PERSONAIE: ION, 9040 de ani, vista divagilor ALIN, idem, preten de divagats PROFESORUL, 50 de at, cel mult DORINA, 20 de ant MAGDA, 28 de ani ACTUL I LLocuinta Jui Ton © camerd mobile simpla, de burac. (© mirujd, un flr de cleat, 0 scindurd de eflcat. O chiu- bell a eapul patulul, Un ealorifer cate a0 poate impinge ‘mat tncolo, mai incoace — pe o and. Destul de trim tnd Untru Pe fereastré se sede, afard, wn saleim. Camere are fi 0 us care ar da tn balcon — trebule od se sugerece ‘cumva enstenfe unl Balcon, ION (la wreche, confidenfial): Secolul sta mi-a distrus fora intestinala, ALIN (speriat) : Aoleu ! E rau de tot, TON : E cel mai mare ru pe eare-1 poti face unul dugman. ALIN : Unui prieten. TON ; Unui veein, fnainte, i omorai pisiea, ALIN : Acum fi distrugi flora TON (amérit): A mea sa 215, e harcea-parcea, De fapt, rnjei nu mai existd, Plus ci mi-au taint din offeiw si un sfert din stomac, ALIN ; Serios ? $i nu te-ai ardtat la un doctor ? ION : Si-mi mat taie un sfert ? Cine erezi cd. ALIN : Aha! ION : Oricum, fara floré intestinal, fericirea © egala cu ALIN : Am auzit c& dacd distrugi planetonul dintr-o mare, s-a zis si eu fauna marind : pesti, raci crabi, C& ei din asta se trag. Aga si eu flora intestinal 173JON : Pai ce erezi cd simt eu pe pielea mea de atita amar de vreme? Tocmsi chestia asta, $i mi-aut lsat 91 rnumai trel sferturi de stomac. ALIN: $i o pofi scoate la eapit ea un stomac de mi- JON: Acum, colac peste pupa : flor intestinala, Asta secolul in care trim ! ALIN (solemn): Draga Toane, nu mal sta — fuga la octor. Ca dack apuei si mori, adio! Hai, dite ? JON : Am fost. ALIN : $i? JON: Mica dat si fin patruzeet de zile si patruzeei de opti de calm, ALIN : S& postesti ? JON : No, sé fiu calm, ALIN: Injeleg. Ca Tous In pustiv. Ti-a dat cumva si ustiul ? ION: A seris acolo, pe rejeta. Dar cine infelege scrisul lor? ALIN : Serius ineureat al naib JON : Totul se incurci de la 0 vreme incoace, ALIN : Incalecd literele, nenorocitii! JON : St uite cine ne invafa pe noi si nu bem apd in simpul mesed.. ALIN : Eu nu beau api ta masé de... (socoteste) dot ani Tot un doctor mea invajat, Zice ed intrd aerul, Azi putin aer in burté, miine mai mult, poimtine si mai ‘mult, pind ajungi si plesnegt ION: Dar ji-a prins bine, din moment ce n-ai plesnit ALIN: In schimb, erp de sete, De cfte orl m& agez la masé, mi apued o sete... Mica plerit si pofta de ION : Asa e clnd omul nu poate 54 fac8 ce vrea 1% ALIN: Nu mal am pofta de nimic, dar absolut de nimic. Deduei ? ION : Ce si dedue ? ‘ALIN : Prin silogism... Pind acum ins m-am finut bine : doi ani n-am pus strop pe limb& tn timpul mesei ‘Si cu toate astea, nu mi simt nici eu prea bine cu fierea. ION ; Poate ar trebui nici si nu mincim fn timpul mesel ALIN: Spre asta se gi tinde, Numai asa cred c& am fi salvatl. ION : Pe mine m-au mai salvat o data. Acum vreo doud- veel de ani. Cézusem pe capal lor si m-au ridicat {In pieioare ALIN : D&-i in micsa, c& sint nigte pore ION: Eu trebule simi cumpir unul. lepure de cast. ALIN : Nu te potrivi — nu sint cine stie ce. ION: Ce? ‘ALIN : Agtia de cast ION; At dreptate, mal bine unul de cimp... Un tueru ins ma nelinisteste : cum 0 si se interpreteze ? ALIN: Ce? TON : Tepurele, sti, epure : mereu gata s-o stearg’.. Aga, cca urechile clulite, gata si... $i mi-e teamé cf... Asta Sau micar un se observa... Desi, clmpul e la doi pasi. Ce-or si zie, ba unit, ba all... Ascund un fugar? Tu ce ALIN : Problema iepurilor nu e inca... ION: Ar putea sta foarte bine gi-n casi, urechiatul, Cimpul se vede, e aici, (Da si se uite pe fereastrd. Se rdzgindeste.) Chiar si pe gaura chel ALIN ; Nu ne-am desprins ined de sol ION : Ba da, dar nu ne dim nol seama. ALIN: S-a facut gi asta? 175ION : Sintem in aer. ALIN ; Altgel e greu, ION : Mie imi spul 7 Auzi, si-mi distruga mie... D-aia vad © ciuda pe secolul asta ! ALIN: Asta nui nimic. Si vezi ce-o sf fie spre sfirsitul hui. Cind s-0 izbi cometa aia de pimint. ION: Mama, mamé, ce-or si mai bata atunci clopotele ! ALIN (imiting) : Bang ! Bang ! Bang ! Bang ! ION : Nu eobi ! ALIN: Am avut un prieten care scotea limba la clopote 5 batea in ea cu nigte ciocinele de fambal ION : $i suna frumos ? ALIN : Bronzul e bronz. ION : Nu intotdeauna. Uite, in oragul meu era o statuie be care au mincat-o poreil. Fara scandal, fara nimic, au rimat-o jos si pind dimineati, eind s& prind’ umea de veste, au mincat-o ALIN : Traiese gi ei din ce pot. Greu se cigtigh ari exis- tenta, ION (a terminat de reparat fierul de edteat) : Acum ered 4, Trebuie sic] repar zilnie.. (Se invirteste prin asd, cautd ceva.) Sa te servesc cu ceva... Un, ALIN: A, ni ION (merge la chiuvetd, da drumut ta apd) : Curge.. ALIN : Ce te miri 2... Nivelul mii ION : N-avem nici nivelul misii ? (Speriat) Sintem sub nivelul maeii 7 ALIN : Nu, ered e& nu... Cel pufin, nu sa anunfat nimi. JON : Am 0 fricd teribilé de apa. $ti, apa nu lart& nimi. ALIN: Absolat. Foeul gi apa. astea dowd, ION ; Se bagi peste tot. Cit priveyte pasta, a doua, Ii cchida... Vrea si acopere tot ce se afi sub nivelul mavii! ALIN (cw intenfie) : Aga-risul nivel 176 JON : $i ea 0 cam sealda ? ALIN: Nici pe de departe. ION (continua) : Da, si de cite ori cad intr-o groap’, de cite ori intru intr-un beci, zie gata! Acum afla marea eh sint sub nivelul ei si di buzna... Totusi, sint gazda, si... Ce si-ti fac? ALIN (se di in tdturi): Nu, 2iu, te rog ION : O cafes? ALIN: Nu. ION : Un ceai de cozl de. ALIN : Ba, ION : Atunei si-{i spal ceva... Sint gazda, ce Dumnezeu (Autoritar,) Da batista ! ALIN (contrariat, scoate din buzunar batista, Ion se duce la chiuvetd, igi suflecd minecile si incepe s-0 spele) Era euratl JON; Da, dar am un sépun nou. Nimic nu e destul de ‘carat, pentru un spun nou-nout, (Apa se opreste,) Nu mai curge...Ce ori e? [ALIN (se uta la ceas) +A stat, ION ; Aha |. Adie, ce erezi? O fi vreo legitur’ ? Mun- tele 51 mates... Valu i ceasul...Cerul gi pimintul Toate, pina la urma.. pind Ia un loc, se cam. (Merge $i se wild pe fereastra, visdtor. Apa incepe sa pieure. Ton se repede la chiuvetd. Apa se opreste.) 4a vezi ceasul...1s-a dat drumul ? ALIN : Inc nu... Trebuie reparat. ION : Trebuie impinsé... Citeodatd, ma gindesc ca sint prea sus. CA m-am ridieat eu mult deasupra celoralti si trebuie £4 mi se imping@... (Ardtind spre chiu- etd.) Presiunea fine gi ea pind la un anumit grad de dezvoltare a societatit si Individulul... (Dupa o Dpauza.) Oare poti sicfi faci din ace de gimalie un vitor ? 7ALIN (meditativ) : De, gtlu eu... (Pauzd.) Cite al 2 ION : Vreo dowd sute ALIN : Tofi incep cu putin. Azi unul, mtine altul ION : Mi-e teamé sh nu mi le fure. ALIN : $i asta e posibil, TON ; CA mi-au mai furat gi trecutul Atifia ani! $i daca afld cf acele astea sint vltorul ALIN : Acul e lucrul draculu, ION : Inteapa. ALIN : Am incercat si eu cu vreo citeva. Te poti bizui pe ION : $i fia trecut ? ALIN: Ce? ION : Reumatismul. $til, daca te Iasi infepat de albine veninul lor vindecd reumatisrmul ALIN : Eu n-am avut niei o albind, ION : E Ingrozitor. Sa n-ai o albind a ta, in vremutile astea de Incordare international. Si vind si-ti biziie pe la nas eind citesti ziarul, si-ti colinde florile din ALIN : Siti lase putin miere intr-un pahar. ION: $i si te infepe din cind in cind, preventiv... E ‘inuman si neat nici o albin&. Chiar spui adevarul ? ALIN : Da, ION: De fapt, nici eu mam avut niciodaté vreuna. $i nici nu vid cum mi-as putea procura in toamna asta ALIN: E un timp mort ION: Mort, zici? Hoit. De-aia string ace de gimilie. Am vreo dou sute. Cind se adun vreo citeva mil, Je pun intr-un stup. ALIN: Ifi fac eu stupul Am nijte scinduri rimase de Jao masa veche, 178 ION : Si atunei, vist’, prezent ! Stupul colo, pe baleon. Fereastra deschisd, eu, risturnat