exercifii Capitolul XII PERSONAJUL Personajul este ultima problema importanti de arta actorului din acest manual. Aceasta problema nu trebuie data ca exercitiu direct, pnd cand studentii n-au rezolvat problemele precedente si n-au invafat sa lucreze cu Punctul de concentrare. Desi prezentarea si discutarea exercitiilor de caracterizare in atelierele de pana acum poate fi tentanti, este mai bine si se astepte pind cind studentii realizeazi un contact deplin si sunt complet angrenati in problema de rezolvat (vezi cap. XI). Personajul este cuprins in tot ceea ce facem pe scena. Chiar de la primele ateliere de arta actorului acest fir traverseazi de-a lungul si de-a latul munca noastra. Personajul poate evolua numai din relatiile personale cu intreaga viaté scenici. Dac vrem ca actorul si-si joace rolul cu adevarat, atunci personajul nu trebuie dat ca un exercifiu intelectual, independent de relatiile actorului cu viata sceni O atentie prematura fafa de personaj la un nivel verbal il poate face pe studentul-actor si joace, impiedicénd implicarea in PDC gi in relatia cu partenerii. In loc s& ias& in mediul scenic inconjurator, el se va ascunde mai departe in spatele unor ziduri protectoare. $i atunci va fi nevoit sa-si expuna propriile nevoi si emotii; se va reflecta pe sine, ca in oglinda; va interpreta personajul, facdnd astfel un exercitiu intelectual. Acest lucru se poate descoperi cu usurinté la studentul neexperimentat si lipsit de aptitudini, dar este mult mai greu de descoperit la un actor inteligent si talentat. Personajul trebuie utilizat 297improvizafie pentru teatru ca o etapa superioara a comunicarii teatrale, iar nu ca sd te ascunzi in spatele lui. Pentru a obtine acest Iucru, nu lucrati asupra personajului pana cénd studentii nu inceteaz’ s4 joace. Nu-i lasati niciodata, la inceputul studiului, s4 joace, s& interpreteze; opriti exercitiile, dac& este necesar. Evitati discutiile asupra personajului, cu exceptia celor obisnuite, despre relatie (Cine). Tineti minte ca, deoarece majoritatea studentilor stiu c4 personajul este esenta teatrului, absenta unor discutii directe despre acesta poate si creeze confuzie in mintea lor, cenice, pana cand vor incepe si vada personajul apSrand din relatiile din viata scenica si s& inteleagi c& a juca teatru este un zid intre parteneri. Cand ei invata si se implice in PDC, sa aiba relatii unii cu altii si si rezolve problemele de grup, capati incredere in sistemul de studiu si sunt pregatiti pentru exercitii de dezvoltare a insusirilor fizice ale personajului. Un actor trebuie si vadi gi s@ aiba relatii cu partenerul su, iar nu cu un ,,personaj*. Noi jucdm fotbal cu alte fiinte umane, iar nu cu echipamentul pe care-I poarta. Asta inseamna pur gi simplu c& amandoi partenerii stiu ca celilalt joacd si isi continua jocul. DEZVOLTAREA PERSONAJULUI Cand studentii-actori plinuiesc o situatie (Unde, Cine, Ce) in jurul unei probleme de arta actorului, ce anume determina care dintre ei va fi bunica si care matusa miresei? Toate acestea sunt implicite ideii de caracterizare. in Orientare, studentii sunt capabili si surprindé manierismele observand numai daca ceilalti sunt in confort sau in inconfort. Jocurile de Orientare ,,Implicare in actiunea grupului”, ..Ce varsti am? gi ,,Ce profesie am?“ introduc personajul fara a atrage atentia asupra lui. In exercitiile pentru spatiu intrebam: ,,Cum stim in ce relatii sunt oamenii?; si cei mai tineri dintre studenti raspund: ,,Dupa felul cum se comport unii cu alti. $i toate exercitiile de inceput pentru Cine trateazi problema personajului. 