ot enor ene $i, de Ares, dct fag muna! de os Se Puen (mug da nciodth peste ce adv; ir dc fl fe bolt de oar, ot de site, © vals amar Je tne Intoarce-ti, dar, teama de la cele ce nu sunt in puterile tale gi indeap-o spe cele nef, dar cate sta In puterea te Ct dpe dori smulge-o din ne ined. Cael dad doe ce im depinde dete mod il, nenoroe: ar ea eg din cele ce depind de tine. eth ned In are fired ns fm sd alg inet dar fh deft, fa dati imp de voi t,t mura 3 In faa oricdrui lucru, ce te atrage, te satistuce, or i-e drag, ‘nu uita a te intreba privindu-I eu de~amanuntul: La urma urmei, fe este acest fuer? Tii la 0 oall? Zi: imi place 0 onld. S-2 stricat cumva? Nu-i mai mult decat 0 oala. Ii saruji copilagul sau sofia? Zi: sirut o fAptura omeneasca, Moare cumva? N- de ce-ti pierde cumpatul Inainte de a tncepe o treaba, deapan-o, mai inti, cu de; ‘mAnuntul in nd. Vrei, bundoart, st mergila baie? Gindeste-te la baie, la cei ce se improagca acolo cu apa, Ia cei ce-gi dau cei rl de gurd, la cei lungi de mana. $i mai sigur te MANUALUL FRAOMENTE 25 Tei apuca de lucru, dacd zici de la inceput: vreau si mi scald {iar in acelag timp eu vreau sS-mi pistrez si sfera libertati mele Mturale $1 aga la toate. $i atunc, la orice fi sar intimpla la fie, vei zice Indati: eu mu voiam numai baia, ct i pastrarea Tiberati mele naturale; fntrebarea este: 0 mai am eu acum, dacs jas si ma supere cele ce se intimpls aii? 5 ‘Nu fenomenele naturit chinuesc pe oameni i parerle 0a- ‘menilor despre dansele, Asa, bundoard, moartea n-are mimic de temas am gserte 3 Socrate, Da grea reas, aitind-o ‘ngrovitoare, 0 face int-adevr ingrozitBare. De aceea, la orice pedica, durere sau nenorocite, tw ma da vina peal decdt pe fine, adiea pe plrerea ta, Cici prostul Ia toate df vina pe alt tel ce incepe a se lumina da vina pe sine; iar imeleptal nici pe ltl, nick pe sine. 6. Wi te mands cu ce mci tt, Cid calle, nechecind ar ee cefumes sunt ou, ar merge: Dar cand tu sco ntsc fas clam oe net oot Cane caer Se june o vez! ote sb adevral lor fopec poh ine-adevar st fe manda pen cd atu 6 Cinangprn-o cal. 1 Cand corabia ta aruned, uneori, ancora, oprindu-se pe lang’ tirmuri stline, poli prea bine sa te dal jos pe uscat, pentru un pahar cu api, or o seoied luitoare, ori 0 loricca, ce-tiiese in Cale, Dar gindul iu si rmaie vesnic sus gi urechea la semnaful ‘érmaciuli; si cam [-ai auzit, last toate si fugi la Tocul tau, ca ‘Si nu te trezesti luat gi aruncat sus ca o vith nesimfitoare. Aga Si in viata aceasta pamanteasca, dact ai dat de o sotie si un opilas, prea bine. Dar daca te cheama cirmaciul de sus, fugi26 ta corabia a fir» Hoare macar cal napoli cd ei btn, mate Indep dele de corbie crt cures S3teprapidest pe meeagurt seine Nu cfu sf meng anes dupa voi, nde ta dupa mesa ami Sve ig ne ined 9. Boata poate ivinge a poate tinge cor dar mus vol, dc aceasa su sed iin. Shp ped pln rows each aa iit i vei vedeact pene tate co undeva, dar pentru tine nu exist’. i ie ec 10. La toate greutitile viet tale, cau in tine puterea cu care ‘8 le poti tine piept. La ispita frumusegi, us at infanarea; Ia greuates munci curajul la vorba re, ribdarea. $i nd ai ajuns ‘aceasta deprindere, nimie nu mai poate rezista in ealea ta ML. ig St i ny et am itis eas cree Mm See irs Mic ccine dai napoi un lucra care mu era al tu, Atita timp, inc ci ete in pistrrea ta, sai grit de dnsu, ga oum drenctat ce casa ce I-a gizduit o noapte. H ee 2 ean Dat, i st Ininezi fn nlepeiune, mu te ftménta cu de acestea: ,dac& nu ma ocup de averea mea, rimin Dieritor de foame, ori ,daed mimi tin din scurt servitorul, se MANUALUL PRAGMENTE n jhe un Flu", Clei mai bine #8 mori de foame, senin gi lnistt, ecat $4 inofi in belgug cu sufletul ros de grjs gi mai bine s8 ‘Shungd servitorul tu un ru, decit tun nenoroct. Incepe, dar, Gu cele miei, Tia varsat cumva untdelemnul? Ti-a curs vinul? Tw ai aga: acesta este preful linistei mele; cu dnsul imi cumpar ou senindtatea de cuget. C3ci gratis nu poti avea nimic. Cind ‘hemi, dar, servitorul,2i in gandul tu: Inti se poate ca el si nua aud; iar daca aude, se poate si nu asculte, cum zie eu. Dar Goin mina luis stea pacea sufletului meu, aceasta nu se poate. 