intr-un fotoliu ALIN: Te invidiez din tot'sufletul. Hm, si baleonul ION : Conteazi mult §i balcoanele in fericirea oamenilor, ‘8 gti, foarte mult ALIN (sovaind) : Cam vreo cincizect la sul ? ION (important) : Mai d& cova. ALIN (mai sigur) : Saizeci gi cine! ! ION : Te apropii. Te apropii binigor. Bu am studiat chestia asta vreo citiva ani. Conteaz& enorm. ALIN : Binuisem eu cova. ION : $i ered ef, sliintifie, sar explica tn felul urmator € ca si cind al avea 0 iesire la mare. ALIN : Direct in casi, ION : Absolut, $i iesirea asta te elibereazi de presiunea celor patru pereti, devil mal calm, mai visitor, poli fuma o figard, digestia luereazd gi ea ea pe roate. $i aproape ed est Lericit ATIN™ Ce aproape, chiar ext ION (recunoscind rusinat): Aga e, in momentele alea, chiar esti fericit, Ce si ne mal ascundem dupa eget ? (Pauzé pentru schimbarea ideilor.) ALIN: Da! nici beleoanele astea n-au risfrit chiar din ION (ride cu gravitate) : Dar ce, sint ciuperei ? S-au depus efortur ALIN : Considerabile. ION : Considerabile. ALIN : Generajii dupa generafii, care s-au jertfit pentru ‘aceasta fericire a ta, Ai recunoscut doar adineauri ‘ch ti ferict In easa ta. ION (rea sd dea inapoi) ; Nu chiar in casi. tn baleon, iteodata, 179ALIN : Trebule si recunoastem cu tofii ca baleoanele re- prezinta incununarea unor sudori varsate. (re se dosent brase; sutra Profesorul) PROFESORUL : MA seuzafi, mai e un loe Uber ? (Ion gi Alin se privese nedumeriti.) TON : Ma rog, poftiti. PROFESORUL : Imediat, si-mi adue bagajul. (lese si se fntoarce cu un geamantan enorm,) Merg si eu cu dumneavoastr’ ALIN (ineureat) : Noi nu mergem nicdieri.. ION (il trage de minced, it gopteste) : Pst ! Cine stie cine fe, Nu te aventura in declarapii, (Tare,) Mergem gi noi ineotro merge toati lumea, ALIN : Evident, Cum si nu mergem nicdieri, noi mergem inainte. Stim aici, dar mergem inainte PROFESORUL : Eu nu merg decit citeva stati. ION (nedumerit) : Statit? (Izbueneste in ris.) Formidabil ! Ce tren eiutafi dumneavosstel ? PROPESORUL : Trenul care trece pe aici ION (continua sd rida) : Domnule, esti formidabil. Ai ni- merit intr-o casi de oameni, PROFESORUL (se itd in jur): Serios, intr-o casi de ‘oameni ? Asta-i bund ! (Ride.) ALIN (inecindu-se gi el de ris): B foarte bund. Auzi, ‘vrola si mearga cu casa ta pind Ia. ION : O fi ea, casa mea, grozava, dar roate n-are.. ALIN ; N-ave PROFESORUL : Totusi, si nu stau cu geamantanul alc, fn picioarele oamenilor. Si-] pun sus. ION : Unde, sus ? PROFESORUL : In plasi.(Ipi dé seama,) A, desigur. Ne find tren, compartiment, nu exista nici plasd. Toate 180 ‘au o logic’ de fier, (Catre Jon.) Totusi, ar fi trebuit si faceti o plas8, Cas, cas, dar unde pui geamanta ele celor care vin? Unde pun eu geamantanul Gack nu existé nici o plasé ? (Ridicind tonul) O sé reclam. [ALIN (impaciuitor) : Dack nu exist, se poate face. Gazde ‘sintem, ce Dumnezeu ! Cinel minute, cit ramineti aici, ne vor sili s& va simtiti bine. (Citre Ton.) N-ai putea sé aduct niste sfoara? Si niste befe, ceva JON: 0, cum si mu, e doar o cash de oament. (lese $i se intoaree cu 0 ramé mare de tablou si cu 0 plast de piafd. Impreund cu Alin improvizeazdplase.) Gata ! (Se sterg de sudoare.) E chiar mai bine aga. Ma mir ef nu misa dat in cap pin acum. ALIN: N-ai avut nevole, Dar ulte, acum, cum s-2 ridieat ‘problema, cum s-a regolvat. Viala rezolvé: mereu. ION : Vija rezolva pe rupte. ALIN : F noud, ION : Bea si noua, ALIN : Tine la tvaleals ION : De-aia am si Iuat-o. PROFESORUL : E 0 viafi bund. JON : Mda, merge, merge PROFESORUL : Toate ati o logic de fier. (Ia geaman- ‘tanul, da sil pund sus) Sinteti buni ? (Ion si Alin fl ajutd.) ION (punind mina pe geamantan) : Grew. [ALIN (idem) : Se lasd greu. ION (incet, tui Alin) : Ce-o fi... dineolo ? (Bate cu degetut fn geamantan.) ALIN (incet) : Ce si fie... Probleme. ION (dupa ce termind, rizind): Am f€cut-o si pe asta PROFESORUL : Numai si nu pice Ia vreo zdruncinatur’. ION (bnuitor) : Cine naiba st zdruncine ? 181ALIN : Doar vreun eutremur PROFESORUL (ia un seaun si se trage mat spre fe- ‘reastrd) : Bine c& am gisit un loe la fereastra ION : Am gi baleon. PROFESORUL : Unde-om fi ajuns ? ION (are o idee) : Cred cd afi ajuns Ia destinatie. S& dim geamantanul jos. (Se repede si, eu 0 politere cam ‘smucitd, coboaré geamantanul. Acesta se deschide Din el se imprdstie tot felul de lueruri : doud pene de spart butuci, material izolant, o perie de ghete, 0 ‘armonicd. Ton ia armonica — scoate citeva sunete ; Profesorul i-o smulge din mini, o bagd inapoi, stringe lucrurite, inchide geamantanul, il pune sus.) PROFESORUL : Lasi-l, eh ea nu mA gribese, Nu sint dintr-aceia care fug dup’ trenuri. $titi, eu sint pro- fesor. ION : $i eu sint profesor. ALIN : $i eu sint profesor. PROFESORUL : Eu sint neurolog, ION: A, a! ALIN: Aa! PROFESORUL : Aa ! $i dumneavoastra sinteti profesori ? ‘Atunei pot si vi spun, MA puteti infelege. Aflaji ci ne aflam, intr-adevar, intr-un tren. Dumneavoastra sintefi cet care confundati. N-am vrut si va spun bruse, ea si n-aveti un soe ION : Tren ? Imposibil. (Rizind.) Platese chile, ALIN (nesigur) : Mai tii, Toane ? Sar putea si fie si ‘ren... Poli s& stil, cu easele astea ION : Lasi-mé, frate, tn pace, de-atifia ani stau aici Daca era tren, che, eine stie unde-ag fi ajuns pind acum ! Ag fi ocolit pamintul... (Merge le fereastrd.) Dar uite, acelasi deal fn fafa, acelagi saleim aici si frasinii dla mai ineolo, aceiasi oameni pe stradi... 182 PROFESORUL ; Iluzii optice, Noi function pe baci de iluzii optic. ION : Parea numai optice ! $i acustice... Cunose pe cineva ‘eare aude cu degetul mie de la mina stingt si se roaga de toati lumea si-i tale urechile, ci-1 ineurca PROFESORUL : Stiintifie, ¢ perfect explicabil. $i-a facut tun transfer de simfuri, Prin sugestie si autosugesti. Stiti, ex am facut 0 descoperire. ION (ironic) : Recunoseuta de lumea intreaga ! PROFESORUL : De o treime... Cistiga in fiecare 21 mase tot mai mari de oameni, ALIN : Indiferent de sex ? PROFESORUL : N-ag putea spune. Femelle sint_ mai reaistente. ION; Sexul joacé un rol mare oriunde te-al duce. $i viitorul fi prevede un rol si mai mare fn urmitoa~ rele cinei secole, Da, da, daravela asta joaci un rol, ALIN (flegmatie): Sa joace ! PROFESORUL (revoltet): Ce-ti pash dumitale... de ne- voile oamenilor ! ALIN : Eu nu mé bag, ION (it trage de mineod pe Alin) : Nu te aventura... (Ca s-0 dreagi,) Femela e 0 tovarisa de via PROFESORUL (infepat) : Gregit ! [ALIN (nesigur) : De mune. de concepfil...de aspirator. PROFESORUL (sentenfios) : E 0 sfintd. Femeia e o sfint ION (wimit, cftre Alin) : Ta te with. PROFESORUL (subliniind silabele) : © sfintd ALIN (cu fiere) : Bine ne face ! ION (cdtre Profesor, putin speriat) : Nu, esti? PROFESORUL : Dacé s-a descoperit recent !... Doi sa- vanfi., Pe baza unei anslize spectrale. a. Nu glu 8ION (sérind ea ars): A earbonului ? PROFESORUL : Da, ION : Hm ! (Catre Alin.) Vezi, ma, stinta...