298exercifii in Evaluare punem intrebari de genul ,,CAti ani avea?“, ,.Ne-a ardtat ca isi cAstigi existenta ca fermier?“, ,,S-a vazut ci zgarcitul asta iubeste aurul mai mult decat oamenii?. Dacd formulam atent, chiar si cei mai tineri studenti vor fi capabili si exprime diferentele dintre oameni — fie ca insusirea care fi deosebeste consti in comportament, tonul vorbirii sau ritmul migcarii. Dup& multi ani expresiile faciale, tinuta si migcdrile noastre devin reflexe musculare ale starii interioare. Emotia poate fi exprimat’ numai prin fizic. Mabel Elsworth Todd spune in ,,Corpul ganditor“ (,The Thinking Body“): ,Emotia se exprima continu prin pozitia corpului. Dac& nu prin spranceana ridicati sau prin gura stransa, atunci printr-o respiratie diferit’, prin incordarea muschilor gitului sau prin corpul cazut din cauza neincrederii si apatiei.” Se poate spune ci, in timp, omul devine propriul sau portret deoarece devine expresia fizicd a unci atitudini (atitudinea de viata). Cati dintre noi putem sa distingem un medic, un functionar, un profesor, intr-o multime de oameni si sA avem dreptate in 85% din cazuri? Simpla actiune cu obiectele poate capita viaté numai prin personaj. in dezvoltarea materialului pentru scene (cap. IX), construirea personajului este tratat’{ mai direct atunci cand se pune in scena 0 ,,piesi‘ gi apare necesitatea unor personaje definite. Exercitiile »Vorbire neinteligibila*, ,,Contact*, ,,Pe nevazute* si altele insista asupra unor relafii scenice puternice care creeaz’ personajului atitudini si acfiuni bine definite Ce este actiunea cu tot corpul (cap. V), dacd nu un mod de a arata actorului cum poate deveni corpul sau un instrument expresiv? Si in ce scop? Pentru a comunica mai bine cu publicul. Pentru a comunica ce? Un personaj in cadrul unei piese. Experimentati cu un grup. Spuneti-le ca li se va da o comanda rapidi. Cand profesorul bate din palme, ei trebuie si execute comanda pe moment, fri si stea pe ganduri. Se comanda: ,,Portretizati un batrin!. in mod invariabil, aproape 90% din studenti se vor apleca inainte, vor intinde o mana in dreptul soldului ca si cum s-ar sprijini 299improvizatie pentru teatru intr-un baston. Discutati apoi despre aceasti generalizare (cliseu). Toti oamenii batrani se apleacd neapirat inainte? Exist’ milioane de batrani care merg drepti si rigizi. Ce anume face ca un om sa fie batran? Generalizarea (cliseul) nu este neapirat neadevarat’, ci numai abstracti si, deci, limitata. Pentru studentul-actor, un batrn poate fi o persoani care se sprijina in baston, are par alb si se mica incet. Este foarte important si se pastreze aceasta economie in selectie Batranetea se poate, de fapt, recunoaste usor. Studenfii, selectionand caracteristicile care si comunice instantaneu ca este vorba de un batran, au ales-o pe cea mai simpla dintre toate — infirmitatea. Asa au rispuns la comanda dat. Tocmai din aceasta selectie simpli actorul isi dezvolt& caracterizarea personajului. Pe masura ce devin mai perceptivi, studentii ajung sa stie cai un bitran igi poate arata varsta si emotiile prin picioare, coate, voce, la fel ca si prin parul alb sau prin bastonul in care se sprijin’. A dezvolta un personaj este capacitatea de a intui si a deosebi esenta de haosul persoanei in toatd complexitatea ei. Aceasta capacitate de a ardta esenta mai degraba decat a face o descriere amanuntiti a intregului, risare spontan din interior. (vezi ,,Ce varsta am?