cu tot pe masa. Dupi aceasta, pundnd busuioc si argint in vasul cu api si umbland cu degetele printr-insul, incepe arosti versurile ce s-au reprodus mai sus. Tar dup3 ce a sfargit de rostit versurile, spala cu apa fermecati pe cea bolnava pe cap gi pe toate incheieturile si dacd mai ramane apa, o arunci pe casi. Prin recitarea versurilor acestora si prin spalarea cu apa descintat, cugeti bolnava nu numai cd se va insinitosi, ci si c& va deveni mai plicut gi mai frumoasi de cum a fost mai fnainte, si ci cei ce au urdt-o vor incepe iardsi ao indragi gi iubi. Note " Teirmurdi, in loc de féirm, e uzitat mai cu seami in descintece si farmece. 2 Limpada, in loc de limpezeascd, e un re- gionalism, intrebuinfat asemenea mai mult in descantece, farmece si desfaceri, iar in vorba de toate zilele se aude mai rar. > Curatd, in loc de curdfeascd, in forma aceasta se aude adeseori iin vorba de toate zilele, * Cargcare de laa cargca, astrange miselele } dinfii la un loc, ca acestia sii produc un sunet, inunele locuri din Bucovina se intrebuinjeaz’ mai des crdscare de la a crdgca, S'Apa in care se scald copiii cei mici se numeste in unele parti ale Bucovinei scaildusei sau scdldused, iar in alte piri scdildéitoare. Cel mai rispandit cuvant este insd cel din urmt. * De facatura Sinecatu-m-am, MAnecatu-m-am. Dis-dimineata, Sculatu-m-am Si purcesu-am Pe cale, Pe carare, $i m-am dus, m-am dus Pana ce-am ajuns La marul cel alb, Cu totului alb, Cu tulpina alba Si cu coaja alba, Cu crengile albe, Cu frunzele albe, Cu florile albe, Cu merele albe, Cu toatele albe. Acolo erau adunati Strigoi si strigoaice, Moroi gi moroaice, Zmei si zmeoaice, Tricolici gi tricolice. Numai Irodianca nu era, Numai ea singura lipsea. Dara a venit gi ea; Si cum a venit in cale ci m-a oprit, De picioare m-a impiedicat, De mana m-a luat, fn sant m-a pravalit, Cu spini m-a acoperit. Eu am prins a ma canta, A ma vaiera Si-a ma vaita, Si din gura a striga: — Asteapa, Irodianci, asteapta, 62§i-napoi te inddraptd', Ca de nu te-ndarapta Cutit in maini cA ti-oi da, Cercald? rogie-oi lua, Peste mijloc te-oi lega, $i-ndata mi te-oi mana Pe capul cui te-o trimis! $i multe altele-am mai zis, Dar nimeni nu m-a vazut, Nimeni nu m-a auzit, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Siea cum m-a auzit La mine s-a repezit $i din gurd mi-a vorbit: -N., de ce te vaierezi, De ce mi te cdinezi? - Da’ cum nu m-oi vaiera, $icum nu m-oi vaita, C4 m-am sinecat, M-am manecat Dis-dimineata, M-am sculat Si-am purces Pe cale, Pe carare, Si m-am dus, m-am dus Pana ce-am ajuns La marul cel alb, Cu totului alb, Cu tulpina alba Si cu coaja alba, Cu crengile albe, Cu frunzele albe, Cu merele albe, Cu toatele albe; Acolo erau adunati Strigoi si strigoaice, Moroi si moroaice, Zmei gi zmeoaice, Tricolici gi tricolice, Toi erau adunati, Numai Irodianca nu era, Numai ea singura lipsea; Dard a venit si ea; Si cum a venit, fn cale cd m-a oprit, De picioare m-a-mpiedicat, De mana m-a luat, in gant m-a pravalit, Cu spini m-a acoperit! — Taci N., nu te viiera, Nu mi te mai vaita, Din gura nu mai striga, C4 eu mi te-oi ajuta, Din pat c& te-oi ridica, Si cum ai fost mai ’nainte fifi si de acu-nainte, San&tos Si voios, CA te-oi insinatosa, Si tu-i ramanea Curat, Luminat, Ca argintul strecurat, Ca aurul de curat, 63Ca soarele de luminat, Ca soarele pe senin, Ca mi-ta cand te-a nascut. Réul si faptul s& piar’, F&cdtura sa raspiard Cum piere spuma pe mare, Stupitul in cirare Si bruma de soare! Nu rimani boala si rau fn tot trupul tau, Nici cat un fir de mac in44 despicat S$i-n mare aruncat! Observatii Desfacerea aceasta, dictati de Toader Prelipceanu, agricultor in Satul- Mare, districtul Radauti, si comunicat’ de Dl. Pancratiu Prelipceanu, se repeti de trei ori gi se sufld de la bolnav stupind peste umarul stang al acestuia. Note 1A se indardpta = a se intoarce indarat. 2 Cercald se numeste in Bucovina un sac mic de peste, care are forma dreptunghiular’ gi care e prins incrucis de cornuri cu dou’ arcuri de miele. Cercallt se mai numeste inci $i 0 jirebie de tort, cu care se incearc culoarea cea rosie ce-o fac femeile spre a colora diferite scule. Sub cercala din desfacerea de fati se injelege cercala din urmi. Cu cercala de prins peste se afum’ oamenii de friguri, iar cercala de tors se intrebuinjeaz la diferite descantece gi desfaceri. * Desfacerea facaturii M-am mnecat, M-am sinecat, De-ast& dimineata m-am sculat, Cofitaé de bridut in mini am luat, Pe drumul lui Traian Am plecat, La fantana lui Iordan Am alergat, Tot oftand $i suspinand Sa ma spal, Sa mA curatesc, Sa ma limpezesc De ura, De facatura, De casa, De vecini De straini, De dusmani, De tirani, De fapt Si de dat, S& se ducd pe capul cui mi-o dat. Nimeni nu m-a vazut, Nimeni nu m-a auzit, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului; Numai ea c4 m-a vazut, Numai ea c4 m-a auzit $i din gura mi-a vorbit:— Unde te duci N. oftand, Unde mergi tu suspinand? -Ta ma duc gi eu Pe drumul lui Traian, La fantna lui Jordan, Sa ma spal, Sa ma curatesc, Sa ma limpezese De uri, De facatura, De casi, De masa, , De vecini, De straini, De dusmani, De tirani, De fapt Si de dat S& se duc’ pe capul cui mi-o dat! —Taci N., nu ofta, Nu mai suspina, Ca eu de toate te-oi spala Pe parau le-oi arunca... Mana dreapta ti-oi lua, Bucium de aur cd ti-oi da, Mana stangi ci fi-oi lua, Trambit& de aur cA ti-oi da; Buciumul a buciuma, Trambita a trambita, Toat’ lumea s-a scula Si spre