(Pluierd,) ALIN (maginal) : Cea mai avansati... (Deodatd, furios,) Nu vreau si stiu de nici un carbon, Daca si in chestiuni de-astea fi se bagi pe git ultimele deseo- periri ION (enervat, ta rindu-i): Cine-i plateste, domnule, p-istia care tot deseo-o-pera ? PROFESORUL (cu un anumit ton, Iui Ion): Deci, te opti. ION (speriat): Cum? Cum. Cine si..? Eu sf mi, hhm t.. opun ? Dar nu stiti et am luptat, PROFESORUL (pe acelagi ton, lui Alin): $i dumneata — la fel | Deci, citi. ALIN (patid) : Cir-mir noi ? PROFESORUL (batind cu pumnul) : Cirtii in masa? ALIN (il apucd demnitatea) : Bine, domnule, #8 admitem a femeia o sf se pund de acord eu stiinfa cea mai avansatd, devenind, cum ziceti, 0 sfinta... (Furies) ‘Atunei noi, noi pentru ce mai muncim ? Aia nu, ION : Ds, cAci, zi de zi, sus, pe acoperisuri... De ce? Pentru ce ? PROFESORUL : Pentru societate ION si ALIN (luminafi deodata) ; Ei, baté-va si va batt ! (Rid relazoyi,) TON : «Asta e eu totul alteeva... Deel, pentru eopili nos ct ALIN: Pentru societates copiilor nostri. (Pe ginduri) Sigur ed... Dar cu eine sci mai faci ? PROFESORUL (sentenfios) : Osre savanfii dorm? (Of- teazd,) Uite, exact aga se Intimplé intotdeauna, Noul rita 1 ION : rita firea PROFESORUL : Teoria mea credefi ci nu a intimpinat, si ea, Ia rindui...? Dar sint sigur c& Intr-o bund 2 voi primi o recunoaslere unanimé, Absolut sigur. [ALIN : Nu ne-afi spus, ce descoperire afi facut ? PROPESORUL : Una simpli, la prima vedere ION : Astea simple. PROFESORUL : Neg existenfa nervilor. ALIN : ice e cu asta? PROFESORUL : Asta € teoria mea, ION : Bu neg existenja ereierului PHOFESORUL : Dar eu pot demonstra. ALIN : Ce? TROFESORUL : Ca trim intr-un secol de calm. ION : Ce? Aoleu ! ALIN: Intr-adevar, creste numérul calmilor naturali $1 arilflelll, Asta se poate observa prin muzee. PROFESORUL : Ba, dimpotrivi. Creste numarul asteni- cilor. PROFESORUL : Dar astenia lor nu e veritabild. E con- waclatd prin sugestie. Singural remediu care ne-a mas este tot sugestia. De la sugestie la autosugestie side aici, inapoi, la sugestie, ALIN: Pai, am mai fost o daté. Ce facem, bate pasul pe loc ? PROFESORUL ; Asta e drumul. Serpuieste. Uite-asa, ION (trebituind la fierul de cdleat): Garpele casei sta Incolicit opt ore si produce venin. Veninul 1 se re- colteaza mecanie, cind este pus si muste un flacon de fier care se inchide automat. In orice caz, cl € rmulfumit c& Iuereaza cel putin in branga lu ;flinded, de pilda, intr-un timp a trebuit s4 producs micre Si cum mierea ga se dovedea ceva mai amar decit 185cea de flori de salelm, sarpele casei a fost ficut sarpe boa, In perioada aceea a rébdat, pur si simpla, de foame, pentru of nu se putea tir! pint-n Africa, dupt antilope. Apoi, a fost scos de la gerpit boa gi bagat la crocodili, pe baza unei fotografii a unui stramos al su... PROFESORUL : Deci, inapol, la autosugestle... (Pe alt fon.) Astenia se manifesta si a animale... Bu aveam un tigre, ALIN : Dar indiviali ? PROFESORUL (secret) : Tot aga... la pimint... Singurul remediu — autosugestia, ALIN: Dup& teoria dumneavoastré, daci-i spun unui mort : ,MAl frate, nu esti mort. Hai, invie, ce dracu te-au suigestionat in halul asta ! el fnvie ? PROFESORUL: O s& ajungem si acolo. Deocamdats, feea ce am putut obfine este revelatia fundamen tald pentru stiinta a inexistenfei nervilor la oament, ION : $i oamenii. iu? PROFESORUL : Toemai asta e. ALIN : Habar n-au c& sint calmi. PROFESORUL : Va veni insi 0 2i cind vor afla totul ‘Trebuie s& luptim pentru infaptuirea acestel ile ION (visitor) : Or si se dea si eremvursti, (Hotdrit,) Bu voi menge in primete rinduri ALIN: Nici eu n-o si stau cu miinile in sin. Am o edu- catie, am primit © anumith intorsiturd a luerurilor, ‘mi s-au insuflat, am fécut cursuri, am inhalat.. Am tras in plept suflul cel reavin, am.. ce si mai vorbim | ION : $4 nu mai vorbim PROFESORUL : Deoeamdats, singura tacticd ce se poate adopta : munea de la om Ia om, 185 ALIN: Intuiese esenja problemei : mergi din casi in ‘casi gle spul oamenilor si se calmeze. TON : Orice om calm tn plus este un cistig pentru ome- nite, (Cigtigat de idee.) Doctore, al in mine un frate ‘Ai picat la fane : simfeam c& 0 isu raza. De-asta ‘Fam gi chemat pe prietenul meu, si mai stim de Vorbis. SA n-o lau raza pe tcute, Sau, cum s-ar ice... n ging. ALIN : Noi sintem prieteni din cele mai vechi timpuri PROFESORUL : Prietenul e ca un paratrasnet. ION ; Eu, cind sting seara lumina, imi apar pe pereti niste ‘dungi orizontale, intretdiate de dungi verticale. Nu stiu de unde vin aceste dungi Am observat, am studist, Am congultat chlar CIBERNETICA. Intu- nericul tu, Aline, este tot asa, In patratele ? ALIN (nesigur) : Aga si-aga, PROFESORUL : Tot din cauza sugestiei. Aji avut eindva, prin casi, vreun elur, vreun grata, ceva ? TON (se gindeste) : Clur...grétar.. Nu. VROFESORUL : Grati, eumva ? Vreau s8 spun, dat find ed inainte erau hofi, ati stat In vreo casi cu gratii 1a geam ? ION : Nu, dar am treeut 0 data pe lingd una. PROFESORUL : $i v-au impresionat puternic, ION : Foarte puternie, Un timp, nicl n-am putut sit ma ‘mige de lIngd aceasté casi, PROFESORUL (triumfator) : Pai vezi! Totul se poate explica stintific. ION : Da, acum mi-e foarte clar. ALIN ; Totul se elarificd de la o 21 Ia alta. Domnule pro- fesor, ne-ati fost de un real folos. De acum ineolo faveti in noi, in mine gi in prietenul meu, oameni cu un calm de fier, Nite atlefi ai ealmului omenese 187Acum mergeli. (Se pregitese de plecare.) Va pot conduee eitiva pasi ? PROFESORUL : Ce, am si ajuns ? ALIN: Unde sf ajungem ? PROFESORUL (nostalgic) : Acolo, departe. ALIN (incet, Iui fon): Asta o ia de la cap. (Tare,) Dar dumnealui (il araa pe Jon) a ajuns acasi, © casa lui, Noi trebuie s& coborim gi... schimbam trenul PROFESORUL (dé si ia geamantanul, apoi se rizgin- dejte): Mal ramin. Imi place casa dumnealul, € ‘odihnitoare. ION (maginal) : Are si baleon. PROFESORUL : MA scuzafi ck am confundat. Credeam ‘am devenit, Citeodats, confund problema ajun- gerii undeva cu problema devenirii, E un punct de viitor, unde cei doi termeni, intr-adevar, se unese. (Ruginat,) Am ffcut 0 gat, asa e? JON: Nu+i nimic, nu-i nimle, ee, pared eu nu confund ? ALIN : Acum, ea sa fim sineeri,tofi confundam pe rupte, PROFESORUL : $1 existé atitea posbilitai de a confunda, casi cu un tren ALIN : Mal ales acum, eind eibernetics. PROFESORUL : Totul e si nui eredem in superstiti, fie le chiar si mascate sub form& de diverse Iucruri, ALIN (cu intenfie) : $i si plecdim la timp. Eu chiar 0 si ma due. E trlu.. (Incet, tui Ton.) Poate reugese si-l sugestionez. La revedere. (lese, apoi se intoarce.) Nu va supirati, cu cine am avut onoarea ? PROFESORUL : Poftiti cartea mea de vizitd. ([-0 da.) JON (rizind) : Dar e complet alb, Nu serie nici un nume. PROFESORUL : Existi acolo amprentele mele, ALIN: Aa! Da... Atunci e clar. (Din upd.) MA due acast... (Catre Profesor.) Dumneata ? 188, PROFESORUL : Bine mai ¢ la casa omului ! Cind gisegti sian loe a geam. ION (cétre Alin) : Stal. MA duc eu. ALIN: Unde ? Doar e casa ta. N-al auzit: casa omulul ION : Mi duc in ume — gi ma spal pe cap. (Se plimba Joarte agitat prin camera, oa intr-o transi.) MA im~ bbrae bine si mi bag sub dus. (Exaltet,) Simt nevois sd ma spll pe cap, simi trag spuma stpunului, imponderabilé, pind peste ochl, ca 0 caso de cos- monaut eare sa labit de Durnezeu sici intr in test, putin eite putin. Dacd v-a spune c& azi am fost nebun, n-o si ma eredeti! PROFESORUL : Nebun ? ION: Nebun, de-am putut trio zi ca asta! Absolut ormald, n-am luat-o nici la dreapta, nici la stings, c-un milimetru, Trebuie si-mi torn api-n cap, 3 ‘mi trezese Ja mine, ca la 0 Indltare la cer. (Mon- findw-se,) Uuuu! am ajuns la infinit si, Doamne, ru e cine stie ce, In afard de niste drepte paralele, are s-au inflinit aici pe crengi si fac un fel de fgritar gi nu sint deloe fericite 5i se intreabi a mirare: JE? E? £2 Mai ticeti dracului din guré cd meath_asurzit, ldsaji-ma sicml tihnease& gi mic, cit de cit, infinitul, Gratare afi vrut ? Nu v-a placut independente, Ce-afi cfutat aici ? Cine v-a pus si ‘alergaji ca nebunele ? Pe mine mé ia eo moleyeals, artficialé, Artificialé dar bund, ca un hagig de ct rep sub pleoape,.. Simt e& pimintul se inmoaie si €l sub baltoacd... Se casei 0 gauré mare in mijloc — $1 eu mi tot due — pleose ! pleose !lipa! lipa ! — in Jos, (Dupa 0 powzi infricogatoare) Asta — la apa cad PROFESORUL : La apa caldi? 