se introduce în gatere, cu soopul de a se În]ătura eventua]

::irgpEu:relas:eoeftăe:rgeâ:'|pgl:attă:î=l?ftu?iecţpi:enve?qnoŢazdjîpporz5tdi=Şeroifsec
tefl_oBra:â:=etsET:ăaîâgg:irbii#îerritee`doerbEă±r±iaoa'seeinastd#ă?:
cu diBpozitive speciale, în nici un caz cu domui.i sau cio EXPLOZIA
oane din otel.
1: EXpLOzm Cn FENonH3:N AI. PRODUCEml "CENI)III,OR
venîEagâăg|e.rrflediiuigsetrăcâţlifldeedţc;:fiEaşiee:ep`3ZI;ef:â:etne:
inai din ma.teriale nefei'oase
ziflesînturmate'de.incenŢai-i.`-În~ăoăăivoaŢ:a:xF|:.zuiă::Jnset=tp:f=
:.RînG+:T,:rmîTfgţî ^şÎ;_d^o^=ţ:Îo.î_P9 oe]e maî mu]te o],î exp]o_
în|:ooEzfl=euanăieîloeîfnutgEgrce:uÎ|Îpart?zivv.er:=t::e5gi%inegeî:u53Î cauza. incendiului.
tact cu amesteourile explozive sau eu ma.terialele uşoi. oo
-bust-ibile.------------------------------------------- Fg:p]_o_z_jq,_c_g,ţ.e_nomjzn_este_

=_]şoxr±]şşÎ,îPop:r3Ţups:rţăeîneî3:âFa gă]u#g=ată, în urria

txidţgi-:5ă±ă=estŢj]ăe::ăuă:r:)icJ#%stee[gedreat%a;norFrŢeaŢunbeî

:a::iî:Î:Î;iî::::_eiţ.ÎÎ~Î_:;:c:iî_ÎE_Î:Eio:îie:Î:t:-?:u:ţ:ărâ_ea:aŢpn:e%::
:::ea:ÎE:;d:ăifă:ait:o:::ş:şo:I:Ţfânr=:.?zFu.f;_::i;9n?iiătîgleaieîo:şflî:,:!
______v_ `,-`^\,\,' \Jt^ PIL-

gr:pEîâgîil:Ţeăn?Ş.Î:_eîLgîş:îf_ec,ş?ÎÎ?,:Lâr=rgtŢîdoâ,s.eo-ri_deincendii,
gt±e:3tgoin-şrăgpaloîzitţ.:a:,_âa_cpţoă:s:t,ă_:gaîu:3;i€ă:p:r;ildtcel:5u]co=:iilg
 concenti'a.ţ,iaL de q.etopa.ţie este ouprinsă Între 27 şi 33%

Ţinlâ?:ă:g:.icaoDf:â:nge;rşăi:raăp:3;sgecu%rrî:ogrŢt:ee:;î.n:ze:`:red::e:eod!:.eŢ:3eţ:i:!
deîzagra|i,i,, ea}pto2,i,i, propri.u-z,i,se şi d,e;±oncLţii,

rc;ebd;ÎefL?;fÎpazTîda:Ţ;dî,eeefsf#:a:ceeţdîLj:;C:Î;pfac:ăa?epppeseeec;ou#sfl,rjîaăeak ij.iîiji:dî:?jt;e;:e:aî:jgifi:::|Îeravîirî;iîjăieo;;tî5iŢîi::o;u:.:o;:ijzîa::Îi
pl,ană) %&ge=şearzeşnn:#ee&Sabt€nici±L%ă"#esşeo#Lao"epLernuLL=±
d.3E%bps%#pc;oo:ş::f::::ă:f6_=erper:Îs#:#±*ănâg:aţa±#eş.#Sk
(#n=g#Sţ::ic|uecoipsj#_:skă%.'ap=:doeTe:n|"n%ăestfg:Îe#it:.eazţtedâtaT%gree :|PEgă'c:ă:,::ipdgtgg!.:oroîŢîflgoeri#q:E?Ţ.Eigei§o:uÎÎ:ră.irv:eîî:;:îăîe:
est,e d,e 10-100 m/s
Dpαomg2Lig± este denumi,t;ă 9lo z;ia pi±o_dd,d±şÎLJp± e;neral.|p
gî#;răi*u:p;;:ag;gs;ei'teâ.gşrîo:dâje=13ăa:m:Îişăfolp;ş_:_::iăiâl:ăjr:

::":îîîio%:îlsji,iîî;îc;Îjî-iîeL:Îl:g:i::îii:":âîz;ezîidsîr;sÎ7e;ÎşÎ'e#1:1Zîorîîs:eî:niî::;:
foarte înaltă. -__---_:-_--:------------_--_--_-_:-

î±i::ş|r:aeâte:o:îisjic::d:e3ălcŢ.3:o:tŢEe::âtevd.Îţ:âart:alagrtrg'eîgri:ggacj3:

Îrî.Îe:;S;uÎ:Î:li5:.Î:o;:1::Sjt;Îtlî;;:Îjliîî:;re;:îuîî;e:a:Îeîs:Î:Î:i,,2°Î::eBsi:Ş;Îiî::i°ÎPÎÎÎ'Î; b:;§j;ΧÎ]::j:]î:Îpî:;r:îîoîŢ;:]rîx;:e±cîîă:Eâ:;e5Î];::::=:Îeo3Îp:.Îug;eeîreîîîffj]î§ţ]:
fundul ţevii, presiunea se dublează

îdnu.sh:s:eîăcc:ârze::oem?::piicăăz;1!:cş:|e:fîEa:!e:stze:i::rgeî|i:pnTIÎ;=::rnecece:î:ăiţ:i:
ală, a.tunci efectul distrugător al detonaţiilor devine ed
fioator. Ţ#si%_±a#.tsşţdşg*:Ş.fbo%,ăîsede=e.ŞE#geez.â:,enaşş#
8at-

:îenctîî;iî::::â:t;ît:iE:e:t;eEp:e:sît:.:f:Ţf:ti:rr:e:Î:er::Î;Îiu:Înt:dcFîi::::ea:âge::â:;;Î:a:|i eTEegşozi::5o.`#xşpeE.f`foo%es:EdfeeîşnLofeî#&±*gşdfefş#
exploziei. Astfel, de exemplu, .pentru amestecul hidiiogen

126 127
 Limitele de explozie, temper_aţur.q .qe. iTflamabiliba.te
de autoinflamare, pentru pŢin.oîp_ale.1e lich.ide. şi gaze oomb
Ij=iî::tLdşâx5îfŢg:ă.f:s:i:ăeu;E:eeriă:Eşo:gcg.lgxîpnlocz::t.;nuug:ioâLeeşg:3
şă:us`:Î;:nt=8-,ăi=îii:=en:ee-Xaă±.eitîe=itr:|3€=pe.|Xo?z]i?Zeîesî=nŢ_:s.:p:_usve=g€Ţ
ă-n'i`i~ă-i=-o-i.-T3a.atorica:temperatura.mediuluigmbi9Tt,P
1a. oar.e este supus amest-ecul, oapaoita..ea de oxidare a:eîdtâ=Hpă;îteŢt?âgr=o#,ă,i=imcietaasEj?:iga=ăăg5e7Xo%o,zsi3
oarburilor.
Limitele de explozie inferioare.şi superi:oue,. p făosî=âxf%râ,iademriînahte,seobţine:
În riteratui.a de specialit_9tg.,_ sînt determina.te prin
Z;t„f.2oo ± 4 -i251° x 200 - 20 ± 4 - 0,72 ± 3,28%;
100 100
:lîă::c:oeş:c:o:rieE::u=aă:şc=:e::qă::+l:,'oraăi:rămlgeted#:â:=rea
- r ----- ___ _
_ -..,..., _,_ ,1==1__ =__J___J._=-l^ an
pe timpui exploatăi`ii instalaţiilor iT.duşt_Ţî_±_?!_în_ _îT_T.]
situ_aţii:__s-erăâp-ă_ş[6_s_o at_î.t t_en}per_ătura gît .şi P_Ţ?siŢ_T|e_a. :Î J;8@ . 2oo ± 57 + EZ2il5 x 200-20 ± 57 + 15,39 ± 72,39%.
ă'i=UîgŢ€ ~ăere-rri=Îăăiei-iiniteiâ de expiozi'e -aie substanţel 100 100
oombustibile____ __ _ __ __________ _ _ _ __ _
Experimentările Ca şi oonstatăril? P.ia_?t_i_CLÎ au demo
strai--c.ă:-o- da.tă ou creşt'er_ea .temperau..turii peste oea norm 8eî]î#Q Z3/ înnfjcxă,_mi°ăg;rnŢeq limitei inferioape de ex_
E:ozii5:Ze_o4:a,4potonăpî_iia_ă_3âŢ3âăîîIL%-şaiâ=ş`tuee:eamâ?;:?asp:pgreioâxix:
{ă-o-6d), `intervalul. de 6xplozie se măreşte.
Temperatui.a mediului încQnjurăţor ex:Ţeit_ă o influen E:ânt:Ţs_":i€tt?ărm4*ri^.:_Î'.Ţ,ii±o_iţş!or.. d.e exp|ozie cu şi mai
mai mare asupră limitei superioăre de explozie decît asui)
•. oelei inferioare.

creşŢeerŢfrŢeâpsârfteireirimtggs3iemi:âleăârLxfilăo,?ies,eînp3:nî:ţl:
i.elăţiile de mai jos:
îÎ:!oîi,e:ălEi;::ăti:ă3.Qriş_Îiî:=tiai:siîjeiriă;Î:sti:gţjtîîrîg:lîer!:ojg;;su:Îţîă:i;
Lz%j.. 2o X 10 t-20 33iisîheiîătţtiiigigliici;iiFâă.e_âaş+tşg=Î!1iî.;=iăâii:eădeu=tţîî:âu::t:ee_'p:oa;t:e?vîeş
Ltnf.5-~LS;f.gio- 100 Îj:e%ţ:.iş:gl;±+;Îi;tîîr:â:peeişttîiîeî1;_ă.;1îÎ:Î;Î:Îă,Îdelăutţîî;Î:::lti:;:piig::eiŢi
Lsup...'--Lsup.Ş2o+
Z.8%p. ao X 15
x tLL=
100
' --_-__--_:--:__---:---:-___-:------:-:_--_:--:------:_--:_--__:--_
100