tine a alerga Cu cusmele-n maini, Cu pahare pline, Si-alergand a intreba Si din gur-a cuvanta: — Ce doamna, Ce cucoana? Ce-mpariateas4, Ce haitmaneasa? — C4 nu-i doamna, Nici cucoana! Nu-i imparateasa, Nici hitmaneasa! Ca-i N. cea frumoasi, Cu luna-n piept Cu soarele-n fata, La lume, la norod cu dulceati, Ca san-soare C4nd rasare, Si ca luna c4nd apune, Sa& fie drag la oricine! De mana dreapt4 mi-o luati, La cinste, la dragoste-o purtati! Tar tu ura $i facdturad De casa, De masa, De vecini, De straini, De dugmani De tirani, Si tu fapt, Si tu dat Tesiti, Pieriti Din vederile ochilor, Din auzul urechilor, Din fata obrazului, 65Din zgarciul nasului, Din piept, De sub piept, Din inima, De sub inima, Din mate, De sub mate, Din toate ciolanelele, Din toate-ncheieturelele! N. sd ramana curata Si luminati, Ca argintul cel curat, . Ca aurul strecurat, Ca mi-sa cand a ficut-o fn ziua-n care-a niscut-o, Ca tata pruncilor, Ca laptele juncilor, Ca timaia popilor, Ca vinul domnilor, Ca piperul Grecilor, Ca sarea berbecilor. Cum nu poate popa-ntra In s&batori, duminica, in biseric’ fara vin, Fara prescure Si fara tamaie, Aga s4 nu poati nici flacaii (Sau fetele) Fara de mine! Observatii Desfacerea aceasta mi-a dictat-o Maria Laca&tus din Calafindesti, sat in districtul Siretului. Fata care voieste s& fie iubiti se scoala intr-o duminic’ dis-dimineati, pan& ce nu se scoala incd nimeni, si ducdndu-se la un pardu tncepe a se spila intr-insul, rostind in acelagi timp cuvintele de mai sus. Dacé in vreo casi e trai rau, atunci gospodina casei respective, sculandu-se dis-dimineata gi luand 0 bucat& de mamiliga in mand, se duce asemenea, ca gi fata care voieste sd fie iubit’, la un parau si, spaldndu-se, rosteste si ea cuvin- tele de mai sus, in speranta c& barbatul ei de aici inainte va iubi-o si orice neintele- gere si ceart vor dispirea din cas’. intoarcerea faciturii M-am sinecat, M-am ménecat Pe cale, Pe c&rare. M-am pornit Si m-am intélnit C-o catga linsa, Prelinsa, Cu gura cascata, Cu limba-mbilati. — Unde-apuci, Unde te duci, Tu c&tea linsa, Prelinsa, Cu gura cdscata, 66Cu limba-mbalati? — C4 eu apuc Sima duc Unde oi gasi, Unde-oi nimeri Cas& cu ura Si cu facdtur’, Si cu scarbe rele, Si cu valuri grele! — Tu, catea linsa, Prelinsd, Tu stii de toate adusaturile, De toate faciturile, De toate pusaturile, Din talpa casei Pana-n varful casei, Din varful casei Pana-n talpa casei. Toate facaturile, Toate pusiturile, Toate adusaturile Te grabeste si le-aduna Sile ie-n gura Si te du la cea hait& de caini, Care are uri pe mine, ° Care mi-a facut, Si le di pe capul ei. Te sileste Si pe usa le vareste; De nu pe usa, pe fereastra; De nu-i incpea pe fereastra, Prin varful casei; Si le pune-n saldrita cu sare, {n blidul cu mancare, in patul cu culcare, ee In bucdtica cu imbucitura, in lingura cu sorbitura. Te sileste Si matele-i sboreste ' De-s de la nevast cu casi, in fata le sicleste , jn ndframa le-nvaleste; De-s de la vaduva grasa, in fata le sicleste, in stergariu le-nvaleste; De-s de la fata, in cosit& le-nvaleste Si-n fatii le gicleste; De-s de la barbat, in fata le sicleste, in palarie le-nvaleste. Eu s4 raman visin inflorit, De la munte coborat Si spre soare rasirit, Cu vin rosu stropita, Cu miere indulcita, De toti indragita; Da’ ea}, clognitd* spurcata, Sub gard aruncata, MAatur’ parasita, Pe ulita azvarlita De toti porcii guzuita’, De toatd lumea urata! Observatii Desfacerea aceasta mi-a trimis-o amicul meu DI. V. Turturean, iar d-sale j-a dictat-o o romanc& din satul Patraut de lang’ oragul Suceava. 67Fata care crede cf alta fati sau nevasta sau altcineva i-ar fi facut ca si nu fie iubita gi jucata de feciori, voind a intoarce aceasta faciturd pe capul aceluia care i-a facut-o, aduce intr-o zi de frupt ap neinceputa si, pundnd intr-insa busuioc, o descnti, rostind versurile de mai sus, iar dupa aceasta se spala pe obraz, si apa ce mai ram4ne o arunc& intr-un loc curat. Un fragment al desfacerii acesteia, cules din Sfantu Gheorghe in Transil- vania, se incepe in urmatorul mod: Coviatea, coviitea! Tu esti mare cdtea. Eu te-am finut Covatea curata, Tu esti cdtea turbata, Cu coada radicata, Cu gura ciscati... Note ‘ Verbul acesta a sbori nu I-am auzit pani acum niciodat’; poate ci este prescurtat ginsborsi, saul poate ci e un arhaism compus din ex si borf. 2 Verbul sicli ¢ uzitat atat in unele pirti ale Bucovinei, cit gi ale Transilvaniei. in Bucovina se intrebuinfeaz mai mult cu privire la pir: se sicleste pirul, adic’ se face lipicios si gretos. > Aici se infelege femeia care a facut feteica sii nu fie imbitd si jucatd de feciori. * Sub cuvantul clogniga se infelege cuibul -sau pitulul in care clocesc clostile. 