189ION : La api rece — hm! incep st tip. Aga, hodorone- trone, ma apucé fipatul, imi ia foe limba. Nu vreau SA mf maj trezese, zie, lisati-ma normal... Ce in= seamna asta ? Va Batefi joc de oameni ? Nu pot si crese cu piciturile astea in eap! Ma fmping ina- poi. MS frineazi. Unde e perspectiva mea luminoas’ — c-am ajuns la virsta asta gi nimic, nicl o realizare | (Pe alt ton.) Apoi, ce s8 mal realizezi cind tot ertpl. (Ca o justificare.) Nu vedeti ci s-a schimbat gi eli- ma ?.. (Melancolic.) $i nimic... Nici un sentiment care. sh te lege.. (Enervat,) $i pare poji si mai jubegti pe cineva in halul Asta ?! (Seurtd pauzd. Luind seama in jur.) Ce abur, ce alunecus pe peret ‘Nu poli sé mai parcurgi, sf mal traversezi un pe- rele.. Unde e spada atirnatt cu un fir de par in tavan ? Cine mi-a furat tavanul, c& eu nucmi amin= tese sil fi gonit... (Trist, incet, ca 0 concluzie,) Iar eu urlu, urlu din ce in ce mai tare... sau din ce in ce mal incet — e& nici nu-mi dau seama bine Cum se-f1 mat dai seama in condiille astes... Cind ‘ald, cind rece... $i cineva-ti fine un furtun ingrozi- tor deasupra eapului Cortina ACTUL It Acelag decor. PROFESORUL (care tot timpul gi-a luat notife) : Ma ‘Mai aveti ceva de... declarat ? ION (speriat si rusinat oarecum de cele spuse) : N-am declarat aimic... ALIN (apérindu-) : A aruncat gi el 0 vorbi PROFESORUL (ride superior) : Ha-ha-ha ! ION (merge ta chiuveld, rdsucegte robinetul) : Tot nu urge... (Catre Profesor, pe un ton autoritar, de ‘controlor care cere biletul) Batista, vA rog PROFESORUL (mirat) ; Ce batisté? ION : Batista dumneavoastr’, va rog, s-o punem la-n- rmuiat., Tot @ am pe cealalti... (Profesorul ii da atistz.) Unde s-a-nmuiat una. PROFESORUL (incercind sil se dumireascd) : vrufele in tren ? ALIN (lui ton, la ureche) : i-am spus eu?! (Tare) Tu- biti si seumpi prieteni, eu bat In retragere... Ceasul ‘mew (consulté ceasul)... desi a stat un rastimp... a Iuat-o farsi din loc. PROFESORUL : Din loe in loc... Aga zvicneste timpul (Se bifie pe scaun.) ION (cu intentie) : Ceea ce trebule si facem cu tof. Sa zvienim inainte. (Aratd uga. Alin iese,) PROFESORUL : Ce ? Ce-ai spus ? (fon tace.) palati 19JON (eorbete prs singe) Ca imo dare teense tare fa mom: Tn ete, sen 6 pice mai buns dete fe Dar ees ed Sccrs sata tn El ne at free fms Bit nue gel ere ade nls ene ans de rusia De fmt es ne Ie in stn Le mune soe care somes tind: asl mele Users rape Srna pt sromrd dent Cr ol ar Domne cova de tne de bts de ise de chattel Tal sc dee septa inteum smal de band ae Sen Tome los fete bun se ang co vee PROPESOMIL Unde nn cue? TON freer) “Cie? SHOFESORGL Prictenul dunia row at PROFESORUL reine asen mu pr ti pte (Bate 108 ie) "Durst meee PROSSSORUL: Un au ecoer, vcs ps {OM ! Avem nove eh at pec hl end in Sai vedo ex PROFESORUL Pa ste vs 9p fear. {OW Dy ar lumen div fen tnt Oe fo ren ae ii Spe el mm so ee iNew at ee PROPESONL: Sma te imi. Deexempl: dame vol cte pleat repreenta ena e's is eum tint spc um in be Ove cm pe cr den ormnd’s cere i ae mini sow sr ne dee 192 PROFESORUL : Dar nu trebuie sk fim pesimist ION : Si nu dezarmam, PROFESORUL : $i mai ales s4 nu ne plerdem calmul. ION : Aa. PROFESORUL : Asta e mai important ca toate, ION : Totul e mai important ea toate. PROFESORUL : $i in anumite condijtl, da. ION : $i pe o anumita treapts, PROFESORUL : Pe o anumité treapla a anumitor con- iti, Dar, in cazul nostru, stapinizea de sine aduce dup ea regenerarea celulelor. ION : Ca gi somnul. PROFESORUL : De la rogenerares celulelor i pind la Intinerirea spiritualé nue decit un pas. Apoi ur- ‘meazi, in mod logic, bunastarea material8 TON : Asta pindese eu de atita amar de vreme! $i totul ‘numa prin ealm ? PROFESORUL : $i totul numat prin calm, ION : Dar nol Inseamni atunel ci sintem nervosi PROFESORUL : Foe. Numai in aparen{i. Toemai impo- triva acestel aparente se indreapti teoria mea, Eu je impotriva aparentetor. ION : SA sfarimam sparen{ele. Problema €: cum si le deosebim de realititi, pentru ci aparenfele si cu cesenfele am impresia c& merg mind in mini. PROFESORUL : De la 0 vreme. ION : Cum si facem ? PROFESORUL : Vom incepe printr-un proces de delimi~ tare a aparentelor. ION: De exemplu, dumnesta te instalezi in casa mea, ‘ziei o& © tren si ek mengi cu ea numal pind nu gtiu unde, m& rog. Te miufi in spinarea mea. Totodata, susfi ed n-am de ce s& mA enerver. 195PROFESORUL : Asta e sigur socfologism vulgar. ION : Dar care ¢ aici esenta ? PROFESORUL : De multe orl, esenja ne scap& printre egete, recumose, (Privindu-simiinile, meditativ.) Printre aceste degete ale mele au scipat atitea esenje ! JON (induiopat, it consoleazd, batinduct pe wmeri) : Nu-i himic, nu-i nimie. Nu-i numai vina dumitale, Au intervenit gi anumite conditi PROFESORUL : De viafa si de moarte, ION : Pe viata gi pe moarte. PROFESORUL : Dar citeodati i nol privim Iuerurile prea yor, JON : $i eu privese Iuerurile prea usor. PROFESORUL (atent): A, asta e important, foarte im- portant. ION : Ce e important ? PROFESORUL : Ce-ai marturisit adineauri, JON : Ce? PROFESORUL : CA privestt lucrurile prea ugor. ION : Bine, dar este o simpla declaratie.. PROFESORUL : Ai putea 2-0 dai in scris ? JON (speriat) : Dar la ce trebuie ? PROFESORUL : Eu nu pot calma oamenii deeft cu un document in mind. Sui, un test, In care s& pot descifra personslitatea sublectulus. Faptul e& pri- vvesti superficial lumea explicd, de exemplu, de ce ‘Bu poti deosebi realitatea de fantasmagorie. De ce te eramponezi si sustii cH acest tren nenorecit este casa dumitale, ION : Bine, dar are si baleon. PROFESORUL : Asia nu dovedeste nimi. Uifi c& traim in epoca tehnieil celei mai avansate ? Ce, era mare Iucru s& breveteze eineva trenul eu baleon 7 194 JON : Da, dar la noi n-ar fi pring : sintem o fart mun- toasi ! Aver multe tunelur, PROFESORUL (compatimire) : Frate, frate, adine {i s- ‘mai inréddcinat In cap uncle conceptii! Ce sint paringii dumttale ? ION : Nu mai sint. PROFESORUL: Atunci si pastrim un moment de re ‘eulegere. (Il péstreazd.) $i unde sint ingropati ? ION : Intr-un sat de munte, PROFESORUL : Va si zici, esti de Ia fara ION (speriat) :E grav? PROFESORUL : Nu cine stie ce. Ai mare noroe 8 satul situat la munte. ION: A fost munte, dar nu mai e. Era bitrin, S-a ros ‘eu trecerea anilor. PROFESORUL : In orice eaz, caracterul poaitiv al locului ‘se mentine, Aerul era mai sinitos. Chiar daca nu ‘mal existé brazi propriu-zig, resturi de ozon, ve- nind din timpuri imemorabile, ION; Cova, covann (Pauz’. Jon merge la fereastra.) Stl fee, mA gindese cA s-ar putea si ai drepiate. Uite, adineauri nu exista cioara asta in salelmul din fata ‘easel, Acum existd, o vid clar, Ag putea chiar si rnumér penele. PROFESORUL : Cui ? ION : Ciori, Inseamnd A peisajul s-a schimbat intruetva ‘S-ar pulea sf fim intr-un tren. PROFESORUL (radiind) : Imi place. In primul rind, te-al calmat ; eind jadeck omul la rece, altfel priveste, altfel vede, ION: Ag fiun ipocrit dacd n-ag recunoaste sincer, des- chis, ch dumneata mi-ai deschis ochii, PROFESORUL (modest) : Nu eu, stiinja mea despre des- chiderea ochilor. 195ION : Inte-adevar, esti mult mai fnvijat decit mine. PROFESORUL : Ag putea siefi fiu gi tata, (Dupd putind reflecfie.) $1 mamé, TON : $1 mama, PROFESORUL : Sint un tot inchegat. Un monotot. Dac vreau, pot totul ION: Cred cd m-am gl dezastenizat. (Inghite in see de reo doud ori la rind.) PROFESORUL : Ce faci ? ION: Inghit ultima firima de nervi. (Fericit,) Metoda dumitale, intr-adevar, e miraculoasa. Ulte, ma simt foarte bine. Parci acum elteva minute m-am nis- ut, Acum, in minutele noastre. PROFESORUL : Bu te-am facut om, dar, eum ii spun, nt fe meritul meu, $tlinfa Inainte de orice. ION (avintat) : Meritam eu norocul asta ? (Convins.) Nu, ‘nul meritam, PROFESORUL : Ba-l meritai. ION: Ba nu-l meritam. A fost o adevirati... (cauté cu- vintul)... pleased. Aceasti. pleased trebule extinsé supra intregii omeniri. Deyi, precis, n-o merit PROFESORUL : Ma bucura ci mal injeles perfect. Dar trebule si provedim sistematic. Lumea nu renunti usor la nervii ei. Extirparea nervilor populatiei cere prudenta. ION : Merit prudenta, PROFESORUL : Si analizim putin cum stau lucrutile. ‘Va sit zicd, dacd nervozitatea e o boali molipsitoare... ‘oamenii se enerveaza unul pe altul, ION : Prin rotajie ? PROFESORUL : Simplu, unul de la lt. ION : Ce trebuie sf facem in cazul sta ? PROFESORUL : $i-i jzolim. Izolezi, izolezi, dar eum ? 