în care:
L{„,.„ Zt6î„ -repŢezintă lîmitele inferioai'e şi 9_t,_S_Ţ:.Puseiapf.e.şiu-n-e,`a-``t`uiăriiiît°ea[% de aprindere sau d6
perioare la. temperatura € ;
Z;{„,. 2o, Z;8"p. 2o -1imitele infei.ioare şi superioai'e
temperatui.a de 2o°C ; gîă.Îei:|lî:ssăe%sfşu;:g:fi:j::ăă;:giâî_:_i±e%Î:;:inîjill;uă;.;ja:|E:t:eiî;:îiî
-âs±%stteeoŢiŢe:âiăŢat:ăp8ÎŢa:uraăâi
:se:îeăo:u|EiŢesiufŢâ=ăuel:ÎLăizţŢetrăgaine:i3şă:Feti)dâucoEEozeigi%
128
- Cauzcle incendiilor - c. 1657
129
 Între limitele de explozie şi temperaturile de inflam f.9Eopaetrăatdueroaîtscuepargâţ.9if|eătââifi|Îraeteo:s:e:stp±ţ,ă.p50coocmbmuâî
1±aaîie;.-e:aîî_g;;j:::::Î:găalţe:#|Z:.ăj:P::pa.g:âiât,ec|g%:oeFe::z::f:!'aotEj
-(În prezenţa fazei lichide)
•:n:c:LÎ:În;F:gEa;i;e::i3ÎT;.năEeî?aîtdz;o|n?LE:oiăpţî1:#aiogagne::|ţec:eş:f3azc:e?:ş:
` Limita'infei.ioai.ă a t6mperaturii de inflamabilitate e

Îan:;g;ăţ::ÎŢş:fî|Pîţ:no:îe::igre.î=E:şăât:::oer=eaatzăăoaătîgxî,Ţnsdpe::ă
:e%n.es::v;ţgiiăfTăgtp:e:raîîu.Îîruî;e:aăŢgpur:Îâ:Îet.ăEam#ŢţE::ii: pericu_loasg_ f_aţă de sursa de emanare a vapoi'iloi` şi
â tempei.aturii de inflamabilitat6 îi oorespunde limitî oi. eombustibile variază de la 1,50 pînă la 5-,00 m .î-n
ferioar-ă de explozie, iar limitei superioare, limita Şuperio
de explozie, re~speotiv concentraţia minimă de explozie. Î;iaâEo:icsăepgimpsnăela|i%Eodae3Şi'ogaFe,go±ru':giebprie,nusînt
in-a.tematică dintra aeeste dou`ă c-aracteristio oDrite la ca Într-un=T±jp_a_ţiu înohjşLele_po_t ,_. _
ale amesteoui.ilor exp este sta Fizăl6marea amestecurilor eiŢ16ZiFe= În întregul volum
P1. 100
al Îpcăperii respective.
ZL nf _ p ,
îndeîFiic±gec]Eăîueâpceonntărţîî:Seputeaproduoeoexpiozietrebuie
P2 . 100 prima condiţie o constituie existenţa unui amesteo
L 8uPp
:Fp±ouziv;înişen|u±:tEoiâtfeerfioor=îgâo;:iE.ÎiteeîŢgeua'sduepee:Pol3;zi:
în care: oe corespunde concentraţiei minime de explozie şi
LSnf. Lsu® reprezintă limitele inferioare şi superioar
de explozie ;
` P1,P2. •:n:|sEpîr;:îlă:dicîeiîz|:ÎÎ:sl;:şo::;trc:ob:u:.t:.:s:i.e.pi:e.ă:e:t:eţâî::n:it|ăiu:r:s:reăx:
F:teâîrŢnec%reŢŞE:Zg:ămâat±Eţtîeî]a±fţem:
şi superioare de temperatură, în at;
P -presiune atmosferică, în at.

:p=:stiîîno::îîniEeăpi;îE:Îe|E:s:;::Şoez;1Î2dîufot,::io:oaaîîăei:pFÎ:t:îio::esg:1ÎEJ|t ;ii:Î:ŢEpÎ::saîrîiiîiliî1:':oîci:ÎîeE[lu;Z::;oÎ1;S:og:Ţi:Î;ff:ŢFsoeăoc3:ă:
1oouril6r de depozitare şi manipŢlar9
N-_ 100

şăăiţrş:t;făeuîe;:o::iî::aă;ăe:n;ăaî:Î:o:r%Îa::i:::o:eh:itâu3rlr:eî;l.o?rg:Î;::eiîe:a:
f+: + . . . + ji J\r

care se lucrează. În care: JV -reprezintă concenti.aţia la sută;

b, c, d.- " -.cuoingE:ieEtpă::eEeesdteecvuo||gomnsîdfj:âă;
str::Ai:imlşă|nc;âle::Îee|Euucorae|:a:Ză:e3ifoi.o;r;ţşî:aj!?:iddgeţsicEhe.ksgîsFi
131
130r
 i, z} ,..., W -limitele inferioar9 ş_qT=TÎTPîţi°Ţî^dH:^?=;
plozie ale componenţilor- din amestecul gE:3Tşt3erŢdfeE5âis:Îagţ%ţf::Ereid:eamu|aîEt:st:e:şef:deâ::ro:d;?Enî;fcfgs:;
considerat.
feră (tal)elul 8).
Grad,ul de umid,i,±a,±e a
aerzzzzz}.. Pe măsui.ă ce umi-
Fuarp:o:rl:gî:`goâz:;|bîEŢ:ess:tâ?;Ţsi:?:ăp;e3szo.pv;îÎŢuog.ganoos:i.efşî:n-aâ:Ţ:E::a:
sub foi'mă de a.erosoli.
Producerea exploziei unui amesteo de praf-a.er depinde fâţ::e3raî:î:iu:râ:ocopnr:=:
de faotorii arăta.ţ-i in continuare. nea de explozie se i.educe.
În fig. 11 se arată vai.iaţia
presiunii de explozie În func-
;.:rt:Îi:-iăo;2Î.'ăD_ăci;:?g;ia;ÎÎ,3r=?ti:ii:|Îenpi:eiigoţŢîeb`âen:,:Ep:râ.Îii:Î
cu mai ţie de umiditatea. aeruJui
:Vdsvt"aŢn|Tei;;ţ6i=tiieÎ>e`o.ârel.eeonţiTÎ._:f9_r_Ţ_€Îîă şi de concentraţia pi'afului
i=|Dtuă_ugsiâ;inţ'ăv_ăi-e_st5c_ur_i__ e_xploziv_e'' debi prezintă un mai P_er_icolu]-de
mare p=efro-or-delp-1o^*ii=i-noe^Pd-ÎT= fin dis- exp]ozie se măreşte atunci
i. 16 20 24
aceasta oînd În urma i.eaoţiei dinti.e Concentropaprafului,M;imB
=e=sÎŢ,#Fceuî^ăîuj€:.g_eşî:Ţjî=:f_%=dg4,::X:PŢg~2+î:^:ps,rt%af.u±fîsfştâr=qşî
ge°.ăăiovr:a2Uă^Vf:;t-uŢn-i--că -În ăcest oaz suprafaţa speoifică şi FigJ|invfuriacţţiiaepdreesiumnifiăiîâteexp|ozie
activitaLteaL
ELUL/JLVJLt/Qut=q Chiriică.
`/LLL... i`,`^ Sînt
, ~.__ mai
__.__ mal.i.
Z-8ţ:8#%oa.ţ±a3te~#Eii3%EtiaieBili.7"4"o%±ostt&*e
iŢ;Î:djti3e:.Îdeaeâ:JtăFro%sf::o:olî;u=ş:
ââ#o|ufşrîz;i'.,in|.%opsâfă7;l;%:bî:n::ătEo:tgF;:3.;iii:ŢÎşl?rresâ::gă:se=r3i:
5a-iui de expiozie şi incendiu.
Tabezul

Tempomturile de aprîndere a unor prafnri combustibue :----:----:_:-:=:----_-_---:---=_-:-----_,---::--:----::---::----,-::t-::----:---,----:----:---::-:-::-::::::-

tTrigpdgâ: tTLffŢpdeeraa-.
Natura praTului Natura pra.fului
Prlonca,ere

Antracit
Cărbune brut (1ignit)
884-900
320-390
Piele
Pirită !i3i:ciiîriâiecs:g.răş:btgă:e#fu:.'md:=;aehmă::deer:âe::f]:ans::g3:ă;px±E;Î
Celuloză 434 Poliamide (fire)
Cocs de căi`bune I)run 375-640
Cocs de hună 700-900
329 :o:n:|:oiiăâgd?=ă|l |aap±&:=:ţizşafiăiŢpââ?Îîo:fEdciaîîa|ăiioEsÎ;|ri;giâ:?fhegeex?Pu|â:i:
Colofoniu
Făină de plută 468 Sul±
Funingine 900 Tanin
Huilă 600-900 Turl)ă
525-6Z3 Zahăr g:e:E:aî;_:Îao=Z:]:a:ga:Îjj:Î:]:±uî:ea=î:Îfîp±a2:;d=Săzpş:o:jt;Îîf:]]Î.:eăgaît3eEo;z;]Î;
#â:agsaelariificia|ă 472

132 13.Î
 Tabelul 9
mmite]c de ep]ozÎc al® iirincipalelor prafurî combustitiî]e t:r:a:Î;':Îiî"e::Î:nîîg:'ăs:*::::gieiiee:EÎ;t;:u:nsăaâul:ăe:u:1::e:tgpgrno?ş:fce;r:eeâ:
Limitelegîâseplozie
Natura prafului
Inferioară superioară
F=aefpue|r:eos3'3dtid:âgieş:i:eŢ=±o;gîre:czoăg.cestpîi::d:aecăo:pe:!.;os%a:o::
ÎEr_îo.?_'ărafsoEfEăăi:i-:u:giă::g:ţt:e-.6ă±ierpeyrx:pdli%vieyv_;iîu_oâs:tie:_îiîăi
Cărbune
Zahăr
Turbă Ţe#%îz}?rdaef'gâ'!;eŢBrcaŢu#%ştg|iaf=.prezintăooma6teristioă
-----::__:_-=:-:-::::_-_--::-----::--_-:::---_---:_-_::__-:__::_:--::--::-:_--_::_:-:--_:_:_:---_-
Făină de lemn
Amidon
Cereale
Făină
-Lapte-de-praf
Pu)beri metalice
Magnezîu
Cărbune .de Petri]a
Materiale plastice
Tărlţe grlu •.Pi.gfpz _de cereqze şt făină. ţia. pre+ugrarea. ®9TeaieloT .eiErii%â:-.`
Puzderie de in
4#SŢP.eHr+i3T°.1+Ţţ|{T.f%r^m+*ޱ~î^T3Stje^CŢL=*9?_.e+X.P;]9fî`7_e^`:e`9,^P`r.aj-^a.î:.^.Î.Î
ăes5=saţpigâtgef:rtîărsbpi:rntâtŢeriăcinatşiînloo-fle-undeprafplJ,
'i;]Îiî::iî:Îaî;]Îiţiî;dî:Îeîîî::;;:Î*:Î]:jiîîîfî;Î::::eî±:g:Îiîî:!:fîiî;ΰ°Îe:ÎŢc:ij:

tŢh:%e3ofgil:hi:Îeîliăr%Smiaeppa:rseiabfe::ia=t:ef3gf::1rŢrărs:upăafpur`#jesşiu: ::,::::_-:--i--,,---:-:--:::--::--:--::-:-::-_-:_--::--_-_-----::-:;:---:--:::-:---:-=--:------:--::--:,-::-:--:---,:--_:---::-:-:::--:-::_--:

Î;n;es;:fEalîozz!l?:;Îl:dâg3:Î:ie%afE:uş.if%g.âîî:Îu#Îe;:?.?t:eîrgig:săup5?::75%Î
Îieî:Îîi:iî=;gie:aaîipîftîigpig±i5gefî;Î;':viâîîisg:;Ş3Îi;rîî:Îielşî!eizîîîi
seoai'ă şi de cartofi.
;3-iţdpoz±:d?%p?Îtuu::l:âir:o#ţtiod;;nF:a?f:Ţi:ţes:e::iEÎ?sÎ:ie:Ţtpfoc:a|iii;:| ri|o_rTedŢpeprraatfurdae=eaŢelfia:ăp|iansti::=e:e?şglâzăTos:-ăz=âstdeecoŢ::
la gaze.
ino©ndii. 135

134
 olibden, volfram, cobaJt, nichel, orom şi oupru, perioolul
e foai.te soăzut.
Fa#tieo:s:ând;e::gi:Îo:i'fE;::itrgezcîaşe:ră;ÎÎ:gî:3ilşieoEre:3sîolt=h:lsct
i.eacţie de supi'afaţă..
g]ÎF_3şsîteex:P:;]oZ::.Pf:n:b±;]adş:î]:dm]:gŢÎo::a3gî€godxeîdcuŢpă:
ducînoăc?Îi:â eax:laozzeilaorŢffticulelor fine' sub 10 p' •:.alg#oS.`=#.l.oâ,.ităŢEer_&_t_#_a;:id€__f*3ă_Z_î_e:=,iBÎ:â_:_o=Ş*Blş
şa. Ţ.:F.P3:a+t^Ţ==. şÎ _E:=3s_Î_ޱŢea do. exp]03îo.. Pentru maj orî.
P7.afztz de ccvi'razi%e. Cea mai mare pgrte din pra.f snş
_ _ __, .

|o+°;99,=Î-^°qgt6_C.__T±i_?3pigz:ia-i-ari-e-srt-e-o-ri=iiă=UudeuE;rr[aTUDr:

ÎÎ;Îîînî.;e;,ăs:l,agz:a:f;âî:Ţ:dleens:ăăLiî_;JE:â:.e::_şîâîvtiig::tâişp:Îr:a,:;u;iî
Presiudea -iLaximă care s-ar produoe, în oaz că n-ar
Îaî:tîiîş]::eî:]±±Î;n;;agţîîîp:Î'{g:Îe;;Î=Î]eîîîeîz;Î:a;Î:];Î;:j;Îiî:S:iŢf=Îj;Îiu
i;i-o-r--de°4H es'te de 6 m/ri_in, î.n EOFimb.pe.n^tru cele de
;-a--asi,e d6 0,33 m/min... Particulele sub- 10 H nu se de
ÎeLaiep#udi#cg3Ţ=ir/o±n#Bg# ăeîio]-ş-î-ş:Sl±±;;ÎbaîtbăŢiî::;eăie:8ii:C:Î=#.tjj]§:Îi:ei±Î;±ÎziŢÎ=:tîşrî~--
Ca]culele efeotuate airată oă În ui.ma exploziei unui ames-
•-!::-::-::=:::-i:::::-``;::--`::_-:::::-:-=:-:::::`:i-`::::-::-`-_:--:l::-:::-:-:i:::-;::=`-------,=--::-_:---:-`--':-_-:-:::-:-`:-_-`_`-i--
:::â:e:o:hi:om±Es:t±d::E:rxş::o;:i:gâât:r]-fofodîee=|gîăo|:|:âE.oî|=tŢeâg3:

fgîl:c::za3LaaîrTqa3;;:,:Î:gbă:%ţ+â_::d:e^,şi::e:,?Ştî:e:iifli?_ă2Înhpsrpoeoceis#_:
ea cea maj actîvă a su],sţanţe]6r v_ofa_tŢ]_e_,__ă= o_ar;rovavdŢă
__=_ 1 _ . \ .. .

plozie. :^:.:_:t:r_=ş_i:i'?in5gnpsitaî:ecumâxuî|ra:_ăi_o_îtă-iăă-:ă:trocţnvcş:_tŢv:aj:â:
chiom-eti.ice.
Îi:si;:Î:d:uşiâţipFE:e:oil::.OdăatăcaumŢsgelcrâauloodneoe:ţŢa;:eiseprraefăt;le

!:fiiî;iîe:ÎjîiăeE±jEi:a?i*:aîtta?iiiliîo;e;;:eo::ăîi:iit:epdîja;ţîd:;=;i:âcî
deră exploziv.
Tempei.atura care se dezvoltă pe timpul exploziei
destul de înaltă, `iar fenomenul exploziei are loo de o
în trepte.
dp:âsî:iu3Îi;t#Ţrî::În:Îăl:r.Şl:ie:Hb;rgjŢfî±as:t:st::g:e:,::|tŢgef:6Îc5:âi:
___
se dezvoltă pr-esihni de e][plozii mai inici.
_ _, `_

Pz6ZZ)Gr€Ze 77zeţczz€ce. Cercetările au stabilit că pulberil

zirconiu, titan, magneziu, aluminiu şi a]e aliajelor lor îi::ăi:riă3t:Îza.i:51iîeănî,iîjn:ţ:eîrv:oiă;i::::di:flŢr:-iŢeîdfjb;u;sÎo;ţîte;iî
zintă un aooentuat periool de explozie. Pulberile de
pur, mangan oadmiu, vanadiu, sfliciu şi zino sînt mai p ciomnăinduetedxep|souz:ât::ţev=oa%;iă:iî3ţgeat,-35%,presiunea
pei.iouloase la explozii, iar pentru cele de fier imprii.i
136
137
 2. EXPI.Ozn CARE AU GENERAT INCENDII.
f
Din marea gamă a exploziilor produse se vor descrie
suocint numai oîteva considerate mai caracteristice.
gac:e::sfţ::Ejâ;ăfi;.a`:nx;Î'Î.Î:siţ:aî;;d;iŢirŢ:`:Îe.tîgg:a:ă:=::3a:Ţgînîiîi
•=i`-:i`-:`:----i-``i-:---:i------``-:,Ţ-:---``--:-_---------`---i--:`:--:---ii:::-:`:-i-: "otîgtgrdăeş=3iTu`;ia;seu|Îâtfâl:rl±.lnai:PpîiaEe3::ifosremââseda=

;:5:Îi:Î:o;iîiîjiîî%iîdp:iîiîp::;:§iiîî::Îu:ÎeîiieîijîăîE;:Î:::Î::iăiE|Î;:
explodat, prov
a-prod-us-&-varii-ser-ioase-rezer-voar-eloi-`de-petroliLinstala-ţi-
ilor portuare din api'opiei'e. L--6E ±a±±î!iioraşaufostdîE±±±±±J2±±±±J2J29Q±±±ă±Î=Li=Î:
oamenl au 00UTarilT65=ti5TcÎ=
Zona de .distrugere totală s-a Întins pe o i'ază de
mvŢindî:ÎPuspe:traolf::teâ=Eloeattî|nacă7rocaidŢs:o=attăî.năzîEâtepl:
nişte turisme parca.te. Î:5:o;Î##â:ţ:a:tî#
Păi`ti metalice incandescente din riav.a disti.usă si un
mai-e-rihmăr de balotrii de sisal aprinse şi aLruncate de'forţa.

;ixpg':|zfiâiriî,uăzdutLgşeteorera|zaă=euîti3po|gi;od=:sudperainocr#i:: ::-_-:-:--::_:-___-:-_--:---_:--_-:-----:_-:-:__--_:--_:__----_:-_:--__----:;_-:_:,:--::-____-:--1:-_:------:1_-_-_-:::_

Rezervoai`ele de bepzină şi. petrol s-au aprins, din..oon-

duote ţiţeiul a cui.Ş Încontinuu. Inoendiul a cuprins o mare
supi.afăţ'ă din cartierul poptului. S-au ap`rins şi ai.s. case,
maşini, depozite, străzi întregi. Efeotele exploziei s-au extins
1a mare distainţă, atît pe uscat cît şi în aer. Pe o rază de a-
Proximativ 41 km toate geamurile clădirilor au fost spai`te. şl oîE art,e din instalaţii]e învecinate.
Două a.vioane care zburau în acel moment deasupra oraşului urma aoestor avarii, liohidul aprins s-a Tevărsat creînd
au `fost atinse de unda. de şoc şi s-au prăbuşit În apele golfului.
Pa.tiiu maşini de inoendiu 6e acţi+oriau 'la. stirigereă navei
incendiate aiu fost aruncate peste chei. Coloana de fum îge:uîţ:î;no::#Eţifr3Peîg,arâ%6ggggdituel=ip;erâliouh:dgeeradi:ig;:
negi`u, în formă de ciupercă, s-a înălţat pînă la 1,50 km.
Operaţiile de stingere a inoendiilor au dupat patru Zile.
Această. ca.tastrofă s-a soldat cu 1000 de morţi, ou distru-