5 Verbula guzui, in loc de a réima, a scurma, mi-a fost pind acum cu totul necunoscut. Spalarea urii — Buni dimineata, fantaniti Mandra si frumoasa! — Multumesc dumitale, Jupaneasa Iordaneasa! Dar ce-ai venit cu jupanul Iordan Aga de mandru gi frumos? — Draga fantanitd MaAndra si frumoasa! Eu n-am venit nici sa te beau Nici si te mandnc, Ci-am venit ca si ma bagi in tine Si s4 ma speli pe mine De ura, De gura Si de facatura, De dat, De fapt Si de aruncat, De crascare, De facare Si de uratul cel mai mare; Sa ma speli, s4 ma curatesti, Cum spali apele curgatoare $i mergatoare Toate malurile Si toate pietrele Si toate ridacinile; S& ma speli si sé ma faci Cum maica m-a facut, Sa ramAn curaté 68Si luminata, Cum sunt de la Dumnezeu lisata; Sa ma speli si sf ma-mbraci Cu cimasi de drigostele, Cu ciubote de siftiele, Si sd ma scoti afara pe disdele; Si m-alegi dintre toate celelalte fete, Cum se alege paunul din pene $i busuiocul din buruiene; lar celelalte fete si sada Pe lang garduri zbdrlite, Ca nigte tanjele parlite. Eu sa fiu in tot locul mai ’nainte, Eu sa fiu orisiunde mai sus, Cuvantul meu sa fie mai presus Dintre toti cei ce vor fi cu mine. Sa fiu draga ca sfantul soare Dimineafa cand rasare!... Vine-un jurat c-o juritoaie, Un vornic c-o vorniciti, Un vitaf c-o vatajita, Un boier c-o boierit’, Un preot ¢-o preoteas’, Un impirat c-o-mpirateasi Nu-i jurat cu jurdtoaie, Nici vornic cu vornicit&, Nici vataf cu vatajiti, Nici boier cu boierita, Nici preot cu preoteasi, Nici impdrat cu-mpdriteas4, Ca-i N. a lui N. cea frumoasa, Ca-i N. cea mai frumoas’, Mai mandr& gi mai aleas4 Dintre toate fetele Si toate nevestele. Toata lumea peste gard s-a uita Si la mine-a ciuta. Tar’ la Domni cand voi intra Cununi de aur in cap mi-a pica! Observatii Tlinca a Mielului Capra, tiganci din satul Stupca, cea care mi-a dictat desfa- cerea aceasta, cdnd face unei fete pe dra- Soste, desface si farmecd in urmitorul mod: Se duce dis-dimineatit, pnd nu risare soarele, la o fantand, si lund c-un vas api dintr-insa, rosteste versurile desfacerii acesteia, si apoi se intoarce cu apa acasi. Apa aceasta neinceputi trebuie si fie foarte curata, gi fermecitoarea care 0 aduce trebuie si 0 aduc& cu cea mai mare curfenie, si nu se spurce defel pe drum, ci si mearga gi s& vind smerit& si cu capul plecat spre pimant. Asemenea cauta fermecatoarea ca, atat ciind se duce dupi api, ct gi cénd se intoarce indariit, si nu se uite defel inapoi, nici s{ nu vorbeasc& cu cineva, ciici cum se va uita inapoi sau va vorbi cu cineva, tot farmecul n-are apoi nici un efect. Dupé ce a sosit acasi, spali cu apa adusd pe fata care-si face pe dragoste, atat pe obraz cat si pe trup, ins’ nu in jos ca de alti dat, ci in sus spre crestetul capului, rostind fn acelasi timp de trei ori la rand versurile citate. Iar dup’ ce a gitat-o de spilat, apa ce a mai rimas o aruncd fntr-un loc curat, unde nu umbl4 nimeni. 69Dupa aceasta ia putina miere, gi rostind gi asupra acesteia versurile desfacerii, o descAnt& gi pe aceasta. Cu acea miere fermecat’ unge apoi fata pe feciorul pe care fl iubeste si pe care il doreste ea ca si-i fie barbat. Se mai face desfacerea aceasta inci si in urmitorul mod: Fermecitoarea ia mai inti si intdi {arana din urma piciorului drept al unui cal si ducdind-o acasi, o pune intr-o ulcicd cu apa nefnceputa sau cu rachiu, ca sd fiarbi. In timpul fierberii si al rostirii de trei ori la rand a desfacerii, fermecdtoarea caut ca ulcica si fie legat’i la gura cu o ati. Cu o parte din apa sau din rachiu, amestecati cu {rdni si fermecati, spali apoi fata pe feciorul sau barbatul pe care doreste si-] aiba de sot, iar o parte mai mic i-o da de baut. E de insemnat inc si aceea ci fata sau fermecitoarea care este anume platiti s& intoarc’ gi si farmece pentru dansa trebuie sd le fac& toate acestea pe nestiute, ca feciorul si nu priceapi deloc, caci cum va prinde de veste si se va pricepe ce se lucrd cu dansul, nu numai ci farmecul nu se prinde, dar poate inc’ si dea si peste alte neplaceri, si atynci toat% munca e in zadar. Dup& ce in modul aritat /-a uns cu miere gi i-a dat si bea din bautura fermecata, din minutul acela feciorul cdruia i s-au facut toate acestea se zice ci umbli mort dupi fata care i-a fiicut. $i de ar fi fata ct de urata gi de sluta, el dupa nimeni nu se bate aga de tare ca dupa dansa. inc’ o Himurire: Roménii din Bucovina au datina de a pune pe lang& fantanile lor un fel de ingraditura patrata, facutd gi incheiata din 12-14 bamigoare cioplite, cu putin ceva mai lungi de cum fine zidul fantanilor, Aceasta ingraditura se numeste disdele. Tineretul roman din Bucovina inditineazd mai totdeauna gi mai ales vara de a juca afara, intr-un loc deschis. Fetele care nu joac stau cam de comun sub um- bra unor sflcii sau alti arbori, sau in apropierea unui gard, si de acolo privesc apoi la joc, pana ce una sau alta dintre dansele e chemati si joace. lar fetele ce nu sunt luate Ja joc stau locului, privind cum joaca alti, pand la un timp, si apoi urandu-li-se de atata privire gi stare degeaba, se duc pe acas. Deci prin versurile: lar celelalte fete si sada Pe langa garduri zbarlite, Ca niste tanjele parlite, doreste fermecdtoarea ca toate celelalte fete si nu fie nicicdnd luate la joc, ci si stea pe linga garduri si s& priveascd cum va juca $i va petrece numai ea singurd. * De iesit din ura — Buna dimineata, vidri de balta! —Multumesc dumitale, mandra fata! Da’ ce-mi zici mie vidra de balta? — Cum nu ti-oi zice Si cum n-oi veni Tie a ma jelui? Ca eu m-am aflat C4nd am sinecat Siam manecat 70Din dos fnchinata, in fata baligata, De ura-ncarcata, De ura feciorilor, Sia fetelor, Sia satului, $i de-aceea am venit Ca si ma speli, $4 ma limpezesti, Si ma curatesti De ur, De facatura, De dat, De fapt, De cargcare, De facare, De uratul cel mai mare; Sa ma speli, $4 ma curdtesti, S& ma limpezesti, $a ram4n curaté Si luminata, Ca tata pruncilor, Ca laptele juncilor, Ca timdia popilor, Ca vinul Domnilor; $4 ma curatesti Ca piperul Grecilor, Ca sarea berbecilor. Cum nu poate popa in bisericd intra Si de slujba-a se-apuca Fara vin, fara timaie $i fara de prescure, Aga sa nu poata Flacaii fara de mine! Sa mi speli, si ma curatesti Si s4 ma limpezesti, Ca eu ma plangeam Si ma ofileam, Nime-n lume nu ma auzea, Nimeni nu mi vedea, Numai Maica Domnului Din poarta cerului. Si ea cand auzea Mili i se facea, Jos pe scara De ceara Se scobora, Si din gur-aga vorbea: — Ce plangi N., Ce te tanguiesti, Ce te izbesti, Ce te ofilesti? Ca eu mai frumoasi purta-te-oi, De mfna dreapta lua-te-oi, Pe pardu in sus duce te-oi, Jn volbura cu mir zvarli-te-oi, Cu mir mirui-te-oi, Cu aghiasmi de cea mare stropi-te-oi, Cu miere indulci-te-oi. . CAti feciori cu tine s-or intalni Ca de miere s-or indulci, Ca de soare s-or incalzi Alta nu le-a trebui! Observatii Desfacerea sau farmecul acesta mi La dictat Ilinca a Mielului Capra, tiganc& din Stupca. 