C-acolo te-asteapta: Ciute cu ciutoaie, Cerbi cu cerboaie La muls aplecate La coarne leginate, Bine ospatate. Acolo sa locuiesti, Acolo si traiesti, Acolo-i casa ta, Acolo-i masa ta; Pe-acelea le zgarie, Pe-acelea le sperie. N. si ramAnii voios Si sinatos, Curat Si luminat, Ca Maica sa Cand 1-0 facut, in ziua C4nd I-o nascut. De la mine descantecul, De la Dumnezeu leacul. Observatii DescAntecul acesta mi I-a dictat Anisia Florea, descAnttoare din Iligesti. DescAntdtoarea descnti de trei ori pe zi: dimineata, la amiazé si seara in trei zile de frupt, la spatele celui speriat cu o ramuricd de matura, si dup fiecare descfntare sufla de trei ori in crucis asupra bolnavului gi tot de-atétea ori stupeste jos. Iar dup’ ce sfargeste de descAntat, pune ramurica cea de maturi, sub capul speriatului, ca acesta si doarma peste noapte pe dansa. Facdnd aceasta, spune descantatoarea ci dupa trei zile cel speriat se insdndtosegte, nu tresare, mu plange, nici nu strig& mai mult prin somn. Note ' Buza din descntecul acesta cred cle aceeasi fiing mitologicd, care a provenit si-n descdntecul precedent, cu acea deosebire numai ci descan- ‘titoarea n-a finut bine in minte adeviirata-i numire sau n-a putut-o rosti cum se cade. E inst foarte probabil cd Borza cao fiintd foarte fioroasd gi uri gi cu buzele negre si fie numitd de ciitre roméini si Buzdi neagréi mai ales ct romanii pe oamenii cei urdgi si buzayi ii poreclesc de reguli Buzile, Tl S-o luat Bonza negru' Ponegru, Cu picioare groase Folticoase’, Cu mini groase Folticoase, Cu ochii zgaiti, Cu dintii ranjiti, Cu barba p4na-n genunchi, Cu parul pani-n pamant, Ciutind, Cercand, Fagii surpand, Pietrele sfarmand, Grozavii facand. O gandit, O socotit C4 nimeni nu-l vede, 196Nimeni nu-I aude. Da’ 1-0 vazut $i l-o auzit Maica Domnului Din poarta cerului. $i ea cum 1-o vazut, Cum 1-0 auzit Poale albe o-ntins Calea i-o cuprins Si aga i-o zis: — Unde apuci, Unde te duci Tu, Bonza negru, Ponegru Cu picioare groase, Folticoase, Cu mini groase Folticoase, Cu ochii zgaiti, Cu dintii ranjiti, Cu barba pana-n genunchi, Cu parul pana-n pamant, Cautand, Cercand, Fagii surpand, Pietrele sfarmand, Groz&vii facdnd? ~ Ca eu apuc $i ma duc PeN. sa-l sar’, S8-1 spar, Spaima mare si-i trag, tn mari boale si-1 bag! ~ Tu, Bonza negru Ponegru! LaN. nu te duce, Cu trei zile mai nainte, Veacu i-am intins, Zilele i-am lungit, Viata i-am daruit... Da’ te du-n padurea neagr4, C-acolo-i o sténcd neagra, Jar sub stAnca un voinic. Acela a sineca Si-a maneca, Bici de foc in mana a lua, Muntii a clatina. Vaile a tulbura... Acolo sai, Acolo spai. N. sa raman curat, Luminat Ca Dumnezeu ce 1-0 dat. De la mine desc4ntecul, De la Dumnezeu leacul! Observatii DescAntatoarea, o romanca din Sfantu Gheorghe, in Transilvania, care mi-a dictat descAntecul acesta, dupa ce a sfargit de descAntat, sufld de trei ori in crucig asupra celui speriat si tot de-atatea ori stupeste jos. Prin aceasta simpla pro- cedur& cuget’ ea cd cel speriat in curand se insindtoseste. 197Note ‘ Bonzd. Aceasti fiinti ¢ acceasi, dup’ pirerea mea, care a provenit si-n descintecele precedente, Meriti a fi insemnat aici inc& si aceea c& romani din Bucovina numesc boanzd gi o spe- cie de muste care mugci vara foarte ru pe cai si care, cand zboar’, produc un risunet deosebit. Producerea risunetului acestuia il exprima prin verbul a bonzdi, Tar de la bonzéii cred cA vine numirea Bonzariu si Bondariu, lat. Bombus terrestris. ? Adj. folticos sau féilticos, dup cum spun romani din unele parti ale Bucovinei, inscamnit boloctinos, ciolénos, neproportionat, urat crescut. 9 St-l sar, adic’: si-1 fac s& sar& prin somn. Fiecare prune speriat se zice ca atunci ind doarme tresare gi se arunc prin somn. * Spar, in loc de sperii de la a speria, ¢ 0 formi pe care pind acum n-am mai auzit-o. IV O venit omul mare De la pidurea mare, Om paros Si sperios, Cu miinile paroase Si cu picioarele paroase, Cu ochii inholbati, Cu dintii mari coltati, Cu obrazul mare, Cu cdutitura-nfioratoare. Si-o venit asupra noptii Cand N. o fost suparat Bolnav gi infierbantat. $i-o venit prin nevoie Pe N. sd-] inspaimante, Zilele s4-i scurte, Viata sa-i ciunte. Dar eu ]-am intrebat $i i-am cuvantat: — Omule-aici ce-ai catat? —Ia, am venit si eu LaN., la omul meu, S&-i strang vinele, S&-i sug sangele, Si-i scurtez zilele, Sa-i mnfnc inima, Sa-i scurtez viata: Prin spdimantare, Prin infierbantare, Prin suparare Si prin boal& mare, Prin nevoie Si prin manie. S&-1 fac s4 boleasca, Mult sa nu traiascd! — Omule uricios Si sperios! Tu de nu me-i asculta, Pe N. de nu le-i lisa $i de nu te-i departa Din sfarcul nasului Din pielita obrazului, Din toate madularile Si din toate-ncheieturile, Cu matura te-oi m&tura, Cu grebla te-oi grebla, Pe mare te-oi arunca, Peste 99 de mri, Peste 99 de tari, Sa te duci si te topesti 198$i se mi te rastopesti, Sa rami ca spuma pe mare Ca apa pe sare, Ca roua la soare, Ca un fir de mac uscat in patru despicat... Du-te-n mijlocul marii C-acolo-i un cafe] negru, Aceluia si-i strangi vinele, S$4-i sugi singele, S8-i scurtezi zilele, S&-i m&n4nci inima, S&-i scurtezi viata, S&-1 faci si boleasca, Mult sa nu traiasca. N. s& ram4na curat, Curat si luminat Ca Dumnezeu ce |-o dat. De la mine descAntecul De Ja Dumnezeu leacul! Observatii DescAntecul acesta, dupi cum mi-a B. spus descdntitoarea, o tigancd nascuti in Transilvania, dar venita de mica in Bucovina gi rmasi in Suceava, este bun de spaima, de necaz si cand se ia omul mult pe gAnduri si nu poate dormi toat4 noaptea. Omul mare, paros si sperios despre care vorbeste descAntecul acesta nu poate si fie altul, decit aceeagi fiinta mitologic’, adic’: Borza, Buza si Bonza din descAntecele precedente, pentru ci el are aceeasi faptura uricioas’ si aplicdri raut&cioase. Vv Mers-o N. pe cale, Pe cale, pe carare Si-o-ntlnit Sparierul' Cu barba cat cotul, Cu limba ca stiuca, Cu dintii ca grebla, Cu dintii ranjiti, Cu ochii bolditi, VAnt aducand, Jarba tarand, Tare racnind, Copii speriind. N. cum 1-o-ntalnit, O stat ca-nlemnit Si-o prins a striga Si-a se-ncovoia Si-a se cdiira’. Nimeni nu 1-o vazut, Nimeni nu 1-0 auzit, Numai Maica Precista Ce-n poarta cerului sta. Si ea cum 1-o vazut, Cum 1-o auzit La dansul s-o scoborat Si din gura i-o vorbit: —N. ce strigi, De ce plangi? Ce te-ncovoiezi, Ce te vaierezi 199Ce te cdirezi? — Da eu cum n-oi striga, Cum nu m-oi incovoia, Cum nu m-oi vaiera Si cum nu m-oi cdira, C4 m-o-ntalnit sparietul Cu barba ca cotul, Cu limba ca stiuca, Cu dintii ca grebla, Cu dintii ranjiti, Cu ochii bolditi, Vant aducand, Jarba térand, Tare racnind, Copii speriind! Maica Precista Lui N. fi cuvanta: — Aga nu striga, Nu te-ncovoia, Nu te viiera, Nu te ciira, C& eu oi mana Pe sparietul Cu barba ca cotul in Marea-Neagra Ca-n Marea-Neagra Este o mreana Cu coada steamd’, Acolo traiasca, Acolo racneasca, Acolo s& piara Ca spuma de mare. Ca roua de soare. N. rimana curat $i luminat Ca argintul curat, Ca aurul strecurat, Ca Maica ce |-o facut... DescAntecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu! Observatii Descantatoarea, 0 romanci din satul Vicovul-de-Sus, de la care am descAntecul de fata, ia o matur’ pardsitd si dand cu dansa in crucig asupra celui speriat, pe cAnd acesta doarme, rosteste cuvintele descantecului de trei ori la rand. Descantecul se descAnt mai ales seara, dupi ce a adormit cel speriat. Note ! Sparietul cred ci e adevaratul nume al fiinfei mitologice care, dup’ credinta poporului, sperie copii. ? Cétira = ciina, aga zic mai adeseori roménii din Vicovul-de-Sus. > Ce va fi insemnand adj. steamé nu stin si nici descdntétoarea n-a stiut si mi-I explice. Poate ci va fi avand insemnarea de steeandi, adici cu coada in forma de stea, Stingerea carbunilor Eu sting pociturile Si s&getiturile, Sting toate strigarile Toate deochiurile Si toate cascarile. Toate mincicurile', 200Toate habaticurile”. Sting toti ochii cei rai Si gurile cele rele. Sa n-aiba ochi a-nholba Si gura a striga Asupra mea... Potolesc, Osandesc, N-aiba grija meal’... Observatii Dac& un om sau o vit’ se imbol- navesc rau deodata, fara sa se stie din ce pricina, atunci crede poporul ci omul sau vita respectiva trebuie si fie deochiat’ sau pociti de cineva. Deci pentru a vindeca pe cel bolnav cat mai degrabi, pentru a-I sctipa de o boal’i mai mare sau chiar si de moarte, romAncele fi sting cirbuni. Stingerea carbunilor fiind, dup credinta poporului, vindecatoare de orice boala grabnicd, mai fiecare romanca de la tard o gtie gi se foloseste totdeauna de dansa cand cere trebuinta. DescAnttoarea care vrea si sting& cirbuni aduce mai intai ap’ neinceputd de Ja vreun izvor sau fantana sau de la un rau apropiat. Apoi toarna putina dintr-insa intr-un pahar, ia noua cirbuni aprinsi si-i aruncd pe rand in apa din pahar numirandu-i de-a-ndaratelea adicd de la 9 pana la 1 si rostind in tain’ cuvintele de mai sus. Dac& omul sau vita bolnava e deochiat sau pocit, toti cirbunii aruncati in apa neinceputi s-asazi sfardind pe fundul paharului; iar dac’ omul sau vita bolnava nu e deochiat sau pocit, atunci c&rbunii stingi plutesc pe deasupra apei. Dupi ce descAnt&toarea a stins c&rbunii, di si bea celui bolnav putina api descAntati, fi spal cu dansa tamplele si ici-colo corpul, toarna putina pe la {4tanile usilor, iar ramasita cu cArbuni cu tot o aruncd pe streagina casei. Astfel se sting cirbunii, dupa cum mi-au spus mai multe romance gi-ndeosebi R. Ienachievici, si dup’ cum mi-a scris DI. P. Prelipcean, care mi-a trimis gi cuvintele acestui descantec cules in Horodnicul-de-Jos. Note ' Mincicuri. Ce-nseamni cuvantul acesta sigur nu stiu, cdici pan acum nimeni nu mi 1a putut explica. 