/Repetare”, cap. III) Arta actorului depinde de aceasta selectie si de capacitatea lui de a o comunica. Toti pot sa selectioneze: cei imaturi vor alege ceea ce este evident (sprijinirea in baston); un artist care are incredere in intuifie accepta ceea ce ea fi oferd (0 mand artriticd, un ochi acoperit de cataracta, limba ingreunata, etc.). (Actorul nu trebuie ,,s& devina* un batran. El trebuie sa ni-| prezinte pe batran in scopul comunicarii.) Dar, indiferent ce este selectionat, trasiturile simple sau cele mai profunde, si, indiferent care este varsta sau experienta studentului actor, cind el reactioneazi la viata scenica, ia nastere deodati gi personajul; deoarece caracterizarea se dezvolti din intreaga viata scenica, dar gi din recunoasterea intuitiva a unei alte fiinte umane. Actorul este inconjurat de o sfera de caracteristici — voce, comportament, miscari fizice ~ fiecare dintre acestea cipatand viata prin energia sa. Studentul-actor se va dezvolta pe sine ca 0 persoana 300exercitii atenti, liber, perceptiva, capabili si depiseascd viata de zi cu zi, capabil ,,si joace“ un rol. Acest actor va fi viu, uman, interdependent fata de partenerii sai — jucdnd jocul personajului pe care La ales spre a-I comunica. Este mult mai bine si ne gandim la actori ca la fiinte umane lucrind intr-o forma de arti, decat si ne gandim la ei ca la niste schizofrenici care si-au schimbat propria personalitate de dragul unui rol intr-o piesa! FIZICALIZAREA. Un student poate diseca, analiza, intelectualiza si dezvolta o istorie interesanta a vietii unui personaj; dar, daca el nu este in stare s@ comunice fizic st lucru, munca lui va fi inutild. Pasul spre intuitic, de unde vine patrunderea unui rol, nu se face prin cunoasterea logica, intelectual’ a personajului nostru. Grupul de exercitii care urmeazi trateazi_ problema personajului pe baza structural, fizici, din care poate Iua nastere un personaj. Problema care se pune este dacd un actor trebuie si-si asume calititi fizice exterioare pentru a pitrunde in personaj sau si lucreze asupra interiorului pentru a c&pata insusirile fizice. Uncori, 0 atitudine sau o expresie fizicé ne poate da acest salt in intuitiv. in aceste exercitii noi jucdm jocul in ambele directii. (vezi si capitolele X si XI) CINE. EXERCITI PENTRU DEZVOLTAREA } PERSONAJULUL Studiati exercitiile urmatoare cu grijé pentru a le putea prezenta studentilor actori la momentul cénd ele vor actiona efectiv ca o serie de pasi spre dezvoltarea personajului. Aceste exercitii pot fi utilizate ca incalzire sau dezvoltate ca exercitii de sine statitoare. (vezi jocurile pentru Cine prezentate in capitolul IV). | 301 |improvizatie pentru teatru Cine/ Emotie faciala Punct de concentrare: pe a fizicaliza cat mai multe trasaturi faciale in timpul unei scene. » Doi sau mai multi jucatori decid Unde, Cine, Ce. Studentii trebuie si aleaga o relatic si o actiune simpla; de exemplu: sot si sotie se uit la televizor. Fiecare actor trebuie s& scrie pe o bucata de hartie o list de trasaturi faciale si apoi descrierea acestor trasdturi. Descrierile trebuie s& se refere la afectivitate, nu la structura. Actorii trebuie si facd descrieri separate pentru fiecare trasatura faciala. De exemplu: buza de jos —tristi buza de sus — bosumflata varful nasului — —ascutit nari —nervoase ochi —ca margelele sprancene ~senine fruntea — bombati barbia —agresiva forma fetei —vesela Dupa ce biletelele au fost completate, separati-le dupa trasaturi si -le in grimajoare. Fiecare actor trebuie si aleag cate un biletel agezal din fiecare grimada. Actorii pot si adopte cAte trasaturi vor gi si le mentina pe tot parcursul scenei. Evaluare: Citre actori: Mentinerea trisiturilor fizice te-a facut si te : simti ca un mecanism? Ai inteles lucruri noi? Catre public: Cineva dintre actori a reusit si arate o trisatura noua? Insusirile faciale erau justificate in scena respectiva? Observatie: Cand actorii igi compun pentru prima oard caracteristicile fizice le poate fi de ajutor si oglinda. 