Dan LUNGU Fetita care se juca de-a Dumnezeu roman POLIROM 2014DAN LUNGU (n. 1969, Botosani), director al Muzeului Literaturii Romine din Iasi, este unul dintre cei mai apreciati si mai tradugi sctiitori romani, carti ale sale fiind publicate in peste zece limbi francezi, germana, italiana, spaniol4, poloneza, slovena, maghiari bulgaria, greaci, norvegiana si ture’. A Eicut studi postdoctorale de sociologie la Sorbona sia fost redactor al revistei Au sud de VEst (Paris). In 1996, initiaza la lagi grupul literar Club 8. in 2001 si 2002, este redactor-sef al revistei de culturd Timpul. in 2005 face parte din grupul de scriitori romani invitati la Les belles étrangeres*, Franta. La Polirom a mai publicat volumele de proza scurti Baieti de gascd (2005, 2013) si Proza cu amdnuntul (ed a Il-a, 2008) si romanele Rait! gdinilor (2004, 2007, 2010, 2012 volumul a fost patru luni in topul vanzarilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar editia germa decembrie 2007, cartes luni in Germania), (2007, 2010, 2011, 2013; roman ecraniz: cu Luminita Gheorghiu in rolul principal; in 2010, a avut loc fost declars ai, in na Sint o baba comunista. in regia lui Stere Gulea premiera piesei de teatru Baba comunistd, un monolog sustinut de actrita olandeza Thea Rijsewijk si regizat de Henk Kleinmeijcr pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; in 2013, 1 avut loc premiera maghiard la Teatrul ,Katona Jozsef din Budapesta, cu Csoma Judit in rolul principal, iar la Atencul Titirasi din lasi a avut loc premiera nationala a piesei, cu un text adaptat si in regia lui Lucian Dan Teodorovici; versiunea AAntii a fost dublu nominalizata la Premiile Europene versiunea polonezi a fost nomi franceza a Jean Monnet, Franta, 2008, nalizatat a premiul pentru literatura central-curop in 2011), Cum sa uiti o femeie (2009, 2010, 2011) si hn iad toate becurile sunt arse (2011, 2014). Tot pentru Polirom a coordonat alaturi de Radu Pavel Gheo volumul colectiv Tovaralse de drum Experienta feminind in comunism (2008), aliituri de Lucian Dan Teodorovici Str. Revolutici nr. 89 (2009), iar aldturi de Amelia Gheorghiti Carti, filme, muzici si alte distractii din comunism (2014) A primit numeroase premii literare nationale, iar in 2011 statul francez i-a acordat tidul de Chevalier de 'Ordre des Arts et des na Angelus” Lettres pentru contributii la imbogatirea_patrimoniulu: cultural francez, Membru al Uniunii Scriitorilor din RomaniaSe trezi di nerse cu 0 umintea pe U dana tarziu visase vérfu spilitor de mbricase | ficea reclam dat la rapat ochii vat. Si-d eamul ma n burtica, ¢ yrea si fierb si se ghemu a strigat_ m: ntr-o cain de pruna, si de spumi § mani pe m isa de somi nu sli ca ¢ mama, furic balonase de din pricin: bine, fiindeunu Se trezi dis-de-dimineata si, leginati de somn, o vreme merse cu ochii inchisi prin cast, pur si simplu nu-gi umintea pe unde o purtaser’ picioarele. Stituse cu mama cai tema Ia caligralie si peste noapte pina tarziu sa-si f obositi ca un visase varfuri de umbreli, Se culcas spalator de vase si nici macar nu mai stia cind isi imbricase pijamalele cu capuri de vacuti, de parca vreckama la branzii topitd, si nici cum ajunsese in pat. Si-a dat seama ci umbla abia cind a ajuns in fata usii de la baie, a incercat clanta si nu s-a deschis. A cripat ochii pe-un sfert, a zirit lumina scdimogatii de geamul mat sia constatat c& se scaipa in burtica, 0 intepa de parca avea un arici ca si ficrbinte, fi venea sa se ageze pe un scdiunel sau sii se ghemuiasca. Iesi afari, ci Radita are nevoie la baie 1 strigat_ mama, care o urméirea ca un inger pizitor de culoarea simburilor intr-o cimasi lung’ de noapt de pruna, si tata a scos capul, cu jumitate de fata plind de puma si jumatate rasii, ca si cum ar fi dormit pe-o ost mana pe malul inspumat al mari. Dacd nu i-ar f isa de somn, ar fi ris. Acu ti-ai gasit si te barbierest nu slii ca © ora de plecat la scoaki? s-a rastit in soapta mama, furioast, se simtea asta dupa s-urile ca niste balong de gumi care se sparg, Mereu aveau necazuri din pricina toaletei, cu toate ci atunci era ceva mai dine, fiinded Malina invata dupi-amiaz’ si se tezeaiil cand 0 gadila soarele la buric. Neplacerile incepusera u cu totii la Buna si la Bunu, adic’ de fiindcd inainte, la apartament, ind locuia cand intrase la scoala, aveau doua bai. Se mutaserd cu totii in pentru a avea bani de de in care mama crescuse cfind era mi péipusi, bomboane si rochite. in locul lor, la bloc stittea anti fri copii, pe care nui Cand se vor satura de allcineva, un nene si o vazuse decat o singuri locuit acolo sau cand nu vor mai avea bani si nenea si tanti vor pleca, iar ei se vor intoarce si vor se certe pliteasca, avea din nou doua bai, nu vor mai fi nevoiti s? manii, cici duminica dimineata, mai ales era altcev: si Bunu, in: in timpul sap Primii care mergeau Ia toaleté erau Buna i ea nu-i vedea niciodata, fiindcea o fac nd nici soarele nu era dezmeticit. Cicd asa pipi mai mult noaptea, in timp ce toati ziua in zori, sunt ranii, copiii fac mai mult dimineala, iar bebelusi Bunicii nu trigeau apa niciodata, fiindea baia er: in faa camerei unde dormeau ea si Malina si nu voiau i nu de somnul copiilor erau_niste chiar a le trezeasca. Tata zice aveau ei griji, ci nu tigeau apa find ¢ zgirciobari, iar mama se enerva, pocnea balonase, il invita si-si ind fleanca si uneori trantea usa. Tata le faicea din ochi, ei si Milinei, ridea numai cu buzele, i nu injelege de ce isi fara se ofti vand un rinichi decat sa s si cumpere un televizor nou, cu culori ade diagonal ca lumea. Malina chicotea, dar ea isi tint dintii inclestaji, chiar daca ii venea un pic sii se hlizeascii Se abtine: nu voia parut de una, ea a intrat, iar induntru nu mirosea a nis scoati zgomot, si spunea din pricina unor batrani care mai degraba ‘oaté banul din punga ca ate gi 1 Si era nevoie, dar straingand usor pumnii, daca i radi de Buna, fiindcd dupa aceea i-ar fi uc din baie, cu doua fete in loc p si iu. Tata iesi 6L scoici, cia frisct de sipun sia pasti de dinti. In primul moment cind s-a asezat pe colac pipile nu voia sd iasi, ca si cum Lar fi speriat mama cu soaptele ci ristite, nu voia si deranjeze, dar asta n-a durat mult doar cit te-ai uita o data la ceas, $i izvorasul si-a dat drumul, atat de tare, incAt sa speriat ca trezegte toatii casa, aga ca a inchis ochii si sia bagat degetele in urechi. Chiar dupa ce s-a mai domolit, a rimas cu orificiile astupate, se simjea bine aga, ea somnoroasit $ pipile susur’ind, cu o lumina verzuie sub pleoape, cu at burtica risufland usurata si o senzatie de plutire, in i-ar fi plicut si dureze o mie de ani, Hai, ca se riceste cacaua cu lapte, i-a strigat mama pe gaura cheii, cu ziu, mult voce severa si catifelata in acelasi timp. Mai mai tarziu, a inventat un joc despre care nu vorbea niménui si care fi pkicea mai ales vara. Se finea cu udul pana simjea vezica rotunda si cAL mai mult posit ig’ind, ca si cum ar fi inghitit un soare mic umoasa si lichid, se intindea pe spate si stitea nemiscata, ca si reziste mult, mult de tot, respira regulat, mai mult pe nas, pind junghiurile o fug’reau la toaleti sau dupa vrcun copac. Cu cat se finea mai mult gi burta cra mai toba, cu atat mai pkicute erau momentele eliberirii incAt uneori gemea incetisor si i se fcea rusine pind in creasta urechilor. Nu de putine ori, cind juca acest joc, isi amintea de dimineata cu tatal barbierit-pe-juma- tate si mar grijulie, in cimasi de noapte si cu parul suvoi, dimineata in care habar n-avea ce-o sii se intim ple mai tarziu. fi trebuia 0 groazad de ribdare pina pic-pic-pic i se umfla vezica, de aceea era greu de jucat si bea mult suc, normal. Te Vara manca pepene ros leorbai ca o rata, fi striga Buna. Ce ai, ti-e rau? o intreba daca © vedea intins’ pe spate, abia respirand. Ea didea din cap ca nu. Tie lene? zicea in gluma Buna. Si atunciSS da, iar uneori o pufnea rasul si mai dadea din cap ca cA se scipa pe ea A biut cacaua cu lapte ca pe apa, intr-adevar, se am ricise, iar caimacul i s-a lipit de cerul gurii, scrbos si elastic, ca pielija alba’ de pe bubele cu zeama. A incercat de vreo doua ori si-l scoata cu degetele, dar numai nu-l nimerea, iar degetele erau sarate, nu seama de la ce, S-a gandit ci ar fi culmea la scoali din pricina caimacului si atunci mama vezi si nu intarzii la scoala, fetita. © mustruluia t intarzie ‘a spus. io gribea in acelasi timp, era ciudat cite lucruri putea face deodatd cu vocea. Prima ord avea chiar caligralie, Doamne, e alaturi cal se chinuise pentru tema, mama trar ‘a, Wemurand pentru fiecare liter’, sdrindu-i pentru fiecare purcelus. fi era tare frica de caligratie si eneze cuvin pira andara de nu intelegea de ce oamenii trebuie sa de: tele si-apoi fi era fricd de umbrela doamnei invatitoare, care s\ in coltul clasei indiferent de anotimp, fiindea nu era impotriva ploii, cia greselilor de tabla inmuly tii, a literelor strambe gsi a obrizniciilor. Avea un vart lung si nichelat, care putea ajunge in prelungirea nasu- lui tiu. Atunci iti vedeai capul tuguiat ca in oglinzile mincinoase, dar nu de asta te aflai nas in nas cu umbrela ci fiindea doamna voia si afle cu orice pret rispunsul © singura miscare, puteai fi tintuit de perete, corect stripuns, infipt ca o gizuta in insectar. Toti copiii te we dinti, privindu-te cu mila, dar si-{i vada mucii si urmareau cu sufletu si dornici de un mic spectacol, creierii pe pereti, si aibi ce povesti in pauzai intregii scoli si acasa parintilor. Nu se intimpla niciodata asta, fiinded umbrela tremura, te adulmeca gi se retrigi coada intre picioare. Cand credeai cd ai scipat, hap!, iti sarea in spate si isi baga botul de fier sub omopl: ca si cum ar cduta furnici pe sub pietre. Umbrela ace: acu 8supki si cu rochie in carouri, pesemne ca in alta viata fusese caine, ori poate doamna invatitoare fusese cAine numai Mamarea putea sti adevarul. Ar fi vrut din tot sufletelul si ia un zece, dar nu numai de teama oga- rului cu spite, ci si de dragul mamei, care o