2 Habaticuri tnseamnii: mirungist 3 Dac& omul pocit sau deochiat singur cirbuni, face toate cum s-au aritat mai sus, pronungand totodatii si cuvintele descéntecului dupa cum s-au scris. [ar dact descdnti vreo descan- titoare pentru dinsul, atunci aceasta schimbi versurile din urma gi le rosteste aga: ‘Si n-aibi ochi a-nholba Sigurd a striga Asupra lui N. Potolesc, Osindesc, Si n-aiba grija lui! De studenita Pasire cudalba Pe sub cer zbura, Puii-si vaiera, C4 n-au ce manca. — Pasare cudalba! Nu te vaiera, Sub cer nu zbura, 201CA granele-s' verzi... Da’ ia tu m&treata De pe pelinita? Si mergi la Gheorghit& Si-i intrd-n gurith Si de studenita? Dintii lui scobeste $i mi-i curateste, Puii ti-i hrineste $i mi-i mulcomeste... De la mine descantecul. De la D-zeu leacul! Observatii Acest descantec, cules din satul Bilca, mi l-a comunicat DI. T. Bumbac, preot. Note Cuvantul grdne, pl. de la gréu, in loc de grdie, e uzitat, dup cum mi s-aspus, in unele sate din ginutul Radautilor. ? Pelenija din des planti care creste pe ape. 9 Studenitd ¢ un fel de boalt de gingie. Cel ce are aceasti boald fi putrezesc gingiile gi dingii fi pic’. Studenifa se numeste in Bucovina gi o plant cu care se vindec boala ce-i poartd numele. intecul acesta e un fel de De vatamatura Vatdmdaturd' vatdmard Vatamatura mdrinaté, Nu necheza ca caii, Nu rage ca buhaii, Nu te zgrci ca aricii, Nu te zbate ca chiticii*, Nu piscui ca puii, Nu te malui ca malul, Nu te-nvalui ca valul, Da’ te prinde de buric Ca troscotu de pamant, Ca rachita dintr-o vari. De N. sa nu gandesti, Sa te duci, s& te prapadesti in p&durea cea uscati, in apa cea tulburata, N. sd rimana curat’, Curat& si luminat’, Cum e de Ja Dumnezeu lasati. Ca argintul cel curat, Ca aurul strecurat. De la mine descAntecul, De la Dumnezeu leacul! Observari i M. Molociu, descntitoare din Calafindesti, care mi-a dictat descAntecul acesta, vindeci vatamatura in urmitorul mod: se duce la o fantan& gi aduce apa neinceput&. Toarna apa adusia intr-o oalai in care se afla si o citime anumita de losnicioard, lat. Solanum Dulcamara L. si-o pune apoi la foc ca sii fiarba indbusit. Dupii ce fierbe bine, scurge zeama intr-o strachin’ sau intr-un pahar gi pune intr-insa putind miere curati. Ia apoi un cutit si dand cu dansul de trei ori in crucig prin zeama din strachina rosteste cuvintele de mai sus. Iar dup’ ce intr-acest mod descénta zeama, o di celui bolnav de vatémituri ca s-o bea. 202Unele descAntitoare ins’ vindect pe cei bolnavi de vitimatura prin aceea ci ludnd unsoare sau untur’ gi frecndu-i cu dinsa la buric, rostesc cuvintele de mai sus. Note "Sub cuvantul vadtdimiturd infeleg romani din Bucovina mai multe boli Huntrice, ins& mai cu seami cele de stomac. 2 -Verbul @ véitima are la romani din Bucovina trei infelesuri, si anume: a) a ataca pe cineva cu cuvéntul, b) a rini sau a stilei pe cineva sic) a cipita o boal’ Huntricd. Acclasi injeles il are gi adj. vditdmat. 3 Marrinatéi = tare infocat’, tare amirati, prin miraz rau (singe ru) Picutd. Expl. descdntatoarei. A se marina sau a se marini inseamn’ gi a se imbolnavi de stomac, mai ales aceia care lucreazi fn ziua de Marina, 17 iuli * Sub cuvantul chitic, pl. chitici sau pitic, pl. pitici, dim. chiticas, pl. chiticasi sau piticas, pl. piticagi, se-ntelege aici o specie de pesti micuti, Pe ling’ zicala se zbate ca chiticu, care fnseamnii a nu avea stare gi alinare, mai exist’ fnc& si zicala: a Kicea ca chiticu adicd a nu vorbi nimic. 203Adaos Descantece adunate de George Saulescu Raport prezentat Academiei Romine din Bucuresti in sesiunea general’ din 1883 si publicat in analele acesteia, seria If, vol. VII, sectia Il, Bucuresti, 1883. Domnilor Colegi! Manuscrisele, rimase de la George Saulescu pe care ati binevoit a mi le incredinta in sesiunea generala din anul trecut spre cercetare gi raportare dac& merit a fi publicate ori nu, contin gase descantece, dou’ vriji, pata farmece, un fragment dintr-o carte poporand si descrierea a doua datini, si anume: Calianul gi Pdpdluga, apoi vreo cAteva poezii proprii, dintre care una in limba greceascd, si-n urmé patru maculatoare de epistole. Pe lang& multe alte compozitiile literare proprii, G. Sdulescu, dupi cum arat{ manuscrisele in chestiune, s-a ocupat gi cu adunarea literaturii noastre poporane care, pe timpul siu, era mai cu totul necunoscutd sau mai bine zis nebagata in seami. Ba el, dupa cum ne spune gi singur intr-o epistoli din 18 aprilie 1862, adresat& mult regretatului profesor Aron Pumnul, a gi publicat vreo cateva colinde in Foaia pentru minte, inimé si literatura din anii 1847 si 1848. Dintre toate manuscrisele ce mi s-au incredintat, cele mai interesante pentru noi ar fi, fari indoiala, acelea care contin descAntecele, vrajile si farmecele, pentru c& acest gen de poezie poporani, precum 204prea bine va este cunoscut, ne infaigeaz’i pe de-o parte o multime de cuvinte adevarate romanesti si nume de fiinje mitologice, care in vorbirea de toate zilele numai rareori se mai pot auzi, iar pe de alta parte ne descrie cu cele mai vii culori o multime de datine gi credinte care s-au pastrat in sanul poporul nostru din cele mai departate timpuri. Cu durere ins’ trebuie s4 spun ci aceast& colectie lui G. Saulescu, voind a o publica astfel, dup’ cum ne-a lasat-o el, nu numai ca nu ne-ar aduce nici un folos ci, in multe privinte, ne-ar fi numai spre dauna. : G. Saulescu se vede ci a fost unul dintre barbatii aceia care aveau o deosebit’ antipatie, ba am putea zice chiar ur’ neimpacati contra tuturor cuvintelor de origine strain’, De aceea, datina lui era de-a inlatura toate cuvintele care i se pareau ca sunt strdine in limba noastra gi a le inlocui cu altele, parte latine gi italiene, parte eline si parte fabricate de dansul. Acest zel I-a dus pe dansul in cele din urm& asa departe, cd a inceput a inldtura cuvintele ce i se pareau ci sunt strdine p4na chiar si din literatura poporani adunat& de dansul gi a le inlocui cu altele. Bal! ce este inc& si mai mult, el nu se multumea numai cu att ci, dup’ ce introducea astfel de cuvinte, se apuca apoi a le deduce gi originea si a le face comentarii, ca gi cind acelea s-ar fi aflat vreodati in sAnul poporului, iar acum au inceput a se da uitarii sau ar fi disparut in timpul din urmé cu totul. De-aici vine apoi ci mai nici un singur descAntec cules de dansul nu ni J-a lisat astfel precum J-a auzit din gura celui ce i I-a dictat, ci pe cele mai multe dintre dansele aga de tare le-a schimosit gi impestrifat cu cuvinte latine gi eline, incat c& numai de-abia se mai pot cunoaste ci sunt poporane. Tot de aici vine apoi ci dou dintre cele mai frumoase farmece din colectia sa nu se pot cunoaste acum mai defel: fost-au ele candva poporane sau sunt compuse de dansul dupa vreun atare exemplu poporan? $i cum G. Sdulescu intr-adevar a falsificat poeziile poporane adunate de dansul, indreptandu-le unora versurile, altora adiugandu-le cite ceva de la sine, iar la toate, fara abatere, inlocuind cuvintele de origine straina cu altele de origine latina sau elin’, ne-o spune gi singur in introducerea unui farmec de dragoste, pe care l-a botezat descdntec de filtre, zicind intre altele si acestea: wldeile si parte din fraze i cuvinte sunt conservate aga precum mi s-au spus. Rapsodia lor gi stilul le-am redactat eu, neiegind ins& din arhaismul poeziei sale (2), ci din gura fn gura mutilate ajunse a se intuneca ideea si cuvantul, ca scriptura sau efigia unei nomisme ruginite.“ Daca G. Saulescu ne-ar fi lisat descAntecele gi toate celelalte poezii culese de dansul astfel dup’ cum le-a auzit din gura poporului gi s-ar fi multumit cu explicarea si deducerea originii numai a acelor cuvinte si nume de fiinte mitologice care intr-adevar au existat cAndva si mai existd inca si astazi 205pe alocuri in gura poporului, atunci ne-ar fi facut un serviciu foarte mare, pentru care tot romanul adevarat si iubitor de literatura poporana i-ar fi fost foarte multumitor. Asa insd, folosul ce-1 putem trage din colectia sa e cu mult mai mic si neinsemnat, de cum s-ar fi putut astepta de la un barbat ca dansul. Cu toate acestea insi, afara de cele doua farmece amintite mai sus, dintre care cel dintai numit de dansul descdntec de filtre (dragoste), iar al doileadescantec de desfacut, precum gi un descdntec de ghindure (gdlci), care sunt foarte schimosite, inct nu se mai poate distinge cu deplinad siguranta ceea ce a fost al poporului din ceea ce e al lui Saulescu, mi-a reugit a le reda celorlalte stilul si forma lor primitiva. Si poate c4 nici acestora nu mi-ar fi reusit a le reda stilul si forma primitivi, daca unele dintre dansele nu s-ar fi pastrat in originalul pe care au fost din capul locului scrise, sterse gi corectate in urma numai pe deasupra si pe laturi, iar altele dact nu s-ar fi pastrat fn cAte doua exemplare: unul original, iar altul corectat si explicat. Voi deci si va infatisez aici acele descAntece, vriji si farmece care mi s-au parut c& sunt mai interesante si care in forma ce le-am redat-o, adic’ in forma lor primitiva, cred ca ne vor fi de oarecare folos la studierea datinelor gi credintelor, misterelor gi a medicinei poporane rom4ne, precum gi la compunerea mitologiei noastre, deoarece in dansele figureazi mai multe fiinte mitologice, care provin gi in descintecele, vriijile si farmecele din Muntenia, Bucovina, Transilvania si Banat, care s-au adunat si publicat in timpul din urma. Cred totodati a nu gresi daci dupa fiecare descAntec sau farmec ce-l voi re- produce, voi ingira gi toate acele cuvinte care s-au introdus de c&tre Saulescu in textul original in locul celor poporane, sau le-a addugat de Ia sine, ca oricine si-si poata face dintr-aceasta 0 idee, miicar cat de mici, pani unde poate si ajungi un purist prea mare si ce fel de folos poate el sd aduc& natiunii sale prin asemenea lucrari. Sa incepem agadar mai intai cu descdntecele, care ocupi locul prim in colectia lui G. Sulescu gi mai ales ci numai despre acestea am gi fost provocat ca s& v4 raportez. Cel mai interesant descantec din colectia lui G. Saulescu gi totodata gi cel mai de pret pentru studierea datinelor gi a credintelor gi indeosebi a mitologiei noastre, este fara indoiali descdntecul de Dénsele. Mai inainte ins4 de-a reproduce acest descintec, voi s4 vi vorbesc putin despre cuvintele Dénsele i Ele. Sub cuvintele Dénsele sau Ele infeleg romanii din Bucovina si Moldova un fel de reumatism pe care il capiti, dupa credinfa lor, numai atunci cand calcd in urma unor zane foarte rele, ce le numesc ei cu un cuvant impropriu Ele, sau cind le vatami cu ceva pe acestea. Ce se atinge de numirea Ele, ce se da acestor fiinfe mitologice, nu trebuie 206si lum astfel, ca gi cfind zanele respec- tive ar fi purtat aceast numire din cele mai depirtate timpuri, si prin urmare nu trebuie si-i ciut&m originea nici la romani, nici la elini, nici la vreunul dintre popoarele cu cate au venit romanii in atingere de la colonizarea lor in Dacia incoace, ci numai fn limba noastra. Cuvantul Ele, cu care astazi se numeste 0 specie de zAne rauticioase, nu e, dup’ piirerea mea, nici mai mult nici mai putin decat pronumele personal feminin persoana a IIl-a plural. Jat{ acum si argumentul meu in privinta aceasta: Cei mai multi romani din Bucovina, Transilvania si Ungaria, dup& cat am putut pind acum sma fncredintez prin propria mea experient’, cfnd vine vorba despre spiritul cel necurat, adicd despre diavolul sau dracul, nicicind nu vor s&-i rosteasci numele cel adevdrat, ci totdeauna il numesc prin circumscriere, prin cuvinte ca: mititel, necurat, cornorat, cel cu fesul ros, cel cu codita, ucig’-1 pietrele, ucigi-] toaca, Vasilic’, Nistor etc., si mai ales prin pronumele personal El —,,Cine {i-a facut aceasta?