7Fata care nu este iubit de feciori din cauza ca, dupa credinta ei, alta fat sau altcineva i-ar fi facut anume ca si nu fie iubita de nimeni, se duce intr-o marti dis-dimineata, cind e lund noua, la un pardu gi, scildandu-se intr-acesta gi spalandu-si tot corpul de la cap in jos spre Picioare, rosteste versurile farmecului. Iar dupa ce a gatit de rostit versurile, incheie farmecul zicfnd: ,,sd fiu mai sus decat tofi, vorba mea séi fie mai presus decdt a tuturora, eu sé fiu pretutindeni mai inainte, la mine sd se uite si cei mai mari oameni!“ Din aceasta fapta, cuget& fata farmazoan ca feciorii incep indati ao iubi gi a le fi mai draga decat oricare alti fat. Insti cautd ea ca, atat atunci cind se duce la paru, ct si atunci cand se scald& gi se intoarce fnapoi de la pardu, si n-o vada nimeni, cici cum va vedea-o, farmecul n-are nici un efect. * Desfacerea urilor Joi de dimineat& m-am sinecat $i m-am manecat, La sfanta rugd m-am gitat, Camesi cu ghivizi am imbracat, Cu fotd ' m-am imprejurat, fn brau de sama? m-am incins, Cu ciubote galbene* m-am inciltat, Manunchi de busuioc in mana dreapta $i bucium de aur in mana stanga Am luat, si m-am gr&bit, Spre sfanta bisericé m-am pornit Cu cdutdtura gangurului Si cu graiul cucului. Cand din guriti vorbeam, Taftdé * ghivizie croiam; CAnd din gurit& cdscam, Margiritar alb varsam. Cand in miez de cale, de cirare, M-au intalnit trei fermecitoare, Trei farmecdtoare ing4ndtoare, Poale albe mi-au intins, Calea mie mi-au cuprins, Din haine de dragoste m-au dezbracat fn haine de uri m-au imbricat, Sange de om mort in obraz mi-au dat, C4nd in biserica am intrat, Usile s-au inchis, Facliile s-au stins, Mesele s-au strans, Preotii de citit au stat, Toata lumea cu dosul s-a inturnat. Eu tare m-am sup4rat, Din bisericd m-am inturnat Si-am prins a m& vaita, Amar a ma migela * Cu glas lung pana in cer, Cu lacrimi pana-n pamant. Nime-n lume n-a vazut, Nime-n lume n-a auzit. Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Siea cum a auzit $i pe mine m-a vazut, 72Pe scara de aur s-a scoborat Sidin gura mi-a vorbit: N. ce te vaierezi, Ce te miselezi (Cu glas lung pana la cer, Cu lacrimi pand-n pamant? -Da’ eu cum nu m-oi vaiera $i cum nu m-oi misela Cu glas lung pana la cer $icu lacrimi pana la pamant, C4 eu joi dimineati m-am sinecat $i m-am méanecat, La sfanta rugi m-am gatat, Cimasa de ghivizi am imbricat, Cu foté m-am imprejurat, Cu ciobote galbene m-am incilltat, Cu brau de gam m-am incins, Manunchi de busuioc in mana dreapta, Bucium de aur in mana sténga Am luat, si m-am grabit, La sfanta biserici m-am pornit Cu ciut&tura gangurului, Cu graiul cucului; Cand din gurité vorbeam, Taft ghivizie croiam, Cand din gurité cis¢am, Margiritar alb varsam, Cand am fost in miez de cale, De cale si de carare, M-au intalnit trei fermecatoare, Trei fermec&toare ingdnatoare, Poale albe mi-au fntins, Mie calea mi-au cuprins, Din haine de dragoste m-au dezbricat, fn haine de uri m-au imbricat, Sange de om mort fn obraz mi-au dat; CAnd in biserica am intrat Usile s-au inchis, Facliile s-au stins, Mesele s-au strans, Preofii de citit au stat, Toat’ lumea cu dosul s-a inturnat! —Taci N. nu te vaiera, Nu te misela Cu glas lung pana in cer, Cu lacrimi pani-n pimant, C4 eu de mina dreapta lua-te-oi, Pe cirare dreapti duce-te-oi, Pe cirarea lui Adam La fantina lui Iordan, Buzdugan de aur oi arunca, Cu mana dreapta J-oi lua, Si eu de uri c& te-oi spala Din cap pana-n grumaz, Din grumaz Pana-n umeri, Din umeri Pana-n mijloc, Din mijloc Pana-n glezne, Din glezne Pana-n calcaie, Din cilcaie Pana-n degete... Joi dimineat m-am sinecat 73Pe scarf de aur s-a scoborat Si din gura mi-a vorbit: -N. ce te vaierezi, Ce te miselezi Cu glas lung pani la cer, Cu lacrimi pani-n pamant? —Da’ eu cum nu m-oi vaiera Si cum nu m-oi misela Cu glas lung pani la cer | Sicu lacrimi pnd la pamant, CX eu joi dimineaté m-am sinecat Si m-am ménecat, La sfanta rug’ m-am gatat, Camasi de ghivizi am imbracat, Cu fot’ m-am imprejurat, Cu ciobote galbene m-am inciiltat, Cu brau de gama m-am incins, Manunchi de busuioc in mana dreapta, Bucium de aur in mana stanga Am luat, si m-am grabit, La sfanta bisericd m-am pornit Cu cdutatura gangurului, Cu graiul cucului; Cand din gurité vorbeam, Tafta ghivizie croiam, Cand din gurité ciscam, Margiritar alb varsam,; Cand am fost in miez de cale, De cale si de carare, M-au intalnit trei fermecdtoare, Trei fermecatoare inganatoare, Poale albe mi-au intins, Mie calea mi-au cuprins, Din haine de dragoste m-au dezbracat, fn haine de uri m-au imbricat, Sange de om mort in obraz mi-au dat; Cand in bisericd am intrat Usile s-au inchis, Facliile s-au stins, Mesele s-au strans, Preotii de citit au stat, Toat’ lumea cu dosul s-a inturnat! —Taci N. nu te