pieptiina in timp ce ea manca sendvis cur pastrama de pui si cu ketchup deasupra si care isi dorea o notd mare, cea mai mare, chiar mai mult decit isi dorea ea, Radita Mama merita oO nota mare, cea ui mare, si fiindead ii fiicea in fiecare dimineata lapte cu cacao, si fiinded il scosese pe tata din baie ca ea si faci pipi. Poate ca si tata merita o noti mare, fiindca, hi-hi, intr-un moment de furie i-a spus c nu trebuie si-i fie frie’ de umbrela unei babe ficnite, cici, dick va indrazni sd se ating de duce chiar el la scoali, ii va baga umbrela in fund si o va deschide si inchide ori de cate ori va fi nevoie, pani nebuna isi va cere scuze La poarta o striga Veronica si din pricina vantului vocea i se auzea destul de comic, cind mai tare, cand mai incet. Chiar daca scoala nu era departe, mergeau impreuni in fiecare dimineati, mai putin zilele cind erau certate. Veronica era cu doi ani mai mare st locuia mai la vale, lao casa cu gard frumos. De ziua ei, Buna ii cumpira un cadou mai deosebit, ca nu cumva si uite in vreo dimineati si treact pe la poarta lor. $i cand fusese cu colinda fi daduse mai multi bani decat celor- lalti copii. Far fi placut mai mult ca ea, Riidita, si treaca pe la poarta Veronicai, si nu invers. La intoarcere, venea jecare cAnd termina orele, insi la amiaz’d drumul nu mai era periculos, Ti plicea sit caste gura si si se mai joace cu copii de la celelalte clase in drum spre casa, de usa, i-2 ceea uneori Hicea si. o ori scos capul pe strigat Veronicai ci ies imediat si in casa ai frigul. Trecuse revelionul, ninsese ceva de groazit, iar 9mama si tata se sfituiau pe intuneric de unde mai faca rost de bani. De fapt, se auzea mai mult vocea ei caci tata mai mult ofta. Mama i-a pus paltonul, ghioz. danul, i-a indesat gribita coditele si cele doud funde mari sub ciciula de piele de urs de plus si aproape ca a impins-o pe usa afard, din pricina Veronicai, sa n-o sd astepte. A iesit in urma ei pana la poarta, zgribulita intr-o haind groas’ a bunicului, cu pirul rivasit dimineaa. Stalpul din strada lumina chior zipada din preajma, 0 colora int-un portocaliu scirbos, cerul era ait-rozaliu, iar Veronica isi batea ghetutele una de alta. Cand s de la gura si a spus sdru-mana tanti Letitia scoyind aburi, ca faca gi ira ural succes, ceea ce nu faicea in fiecare au apropiat, Veronica si-a coborit fularul aghios de politicoas’ pared pentru ora aceea, iar mama le-a dat de grijai amandurora si nu respire pe gurd ca si nu faci rosu in gat. Ea a privit in spate, sa-si vada urmele pe trotuar, insii nu se distingea mare lucru, Cici se incdlcisera cu ale mamei, care isi tarsaise picioa rele, nu cilease clar, cu pasi de robot, aga ci nu era decat 0 invalméseala amusinati de vant. A mai zirit-o Pe mama, care iyi ridicase haina groasd peste cap gi diidea si intre in casi, deghizatt parcd in Bunu si Pregatita sa-i sperie, bau!, pe cei dinliuntru. Mergeau alaturi fi scoati un cuvant, prin caciulile acelea groase nici nu s-ar fi auzit prea bine, erau doud babe a surde, iar zipada le scartaia direct in urechi, le biga betigase igienice, cu in capat, si le freca de timpan. Ea putea sa jure ci, dupa ce se va termina de barbie rit, Tata nu va curdita zapada din jurul casei, fiindca el faci aga ceva, © miscut la bloc si nu © obisnuit s2 suparandu-] pe Bunu, care va pune mana pe lopata de lemn si, scotand abur pe nas si pe guri, ca un balaur domestic, va face luna trotuarele, dar dupa aceea nici 10 ——— |el sinici Buna nu vor mai vorbi toati ziua cu tata. Dar Malinei daca nu bar f tata nu-si va pierde buna dispozitie, ti va fac strengireste din ochi si-i va spune « enervat el pe Bunu, nu s-ar fi migcat ca un titirez, aga ca are si el un merit in cu {area ziipezii, si spund mersi cA au ginere atit de bun psiholog. Daci mama e de fata, sare de unspe metri in sus si-i strig’ cd n-ar ebui sd vorbeasca astfel in prezenta copiilor, cd e un puturos fara pereche si un nesimtit, iar cl ii rispunde ci ea urat decat el in fata vorbeste chiar in acel moment m: copiilor si mama iese trantind usa. Intr-o buna zi, si-a dat seama de un lucru nemaipomenit gi o bund bucata t parci mintea cand si-a dat seama ca, dupa ce ea pleact de vreme nu s-a gandit decat la asta. Da, i s-a lumin dintr-un loc, locul nu dispare, iar oamenii aflati acolo continua sa existe si sa vorbe: intre ei. Nu stie ce fac dup ce ea nu mai e acolo, dar cu siguranti se ocupi ei cu ceva. Nu, nu-i trecuse niciodat prin minte pana atunci ci, dup ce ea pleacd din camera, lucrurile dispar ca si cum n-ar fi fost si reapar cand ea intra fiecare fix la locul lui, si nici nu-si pusese problema ce fac Bunu si Buna, mama tata, chiar si Malina dupa ce ea pleaca la sec Totusi, ca si se conving’ ca lucturile stau intocmai intr-o dupa-amiaza in care s-a intémplat i fie singura acasi, a incereat un mic experiment. $-a apropiat tiptil de usa camerei unde dormeau ea si Malina si a deschis-o brusc, si vada daca patul, biblioteca, veioza si tablou- erau la locul lor. A ficut asta de mai rile de pe pere multe ori, din ce in ce mai repede, ca si le prind’ daca dispar gi reapar, insa nu a descoperit nimic suspect. Fie erau mult mai iuti decat ea, fie rimaneau pe loc. Apoi i-a venit o idee mult mai bund, si se uite pe gaura Nur ca asta era infundatd cu hartie, chiar de uMalina, care ise pirea ci cine le pandeste, jura ca uneori seara sau dimineata vede licirind un ochi, sal aa ticsit-o cu hartie igienica de un roz murdar. A durat un pic pina a scociorit-o, pina la urma a gisit andre- lele mamei, desi mai bun ar fi fost crosetul. S-a pus pe treabi cu panda, incereAnd tot felul de viclenii, ins: orice ficea, nu reusea sé prind’ pe picior gresit cana sd sau 9 de pe m pi de plastic de sub pat, in schimb, isi invinetise genunchii, La un moment dat s-a gandit ca i-ar fi fost de folos Malina, care sa ramana in camera | s’-i spund ce se intimpli cu toate dupa ce ea iese lucrurile dup’ ce inchide usa, dar si-a dat seama ci e © gogominie, ¢ ci lucturile nu erau atat de fraiere si se miste daca cineva riminea induntn. Era enervant ca nu gasea nici o modalitate sd se convinga ca bles- tematele de lucruri rimin pe locurile lor si, pe méasura ce se uita mai insistent Ia cle, mai de aproape, ca si cum s-ar fi uitat ochi in ochi, i se parea ci fac pe cumin telele, inceared si o pacéileascd. Ba Ia un moment dat ut ci isi fac din ochi unul altuia in spatele ei veioza dulapului, cutia de creioane perdelei si asa mai departe, chicotesc gi rad de ea. A intors de citeva ori capul brusc, dar nimic, mironosijcle se prefiiceau ci dorm, asa cum gindit ai deschide usa unei cumere, numai ci era mult mai simplu, aga ca a Incercat de mai multe ori si le surprind pul de cAteva ori repede la rand ca s ea $iea pe vremuri la gradinita. $- i atunci cAnd intorci capul in spate e ca si cum A riasucit nu le dea voie si se dezmeticeasca, dar toate obiectele. pana si un pieptene cu dinti lipsa, s au dovedit mult mai smechere decat ea. In cele din urma, a cazut lati de oboseala. $i-a dat drumul pe spate in pat sia inchis ochii. Mana i-a cizut pe o pereche de ciorapi ficuti ghemotoc, pe care numai Malina ji putuse lisa in pat. RDesi avea ochii inchisi, ei erau acolo, in mana ei. A oftat mulfumita si a adormit. A visat ca incearcd sa doarmi intr-o camer’ in care, atunci cind inchide ochii uturor lucrurilor le creste 0 coada de racheta si dispar dar nu prea reusea si atipeasci, fiinde’, de cite ori inchidea pleoapele, ii disparea chiar patul de sub ea iar atunci cand le tidica, venea la loc Din ziua in care a descoperit ci in urma ci, dupa femeia surda si ce trece de gardul dupa care locuic din casa bunicilor nu se mai zAreste nici macar hogea gul, toti cei ai casei isi vid de treburile lor ca si cum ea ar fide fata, nu s-a putut abtine sa se gandeasca ce ice fiecare. Aga si-a inventat ea un alt joc numai al ci de care ceilalti copii habar n-aveau. Cand simte ca se apropie plictiseala, isi imagineaz:i ce fac in acel moment oamenii pe care Gi cunoaste, in special mama, tata si Malina, Buna si Bunu, dar si alte rude mai indepartate sau vecini de pe strada. fi place si-si imagineze ce face nenea Miron, care a fost profesor de biologie si carc ubeste plantele, insectele si animalel¢ Cum mergeau ¢ inistite si se g&andeau fiecare la altceva, un caine himiind rigusit le iesit fix in faa S-au oprit, sau uitat una fa alta si s-au prins de mana ra de culoarea feliei de pastrami, nu-I cunosteau. Nu le era frici-fric’, erau obigsnuite sai vorbeasca cu caini straini, dar acesta era jigéirit, isi arita gingiile si nu era legat. S-a asezat in fund gi se uita la ele, din cand in cand ridica buza de sus, ca atunci cand {i-e greata de mancarea din farfurie. Nu stiau daca sa indrazneasca 1 momente de sf treacl pe Hing’ el si, dupa cate nehotirire, a tras-o pe Veronica de mana, si incerce si-] ocoleasc’ impreund prin partea dreapta. Veronica ar fi trecut pe partea cu cAinele, insd nu au apucat si facdi decat un pas si cainele s-a ridicat si le intampincEe eee | dupa care a hamait de doua ori, rar si dojenitor. Veronica a spus hopaaa! si a intepenit. Cutulicd, noi suntem fete bune si vrem i mergem la scoala, iar tu esti baiat bun si te dai deoparte, a mai zis ea, dar cAinele a prins a mardi, ardtandu-si gingiile roz-cenusii, ca de plastilin’, nu pirea deloc de acord cu propunerea lor, a uu a cil Kicut doi pasi inapoi, cu spatele. Nu venea nimeni dint-o parte sau alta, ca ‘ile treacd de potaie, pietrele erau adane sub zipada, iar betele erau prea sus, in copaci, inghetate bocna. Eu cred ca trebuie si ne intoar- cem si si o rugiim pe maica Veronica, insa era deja foarte tarziu, in curand se suna a si vind cu noi, a spus de intrare. Eu prima ori am mate, vorbea Veronica prin fular, ar fi fain s& intarzii, poate vine maicé toarele sa nu ne rupa urechile. in curfind soneria de la scoala, care arit ca 0 tigaie de prajit oud, va prinde ta cu noi pana la scoala si vorbeasci cu invat’ i sune, iar ea ave: prima ord caligrafie, nu vc intarzie, mama s-ar