1B. Daca vrei s& inaintezi in inelepciune, nu te vita de te ia umea de prost, ori de nebun. E treaba ci, nu ata. Din contra, cand te vezi deodatd Idudat, uitd-te bine daca nai gresit Gdravea ta, Ciei mu-i us0r S% pofi Impica o vointh liber, ‘conform naturit, cu cele materiale; i se prea poate ca, alergind dupa una, 3B ulti de alta, 4 act vrei ca sotia, copii gi prictenii Ai st whiased att edt tumea, esti un prost, Caci ceri s@ fie in puterea ta, cele ec nu sunt, sal tau, ceea ce nui al tu. $i ira dact vrei ca servitorul a sd nu gregeased, tt un prost est; clei vrei ca rButatea sii m fie riutate, ci altceva, Dacd inst vrei s& te abtii de Ia ceva, eu toate ispitele pofe tale, aceasta poi. De aceea, inidreste-te, dar rin exerciia neintrenupt, ca #4 faci cele ce pot. Cici acela este ‘domn peste tot i peste toate, care si cind vrea si cind nu vrea ‘ceva, gaseste in voinja lui gi energia de realizare si frina de renunjare. Cine vrea si fic liber, nu se ia dup ce fac ori ma fac ali, e€ci atunci sclav rmAne. 15. Gindeste-te la bunacuviinta unui spit. A venit blidul in ‘reptul tu? Tntinz! mana gel frames, ct pofleyti, A recut de ting? Nu-] mai chemi inapoi. N-a ajuns ind la tine? Nu-I sorbi ci och, Asindu-fi gura apf, cf asepti sf vie randul tu. Fa aga28 pricret MANUALUL, FRAGMENTE. 2 $i cu copii gi eu sotia gi cu marrile gi cu averile; si vei merta, astfel, asta la mas8 cu zei Tar dack ai ajuns chiar ca, din bueate ingrate dinaintea ta, 4 nu fei nimie, atunci nu esti numai oaspetele zelor, ei cgalul lor. De aceea, Diogene si Heraclit $i alft au fast asezati intre ei, finded erau, intr-adevir, de naturd divind. 16. (Cind veri pe cineva bocindu-se ¢8—i pleacdfeciorul la drum Jung, ori c& a rimas pe drumuri pierzindu-si tot ce avea, feresle-te a crede pe acest om drept un nenorocit; cdci mu ‘intémplarile externe, ci parerile lui despre dansele tl doboard pe dénsul. Oricum, inst, pleact-ti urechea la durerea lui, ‘mAngaie-1 cu vorba gi, la'nevoie, varsd 0 lacrimd cu dénsul: dar mu din toatd inima. 7. [Ni uta cep un actor inr—o drama aleasd de cineva ma ‘mare decit tine. Vei juea putin, daca a ales-o seus, mul, daca 2 ales-o hingd. Ti-a impart roll unui strc? Joact- bine, cu tot farmecul lui, Tia cz rofulgchiopulk, al magistatuls, al plebeulu? Acecasi datore. Caciatdia'e al t0u: sa jot ramos roid primi. Dar alegerea lui nu e treaba ta 18, (Cind auzi corbul croncanind, nu-fi stica inima, ci zi indata: pentru mine n-are ce meni a riu; dar pentru corpul meu, pentns Averea mea, pentru reputatia mea, pentru copiii mei, ori pentnt sofia mea, se prea poate. Mie inst nu-mi poate prevest! decit bine, dack vreau eu; clei orice intamplare m-ar lovi, stu eum s-o infrunt gi s8 fac dintr—insa ce vreau eu. 19. Est! invincibil daca nu te princi in lupte dincolo de sfera ‘putert tale. Se poate $4 vezi pe cineva intrecind pe multi in iarre gi putere; dar fereste-te de a-l crede fericit. ‘act bincle adevirt st In cle ce depind de noi, ambi i gelrin nu mal an nil un roa. Implrat, prefect, consi, ~ fimicurt Om Hiber, aeasa eto. $ act ma dace decd 0 Sing cal: aspretureacelorce Sa inser pte ale 20, Nici vorba rea si nici batul care te loveste nu te doare, ci pirerea ta despre dansele. $i asa, la inceputul oricdrei dure, vei gis indatd, nu un lucra, ci 0 plrere a ta despre acel lucru Cauta dar, inainte de toate, sd nu te répeascd imediat parerea;, ci dacd ta capeti putin rigaz de gindire, mai ugor iti vei pasta curpatul 21, Moartea gi exilul gi toate ororile si te ai deapururifoaintea ochilor thi. Dar mai ales moartea. $i atunci nici nu vei cides prea jos, nici nu te vei inilta cu gandul prea sus. 2, acd {i-ai inchinat viata filosofiei, pregitestete a asculta batiocuri gi ghidusii ca acestea: Da de unde a mai rAstrt gi filosoful acesta? $i de ce ne ia asa de sus? Ta sf ne lase mai domol" Tu insi nu lua pe nimeni de sus, ci sustine cele ce erezi Srcple ca gi cum ai fi trimisul lui Dumnezeu pe lume. $i dack ‘imi neclintt in atitudinea ta dreapia, vei vedea, in scurt timp, batjocoritorii devenind admiratorii thi: pe cand, dact te-ai ‘timidat de la inceput, vei culege risul lor indoit. 23. Daca te tezesti uncori cu gindul Ia cele materiale, de dragul ‘cuiva, 5 sti c& te-ai abatut din calea dreapt. Cac oricind si (Grlunde tu trebuie 88 fil flosof. Nuvi vorba si pari atora asa, ‘i St fi in fafa constinfei tale gi in toata sinceritatea. C3ci pot