“ — ,,E1!“ ~ ,Care El?“ — ,,Cel mititel sau cel cornorat!* — auzim nu o dat& pe romani nostri vorbind. Oricand va fi vorba de vreun spirit necunoscut gi se va aminti pronumele El, atunci s& se stie cl acel El nu e altul, fri numai diavolul. lar dact unul-sau altul ti rosteste numele cel adevirat, atunci nemijlocit dupa ce i l-a rostit, adaug’ frazele: cruce de aur in casd, sau nu se pomeneascdi pe aici, sau maie acolo unde a inserat, crezand ci, cum nu va rosti frazele acestea, cel necurat in scurt dup’ aceea va veni la dansul si-I va tortura, fi va cAguna diferite nepliceri si daune, mai pe scurt cd atunci nu va fi nicidecum bine cu dansul. Deci daci romani indatineazi a numi pe diavolul mai totdeauna cu alte cuvinte si mai ales cu pronumele personal El, si numai rareori cu numele lui cel adevarat, nu trebuie nicidecum si ne miram daca tot cu acest pronume numesc ei $i pe zanelein chestiune, care dup’ credinta lor sunt cu mult mai rele decft insusi dracul, gi prin urmare se infioreazi numai cind aud vorbindu-se despre dansele, dar si le mai rosteasc& inc& gi numele. Tot de aceast& piirere se vede ci a fost si Saulescu. Iati ce ne spune el in privinta aceasta: Dansele gi Elele, Rosaliile, cu pronumele acesta se fnteleg trei zine Eumenide sau Furii care inconjoari jumea prin aer si pe cine il intalnesc il tortureaza si-] stropsesc. - Le numese cu pronume, nu cu numele lor generic.— Cei vechi aveau superstitie a nu rosti numele demonilor, ci atunci li se infatigeaza fndat& si-i tortureazi. Numirile cele adevarate ale zanelor, care in prezent se numesc de c&tre romani cu pronumele personal Ele, gi dina cdror cauza multi capata, dup credinta lor, boala numiti de Dansele sau de Ele, nile arati intr-un mod foarte vadit descntecul despre care e vorba. Numirile acelea sunt Savatina, Margdlina, aceasta numindu-se in 207descantec si Magdalena, si in urma Rujalina.' Tati acum si descdntecul respectiv astfel dup cum |-am putut descifra din manuscrisele rimase de la Siulescu! Marti la manec in sinec M-am pornit Pe cale Pe carare Grasa, Si frumoasi Cand la jumatate de cale, De carare Taté ci m-au intalnit: Savatina, Margalina Si cu ele Rujalina Gatitele ’N prouorele Cu betite puchitele Cu sistori rogi cinsatele Mergand iute ca gandul, Tare ca vantul, Neatingand pamantul, La marul tufos, La mr ramuros, Sa fac joc frumos. Atunci pe Florica " Si se vada, despre numele acestor fiinje mitologice si ,De insemnitatea botanicii rominesti, de Simion Mangiuca, publ. in Famitia, an X, Budapesta, 1874, p. 573. Pe cale au intalnit, La ea au racnit, Piru-n cap i |-a-nodat, Creierii i-au turburat, De gura o au mutit, De urechi 0 asurzit, De mani 0 au mocit fn bateala melitat-o, Peste gard aruncat-o, Nici de-o treaba au lasat-o. Florica s-a sculat Si-n dureri o strigat Cu bociu mari pan’ la cer, Cu lacrimi p4na-n pimant, Olicdindu-se Si vaietandu-se. Nime din lumea aceasta pe dansa n-a auzit, Nime dintre oameni durerile sale n-a simtit, Numai Maica Domnului Din poarta cerului Tipatul si plansetul ei auzit-a Pe scara de aur scoboratu-s-a Si din gura intrebatu-o-a ~ Florica! ce olicdiezi, Pentru ce te vaierezi? — Cum nu m-oi olicai Cum nu ma voi vaicai, C4 eu marti dimineata Singuricd m-am pornit Pe cale Pe cirare, 208Grasa Si frumoasa. Cand la jumatate de cale Si carare Tata cd m-au intalnit Savatina, Margalina $i cu ele Rujalina Gatitele ’N prouorele, Cu betite puchitele Cu sistori rosi cinsetele Mergind iute ca gandul, Tare ca vantul, Ne-atingand pamantul, La marul tufos, La marul rémuros Sa facd joc frumos. Si cum m-au intlnit La mine au ricnit, Parul in cap mi l-au ’nodat, Creierii mi-au tulburat De gura m-au mutit, De urechi m-au asurzit, De maini m-au mocit, in bateal& melitatu-m-au Peste gard aruncatu-m-au. Nici de-o treaba lisatu-m-au. —Florica, taci, nu te-nspaimanta, Nici in seama nu baga, C& eu pe dansele bine le-oi intreba: Voi, Savatina, Magdalina, Rujalina! fn ziua de astazi pe unde‘ati umblat, Si-n urgia voastra pe cine ati stricat? — Ce si umblim, Ce s& stricim? Marti de dimineata, doamna, ne-am sculat Si-n calea noastra repede am plecat, Gatitele ’N prouorele Cu betite puchitele Cu sistori rosi cinsetele, Mergand iute ca gandul, Tare ca vantul, Ne-atingand pamantul, La marul tufos, Mar ramuros, Sa facem joc frumos. Atunci pe Florica Pe cale am intalnit, La dansa am racnit, P&rul in cap i-am fnodat, Creierii i-am tulburat, De gura o am amutit, De urechi 0 am asurzit, De mini o am mocit, jn bateald am melitat-o, Peste gard am aruncat-o, Nici de-o treab& am lasat-o. — Voi, Savatina, Magdalina, Rujalina! {n ziua de astizi la Florica viduceti, 209Din cap paru-i deznodati Creierii s4-i alinati, Gura sa i-o desmutiti, Auzu-i desasurziti, Maini, picioare-i desmociti, Madularile-i desmelitati $i intreagé s-o lsati. Ca voi in ziua de astzi La ea de nu va duceti, De cu zi pe ceea de ceea, Pe voi eu v-oi lega fntr-un fedeles de ap’, Cate trele v-oi funda, in muntii Garalivului de-aici v-oi arunca Cu omit v-oi omata, Cu ploile va voi ploua, Nici de-o treaba v-oi lasa! — Doamna Maica precurata! De cu zi pe ceea de ceea te rugam nu ne lega, fntr-un fedeles de api te rugim nu ne-nfunda, fn muntii Garalivului pe noi nu ne arunca, Cu omit nu ne omata Cu ploile nu ne ploua, Nici de-o treaba nu ne lasa, C4 noi in ziua de astazi La Florica ne vom duce, P&rul i l-om desnoda, Creierii i-om alina, De gura om desmuti-o, De urechi om desasurzi-o, De mani om desmoci-o, Madularile i-om desmelita, De treabi o vom lasa! Aici se sfarsegte descantecul de Dansele. Si descAntitoarea, dupa ce a sfarsit de rostit versurile descAntecului acestuia, unge pe cel bolnav de Dénsele cu untura, dup’ cum arati urmitoarele patru versuri cu care se incheie descAntecul gi care se pot de departe cunoaste c& nu sunt poporane, ci fabricate de Sdulescu, gi anume: Remed in iasta untura Noi Floricai fi vom pune, Siu dansa cum s-a unge Lor trece ale ei odune. Ins de ce e untura aceea, cu care se unge cel bolnav de Dansele, nu ne spune, $i acum s& trecem la cuvintele introduse de Sdulescu in acest descantec. Cuvintele introduse de dansul in textul acestui descAntec si pe care eu le-am inlocuit iarigi cu cele originale si adevarat Ppoporane, sunt urmitoarele: ~ formos, in loc de frumoasé; - rosalind, in loc de Rujalind, dupa cum se afl’ numirea aceasta la romani din Banat si dup& cum cred cd se va fi afland gsi-n gura poporului roman din Moldova; —cestin loc decingdtoare, sistoare, brdu sau bréneg. {n privinta cuvantului acestuia, Sdulescu ne spune intr-o noti c&, ,,Intreband pe descantitoare ce ar insemna cestele? aceasta ar fi raspuns 210c& cingdtori. Zice apoi mai departe tot in acea not, c& sistoarea sau cistoarea se deriva de la yeot06, acu pictus, cestum cingulum ille cebrosum. Cestoare sau brau pict, scris, centat cu acul. Aga era cing&toarea Vinerei cusuta de Gracii, cu care cingandu-se intrunea c&tre sine filtrele si gratiile. Agadar brdul sau colanul sacru sau vergural se numea cest—cestoare, sistoare, de unde poate sistoare = cestoare; — nutilé, in loc de nici de-o treabd; — fleger, adéugat de la sine dup’ cuvintele fipat si plinset si dedus apoi in noth de la @AeyedéW = arzintele, flic&rantele, prin care se intelege raul infernului; — matrea Domnului si matré vergurd, in loc de Maica Domnului, sub care numire din urma provine in toate descintecele gi farmecele publicate pani acum, gi niciodat& sub numirea de matra vergura; —morbdm, de la a morba, in loc de stricdm sau imbolndvim. E drept ca in unele parti ale Bucovinei exist& adj. moarbéd in gura poporului cu intelesul de bolnav, dar morb sia morba nu le-am auzit pana’ acum niciodata, prin urmare nu cred sa fie poporane; — blemati in versul si in calea noastré repede am blemat, in loc de am plecat, am purces, ne-am dus. Verbul acesta, dupa ct gtiu eu, se aude numai la Roménii din Transilvania si Ungaria, si dupa cat imi pot aduce aminte numai sub forma blem = vind. in Bucovina nu am auzit niciodat&, prin urmare cred c& nici tn Moldova, de care s-a {inut Bucovina, nu va fi existat candva; —pariigele, in loc de gatitele, gatite, impodobite; — subit in loc de intr-un buc, intr-o clipeala, cat ai clipi din ochi, ct ai scipira din amnar, cit ai bate in palme, fntr-un moment... subit se vi duceti la Florica; — te preciim, in loc de te rugdm, te poftim; - utile, in loc de de treaba; — odune, adaugat de la sine gi explicat apoi intr-o not’: prin cuvintele sub odune se intelege dureri, de laodyuun ca gi indun de la £v8vv06 ~ induo. Acestea sunt cuvintele introduse de Sdulescu in descntecul citat. Il Al doilea descntec din colectia lui Saulescu e cel de deochi. Tati-1 cum suna gi acela: Pasire alba Cu dalba Pe piatra a sarit, Piatra s-a clintit ‘i s-a rasturnat, in.patru a cr&pat... Fugi deochi Dintre ochi; C& eu te-oi sufla Si tu vei cripa. De-i fi de la barbat, Fie blestemat, De va fi pe jos Stea neputincios, 211De va fi clare Calul i-ar crapare! Fugi deochi Dintre ochi, Ca eu te-oi sufla Si tu vei crapa. De-i fi de la femei Cu ochii mirei, Crape-le tatele. Cura-le laptele. Fugi deochi Dintre ochi, C& eu te-oi sufla Si tu vei crpa. De-i fi de la fete Pice a lor plete, Treaca-le juneata Vie-le batraneata. Fugi deochi Dintre ochi, C& eu te-oi sufla Si tu vei cripa! In descantecul acesta se afl numai Acolo el a chemat, A chemat de-au ospitat Bubele Cu udmele, Cu puschele, Cu scurtele, Zgaibele Bolfele, Gilcile, Pligile, Cu ulcioare Si buboaie. Dar pe bubele dulci Ce-s a Sancei tate N-au chemat, Deci s-au umflat, De mnie au crapat, Radacina le-a secat, Cucuiul li s-a uscat, in trestie le-am bagat, Cu sugel le-am infundat, fn mare le-am aruncat. N. de ele a sc&pat, un singur cuvant introdus: acela emamele Trupul i-a ramas curat. in loc de faze. Cuvintele introduse in acest descantec sunt: — invitat, in loc de chemat, poftit, in versul o-nvitat de-o ospdtat; — baibe, in loc de bolfe, sau zgaibe gi comparate apoi cu volva — vulva— bolft — bolva, valva - ghindurd - gdlca; — zgdncile, addugat de la sine si comparat apoi cu cuvantul lat. cancer; —ma, in loc de dar; —ubere, in loc de fafe, in versurile: ati Al treilea descAntec e cel de bube dulci, care sun& in urmatorul mod: F&cut-a N. cutarele Masa mare Peste mare, De-a trecut hotarele. 