:i=i3|logetpi%:ă.:gt::â5Pase::3eT:rta;:eilncd:ăl:Şâo:oatăeâ::ÎonŢa::e:p:rixîŢErta:şţ Îii;;eîd:i:;;Î::ÎîÎ;Îiif;;jî';;E;îăi:iî:::aîjo::F:Îx::iîcîîeîţîăîsîjîie:
100 000 000 dolari.
mai Înainte.
138
139
metŢâp:3ă{res%rg#zflŢ;iî,"d'ă%uiarâ';{:ău%teprdojeî'ra=e;.grîz*
găt±:Ftiâ,lîâîf:rpş:Îefâ-naici:fil:rsautb:glş-uabfâ:=latc'ădiălieE:g î:::]::EÎSÎ:;;::irîîa;TipîRg;SÎU;:î:Î7]%t:;:aîp::Îîiî':?:eiîeiî]iŢÎ::f:Îr:e:Î:a:j:eŢi\e:Cgtîîî
fabrica-ţie resieotij contra efecteî6= -ă:ă;t:r`aŢ`--~U-U5hL+
exploziv. .Sursa. de iniţiere a explo.zieî a constituit-o soînteia
eleotrică şÎ: Îlain.a. produsă. la manipularea unui întrerupăt
eleoti`io. 'În subsoi erau depozitat-e ma.teriale conibustib ş:ee#ip%sîzoEaerteoa:escsoîEt::;p3"nă":,:2L#%kqrie;nnLil#rne-g]"j?er~ti.?_a:.e_q
stelaje), pe care flăoăi.ile le-au ouprins cu Ţra;byee.6rtp;răe'pe;#f:8:%b:::ţaikeei%rgăiir%:ăa::#mfd#rnec.ţ±me-;-{ri;;;
urmă 6kp-loziei, clădireai institutului şi c Î=ăp:U4şjre_e_S_î.U±Î=Pîbi.ţ.iaexpIOzii`lor..sebazeazăpeoreşterea
i;:g:et::gîîîeii;Sei:rI:Îig
de 40 cm af lat |âa=:f|:s:Î:c:oad-eig:reaidăit:r:unseî±ltaTre:t.:zJ,.ud:i±f:gt?aocs:ţ
&ÎOFS#_%nlîâ_ deformat de suflu.
tbn d,epoz;ti de_făină d,e l,a, o Ţ!bo.qŢă.. Eix g.Î::ii:niîî;cori:şîipiî:Îc::i3iîaiEîaâ;;xÎ:i:ultî;i:rlixî?t.;c:u;iî:aisl;:sît:1ozuiîî:!oi;;;
pF±uj
ăFn_driE;
de făină-aer-se. prodiice în trepte. Iniţial ar.e
ci.i. oarao HiiiE!E
15-20 miliseounde. La ±ş±ioL±±rş±u±g±LeşLu|uLd_eJnăhnşire,
flatrăEiă
oL a. doua gx^plozie, mult mai putemică, urTa.tă qe pfe a o valoare oare 5ş ştinge. Înainte
să pi.ezŢnt,e ca presiunea să fi ajuns
pericol.
ainamice. În-unele. oazuri se p6ate produoe şi o a treia
plozie.

;:.F.r;o:şâalg:asreăme|gâoeEş:iîlîoi:!o:osgpe::e:np:rîî;:iez:::xşs.â.tzo:r:i,:irf:.şîÎ /
/
//
şi t_empera.ti?Ţii. 4egn%i.a-t.ă.-în iu.rT _d_e _TE9_°y°f=
ia Ldei]ozitul de-făină au a.v-ut loo două. ex.pţozii la un int
val de ti-mp foarte scprt. _D.atpri.tă. e.=ploziei în camei`a
T--+-==F
----1----1
gE:f::dr;ăiît±dă:'îa:n:f:o:s,:tu;ăij%'g|:|:gşşgŢia:efieeaaos:Efşrsi:pŢgdLe:
către exterior. .
E3plozi*. ua ufc!şt atît d_e p_ޱ.tf!Ţ_TicLi.n]o:îf. s-^a.. a.u^z~i+t `ţg 15 20 t/rris.
oraşul,-ia]. flăoările, oTe au ~apărTţ imediat, au fost văz
ae ia `mare distanţă. Sursa de- iniţiere a exploziei a. oon Fig. 12. Creşterea p].e§iunii pe timpul unei
tuit-o o ţigară aprinsă. explozii

îJigăŢâcEŢfbT:saîerbî3ciiŢfu:;;ţ:f:'ăn;:p:î:r`âţ|:e:i!rei|ŢiŢe:xEpş`â2vă;3
3. n,msuHI I]E ÎNLĂTUHARE A EXPLOZIII.OR
Faţă de viteza re.dusă de propagare a flăoăriloi., viteza

îgf:iîădlî[:::E#Eeî#lîn:gr:FLu:eîîă:;jîgei:Îrl:oc:u:ii:r:oiîjcl:î:o;:Sj ăaip-;Î:âtga;r:gtae-uf,:sqîigro::gŢ:îergt:ăisău:ăe:on3iiî:iăî_tt;;:i;i:g:F±i,i;şi
1_40 141
control sau comandă, Înainte ca flacăra să se fi extinEi s
sibil. Deci, prima manifeBtare a presiunii poate 'fi folo ă). El exploaează ]a .acţiongreF. upui. 9.etopator

PneErtue E=;:3âuîoner::ngiipToâieî. unei instalaţii de stin

Dui'a_ta. exploziei, pentru ma.joritatea. amestecui'ilor

-__:--::::-:_---_-_---:-:-:_1:_:____:-_--:_-----_-:--:--:__:--:-:-:_::--:_-:-:--_-:

Îgeîtîăgîîaî:!oîagîe2Îj;eiîl;sÎ8:şÎşol:Î::;|!:gg::;ro:iîEÎÎ:Î:ir?Î::Îîiiîîîj;;o
Î::râ ă:]aet±5]o]2îne:ă a presîrinî_î; Z3a_L_ 6îfo=Ţ,5__d_±L_ t
admTSEEăe-aînîcrees#iieinntt:|rLroaolngiedpe=iodae-şpifisâuLÎ:%p=eatxt-
amestecului.
at_
sa aoestei insta|aţii_(Ia. Toi în ţară Înoă .nu se folo-
mpDtriv+erilbziei-seTealizează-prin-pro.ced.ee

un ldE;3gzîîi% ââ â%bituăi:ea sâggâŢuÎ=in?tg::;:: .trsaudrŢâ

ourent şi cjrouitul electrio (fig` 13). de:fsî:.ăâe;iîi:.În:sii;r:e?î||Î:r:e;g:e:rîi:Eo;Ţ:gŢ:|:si:enf:s::e:tu:,i
iar î-n caz' de avariie se pot Qpi.i şi-procesele tehno-

Ît:j!Zîi:fi:aî:ÎÎ5;Î:p:îâî:ă;p;elg;Îj:giîâ;îe:sîf:?âgB:E:ie;:aîd::
de ventilaţie c6i'espun'zătoare sau diBpozitive lo-

iî1:o.;rro::;eî-l:o:i:v:5utd:e%?eux:şle3:z;âtduă:en:t::r:eŢglca:rsTtt:aet:t;roseţ?i:
t3
nt::°:ex]f]giîî]î:.a]ele de Vehtilaţie să Be piievadă cia-
Fîg. 13. Instalaţie de Înăbuşire a exploziei
ăT=stsu"n.esţge-°5UdîEtot.±oE#kv*Îşeţ%€EiEă.±e3a-exupn\ăo2iedî?,

zie:Înpgnrterz:n;rseesifuoioeseăc=rieiăi;puvr:|:ceăreatgFcotiîgerg3oer:p
viteEîsS%zcirt:#red?pă?8bi|Ptn±i!,cdoenis:âŢizîîreirinoipa"
mio reoipient umplut cu un agent stingător (hidi.oc
142
Eîe:iîd.Îs;;Îîie:c;iîeuije.Îj;;;!rîoşeîp:iî:Î;titig:!lîj:iiîîi;îÎ:tdăieâ!;Îrî3i
nr:!o.:2r,.îarso::;:tif:eâFd::E1`;e|xd;e|ăpz:c:o:nâiît;:Î%=nBtEraoţcig:
143
se relizează i]n amestec inertizat, evitîndu-se astfel exploziile
şi incendiile. El se aplioă, de preferinţă, acolo unde se dispune
de gaze inerte. ;:i::3`;:s:î:i:fe=grî1:o3ra`t:uorpăEu:sntîi:îâldoesf=eşiudneorarsdueprreaîefâbŢtoa=:
Tot în ideea înlăturării unori eventuale surse de aprindei'e,
trebuie luate măsui`i de evitai'e a înoăi.cărilor electfostatice,.
oto:ş:ti#:dş#sîpâr?%elosi§#_,&EeT%e#=L-&%stăe
i:.rz.:şîieîr3tî:g:;::jîg:|ÎE;tl:LE;t;Î.;ftîîiîc:ue:Î:|ÎÎ.e:rcă:dpă:c:=:Î.Îîhi:ăieă;ÎcÎ|:1;ÎuoÎÎÎ
-gur%i°otrar%S°ştz.e=ev&Pp°e&rLîeş±€şŢ.=Îînoeo=3uEt€pdi±\"LE#*şg#:răg°=Be&.
periouloa.se, care -au- punc.tul. .de d.istilar?. p.eşte lţ0°9.. În predŢicţie apar frecvent Situ|±ţii cînd cauzele explo-

menea, posi-bi]itatea- formăi.ii amesteourilor explozive.. :::`si:e:a3z::ipl::eaf::!r.Î,::ţîn:e:g:lîri:cî;îeîţlo;gldee:Foill:nss:::.eâ:î:ncşăă;zi:a5i;=;rhiŢăsi

0 deosebită.ateriţie trebuie aoorda.tă' instructăi.ii perso-
âpag:ÎEŢărreiŢdâ:g:,d%.gt:e:::eaâ5.gn:trrr?lă:lsbe:tfn;ăioşesiă3;:itaufj:e:odîugc:eă:
Sanu p-i.-eziiit`er-p-e-r`i-c:cŞ1---de~exp`hrieTşiimendiirionstituieo
cerinţă-de prim ordin.
D'e asem-enea, trebuie luate toate măsurile ca în interioiiu] Î.i;forîerî.pÎ:Îţsif:Ţiâilşr:e.xÎ3aî.3:âe#oîăîfguEs#EgEa#ilcE:
conducteloi' să nu se producă nioi o scînteie electrioă sa.u în
aprgpoieoreaatl3rr :ăanu ae:iîtâ ăurasş ge âoioh f u n o ţ i u n e

-:_--__:----`----_----__-__-_--__---_---::__--_--___

de:e-ovofsŢi5t:i3aunaapdai:tirgiceeies=:is*.:tLeteaLăău:;
de evitai.e a exploziilor.