fi suparat ca a muncit degeaba tema nici in ruptul capului si cu ea gi, chiar daca scipa de javra din fata ei, de cAinele celilalt, cu botul nichelat, n-ar fi scdipat cu siguranta Veronica a mai facut doi pasi cu spatele, i-a dat drumul stitea la mana gi s-a intors cu fata spre casi, dar € impietrita si, de neputinta, a inceput la ince A plang’ put mai incet, dar apoi tot mai tare, lacrimile imediat si mucii se intdreau pe fular si pe manus Radita, i-a strigat Veronica, ficandu-i semn si cu sau vrei sii fii pe post de mic dejun pentru cufu prost? se raiceau nele se uita la ele ca si cum le astepta sa ia o decizie, cu buza de sus tremuriind de scarbi. Atunci ci i-a venit ideea salvatoare si a rugat-o pe Veronica st-i urile cu pastri- , iar potaia s-a ridicat si ea, lingandu-se pe buze, de parci intelegea ce vorbesc, si le-a urmarit fiecare scoata din ghiozdanul din spate sendv mioara 14gest, privindu-le cu capul risucit caraghios intr-o parte Veronica a aruncat sendvisurile cu tot cu punga in zipada, ling’ gard, iar cinele aproape le-a prins din zbor, asa era de hiimesit. A sfigiat punga si a muscat din paine cu tot cu servetel, erau niste servetele rimase masa de Criciun, cu briduti impodobiti si luma nirele aprinse, foarte dragute. Hai si fugim, a spus si hiar a luat-o la picior. Stai, tu, a strigat Veronica, nu-ti fie fricd, de-acu nu mai vine dupa noi. Dar nu de caine fugea ea... Alerg: de-i siirea penarul in ghiozdan, auzea caietele topilind, creioanele si cariocile facdind clop-clop iar in spate vocea Veronicdi se auzea tot mai incet. Narile ji inghetaser’, din cand in cind aerul rece o sufoca, pe spinare simfea incoltind margeluse de tran- spiratie, iar fularul era muiat de saliva. Cand a ajuns, curtea scolii era pustie, holurile erau tacute, doamna invatatoare deja intrase. Era cat pe ce sa o bufneasca plansul, insa usa clasei s-a deschis si a iesit Cezar cu buretele la udat si i-a spus sa intre linistita, fiindea doamna vorbea la telefon, se pare ci avea o problema A pisit in clas cu inima lipiti de amigdale, dar doamna nici nu apucase sa puna catalogul pe catedra, rimasese cu el sub cot, vorbea incruntata la mobil, nici macar nu ia raspuns la buna dimineata. S-a dezbricat iute, s-a strecurat in banca, a multumit lui Doamne-Doamne, asa cum 0 invajase Buna ci trebuie si fact de cate ori scapa de un necaz, si s-a uitat cite umbrela din coljul clasei, sub tabli. Era acolo, la datorie. O ustura gatul, maioul in spate era ud, numai bun de sters tabla, iar fundele i se turtisera rau de tot, asa ci incerea si le mai infoaie. Doamna invatatoare a iesit si vorbeasci in hol, tuguindu-si buzele, iar dupa o vreme s-a intors in clas’ si le-a spus si stea cuminti cat va lipsi_ ea, 0 jumatate de ori, poate chiar ora intreag’, dar ei nuee eee in caz contrar un sunet, fiind: |. Clasa a murmurat de bucurie, trebuie sa se ni le pune pielea pe b2 dar numai pentru o secunda, ca nu cumva doamna sa se riizgiindeasea, enervatd ci ei se bucuri. Doar ea, cu caietul de caligrafie in mana, s-a pleostit, dar nu voia si-si trideze amaraciunea fata de cei din jur, fiind sigur ar fi ris de ea, spunandu-i tocilari, asa cia incercat si zimbease dat seama ca in acel Apoi si-d moment doamna s-ar fi putut uita fix la ea, aga ci n+ mit L ur fi placut si fie de una singura si sa joace mai zAmbit si 5 © aiurea ci orice ar fi Ricut era rau, i unul din jocurile ei secrete. Doamna a plecat, copiii plesneau de bucurie, cumva pe ticutelea, isi aritau mereu unii altora degetul pus in dreptul buzelor, ssst si iar ssst, iar fata le radia, le venea si se hlizeasc’i ca prostii, tare le-ar fi pus piclea in bat dac si fie o clasa de piei in bat pe care fac caca mustele ar fi putut, A risfoit caictul de caligratie de cAteva ori, pagina cu pagina, alisind o mutrit’ plictisita, dar ea de fapt isi compara foarte atenti temele; ei da, ultima era de departe cea mai bund, literele erau incredibil de fru moase, mkidioase si aerisite, parcdi dansau_unele cu tele, parca nu erau fiicute de mana ei, dar ce folos, tocmai acum doamnei i se intamplase o inundatie, la bloc se intimpli mereu de astea, ori uitase méincarea pe foc ori poate sotul patise un accident, il vizuse o sina in fat data, cAnd o astepta pe doamna cu ma un om blajin si destul de batran, n-ar fi seolii, pare ind meritat si péijeascd una ca asta, tocmai acum, ¢: mama © astepta cu o noti mare, cea mai mare, uff cind se gindea la asta, sufletul i se chircea, iar in spatele ochilor lacrimile se umflau caldute, gata sa plesneasca. A inchis cu niduf caietul si a incercat si se uite pe fereastra, dar Luiza, din spate, a invitat-o la 16 = eine ye teensun X si 0, nu prea avea chef, dar n-a vrut s-o refuze, wu ¢ stigat cind una, cand cealaltd, chiar incepuse sa o prinda jocul, cand usa s-a dat de perete si a intrat doamna invatdtoare ca un artej care ia praful si harti ile pe sus, strigind ca toatd lumea si-si puna caietul de teme la marginea biincii, repede, ci nu are timp Era binedispusi, oricine igi putea da seama de asta dupa vocea firi zgirieturi, dupa cum clipea din ochi si dupa zimbetul subtire ca aja, cam asa cum zimbea Buna cand statea in fotoliu si se géindea la ceva frumos sau cum mijeste uneori pe botul pisicilor, cand mot’ e Totul s-a intamplat repede, cat ai strdinuta de doui-trei ori, doamna i-a spus sA rimfna in picioare, la fel si Laurei, trei banci mai incolo, iar c&ind a terminat turul caietelor, le-a felicitat in fata intregului colectiv al clasei, le-a spus cdi au facut progrese uimitoare, cd merita calificativul maxim si le-a dat pauzii. Copii treceau pe langa ea inghiontind-o fara si dea seama, fugeau spre coridoare, spre toalete, spre zipada de afara, indiferenti la nota ci, dar ea nu se putea migca, surpriza O pusese in ghips, mai ales ca, atunci cand doamna ji zisese tu rimai in picioare, fi surifulgerase prin minte ct a mirc sit ajutorul mamei, asa cd astepta incordata sa-i dea tarcoale botul rece al umbrelei. I- trebuit un pic de timp sa-si revind, sd se poata bucura cu adevarat, sa simti cum in cosul pieptului i se umfl4 un balon cati- Apoi felat, gata sa o ia pe sus si si o duca direct acas: a (ignit fix in fata, s-a pus pe alergat bezmetica, fara {inti, si sara ca un ied, nu s-a jucat cu nimeni, a fopait de una singura, si mai dezumfle balonul care ameninta si faci poc!, balonul care ar fi putut-o ridica ugurel din ban i in timpul orei si ar fii lipit-o de tavan, lang neonul imbacsit de praf. A rezistat cu greu inck dou’ ore la scoala, insa la inceputul celei de-a patra a anuntat 7ca se simte ru, Din pricina alergarii de dimineati sau si dea vestea cea i de sugativa si doar a nerabdarii de a ajunge acs buna, isi simyea cerul gurii ca o bucs ochii plutind, Doamna invatatoare i-a lipit palma murdar’ -a bigat doua degete reci sub guler, i de cret’ pe frunte. pe linga git, a intrebat-o daci se simte in stare s ajunga singurd acasi si i-a dat voie si plece. Pani dup: coltul scolii a mers cocarja . CU pasi sovaielnici, rapusii de boali, amintindu-si de soarta fantarilor dupa ce pui in prizi aparatul cu pastila, Vara, inainte de culcare antanii, cum le a mama avea mereu grijii si starpeas: spunea Mare, fratele Veronica, iar ei ii plicea la nebu- rimana in cameri, chiar daca o ustura gatul, si cum, unul cate unul, micile elicoptere inamice se defectau. Mama o certa mereu, dar de fiecare nie sa urma dati reusea si o induplece cu cite o promisiune — nu va mai manea inghejata repede sau nu va mai bea api rece dupa ce aleargi, chestii de genul asta. fi pkicea ca la un moment dat incepeau si zboare impleticit, pilolii pierdeau controlul, fiindca le strecurase otrivuri Azaiau in masa de prinz, se izbeau cu capul de pereti, k disperati dup’ ajutoare, dar nu era nimeni prin preajma, totul era inchis ermetic, erau condamnati la distrugere ficeau prea multi giligie intra ea insdsi in actiune, inarm cu slapul sau cu tricoul Veronicai. Uneori se intimpla sa cada chiar pe masa, cu trompa in sus, stia precis ca au tromr de fortele luminii, iar dac a cu caietul facut sul, i, de la nenea Miron, poate chiar erau rude cu elefantii, or fi avand un strimos comun sau poate le facé Proveneau din ou bolnave, se apropia ii apasa cu unghia pe burtica, de regula nu se intampla nimic la taza asta, doar o data iu de doua ori s-a patat de sdnge si atunci le-a spus: ehei, derbe- deilor, nu mai papati asa mult, ct uite cum vomitati autop- sia si 18Dupa coltul scolii, temperatura a inceput si-i scadi ca prin farmec, ba chiar se inviora, iar dup’ vreo suti de metri a inceput sd ingine un cintecel. Nu s-a putut ibfine si gribeasca pasul, se si gindea cum toti ai casei vor rimane cu gura céiscatt cind o vor vedea intrand pe poarta Ia ora asta. Vor crede ci e bolnavioar’ sau ca a luat foc scoala de e asa devreme acasi, dar ea se faicea tot mai bine cu fiecare pas, va ajunge sinatoasi tun si le va zice ta-ta-taaam, am luat 0 noti la caligra- liciti care. Mama va sti ca e vorba de o not mare, cea mai mare, dar se va face se gindeste si va spune “ mic’, cea mai mica. Si ea. 1 probabil a luat o not la-tataaam, nu e asa, nu e deloc aga, am luat nota cea mare, mersi, mama, si se Nici nu si va repezi in bratele ei deschise dat seama cind a inceput si alerge, cre- ‘aca clop-clop, balonul ioanele gi cariocile au inceput si din piept se umfla tot mai mult cu fiecare respiratic Abia cind a zarit creasta casei si-a potolit pasii, ca si nu ajunga gafaind si s& fie certati, Pe cosul de carimida la care nu ajunsese niciodati, desi tare i-ar fi plicut fumul iesea domol, desenind caligrafic un $ tremuritor lar fi placut sa se inventeze cosuri de fum care sa scrie propozitii, de genul ,Atentic, Buna © nervoasa sau »Bine ai venit acasa, Radita!