302exercifit Cine/ Atitudine fizica Punct de concentrare: pe a arita emotiile prin atitudini corporale. » Doi sau mai multi studenti decid Unde, Cine, Ce. in loc si aleag’ trasaturi faciale, actorii noteazi acum emotii pentru atitudinea diferitelor parti ale corpului. De pilda: Umeri tristi Stomacul — suparat Toracele — vesel Picioarele — banuitoare Ca si mai sus, actorii scriu biletele pe care le aseaz’ pe grimezi de unde-si aleg cate unul inainte de a intra in scend, Observatii: 1. in ambele jocuri se pot face liste cu trisdturi fizice in locul emofiilor. inlocuiti pur si simplu descrierile; de exemplu: buza superioara rigid’, nasul coroiat, picioarele indoite, ete. 2. Ambele jocuri sunt foarte utile pentru regizorul teatrului traditional. Cine/ Adaugand conflictul Punct de concentrare: pe a permite Cine-lui si se dezvaluie, > Doi actori, A si B. A este pe scent; B intra, dupa ce si-a ales 0 relafie cu A (ca in exercitiul ,,Cine”, cap. IV) si un conflict/o tensiune cu acesta. De exemplu: B opteazii sa fie o adolescenta al c&rei_ parinte, A, este taciturn si neintelegator. Unde-le este sufrageria, iar Ce-ul este venirea ci acas’, noaptea tarziu, de la o petrecere. Observatie: 1. Acest exercitiu poate fi, in general, continuat si dupa rezolvarea problemei, deoarece conflictul intre cei doi actori se dezvolti automat. 2. Din nou, este foarte interesant si [Asati publicul si cunoascd si punctul de vedere al celuilalt. 303improvizatie pentru teatru FIZICALIZAREA UNOR ATITUDINI Prezentati ,,Mersul prin Substanta invizibila/Atitudine” (Addenda 1) ca introducere in urmiatoarele exercitii Mentine expresia! A Punct de concentrare: pe a mentine expresia facial si corporala initiala pe parcursul mai multor situatii (Unde, Cine, Ce). > Echipe de patru sau mai multi jucdtori (chiar impartiti in functie de sex). Cereti actorilor sau spectatorilor si sugereze pentru fiecare Nimeni nu ma exprimarea pe scurt a unei atitudini, ca de pilda iubeste*, N-am intalnit niciodata 0 persoand pe care s4 n-o plac”, Nu ma distrez niciodati“, ,,Stiu tot", Maine va fi mai bine“. Ei se misc, ucrind la dezvoltarea unei expresii faciale si corporale cat mai complete a frazei respective. Cand reusese si expresia fizicd este pregnant, indicati: ,Mentine expresia!‘. Apoi, conduceti-i pe studenti cu ajutorul indicatiilor printr-o serie de Unde, Cine, Ce-uri. De exemplu: terenul de joacd al unei gradinite absolvirea scolii generale intalnire dubla 0 petrecere la birou reuniunea colegilor de liceu un azil pentru batrani (evenimente de-a lungul vietii) Indicatii pe parcurs: Permite atitudini ti modifice barbia, ochi umerii, gura, mdinile si picioarele! Mentine expresia! Evaluare: Expresiile (atitudinile) initiale au fost mentinute chiar dacd erau intrucdtva modificate in fiecare eveniment? Atitudinea afecteazi relatia? Felul de a vorbi? Observatie: 1. Daca o fraza nu induce o atitudine, sugerati actorului si-si aleaga o expresie fizicd exact (de pilda: 0 barbie agresiva, 0 gura vesela, 0 %, ochi larg deschisi, etc.). frunte bombati, 304exercitié. 