212Ma pe dulce bubele Ci-s a Sancei ugere: lar despre Sancd = Samcdi zice cd 4@ 0 videmonie, un spirit immund mai vartos vdtdmator pruncilor“, adic&d tocmai dupa cum cred gi rom4nii din Bucovina despre acest spirit riuticios, cu acea deosebire numai ci in Bucovina, dupi cat stiu eu pind acum, se numeste Samcéi cu m gi nu Sancd cu n; -calam, de la lat. calamas = trestie si poi in loc de apoi, in versul: in calam poi le-am béigat, in loc de in trestie apoi le-am biigat; —corp, in loc de trup. IV Al patrulea descAntec e cel de ceas réu, numit de Saulescu descdntec de mare-ord sau ord-mara. Acela sun& precum urmeaza: Doamni maica cerului! Cum se potoleste vantul Cu pamantul, Aga potoleste Ceas rau cu lipitura Si cu intalnitura De la trupul lui George, Ochiul ce deoache La el s& nu cate, C& George a purces Pe cale, Pe carare, Gras si frumos 213 Rumen gi voios, Si cand a fost La miez de cale, De carare L-au intélnit cele noua fete Cu a lor lidute-n spete Si-n pimént trantitu-l-au, Sangele sorbitu-i-au, Fata ingalbenitu-i-au, Mintea lui smintitu-i-au. Voi, noua fete Tesiti din mate, Din ficate (7) Din creierii capului, Din sparcul nasului, Din fata obrazului, Din melciul (7) ochilor, Din auzul urechilor, Din radicarea miinilor, Din umblarea picioarelor. O! voi noua fete! Duceti-va la fata craiului, C4 acolo va asteapta Cu faclii de cear’ aprins4 Cu mese intinse. Duceti-va, ci Maica Domnului Acolo va indreapti. Tar faptul vostru rimana Ct un fir de mac fn noud despicat, in Marea-Neagri aruncat Sa fie lui George de leac, Ca George e botezat,increstinat Si-n seama lui Dumnezeu dat: Voi s& va duceti la jidance C& acestea nici is botezate, Nici increstinate, Nici in seama lui Dumnezen date! Cuv4ntul ceas, care provine in descantecul acesta, e de origine slavona. Aceasta o stie oricine. Deci ce face Saulescu? Neplic4ndu-i nici de frict acest cuvant barbar, il inlocuieste prin oard de la lat. hora. Dar el nu se multumeste numai cu at&t, ci se apuci gi de capul nevinovatului adj. rdu, il aruncd gi pe acesta afard, cu toate c& e adevirat roménesc, si-] inlocuieste prin mard, care dupa prerea lui ar fi mai frumos si mai roménesc, deoarece ar veni, dupa dansul, de la lat. mala cu ! muiat in r se rimeazi totodat cu ord. in modul acesta iat-ne deodata trezifi cu un mare-ord sau oard-mard, in loc de ceas-rdu dupa cum se numeste aceast& boal& rea mai de toti romanii. Pe lang& cuvintele acestea a introdus Sdulescu in descAntecul de fatd inci si pe cele urmiatoare, gi anume: — Matra cerului, despre care zice apoi intr- notif’i ci se-ntelege si Maica Domnului gi Venerea gi ca aici e amestecat pigdnismul cu crestinismul; — ciste, tn loc de ladufe, in care muzele conservau harurile lor; ~ zane parnasine, addugate de la sine, spre a-i da descAntecului prin aceasta o origine romana incontestabila. E drept, c& poporul sub mai toate fetele ce provin prin descAntece gi farmece intelege un fel de zane. Dar cX tocmai cele noud fete din descAntecul de fata ar fi chiar zane parnasine e incd o intrebare la care nu se poate da aga de lesne rispuns, pan’ ce nu se vor face mai intdi studii serioase in privinta aceasta; —blemafi, in loc demergefi, ducefi-vi. Vv Alcincilea gi cel din urma descAntec pe care-I reproduce e cel de sarpe. Acela suni astfel: Sus tuna, jos fulger4, Un garpe te inconjura. Tedita, iedité Prinsa de pielit’, Pieliti de carne, Carnea de os, Osul de maduva, Os veninos, Maduva de venin Veninul cel serpin (?) Serpoia l-a baut, Sarpele a vazut Pe gard s-a suit Si-n necazu-i a murit. Dinti Carpiti, Tedita Pastrit’, Leagi-te de pielita!... Ce se atinge de ,,ritualul* acestui descAntec ne spune Saulescu ci ,,descan- 214tétoarea ia trei smicele de alun gi descnt& pe loc in api pe care o da apoi celui mugcat de sarpe ca sd 0 bea". Tar in privinfa cuvantului Jedija se spun urmiatoarele: ,,ledifa, mai drept inditd, ce inseamni pielea sarpelui cea solzoasa, se deriva de la éurt{G gi acesta de la gu6v@ - évdvva.“ De-i tocmai asa, dupa cum spune Siulescu despre cuvantul acesta, nu stiu. Atata insa stiu, ci-n descntecele de garpe din Bucovina care imi sunt pana acuma cunoscute, cuvantul acesta sund Jdifd gi Iudité. VI Dupa descfintece urmeaza vrijile. Din acestea se afl& in colectia lui Saulescu, dup& cum am aritat din capul locului, numai dou’. $i nici nu e de mirare, deoarece rar care vrajitoare se-ncumeti a impirtisi si altora vrijile si farmecele ce le stie, temandu-se ca, impirtigindu-le, si nu i se intample vreo nenorocire sau alti neplacere. Cea dintai vraji de ursitd, culeasi din gura unei descAntatoare moldo- roméane, sun’ precum urmeaza: Oschi, oschi, Scaraoschi! Cu gura si te invat, Cu ochii s& nu te vad. Dimone, spiritus ru, Mergi la ursitorul meu, Orisiunde le-i aflare Far-ai da rigaz in cale De par sa-l apuci C&lare s4-1 aduci Tare ca vantul, Tute ca gandul, Peste codri, vai si munti, Peste ape fara punti Si la vatra casei mele Gol s& stea in a lui piele, Fugi de-aici, dimone, fugi, piere! Afar& de cuvintele introduse in textul original al acestei vraji in locul celor poporane gi explicate apoi ca gi cind acelea ar fi fost poporane, se mai afli cu privire la vraja de fafa si urmatoarea notits interesant: lata inci un descantec de ursita, cu care babele cred cli aduc pe sus ursitorul cAlare pe bete, cdnd vor asa de tare, c4 ajun- gind la locul menit, adeseori cade mort". Apoi si aceasta: »Spune ci o fermecitoare din satul Burbogi invatind pe o tanari si recite descintecul acesta, juna initiat& in loc si 2ic& cu ochii sdi nu te véid a zis: cu ochii sd te vad si indat demonul se arata Ja fereastra, de care fata pin’ la cAnt&tori nu scipa. Demonul infatosat, dupi spunerea descAntitoarei, era ros, foarte subtire cu carnea gi jucdnd pe la feresti se izbea in ferestre de se cutremura casa... Pe descintitoare o cheam& Paraschiva a dasc&lului Dumitru, iar pe taniri o cheama Safta din Barbosi.“* Cuvintele introduse in aceast& vraja sunt: — osche-faraosche, in loc de oschi- scaraoschi, despre care zice apoi ca ,,in invocatia oschi si osche! care-osche, 215fora-osche, se conserva o arheologie foarte veche, adic& geniul poporului antic al Italiei oscus-oschi, de unde limba osca de la oscus etc.“ Vasazic’ Saulescu pani si pe Scaraotchi voia s&-I faci de origine romana; — spirit réu, in loc de spiritus, duh ru, duh necurat; — ard, in loc de vatra; — nud, in loc de gol, si in urma: — subit, in loc de iute, degrabét. VIL A doua vraj, tot de ursitd, e cea urmiatoare: Sambit seara spre duminic’, marti spre miercuri si joi spre vineri, fata care voieste si-3i facd pe ursit’, cAind se culci, ia brul su in ména, face nou’ noduri intr-insul gi zice: Brane, branisorul meu! F&-te sarpe laur, Sarpe balaur, Cu solzii de aur, Cu totul de aur, Cu 24 picioare mergitoare Cu 24 limbi impungitoare. Cu 24 aripi zburatoare. Brane, branisorul meu! Pas la ursitorul meu De-a fi in sat aici, De-a fi la al doilea, De-a fi la al treilea, De-a fi la al patrulea, De-a fi la al cincilea, De-a fi la al gaselea, De-a fi la al saptelea, De-a fi la al optulea, De-a fi la al noualea, De-ar fi origiunde ar fi Cu limbile sa-] impungi, La inima s3-1 strapungi, Sila mine s&-1 aduci $i cu solzii s&-1 solzesti $i la mine s4-1 pornesti! PAn& aici tine braul pe m4ni intins. Acum insf strangandu-I colac ca pe un garpe, infige in el un ac gi zice: Eunustrang aici braul meu colac, Ciaduc ursitorul meu in cai de olac Prin targ fara de rusine, Prin codru fara de sine. Eu nu infig aici acul in braul meu, Ci o s&geata in inima ursito- rului meu! Dupa ce a rostit si aceste versuri, pune braul sub cap, se culca si atunci prin somn vede aceea pe ursitorul su. Aceasta e intreaga vraji din colectia lui Saulescu! in privinta braului care provine in vraja aceasta gi pe care fl intrebuinteazi fata cind face pe ursité, Siulescu ne spune urmiatoarele: »Brén, de la brdu, prin limpezirea lui n in w ar fi aproape de brano italian, insemnand o fagie sau sfasie dintr-o materie. Poate de la bran sau barn se deriva si bdrnegul. - In descAntecul acesta se vede o arheologie care ne 216aminteste a) braul sau cestul Vinerei cel fncAntitor cu ale sale filtre centat gi decorat de gratii; b) braul sacru-virginal al vestalinelor, briul sacerdotal al sacrificatorilor.