*, dar oamenilor mari nu le trecea prin cap asta. Pe méasurd ce se apropia de casi emotiile ii Incurcau respiratia, iar inima ii ticdia in urechi A impins usa, iar in hol au intampinat-o doua valize mari, cele cu care mersesera candva in vacant, si mai multe grimezi de haine si lucruri. A privit nducita si cAnd in usa bucatiriei a aparut capul mamei, a intrebat-o mergem la mare? Acuma, iarna, iubita? i-a_rispuns pufnind-o rasul. Ne mutaim din nou la apartament? Mama a din cap ci nu, impaturind grijulie un pulover Apoi sia amintit de ta-ta-taam, ghici ce not am luat 19la caligratie, dar nu i s-a parut un moment potrivit, asa c& doar a anunjat ci doamna i-a apreciat tema si luase not maxima, Bravo, iubita, ma bucur foarte mult, i-: spus mama, Fir cu sosetele pe care le b: ‘a sa o priveascd, de parca ar fi vorbit una in cealalta. Gura ii era uscata ca sugativa. A aparut si Buna cu 0 rizitoare in mina si a intrebat-o dacd crede ci are nevoie de ea, i-o d idea cu dragi inima, dar mama a dat din cap ca NU, apoi a intrebat-o pe ea, Radita, ce face, iar ea ina spus ci bine, desi nu fiicea chiar bine, dar, dup% cum puse! ¢ Buna intrebarea, se vedi ca nu o intereseaza, ci avea lucruri mai importante de rezolvat. Din bucatirie venea miros de fum de pip’, ceea ce se intimpla rar Tata nu se arata de nicdieri, iar Malina nu era in camera, poate ca plec si-si fact temele, Vanzoleala ise kao coleg: continua dincolo de us’ si glasul bunicii care spunea din cand in cind poate © mai bine aga... poate © mai bine asa... S-a cuibarit in pat, gandindu-se cu amar ine cA nimeni nu-gi d&iduse scama ci ajunsese: mai devreme acasa, nimeni nu se intrebase daca e bolnava dacX scoakt a luat foc sau, asa cum se intimpla in ci ii e foame. Sufletelul o ay fiecare zi, di isa ca o bila mare si calda, iar lacrimile ii furnicau obrajii. Intr-un arziu a intrat mama, s- asezat pe vine [nga pat, a Privit-o in ochi si i-a explicat ci a doua zi dimineati trebuia si plece in Italia, pentru ci a gisit ceva de munca acolo, era foarte urgent, se ivise pe neasteptate, va sta o perivadkt scurta, cat sai faca rost de bani, apoi se vor muta cu tofii inapoi in apartament, asa cum mai plecasera si altii de pe strada lor, tatil Veronicai, de va exemplu, ii pirea bine pentru nota la caligrafie, ¢: trebui si fie o fetiti buna Uimpul va trece repede, va sta pana in vara sau pind in toamna. Apoi a sirutat-o pe frunte sia spus Doamne, trimite f ipusi si dulciuri, 20ce fierbinte esti, iji aduc imediat un sirop si un ceai de cla toate eli lamaie. Va fi bine, foarte bine, vom de copterele dusmanilor, vom duce furnicile la cinemato i gi ele filme cu furnici, toate graf, ar fi piicat sai nu vac invatatoarele vor umbla cu umbrela in fund, vom spzila elefantii pe trompa cu peria de sticle, da vom folosi pe post de fantini arteziene, ca in [talia, vom piipa castraveciori murati, cu tolii impreuna, ca altidatd ne vom barbieri, nu vom mai sta la rand la pipi, vom face teme la caligrafie prin scrisori sau mai bine prin telefondoi Se striduieste si n-o arate, dar fi este putin fried. Se all de mai bine de un an in Italia si ise pare ct lucrurile mai mult sau complicat decit si se simplifice, iar telefonul de dimineati al Laurei a descumpinit-o. N-a putut si o refuze. Era fosta ei colega. Mai mult A Italia sta dupa ce a scos-o dintr-o mare belea, Ar fi 0 ficuse sa rida din toaut era primul om ¢ inima vrut si-i spuna nu, ins’ n-a stiut cum; si a regretat imediat ce a inchis. Nu, nu ¢ ficuta pentru aventuri slic bine asta. Se si miri uncori ci s-a hazardat si vina in Talia, S-a intamplat aga cum se intamplt multe lucruri, aparent din senin Fara Use gindeasci, i-a promis Laurei ci o poate primi dise a st doarmi la ea. O prostie! Fart stirea Proprictarilor, se injelege. Signor Reriato gi Signora Silvia Sau pur si simplu Signor si Signora, cum le spune ea, Sunt oameni foarte driguti sau mai degraba_ politicosi, dar le ajunge o straina zis, le ajunge o romanci. La cAteva zile dup ce Lorec 4 predat-o ca pe un colet, § Se poate de politicos, cum alttel?, sa nu spuna vecinilor ca este din Roménia, daca intrebata cumva, Nu si-a permis si se enerveze, era prea timorata. In timp dat se: in casi, stie ea bine. Mai bine ignor Renato a rugat-o, ma ci sdritul mustarului e@ un lux, nu-i pentru 1 intrebe, la fitecine. Lar fi pliicut si fi avut curajul s2 rindul ei, de unde s puna ca este, poate din Africa?, 22din Laponia?, din ce tinuturi mai prestigioase 0 reco mandau figura si greselile de limba? insa ea abia rupea italiana la drept vorbind, nici nu avea atata aplomb Sau miicar si-i fi cerut permisiunea ca, in cazul in care nu o intreaba nimeni nimic, si poata spune ci e romanca in fine, trecuse, chiar dact nu i-a picat bine deloc! La trei zile dupa ce ajungi intro tard straina la mune {rd sa stii limba, iar inainte nu mai calatorisesi decat la munte sau la mare in concediu, este ca gi cum te-ai trezi dintr-o anestezie. Te uiti in jur nuc si abia intelegi despre ce ¢ vorba. Pe misura ce inveti si comunici cat de cat, ti se ia ca 0 cea ai de pe ochi. La ea a durat o lund. Din acea prima lund, cat a stat noaptea si buchi seasci verbe sg sii inveje cum se spune Ia piistarnac, sosete sau clisma, amintirile sunt vagi, cu cAteva excep: tii. Ina doua luna prinzi curaj, iar in a treia incepi sa te simfi bine si si iti plact. Asta daca ai unde lucra § proprietarii sunt de treaba. Daca nu, viata poate fi mai mult decat imprevizibili, de-a dreptul scarboasa, auzise destule povesti de groaza Laura © sumase pe kt 11, cand stia CX © ceva mai libera, si ia vorbit ca in cazurile de urgenta, repede cu disperare, invalmasind lucrurile, cu voce sugrumata dupa care trebuie si stai tu sa reconstitui evenimentele si si-qi dai cu presupusul. Ceea ce si face de la ora 11 incercand n acelasi timp sa-si indeplineasc’ obligatiile in special prinzul pentru Nona. intelesese ci avusese ceva necazuri cu mosneagul pe care il ingrijea, cum ii spunea Laura, cai avusese loc o disput, chiar 0 mica incdicrare, ceea ce suna de-a dreptul bizar, tiinde’, din cate stia ca, mogneagul Laurei era pe jumatate paralizat, iar ea si-a luat boarfele si da, John al plecat, e in stra ei nu mai are nici macar un posto letto, e la pdrdsealaSee de vreo si piimana, dar nu Lau mai primit vechii lui companioni, adica era deja full acolo, a mult la inspiratie, temporar, evident, lucrurile se vor rezolva, dar are nevoie urgent de o gizduire, fie si pentru 0 noapte Stilul Laurei! Dupa ce i a CA stditea mai A zis sa vind, cam cu jumatate de guri, ¢ drept, dar nu putea lisa o prietena la ananghie, din liceu, vorba ceea, au stabilit detaliile. cum si repereze poar jumatate sa vi poate ie nici un ¢ se stiau 1 explicat si care e geamul ei. Pe la zece epte, fiindca ea nu din casa. Sa lase boarfele in alta parte, in az nu se putea intra cu ele. Cand se asigura ca toatai lumea doarme, ca semn va stinge de dou’ ori consecutiv lumina si atunci si se apropie de poarta Ca-n filme. ese ea gi 0 ia de acolo, nu cumva pacatul Noroc ci aveau camerele la parter, ea si Nona, cici Nona era in carucior, Signor si prin zona si si io impinga sune la ora aceea, la usa sau la telefon ignora aveau dormito rul sus, unde se mai aflau un birou si o camera de oaspeti suplimentai i mai era una jos. O va lua cu ea in pat, nu risca si o kise in camera de oaspeti, desi avea cheia, se simjea mai in siguranta sa o stie acolo, aproape. Nu se simyea bine ca face una ca asta, dar nu © putea Lisa pe drumuri. Vorbea la telefon si seama ci o cuprind emotiile si sentimentul de vin: s isi didea La Arsit, Laura a spus ceva de genul cad dacd nu ajunge abinierii, ? Poate isi la ora convenita inseamna cA au inhatat-o c: Asta a dat-o pesta cap. Ce ficuse, zéarghit omorise mosneagul si acum venea sd se adaposteasca in patul ci... Pe masurd ce se gandea, i se Ficea tot mai fricd si se pirea cA se bi gase prosteste intr-o poveste care de proprietari cu o portata acasa i se parea riul cel n-o privea. Faptul de a fi prins’ romanea in plus si p: mai mic. 4— La ce te gindesti, Letitia, dragi, ie dor de copii? o intreaba Nona, in timp ce isi taie cu eleganti pestele din farfurie Ea ii zAmbeste trist si da din cap nedefinit, nu vrea sa minta, dar nici si deschida discuyia. Nona, in ciuda celor saptezeci si cin de ani, prinde repede asemenea mesaje. lubeste conversatia, dar gtie sit si taca cu deli catele, Hird sii facd si te simfi prost. Signora Silvia parca nici n-ar fi fiica ei, e de o politete cind obtuzi, cand poruncitoare. E convinsa ca are dreptul si-ti facit orice repros, mai ales daca il poleieste in bune maniere fiindcd oricum asta intra in plata lunard. Signor Renato e si mai ciudat, prefera sa-i ransmita rugimintile impe rative prin Signora, chiar cand ea este de faga si aude. Numai cand nu are incotro i se adreseaza direct, cu 0 politete de carnaval, poate si fiindet aduce cu Birlic Oricum, sunt punctuali cu banii, o plitese bine si nu i-au vorbit urat niciodati, ceea ce, din cfite a inteles printre romanii cu care a reusit s mai vorbeasca, inseamna maximum de conditi Daca nu ar fi fost Nona, cu tactul ei, i-ar fi fost mult mai greu; poate chiar s-ar fi intors in Romania... Cu ea stitea cea mai mare parte a zilei, fiindca cei doi plecau dimineata la sapte, ea se intorcea apte si un sfert in jur de sase, iar el mai tarziu. Nona, televizorul si telefonul erau universul ei de comunicare. Cu ea isi perlectionase gi italiana, fiindca ii explica cu rabdare gi finete lucruri pe care nu le giisea in dictionar sau pe care nu avea timp si le caute. La inceput fusese usor intimidata de bitrana cochetd. | se pirea ci nu va fi in stare si-i faci mofturile, fiindca ii parea o fiinta capri- ip. O ii ai, dar nu una mondena, ci inraiti de handi cioa baba ficnitd care vrea sa-i frece ridichea. Care crapi de plictiseal si uriste oamenii tineri si siinatosi. fi era greu 251 intcleaga de ce isi alege atenta, cu cochetarie, can- Wirind indelung imbra mare mintea gi accesoriile in fi Minea in casa. In primele zile nu pricepea nicicum de ce la prinz, desi zi, desi de cele mai multe ori ram mincau doar ele dou’, trebuia ageze masa cu tol ‘ar nu stia dichisul, ca la restaurantele de lux. } i ma toate uzantele si chitibusurile, tot Nona a deprins-o cu ele. Pentru spalat pe cap