2. Nu utilizati acest exercitiu cu studenti prea tineri. Actorii ar trebui si fie cel putin adolescenti. 3. Exercifiul poate fi dat in al optulea sau al nouilea atelier de spatiu si poate fi reluat mai tarziu. 4. Un student, dupa ce a terminat exercitiul a spus: ,,Ma simt de parc am trait o viata intreaga!* Mentine expresia! B Punet de concentrare: pe a mentine expresia facial si corporali initiala pe parcursul mai multor situatii » Doi sau mai multi actori aleg Unde, Cine, Ce dupii ce fiecare a dobandit expresie fizica si a primit indicatia ,Mentine expresia! Exemple: umeri adusi, pas ferm gi agresiv, barbie in piept, degete de porumbel intoarse induntru, abdomen moale, etc Indicafii pe pareurs: Mentine expresia! Impartaseste publicului! Mentine expresia! Evaluare: Caracteristicile fizice alese au influentat actiunea actorilor in Unde, Cine, Ce? Actori, sunteti de acord? Observatie: acest exercitiu sugereazi actorilor cA _atitudinile emotionale subiective si expresia fizicd sunt deseori unul si acelasi lucru. VIZUALIZARE FIZICA Utilizarea_unor imagini pentru a dobandi o tristitura a personajului este o tehnic& veche si probat’, ce poate uneori aduce dimensiuni complet noi unui rol. Imaginile pot sa fie fotografi sau orice obiect, insuflefit sau neinsufletit, pe care actorul il alege. Totusi, realizarea unui personaj in acest mod este, in cel mai bun caz, un proceden. in piesa scrisi, asemenea imagini trebuie utilizate numai atunci cand personajul nu s-a dezvoltat din totalitatea relatiilor scenice. Actorul care are o anumita experienti in acest mod de lucru, este 305improvizatie pentru teatru neribdator si inceapa lucrul asupra personajului imediat si uncori isi alege o anumiti imagine in particular, fara ca regizorul s-o stie. Aceasta devine 6 piedicd serioasa, deoarece regizorul si actorul pot fi in divergent’ unul cu altul. Regizorul Iucreazé poate ca si-l debaraseze pe actor de manierismul de care acesta se cramponeazi datorité imaginii pe care si-a creat-o in particular. Cu toate acestea, vizualizarea este utila in cazuri de urgenta. De pilda, odata, tanara fata a fost solicitata s& preia un rol mic intr-o piesd pentru cd se imbolnavise titulara rolului. Ea juca intr-o alta piesa, intr-un act, prezentata pe acelasi afis. La repetitie a devenit in curand evident ci ea nu se poate debarasa cu usurin{é de caracteristicile celuilalt rol. Rolul ci era acela al unei fete timorate, timide; iar noul rol cerea o femeie cicalitoare si vorbareata. Dupa ce i S-a sugerat imaginea unui animal, mai exact a unui curcan, regizorul a reusit s-o facd si-si insuseasc4 trasdturile necesare rolului intr-un timp foarte scurt. in teatrul de improvizatie, cand sugestiile din partea publicului constituie o parte a programului, imaginile pot da imediat o trasitura a personajului care sporeste mobilitatea interioara a actorului. Imagini de animale Acest exercitiu, atribuit Mariei Uspenskaia de la Teatrul de Arti din Moscova, a fost adaptat de Viola Spolin gi transformat intr-un joc teatral Daca se poate, mergeti cu grupul cu care lucrati la gridina zoologic& pentru a observa migcarea, ritmul si caracteristicile fizice reale ale animalelor structura scheletului si cea faciali este la fel de important ca miscarea, mai vizibili. in felul acesta, studentii-actori vor putea si-si aminteascd impresia reali, nu fotografia dintr-o carte. Pentru ca exercitiul si aiba valoare, evitati generalitatile. Punct de concentrare: pe asumarea sunetelor si miscarilor unui animal. 