196 ION : Etans ! PROFESORUL (std pe gindurl) : Ce-ar fi si inceredim eu vatd de sticlé... Nu, niste pereti de pluta ar fi maj Potriviti.. Pluta opreste orice zgomot, ION : Dar de unde ict atitea plute? Chiar, cam cite plute or mai fi pe glob? PROFESORUL : Nu m-ag mira si nu mal fie dectt efteva paduri ION : Da, fiinded de ette ori ai nevoie de ceva, nu gases ‘Si ce faci numai eu citeva paduri de pluti? Abia Gack reusesti si izolezi, de bine, de rau, toate talpile. PROFESORUL : Am mai putes lua pluta si de la colacii de salvar. ION: Ar fi 0 idee. Ca si aga stau degeaba. Cine se mai salveaz acum cu colaci ? PROFESORUL : O dati ce avem bomba atomica! Un anuleaza pe celilalt ION : Asta inseamné progres. Eu ered in progres. PROFESORUL : Dac n-al crede, n-ni fi aici. Totuyi, cu plta obfinuta in felul asta, i zicem e& ne-am ridica cu izolarea Iumil pind Ia genunchi, admitind cazul 0 incepem, cum spuncam, de la tipi, Ce-l facem cu tot restul ? ION : Bi, ce-i facem cu restul ? PROFESORUL : Poti si lagi atita amar de lume desco- perit ? Expusi ? ION: Nu pofi, Din moment ce tot teai apucat de-o treab, micar 0 fac] pind la capa. PROFESORUL (govdind) : Talagul.. ce 2c. ION : Si-i dam cu tales ? PROFESORUL : Are citeva calititi izolatoare. $i apara- tele de mare precizie se separé in lizi tot cu aju- torul talagulul cru 197ION: Omul ¢ $i el un aparat precis. Cel mai precis aparat. PROFESORUL : Deci, in primul 1 ‘mai mult — talagul. JON: Sé zicom c& printr-un mijloc sau altul o si se fobting rezultate satisfacatoare in directia asta, O sii se reugeasc’ s& nu se vadi om cu om ? PROFESORUL : Cu aii ION : Dar nu stiu daci o s& le convind, Au fost invajati sl se vad8. (Soaptd,) Aud cf in Orient s-a desfiintat si feregeaua, (Tare,) Deci, tendinta generald e in- vers, Si mune punem de-a curmezisul istorei ‘Oricum, oamenil trebuie sa se vad. Mai ales femeile. Asta este situatia, In directia asta se simte acum vintul PROFESORUL (deconcertat) : Atunci si se vada, dar si nu se audi. Ci de-aici se trag, In mare misurd, nervii : auzi una, alta JON: Ba si se vadi gi si se audi, dar si vorbeasca imbi diferite PROFESORUL : Ba o singura limbs, dar diferita, ION : Care? PROFESORUL : Oricare, dar si fie diferits bine. Chestia si le tai oamenilor putinta de a se infelege gresit. ION : Intr-adevar, oamenil se infeleg foarte gresit, PROFESORUL : Cit se poate de gresit. ION: Eu nam gisit declt © singur& persoand eu care 4 pot eomunica. PROFESORUL : Cit despre comunicati im! Daca nu mai comunied tetil cu ful, sotia cou soful.. oragul cu orasul, satul eu orasul TON : $i persoana aia ¢ un adevirat prieten. it 4, Mile... gi cu 198 PROFESORUL : Mal exista prieten adevirat ? TON : Bxistd : unul. PROFESORUL : Ce sint plrinfit lui ? ION : Funcfionari PROFESORUL : Aha ! ION : E cel mai bun prieten al meu. Cind am chef de-o discutie, care si-mi meargi la inimi, mi duc la el, sau vine el la mine. O eafea — si gata diseufia ! Vorbim despre orice, fara nici o retinere. E mare Iueru si n-ai nici o abjinere, cind staf la taifas cu PROFESORUL : Absolut, absolut ! ION: Am ajuns si ne cunoastem atit de bine, incit am putea si vorbim chiar de-a-ndosselea El in locul meu gi eu in Jocul lat PROFESORUL : $i de ce nu incereati ? ION (se uitd speriat in jur) : De fried. S-ar putea sh spun cine stie ce in contul lui gi sil bag la apa. Nu, rnu se face. $i apol, de ce si nu-i Iasi omulul pla~ feerea si zicd el ce are de gis? Mar cit e in viaté ! PROFESORUL:: Ar fi o crimé impotriva umaniti(ii ION : Evident. $i daci e si flu sincer, cred c& el ¢ mai ‘bun prieten pentru mine decit eu pentru el Ma ccunoagte de-a fira-pir, pentru e& fl interesearA tot ‘ce e fn legaturd cu mine, (Taind.) Stie si tila pe care am supt-o, PROFESORUL : Tréieste cumva cu sofia dumitale ? ION: Poste — dar nu sint insurat. Dacd a5 fi insurat, ‘poate cd ar trl cu ea, ar fi contemporan cu ea, Din prea mae simpatie pentru mine. Dar de un lueru sint sigur: chiar de ar face un asemenea gest, so- cialist vulgar, n-ap afla-o niciodatd. tie si tint secretul, 199PROFESORUL : Poate fi-ar spune sofia. ION: De la femei pofi s& te agtepti la orice. Sint in stare si-fi spund ! PROFESORUL : $i unde e acum ? ION : Sofia ? Nu sint insurat, PROFESORUL : Prietenul. ION ; S-o fi dus acasi. E chiar persoana care a fost aici ‘adineauri PROFESORUL : Simpatic om ! ION: Noi discutim fr nici o refinere. Am observat tun Iueru, Si gicem e& vine pe ls mine. Intreabit Ce mai faci, ew intre : Ce mai faci ™, Apoi, fu rispund: Ce dracu si fac? Bine* El spune ‘sTot bine PROFESORUL : Intr-adevir, binele a intrat in orice casi. TON : Apoi, eu spun : .Ploud afar. $i el: ,Ce tia ver nit? Nu vedi ed e scare ™ — Am visat azi-noapte cc ploua cu galeata*, spun eu. ,Cam des visezi (u ce ploud — observ el. ,$i spune-mi, cum era ? Ploua bine, ploua eu grindina, eum 7, se interesenzi el. Dupl asta, diseufia aluneet asupra ultimelor inun~ dafii de la mama dracului, ce parere am eu despre potop, despre proto-potop... sa.md, Vreau si spun cc, dupt doui-trei repli, normale, discutia o iau razna. Devine, intr-un fel, anormald, apoliticd. PROFESORUL : Ai putea si faci o schema a acestul me- canism de gindire ? JON: Nimie mai ugor. (Ia 0 foaie de hirtie si un ereion, {Jace schema.) Cam aga arata. (It aratd.) PROFESORUL ; Deci, linia de deasupra reprezint& rea~ Titatea, terenul solid al senzafilor gl percepfiilor 200 mediate... De aici pornese © mulfime de liniute. pute si Je spunem nervurl ION ; Putem sf le spunem si nervuri PROFESORUL : ..1n sus $1 In jos. Cred cf trebuiau do- ‘senate eu culori diferite. Ropu si albastru, s& zicem. ION (sovdind) : Nervurile care o lau in sus — cu FoR, cele care 0 iau in jos — eu albastru. PROFESORUL : E just si aga, dar eu ma gindeam invers. ION : Aveti dreptate, e maj just invers. PROFESORUL : E si nu e. ION (cdutind 0 explicatie): Pentra ck noi n-am ajuns fined si me concentrim... Concentrafia noastr (Seirbit,) Pia! PROFESORUL : Pretinzind totul de la oameni, nu in- seamna ci le pretinzl prea mult ION : Totul de la om, e& mai mult nu se poate. PROFESORUL : Cel putin in faza asta, pricepi ? ION (banuitor) : Nu cumva... sinteti pesimist ? PROFESORUL (ride superior) : S-a zis si cu TON : Chiar gi eu pesimismul-optimist ? PROFESORUL : S-a ispravit. S-a pus enpit. ION : Oamenti, cind mor, nu mai sint pesimisti ? PROFESORUL : Nu. ION : Dar cum sint ? PROFESORUL (incurcat) : Sint pe duci.. Adies, dac& au ‘ajuns la eonvingerea ck au trait o viatf bund, a lor, Juminoasé, inte-un snumit fel, veriied. ION : Tot aici e marea chestie... Aga €? (Zgomot pe sedi, bétdi in upd, In vecin. Se aude ua ddesckizindu-se. Voei barbatesti. Profesorul si fon aw ascultat cu demnitate.) TON : Gunoierii, Astia cu gunoiul PROFESORUL : Au venit si-l ridice ? 