viiera, Nu te misela Cu glas lung pana in cer, Cu lacrimi pana-n paimant, C& eu de mana dreapta lua-te-oi, Pe carare dreapt’ duce-te-oi, Pe c&rarea lui Adam La fantana lui Jordan, Buzdugan de aur oi arunca, Cu mina dreapta J-oi lua, Si eu de uri ci te-oi spala Din cap pana-n grumaz, Din grumaz Pana-n umeri, Din umeri Pana-n mijloc, Din mijloc pana-n glezne, Din glezne Pana-n cilcaie, Din calcaie Pana-n degete... Joi dimineati m-am sinecat 73Si m-am manecat, La sfanta rugi m-am gitat, C&masa cu ghivizi am imbricat, Cu fot m-am imprejurat, Cu brau de sama m-am incins, Cu ciubote galbene m-am fncdltat, Manunchi de busuioc in mana dreapta, Bucium de aur in mana stangi Am luat, si m-am gr&bit, La sfanta bisericd m-am pornit Cu cdutarea gangurului Si cu graiul cucului. Cand din gurité vorbeam, Taft ghivizie croiam, C4nd din gurité ciscam, Margaritar alb varsam. Cand in biseric’ am intrat, Usile s-au deschis Facliile s-au aprins, Mesele s-au fntins, Preotii la slujba au stat, Tofi cu fata la mine s-au inturnat, Cu inimile plecate, Cu cusmele ridicate, Cu miinile sarutate. Jar& eu m-am inturnat, La sfintele icoane m-am inchinat. Si-am ramas curata $i luminata, Cum sunt de la Dumnezeu lasata $i de preot botezata. Si-am rémas curata, amin, Ca soarele in senin! Observatii Desfacerea aceasta, dictata de Anita Dorogu, romanc& din Mahala, sat romanesc peste Prut, nu departe de Cernauti, mi-a trimi-o DI. George Tomoiaga, cantor bisericesc. Note ' Fotd se numeste un fel de prigitoare de mitase cv varste rosii si galbene sau albastre gi rosii, care se purta mai demult foarte tare de ctre roméncele din Bucovina. Acum ins rar care roménc o mai poartd. 2 Samedi sau sam e un fel de brdu turcese, pe care-I purtau mai demult atét romani cft 5i romincele. * Datina de a purta ciubote de siftian galben exist in prezent numai in unele sate din ginutul Cernuti. Mai demult insa se purtau ciobote galbene $i in celelalte parti ale Bucovinei. * Si-n putregai. Aist om Ce i-am desfacut Sa ramna curat, Luminat, Ca argintul la sleit, Ca apa la izvorat, Ca busuiocu-n floare, Ca sfantul soare C4nd rasare. Cum am zis, aga s& fie, De leac in veci si rimaie! Observatii Desfacerea aceasta, culeas& tn Vicovul-de-Sus, districtul R&dauti, mi-a comunicat-o dl. Dim. Onciul, profesor. La desfacerea aceasta, care se rosteste de trei ori, se ia apa din noudizvoare. Dup4 ce s-au rostit versurile, persoana pentru care s-au rostit se spali cu apa pregatita, iar apa cu care s-a spalat se pune intr-o oald gi se duce pe o jnvartitoare ce se invarteste indarat, nu dup soare. Atunci se crede ca acela ciruia is-a desfacut are si-1 stie pe cel vinovat. in fine, mai e de insemnat inca gi aceea ci desfacerea aceasta e unica din intreaga colectie de faté care ne araté chipul si obiectele ce le intrebuinteazi romancele cand vrajesc. Note " Jare. Nu stiu sigur ce inseamna, seaman insi a fi jebrina sau lana broastei. 2 Desbriina, in alte parti ale Bucovinei se tice a desharna =a dezlipi desbina. 3 Mustegai = mucegai, * Tot de fapt Venit-au, venit, Pe-ascuns c-au sosit, Cine, cineritele ' $i vecindritele’, Cu ciungi mari ciungiti, Cu caini imputiti, Cu harcdituri Si stopituri®, Cu aruncaturi Si cu facaturi, Cu gatlan de lup, Si cu par de lup, Cu lut De la mormant, Cu piedicd de om mort Legata de 99 ori ciot, Cu smoala De la moara, Cu os de la misernita, Cu puzderie de la melita, Cu rositura de pe copaci, Cu scoarfa de pe razlogi, Cu surcele de la feresteu Si cu scAntei de la ceatliu *, Cu oud clocite, Cu ite parasite, Cu cos de rac Si cu piei de drac, Cu canepi de pe camp ramasa, Cu piele de broasca raioasa, Cu racditura Si cu scurmatura Neagri de giina, Sicu tina De gaina, Cu tind de la topila Cu scursuri de pe tocila, Cu tarnd neagra din rapa Si cu coada de noparca *, Si-n prag lui N. le-a turnat, Si-acolo ca le-a lisat, Si mi-a turnat Fapt in cale, Fapt in carare. N. din casa a iesit Si-ntr-insele a pasit, 79Seama bine n-a luat Si-ntr-insele a calcat, Cat ochii mai nu gi-a scos, Cat mAinile nu si-a rupt, Picioarele nu si-a frant. Si-a prins N. a plange Cu lacrimi de sange, Si-a se vaiera, Si-a se cdina, Si-a se tangui, Si-a se glisui Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pan4-n pamant. Nimeni nu I-a vazut, Nimeni nu 1-a auzit, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului. Numai ea ca l-a vazut, Numai ea |-a auzit, $i pe nume I-a strigat $i din gur’ a cuvantat: ~ De ce plangi tu, Calistrat, Ce te vairezi, Ce te cdinezi, Ce te tanguiesti, Ce te glasuiesti Cu glas mare pAna-n cer, Cu lacrimi pan&-n pamant? — Da eu cum n-oi plange Cu lacrimi de sange, Cum nu m-oi vaiera, Cum nu m-oi cdina, Cum nu m-oi téngui, Cum nu m-oi glasui Cu glas mare pani-n cer, Cu lacrimi pana-n pamant, Daca mi-au venit, Pe ascuns au sosit, Cine, cineritele Si vecinaritele, Cu ciungi mari ciungiti, Cu cAini imputiti, Cu harcaituri © Si cu stopituri, Cu aruncaturi Si cu facdturi, Cu gtlan de lup Si cu par de lup, Cu lut De la mormant, Cu piedica de om mort Legata de 99 ori ciot, Cu smoala De la moar’, Cu os de la misernit& Cu puzderie de la melit&, Cu rositura de copaci, Cu scoarti de pe razlogi, Cu surcele de la feresteu Si cu scdntei de ceatliu, Cu oud clocite, Cu ite parasite, Cu cog de rac Si cu piei de drac, Cu canepa de pe camp rimasi, Cu piele de broasc& raioasa, Cu racéitura Si cu scurmatura 80Neagra de gaina, Si cu tind De gaina, Cu tind de la topila, Cu scursuri de pe tocila, Cu {arn neagra de rapa