“* VIL Dupa vraji urmeazi farmecele, care sunt patru Ja numéar. Dintre farmecele acestea insi voi reproduce in cele urmitoare numai dou’, cici celelalte doua sunt asa de schimosite si indreptate, cli numai de-abia se mai pot cunoaste c& au fost odata poporane. Farmecul prim de desfaicut, c&ruia numai cu mare greu mi-a reusit ai reda forma originala, sun’ precum urmeaza: Voi noua ciute inciutate Din noua vetre de foc luate, Arse si parlite, Unde ati purces asa de iute, Tute ca gandul $i tare ca vantul? — C& noi am purces Grdie s& ardem, Ogoare s& uscim, Paraie si secim! —Voi noua ciute inciutate, Din noua vetre de foc luate! Nu purcedeti aga de tare, Stati de pe aceasti cale Duceti-va la N. la cutare. Acolo intrand, Casa salutand 217 Luati fapt din casi, Luati fapt din mas $i va duceti asupra cui a dat, Un atare fapt, Mergeti din vad in vad, P4nd la al noualea vad. Ramiéna la acela care mi ]-a dat, Sa fie in lume ca un ciung uscat. inapoi intornu-i faptul infocat, {ncins de-a lui rele gi-mpirat Cu nou ace impungitoare, Cu noua bice ce-s palitoare, Din casa mea in casa ei, Din viata mea in viata ei, Din ocolul meu in ocolul ei, Din ograda mea in ograda ei. Eu sa gtiu bine de azi inainte Cé m-am curatit $i m-am izbandit De toat’S inganatura Si farmecitura, De fapt de sSteana, De fapt de poporana, De fapt de vecina, De fapt de strain’. Eu m-am sinecat Si m-am manecat Pe la zori de zori, Pe la cAntitori, Pe iarba necilcata, Pe roud nescuturata, $i m-am dusPe aripi de vant, Pe sus de pamant, Pe apa de mir, La izvor de vin M-am dus de m-am spilat Si m-am curatit De faptul legat Cu duh necurat S&meargi pe capul cui mi ]-a dat. »Ritualul farmecului sau descén- tecului acestuia, dup cum il numeste Saulescu, este cel urmitor: Fata care tsi face de dragoste ia busuioc gi cu un inel sau, in lipsa acestuia, cu ma&rgele gsi cu buchetul acela descAntand #] poart pe la toate incheie- turile, apoi la cap, la piept etc. Dintre cuvintele introduse de Saulescu in farmecul acesta voi si amintesc numai pe cele urmiatoare, adic’: —are, in loc de vetre; — iu, in loc de unde; —procedite, in loc de purcedeti; — esucdim, in loc de a usca; —agre in loc de ogoare; — properati, in loc de nu purcedeti, nu va duceti; — blemati, ca gi-n descAntecele precedente; — doma, in loc de casi; — huci, introdus de la sine si dedus apoi in not de Ia lat. hucque; — iti, in loc de mergeti gi dedus apoi de la ite — mergefi. Verbe, in loc de bice, si dedus apoi la verber, verbero, are; — auld, in loc de curte, ogradd. Ix Al doilea farmec, numit de Saulescu descantec de amoroase (dragoste), e cel urmitor. Juna ce voieste a descnta ia o sibild de busuioc, legandu-] cu o af de matase rosie, anindnd gi o nosimi (?). Dupi aceea pune busuiocul intr-o strachin& cu apa neinceputi gi zice: Duminica dimineata C4nd ziua se aumeazi M-am sculat $i-am plecat De la casi-mi, De la masi-mi Pe cale, Pe cirare, P4na la drumul cel mare. Oamenii vizandu-ma au zis: — Asta e Pauna cea frumoasa! Nu e Pauna cea frumoasa Ci-i Florica dragdstoasa Cea din toat& Jumea aleasa. Cum e ales busuiocul Dintre toate odoarele, Cum nu poate intra popa in biseric& fara busuioc Si fara de isop, Aga far’ mine flacdii si nu poati jn joc, Toate celelalte fete s& li se para Pe lang mine ca niste cioare, Ca niste cioare conofaite Peste gard ce-s azvarlite. 218Zicand cuvintele acestea ia busuiocul tn mand gi ameninfi cuel asupra flicdilor.“ Acesta-i intreg farmecul! fn privinta adj. conoféiit din farmecul acesta, zice Siulescu c& inseamnii festelit, colbdit si crede ci e un cuvant compus din gr. XOur6 gi lat. factus sau ital. fatto. Tar in privinta verb. aumeazd zice ci nseamna a aumezi — aumezeste, adica incepe a se arta pe jumitate au-miaz’ de la aua si a miezi. ins’ cu toate ch eu am reprodus aceste dou’ cuvinte in textul farmecului, nu cred ca ele si fie poporane gi mai cu seam’ verb. aumeazd seamini a fi inventat, ca multe altele, de insugi S&ulescu. x Afark de descantecele, vrajile si farmecele insirate pan’ aici, se mai afli in colectia lui Sdulescu, pus in girul descintecelor, inca un fragment versificat dintr-o carte poporana, care poarti titlul de: Rugéiciunea Santului Nicita Daco- romanul, martirisat de Goi prin seculul al V-lea, in Dacia Traiand. Fiindc’-n timpul din urma au inceput si birbatii nostri de litere a se interesa de cartile poporane romAne, a le aduna, explica gi scoate si pe acestea la lumina, cred a nu gregi dack vi voi infatisa gi rugiciunea in chestiune astfel, dup’ cum se afl ea in colectiunea lui Saulescu. ,Dup& modul descAntecelor ce sunt imnuri idolatre, — zice Saulescu in intro- ducerea acestei rugdciuni — se pistreaz’ n gura poporului si rugiciunea urmatoare foarte antici, de pe la inceputul erei crestine, pe cand era idololatria amestecat’ cu cregtinismul, pe cand Basilicile erau decorate gi cu statuile pigdnismului*. ,Aceasta rugiciune romAnii pand in zilele noastre o rosteau seara gi dimineata, invatand-o fiii de la parinti.* »Octogenarul Ioan Eclesiarhul Mitropoliei mi-a aratat cd in junefele sale aflandu-se in satul Cazenesti tinutul Vasluiului in casa unui sitean bitran, bunicul familiei sculind pe nepotii si au inceput a-i invita inchinaciunea, adic& rugiciunea sfantului Nicita, zicandu-le cu facerea crucei: Cruce-n casa, Cruce-n masa, Cruce-n unghiurile toate, Cruce sfant& demoni scoate Cruce sfant’, scut de raze {ngeragul ma vegheaza. Inger, ingeragul meu, Roag& pentru mine pe D-zeu Si-ntru zi, gi-ntru noapte P4n’ la ceasul cel de moarte. Demoni rai neimblanziti Pentru ce ma impanziti? Nu-i casa asta, ci cetate Cu usile ferecate, Cu ferestrile-nzelate, Cu lanturi de fier legate... De aici fugiti, fn tartar sariti, C4 sfantu Nicita Tinandu-ne ursita 219Sti-n mijloc de casi Cu sabia scoasa, Cu tunica scurtaé Ruga ne ascult& De nu seara, in prori Pan’ la ciniori, De la ciniori PAn’ la cAntitori, De la cant&tori P&nd-n dalbe zori. El ne vede, Ne prevede, El ne vede, Ne prevede, Apiara, fereste De rai mantuieste Neamul omenesc, Neamul crestinesc!... Observi mai departe Siulescu ci rugiciunea aceasta are trei parti, si anume: 1. Facdndu-si cruce invoc’ Sfanta Cruce. 2. Pe ingerul, geniul protector al fiecarui individ, crezandu-se a avea fiecine un inger ce-! protejeaza, al doilea un demon ce-I persecut&. Pentru aceasta, rugdciunea chemand pe fngeri, abjura in apostrof pe demoni, numind casa sa ap&ratS de cruce gi inger. 3. Invocd romAnii pe penatele sau patronul lor Martirul Nicita, descriindu-1 ca ogtean aprator gi veghetor. Din vechime popoarele, ba chiar urbele si cetitile, aveau pe sfintii lor penati sau patroni: Sfantul Dimitrie, Gheorghe... si cand facea vreo invocare, zicea: Sfinte Dimitrie, Nicita... ajuti-mi!“ Tar despre cuv4ntul ciniori din rugdciunea aceasta crede c& ar fi compus din cind si ord sic3 ar insemna timpul sau ora cand cineazi oamenii. Ne spune totodata cum indatineaz’ romani din Moldova a imp&rti noaptea, si anume: a) de cu seard, b) ciniori, c) cAnt&tori, d) dalbezori, care se cheamé gi aud. Tati de unde este cuvantul awnezeste =incepe a se arita pe jumatate aua. Au-miazd subst., aumezeste verb. XI Di. T. T. Burada, neobositul cercetitor si adun&tor de literatura po- Porani, intr-o c&litorie ce-a intreprins-o in anul 1879 in Dobrogea, pe ling’ multe alte datine si credinte care sunt in uz la roméanii din aceast& tar’, a descoperit si datina Scaloeanul.' Ei bine! datina aceasta, care pana acum cAtiva ani ne-a fost cu totul necunoscutd gi despre care s-a crezut cd se afl4 numai la romanii din Dobrogea, a existat pani nu demult si-n Moldova, cu acea deosebire numai c& ea aici nu s-a numit Scaloian, ci Calian sau Caloian.? Tat ce ne spune Siulescu in privinta acestei datini strivechi, care dupd cum se vede a disp&rut acum cu totul din Moldova, c&ci nici unul dintre cei ce s-au ocupat si se mai ocupd inc’ cu adunarea ' O caildtorie in Dobrogea, Tasi, 1880, p. 27. ? Atac in Rominia, cat gi in Transilvania se afla familii romane care poartd numele de Caloian. 220datinilor romAne nu numai ca defel n-o descrie, dar nici micar amintire nu face despre dansa. Cand nu ploua — scrie Saulescu — romanii cei vechi pastrau procesiunea urmitoare, invocind doua divinitati nationale: pe Calian gi pe Papdlugd. Femeile si mai cu seami fetele efigiaz4 o statuie de argila (lut galben) | mare ca de o palma, pe care o numesc Calian, #i fac un sicriu de scoarta, il invelesc tn giulgiu gi ducdndu-1 la un mormiant facut fnadins, fetele il lugesc (bocesc) declamAnd urmatoarele versuri: Tani, Tani Caliani! Ta cerului tortile Si deschide portile Si porneste ploile, Curgi ca suvoaiele, Umple-se paraiele, Printre toate viile, Umple-se fantanele Si resari granele Florile, verdetele Sa creasc& fanetele S& s-adape vitele, Fie multe pitele! Acestea descAntandu-le lugubru, fetele satului inmorménteaza pe figuratul Calian si apoi facdndu-i comAndarea se ospateaza. _Dupa ce Sdulescu descrie datina aceasta in modul aratat, ne di mai departe gi-o explicatie a cuvantului Calian, precum urmeazai: »Cuvantul Calian, analizat in refrenul Jane, lane — Caliane, ne duce pani Ia Jonitiu numit si koAoudvvns. Caloioan § Cali-ean fondatorul imperiului Mesio-Roman din Bulgaria gi al Daco-RomAnilor din Dacia in 1204. La fel, refrenul colindelor in Aurel-Doamne ne duce c&tre imp&ratul Aurelianus, strdmut&torul legiunilor romane tn Dacia. si fondatorul Daciilor din Mesii, prefacute apoi in imperiul Romano-Bulgar. Caloioan sau Calian este considerat aici ca sfant, patron sau penat al Daco- Romianilor, adorat gi serbat mai ales in vreme de secetd si poate substituit ca multi sfinti ai bisericii crestine in locul unei divinitati pagdne, precum in locul lui Joie, zeul tunetului si al ploilor, zeul {arinilor ca Papdluga, patroana gradinilor gi a legumelor.“ Acestea in privinta datinei romane Calianul! XI Ne-a mai rimas incd de reprodus si datina Papédiluga, despre care s-a amintit mai sus, gi apoi suntem gata. Tat cum descrie Sdulescu gi aceasta datina! doua divinitate pe care 0 invocit roméanii din vechime cand nu ploua este Papaluga. Ceremonialul sau procesiunea p4stra- t4 in onoarea ei este dup’ cum urmeazi: O fata sau, pentru pudoare, baiat, se nudeazi depunand vestmintele sale gi rémAn4nd cu pielea. Se inhoabota cu boji sau alte plante legate deasupra capului cu 221© gluga si asa mascat umbli pe la case. Cand soseste dinaintea usii, femeia de casa iese si toarn’ asupra ei o cof sau ulcea de api. Atunci Papiluga siltand Zice: Lugi, lugd Papaluga! Tesi din a ta glug, Suie-n sus la rugé Seceta sa fuga, Ta cerului tortile Si deschide portile, Si revarsa ploile, Cura ca suvoaiele, Prin toate gradinile Creasca-ne olivile (2) Una cu legumele Curechiul gi gulele! Acestea petrecandu-se cu aga numita Papiluga, i se solveazi un obol (para) sau un ou.