voia la salonul de coafura sau chema coafeza acasa. incetul cu incetul, a priceput ci era modul ei de a fi si, poate, de a lupta cu anetea Dar scena care le-a apropiat cel mai mult s-a petre- cut in living intr-o dimineat Nona citea in scaunul rulant, langa fereastra, intr-o lumina gri, iar ea trigea cu aspiratorul, Televizorul era deschis, ca de obicei Poate era februarie. Inceputul lui martie, cel tarziu N-are nici o importanta. Nona citea Raymond Chandler Frumos! Se saturase de clasicii literaturii italiene. La varsta mea, pkicerea e mai importantt deci oamenilor si recomanditrile criticilor! zicea ea. Dimineata facea cur parcrile lenie, freca baia si bucatiria, si toate celelalte. Nona uneori i mpl sa gi atipe: stergea praful vorbea, alteori citea ‘al. Nu iubea televizorul, dar il lisa sa functioneze pentru ea, Se int i se dea urechea la fii liber, zicea ea. Asta daca nu te sclerozezi, adauga. Cand la televizor a inceput si cinte Jacques Brel, ea, Letitia, a oprit aspi- italiana. Abia la batranete inveti s ratorul sa-l asculte. In clasa lor de Ia Liceul Ped: Igogic cum erau mai mult fete si aveau o tanard profesoara de franceza adorabila, Ne me quitte pas era una din- tre melodiile lor de suflet. Evident, 0 stiau pe de rost -Moi je Uoltrirai/ Des perles de pluie/ Venues de pays OU il ne pleut pas." intr-a de / spea l-a cunoscut pe era student si venise in vacanta la un prieten. ,Ne me 26 Setena gt cura,quitte pas/ Je Uinventerai/ Des mots insensés/ Que tu comprendras/ Je te parlerai/ De ces amants-la/ Qui ont vu deux fois/ Leur cceurs s'embraser.* S-a indrigostit evident. Era iarna si ningea cu fulgi cat moturile lor de sse-moi devenir/ L’ombre la caciula. Erau la moda de ton ombre/ Liombre de ta main/ Vombre de ton chien/ Mais, ne me quite pas.* in martic a spus ci se duce sii se intereseze de facultate, voia si dea la Litere in orasul universitar s-a intalnit din nou cu Vali, evident Au urmat doua zile de gratie, pe care le rememoreaza din cind in cand, ca si-si umple bateriile, dupa care au venit luni pline de evenimente. in vari a luat repartitie ca educatoare, a avut un scandal monstru cu tovariigul Petru Cosoi, adica tici-su, de care nu vrea si-si aminteasci, a ficut nunta cu Vali si, in decem- brie, inainte d revolutie, a nascut-o pe Milina. Mititica oricaia cat un lac de broaste laolalta! Batranul a fost de acord cu nunta abia in ultima instanta si asta doar fiindca-i cra fricd pentru scaunul lui de director de scoali. La comunisti nu era de glumit cu morala fami lici si exemplul pe care membrii de partid il dideau in ta putut societate, Un copil nelegitim ar fi fost 0 adevara catastrofi! A ingaduit nunta, dar pe Vali nu ierta. Si-asa ea la nunti avea burtica marigoari, noroc de rochia cu volane — Le grand belge, Jacques Romain Georges Brel, a spus atunci Nona, ridicind nasul din Chandler Je Vadore! Alors, vous parl francais! Une belle surprise! — Oni, je me débrouille, madame! Seara, la cin’, Nona a adoptat un aer misterios si, cu un pahar de vin rosu in mana, a spus ci are de inunfat o mare surpriza. Signor $i Signora au aplaudat-o, politicosi. Nor a privit-o drept in ochi si a spus: Letitiaeer | noastra, dragii mei, vorbeste o franceza foarte buna, si ciocnim in cinstea ei. Cam exagera, dar aga spusese Cei doi au privit-o nedumeriti, apoi admirativ. Au cioc- nit cu totii paharele, iar ei fi crescuse inima cat elefan- tul. Ati putea vorbi ceva impreuni ca sd ne delectiim un strop de si noi? a intrebat Signor. In vocea lui era neincredere, bine diluat intr-un butoi de educatie. Poate si un pic de nemultumire, ca si cum s-ar fi gindit ca din acel moment s-ar cidea si o pliteasca: mai mult ¢ despre Jacques Brel si colegul stu Au povestit gure de cimitir, Gauguin. 28trei Se apropie in soapta, privi pe gaura cheii, insa nu reusi si disting’’ mai nimic, unghiul era prost, iar sto- rurile, probabil, trase. Se ridicd pe varfuri, intinse gatul, isi auzi respiratia subtiat’i, dar nici aga nu vedea mare lucru prin ochiul de geam, ciici nu ajungea tocmai bine Ar fi putut si sari pentru a cuprinde cu privirea intreaga camer, inst ar fi zdupait ca un cangur, Picind prea vriscanta, dar nu mult zgomot. Nu-i pkicea solutia < prea avea incotro: salt usor clanta, apis cu precautie si impinse 1. Intai privi cu un ochi, apoi bag’ capul intr in panica, fiindcd proasta de ca nu-si pregitise nici o minciunica. Dar Buna n-o lua la intrebari, dintr-un motiv destul de simplu - zicea in fotoliu, cu capul caizut pe un umér, can tren, O asculta citeva clipe cum iar ritmul Asta avea ce respira profund si lega ciudat, era at&t de linistitor, incat i se urea la pleoape si ile inmuia, iar dact voia ca Buna si n-o giseasca adormita covr Z pe prag, trebuia si o steargad repejor leasi gesturi ii ura din priviri somn usor si ficu cam ac numai ca in sens invers, ca si cum ai da un desen animat inapoi, si se gindi ci probabil e caraghioasa cum merge ea asa, cu spatele. Se indeparta in soapta, convinsa ca, atunci cand afara aerul trece de o anumita temperatura, ca la 6 comanda secretai, oamenii mari s¢ retrag la intuneric si adorm. Nu difere prea mult de paianjeni, rime sau gindaci. Pentru ea, mersul in soapta 29Raa ea ae eee insemna pagitul pe muchiile exterioare ale wilpilor, in timp ce pentru Veronic: era pe varfuri, ca balerinele a ca al ei € mai soptit, pe veri- ficatelea. Nu face si scé Ti va spune inc’ o da Mtdie podelele si poti_ merge kilometri intregi asa, nu © obositor si nu risti s: i rupi degetele mari de la picioare si si umbli caraghioasa cu ele in ghips. Partea pros ste ca ari Ni ca un pinguin dar sta e mai putin important. De vreme ce mergi optit inseamna ci nu vrei si te auda nimeni, adica nici te vada nimeni, nu? lar daca nu ¢ nici un ochi in apropiere, poli merge fara probleme cricdnat ca un pinguin, chiar si intepat ca o girafa sau deselat ca un hipopotam, nu are de ce siti fie rugine, oricum nu te vede nimeni. Asa ci tot mersul ei soptit e cel mai bun Acum trebuia si plece. Uneori ii pkicea s singu se joacd , ins oamenii mari nu prea avuseser’ grijii de copii ca ea, ficusera jocuri pentru doi, tre patru sau echipe, de aceea fusese nevoitd si-si nascoc singura tot felul de chestii amuzante sau de pierdut "and ajunse in stradi, risufla oarecum usurata, dar nu de tot, fiind timpul, dintre care unele destul de periculoase ‘i pericolele nu se terminasera. $tia prea bine ci trebuie si mearga incet, adic’ normal, ca si cum ar fi pornit undeva cu treabi, desi i se usca cerul gurii de neribdare, iar muschii picioarelor erau cu ar Fi piruete f ul intors. 1 chef, pentru impresie artistic, se 0 pietricici, 0 arunca in fay’, fugi cAtiva pasi, chipurile si 0 recupereze, si uite asa se indeparta usor-usor de casa, siiri intr-un picior, merse cu spatele, oricine ar fi vazut-o trebuia si i spund ci se zbenguie si ca ci, fiindcd asta trebuia pe i se rispunda bunicii daca se interesa de ea prin vecini, iar la intersectie ficu la stinga, o lua pe drumul mai lung catre blocuri, dar mai putin umblat. Nici dupa cotitura mu o rupse la fuga, 30cum si-ar incheie sandala apleciindu-se s wrunci printre picioare o privire in gridina Mameirele si, cand se asigu rut’ drumul pietrui i cA nui 1poi s E nimeni, 0 zbughi ca din arc, scragnind pietrisul sub tlpi. De Mamarea, cum ji spuneau in tain’ copiti batranei de la colt, trebuia sa se fereascd cel mai abitir Avea o privire de vedea numarul de inmatriculare la ivioane, cum glumea tatal ei, si apoi fiinded era sora cu Buna, drept care se simtea datoare sa o tind la curent cu orice miscare a ei. O detesta pe Mamaia Floarea cum trebuia s’-i spuna cind erau oamenii mari de fata si nu-si putea imagina cum putea fi Buna neam cu ea. fiinded nu semanau nici la nas, nici la ochi si nici la urechi, iar Mamaia Floarea era batrana si cand Buna era bebelus, cici nu se schimbase deloc de atunci, e cea mai batrana fiinta de pe strada lor si poate chiar din Univers. Fiinded Mamarea nu-si putea aminti nimic de pe vremea cind era micd-mici, era normal si nu iubeasca copii. Pe de alta parte, era mare piicat, fiindea uneori, in seri lungi de iarna sau cAnd invaja pentru scoald, i-ar fi pKicut si treacd strada si si sporovaiasca nu ar in cisuta ei care ar fi aratat ca din povesti da fi fost pe cale sd se darime. Ar fi inchis probabil pleoapele, si nu-i vada de aproape fata sculptatt in ceara si ochii zemosi, si ar fi rugat-o sa povesteasca despre dinozauri gi alte animale acum disparute ori despre daci si romani ori despre biitaliile lui Stefan cel Mare. Ar fi fost 0 nimica toata sa-si invete lectiile iscult’ind povestirile Mameirele de pe vremea tinere- ii ci. Cine stie, poate si pentru religie ar fi tras-o de limba, 0 interesa in mod special de-a ce se juca [sus ei. Stia el, oare, Rafele si vandtorit? cand era aga, c Dar Tard-tara vrem ostasi? insi nu, Mamarea nu iubea nici un copil de pe strada lor, ii fugirea cu urzica daca-i 3es dulci, fi prindea la dudele ei incredibil de suculente ¢$ i care douiizeci de gileti de apa de la fantina ci punea ca si le inapoieze mingea ajunsa intre zarzavaturi, ea era singura de pe strada ce refuzase si -si tragdl apa la pompai, 10 data Wirea sina scos proteza, cu care a muscat-o de spate, prin tricou, de soptite, cind iar Veronica se jura mai multe ori, chitcdind de plicere. Pe cei mici pareau c nu sunt atenfi, cei mari povesteau ci Mamarea se ocupi cu vrijitorii. Alerga cu mainile pe langa corp si respirdind pe nas, cum ii invatase la scoala, ii pkicea tare mult st fuga, nu numai de fricd sau si se intreacd cu cineva, ci si aerul fasdind pe lang’ ea, si vada cum simi aga, sal n in se apropie pictele, fi trec printre picioare si rim urma, sa se lase in voia unci ameteli plicute. Era sigura clo senzatie asemanitoare o triiesc pisirile cind zboara, iar oamenii care nu alearg’i, doar merg toatii ziua, Nap-llap oti boc-boe, sunt un fel de pasari in colivie. Nu mai avea mult si ajungea Lablocuri, parca fi prea riu ci s¢ ea putin si isi lua termina alergarea, acum, cand