Si cu coada de noparca; Si-n prag mi le-a turnat $i-acolo ca le-a lsat, Si mi-a turnat Fapt in cale, Fapt in carare; Eu din casi am iegit $i-ntr-insele am pasit, Seama bine n-am luat Si-ntr-insele am cilcat, incAt ochii nu mi-am scos, Picioarele nu mi-am frant, $i mainile nu mi-am rupt! -Taci N., nu mai plange Cu lacrimi de singe! Nu te cdina, Nu te vaiera, Nu te tangui, Nu te glasui Cu glas mare pana-n cer, Cu lacrimi pand-n pamant, Ca eu-s vrednica Si puternicad Sa te lecuiesc Si sa-ti folosesc. De mana dreapta te-oi lua, Pe scara de-aur te-oi inalta, 81 Pe cal galben te-oi incaleca, Pe drumul lui Traian Porni-te-oi, La fantana lui Jordan Duce-te-oi, De trei ori te-oi cufunda, De toate relele, cAte-i avea, De toate te-oi spala! Sfanti Maica Domnului, Sus din poarta cerului Astfel cum a cuvantat Sucna de matasa alb-a luat, Pe bratele lui N. a intins-o, Scara de aur a slobozit, fnaintea lui N. a iesit, De mana dreapti I-a luat, Dipe soare |-a-nturnat, Pe scar de aur ]-a-naltat, Pe cal galben l-a-ncalecat, Si-apoi la drum c-au plecat. Si-au mers pe drumul lui Traian, La fantana lui Jordan. Si-acolo cum au ajuns, De mifina dreapta I-a luat, Dipe soare ]-a-nturnat, fn fantana |-a bigat, De trei ori ]-a cufundat, De rautiti l-a spalat. Coroana de spini Din cap i-a luat, Coroana de aur In loc i-a asezat. Scoarta de stejarDe pe obraz i-a dezlipit, Coala de hartie alba Pe obraz ca i-a lipit. Din cémasa de urzicd L-a dezbracat, fn cimas& de dragoste L-a imbriacat. Din brau de sarpe L-a descingat °, Cu brau de dragoste L-a incingat. Din opinci de caine L-a descaltat, fn papuci de buiemastru L-a incaltat. Si-ncé Maica Domnului Cu-atata nu s-a lasat. Noua armiasari a strigat, Nou armasari negri, Ponigri, Negri ca corbul $i iuti ca focul, Nou armasari strigat-au, Nowa armasari venit-au, De gura mutiti, De vederi orbiti, De ochi inholbati, De picioare-mpiedicati, Cu cozile innodati. Maica Domnului, Cum armasarii au sosit, Gura cd le-au desmutit, Vederea le-au desorbit, Ochii ca le-au desholbat, Picioarele le-au despiedicat, Cozile le-au deznodat. Armésarii au ingenuncheat Si pe N. ca l-au spalat De toate faciturile, De toate aruncaturile, De toate harcditurile, De toate stopiturile, De toate rautitile, De tot faptul Si de tot datul. Bine spalatu-l-au, Bine limpezitu-l-au. Fapt gi urd i-au luat Si pe codri c& le-au dat, Pe butuci bortosi, Si pe carpini grosi. Cu limbile cd 1-au lins, Facaturile le-au strans, Cu nirile au suflat, fn vant c& le-au aruncat, Unde cAini negri nu latra, Unde cucogi negri nu canta, Vac& neagra nu se mulge, $i unde fat& fecioar’ Cosit& neagra nu-mpleteste... Cine i-a facut c-o mani, Eu fi desfac.cu doua; Cine i-a facut cu doua, Eu fi desfac cu trei; Cine i-a facut cu trei, Eu ii desfac cu patru; 82Cine i-a facut cu patru, Eu fi desfac cu cinci; Cine i-a facut cu cinci, Eu fi desfac cu gase; Cine i-a facut cu gase, Eu ii desfac cu gapte; Cine i-a facut cu sapte, Eu fi desfac cu opt; Cine i-a facut cu opt, Eu fi desfac cu noua; Cine i-a facut cu noua, Eu ii desfac cu amandoua Mainile mele Toate facaturile cele rele. Sa se duca Fapt si facatura, Dat si-aruncatura Din vad in vad, Pana-n noua vaduri. Si-apoi sa sara pe-uscat, S& se ducd Pe capul celui vinovat, $i-acela din veac in veac Sa nu-si mai deie de leac! N. sa rimana curat, Luminat, Ca argintul Sica aurul. Cum nu pot mérsifii’ Fara sare $i flamanzii Furi mancare, 83 insetatii Fara apa, Aga sa nu poata Lumea toata De acuma inainte Fara de-acest om cuminte, Caruia i-am desfacut. Desfacerea de la mine, Leacul de la Dumnezeu! Cum am zis, asa sa fie, De leac in veci sa ramaie! Observatii Fermecitoarea, rostind de trei ori la rand versurile desfacerii acesteia, pe care mi-a dictat-o Domnica Popescu, romanci din Ciudei, balbaie intr-o galeaté cu apa cu o ramurea verde de rachita. Dupa aceasta, cel cu faptul bea pe inima degart cate o {ara din apa intr-acest chip descAntata gi fermecatd in cele trei zile de post ale siptimanii, adicd luni, miercuri gi vineri. Note * Poporul din cele mai multe parti ale Bucovinei rosteste cin gi cindl pentru cuvintele fin si find, Deci eu cred c& in versul de fafi e vorba despre fine, finerite. ? fntr-o variant a desfacerii acesteia, culeasi in Vicovul-de-Sus, figureazi vecinifele, in loc de vecindrifele. Versurile respective sun’ aga: Cin, cinerifele, Rele vecinitele. 2 Stopituri = stupituri = scuipituri, pl. de la stopiturié = stupituri, si aceasta de la stupit, cici Bucovinenii zic stupit sia stupiin loc de scuipit si a seuipi.* Ceailétu se numeste 0 nuia groasit de fag sau de carpen sau de alt lemn vanjos, lunga ca de vreo trei metri, cu care se cetluiesc, adic cu care se strdng la un loc lemnele incdrcate in care sau stinii, ca si nu cad’ jos. Ceatlaiele se taie totdeauna de la ridicin’. 5 Noparca se pronunti in unele parti ndparcd 6 Descingat si incingat, forme locale in loc de descins si incins. 