“ Si dupa ce Saulescu a descris datina aceasta dup’ cum s-a aritat, zice mai departe: ,[dealul acesta Papailuga prezinti o divinitate idolic& protectoare a gradinilor gi legumelor, precum Calian al agrelor. Cuv4ntul Papi—lug’ e compus din pupa = filia = feata gi luga = trist’ = doleanti = fiicd doleanta, de la elinul nay, — tenebrae = obscuritas, de-aici lugus, lugum = negrit-trist si lugeo, -xi, -ctum, -ere = a lugi, a plange, a boci, fiindci aceast{ pupa era simbolul intristarii si a lugirei (tanguirii) pentru neplouare, si prin urmare pentru amenintarea foametei. Din vechi formandu-se idolul lui Calian, o pupitluga = feat’ inglugat’ in hobot negru, prezentand pe fiica lui Caloian dimpreun’ cu alte fete obsecindu-I (?) la mormant, iI lugiau (boceau), finde’ pupa-luga prezint’ si pe fiica lui Caloioan (Calian), ce planse pe tatal ei. Pentru aceasta se cultiva ca o divinitate dup4 dansul sub cuvantul de Pupa-luga; simply, prin luga se tntelegea din vechi o bocitoare, olicditoare. Asemenea se intelegea sub pupa-luga si duga o cilugarit’ (0 cernité). Eu sum lugdé = cu sum in doliu, negerit’, invascut’ in hobot negru, gi eu sum Jugd = tn doliu = dolinte (dorinte).“ Atatne spune Siulescu gi in privinta acestei datini stravechi! DescAntece din Transilvania Pe cand colectia de fata era mai spre sfarsitul tipiririi, am primit inc& vreo cAteva descantece din Transilvania si anume de la DI. George Moian, invatitor la scoala de fete de la gimnaziul rom. din Brasov gi de la DI. Teodor Oltean, abiturient de la gimnaziul rom. din Nasdud. Eu le alatur gi pe acestea la colectia de fat din dou’ motive: intai, pentru ci cele mai multe dintre dansele nu se aflau defel tn colectia mea, si al doilea pentru ca celelalte sunt nigte variante foarte interesante. : DescAntecele trimise de Dl. T. Oltean nu stiu din care comuna sau parte 222a Transilvaniei sunt culese, pentru ci D-sa__ Poros, nu-mi scrie nimic in aceasta privinté. Cele ce mi le-a trimis DI. G. Moian ins& sunt culese, dup4 cum imi scrie D-sa, in Tara Pune la foc ros, Poros, Oltului, tinutul Figiirasului, de Ja Maria Ol rosie, Gusaild, Chira Sp. Ganea gi Rafira Sp. Porogie, Grama, toate descAntitoare din Pojorta, Cu peste ros, si Maria Feliana din Voila. Le multumesce din toatd inima amanduror domnilor acestora pentru cele impiirtasite. De buba Se ie omul ros, Poros, De la cas rosie, Porosie, Pe drum ros, Poros, Cu secure rosie, Porosie, Merge-n padure rosie, Porosie, Taie lemn ros, Poros, $i-] pune-n car ros, Poros $i vine-a casa rosie, Porosie, Cu boi rogi, Porosi, Face foc ros, Poros, Face bors ros Poros, Pune pe masa rosie Porosie Bors ros, Poros, Peste ros, Poros Si pita rosie, Porosie Si cheama: — Aideti, oameni buni, Si mancati! Ca nu mancati: Bors, peste si pita, Ca mancati Buba Cu zgaiba Si cu roseata Si cu albeata Ca N. sa ramana curat, Luminat, Ca aurul curat, Ca argintul strecurat, DescAntecul de la mine Leacul de la Dumnezeu. 223IL Observatii Buba Ciumii, Cand unui om i se umfla capul, Buba zgaibii, urechile si gura, atunci spun roménii din Bubi rosie, Transilvania cA omului aceluia i s-a Bubi . aruncat buba, ca-1 doare capul de bub’. na ee ca ' Amandoua descantecele de bubs ingirate mai sus se descAnt4 mai cu seami Bub cu 9 guri, martea inainte de rasaritul soarelui. Nu te inalta, DescAntatoarea, pe cAnd rosteste ver- Nu te bobosa! » surile descAntecelor acestora, ameningi Iegi din creierii capului, neincetat buba cu un cutit. Din fata obrazului, Din radacina dintilor, De bubi rea Din cununa miselelor. Pe N. nu-l sageta, Buba galbena, Nu-I pusca, Buba vanat’, Cael nu poate rabda, Bub rosie, Re se oa Bubi meric, n haine zdrentoase, B urici sd, Manca pita Uirafoastt ae ee $i bea api tulburoass. Bubi de 99 feluri, Da’ te du la o preoteasi Bubi cu 9 guri, Frumoasi, Cu noua capete, Ca-n haine albe te-a culca, 2 Cu pitd albi te-a sttura, Cu noua urechi. Cu vin rog te-a ad&pa, Buba bund 7 Sor cu Ciuma In mare te-a arunca, Acolo si piei, Sa nu coci, Acolo si respiei Sanu rascoci, Ca roua de soare, Sa nu boboci, Ca scuipitu-n cirare. Sanu te umfli, N, s ramani curat, Sa nu junghi, Luminat, Sa nu r&sjunghi, Cum fi de D-zeu lsat! Sa te duci 224fn vai adanci, Sa te muti fn munti cruzi, in ierburi intregi, fn izvoare reci; Acolo s& locuiesti Si s& vecuiesti C& acolo cerbii Si cu tapii, Ciutele Si cu caprele Te-or purta $i te-or legina, CAN. nu te poate purta, Nu te poate legina. S& nu mai umbli, S4 nu te mai primbli Prin curtile lui, Prin portile lui! CAN, umbla Si se primbla Prin curtile lui, Prin portile lui, C4ntandu-se Si vaierandu-se, CA tu |-ai intampinat Si L-ai sdgetat. Buba buna, Sor’ cu Ciuma! Mut&-ti radacina Si-ti pierde urma! Din pamant Ai iesit, in pamant Sa si intri! Buba buna Sor’ cu Ciuma! Sa te muti fn munti cruzi, Sa te-ntorci Cum se-ntore Doi boi buni in jug. C4 de nu te-i muta Si nu te-i fnturna Cu sapa te-oi sapa, in cale te-oi arunca, Vacile-n picioare te-or calca, in coarne te-or lua, Jn muntii Sinaii te-or-arunca, C& acolo cerbii Si tapii Si ciutele Si caprele Te-or purta Si te-or insalta. N. nu te poate purta, Nu te poate insdlta. N. sa rman curat, Luminat Ca de D-zeu lasat. Observatii ‘Acest descantec, dictat de Rafira Sp. Grama din Pojorta, se repeta de trei ori. Descantitoarea, in timpul descAntirii, atinge de sus in jos cu un cutit locul unde se afl durerea. Cand ajunge la versurile 225Din pamant Aiiesit fn pamant Sa i intri, face cruce cu cutitul pe pamént. Jar dupa a treia recitare a descAntecului sufld de trei ori asupra cutitului gi apoi il implant fn pamént fntr-un loc pe unde nu prea umbla nimeni. Prin aceasté descdntare crede descAnt&toarea ca buba rea fn scurt timp se trece sau, daca nu se trece degraba, se mut’ dintr-un loc fn altul, pana ce in urma, daci se mai descAnti de vreo cateva ori, se trece cu totul. DescAntecul acesta e bun nu numai de bub rea, ci gi de oricare alt bub’. De deochi Tesi deochi Dintre ochi, Din creierii capului, Din zgarciul nasului, Din fata obrazului, Din vinele grumazului, Din rarunchi, din inima, Din ficat, din splina, Din toate madularele, Din toate incheieturile. De-o fi deochiat De fata Curati, Necurati, Sa-i crape pulpele, Si-i curga sangele, Si-i cada cositele. N. s4 ramana curat, Luminat, Ca de Maica Precista Lasat, Ca-n ceasul ce s-o nAscut, Ca maica sa cAnd 1-0 facut. Tesi deochi Dintre ochi, Din creierii capului, Din zgarciul nasului, Din fata obrazului, Din vinele grumazului, Din rarunchi, din inima, Din ficat, din splina, Din toate madularele, Din toate incheieturile. De-o fi deochiat De muiere curati, Necurati, Sa-i crape tatele, S3-i curgi sangele, Si-i cada cositele. N. sa ramani curat, Luminat, Ca de Maica Precista Lasat, Ca-n ceasul ce s-o nascut, Ca maica sa cand I-o facut. Tesi deochi Dintre ochi, Din creierii capului, 226Din zgarciul nasului, Din fata obrazului, Din vinele grumazului, Din ochi, din sprancene, Din dinti, din masele, Din limba, Din inima, Din rarunchi, Din degete, din unghi, Din toate madularele, Din toate incheieturile; Aga s te duci Ca roua de pe cale, Ca spuma de pe vale, Ca roua de soare. De-o fi deochiat De barbat Curat, Necurat, S&-i crape picioarele, Si-i curga sangele. N. sa rimana curat, Luminat, Cum e de Maica Precista Lasat, Ca-n ceasul ce s-o nascut, Ca maica sa cind 1-o facut. Observatii Daci deochiul e proaspit, descin- titoarea ia un pahar cu api proaspata si stinge intr-insa nou’ cdrbuni aprinsi pe care fi numara ind&rat, cind fi aruncd in pahar. Carbunii fi aruncd in trei r&stimpuri, cfte trei la rand, si dupa fiecare aruncare recit& una dintre cele trei parti ale descAntecului, facand totodata gi cruce cu mana pe gura paharului. Dupa ispravirea fiecUrei parti sufli de trei ori asupra apei din pahar gi tot de atatea ori stupeste jos. O parte din apa astfel descAntata o bea cel deochiat de trei ori, cu o parte se spal& pe frunte gsi pe fati, iar ceea ce a mai ramas in pahar dimpreuni cu carbunii © arunci pe-un caine, pe-o pisic& ori pe {atana usii, anume ca deochiul s& se ia pe acela pe care s-a aruncat. Daca carbunii stingi se duc in fundul paharului, sau daci descAntatoarea in decursul descAntirii casc4 neincetat, se zice c& acela caruia i se descAntd e tare deochiat. Iar daca cirbunii stau deasupra apei, si descAnt&toare defel nu casci, atunci se crede c4 acela pentru care s-a descAntat nu e deochiat. Dac’ omul doarme cu deochiul in cap, adic’ daca deochiul e tare invechit, atunci nu e de-ajuns leacul preg&tit numai aga, dup’ cum s-a aritat mai sus, ci in cazul acesta, dupi ce se sting cirbunii gi se reciti descintecul, se mai pun in apa descAntatd ined gi nou’ noduri de la noua fire de paie luate din streagina (stresina) gopului (din cornul casei = sopru?), cenusa Iuati de noua ori cu varful cutitului si un ac cu af& cu noua noduri. Toate obiectele acestea, cAnd se iau, se numara indarat. Apa, dup& ce mai intai se fierbe, se toarni cu toate cele ce se mai afl intr-insa fntr-un blid peste care se rastoarnd totodat’ gi vasul in care se fierb 227cu gura in jos, astfel ca apa din blid si se ridice in sus. O parte mic din apa aceasta cel bolnay o bea, iar cu restul se spald peste tot corpul incepand de la cap in jos. Spilarea se repet de trei ori, si abia dup aceea cel deochiat se mantuieste, se vindecd. Unele descAntitoare zic ci, dupa ce se fierbe apa, se pune pe o maturd un fier de gisit si ruginit, si numai dupa ce se toarna peste fier gi se strecura prin maturd se-ntrebuin{eaza in modul cum s-a aritat mai sus. DescAntecul in genere are efect mai mare numai atunci, dup& cum afirma Maria Gus§ila din Pojorta, care I-a dictat, cand se face dimineata pe nemancate. Din de soare Tesi soare Din de soare Din capul lui