306exercitii > Patru sau mai multi actori, fiecare isi alege un animal. Fiecare actor isi asuma exact trasaturile fizice ale animalului sau si apoi merge prin spatiu ca animalul respectiv, ajutat de indicatiile profesorului Indicatii pe pareurs: Remodeleazé-ti fruntea! Nasul! Maxilarele! Concentreazii-te asupra sirei spinarii! A cozii! Asupra picioarelor dinapoi! » Cand actorii s-au abandonat triséturilor animalului ales si au dobandit noi ritmuri corporale, cereti-le ca animalul lor si scoati sunete. Continuati si-i conduceti prin indicatii pana cand toate rezistentele personale dispar si sunetul si miscarea trupului formeaza o totalitate. Indicatii pe pareurs: Scoate sunerul animalului tau! Reuneste sunetul si miscarea animalului tau! » Acum cereti studentilor si devind oameni din nou, sa stea in doud picioare si si se miste pe scent asimiland caracteristicile si sunetele animalelor in actiunile si vorbirea lor. Mergand prin spatiu, studentii trebuie si pastreze in corp ritmul animalului si in vorbire sunetul pe care acesta il produ Indicatii pe parcurs: Redevenifi oameni! Ridi Mentinefi insusirile animalelor voastre! Menfineti ritmurile lor! Sunetul vocii sai fie la fel ca al animalului! Folositi vocea umana cu timbrul animalului! > Pentru a nu rupe cursivitatea exercifiului, cereti sugestii publicului ‘au urméarit cu atentie | iti-va in picioare! in timp ce actorii se migca prin spatiu. Da atitudinile, ritmurile, calitatile vocale care au aparut atunci cand | erau ,umani”, se va gisi imediat o situatie. Cereti publicului sa sugereze Unde, Cine, Ce, iar actorilor si intre direct in situatia propusa. ; Exemplu: intr-un atelier pentru copii de 12-14 ani, patru dintre ei gi-au i ales pentru vizualizarile lor individuale un papagal, o pisica, un hipopotam si o bufnif’. Lucrand asupra problemei, papagalul devine | persoana vorbireafa si arfigoasa, pisica supla si sfioas’, hipopotamul un personaj cu voce groasd, matahilos si ursuz, iar bufnita o fata i 307improvicatie pentru teatru naiva, cu ochi mari. Cei patru au ales biroul unei coli: secretara directorului, parintele, elevii. O masa, un scaun, o banca au fost rapid aranjate. S-au marcat locurile ferestrelor gi usilor, a {Agnitorilor de apa pentru a defini Unde-le. Li s-a reamintit si-si mentina PDC-ul pe asumarea migcarilor si sunetelor animalului ales. Papagalul era secretara directorului care hotira cine poate fi primit induntru. Vorbirea ei rapaitoare, repetitiva se potrivea foarte bine cu aceasta functie. Ceilalti erau parinti si copii asteptand sa intre la director. Papagalul (secretara) Haide, haide... cine urmeaz&? Am spus cine urmeaza? N-am sii stau toati ziua aici! Hipopotamul (tatal): (inainténd incet, frecdndu-si mainile de coapse) Cred ci eu urmez.... Papagalul: Mai repede! Mai repede! Mai repede! Doar n-o s& stau te Ia toat’ Iumea asta care trebuie si intre astizi. toata ziua aici! U: Doamne! Doamne! Hipopotamul (capul inainte, umerii adusi, 0 voce inceaté si greoaie): Am venit pentru fata mea. Papagalul (ridicand glasul) Ai auzit asta? Ai auzit? (chicotind) Pai sigur, sigur c& pentru asta ai venit! Fata dumitale este chiar aici. O cunosc bine. (se uiti la bufnita care este gata si izbucneasca in lacrimi) $i acest tanair domn! Pisica (baiatul): (isi intoarce capul si corpul de la privirea ei scrutatoare si aluneca usor spre capatul bancii). Papagalul: Bine, bine, ce-i de facut cu acesti copii? Hipopotamul: Nu stiu... Ea spunea c& n-a vrut si fac& nici un rau. (catre bufnita) Nu-i aga? Bufnita: (fica) (ochii larg deschisi, buzele tremurande, inlicrimat) Oooo00h ... O00000000 ... Ooooooh! Papagalul: (citre pisici) $i acum tu! Tu de acolo! Tu! Unde-ti sunt parintii? Ei trebuiau si fie aici. $tii foarte bine! aauu putut sa viinad! 