ui zborul, ins ii pirea bine ca isi va putea juca jocurile acolo, sus, peste zece bucatirii, sufragerii si bai puse una peste alta, peste oameni care méananca, dorm sau se uita la televizor, cea ce la casi, fie ea cat de inalta si de dr ea a bunicilor, era imposibil , cum era ac ‘a de pe strad: De obicei, Lablocuri mergeau cu gas se tragai cu liftul, fuseser i de cel putin zece ori de c3 coperiser’ distractia. De fapt, Nicu, unul dintre spa- vizitase un coleg de de: nioli, avusese ideea, dupa ce 4s c isi de Ia primul bloc la etajul patru, adicd trecuse dupa ore pe la el sa ia niste poze cu fotbalisti, chestii de-ale baiejilor. Nicu mai vizuse lifturi, adica pe bune nu numai in filme, ci era intra saptea, dar nu stia ca e ista a a aproape de ei, iar cand a dat de ele, a venit 2pe strada intr-un suflet, i-a anuntat pe toi si pe samba i mici, cum era fratele 1 organizat 0 expeditie. C Veronicii sau mucosul de Nasturel, au rimas acasa. L: inceput au plins cu zbierete si sughituri, s-au dat cu fundul de pamant, iar ca sa nu tie dati de gol de panarama (ancilor, Nicu, mare smecher, fi ridicase ciea la rangul de paznici de cazemata si i-a lsat in paduri cea de salcimi, undeva la margine, si supravegheze obiectivele camuflate. Cu o nuia rupti atunci din copac i-a pus sd stea drepti si i-a numit pe loc, in numele Tatilui, al Fiului si al Sfantului Duh, atingandu-le ume- rii si capul, Mari Ofiteri de Paz ai Sfintelor C; zemate si le-a dat de griji ca nici musca si nu treaca de ei Au rimas foarte seriosi, cu bee in maini si cu coifuri de ziar pe cap, patruland, atenti la furnici, melci, muste, lbine si mai ales cAini, fiindcd oamenii mari oricum rear fi putut piitrunde in piduricea deasii ca gardul, unde si ei, copiii, eau nevoiti prin unele zone si meargi de-a busilea. Au intarziat un pic cu expeditia, dar a fost bine asa, fiindcd incepuse nu stiu ce serial de simbata dupé-amiazi, spaniol sau brazilian, si oamenii mar stiteau cuminti in fata televizoarelor, ca la gridinita Numai la Mamarea trebuiau si fie in continuare cu ochit in patru, fiinded ea nu vazuse nici un film in viata e si nu-i pliceau. $-au impéirit la trei din cele patru blocuri-turn, Ia cel in care locuia colegul lui Nicu nu iveau voie, ca si nu strice liftul, Nu putea spune ci in primul rind, incdipeau nu i-a plicut, dar se asteptase Ia altceva nu seminau deloc cu cele din seriale irgile de spital si nu aveau butoane nichelate, ci semi nau cu niste custi mai inalte care miroseau destul de nasol, a medicament stricat. Perefii erau scorojifi, scrisi cu pixul sau cu varful briceagului, iar pe butoane nu se prea mai cunosteau etajele, unele erau tocite, iar 3Baltele pareau topite de cildura. Cand a pornit magioaia, @ scos un {ipat din pricina smuciturii, dar si-a acoperit repede gura cu mana. Apoi a simjit J-i vine sa facia pipi, iar dupa aceea i s-a fiicut nitel teama, din pricina unui zgomot ca de la cdruta. Ca sa fie cinstita, prima turd nu-i prea plicuse, statuse cu dintii inclestati, privind fix la un anunt, cumpir apartament in acest bloc, Abia A simu dupa ce s-a dat de trei sau patru ori a inceput senzatia aceea de gol sub inima, ca atunci cind iti vine a vomita, dar nu la fel de puternici, si pe acee amefeala si de vajait in urechi, ca la alergat. Nicu i-a de explicat ci trasul cu liftul se invaja, aga, ca mersul pe nu-ti placa bicicleta sau ca pescuitul, ci e¢ normal s din prima, dar ea credea ci se di mare. Cu totii fuse- sera vreo sase, daca isi amintea bine. Din deal, Veronica Malina si cu ea, din vale, Nicu si sori-sa, Olivia, iar de pe la mijlocul strizii Miruna si blegomanul de Cipi. La te uitd, iescau chiar sapte. inainte de retragere, s-au adunat in parculetul din fata blocurilor, pe bancile de gl arteziand, Ca sa savureze momentul. S-au apucat sii povesteascai fiecare ce isto fusese, ce era si li se intimple, cum era cit pe ce si se rupi franghiile si cum oamenii de la ultimul ctaj, cei care trag in sus 9i coboara liftul, au strigat din cdmaruta lor speciali si se mai potoleascd cu hajaiala, ca-i dor mainile. lar la un moment dat, boul de Nicu, poreclit si Pablo, le-a spus, hai, saltati cite un leu de céiciula la nenea, ca, daca nu eram eu, nu pupati voi plimbarici cu liftul, si le stricat tot cheful. Asa era cl, neam de manivela sau pui de bisnitari gi de valutisti, cel putin asa pretindea Bunu Malina n-a vrut sa dea, cica ele doua plitesc un singur bilet, fiindca sunt surori, chiar asa a spus, bilet, si Nicu a marait, insi n-a comentat, asa cd ele douad au scipat mai ieftin, dar ceilalti au rimas fara bani de ingh 34pe ziua aia. Cand s-au intors pe strada, din Mare gi Nasturel nu mai rimasesera decat coifurile de hartie si unul din bete. De Mare, la cei trei ani ai lui, nu au putut afla mare lucru, ddea din maini si tipa incercind si povesteasci, inst de la Nasturel au aflat mai multe cum dusmanul, 0 closca fioroasa cu 0 lioti de puisori a incercat si se apropie de obiective, iar ei au sarit cu betele fermecate ast fermecate pra ei, inst nu er destul, fiinded nu Je-au ajutat la nimic, closea a inceput si se umile si si se tot umfle, pind s-a ficut ditamai a bitut infricosator din aripi, s-a zborsit la ei si noroc ca au luat-o la sandtoasa, altfel i-ar fi trantit la pamant si le-ar fi ciugulit ochii. Oricum, facusera tot posibilul si-si indeplineasca misiunea, asa ca meritau 0 medalic sau micar o inghetata, de preferat cea de-a doua. Dar Nicu, zis si Pablo, vazuse multe filme cu rizboi, drept care Mare $i Nasturel nu s-au ales decat cu cate un sut tidului A ai Sfintelor Cazemate. Suturi in in fund, acuzatia de inalta wradare si retragere de Mari Ofiteri de Pa fund mai luaseri ei, nu i-a deranjat prea mul retragerea unui asemenea titlu le-a sfasiat sufletelul si s-au pus pe urlat, alungand tot pasiretul din copaci si sco\ind zeci de capete la ferestre. Atunci Nicu s-a fastacit de-a binelea, le 1 aritat mucosilor pumnul mus- cat, semn ci se va rizbuna, si, pain’ cind oamenii mari au iesit in strada, s-a facut nevizut in piduricea de salcimi. Aga erau spaniolii, rizbundtori, o stia toati lumea. Escapada comuna de Lablocuri venise dupa o lungi perioada de cearta si distrugeri reciproce de castele si cazemate, colibe si adaposturi si ar fi putut fi ince putul impacarii intre tabere daca Nicu nu le-ar fi tliat bilete pentru tras cu liftul. in drum spre casa, raimasi fra bani de inghejati, in timp ce nesimtitul de Nicu lingea, hat inaintea lor, un cornet cu trei cupe, se pare 35ci de limaic, capsuni si cacao, enervarea a crescut in Zasca, de aici si tot felul de discutii, care mai de care mai vechi, despre cine a inceput primul si cine e mai v dusmani novat. Intorsi pe stradai, s-au pomenit mr decat inainte de a pleca, mai porniti impotriva lui Nicu Olivia au mai si, normal, a tuturor spaniolilor, mai cu seama ca fi tinea partea. Inainte de a merge la lifturi, degrabi plictisiti unii de altii, satui si-si fact necazuri, mostera era stituta, ins’ deo lucrurile s-au clari ficat $i gasisera, in sfargit, un motiv sa se urasca din nou, cu aprige jurdiminte de razbunare. Poate ca Lar fi iertat pe Nicu pentru faza cu banii, insi niciodata n-ar sub un soare fi putut trece nepedepsita nerusing ea ca, fierbinte ca un ou, sii fie mancat pe indelete o ditamai inghet ata, de trei cupe, chiar in fala lor. Ea, Radia, cra cat se poate de sensibili la o asemenea magirie, cici Malina facea uneori lucruri asemiéinatoare. Atunci cand primeau dulciuri, sora ci dosea cate o bomboani sau vreo patriticd de ciocolatii, pe care le scotea cind Radita terminase de incat, le scotea mijind ochii si plescaind Sat din buze, le lingea cu incetinitorul si i i se topeasca pe degete, pe care le biga unul cate unul in guri gemand de pkicere. O singurai daut a simuit ca vrea sa © omoare, ins doar a muscat-o de picior, finde’ ure- chea era prea sus. Atunci cind se aflau impreuna in um!, Malina tinea camera lor din casa bunicilor si ta » bucati incredibil de mare de ciocolata cu alune intregi ar fi recunoscut-o dintr-o mie de ciocolate puse una peste alta, si a inceput si o rontaie, iar ea, innebuniti v dat si iasi din camerd, insa usa era incuiata si, dupa cum a ras Malina, cheia era la ea. A simtit cum capul li face ca inima, se umfli si se dezumfld, a inchis ochii sa n-o mai ki, ins’ o auzea, apoi si-a bagat dege tele in urechi, era ceva mai bine, dar atunci Malina 36intrebat-o iti place cum miroase oja mea si ia dat cu degetele pe la nas, dar oja ei nu era decat ciocolata topita si normal cd avea o aroma pentru care si contele de Monte Cristo ar evada din Alcatraz, aga cd n-a mai rezistat sia incercat si o muste de degete, dar n-a reusit, Malina a fost mai iute, apoi a vrut sa o muste de ureche, ca si rada toata lumea dar era prea bo: fost bine, fiinded era vara si Malina a fost sus, asa ci n-a putut decat si dintii in piciorul ei, dar si poarte pantaloni lungi si si sc coacd de caldura. N-a mai fost incuiata niciodata dupa aceea si in ultimul timp, sord-sa nici nu se prea mai lauda aiurea cu dulciurile, insa, ca nd lea vazut pe Nicu cu ideasca a trompa in inghetata, nu s-a putut abtine si se gi la obiceiul Méalinei. Nu putea sti la ce se gindise ceilalti din gasca, ins tuturor le-a sarit mustarul si, din cum plecaserai ei de sii impreuna, s-au intors impair titi din nou in spanioli si italieni, gata de lupta. Spaniolii crau cei din josul cartierului, adic@ in partea cu case 1 mai mici si mai vechi, cu arbori inalti in care iarna se odilnese nori mari de ciori, toate ciorile orasului. La zgomote mari, se ridicd toate d "i si cerul se intu neci, gata de furtund, Daci de la spanioli se merge to inainte, se ajunge la lac, insd copiii singuri nu au voie icolo. Fusese de cateva ori cu Veronica, in mare taind si pe timp de pace cu spaniolii, si vizuse broaste holbate care {es 0 panzi groasa si verde deasupra apei pentru a se apdara de soare, pestisori neastamparati, trestii si doud sopfrle, una mai mica si alta mai mare, care seminau al naibii de bine cu