N. Ca de nv-i iesi, Cu oala te-oi clocoti, = Cu noua pietre te-oi forcoti', Cu noua linguri te-oi sorbi, Cu noua fuse te-oi toarce, Cu acu te-oi carpi, Cu mitura te-oi m&tura, in gunoiu casei te-oi tipa. Acolo sa piei, Acolo s& respiei, Ca roua de soare, Ca scuipitu-n cale. N. s4 rimAna curat, Luminat, Ca argintul strecurat, Ca aurul curat, Ca D-zeu ce 1-0 dat, Ca maica dulce Ce l-o scaldat, Ca soarele din cer... Observatii Sub boala din de soare sau, dupi cum se numeste fn alte locuri soarele dl mare, injeleg romani din Transilvania un fel de durere de cap impreunat& cu junghiuri, Cand pe cineva il doare un timp mai indelungat capul, se zice ci ¢ lovit din de soare = din de-soarele. (Vezi si nota a doua de la descAntecul bucovinean de durere de cap - p. 147.) DescAntitoarea care voieste si vindece pe cei ce pitimesc din de soare, pune o oala cu apa la foc s& fiarba precum si nou pietricele ca si se infierbante. Dupi ce s-au infierbantat pietricelele, le pune intr-un vas si toarnd apa din oali peste dansele; ia apoi un ac, o m&tur’, noua fuse gi noua linguri, care obiecte sunt de mai ihainte legate la un loc, gi cu acestea incepe a descanta apa din vas. Cu apa astfel descAntat& spal apoi pe cel bolnav. Note ' Cuvantul forcoti e un verb onomatopeic. El ‘inseamni: a) sunetul ce-I produce apa sau alt fluid, cand se arunca un obiect infierbantat intr-insa sau 228cnd, in timp de fierbere, amestecata fiind c-un oarecare alt obiect, incepe a se ingrosa, de exemplu: mimiliga, fasolele, gilustele forcotesc cand fierb; b) sunetul ce se produce prin nas in timpul ind omul are mare gutunariu. — De la verb. forcoti s-au format subst. foarcdt si forcotealt. Sinonim cu a forcoti ¢ verb. a fliorcoti sau afliorcéi, atata numai ci acesta mai inseamna inc’ si: a vorbi pe ne-nfeles, a vorbi multe fleacuri, a vorbi pe cineva de ru gia se halbiiri in api, De la acest verb s-au format subst. flioarca si flioary femeie ce vorbeste multe fleacuri, femeie depravatis; flioarcatt = oameni decizuti; adv. fliore. II Doamna Sfanta-Marie, Sfantd Maica Ce-i rau In capul meu s Sa fie-n parau, Ce-i in parau, Sa fie-n capul meu! Observatii Bolnavul din de soare ia noua surcele de la tiietor gi se duce cu dansele inainte de risfritul soarelui fa un pardu. Dupi ce a ajuns la starea locului arunc’ o sure in api si incepe a rosti cuvintele de mai sus, udandu-si in acelagi timp capul. Astfel continuil el pani sfarseste toate surcele. TL Soare ros, Soare galben, Soare verde, Soare de 99 feluri, Tesi din creierii capului, Din zgarciul nasului, Din fata obrazului, Din rarunchi, Din inima, Din ficat, Din splina, Din toate midularele, Din toate incheieturile. N. s& rimana curat, Luminat, Ca de Maica Precista lsat. Observatii Descantecul acesta, dictat de Maria Gugdili din Pojorta, se descanta dimi- neata inainte de risiritul soarelui si pe nemncate. Descntitoarea se duce Ja un pardu, ia ap cu mana dupi cursul apei gi spaland pe cel bolnay, care, se-ntelege de la sine ci inca trebuie si fie de fata, pe frunte, rosteste versurile de sus de trei ori Ja rand. Astfel se repet& descantecul acesta in mai multe dimineti de-a randul, adici pani ce cel bolnav se vindeed. Daca nu este nici 0 apa curgiitoare in apropiere se-ntrebuinteazii si api de fantana. De fapt Sfanta-Marie, Sfanta Maica, Precista! 229Dimineati m-am sculat, Bucium in mana am luat, Cu bucium am trambitat, Tot faptul |-am adunat, De pe N. l-am luat, Lang-un prilaz l-am aruncat, in marea rosie I-am tipat, Fapt mic, Fapt mare, Acolo s& peie, Acolo sa respeie! N. sa ramana curat, Luminat, Cum e de Dumnezeu lasat! Observatii Descfintitoarea ia 9 fire de grau de primavara, 9 de cucuruz, 9 de simanti de cinepa, 9 de oviz, 9 de alac, 9 de piper si 9 de t&maie, le pune pe toate acestea intr-un vas cu foc gi apoi le amestecd mereu in tot decursul rostirii descantecului. Dupa ce in chipul acesta le-a descntat, freaci cu dansele pe cel bolnav de fapt peste tot corpul. Dupa aceasta Je ingroapa intr-un loc ascuns, unde nu calc nimeni, caci daca calcd cineva pe locul acela, indati se prinde faptul de dansul. DescAntecul se descAnt’ numai martea gi vinerea inainte de rasdritul gi apusul soarelui. De galbenare Sfanté Marie mica, Sfanté Marie mare, Sfanta zi de azi! Si se ia galbenarea Si toati durerea Din creierii capului, Din fata obrazului, Din cap De dupa cap, Din inima De sub inima, Din toate venele, Din toate oasele, Sa s-ageze-n stava mari. Acolo sa pieie, Acolo si respieice Ca vantul de mare, Ca roua de soare. N. sé ramana Curat, Luminat, Ca Maica Domnului, Ce 1-0 lsat! Observatii DescAntitoarea descfntd in apa, pe care o di apoi celui bolnav de gillbenare de but dintr-un pahar de ceari. 230De Maiestre Sfinte Augustine Si tu Sfinte Trifoane! Luati durerea de la N. Din cregtetul capului, Din fata obrazului, Din gatlejul gatului, Din baierele inimii, Din nodurile picioarelor, Din varful degetelor... Duh de cu sear, Duh de miez de noapte, Duh de citre ziua, Duh de la amiaz’! Sd iesi din os in carne, Din carne Sa iesi in piele, Din piele $a iesi afara, Si sA te risipi Cum se risipa Pulberea pe cale Si apa pe vale; Sa iegi din N. in casa, Din cas fn tinda, Din tinda in curte, Din curte Sa iesi afara » Gi sd te duci iara . La cine te-a manat. N. s& ramana curat, Luminat, Ca Domnul Hristos preacurat! (N. si ramfna curata, Luminata, ~ Ca Maica Precista curata.) Observatii CAnd omul are dureri crancene in tot trupul se crede ci durerile acelea le-a c&pitat sau din ficdturd sau din pocitura. Din faciturd le capaté atunci cand, iegind jntr-un ceas rau din cas, calcé intr-o fciturh aruncat& de un dugman cu scop ca sa-] nefericeasc, iar din pociturd le capiti atunci cfind trec Miiestrele peste dansul si-1 pocesc. Omul bolnav de durerile c&patate din ficatura sau pocitur’s, dup’ cum spune Maria Teliana din Voila, numai prin descantecul acesta se poate vindeca. DescAntitoarea ia o oal& cu api, misc& in tot decursul recitirii descdn- tecului apa in forma de cruce cu un cutit pe care {ine dou’ paie. Dupi fiecare descAntétura face cu cutitul gi cu paiele cite o cruce pe podine. Apa descAntat& in chipul acesta se vars apoi de noua ori peste niste margele de Maiestre. Dupi aceea se strecoar& prin dosul unei site tot de noua ori. Facdnd gi aceasta, da sita de-a dura prin casi si dac&, cAnd se opreste, sti fn sus, atunci fi trece omului boala, iar dac& se restoarnd, atunci nu-i trece, ba! poate chiar sa gi moara. Descntecul acesta se descAnt’ inci si pe doi citei de usturoi. Cateii se tin cu 231partea convexa unul spre altul, pe coaste li se face in timpul descnt&rii cruce cu un cutit, iar dupa sfargirea descAnt&rii se face cruce pe podine. Toate acestea se fac pana de noua ori. Cateii astfel descantati fi mugca cel bolnav la un cap si-i pune apoi cu capiitul cel rupt in urechi, unde fii tine 24 de ore. Dupi aceea fi scoate. Aceasta se face cind bolnavul are si durere de cap. De matrice Matrice tatareasca, Matrice vreceasca, Mitrice verde ca iarba! Sa iesi din mate Si din brate, Din creierii capului, Din zgArciul nasului, Din fata obrazului, Ca de n-oi iesi de voie Vei iesi de nevoie, Ca eu cutite Ascutite De la cutitar oi lua, Cu dansele te-oi dumica, Cu cizma neagra te-oi cilca, in cale te-oi arunca, Vacile-n coarne te-or lua, in muntii Sinaii te-or arunca, Unde cocogsul nu canta $i cainele nu latra, Fata mare cosita nu-mpleteste, Nevast conci nu-nvaleste. Acolo fi-a fi casa, Acolo fi-a fi masa; Acolo sa locuiesti Si s& vecuiesti. N, sa rimana curati, Luminata, Cum e de D-zeu lasata... M& duceai pe cale Pan’ l-amiaz’ de-amiaza cale Si gasii pe N. cu fata-n sus Vaietandu-se, Haulindu-se. Maica sfanta din cer o privit, Glas de pe pamant 0 auzit, Pe scar de aur s-o scoborat, La N. degraba o venit Si din gura i-o vorbit: —N. ce-ti este tie? Ce te vaieti, Ce haulesti? —Ce sa-mi fie, Maica sfanta! Ta’ 0 venit noud voinice' Cu sulite si cu sdgeti, Cu sulite m-o-nsulitat, Cu sagetile m-o sagetat, Inima mi-o strapuns, Sangele mi I-o varsat, Bun de nimic m-o lasat! —Taci N. mai curand, Ca eu mai curand Leac ti-oi trimite!... Voi ingrdnate, 232Imbrénate, Cu rochii inrotate! S&-i sdiditi? lui N. inima Ca florile-n gradina, Ca mierea-n stupina, Ca ustunoiu’ in gradina, Ca de nu-ti sadi-o de voie ffi sddi-o de nevoie. C4 eu cutite Ascutite De la cutitar oi lua, Cu d4nsele v-oi dumica, Cu cizma neagra v-oi calca, fn cale v-oi arunca, Vacile-n coarne v-or lua, in muntii Sinaii v-or arunca, Unde cocos nu canta, Cine nu latra, Fat& mare cosit& nu-mpleteste, Nevast conci nu-nvileste, C4 acolo vi-i casa, Acolo vi-i masa, Acolo sa locuiti Acolo s& viefuiti. Amin, amin, Cosma Damin, Eu, ce-oi descAnta Cu gura mea Sicu limba mea Leac N. sa fie DescAntecul a Santei Marie! Observatii DescAntitoarea, anume Chira Sp. Ganea din Pojorta, care a dictat descintecul acesta, descAnti cu un cutit pe care, dupa ce a sfargit de descAntat, it implanta in pimént. Note ' Sub cele noud voinice din descantec se-nteleg Mdiestrele sau Elele. 