:-:-__ ---- ___ ---- _ ----- _---_ -_ ------ :

10 .- Cauzele incendiilor - c. 1657

144 1_45
 gîî:u]±eur:aîtge:Ţ:dŢţî]:;uîâesî=îîăazsăLîn:co#ăoetac:moîxdîîgeăţrî:

AUTOAPR"DEREA
1. AUTOAPJ"I)EREA GA FENO]H=N CH.UHC,
:;i;Î;Îjîi:îrî:idiîji:îiisiaî;Îii:::ts:;:;Îâ:;Î:Îîijiiîîc;j::i::l:::e:tl::::;:,;:jî
FIZICO-CHI]mc şl 13IOI.OGIC prooesul de autoaprindere a sulfuiiii de fier se redau mai ]os
cîteva reaoţii:
__Îîn:tîs:::3;;;Îi;oigiâ:r:fitîiufiăige.:l=:FŢi_ăŢ;n:.::c.:neu::a:ă;:Î_i=ii:ăŢ
manaL=nnGme^nLÎ:Î:L_E€ă^2_±ÎÎ__.g:±LÎÎÎpîţ:Î9r4±Luţgîp:Î=derea.6steu_n Î:;+-Fiso=-i±şoiţg*±Î11g-î-3Î%laî
_ikîtaî:::îErălcîş:ecaazpi:i:3;iaopŢsg:lăqâgţă`:bg:ţăeupoăgrLâ:
toarea eoua.ţie: '
2Fesa + 70a + 21120 + 2Fes04 + 2.H9SO;.

_:-_ -_-_:-.------ _ _:-:_-_-_-_------- _-:

ige!r:E:Îeîî:j;Î:re|oâEţft::jicîî:;Î:s;ÎIÎ:Î`eîtîerî;;iŢÎîe:ÎiŢ:i:;Eiîă:|;vîiîjnîEe!::Î;:
Fe2î36tiunea d.e oxidar`e. a fieiiului este putQrnic exotermă
;if.c;f:fîzr.:d:e::vi:i=.rcgăe:;fâ:e.co.sî:%n:Î:urâu3gă33Lră%g.erdrieo:atE:â
§ putfnud'|=suepuaj=ăgăîa"Us`tvărăa -ăYe--±-o-an-ăaioâ-n-ţ-ă-' a conduotei.or
E;au a altor elenente metalice.
C-;z-riii-1e bele mai freovente de formare a fierului pirefo:
idţoîLîc;::t:o|oÎŢgŢ::Îije:ai:afceîîşr:a:u;t:ÎE3i:3Î;iîl.îeL%tsn:saăsusd:es:c:oÎŢ: rio se constată la i.ezei`voare, cistei'ne şi ohiar ]a iristala.vţi
tehnologice.
aprîudbe::-otLei'â|PcoămsbeuîsiiggetşârşreŢogtrudpae.naşterelaoauto- Ce.i.c-etăi`ile efectuate în străinătate
oă aLutoaprinderile s-au produs ÎainătsîtâaîiTleog=fâr=uatfufnacpţt::

âpbrşiărio::u:%Ffgfc:t|uodEeăae]ru:f:nî.:Ţdtî%sZş?:săt::a:Î?r.î:=Î3sÎ%:f::3
aprg;eâeŢâî4goaă: Pe].Îco] Î] prezîntă fosforu] a]b oare se a.uto.
ii:Îiae::ii:Fiîăsî.ş|aî,.eî.;f`:o:ş:îăa!t:ugi;:Îâ:Îiisşâ#r:ÎÎ:e::rîaî:aî:îfăîa;ot:1±Î
starea de incandeseenţă a oonductelor.
147
 i!`:.:

potŢseî=:înctăă[cîsE,,resâEîtuo,apbr±îduer%t=aî prezîntă şî su]fuî[e de oom:bn%scşaîniflâ::o:drlieuŢuee.tâ:%l:o;rrp=d?oaă:Eitlo:rf:ăaep:%ldsuer.lded%aJi:agîize?

Un interesant caz de autoaprindere Îl constituie auto-
2Na + 2H20 ± 2NaoH + H2.
i:s;=;ţin;Îe:a;|:,:ÎgmiŢ:`.aEo:rl:f:o;;t.a|;ŢÎ:iâeiî;:t:Et;uă;::|ÎÎ:eiîraâîţîpe;aîioîîg:rîe:
eto.
: _::-_-_-:-:____---:_--_ -- :-_ -:_--_ -------- _-:---- :--_1 ---__::_-:
||01eF40oT:8ŢuÎ]nduenea]:t%PurăŢîîe5Îî=eşpîrîadu=eaî]apuaţp±?ximativ

i*GpÎ;Î:u::Ee:zşîrt3iE;Îiîb;":»;,ş:|uîj:iiî(îÎ::Îu:oîÎîEiiEdi:jt::î;cTiîeaiîijdiii a_PL±Lo_±Pe tot atit_dL±+riLQLlentă oLîjii±±±CL±Î±_cu aiJa.

larea-q-e_-qă].durăT=diiuie=I.q-oŢerieaiem-p-eŢa-t;irriirii-fft-e-ăiăăr#r"-rL=6=xriăiîă=Ţ-fiăăi= (vai'ul ai.s) În oontaot cu apa degajă

a]cool metilio etc.). i3ifd5:::ÎIX;Îe:;lă:a%fîai:ă:,,îâîtîîi5u;r:j:;:e±i:sîaîii|Î:;:;:ă%E:Îc|ă:î`gfîo:nfd:d:Îjtăi

eto.
nat:reamgg[bsuen%î:Po:cîgîeva.zăFeoaspuăptrăafua3aasspaeostep:ăîsc,eâî=agâ
oxigen a.tît din aer cît şi din substanţele celulozice.
Densitatea moleculelor de oxigen, mereu în mişcare, iî
âgţă|ed#g,:eaî=r=earŢaaifŢe?răer,iidduîîtnr:îŢe.fiE#e:satăd:gîăîfreă:
i::i;şt:iî;î:;eîrî:i:iiîă%Î;;Îj:epîj;:Îdîilri:Îăîri!::;::iî:1:::Îdîâîr;;e3:sîrei:î:
R©aoţia dintre varul ars şi apă este următoai.ea:
:c:a:iŢş:f.;;:nîo:s::a:iŢiaiăiî:|ă:;:|gîŢ:Ţup:sîîţîcîu:i:mg;:jtik:ţFîiîâ:Î: Cao + Ha ± Ca(OH)8 + 276 koal/kg.
zile.

dacEnc=:tdeîrflîea]ed]%ascuop±aug:â;p±îedsînŢaăînpeotuşgaŢee,,înînspneţceî[gâ
după ce s-a produs o hidratare a varului ars.
âl:sÎŢeân:Eî:El:g:ge::âsreg;Ţgî:ăgmîgsga:laîî!l.:afef:enn:orm:giii;Î=câ.n:d%'v:::
•f:âîtîieâ:spă!Î1:3n::Îphîga;ÎÎ:rîc;j::Î;Îă:%;=îge:ăîgîeîîsâ:Îoîe;t;i:ei
i]:riîr:Îiiig=Îj:Î:oSα;Ue§1:;:t::riîeEi:d±3i:;::%:â#::Lo:Î:=:iî,CÎ::ÎÎsÎu:::s;t;EÎ:;i]:
148 149,
 rapidă, fooarele de autoaprindere putînd să apară după
cîteva oi'e.

|oer|:âîi:::e±:a:zţt::Îfrio=gîe:u:gi,;Î::ăcrîîd:puîjtce.Îtîî%:iîdşîu=:Îîeî;Î
cu acestea.
-_:-:-:-_::--_----::-::-:---_-__:-_:--_---------:_--_-__:--:---::__-:_---
';':
pen;E:.F:oaiătî.Ştosl.:.Tziâş!.:g'pşeîrz.3fîî.Ţ.ftuî:âşşd:S:u,âătteâafpe:ţu::±EÎ:

___;::Î|ii°iî_şÎ:îÎÎ%iî:iîî:Î:ÎiŢg:ÎsE±oÎu;iiîjiîi:i:i±i±iîoiîi;i;Î

Î:ă:i;:?:::oiiîeî::t:o:iîjoigj|ÎoÎ:e;:;jaîâşff|E:iş;Î:ÎÎÎ::Îîi:iî;:ăf3aîfi3p:rici;ig;Îl
g:tnu:d:ă:gâatie:â:Îad'dei:f:e::şeepetî;:Ţîe,Îg;?ă:rr;puosn:eî:?ubs:ffi±ea,c'fi,aâ2âţ ii:iăgm)Lăâ_oliă-moă_:_ştoaieîăodtep='Pinera=uărrii,eanŢug?âtfetŢeriinaortî#:

Îi;Îcrîeăgîj!;Îîîi:ai:ÎEroîi:c:p:î;#pcîe;t;:Îia:ăgîiigîjigji:tăî.iîs:frî%:::;e::i:|:gî
•oărbunelui.
Combinai.ea cu oEigenul este pi'ecedată de o anumită

gŢ:s::i;ăţ|,:?:ăîtbo3x:işpe=ceceăEe.aEigi:ăe2:Pegaăg:r:etE:2â8::;ă-r?Îa:tâ?1es€3

âa:a;.xÎ`jŢţŢge:î:îieiîi:î:Î:Îîicîeîjăfîîr;â;îgf:Î:3şiî:j:ă:c:fuosa;r:;ârî`ii3cţelă3:czÎ:o:iî --_:-_-_--:---:---- :_: ----::---::--:--:-_ -:_:-__:-:----:_--_,--_-: ---_-:---- __ ----- _-:

gneeoş-gagr:Ît:ui:şeîr:.eti:căelapsd?ăt:t:tîâ#:găâ?::ef;Îedcfu?er5e:Poe€Z:ÎŢ:u:Ee:
15L
15C)
/
 Eiîndu-se expunerii sale îndelungate ]a acţiunea oxigenu o t a t u 1 d e a m o n i u se p`oate autoapi'inde numai
din aer.
:r]qt:gă.şeşte temperatura oriti6ă, in strînsă iegătură ou
o|Caestimdpeerg::::mdpeu:?rs?es%oB:ocîu::mcautEear?efeepâz±
.ze:1:r%:r:f:o:esIÎ;tt::n:t:eud:Eo?aeŢrif:::::e::s:,ă:e5Î,Edi:|îC,:d;ÎIÎ:;eî::erziteJ:: 9ri de explo3;ii. bruşte. La temperaturi În jur de
se pAot:iegeE:;dtueoâpş:rîa:uÎÎo:. ridicate În bunoăre depinde

ăm=Î;Î;:d;e;|i±aa:i3p;riâîs.c%e;::ş:t:e:r:e:a;:eiaîşeî:::;|::Eţscl.:::i:eţigîşrg.`! -:_::\:_:_:_-::_-::_:_-Ţ:-___--__::--:_::_-__:::_:---_---:------::-__:------,__::_:__-_,-_:__-',::__:::_-:-

bunoărului.
tribEîeaşpiargi:i:r:|oec=â::rs:ef3=ioeaapzrăinîdner:ni:rpournedăi:ec:u
-nti'o_duc.eriLc.ărb_unelui_înstare__ume_dă_jsauLa_unor__defioie
de constructie.
Autoapi.inderea se poate produoe chiar şi în buno =a:eâ=:|u=ţbăa|îanjusfabi;|::âteâc:;Ţami:ăaesî:otoa.trŢsupiuî:
complet închise. SeexBfotzî°er.ea C°ndiţii fa-Vorabile unei autoînoăiziri -care
Pl'a
.decT=er%i;=gaiăreesstceîadtăcsuprdeifgFit:asporrîtnudr:r3ep:eăzg:iăe umbacul sub formă de fibre, fii'e sau ţesături,
•fîe=btăŢa%i:ţ=Aîua:ţ:Îân;:t:,:Co:jstuaăr:fî::Ei:a:âprradF:îâ::eied=iâ:isn:fil: 8n cu uleiui.i sicative, prezintă tendinţă. sp-i.e auto:

duce mai uşoi` şi ma.i repede.