201JON: Da.. siptiminal... (Aseultind,) Acum fl fac sul. PROFESORUL (speriat) : Ce? ION : I string bine... E vechi, PROFESORUL : Vechiturile astea, ION : Dau de fur. PROFESORUL:: A | TON : Ca s& ineapa in magind... (Ascultind.) Acum i In- aimeazd, PROFESORUL (mirat) : Covorul ? ION; Nu, pe vecin, Are un tablou mare pe perete, El, tinar.. IL scot din rama, si pind-l sterg bine... Tre= Duie si-f find cineva locul, nu ? Si nu rimind rama fica continuitate... S& nu aibii deodati un gol me- tafizie... un abis, PROFESORUL : Se pricep la metafizick ? ION : Cine ? Gunoierii ? PROFESORUL : Merg pe intuitie ION ; Pun mina pe eite o intuifie si meng pe ea. PROFESORUL : Aha |. (ujnituri de mobild, zgomot de vase eare se sparg.) JON : Ca si Ineapa in masind.. PROFESORUL : 11 due Ia eanalizare ? ION : Naibe gtie. Poate cd se opune. PROFESORUL : Se pune de-a curmezisul ? (Enervat,) El nu vrea, iilalt la fel, De-aia nu eurge apa, ION (uimit): Dar ce fel de magind au astia cu gunoiul ? PROFESORUL (vg) : Nowa. (Tare, la ureche,) Nowa ! ION (socotind) : Adied, 0 s8 find mult PROFESORUL : Tehnica a ficut progrese. O chestie de- ‘asta poate s& te find toata viafa, JON : Viata asta gi toatd viata de apoi.. Apoi-ul PROFESORUL : $i vecinul citi mai are? 208 ION (gest cu mina, a compatimire) : E batein. A imbatrt- nit feri. Astepta si vind jeri si n-au venit, Ta aj- teptat un ceas, doul, trei, toati ziua. Spre sear’, deodati s-a pomenit edrunt... (Zgomote infundate,) PROFESORUL (milé omeneascd) : $i. ee-au cu gunoiul ui ? (Se aud gemete,) ION : Il string PROFESORUL : Il dososte ? Nu vrea sicl declare ? ION (ea pe-o tain): N-are... Nu mai are, daci siptimi- nal... Uneori, si de trei ori pe zi. PROFESORUL : Infeleg mecanismul jimineata, la pring si seara. $i TON: Gata, mu mat are... (Taind gi mat mare.) Nici nu. ‘mai mfnine’.. si mu fack cumva frimituri,,. Ce-o fi in flora Tui stomacalA. PROFESORUL : Siracul...-au ficut analizé ? $i sinteza ION : Poate acum. (Tipete si mai jalnice.) PROFESORIT Stragnie ce mai dereticl ! ION: Stragnic ce mai ridicA. (Oftind.) Fac totul lund. PROFESORUL (avingat) : Zburdm, zburim... $4 nu uitam ek ne agteapti zborurile cosmice... (Zgomot ca de palma). Fata nevizut ION (batt in upe Tul Ton, Acesta iese, ee tntoarce dup citoa timp. Vesel) : $i aga cu viata... Ori, unde ra PROFESORUL : Cine ? JON : De la gunoi... 84 le dau gi lor ceva... Doi lei, acolo PROFESORUL : Oameni nevoiasi. Nu veai cit te abati pentru o bucati de pline ? ION : Pe de alta parte, foarte sandtos.... Ar minca mult PROFESORUL : Mune grea — munca manuala, Nenor- mati, Se spetese... (Seurtd pauzd. Profesorul scoate 2039 hirtie dintr-un buzunar, © eons cum e eu. iepuri aia? ION (mnirat) : Care iepuri ? PROFESORUL (enigmatic) : De cimp, de casi, ION (rizind) : $4 zicem ei dumneata ai inchide wn iepure jn casé. Cum justifici setea asta a lui? Setea lui de zbor ? PROFESORUL (savant) : Atractia cosmosulul, Acceleratia gravitational... care se ridied la patrat, ION : Adicd... i dai drumul ? PROFESORUL : Nu stiu dacd solutia mu e prea tare. (Speriat,) $1 cine fi-l mai aduee inapoi ? JON: Avem noi oamenii nostri... Desi, la salariul Jor Dar pareé iepurele nu fuge degeaba ? PROFESORUL : Tot ce e gratuit nu e bun, ION (tresdrind) : Dar cum stii dumneata ce-am intuit eu despre fepuri ? Dumneata nu eral aici. Cum se face ch? PROFESORUL : Autobiografia dumitale e cam putreds, Unf penteu 0 elipa asta, JON : S-a schimbat sl clima. E cam eald, nu? Totusi, de unde ai aflat ? PROFESORUL : Vorba, 0 dati ce i-a iesit din gun, apartine societati JON (merge la Profesor, il bate pe wmdr) : Bravo ! Te fe- lieit! FROFESORUL : De ce ma felicifi ? JON : Citesti printre ginduri. Printre gindurile oamenilor. Incep sa ma cam tem de dumneata, 1, Insinwind,) St (ind Dorina, 0 femele ta 30 de oni, inal, frumoass, sma rop, eu tate gtibutele. $4 eu wm bape) in mint. Se itd in jr, cauté'wn foe, pune bagejul fos, se ajaed pe pat Ton (© privese nalinigtit. Profetorul se face od eitepe tn ir~ tile at) 206 ION : Daca veneajl pulln mai inainte, doamna, prindeafi Jocul de la fereastra.. DORINA (face un gest evaziv.) ION (dupa o alta técere) : Dumnealui (arati spre Profe- sor) » avut noroe. Stil, dreptul primului ocupant.. (Ride nehotérit,) Adie, primul ocupant cred ch se rumeste acela care vine primul peste tine. DORINA (pufin cam jenaté) : Eu, stiti, mi-ag scoate pan- tofii... Nu gtiu de ce, de cite ori ellétorese eu tre- nul, mise umflé picioarele. ION (tatonind 0 problema) : $i cind stati acast.. tot aga? DORINA (rizind) : Nu, ION : Nici stingul ? DORINA : Nici dreptul. Numai aga, cind merg pe drum de fier. (Igi scoate pantofii, nu gtie unde si-i pund:) ION : Dati-i incoace. (Ii ia.) Mai e putin loe aici, in plasd, (li pune in plasd.) Plasa e noud. Adineauri sa ivit problema... Tine la drum. (Privind-o lung.) Sintefi © sfinté ? (Apteaptd rdspunsul care nu vine, pune pantofit in plasa,) DORINA (iardsi cam jenati) : Stiti.. afi putea s& stingeti lumina ? (Cased grafios) M-a cam ajuns oboseala.. ION (incureat) : Eu stiu... (Ardtind spre Profesor.) Citeste dumnealui. (Profesorul tugeste cam semnificativ,) Stiti, domnul profesor e primul ocupant... (Ride for- fat,) Cred c& de-neum incolo o sii plitese chirie, sau, mA rog, zilnic costul biletului intreg. Pind tunde-o fi mergind trenul dsta ? DORINA (vag) : Departe. ION (speriat): Zilnie ? © grosza de bani. DORINA : Adineauri, aici, alaturi, Lau gisit pe unul ‘ara bile. ION (se cauté nervos prin buzunare) : Nu stdtea omul fn ceuibuyorul Iui ? 205DORINA : Ba da, dar n-avea bilet (Usa se deschite. Intré, preciptat, Magda, 0 femeie de 28 ae ani) MAGDA (gifting) : Nu vi suplrati, aici sa mutat casa ? DORINA (euperior) : Confundai, doamna JON (amarit): Aici abia s-a mutat trenul.. MAGDA: Rimin si-ml trag sufletul... (la loc pe pat.) ‘Am intrat aici, am vazut c& nu e coada gi zie : poate fam noroc. De cind cu schimbarea asta a orarillor. Cum intervine femeia, gala haasul.. ION : Pofi si mai fii sigur de ceva? (Pauzd — in care fiecare se gindeste cum ei lege conversatia,) Traim cam intens. PROFESORUL : Cam intensiv. ION (catre Dorina) : Ai observat gi dumneata 7 DORINA : Se vede cu ochiul liber... (Misterioasd.) Aseard, © farfurie zburitoare s-a oprit exact pe acoperigul meu. Am simfit 2gomotul si misiunea et suspect. Din €a au coborit patra linguri nichelate uriase, ‘coperite cu un fel de material plastie. Au Inceput ‘si-mi inspecteze acoperigul, Una a sirit de pe aco- peri gi s-a oprit, In aer, in dreptul bucatariel, Fe~ veasira s-a deschis singurd, Lingurile mele au intrat In panied, ‘MAGDA (gest de spaimé.) DORINA : ,Gata ! le-a spus lingura cosmicd. $tiaji e& a fineeput 0 er noua — Alta ™ — jLuati-va ce aveli, si imbarcarea“ Lingurile mele s-au uitat prin ‘bueatarie — ce si-mi ia? (Ride) Poste gindacil, $i s-au indlfat pe acoperg. El era la mast. MAGDA : Cine ? DORINA : Barbatu-meu. Incremenise eu lingura in mind. (Cu durere,) Lau ridicat. 206 ION (speriat) : L-au.. PROFESORUL : Daci nu voia si-i dea drumul. DORINA : Eram enervata la culme. Dupa ce e& se scum- peste viaja — mi se mai ridicd gi. lingurile ! Iau ‘pusca, cobor in curte gi ochese in a’mare, eare parci cera seta, sau geful — cine gtie de ce gen or fi acolo, {in ceruri. Glonjul a atins-o, a ricosat si s-a intors inapoi eu o vitezi din ce fn ce mai mare, trecin- du-mi printre degete, Daci picam, chiar in momen- tul acela, m& atingea. Dar noroc ca am picat, de fried, 0 clipé dupé. Glonful trecuse si se infipsese fn pimint, dar gtiu eu dacd nu se va intoarce ? Va parcurge bucata de spirali respectivi gi se va In- ‘toaree eu 0 viteré mai mare... Mice trict... (Ineepe 8 plinga.) TON : Si-acum unde te duet ? DORINA : Sa ma pling. ION (continuind) : Uite, sf zicem, astizi este... PROFESORUL : Macti ION: FORMIDABIL ! Marjea mi se intimpl& mle Inefa- bilul. Zi de 2i, ceas de ceas — marjea. Deci existim in marti, MAGDA (nedumerita) : In Marte? ION: Nu. In marti, aie, pe pimint, Inc o marti de-a roast. Frumoasé, luminoasi, Iunga.. Bun, (Ilu= ‘minat.) Dar chiar astizi ne mai aflim gi In sipti- ‘mina cutare, luna eutare, anul cutare, secolul cu- tare, milenful cutare... Asa € ? PROFESORUL : E just. (Cu satisfactie,) Numat cf ai uitat ‘epoca, Ai spus de toate, dar epoca? Al sirit peste epoed. (Enervat.) De ce o sari ? ION; Da, trim o marji din epoca in care trim. Nu vi ‘se pare c& e prea de tot ? 