2 Saidigi = intdigi 3 Ustunoi = usturoi, provincialism De pocitura I S-o luat N. de la casi De la mas& Pe cale, Pe cirare, Pe drumul cel mare. Cand 0 fost La miez de cale De carare S-o-ntalnit Cu noua moroaie, Cu noua strigoaie Cu noua potituri (?) Cu noua cutite Ascutite, ... LaN. tipatu-s-o, Carnea mancatu-i-o, Sangele bautu-i-o, 233De moarte pusu-i-o. N. se canta Se vaiera Cu glas mare pani-n cer. Nimeni-n lume n-o auzea, Nimeni n-o vedea, Numai Maica Precista Din poarta Cerului o vazut-o $i-o auzit-o, Si-o intrebat, $i-o cuvantat: —Ce te canti N. mare, Mndra gi frumoasi? — Cum nu m-oi canta, Cum nu m-oi vaiera, Ca m-am pornit Pe drumul cel mare. Cand am fost La miez de cale, De carare M-am intalnit Cu noua moroaie, Cu nou strigoaie, Cu noua potituri, Cu noua cutite Ascutite, La mine tipatu-s-o, Carnea mancatu-mi-o, Sangele bautu-mi-o, De moarte pusu-mi-o. — O! nu te canta, Nu te viiera, C4 eu le-oi lua Si le-oi duce $i le-oi trece Peste marea Faura, C4 acolo am o pasare neagri Pe-aceea s-o mance, S-o strice De satioasa, De maduoasa. Tu sa rami curati, Luminati, Cum esti de D-zeu lsat! Ir Din cas-am iegit Pe drum mare-am pornit, Pan-la un mijloc de cale-am sosit. CAnd la mijloc de cale, De carare Ma&-ntalnii cu Frumoasele, Multele, Maruntele. $i Frumoasele Cum mi-ntlnea Minteni mi sigeta Prin creierii capului, Prin zgarciul nasului, Prin fata obrazului, Prin auzul urechilor, Prin lumina ochilor, 234i i | \ Prin tot trupul meu, Si puterea mi-o lua, De margine de cale m-arunca Si nume de moarte-mi lasa. M-am cAntat, M-am vaierat, M-am tanguit Si nimeni nu m-o auzit. Numai Maica Precesta, Numai ea M-auzea Si din cer se scobora Pe scara galbena de aur. _ Sicu glas mare striga: —Ce stai N. asa? Ce te cAnti, Ce te vaieti, Ce te tanguiesti Cu glas mare pani-n cer? — Cum nu m-ag canta, Cum nu m-as viaieta, Cum nu m-as tangui, Cum nu m-as glisui Cu glas mare pana-n cer, C4 din casi am iegit Pe drum mare m-am pornit, P4n’ Ja un mijloc de cale am sosit. CAnd la mijloc de cale, De carare . Mé&-ntalnii cu Frumoasele, Multele, Maruntele; Si Frumoasele Cum ma ’talnea Minteni ma sageta Prin creierii capului, Prin zgarciul nasului, Prin fata obrazului, Prin auzul urechilor, Prin lumina ochilor, Prin tot trupul meu, Si puterea mi-o lua, De margine de cale m-arunca Si nume de moarte mi asa. M-am cAntat, M-am vaitat, M-am tanguit, M-am glasnit Si nimeni nu m-o auzit. Numai Maica Precesta, Numai ea M-auzea Si din cer se scobora Pe scara galbena de aur... Roagi-te, Preacurati, Maica Domnului curata Ca puterea s4 mi-o lase Cum se lasi Soarele Si se las& Stelele Si se las& Luna Totdeauna. 235Ca eu nu le pot purta $i nu le pot ospita... Maica Precurata, Maica Domnului curat& Cu glas mare striga Si din gura cuvanta: — Adunati-va Voi, Frumoaselor, Multelor, Maruntelor, Din copitele cailor, Din ogdgile roatelor, Cu pdiori, Cu brani rosi, Si cu carute ferecate. $i puterea lui N. sa i-o lasati Cum se las soarele Si se lasi stelele, Si se las luna Totdeauna, C&N. nu va poate purta, Nu vi poate ospata. CA voi puterea De i-ti lasa Precum Dumnezeu Pe N. 1-o lasat, Pe voi v-oi duce in cAmpuri cu flori, fn munti frumosi La voinici frumosi, Si voi veti auzi Laute zicand, Fluiere cantand; Si veti gsi Lumine-aprinse, Mese-ntinse, Pahare pline Si veti bea Si veti ospiita. lar voi puterea De nv i-ti lisa Precum Dumnezeu PeN. |-o lasat, V-oi duce in munti Crunti, fn vai adanci, fn campuri pustii, Unde cocosii nu canta, C4inii nu latra, Popa nu toaca, Clopotul nu trage. Acolo ciutele gi cerbii v-or clca De praf de voi nu s-alege!... Th Ma pornii, M& dusei Pe calea cémpului, Pe calea codrului, Si ma-ntalnii Cu Fetele-campului, Cu Fetele-codrului. — Unde va duceti voi, Fetele-campului Fetele-codrului? 236—LaN. ne ducem, Carnea si-i manc&m, Sangele s’-i bem, De moarte sa-] lisim! — Lasati-l pe N. Precum I-o lasat Pe el Dumnezeu Si va intoarceti Si va duceti in poalele cimpului Si-n poalele codrului, CA voi acolo veti gasi Ghioceii campului Si ghioceii codrului, Voi d-alea si mancati Si cu d-alea va dedati!... De-o fi de pocitura De-o fi de cdgunatur, De-o fi de spulberatur’, De-o fi de facatura, De-o fi dintru Ele, Voi puterea si i-o altoiti Cum se altoieste Altoiu-n gradina, Albinele-n stupina Si usturoiu-n gradina. N. sa rimana Curat, Luminat, Cum e de Maica Precista lasat! Observatii Sub cuvantul pocituré inteleg romAnii din Transilvania o durere seach de picioare gi de mini sau de alt parte a trupului, pe care o capiti, iac-aga, din senin, fara sd-si poat& da seama din ce pricind au cipatat-o. Se crede ins’ ci omul se poceste mai cu seam atunci, cand calc, sede sau doarme in vreun loc rau. Jar sub loc rau se-nfeleg in genere raspintele sau, dupi cum spun bucovi- nenii, rdéispantiile, sing. raispdntie, precum gi toate acele locuri pe unde umbl& Elele, numite alminteri si Mdiestre, Puternice, Frumoase, Frumusele, Fetele-cémpului si Fetele-codrului. Pocitura o capati gi vitele. Descéntecul de pocitura, dup’ cum spune Chira Sp. Ganea din Pojorta, care La dictat, se face in urm&torul mod: Descfntitoarea ia o unealti de miiestrie pe care o cufunda neincetat intr-un vas cu apa neinceputi gi tot de atatea ori 0 scoate afari anume ca apa, in tot decursul cat reciti unul dintre cele doua descantece de mai sus, s& fie in necontenita migcare. fnainte ori dup& descAntare se pun in apa: trei citei de usturoi, fiecare catel taiat in cite trei bucati numéarate indarat, adicd de la 9 pana la 1. Cu apa aceasta apoi se spala omul pocit intr-un vas mai mare anume ca nici un picur de apa s& nu curga jos, c&ci dacd curge gi cel bolnav sau altul cineva calc4 pe locul unde a curs, pocitura se leagd de dansul. Spalarea se face dimineata, la amiaza gi seara gi anume: tot in jos spre picioare, nicicand 237ins& in sus spre cap. Apa descAntati nu e nicicand iertat a o fine in alt loc, ci numai jos la pamant. Iar dupa ce cel bolnav s-a scaldat intr-insa, se arunca la un Joc neumblat, la rispantie. Daca boala e veche si durerea nu inceteaza in urma descAntarii si spalarii ardtate mai sus, atunci, pe langa obiectele despre care s-a amintit, se mai toarnd in apa descAntat& inc& si stropi de la moar’, ap& dintr-o vale curgatoare si anume de unde se face sfredel (vartej, valtoare, bulboana, hulboand), ap de la fantand sfant4, api din noua izvoare, spumia de unde se-ntalnesc trei vai, apoi se pun gi cate trei muguri de soc, de salcie, de prun, de maces, de hamei, de bozii, si de dreje de apa (un soi de planta, care creste gi se-ntinde prin apa gi care se manancii ca salata). Toate acestea se fierb la un loc, se toarna intr-o putina, asupra cdreia se pune apoi gi se abureste bolnavul, care se acoper’ cu o hain’ ca s se incilzeasca bine. Dupa ce slibeste aburul, se pun in api noua pietre Iuate dintr-o vale pe unde trec carele (adici dintr-un vad) gi arse in foc in timpul cat fierbe scilddtura aceasta. Scdldatura aceasta se repet pani ce celui bolnav ti trece toata durerea, de regula insd de trei ori. Dupa aceea se arunci la raspantie. De scrantitura S-o luat Dumnezeu Cu San-Petru Pe cale, Pe carare Pan’ la apa cea mare. Dumnezeu 0 trecut, S4n-Petru n-o putut. ~Treci, Petre! — Nu pot, Doamne! Calul mi s-o poticnit, Mana lui N. s-o scrntit. — Descantd-i, Petre! —Nu stiu, Doamne! — Zi cum te-oi invita eu: Aga sa se forosteascd Mana lui N. Cum forosteste Tiganu’ Fier’!... Observatii Descantdtoarea descAnta in unturd veche, cu care unge apoi mana sau piciorul scrantit. Sub verbul a forosti sau, dup’ cum spun romAnii din Bucovina, a forostui din descAntecul de fat’ se-ntelege a indrepta, avindeca, insi el inseamna mai cu seamii a ofeli sau a pune rost, tdius la securi. Cred cd este compus din fier si rost. Poate ci se rosteste astfel gi spre deosebire de a ferestui = cerestui = a tdia cu ceresteul = feresteul, si de ferosteiu sau cerosteiu si chirosteiu. . Dezgaiba > S-o luat noua frati Din nou tati 238Cu noua sape sdpand, Cu noua cutite taind, Cu noua sterguri stergand. Maica sfanta i-o vazut fnainte le-o iesit Si asa le-o vorbit: — Unde mergeti voi, Noua frati Din noua tati Cu noua sape sapand, Cu noua cutite taind, Cu noua sterguri stergand? — Noi ne ducem Ca sé sapam Pomul raiului... Radacina sa i-o sapam, Tulpina sa i-o taiem, Varful si-i retezim, Nici si infrunzeasca, Nici sa infloreasca, Nici si mai odrisleasca. — Voi noua frati, Din noua tati fnturnati Si sapati Zgaiba de la N. Din ciont o sapati Din carne-o taiati, Din piele-o stergeti, Nici sd odrasleasca, Nici's& infloreasca. N. si raména curat, Luminat, Ca aurul curat, Ca argintul strecurat, Ca maica sa, Ce I-o scaldat, Cu Dumnezeu, Ce 1-0 dat. Descantecul de la mine Leacul de la Dumnezeu! De viermi — Buna dimineata, socule! ~ Santate bund, pdcurarule! — Stii la ce-am venit, socule? — Oi sti, de mi-i spune, pacurarule! — Si te duci la N. pana-n seara S&-i scoti toti viermii afara, C4 tu de nu-i scoate, Eu maine demineafj la tine-oi veni Pana soarele n-a rasari, Si-oi veni Cu plug ros, Poros; Cu poganici ros, Poros; Cu boi rosi, Porosi; Si te-oi ara in lungis Si-n curmezis, Si mai mult floare alba nu-i face, Nici boabe merii nu-i coace! S&ndtate bund, socule! — Mergi sinitos, pacurarule! 239Observatii Se crede ci descdntecul acesta e numai atunci de folos, cénd se descant’ ~ de un pacurar sau de o femeie al carei barbat a pascut oile cel putin o dati in viata sa, DescAntatorul sau descdntitoarea se duce inainte de rasaritul soarelui la un soc cu o bata uscatd de alun in mana gi cu botaaceea loveste mereu in soc tot timpul, cat rostegte versurile descan- tecului. BIBLIOTECA Ju DETE, wOCTAVIAN coman’ CluCuprins Partea I Vraji, farmece si descantece Introducere I, Vraji Pe ursité .. Invelirea focului Snfigerea cutitului Chemarea lunii .. incingerea braul Chemarea lui Teme . Coacerea turtei Facerea cu ulcica Asternerea patului.. Scoaterea dragostelor Fierberea ocnei .. Ficiiturl de despirtire 24 innegrirea fetelor ... 25 TL. Farmece De dragoste ..... Tot de dragoste . Chemarea stelei De frumusete . De iubire . Chemarea apei rouroase .. Chemarea soarelui .... De infrumusetare .. Strigarea dragostelor. Chemarea apei curgitoare .. Chemarea rouii.. intoarcerea urme Desfacerea ursitei intoarcerea ursitei fntoarcerea aruncitu De facdtura.. Desfacerea facaturi: intoarcerea facdturii .. Spilarea uri De iesit din uri Desfacerea urilor Desfacerea faptului Desfacerea relelor. Desfacerea impiedicaturii Curitirea facaturilor Partea a II-a Descantece poporane romane Introducere De albeati ... De aruncitura. De babiti De besica De besica cea rea De boala vitelor De ceas rau .... De ceas rau cu spariet . De cel-perit De Dansele.. De zine De deochi De durere de cap De fapt De galci De intampinitur De intoarcerea laptelui De intorcitura in padure .. De lungoare De obrintire De orbaltDe pocitura ... De pocitura de noapte . De raul copiilor. De sagetitura De Samci.. De sarpe..... De sperietura Stingerea cUrbunilor De studenit& .. De vatamatur? Adaos: Descantece adunate de G. Saulescu ..... Descntece din Transilvania De bubi. De bubi rea De deochi... Din de soare .. De fapt ... De galbenare De Maiestre . De matrice De pocitura