308exercitii Observati 1. Daca actorii pierd ritmul vocal si corporal al animalelor lor atunci cand umbla in doua picioare, spuneti-le s& se ageze din nou in patru labe, refaicind imaginea’animalului. Asta va reimprospata trasiiturile pe care le utilizeaz’ 2. Cand actorii vorbesc ca fiinte umane, ei trebuie si articuleze ca oamenii, adaugind insusirea animalului; iar nu ca nigte animale vorbitoare. Statui Punct de concentrare: asupra pozitici corporale si a rispunsului fata de parteneri in functie de Unde, Cine, Ce. > Doi sau mai multi juctori si, 1a nevoie, un ajutor in culise, (acest exercitiu este bazat pe un joc obisnuit de-al copiilor). > O persoand din afar ii invarte pe jucdtori si apoi ii las’ in pozitia intamplitoare in care ajung. Jucdtorii trebuie si mentind pozitia pana cand aceasta le sugereazii: un loc (Unde), un personaj (Cine), 0 emofie, 0 acfiune sau o relatie. Apoi jucdtorii intra in contact unii cu alfii si dezvolta o scena folosind una sau toate circumstantele mentionate. Evaluare: Actorii au ajuns natural in pozitiile lor ori s-au asezat (in felul acesta controlandu-se sau scenarizénd)? Actiunea s-a dezvoltat spontan intre ei? Catre actori: Ati hotarat individual Unde, Cine, etc. sau acestea au luat nastere din contactul cu grupul? Efectele scenice au completat actiunea de pe scena sau i-au fost impuse? Observ: 1. Fifi atenti la cei care scenarizeazi. Ei vor incerca pe ceilalti in directia in care si-au propus sa duca scena. Circumstantele pot fi alese sau date de profesor. De pilda: dac& Cine (personajul) este ales sau dat, atunci Unde, Ce, relatia, etc. trebuie si decurga spontan din acest Cine. manevreze N 309improvizatie pentru teatru 3. Din cauza ca multi actori neexperimentati se simt jenati in timpul unei taceri lungi (vezi ,,Tensiune muti”, cap. VII), indicati PDC-ul i, cand este tacere, ca sa-i ajutati pe studenti sé nu se grabeasca incepand prea devreme actiunea. 4. O varianta a acestui exercitiu este de a le cere actorilor si termine scena revenind la pozitiile lor initiale. ATRIBUTE FIZICE Exagerare fizica (vezi si cap. V) Punct de concentrare: pe exagerarea unei trasaturi fizice. > Doi sau mai multi jucatori aleg Unde, Cine, Ce. Fiecare jucator isi asumi 0 trastitura fizicd exagerati, pe care trebuie s-o mentina pe parcursul scenei. Exemple: inaltime de 3 metri, inaltime de 60 de cm, greutate de 250 de kilograme, incAltiminte nr. 60, un torace larg, degetele aratoare foarte lungi, picioarele ca niste chibrituri, picioarele ca niste crengi, picioarele ca niste mingi. Acest exercitiu poate fi realizat cu tot grupul. Actorii merg pe scend si isi asuma insusiri exagerate, potrivit indicatiilor primite. Piese de costum Punct de concentrare: actorii trebuie si mentina trasaturile de caracter (atitudinile) sugerate de piesele de costum. > Doi sau mai multi juciitori. Fiecare igi alege o pies’ de costum (un baston, o gape de jocheu, un fular, o umbrela, etc.). Studentul aturi de caracter (atitudini) sugerate de piesa de costum respectiva. Se stabilesc Unde, Cine, Ce. trebuie si-si asume Evaluare: Actorul a impus personajul costumului siu sau a Lisat costumul si-i determine personajul? Observatie: vezi ,,Cutia cu palarii” (Addenda 1). 