207PROFESORUL : Ce? TON (xumarind pe degete): Prea multe... deodatd... (Iz- ‘bucnegte.) Nu msi pot ! DORINA : Ni se pretinde pielea ursului din pidurea vie~ MAGDA : Prin definifie... $i eu am impresia ef se eam exagereaza JON : Prea multe atitudini, PROFESORUL:: Se iti 4 sintem sl noi oameni MAGDA (idee) : Ali observat cum se ruineszi 0 bucati de zahir daci o inmoi in cafea ? Ineet, Incet, se ruineaei, se darima.. $i nu se poate spune c& n-a fost bund. PROFESORUL : Bunitatea nu explicd totul DORINA : Ba, tocmal de aceea ! JON : Niciodaté o femeie nu va insela Indeajuns un bir= bat. DORINA : Sint cazuri gi cazuri ION : Oricum, am merita mai mult, PROFESORUL : Ined mu dupa merit. Acum ne ingala up puteri — mai tirziu, pe fiecare dupa merit. MAGDA (vag) : El, viata e complex’. PROFESORUL : Complexul cel nou al vieti. JON: Daci camenii, in loc sa migte pe rind cole dou’ picioare, ar trebui s& le migte pe amindoud odata DORINA : Cum ? Si opie ? ION: Da. S& foplie, aja... (li araté,) S& se codifice ea ‘mers mal evoluat fopditul — mai apt, orieum, pen- tu rezolvarea saltului MAGDA : Ar fi greu... Incearca si ea.) PROFESORUL: Da, pentru ed ne-am anchilozst. (Bé- find cu pumnul in masd.) Ne-am anchilozat si nu ‘vrem sd recunoastem deschis, (Cétre Ton.) $tii cum se pronunfl o vocalé ? 208 ION (ca 1a lectie) : Aa! PROFESORUL : Cu gura larg deschis8... A, €, i, 0, Uw Aga trebuie si ne recunoastem greselile. Ca’ pe vocale. ION : Aud strdinii s1 se bucurd. PROFESORUL (ofteazd gi pleacd) ION (uitindu-se speriat dupa Profesor) : Unde s-a dus ? (lluminat,) Teoria mea © urmitoarea : intli in foc, nu? DORINA : Foeul.. ION : Dupé foc — 2dup | in apd. (Repede,) Din apa —in ‘er; era cosmicd. Din aer — In vid. MAGDA : Mergem spre vid ? Amejim ! ION (visdtor) : Soarele, mares, aerul, vidul : 0 curba a spiralei, (Aspru,) O bucla a biclului care are in grija materia, MAGDA : Idealistit susfin e& nu se giseste materie, sau daci se giseste e prea scumpl. ION (n-a aucit): Primele ctape le-am strébatut. Tins, ripis. Cine-si mal aminteste scurgerea noastra tn fecean 7! Cenuga Incinsi se prelingea in ocean ca nigte voturi seerete Intr-o urnd...Clipa cea mai straj- nied, atunci cind ne-am incumetat s& scoatem eapul 1a aer — s& muyeim din acrul useat. Cine-a strigat primul : E bine, mi simt bine! — si a inceput si se zvinte ? DORINA (curioasd) : Cine? ION : Aerul e inci prima etapa a vidulul, Acum, abia ne ‘obignuisem pliminii cu aer — gio s& le stricim tabietul, Néravul de-a respira nu e bun, MAGDA : Ia mai punefi-va pofta-n cul ! DORINA :E clar cf ne agteapla vidul ION : Bxtremitatea de la care am plecat a fost duritatea ‘maximi a materiel, Nu e normal si tindem spre opusul el ? 209DORINA (incepe iar si plingd) : Bu m& due si m& pling. ION : Vidul — ce relaxare absolutd ! Simi c& poli s& mal vespiri — vreau si spun, poti si-ti mai fii rasufla- rea, Cred ed si Biblia, in previziunile ei stralumi- nate, localiza judecata de apoi tot aici PROFESORUL (a intrat neobservat, ascultind ultimele re~ plici): Unde ? ION (viziune) : Bunii si rail au erdpat, sufletele lor s-au idieat in vazduh, pink au dat de nimic, Aici au simfit o betie extraordinard : apoi-ul visat, MAGDA : Viata de apoi. ION: Dar le-a iesit toemai atunci in cale cintarul res- pectiv i completul respectiv de sfinji cantaragit. Cei drepti au rmas In vid, Cei plcdtosi au fost ‘mpingt cu vieful piciorului fnapoi, in ser, unde eu Jat imedist foc, din cauza frecérii, 31 vor arde vegnie din cauza freedti, Pe elnd dincolo — 0 viata ! Nu simfi nimic, nu te impiedici de un pa, calato- regti cu 0 Sufealé a gindulul ajuns din urma de trup, Eh, ce mai hirjonealé! Ce alunecare! Ce viteai egalé, nu numai intre indivizi, fiecare avind prin lege dreptul la aceeagi acceleratie, dar gf intve 1u~ cruri, Voi merge la fel de repede ea gi un pietroi, ea si un munte! Unde vi tot ducefl, mai baieli ? Nicdieri, ineolo 91 incoace. Oare nu asta e adevirata fericire ? DORINA : Nu te doare, nu te leg. ION : Adaptarea la acr a avut 0 linie ascendentd, a atins ‘un punet eulminant ¢i urmeazi, firese, panta. Cind f ineeput declinul ? Ineé din antichitate, filozofii au observat ef destinul omenirii mezge cam cls. In zilele noastre, golires de tot ce s-a acumulat, de tot @ a insemnat ceva — e evident. De la vidul 210 sufletese — la vidul de Idel. Toate tind, fara si-si dea seams, spre asta. Atomismul In stiin{d, ultima esfacere a firului de praf in paisprezece — cu aju- torul bombel atomice. Deci, divectia general — spre vid, inainte, mars ! MAGDA : Cum stim cu vidul ? ION : Relativ bine. A fost bénuit, presupus, dedus logic ‘demonstrat apoi pe cale experimentald. Emisferele @e Magdeburg, tubul lui Torricelli — evenimente mult mai mireje decit sinteza ureeii, de care se face atita caz. Golul e aici, pe aproape, in dreapta, fn stinga, pe deasupra capului, a inimii, Golul e in stomac. $i se las din ce in ce mai jos... Fobia cos- micd ¢ doar un simpton. Nu si zburdm noi la el, i si se pogoare el la noi. Sfintul Duh a fost un porumbel de vid, Ne va boteza pe tofi, iar eel care vor fi ultimii vor fi tot In cosda. In fond, tot aia — primul, ultimul, nu mai conteazd. Odaté adaptat la conditii de vid, iti va fi foarte usor si te ducl unde vref, si dai peste stele fixe, materiale, gi att de mult ramase in urmé... DORINA (visitoare) : Bhe I ION : Albinele se excita Ia mirosul veninulul. Daca te-a injopat una, veninul ei va chema-o pe cea de-a doua, Veninul ambelor, altele patru, Si tot asa, stupul intreg va siti pe tine, intr-o furie pe care nici o albind nu si-o poate explica. Pe nol, oamenti, ne-a exeitat lumina. Primul iesit la luming — a atras un altul MAGDA: Cum ne vom adapta nol la nous situatie ? ION : Se vor gisi in noi organe negtiute, nebénuite, nes- erate, Altele, cunoscute, vor regenera, Near fi cexclus ca apendicul, despre care tofi se intreabi de aucce ni Isa mai dat natura-mama, si nu fie vreun fac- tor motor Ia conditia de adaptare Ia vid ; sau bu- ricul. Deja, vara, pe nisipul eald al tuturor pl in lume, uitafi-va 1a oameni : cu buricul In sus, ca © prizi, inceared si detecteze cine stie ce razi, care si trezeased in ei un curent nemaipomenit, de milioane de ori mai puternic dectt orice voltaj car- ‘burat. Vom trai — d& Doamne! — pe baza acelui ‘curent misterios din noi, cind o razii sau un stecher de sus fl va aetiona prin burie, Mi tem s& nu ne-o fi luat alfiiInainte, (Misterios,) Asear&, o farfurie... MAGDA (uimitd) © farfurie zburitoare ? ION : S-a oprit exact pe acoperigul meu. Am simfit zgo- motul si misiunea ei suspect, Din ea au coborit patru lingurt nichelate uriage, acoperite cu un fel de material plastic. Au inceput si-mi inspecteze acoperiqul. Una a sirit de pe acoperig gi s-a oprit, fn aer, in dreptul bucktarici. Fereastra s-a deschis singuré. Lingurile mele au intrat in panied. Gata! lea spus lingura cosmicd. $tiafi ea ceput 0 eri noud * — qAlta™ — ,Luafi-va ce si imbarearea.