holbatele, un fel de broaste cu coada, dar parca mai simpatice. Celor din vale le spuneau spanioli finde’ paringii lor erau plecati la munci in Spania. Nicu, Olivia si Nasturel locuiau cu buni pline de lor, tanti Anastasia, cea cu picioare W___iim varice, despre care ei povesteau cA isi bag fiecare picior in cate un borcan mare, pentru murituri, plin cu apa din lac si cu lipitori, un fel de melci negri Hird cochili > bunicii care vin pas-pis si se lipesc de bubel alesc, dar tanti Anastasia exact asta lor, crezind ci o p asteapti, si vind lipitorile si si-i bea singele rau, ca sii se faca ceva mai bine, si poata alerga toata ziua dupa spinzuratii de nepoti. Lui Nicu i se mai spune si Pablo lui Nasturel si Juanito, iar lui Olivia doar Olivia. | rugat si o cheme si pe ca o dat pe tanti i sai o vada Anastasia cu picioarele in borcane si napaditi de melci negri, era curioasa, o data chiar a visat-o, insai Nicu i cerut in schimb sa fure vin de la Bunu, iar ea nu put face asta, fi era prea tusine, iar Olivia spus ca nici nu merita, e destul de scArbos, mai ales cu firisoarele alea de sii ge Care se ondulau prin apa dupa ce smul geai animilutele ghiltuite, pe care tanti Anastasia le dezlipea cu grijdi, gata cu distractia, la cutiugi, cick apa le spunea, si le biiga intr-un borcan mai mic cu capac, unde le 1 sii digere in liniste singele supt. La ei mai vin din cind in cand Roxana si Laurentiu, verisorii de ari lift, asemaniator cu la bloc, un bloc cu patru etaie, cel in care locuise si ea cnd era mica, al ciror tata € plecat si el in Spania, lucr orag cu tanti Speranta si nenea Nelu, parintii lui Pablo, Olivia si Juanito. Celor doi verisori le spuneau, normal, tot spa- ‘And niolii. Iuiienii erau cei din deal, adica in primul Veroni arc, fiinded tatal lor, nenea Andrei, era a, fata sicuN Lc plec: I mai de demult in Italia, apoi era Felic lui nenea Miron, care era cam mare ca sa § 2 mai joace cu ei, dar intra tot Ia italieni, fiindea mama ei, tanti Aspazia, muncea si trimitea bani ca s a, apoi erau ele, Malina si Ridita, mama lor era plecatd cel mai proaspat in Italia. Tot la italieni: mai i termine de construit cd 38putea intra si Sandra, surioard cu Veronica gi Mare, care incd nu iesea la joaca finde sugea la {ata lui tanti Elena, sau Alexandru, tot nepot al lui Buna si Bunu, verisorul lor de la ari, care fusese de vreo douit sau trei ori pe stradi si ii ajutase bucuros la distrus caze 1 lor matele spaniolilor, baiatul lui tanti Valerica, matu: Undeva pe la mijlocul cartierului locuiau Miruna si Cipi care treceau « 1 la spanioli, cand la italieni, fiindea ei n-aveau (ard. Paringii Mirunei erau medici, iar Cipi nu avea deceit mami, tanti Emilia, care lucra la o banca Tail lui a murit int-o explozie, iar el voia si se fact extraterestru, cea mai bund meserie de pe pamant fiindea vii cu ozeneul, cobori unde vrei si iti iei ce ai nevoie fird sA fii nevoit si muncesti, la fel ca tiganii dar nu voia sa se faci tigan, cicd € mai bine extrateres- tru, de aceea invita foarte bine la matematica gi la limbi siriine. Nicu i-a spus ca e un prost, finde’ extrateres- tru te nasti, nu te faci, ci, daca nu esti pui de martian, de jjungi pe Marte, t nd tba ii casti ochii si te vopsesti in verde, « sufoci si dai ochii peste cap, dar Cipi i-a spus ca stie el ct americanii construiesc extra lerestri, iau copii si fi pregites a, le baga niste ¢ pentru a chestii in creier, undeva inu-o bazai secret, iar el vrea si se ofere voluntar, dar pentru asta trebuie sa stie englezi Alerga cu pasi lungi si elastici, tare fi mai plicea sa alerge. Nu mai avea mult pana Lablocuri si parca ii piirea rau ci ajunge. Nu, nu voia si se traga cu liftul, mec doar in mai multi, ca sa ai cu cine te asta avea hlizi si povesti, acum dorea sa joace jocurile ei secrete, pe care, daci le-ar mirturisi altora, ar rade de ea. Drumul se degirase in urma, dar nu voia si intoarca privire Uneori ii era frici de asta, ci in spatele tau totul dispare si nu mai ai unde si te intorci. Nimeni nu te cunoaste, nimeni nu te crede, toata lumea te ceartd si te intreaba 39.unde e mama si unde e tata, Tata e la bloc, iar mama e in Italia. Stia ce 0 prostie, ci un drum nu dispare cu una, cu doua, dar tot ii era fricd st se uite inapoi Cele patru blocuri-turn, patru uriasi care pazesc orasul Sa nu dea buzna jaranir si sa-l umple de vaci, porci cai si cdruje. Va lua liftul si va urca in capul unuia dintre ci, stia si care, al treilea de la stanga la dreapta care avea mereu chepengul deschis si rufe puse la uscat intre antene parabolice. Ochise de multisor locusorul cu ocazi: unei xpedilii la lifturi, si, cand avea chef, se joace de una singura. Nu era ugor si dispari de acasi, dar, cAnd afard era cald-cald, oamenii mati atipeau. Trebuia si vind cu o inghetata si si spund ci fusese doar pina la chiogcul de la col agi c: erau oamenii mari, pe atat de ugor erau de pacilit venea sé au cu O paine si si se f -i fusese foame. Pe cat de destepti Ajunse la etajul zece si incepu si urce scarita meta lic. Se hajana ca dracu’ si, dupa ce urck doua trepte se legina un pic, si vad cum e, nu era chiar riu, dar incepu s& scArtdic. Se auzi o u a deschizandu-se, aga urea iute, cu inima biittind toba. statu cateva clipe cu urechile ciulite si abia apoi incepu sa se bucure Trase adanc in nari mirosul de carton incins, amestecat cu fumul de la jevile de esapament si praf, inhaki de mai multe ori si se list patrunsa de Cautd o buciticd de smoala inmuiata de soare sa o fact puri orasului guma de mestecat. fi plicea cum se vede orasul, tupi- lat la picioarcle ei ca un catel ascultitor, era fascinati de oamenii care se tarau prin pairculetul de jos, niste Binganii care se adapa Ia fantana arteziand, dar mai ales ii plic parte, fara © stanjeneas jeri in alta cum se vede cerul, ca nic ct vreo buruiana sau umbra unui copac si in vreun fel. Se putea uita la nori pan o lua cu un soi de amejeala si avea senzatia ci se 40pribuseste in sus, se insurubeaz in viizduh, cade in cer asa cum visezi cd te privalesti in fantina. Dupa ce facu inventarul tuturor lucrurilor stiute, de la géleata fra fund aruncata in coltul dinspre alimentara la abtibildul cu Scooby Doo lipit de parabolica mare cat ligheanul de rufe al Bunci, incepu si se simti in largul ei. Se agezl cu grid pe marginea blocului si cu picioarele biikinga nind, in partea dinspre parculet. Desigur, jocul se putea juca si in alta parte, insa nicaieri nu era aga de pkicut ca aici, unde vezi oamenii de sus. Pe o banca, o doamna jin varsta stdtea cu o revista in brate, iar ea ii porunci in soapti citeste! si doamna prinse a citi. Un copil de varsta lui Nasturel isi pregiti mingea, isi ficu vant, iar ex ii porunci suteazi! si el trase. Un domn cu chelic se indrepti spre masina de kingi trotuar, iar ea ii porunci si intre si el deschise portiera si se big’ induntru. Stitea serioasa si concentrata, iscodind mereu dupa victime noi pe care le punea si bea din sticluja de suc, si-si bage picioarele in apa din arteziana, sf se priveasca in oglinda si sii se rujeze, si sari gotronul, si si bage ochelarii in multe altele. Cu totii ascultau de ea fara sa poseti cricneasea. De fapt, chiar asta era jocul, asta ebuiau si faci, iar ea, la rindul ei, stia c& nu le poate cere orice Degeaba le-ar fi poruncit si se arunce in fafa masini sau si lase portmoneul pe banca, asta nu ar fi ficut-o nc Nici ea nu trebuia si exagereze. Daca le cerea sa facti un rau cuiva, n-ar fi ascultat-o. Dar ea nu voia decat binele, fiindca asa o invat sera mama si Buna. fi pkicea oameni si lumea si se miste sa stea ascunsa, sa se uite dupa soaptele sale, putea i se joace asa ore intregi ‘Yare i-ar fi poruncit mamei sai se intoarc’ mai repede din Italia, dar la asa distanja nu avea nici o putere La inceput, chiar cind |-a niscocit, jocul nu avea nici un nume si probabil c& nici nu iar fi dat vreunul, aas fiindca nu vorbea despre nimeni cu el, dar intr-o zi, cand Buna era in toane faine, 1 povestit cum sta Dumnezeu in ceruri si are grijt nu numai de fiecare om, ci si de fiecare vietuitoare $i planta, si atunci a stiut nA ea se juea de-a Dumnezeu. Abia apoi s-a gindit ci batrinul cu barba albi care aducea ploaia si misca Vinturile cum voia el s-ar fi putut supara pe ea, dar, daca avea sufletul bun, nu trebuia si se necajeasca fiinded nu era treaba serioasa. Pentru El era de munca nu gluma, la atatea milioane si milioane de oameni furnici, broaste si fire de iarba, ins i pentru ea, care scolii, trecatorii din fata tun joc ind se siituri de dat porunci, picioarele ti amor avea grija de cativa elevi in curte cofetiriei ori cheliile din pirculet, nu era decé liseri. Se Hist pe spate si se risuci citre interiorul terasei de pe bloc, ajunse cu nasul in carton, se rosto goli si, in fine, ajunse cu fata in sus. Privitul cerului era cel mai periculos dintre jocurile ei secrete, dar ii era imposibil sa se abtina de la el. lar privitul cerului de pe bloc nu se compara cu nimic altceva, fiindca nici din gridina, nici din copac si nici macar de pe magavia de lemne nu se vedea atit de curat, fair pic de margini Era periculos liindea mereu uita ci are o bunica, ci isa CuO trebuie s& ajunga acasi si mereu se putea |: chelfineala zdrav: na. $i mai era periculos fiindeai, indi- ferent daca isi spunea povesti cu nori sau pur si simplu igi Lisa mintea in voie, de fiecare dat ajungea si-si aminteasci de nota la caligrafie si asa mai departe 42patru yuia sii Ah, Laura cu mosneagul ei paralitic! 