310exercitii Iritare fizica A Punct de concentrare: pe camuflarea incercirilor de a inlitura iritarea in timp ce igi continua actiunea. > Echipe de patru sau mai multi jucdtori. Fiecare, pe rand, va merge Ja tribund, ca sa tina un discurs. fn timpul discursului intervine o iritare fizic’ ce-1 impiedica s& se concentreze, dar pe care n-o poate inlitura, din cauza ca este in centrul atentiei tuturor: un guler prea stramt, arsuré provocaté de soare, mancdrime intre omoplati, un simbure intre dinfi, ete. Vorbitorii mascheaza orice incercare de a inlatura iritarea, integrand-o actiunii scenice. Indicatii pe parcurs: Integreazd iritarea! Fa-te auzit! Evaluare: Au integrat iritarea fizica in actiune? Observatii: 1. Desi acest exercitiu produce deseori profesorul trebuie s accentueze cd exercitiul nu a fost dat pentru scene foarte comice, valoarea lui de ,,gag“. 2. Studentul care rezolva problema este acela care reactioneaza in modul cel mai subtil fata de iritarea lui. Totusi, profesorul nu trebuie si spuna studentilor ca il intereseaza in special subtilitatea. Acest lucru trebuie descoperit de fiecare in parte. 3. Acest exercitiu este o bund m&sura pentru a determina dezvoltarea studentului. Tritare fizica B Punet de concentrare: pe motivarea ascunderii iritarii fizice sau a unui cusur in Unde, Cine, Ce. > Echipe de doi jucatori, A si B, aleg o situatie in care A este sub privirea cercetitoare a celuilalt si trebuie sa-si ascunda iritarea fizic& sau vreun cusur jenant. Toate incercirile de a remedia sau de a ascunde trebuie motivate in Unde, Cine, Ce. De exemplu: A este intervievat pentru o slujba de B si a mAncat usturoi sau A este o liceana care merge la o intilnire gi are o gaur’ in rochie. 311improvizatie pentru teatru Indi a repara! icatii pe parcurs: Justificati ascunderea! Justificafi incercarea de icalizati, nu povestiti! Includeti publicul! Evaluare: A integrat actorul iritarea fizicd in situatic sau a izolat-o? A fizi calizat sau a povestit ascunderea? Observatie: Daca ascunderea este prea evidenta, inseamni ca actorii o manipuleaza. Cereti-le si se concentreze doar pe iritarea fizica pana ce aceasta fi misca si nu invers. Obi jiceiuri nervoase sau ticuri Punct de concentrare: pe adoptarea unui obicei nervos sau a unui tic. > Doi sau mai multi jucatori. Se stabilesc Unde, Cine, Ce. Fiecare student trebuie si adopte un obicei nervos sau un tic. Hi trebuie si le aleaga din experienta lor reala, reamintindu-si 0 persoand cu acest tip de suferinta sau cu un tic. Actiunea trebuie si se desfigoare exact ca in ,Jritare fizica", Profesorul trebuie si accentueze chiar de la inceput c& actorul nu trebuie si giseascd un motiv de distractie in acest defect, ci trebuie sa-l inteleaga si s4 lucreze cu el. Evaluare: Studentii sunt de acord ci oamenii cu ticuri nervoase nu le dorese $i nici nu e neaparat si le aiba tot timpul. Credeti cd un obicei nervos este cauzat de ceva sau apartine unei soane de la nastere? Se poate intampla si nu cunoastem motivele pers clini intel fice pentru care o persoand are un tic nervos, dar nu trebuie sa uitém niciodata ci acest tic este manifestarea fizicd a unei actiuni rioare. In cazul balbaielii, de pild: Ce credefi céi a putut-o cauza? De céte ort y-ati balbdit voi insiva? Este uimitor cate maini se ridicd la aceasta intrebare. Majoritatea oamenilor s-au balbait intr-o situatie sau alta. Poate cineva sd-si aminteascd ce anume I-a facut sa se balbdie? Ce anu me a ingreunat articularea cuvintelor? Aproape in toate cazurile raspunsul este: ,,Mi-a fost fricd. ,.Nu am stiut raspunsul la intrebare, »Cineva m-a speriat, Mi s-a cerut si spun ceva prea repede“. Deci, 312