7 Mairsit,-d, pl. marsiti,-e. O viti care se bate foarte tare dupi sare, care linge locurile cele strate, se numeste in unele pirfi ale Bucovine marsita, masc. marsit. Dar si oamenii care se bat dupa sare se numese marsifi. Tardsi de fapt Draga zi de azi! Sambata Dimineati M-am sculat, Fuga pe usa Am luat, in fapt am cilcat, Capul mi l-am rupt Mainile mi-am frant. Fapt in cale, Fapt aruncat in carare, Fapt adus, Fapt supus, Fapt trimis Cu mate de arici, C-untura de caine, Cu ou clocite, Cu ite pardsite, Cu tind Din topila, Cu smoala De la moara, Cu bugeag de pe biserica, Cu farand de Ja morméant, Cu piedic’ de om mort, Cu sagnd (?) de cal, Cu stavila De iapa, Cu surpatura De rapa... Cu opinci de caine M-au incaltat, Cu contog de lup M-au imbracat, Cu brau de spini M-au incins, Si iglic de urs fn cap mi-au pus, Soarele mi l-au ascuns, Si pe mine m-au facut Ciung parlit, C&rbune potolit, $i pe munti m-au azvarlit, Nimanui n-am trebuit, Acolo m-au lasat de pierit. Eu am prins a ma gldsa Si-a striga Cu glas mare Pana-n cer, 84Cu strigare Pe sub cer, Cu lacrimi pana-n pamant. Nimeni nu m-a auzit, Nimeni nu m-a vazut, Numai Maica Domnului Din naltimea cerului. $iea cum m-a auzit Sicum m-a vazut, Pe sciri de aur, S-a scoborat, Si-n cArje de-argint S-a sprijinit, Brate sfinte a intins, Calea-ndat& mi-a cuprins, $i pe mine m-a-ntrebat Si din gur-a cuvantat: —Ce te miselezi, Ce te vaierezi, Cu glas mare Pani-n cer, Cu strigare Pe sub cer, Cu lacrimi pand-n pamant? -Eu cum nu m-oi migela ' Sicum nu m-oi vaiera, Daca, draga zi de azi, M-am sculat Si fug-am dat, in fapt am cilcat, Capul mi l-am rupt, Mainile mi-am frant; Fapt in carare, Fapt aruncat in cale, Fapt adus, Fapt supus, Fapt trimis Cu mate de arici, C-untura de cdine, Cu oud clocite, Cu ite parasite, Cu tind Din topila, Cu smoala, De la moara, Cu bugeag de pe biserica, Cu {&rna de la mormant, Cu piedicd de la om mort, Cu sagni de cal, Cu stavila De iapa, Cu surpatura De rapi... . Cu opinci de cane M-au inciltat, tn contos de lup M-au imbriacat, Cu brau de spini M-au incins, Si islic de urs fn cap mi-au pus, Soarele mi l-au ascuns, Si pe mine m-au facut Ciung parlit, C&rbune potolit, Pe munti m-au azvarlit, 85Nim&nui n-am trebuit, Acolo m-au lasat pierit. Maica Domnului De mana ca m-a luat, Pe calea lui Train M-a indreptat, La fantana lui Iordan M-a dus, Apa intr-o oal& noud A scos, De trei ori m-a cufundat, Tare frumos m-a splat, Frumos m-a curatit, Frumos m-a limpezit. Din opinci de caine M-a desciltat, fn opinci de argint M-a incaltat, Din brau de spini M-a descins, $i din braul soarelui M-a incins. Din contog de lup M-a dezbricat, Islic de urs din cap Jos mi-a luat, Cununi de aur in cap Mi-a asezat, Soarele in piept mi-a pus $i luna-n spate, Jar pe umerei Cei doi luceferei Ce rasar in zori de zi, Soarele mi-a luminat 86 Si pe mine m-a facut Curat(a), Luminat(a) Ca de la Dumnezeu dat(&). Pe cal galben am incilecat, La joc am alergat, Cati m-au vazut, Tofi s-au minunat; Eu in frunte am cazut Si tuturor le-am placut! Observatii Desfacerea aceasta e din Voitinel, sat in districtul RAdauti. * Desfacerea faptului — Buna dimineata, apa lind! ~ Multumesc d-tale, gospodina! ~ Apa lin’ gi curatt De Ja Dumnezeu lsat’! Tie-nchinu-ma, Rogu-ma, S8-mi dai cele noua fete Curate $i luminate, Cu mnecile suflecate, Sa-mi desfac& ist fapt mare. De-i fapt de nene, De-i fapt de mama, De-i fapt de frate, De-i fapt de sora,De-i fapt de vecin, De-i fapt de strain, De-i fapt de vecina, De-i fapt de straina, De-i fapt cu picioare de iepure, De-i fapt cu broasc& rapanoasi, De-i fapt cu piele de sarpe, De-i fapt cu seu de la moard, De-i fapt de mal risipit, De-i fapt cu muci de mogneg bitran, De-i fapt cu stupit de femeie burduhoasi, De-ifapt cu streang de spanzurtoare, De-i fapt cu os de om mort, Rogu-ma, inchinu-ma, La voi noua fete curate, Luminate, Cu manecile suflecate, Cu poalele ridicate, Sa-mi desfaceti ist fapt mare. Luafi nouazeci gi noua de spusoare, Nouazeci si noua de harlecioare. Nouazeci si noua de greblute, Nouazeci gi noua de furcute, Nouazeci si noua de maturele, $i nouazeci si noua de oborocele, Faptul de graba si mi-I strangeti, Cu s&pusoarele fl radeti, Cu harletele 71 sipati, Cu greblutele il greblati, Cu furcutele fl infurcati, Cu maturile fl m&turati, Si-n oborocele il incarcati, Si-1 duceti din sat in sat, Pe capul celui vinovat, imprejurul satului, Pe capul vinovatului. Peretii ti dezlipiti Ferestrele fi stricati, fn varful casei il turnati. S& cure in masa lui, in cina lui Si-n hodina lui. Eu sa raman curat’, Luminat& Cum sunt de la Dumnezeu lasat& Si de popa botezati; Eu sa ramAn ca soarele-n senin Curat&, amin! Observatii Desfacerea aceasta, dictat& de Anita Dorog, din satul Mahala, mi-a trimis-o Dl. Gheorghe Tomoiagi, cantor bisericesc. Fata care crede cd i-ar fi facut cineva pe fapt ca sé nu fie iubitd si jucati de feciori, se scoala intr-o zi dis-dimineati, i ducdndu-se inainte de rasdritul soarelui la o apa curgatoare, se scald& intr-insa rostind in acelasi timp versurile desfacerii. Facdnd aceasta, crede ea c4 tot Saptul trimis asupra ei 1] intoarce pe capul aceluia care i ]-a trimis, iar ea incepe din ziua aceea a fi iubit4 gi jucata la orice petrecere. 