* Lingurlle mele s-au uitat prin ‘bucitarie — ce si-mi ia? Poate gindacti care-mi ‘mai fin de urit cind mintne, gi s-au indljat pe aco- perlg. Bram enervat Ja eulme. Dup& ce c& se scum- peste griul — mi se mai ridied gi lingurile ! Taw ppusca, cobor in curte si ochesc in a’mare, care pare’ era gefa, sau geful — cine gtle de ce gen fr fi acolo in ceruri. Glonful a atins-o, a ricosat gi s-a Intors Inapol cu o viteza din ce in ce mai mare, ttecindu-mi printre — pardon — picioare, cam Ia nivelul genunehilor. Daci picam in fund, chiar in ‘momentul acela, mi atingea, Dar noroe cll am pleat, az de fret, 0 clipa dup&. Glonful trecuse 31 se infip~ sese in plmmint, dar stiu eu daci nu se va intoarce ? Va pareurge bucata’ de spirala respectiva gi se va Sntoaree.. Cu o vitezi gi mai mare... Mie frict (Citre Dorina.) Dumneata ce zici ? PROFESORUL (subliniind parca siladele) : Specula filozo- ed, DORINA (consultind ceasul) : Eu... sint de acord, dar peste citeva minute... (Privire edtre plasd, apoi ciitre Ion.) ‘Afi fi atit de amabil ? (Ion ti da pantofit,) Curios ccd intr’ destul de ugor... Nu mi sau umflat pix cioarele, ION; Tau not. Orice mérfurie trebule Iuata in consi- deratie. DORINA : Eu mA duc si mi pling. (Ipi ia bagajul,) Bun’ Tese,) MAGDA (se ridied, trage eu ochiul incotro 0 ia Dorina) ‘Totugi, na gti unde s-a mutat casa? ION : Nu. MAGDA (agitata): Nw vreay si wimin fir bilet.. $I ‘apei.. unde so fi dus ? ION : Doamna ? MAGDA:: Nu pot so las singuri. Poate are nevoie de ceva, Stijl. cind se pling dou, altfel se aude, altfel se rezolva, (lese.) PROFESORUL (dupa o pauad) : Brau de dam ? ION : Cine? PROFESORUL : Pantofii aia... Nu degeaba ‘- ‘mind; i-ai mingliat. Am vizut cu ochii mel JON (incurcat); © doamn care se respect nu se ine calf cu pantoli BArbstestl. Nu se preteazs... Mal ales acum, cind metabolism. PROFESORUL (convingere) : Plingerile cum c& dumnesta ‘al practical bigamia ereu, agadar, intemeiate, luat in 23ION : Sint monoteist. PROFESORUL : Bigam ? ION: Sint douk planuri separate: pe de o parte ere- dinja, pe de alta morala, De ee le amestecati ? PROFESORUL (scurt) : Ce clutau femeile asten la dum- neata ? (Scirbit) S-au asezat do-a dreptul pe pat. Cunosteau, prin urmare, locul, Nu erau nici pe departe Is prima abatere, Nici una n-a avut nici cea mai mica avlenire de constiinjé sfvirgind actul sederii pe pat ION: Dac © vagon-lit, ce vreli? (Dupd 0 pauat,) Sau ‘aga gindese... Altfel, nu mi-ar fi seos patal ?., (Ener= vat.) Domnule, pentru Dumnezeu : unde sintem ? PROFESORUL ; Sintem in plin mers, bllatule. Ia seama, el nervi TON (jenat) ; Ma cam lasd.. Imi técine fruntea... De Ia © vreme, am observat ch sint foarte sensibil la frunte. (Merge la Profesor, il apued de un nasture,) Mai uitati-vé la schema ala. Ce. PROFESORUL (reluind); Oricum, schema dumitale © foarte interesanti. Deschide 0 serie de perspective corcetérii stiinfifice, Va si aied, din terenul snd tos al realitajii — linia aceasta principal —, por nese, ¢ind omul igi di drumul la gurd in fala unui prieten, atft aspiraille, cit gi divagafile ION : Injeleg, inteleg. Aspirajile o Jaw in su rosil, divagatile, o iau in jos, spre pamint. PROFESORUL : Exact. Liniujele albastee. ION : $i care sint mai positive? Cele care se pierd in sus sau cele care se pierd in jos ? PROFESORUL : Cele care se pierd in sus. (Pausd,) Ori- cum, iti trebuie 0 voinfd-monstra, ION: Nici mal mult, nici mai putin, Dar s-ar putea ea amindoua si fie pozitive. (Examinind schema.) Asta, Tiniujele aut \ 1 cel putin, ¢ invafitura mea. (Confidential) $tii ce, scapi-mé de nenorocitele astea de liniufe albastre. ‘Alea care o ia in jos. Intuiesc eu cA astea nis tocmai progresiste. Dezbard-ma de ele ! PROFESORUL : A, nu. ION: Eu ma simt mai bine cind visee asa, eu ochit des- chisi, dar gtiu eu? N-o fi potrivit. Gindul potriv Ja locul potrivit, N-o fi destul de necesar societal (Rugitor.) Dumneata, care ai descoperit leacul cal ‘mirii, m-ai putea vindeca si de asta... (Practic,) Vindect-mi ! PROFESORUL : Nu, nu este momentul, Nu mé pot eobor! Ja interese meschine, particulare ; cel pufin, nu in clapa asta, Inti trebuie rezolvatf problema pe plan mondial, La urm’, putem trece la vindecarea de la om la om, Nu sti dact infelegi perfect. ION (resemnat) : Din picate, da. (Pauzd. Ion se plimba prin cameré, Se aud batdi in usl,) Cine ©? (Un glas : Posta, lon iese, ee intoarce cu o hirti.) PROFESORUL : Primesti serisori din str&initate ? ION : De unde ! Chiria, Somatic s& platese ehiria, Nu mal poli face micar un pas far somafii, Dar cel pufin ‘scum sint sigur de un lueru, PROFESORUL : De care ? TON: Ca nu mi-au facut casa, tren. (Se ridied, ia gea- mantanul gi dé si-l scoatd afard.) MA gindeam eu, poate am biut ceva mai mult sien loe 28 sjung casi, m-am urest intr-un marfar... Poate ei azi- nnoapte, In timp ce dormeam, sh fi fost declarate casele drept trenuri.. Dar scum (arata hirtia) am dovada, Platese chivie, (Victorios,) Trebuie 8 pli~ ‘ese ! Sint somat ! Asta e cea mai mare certitudine. 215PROFESORUL (ii ia geamantanul gi-t pune iar sus): Omule, vino-fi in fire ION (isi vine in fire): Ai dreptate, mam cam aprins. (Ruginat,) Sper ins ci n-am ridicat gi tonul PROFESORUL: A, un ple, O micé rabulnire a necvi- Jor, cu care te-au molipsit strimosii t8i. Bineinje- Jes, fai vreo intentie rea din partea lor. Sa nu, im vina pe strmogi ION: Cred e& nu mai sustii nict dumneata, acum, ne~ ‘ghiobia aceca cu trenul. PROFESORUL : Ba eu rimin pe pozitia mea ferma. (Ist trage seaunul mai lingd fereastra,) Bine e& am gisit tun Joe aii, la geam. Greu se mai gisese Jocuri la seam. ION : Destul de greu.. Ei, dar s-au zvintat gi batistele pe sfoara.,. (Pune fierul de edleat in pried, ia o batist, 0 insinde pe seindura de cdleat, cautd o bucatd de ‘iar, o pune peste batistd gi incepe s-0 calce.) St ‘vedem daci ghicese care mai e a dumitale. (Se con- centreara.) Asta... Ce zici ? PROFESORUL : Cum vrei s-o vad dacd ai pus ziarul pe ea ? Nu pot citi printre rinduri. ION (ardtindu-i-o pe cea de pe sfoard): Ain a cui e? PROFESORUL : A mea. ION ; Deci, asta e a lui Alin... Bun... Acum, scoatem noi la iveald cifrul,, Batistele care sint serise cu cer- neal simpatica se dau de gol In cleat... (Fluierd @ pagubd,) Ta uite, domnule... (Pe ginduri,) Totusi, judecind logic, totul e de partea mea. Aici locuiese de atitia ani. Aici dorm, aici viefuiese, aici... PROFESORUL : Se vede cA nai ficut niciodata 0 e&ld- ‘torie mai lunga. ION (rusinat): E adevirat, asta ar {i cam prima, Nui vorbi, am mai mers o data, dus si-ntors, patru zie, 216 Dowd zile dus — pind la eapitul liniei, gi cind 8 ma dau jos, am adormit. Alte douf zile — intors. Dupa patru zile ma aflam exact de unde plecaser, Numai cd eram frint de obosealé, PROFESORUL : Ei, si acum, in anil &stia din urmé, spune rept, ai mai simfit vreo oboseal ca atunct ? ION : Deloc. PROFESORUL : Pentru cd distanjele pe eare le strabi- team sau mrit — nu ulta ef in curind ne as- teapt cosmosul — si condifile de eAlitorie sint al- tele, Mult mai comode. Mergi insinte si nici nu simi, Vorba dumitale, erezi ch esti acasd. Nu se ‘mai aude decit vijitul abia perceptibil al inaintérii ! ‘Ai pus, vreodati, urechea la dugumea ? ION : Nu. PROFESORUL : Ia pune-o. (Ion se apleact, ascultd.) Ce ION : Cred e& jar se bat. PROFESORUL : Cine? ION ; Locatarii de dedesubt. Obignulese aga cova, PROFESORUL : Nu fine seama de asta. E un incident ‘trecdtor, nesemnificativ. Dacd asculfi mal bine, din- colo de tvintelile, de fipatul gi de tnjuraturite Jor, se aude, se distinge vuietul acela abia perceptibil al inaintarii ION = Atunei, si mai ascult 0 data. (Ascultd,) PROFESORUL : Ei ? ION (aplecat) : Pared, pared. PROFESORUL (triumfator) : Vezi ? ION (se ridiog) : Eu nu mai tnfeleg nimi. Nu m-ag mira ‘i apars cineve acum si s& ne spunl, solemn, c-am ajuns cine stie unde mama draculul. a7fajuns in vittorul cel mai indepirtat 1? (pa se deschide, apare Alin imbricat polfst) ION : Alin | (Cu admirafie.) Mai biiatule ! PROFESORUL : A, cunostinfa veche ! ION: Dar ce te-auu imbricat, frate, cu costumul Asta ? acd n-ai fi fost prietenul meu cel mai bun, niet nu. te-as fi recunoscut, PROFESORUL : $i dacd ar spune aja: ,Domnilor. am | ALIN (solemn, oficial) : Domnilor, ¢ ora inchideri ; Cortina SREEA MUNTELUL DE SARE ona 1 Paraeliserul Puta meduzel