ţe:jag?;gn?::Î.Î=Îeîşădîuîp::tă::ÎIÎ::Î;iff:î;=Î,şăşto3o:f:a3c:ş:oguarteâde:gu!
asemenea condiţii, căldura_ degajîtă prin oxidai.ea
?:râNeua±tto?:a:pe;:sn:â.:cŢăi:eăeîrdâăî:!ŢCŢceâ.p:rj.iiînfdăi.aî;eiâeşiis:iŢEdî
volatile, nu prezintă tendinţă spre autoaprindere.
E.`t..c.#i;Î:ţî;i?âeiiîc;e:afî:iî:a:S#eăoŢ[uÎ:oiişl:eăţ;e:2i:dă=:âîi:
|:a:cţ:ăeEţaii:iăltr::ÎbEţ!iig::Ît::iŢ;aEtiîe;o;ŞâŢ:â;zăă;e:Eăîuo:Eei=Î!n:g#Îri
um.măinir=eop±rj:to:tg:aduetoâperiinşdierââ:ei::ăeîâu:o±eoînsg
bi.ichet€le de hriilă nu. ă este de 1
Lignitul care se scoate din mină În stare umedă, nu p
zintă tendinţă spre autoaprindere o anupită perioadă EŢţeersaăttuurraî]=±:Lmăaatem::î::]ueîî:îîoâsrteesâemam;rpooxtî::3fţ

3ge:ăpedrîîi:;teî,â:eî;o:z:liE:ăE::î#Ţăiâi:p:uee:âîttă.trîî:nus:i#nîŢăre.;#
J)richetelor între ele. =r:2:gainîefa:ăf:ăîa3:i:eag::3.faâ:::În::gue:n:e.r:do,.Pt5:etş:cEd:irâe.n:ziE
152 153
 •Î;;
iîîîi:;i::;irîijtgiîjŢÎ:Î:a±Îîi;!;tî:ciîîî::ioi;Îsgîeîî;sÎ:Îfrl;;Îb;lî:Îeîti;îiE:Î:;
Bumbacul eu ui`me de +e.i şau gi.ăsimi se poate auto-
___=_ 1 _ _î _\

ig:Îe:=Îîe:liî::ŢŞŢto:r.;ârFeu:.eîjŢÎptîa=uul:uîi:::E:%_â_:Ejd::|:,dfr:ii::;o=atiuirrî:Î
intei.ioare aie maiei de-bumbac. f'roe°esui--a-â -'ăai:b-o~ri2-=ă
8-0 (tabelul 10).
Tal]elul 10
-iFiîe::iîtblâi;-;g3ÎBgăŢ::-±3±e:EÎŢfg:â-Îj:ޱ:g;Îîi%ă:EÎ-ătŢăîi `---= -i/-a-iiîfflo-iriditceîu-aa ÎOLa -|.OJn'tril-UIleT6lueinri--şi-`gTă8imi-. -' -

Indicele
:Etp aăeăâ|t:nâ:t sâivena=â5j g|p=iittîmde: ael.isire, transportate Denumirea
u]eiului
Indice,e
de iod
Denumirea
uleiului de iod

Ulei de nucă 143-162

ăzăă=îat#;:;erg2dhiăşţd'g?:i?răg:aiitî,:gffŢă:Î.'âe:diet%Eu:3iii •Ulei de cînepă
U}ei de seminţe de
` 140-165
dere. I)umbac 150-116 U]e.i de ricin 84- 90
Ulei de floarea soa- Ulei de semin-
relui 127-136 ţe .de s±eclă 95-105
stibâ:.toaprinderea este.posibilă şi la unele liehide eo.mbu: Ulei de măs]ine 82- 90 Uei de soia 114-131
Untură de peşte 154-170
170-200 Unt 26- 42
bes:nd::E°r:udpee.m°dul de iniţiere a fenomenuiui <se deose.,, Ulei de in

:jijsî±=#Îă;e;EÎÎ:Îrîîgî:::uÎsÎIîâiîf:aâ#i::dîeE:Î:giuîuîîîă;::Î;Î;gîîiiiîî ::-:--:--`-=--::--j-:::---:-:i-::::-::------------:---:----`::-_----:--:-:-,:---=--j--::------::---:----=--::--:-:----::--::-:---:---=-:-;:

CaHi206 + 602 ± 6Coa + 6HSO + 677 kcal.

!;ÎuÎÎ:Î:::jrîrîgt:Îl;iîiîjiâîiî:ŢÎÎ:âii:::j;ă:E:l:â;i;;;Îaî.Î:;oÎ;aîgîîrîaŢoîa::d:iî:ÎÎ spat:iăo|xăŢ=ţred3eăairnbţoeŢî=EiÎdŢcnăgâ3e::Îr:ârîuupiădăeaiTm%'s:
154
155
 2` TaSelul 11 (continuai.e)
I,ichldolo carc so auloaprind În contact cu perox]dul de so
210
Caracterul auţoaprinderil
I)enumjrea ampant Se autoaprinde, Îiisă ±lacă- Se autoaprinde cu explozie
llcnidului In contact eu ra se stinge cu repeziciune
i)eroxidul de sodiu S8d{Cu°nştîaîncuppeezre°nx
Tei`ebentina pură nu se Se autoaprinde şi arde cu
autoaprinde, oxidată se flacără pînă la sfîrşit
api.inde după 4-5 s
Acetona Nu se autciaprînde Se autoaprinde d
20 s, ai.de foarte Nu se autoai)rinde Nu se autoa.prinde, cu
toate că se Încălzeşte
Acid acetic con- Se autoaprinde, arde 2 -3 s Se autoaprinde
centrat şi apoi produce explo- zie, nu gmde cu etilic Se autoaprinde instanta- Se autoaprinde . instan-
zie. neu taneu În prezenţa unei
cantităţi neînsemnate de
Alcool butilic Se autoaprinde j#Oj±inj± _ap_ă_____
Nu se autoapi`i]ide Se autoaprinde. Arderea
Alcool izobutilic Nu se autoaprinde Se autoaprinde. este instabilă
este instabllă
iucool metilic Se autoaprinde S e autoaprinde ins
ln pţezenţa unei
nelnsemnate de
Alcool proi)ilîc Se autoaprinde după 5 -7 s Se autoaprinde
neu
Î:a:g;Îîiîîî=Îi:ÎS;':niiiîî:rei=e;nît:Î:Î::jîa:cî:oir=:î:î:e::r:;e:miî:lE:Îiiîîtîî:
Anilină Se autoaprinde, 1nsă fla- Se autoaprinde cu
căi.a se stinge cu repezi- a:::Tlier,aliacŢriecrşeoră=isaEăluogăî:=zeăîţnat±apoi:|Ţtiilţei|.şf
ciune
Benzen Nu se autoaprinde Nu se autoaprinde sŢ;n:efaterrdâăaeuîşteoi:L;:u:|:un.`oisâsă:ŢÎ,ef|â:;ăf:ăsăî:|g;)asăoŢ:ă:::.;,=|=
că se pi.oduce o
Între pei.oxidul accentuai'ea oxidării şi degajarea deci a` unei mari
şi apă ăLin:ÎâănlndFarcăt..Fi:ies:â=ţiaalîpâiâ5a=Şiseîşg=o±ţeeigî.:oă:
Benzina Se autoaprinde Însă fla- Se autoaprinde cu
căra se stinge cu repezi- călzire şi a.utoaprindere.
ciune
Eter etilic Nu se autoaprind
Glicerina În stare pură nu se auto- Se autoaprinde cu Îmîî:ni:i:Î:::eîf:a;răţd:sijtîî::;î;heă|i::oîofoî:oÎs::Î|;s:j:tEoiiie|;ieî:ÎRîjo:i:|
aprinde
n atmosferă pînă ce se ajunge la stabilii.ea umidităţii
Glicol etiHc Se autoaprinde, arde şirăs- Se autoaprinde, hilibi'u. De remarcat că toate aceste procese a.u loo ou
plndeşte scîntei este foarte instab
degajări de căldură. Procesul de autoapi'indei'e a. semin~
156 '_57
 ţelor de f]oarea soarelui, pleoînd de la autoîncăJzire se desfă-
--,----:_:---:--:-_-:_--_--:__:-:--::_::--_-::-:-:-_Ţ--_:_----_-:------:-_-_-_-_-_

file cai.e Înoep să ridice tempepai;ui`a. Semhţele se închid la

on#+3.?.'_e3#Î:_ti_e_BĂt±._P.=jL±.-n_f€i±ăiii;9ă-5±E:
r`"T,\r,m- -1--J.__, __J _
Autoapi.inderea turtelor şi, şrotului ues.te inf.lŢT.?F.ţ_ît_ă_ q:
_-_~-păti`~upză-tor.,Tgradt[r'`d-e=d=t-r5Eij=aî€ p_u_c_egaiej}_te__
L-m-aLi=i=~Văşi±-f-ăăi#rŢŢ~ipjiiriăLa±d~6e~enuinără-:~posibilitatea-de
ăŢc_LLi_uiăfâă_ăăiă=I.ifi-î=ă_riu-itecentl'6dinma--sama-terialului'
fg.:pi3_iŢa;t;e;îl:':_ÎciŢޱcrŢutăe::3eă:.io:ruî,;ăa|Î:ueîîî:s:el;;:Î;rEec:tf:r:a:dş

i::Îjni;ăraogâi.c:n:.?Î;ict:e:ă.:o:r:eâ.::sîaoăîbse:egî:5şa::Îng;|3d::3ctfirş=cs: :-:---:-:_--:-::_-_:Ţ_:-:-:--::-:__----_::-_-_-:_:----:-::-:_-_--::---_-_-:::-:----_-__::__--_-:_------:--:-::--:----::,-:-:::_:-T----:_:-:

Îă;tîeî:Î:!ÎsÎEÎîîdî:ÎÎ;Î;Î:Îjiîii:;Îoîjfr;oîîegîîjîs:i:fî::iîî:aiît;jriiîiî;;jăiiîîtaă| iîî:Ş;lî:;::ÎiŢîiîiîciî.âîîc;!:ÎiîgnîIÎpe:j:.;gngţ3Îtî;Î:#:pi::fîe.:Sfrîiî
magazii. Căldura eai'e se dezvoltă se datorează tranşformărilor de

Îiîj:ee:s;:it::Î;::`Îiî.gE?:`i:pîiî:Îî:n`ssŢîăânreânj:lgr!sîf:Îîîr::ts:ferâşă:'eŢi:jî
finu+,a]%uote:â:Ţîntâş=;efîeăeatŢfeăo]Eîoăoegî2ăahs±n,tf#EuesgeuşpuîîeLeg
:::-;i-----:--::_--:_--:::--:__--_:---__--i-_-__-::_-_--:----:::-:----_--_:------_---:-:=:::::---:
lemn, tutunul eto.
sep:taîi:âzeipqneălgaraîuŢoacpurâidfeă:î5e#ericfîeşEior:â:Ega±3
158
159
 Î:iîîiîî:Î:oÎ:.;âî:iî.Îiiî:iîiieîi.:iî:Îriîj§Îaî:ÎÎ|;şaî:Î;Î:Î;ÎÎÎ;îîe;îa;;Îeîîî ;::riîjniiaîâî:i;:±:;î;ni[ÎC:Îe:Îâ:iî:Î::iaîîîjiîj:Î%Îîr;=ÎÎÎÎ[];j:C::jîtî:{:UşÎ]
terme ;

Eerpur:z,i';âtă70u=93;:cîhcTiti€e#uepăbrăon3ctîF=şre::::îad3regşg:
"E.Îeîgo3o.=dlîoşogo,:Căgoâonăt3:ăăfg:â:;:,r:=eo=pae.e:e::o.-:-:nuon::r::
iîiî:îiîjeîeîîi:îeiî;Îîîi[i;Îjî;ΰÎ#eî::;Îîîgîîîîsî;jî]Îîiiîiîji%fîi
=_=___JL=
iminentă .------ Ţ- ~`ir-^-y+`^ ILL`,C7tL`^,.U+

n^..4Ţ!:în]€_ăl3irte_aL=ş_i__aTutpapr.inqereg.pgiel_ordepindde
Pne+rîţu.ŢÎ..qj:_în]t_ÎfîbŢ+ şî e.Xte[.±oru] sttîţ;Î,;_ g=ăăfi`d:uă± ;;3Î];îiş:]ăad:4°38°=iuŢ5:°'°şîcgnet]i:Că%redşş8rag.amşapa]°dcăenatut%tmăpg:
-la 250-280°C Înoepe desoompunerea hidraţilor de
5âtce*:t.ăl;peŢ,s€âr:â:iţ;trgb6i_ă.z.og:caăd,iă:gij?tă::ş:abg:_ai_gî.lbţ3 Oarbon ;

:gritŢg:âe:d:eroeŢgîdg:doş:?::îo:doea±să:eiap%itrro#ieorăeaaâ=geuniuîiipâs=
;Îi;Îîeî:eî:ÎroîruîLÎÎ;Îînîuijoî;Îc;iîiîiî.Îiîj::îÎ:Î:iiîjaiî:=;ii:ÎÎ;ieîiî;Îj:;ijşî|:
r.r`--
s_qu a_
ÎP ^lr:glăi6_ îEo.e_pe.
____ _ u _____ _-J=--*`,`^
să .crească, mai încet sau mai
__ _-__ ` _-_-, ` ,.-- \
:::##ng+e#ăE##:=rîoodEsr#±"1t%e:
înoălzire sînt :
î,'_u_n_ş_in_f__i_î:?ii-oiii,_o_hiă;.fă;îâaŢgââs;guJL.bâue,Ţgâ`drepî
Ţ]â%:ă.aşa zÎsu] firi b].un oâr.acterizat print[,.un m±ros pEţşdfleâ;?5eivF:g:uf%dair:eg:ditâtpeâkeă?oeeânţârelî:L%td;ecaăztăo|â:fl%S:g
??ş._E_â.#5L:eu±Şş#aoosbo#:1ânp.nf.Îe1.g?rş-S±şT#.uuf depŢzig5â2ăulfi:iud|i:a,tdifeunues|?ăşi:?iesti%itreeri?:edăiEeg8ş.edg
cendiu®
:=i|:eâtdEeă::Egr=npă:ş|ăfâ:eepc;g:ei:tuş'râas:uoâtfi:iş;at3â;:ă|hrţeăoos|jî:
autoaprindere ;
::]:Îî:::a=dsîtîi;vîiîî::::::t::i:;I::r;::ă:1:ir::e,,:Îît::tîjtŢeărţ:c:r.ee:pem::: rioă-înnât:tăuşrâgig3nâ::trîţaişoîrnig;ăgăŢutg|aupirf=|doesri:iofEutig
160 1rb - Cauzelc incendiilor - c. .1657
]61
;igeîaaf:i.1;ngerqîl:Îiaî:rîel:oÎs::Î.ă::Î`Eî::î:::i:ze:Îeă:be.:%ăoigîî:aŢioe:zEi#Î

turii . exterioare. -

i:?:ÎoÎ,eâfi:::mîţ;ăîpzsrştr::::s:iEe::gă:ti;;ârecî1::ţig-=ififemgâEa:us;ola?o:Cs:u::
162 163
 TabcJ«[ J2 (oon!inztai'e)

01112 3!14

Cărbuiie bitiimi- Model.ată În vrac Se dBpozitează in stive Tcndhţa spre autoincăl-`

110S mici. ' zire depinde de provB-
Se evită tempîraturfle nienţa şi natura cărbuni-
l,idicate 1oi.. Cărbunele cu un
conţinut mare de sul)-
stanţo volatile sint pre-
dispuS la. autoaprindere

Boabe do fasole Moderată În saci de pînză, 1n vrac E##ae:e:îŢuî,doîi!ifDespuob. Produsulestefoai`tehigros-

În coajă copic şi prezintă tendinţa
zitarea in condiţfi uscate spre autoaprindei'o cînd
conţinutul do umiditate
este excesiv

Ulei de nuci de Foarte slabă Bu[oaie, l)idoane, i'cci- E#:ta;::dcu°snut,a:l:Uu]rusî djf: Produsu} prezintă pcricol
COCOŞ piente de stic]ă numai atunci clnd ţesă-
i'ocipiente şi ţesăturile turile texffle eto. g!nt
textile, buml]ac sau alte impregmte cu ulei
materiale fibrtase €om-
bustibile !

Ulei de peşte Butoaie, bidoane, recipien- Materialele organice im-

te de sticlă pregnate cu acest produs
prezintă lln mare pericol

Copra Se păstrează la iece şi în încălzirea este posibilă

stare anhidră ; atunci cînd produsul este

Tabelul le (oonlinuare|

urŢ:ţţă de pO_ Sacii, h vrac sâevuamŢ.&!#Ee|Cno:!t,:,u:,Ţ: Conţine o cantitate apre-

terval nepericulos
Î3:Î!;#;ăuiiacrgîapâsuet:î
Seminţe de bum- În saci, !n vrac Se menţine în stare i'ece A::3Lhc:ăkciiâesieapt:iăiui
I)ac
şi anhldră
'
este§tivuitînstareumedă
Şi Caldă
Moderată Butoaie, autocisternB Se evită contactu] dintre
T:ib:ibsaecminţe
produsul, scurs din reci-

iii|??tebăiLţf ::tu:;|â :Îi;

materialei fibroase, com-
I)ustlbile
Îngrăşăminte or- Moderată În vrac, în saci Se evită cpnţinuturi]B de Pe timpu] fabricării h-
ganice, anorga-
nice şi combi- grăşămintelor organîce
sUREÎ%iî:#Xtdr:mmdae].Îmici
nate

sâc:o%`uâ[::ăî[:aeăz:a:tî:Îţî:aŢcÎ

Făina de peşte În saci, În vrac umiditated se menţŢri
tre 6 şi 12%. So evită
expunerea\ la căldură
i#eff:Îî:eaarputeaîniţîa
Produsul prezjntă pericol
de autoaprindere atunci
cînd este uscat peste mă-
surăsauamba]atlaotem-
peratură de pest6 ioo°F
 Ţabelul 1*. (conlinuare`

Pici crude Foai.te slabă Baloturl . Se depozitează m stare Baoteriile din pieile crudo
u5cată şi ricB netmtate pot iniţia În-
'
că]zirea
)

FoarLe §1abă În vrac Se depozitează la rece şi Se evită depozitarea ln

ln stare uscătă stive umede calde. Ma-
terialul ars parţial sau
oarbonizat prezintă maro
pericol

Lanolină Ne8ujabilă Rccipionte de sticlă, bi- So ovită contactul dintre Autolncălzirea cste po-
doano, butoaic niotalice produsul schs din reci- §ibilă in cazul materia-
mari şi rici piente şi ţesăturile tex- lolorfibroaseimpurificatB
tile, bumba`c sau alte ou lanolină
materiale ±ibroaso `

Seminţe de in Modemtă Saci de hlrtie, butoaie de Se dopozitează la roce jn Tâgr#epsipnrdeeadueto:::itţ:

lomn, În vrac stare uscată
nutu] do umiditqto şi de
:
ulei
1

uei de in Cisterne, I)utoaie, bidoane Se evită contactul dintro Deşeurile textile şi ţesă-
recipiente, de stidă Produsul scurs din. reci- turile textile imprognate
piente şi ţesăturfl.e texti- cu acest ulei prezintă
pericol
i:,riueŢE::#Ţc#:uŢtai: Depozltarea se face ln re-
bile , cipiente mchise, de pre-
Ierinţă metalice

rabelu[ Z8 (continuare)