7 giiseascii timp si o sune, poate avea norocul sa-i ris punda. A intalnit-o cam la o luna dupa ce ajunsese la buse sii i se ridice Roma, pe neasteptate. Nauceala inc negura de pe mlastini. li placeau de pe creier, asa, ipele si mocirlele care parca fumega, le-ar privi minute in sir, numai un moment dat sii se strecoare o geanti de soare pe dedesubt, poleind mizeria. E ca 0 poveste in care binele invinge... si mai ales acum si aici avea nevoie sa cread in finaluri fericite, altfel se urca pe pereli. Prima lund a fost ingrozitoare, nu era nici in Romania, nici in Italia. Dimineata siirea din pat cu certitudinea ca trebuie si o pregiiteasc pe Radita pentru nal gi se trezea intr-o casa straind, unde trebuia si prepare micul dejun pentru doi necunoscuti care vor- beau intr-o limba pe care abia o injelegea. Nu-si didea seama ce cauti ea acolo si, mai cu seama, daca totul © aievea sau nu. Prima lund, o zicea adesea, ¢ ca tre- zirea dintr-o anestezi iar cmotiile sunt mai degraba imprevizibile si instabile , nd lumea are contururi imprecise, Constatase asta pe propria piele mplat cam 2 luni de munca, Signora ia dat banii 7 az da sf Lucrurile s-au int rsitul primei tun plic. Chiar la micul dejun. Farad sad-i numere in fata ei. L-a luat ticutd, a multumit si aranjat painea neagra cu seminte ulituri de cea alba in cosulet. Plicul o frigea in buzunar 4BJus oudle fierte moale. A adus cana cu lapte cald. A a intr-o clipa, un gind a otravit-o. Daca erau mai putini bani? Daca 0 paciliser’i? Nu vor recunoaste niciodati asta, era sigura! Ar fi trebuit sa-i numere de fata cu ci mpita de ca, chiar daca nu era prea elegant. Apoi isi io prostie, dar nu-si putea struni- gandul spuse ¢ infectios. Cum au iesit cei doi din casa, s-a repezit in camera, a rasucit cheia pe dinduntru si i-a numérat, Ca si-si recapete liniste: A apucat-o un soi de euforie. O lua cu amete sia spus. Erau toti. Erau multi a. Pentre banii astia ar fi trebuit si munceasca jumatate de an in Romania. Apoi a cuprins-o o stare stranie de tristete, i venea pur si simplu si planga. Nu ca o durere adanca i putea stipani ceva © melancolie fra obiect precis. Nu reusea si se inteleag’ pe sine, si priceapa de unde vin lacrimile. S-a Kisat pe pat si toata euforia de dinainte risturnat intr-o jale, insofitt de zgilaieli de pkins Stitea cu banii in mana gi hohotea nestapanit. Lacrimi cat bobul de maziire i se rostogoleau pe obraji, gura i se Kibarta involuntar si igi stergea mucii cu mancea, Sa gandit mult dupa aceea la reactia ei atat de imprevizibil sia pus-o deopotriva pe seama unei descarciiri nervoase, dupa o lun de tensiune, dar si pe a unor lucruri bine ascunse in suflet, cirora si ei i era greu si le dea de capat. Isi plangea si de mili, pentru ani in care mun- cise pe mai nimic in Romania. Deodata, acest plic ii de sclav, de larva, de bou in arata ci dusese © viat jug. Plangea pentru bucuriile pe care le ratase, pentru viaja pe care o pierduse, pentru lipsa de orizont cu care o sufocase siricia, Plingea deoarece constientizase brusc toate aceste lucruri, nu le descop ise progresiv ca si aiba timp s ’i se obignuiasca si s4 reflecteze a cle de bucurie cd a iesit din Era ca o revelatic. Plange: acea situatie si de teama ca se poate intoarce oricind 44Plangea pentru ci gindise fix ca o sirdntoacd, cum ci cei doi ar fi putut si o ingele. Plingea pentru ca i se piirea nedrept ca unii si cAstige atat de usor banii $i tii att de greu pentru aceeasi munca. Plingea de mila parintilor, a colegilor sia tuturor celor care se chinuiau cu un salariu de mizerie gi care nu vor afla niciodata ce inseamna sa trdiesti de ent. Plingea pentru ca nu i se pilrea corect ca unii sd se nascd in Romania si altii in Italia, Spania sau America, Simjea in plicul acela dovada unei nedreptiti a carei adancime nu o intuise niciodata, ca un hau din care ecoul nici unui strigat nu se putea intoarce. PIA ngea pentru cd nu se poate face nimic. Plangea pentru toate la un loc si, in acelasi timp {ra_un motiv precis Nu s-a mai repetat niciodata o asemenea crizi, desi uncle ginduri au revenit, dar cu alti intensitate si mai nuantate, Oricum, abia de a doua zi a fost in stare si inceapa sa-si cheltuiasca banii. Adicd si-i gospodireasca in m liindea de iesit din casi nu se intimpla deca joia dupi-amiazi si duminica. A inceput si-i impart Pe cipririi, sa-si pliteasca datoriile, sa cumpere lucruri sa renuny la unele si si cumpere altele, si socoteasca ce ar putea cumpiira dupa trei luni, dupa sase, dup2 un an, apoi planurile deveneau ametitoare si se Izisa cu insomnii, fi plicea ca seara, in liniste, ‘i-si fact’ planuri cu bani, pentru ci astea dideau sens oboselii amare, durerii de spate si singuratatii. Uneori facea socotelile cu pixul pe o foaie de hartie, pe care a doua zi o tele de viitor arunca, dar nu asta era important. Proie: ii Hideau puterea s& meargad mai departe. fi innobilau {a unui fel pentru care Ricea sacrificii, A reflectat mult la cuvantul munca ordinara de rutina prin existe sacrificiu si a ‘isit ca emand o forta nemaipomenita Aproape ca a fost obligata 1 se indrigosteasca de el 4sEra in ziua ei liber’ si calator acu autobuzul paispe. din pricina Loredanei. Avea statiile notate pe o hartie ca pe o list de cumpa ‘adturi. Se ducea sa-i duca banii, de care habar n-avusese ca-i datoreazi atunci_ c’ind plecase din Romania. inainte de a o preda sotilor Bosse, Loredana i-a spus cit 0 costa si cd o asteapta cu plata o lund sau doua, si se pur dator pe picioare. Cum nu-i plac le si nici discutiile interminabile (,n-am_ stiut® mu-i vina mea‘, ,dar a cui? ), dupa o luna a sunat-o pe Loredana si i-a spus ca-i poate da comisionul. Chiar acest cuvant | folosit, comision, poate reu facd si se simta prost, dar n-a fost cazul. Loredana nu era fati rea, doar tbacitt. Sufletul ei ficuse 0 coaja groasa. Nu ca o paine, ca 0 bataturd. Si-a dat seama de asta dupa ce au stat de vorba un pic. intr-o duminici dupa-amiaza, cind avea liber, a luat autobuzul paispe care mergea dincolo de inel. E a prima dati cand se indeparta singuri de zona casei. Mai fusese cu Signora mercalo, Cu masina, asta se intimpla, de obicei sambata. Loredana a avertizat-o la telefon: nu intri in vorba cu nimeni, chiar daca fi auzi vorbind romiineste. Ea chiar s-a gandit, cum adica meu ma intreaba cai Loredana daci un roman de-al € ceasul, chiar s& nu-i rispund? stia ce stia. Era in Talia de zece ani. De pe vremea, cum spunea ea, cind daca se intilneau doi romani era mare minune, le venea sii se strnga in brat si si bea o bere impreund. Acum nu stiu cum s se und unul de altul sau sa se fraierea tot ea mai Zicea i dreptate, mai ales in ultima parte, 1, ha! Pe atunci intalneai un romén la zece zile, acum nesti Zece pe ord, mai spunea. In Romania, Loredana fusese contabila la 0 cooperativ Aici avea perfec ha, I a mestesugireasc’ 46Calatoria cu paigpele se dovedea 0 adevarata surprizat! Atia romani laolalti de cind coborise Nu mai vazuse ai din microbuz la sosirea in Italia! Puteai jura ca esti la Craiova sau la Suceava! Ba nu, mai bine la Bucuresti fiindca acolo se aduna toate accentele de tara si toate greselile de exprimare. Avantajul capitalei! Mai erau vreo doua liguri de asiatici si vreo doua de arabi anii Stingheri, sarac Minoritari printre minoritari! Ror vorbeau tare si spunean lucruri pe care ei fi era rusine i sau din ure, beau din stic 1 si le spuna incet. Vorbes doza, se biteau pe spate si scuipau pe jos. Fix ca-ntrun vutobuz din Bucuresti, unul de ala care te tarie prin mahalale cu blocuri, printre depozite de materiale de constructii, pe langi schelete de fabrici... Era. printre romani si incepuse si roseasc’. Unii triigeau cu coada ochiului la ea sa intelege ce spun. Ea se concentra asupra propriei fete, si nu scape vreo emo: tic, un sentiment. SA nu schiteze un zimbet ironic, sa nu roseasca periculos de mult. S@ nu rida, fereasca Dumnezeu, finde’ uni aveau umor in porcariile pe care le spur Suitea cu nasul in hartia pe care isi notase statiile, citindule si rascitindu-le, slefuind literele cu privirea Din cind in cand, isi arunca ochii pe geam, si verifice se gatul denumirea statiilor. Ti era un pic frica, i se use Parca am mincat sugativi, ar fi spus Radita. Din senin ja, cand ar fi Misat totul balta se iveau momente, ca ace si s-ar fi intors acasii, si o pieptene indelung pe Radita si Si sporovaiasca verzi si uscate. Asemenea vartejuri inclestat_ maxilarele emotionale 0 rascoleau toata. $i- ca sai stivileasca lacrimile. Avea banii in poset si poseta strans in brate. Nu erau multi, nu erau_ putini, dar muncise peniru ei. O poset din Romania, primiti cadou de 8 martie de la parintii copiilor de la grupa mijlocie, 47Ursuletii. Asta fiindcd era la o gradinita bine cotata, la celelalte se primeau cate zece buchetele de ghiocei. Oricum nu conta, nu se purtau altfel cu copii, Erau tare dra asi. Numai ca erau multi, prea multi, uneori iti pierdeai ‘ibdarea. Pentru un salariu din care nu-ti permiteai o poset acitirii. Stringea in brate poseta, incat oricine isi didea seama cai are ceva de pret induntru. La un moment dat, surprins 0 conversatie in italiana pe uzi, itali- scaunele din spate. A intors capul, uimita Erau o femeie nu foarte n varsta si un adolescent Aveau un accent ciudat, poate erau din sud. Mergea de Uatea stati, IncAt uitase ci e intr-un autobuz la Roma pérut ciudat sa auda limba c si i s- nat. Inainte de a veni in peninsula, i se piirea o limba insuportabil de muzicala, Groaznic de dulce! Daca as vorbi_ italiana cred ca ag face diabet, a spus acasi, in timp ce se uitau la un film. Au ris cu totii, ea cel mai tare. Acum o doare spatele de la calcat si de la aspirator, nici vorba © urat vorbesc a: de diabet. Dumnezcule ia, mam: i exclama pustiul, in italiana. Sssgst, i potoleste mam Pesemne pustiului ii scpa cai cei ce vorbeau buruienos roma neste stiau gi limba locului. Femeia si, probabi fiul siu erau romani si ei, sarmanii, dar nu le era la indemani sii o arate. Kiceau un fel de joc dublu, ca § ¢ in comunism, a, pe care femeia, mai in varsta si calit il stipanea la perfectic. Pustiul era cu cas la guri itor ca se jena in fata mamei de cuvintele urate ale celor din jur. Ca voia si Mult prea sincer inca. Era induiog arate cai se desparte de ele, se delimiteaza, cA e curat Ori poate, in naivitatea lui, voia si © apere de vulga ritatea din jur, el, micul barbatus. Abia mai ta in acel ziu gi-a dat seama cd ea, Letit autobuz paispe avea un avantaj nestiut: cfind urcase isi compostase bilet. Duminica dupa-amiaza, intr-un 48