87Desfacerea relelor M-am sinecat, M-am manecat, Miercuri dis-dimineati M-am sculat Si m-am gatit, M-am podobit, Ca soarele cand fi rdsdrit. Da’ vrajmasele Si pizmasele M-a pandit, Si-nainte mi-a iesit, Si n-a stat, Nu m-a intrebat De viata cum vietuiesc Si de trai cum traiesc. Da’ ele m-a pus Calare pe-un urs, Si mi-a pus in cap Comanac De drac, $i broascd raioasa, Foarte uracioasa, tn fata mi-a scris, Si apoi s-a dus. Eu m-am vaierat Si m-am cainat, Si m-am tanguit Si m-am glasuit Cu glas mare pani-n cer, Cu glas mic pan4-n paméant. Nimeni nu m-a auzit, Nimeni nu m-a vazut, Numai Maica Domnului Sus din naltul cerului. Numai ea m-a auzit, Numai ea c4 m-a vazut. Si ea cum m-a auzit, Cum m-a vazut, La mine s-a scoborat Si din gur& mi-a vorbit: ~ Taci, omule, taci! Nu te cdina, Nu te vaiera, Nu te tangui, Nu te glisui Cu glas mare pani-n cer, Cu glas mic pani-n pimant, Ca eu de m&na cea dreapt& Te-oi lua $i te-oi duce Pe cararea lui Adam, La fantana lui Jordan; Cu cofifaé de bradan Din fantana lui Jordan De trei ori ap-oi lua, $i pe tine oi turna Si te-oi spila, De toate relele Mi te-oi limpezi, 88De toate relele Mi te-oi curati, Si-n corabiuta mea Te-oi arunca, Si vei arata Mult mai frumusel, Si mai spalatel, Ca la maica ta, Care te-a nascut Si mi te-a crescut... Cu trup de romani’, Cu glas de cuculit4, Cu ochi de pauni Istui om i-am desfacut. Pana oamenii Cu dansul n-or grai, Sa le par’ c-or plesni. Sunt fete Si neveste in lume mai frumoase, Da-s c&tele bardahanoase. Si sunt oameni gi flicdi Mai frumosi, Da’ toti is broscoi Raiosi, Si lupi flocosi. Observatii Desfacerea aceasta, culeasi din Vicovul-de-Sus, mi-a comunicat-o Dl. Dr. Dim. Onciul, profesor. 89 Desfacerea impedicaturii M-am sinecat, M-am méanecat, Din pat de-argint m-am sculat, Pe obraz m-am spilat, in straie de-argint m-am imbracat, La Maica Domnului m-am rugat. Si-am voit si ma pornesc la joc, Dar m-am gisit stand in loc, De picioare-mpiedicata, De mini legata, De gura muta, De urechi surda, De ochi chioara, De nas carna, De picioare chilava, Side urata Si de sluta, Nu m-am putut defel gati, Nu m-am putut impodobi, Nu m-am putut la joc porni. Atunci am prins a plange Cu lacrimi de sange, Si-a ma caina, Si-a ma vaiera. Nimeni nu m-a auzit, Nimeni nu m-a vazut, Numai Maica Domnului Sus din poarta cerului.Siea cum aauzit Si m-a vazut, Pe scara de aur s-a scoborat, La mine-a venit Si din guri mi-a vorbit: ~ Ce te cainezi, fata Mandr si frumoasa? — Da’ eu cum n-oi plange Cu lacrimi de singe, Cum nu m-oi vaicira Si cum nu m-oi cdina, C4 Duminicd din pat De-argint m-am sculat, Cu straie de-argint m-am imbriacat, La Maica Domnului m-am rugat, Si-am voit si m& pornesc la joc, Dar m-am gisit stand in loc, De picioare-mpiedicata, De miini legata, De gur’ muti, De urechi surda, De ochi chioar&, De nas carni, De picioare chilava, Si de urat% Si de sluta, Nu m-am putut nicidecum gati, Nu m-am putut impodobi, Nu m-am putut la joc porni. — Taci, fata mAndra gi frumoasa, Nu fi aga de fricoasi! C& eu de gur& te-oi desmuti, De ochi te-oi deschiori, De nas te-oi descarni, De picioare te-oi deschilavi, Si tu te-i putea gati, Te-i putea impodobi, $i la joc te-i putea porni. Toate uratele Si slutele, Toate guresele Si chilavele Cu matura le-oi matura, fn gunoi le-oi arunca, Giinile le-or scurma Si-n picioare le-or cilca. Pe tine de mana lua-te-oi, Pe la mese pline purta-te-oi, Cu miere indulci-te-oi, Cu pahare de vin ad&pa-te-oi, Cu paie de busuioc scilda-te-oi $i te-oi sclda cu paie de busuioc Ca si te ia toti feciorii la joc. Feciorii pe gard sta Si se vita $i se-ntreba: Ce ’nilteasa, impariteast Va veni Si la joc va fi? Nv-i ’nalteasa, Nu-i ’mp&rateasa, C4-i N. cea frumoasa, Dintre toate mai aleas&; C&-i N. cu miere indulcit’, Cu pahare de vin ad&pat’, 90pate de‘busuioc scat, Scildat’ cu paie de busuioc, Ca s-o ia toti feciorii la joc! Observatii Desfacerea aceasta, culeasi in Patraut, nni-a trimis-o DI. V. Turturean, preot. * CurAtirea facaturilor Duminic& dimineat’ m-am sculat, Pe cale, pe cdrare am apucat. Dar cum m-am pornit, M-am si intalnit Cu Vasilinele Si cu Madalinele, Cu cimigi nou imbricate, Cu poale albe suflecate Si cu ciobote inciltate, Cu 99 de sape, Cu 99 de greble, Cu 99 de maturi, Cu 99 de lopeti. Si cum le-am tlnit, in cale le-am oprit, Din gurd le-am vorbit: -Unde va duceti voi, fete! Cu c&masi nou imbracate, Cu poale albe suflecate $i cu ciobote incaltate? Cu 99 de sape, 099 ce gehle, Cu 99 de maturi, Cu 99 de lopeti? — Ne ducem la biserica! —La biserica nu mergeti, Ci mai curAnd va intoarceti, PeN. catati, LaN. alergati, Facaturile $i toate urile Din capul ei le-apucati, Cu sapele le sapati, Cu greblele le greblati, Cu maturile le maturati, Cu lopetile le luati, fn Marea Neagri le-aruncati, C4 din Marea Neagr-a iesi, Armiasar negru s-a ivi Si peste N. c-a sari, Foarte mandru a spila-o, Foarte mAndru-a limpezi-o, Foarte mandru-a curati-o De toate facdturile Si de toate urile, $i N. a ramane curaté $i luminati, Ca argintul strecurata De Maica Domnului lisata! Observatii Aceasti desfacere, dictaté de o romanca din satul Stulpicani, mi-a comunicat-o DI. V. Turturean. 91Fata care crede ci i-a facut cineva, si din cauza aceasta nu se poate mirita, se scoali intr-o duminicd dis-de- dimineat& inainte de ras&ritul soarelui, se imbracd in hainele cele mai frumoase ce le are, si astfel se duce apoi la o apa curgatoare din apropiere, ca de acolo si ia gi s& aducd apa neinceputd. Dupi ce soseste Ja api, taie mai intai in crucis cu niste foarfece, pe care asemenea le-a luat cu sine, in ap incotro merge apa $i indarat tot in crucig, zicand: Eu nu tai apa, Ci tai piedica Ursitului meu $i-alesului meu, A mea despre dansul, §i-a lui despre mine! Dupi aceasta ia api, se intoarce cu dansa acas& si aici, luand un m&nunchi de busuioc si purtindu-1 prin apa adusi, Tosteste versurile de mai sus ale desfacerii. Cum a rostit cuvintele de mai sus, se spal& cu apa astfel descAntati si fermecati. fn fine, mai e de insemnat inci gi aceea ci fata care voieste si-si desfaci, atunci cand se duce Ia api, poate lua si pe o alta fata cu sine. Trebuie ins si caute ca nimeni sa nu le vada, nici cand se duc, nici cand se intorc, cici apoi desfacerea nu poate avea efectul dorit. 92