A
2 3
0 1

În vrao s:m.9#,taăte C?e:ţtirneu:u` â:maresaue*emdemicSeevitădepozitareaÎnstarenei.ăoită

Gunoi de grajdîmbrăcănrintecu Moderată
-
s:#sâcăebiri!e lnainte de Materialul umed depozitath§tive,fărăventflaţie
Mare Cu.tii
urine de ulei preziiită pericolŢesăturfleusc&te necoros-punzătorprezintăperiool

Baloturi Se u§ucă l}lne Îminteaambalării'

Ţesături cu urme Mare
de lllei Baloturile rulate strins,hgenera]nuprezintăpericol
[

Se asigură o b`mă venti-1&#ei Materialul uscat necores-punzătorşisubformădebucăţiprezintăpericol

Mătase cu urme•deulei Mal,e Cutii, baloturi

Se ovltă contactul dintre Produsul se poate auto-

Ulei de oleagi- Foarte §]abă Butoaie de lemn
produsul schs din reci-Eîaecntseaîîdde!:UrîmdactgriQŢ; hcălzi atunci cînd este
noase
Frto::e,Pecomma::]rsîtaîLbcnefl-
fibroase cohbustiblle! impregmteDacămaterialele impreg-natecuacestulei]iu

Idem
Ulei do măsline Moderatăpî- Cisterne, butoaie, bidoa-
nă la scă-z\ltă ne, recipiente de sticla sînt acrisite se pot a`ito-încăl7.i
rabeJu! ]8 (conl!.iiuare)
 2. INCENI)H DATOEATE AUTOAPR"DER.II Mării Roşii prin Canalul de Suez. Nava transporta din îJapo-
nia printre a]t.e mărfui`i şi turte de floarea soarelui.

Ţîeîieioîjeeîal:Î;t:d::uâ;ÎÎIÎ.iîî:uîdî5e;aîiiîfî::gfj:aiiiăîiî:t_aa;Î3;ăîi.Îîeîî
ăoţiunea de stingere.`

_::-__------:-_-_-:-------_:-----:_-i--_-----:---------_::---:-:-i-------:--:

jţ:_ I.T,Ct?P_dipl.,.oare a fost unul dintre cele inai mari din Tokio
Îi;eiîeii::tîiiî::si:Iîsâtî:Îtîiltî1;to:S;ÎÎ;::g::iîEa:ă`ţ?Edîeîpîicîueîîîră:ş:u:iî
Pierderile oarizate de aoest in®endiu au fost destul ae

'%:â.nEF*gg_s.e,Î#
E_ţ_ţ,t3E.+ timp, a distl.uS În Întreg.ilne nouă=Î8±1ieLLqiqJ
Din cepoetările efectuăte a reieşit oă aŢFoăpifid-eî6-a..trii.=`-
-iâlg3±Îdflâonmleuaniî:î;g`:i:rărşFîgîrrt:acteerepaep:ăvez,oîât3r3;:âbdflă:

Î:.:şîfg,Î1%P:E:d;Î:::f:îeG?aîaiîiî;i=z:Îâd?eedsîueîc:fî.:sît;:Î.În:j:Îaătîîb;oeE:i:.Îjp:iî:Î=:t
s-a4d:;3a=;izdî:Godâ:Ţ}':Jee|Z:|redâefz;ia|:ezau|â:a;âzb%rb:.oi:nâ3n:i|E
„Unirea" din oraşu] Iaşi. În masa de seminţe, depozitate În
stme umedă, i`Înoeqe şi nema.turizaLte au apărut centre de
autoîncă]zire, aglomerăi.i de seminţe Încălzite şi cai.bonizate.
Pe timpul evaouării seminţelor de floarea soai.elui, in partea
de jos a celu]ei, s-a produs flaoără.
Pentru stingerea incenditdui celu]a s-a închis etanş şi s-a`
inti.odus apă În inteiiior. După cinoi zile de la apa.riţia cen-
ti.elor de auto.aprindere s-a produs o explozie, oare a ciesfăcut
Îigi::toe:tf±pa|:rziă=-tâadgteo::ts,.rsr3âlăî:i,âoe:â:r=;tăngiîi:;g;
În oxigen şi hidrogen, din c,a.uza temperaturii ridioate, degajate
pe t4#€::;rpz.:odoG:::l:irţ:Zo:uâ3aş,roianr%:res.o„#Hb.. |ncendiu| g-a
deolanşat pe na.va poloneză „Okreja" după ce aieşit din apele f
gâiâgit=âpî:i:îievrî.ăggiŢcăin5±r,iTmulăîrâ:iî::igcEîdgeazăeă:fi6:
tr6nson, Ia o. a~dîh`cirie de 12..m .şi pe o lăţime de 5-6.m.^
FOQar6l`e` d6...ţaiitoa.prindere au fost constătate sub poi`-
ţiunea de a.ooperi.ş. ;deteri6rată.
j4 Hioa}pr{7Gc!GrGcz s%}fzG+}€ 4e f{er. În looalitatea Zalacgerszeg
din R. P. Ungară, pe timpul luorărilor de.întreţinere, la una
dintre instalaţiile de distilaTe s~aL produs un incendiu. La
api'oximativ 2-3 min după scoaterea unui fasoioul de ţevi
ale schimbătorului de căldui.ă, .suprafaţa acestora a deveni.t.
inoandescentă. La a.cest obieotiv, astfel de fenomene s-au
produs frecvent, da.torită conţinutului ridicat de sulf al`ţiţe-
iului de la Nagilengyel (R. P. Bulgaria). .
Autoaprinderea sulfurii de Îier s-a produs .şi În rafinăria
d`e petrol din Novobaku (U.R.S.S.). După ce s-au t)urăţat
rigolele de noroi şi o parte djn conductele inştalaţiei, totu

170
171
 ăîs:te;tdi::uÎ?:ă;::|î::âoţ:|âgs::Ţă:d;e:a:îi#fnE:?;:iă:epz::u::Î:p:îţtes:o;:lştşîa:năî
În gTămadă s-a autoapi.ins.
4zţzoczprz72czerec! Zem7azGZzzz:. Un. inoendiu cauzat de a.uto-
ii:oîăîeeş:tei:.ie:=Î::u5l;;sfcî#âă|oăd±4e:fitaîâŢîăil5gtŢîiâ-:eaŢ=iqă#
±Eaajt:t%ommg.eccăa]andtj±ât;răes=T[sdău]ră,::±:_au:îvmoăŢOŢîtdaeteag:=
ăagdf:af|eaf:::a:eets:i:ŢfîcîHt|maî„nŢoi,?ărăj:!e=at:ă:fâl:s#ă;;Î#"::ctee,re:"E
3._MĂsuRI DEHREVENmE AAIJTOAPRmrl]EBTT
:::::____-_::-i--:-_:_:_:_--::-_-__:-----:_-:____-_----:::-_---___-_:---_-:-_----_:---:::_------_-i-::_-_:_-:-_-i
stibile, eare au rol catalitio; depozita].ea matei'ialelor în
stratui.i groase ; temperatui'a ridioată a mediu]ui ambiant ;
neevacuarea căldurii de reacţie din masa ma.terialului ; 1ipsa
de ventilaţie; depozitareaL în condiţii necorespunzătoai`e a
substanţelor şi ma.terialeloi. care au o acţiune reciprooă.
Eşte oei.t că anihilarea aoţiunii acestor factori duce la
iinposibilitatea apariţiei fenomeneloi. de autoîncă]zire şi
autoaprindere.
Umiditatea materialelor care au tendinţă spre autoap.rin-
dere biochimioă nu trebuie să depăşească o anumită limită.
Procentul de umiditate admis la depozitai.eă. difei.itelor mate-
i.iale este pi.evăzut în STAS-uri şi în divei.se norme şi instiiuc-
172
ăeflşingee;a;:=ppi]=Ee:tfpuî::o;;=;tacîsosaerilluniţeŢOŢi::ts:teecatiîŢeesnt:i®
depşgiE::%`ţ|cguruămTgzg:1sşi5%teeto:,:gn|isdtiittăuţiieginmăŢuafâriegee::
ăie±ăoFteă:ţ;u-aio:âo:El±slâetl*-P oreal.ea unui -ediu PI.opice
De gradul de umiditate depinde În mare măsură va|oai'ea
g:i%Va°ău±getâ=cpeeiraatourcîrîeştţreînrtae;iărăa°t=igitaattâîŢ.este]îmî-
Pentru a se putea depista la timp foi.marea oenti.elor
de autoînoălzire este absolut necesar oa periodic să se con-
__ Lt-i'oleze-temp
Constatarea unei temperaturi în jur de 40-50C'C con-
•iE stituie deja. un semnal de alarmă. De fapt, tempera.tui.a
critică penti.u cărbune şi azota.tul de amoniu ca şi pentru
alte produse susceptibile de autoaprindere este de 50°C.
Temperatura ti.ebuie inăsurată în mai multe punote şi la o a-
numită adîncime (pentru stivele de paie şi fîn cel puţin 2 m).
În afara dependenţei de prooentul de umidita.te, valoa-
rea temperaturii interne este influenţată şi de gradul de
ventilaţie, de aerisire. Printr-o bună ventilaţie a spa.ţiului
de depozitare se asigură evacuarea oăldurii degajate În ui.ma
unor reacţii în masa materialului. Temeper&tura mediului
ambiant, trebuie să fie cît mai redusă. Preîntîmpinarea acu-
mulării căldurii se asigură şi printi.-o stivuire corespunză-
toai'e a produseloi.. Atît penti.u căi.buni şi azotat de amoniu
oît şi pentru furaje şi alte produse sînt date instiiucţiuni
de depozitare, care trebuie reşpectate întoomai în special
În ceea. oe priveşte grosimea stratului.
Impui.ităţi oa. hîrtie, paie, crengi, frunze etc., trebuie
înlăt,urate din azotatul de amoniu şi din a]te pi.oduse de-
pozitate în vrac sau sub divei.se forme. .
Pi.in grămezile de căi.bune, de rumeguş, praiuri oombusti-
bile, aşchii de lemn etc., ca şi prin stivele de paie, de tăiţei de
sfeclă; melasă etc., nu trebuie să treacă oonduote de abur, oo-
şuri sau ţevi încălzite. Conti`olul penti.u depistarea, În scopul
173
 în]ăturării -uno;,,asemenea oazuri trebţiie exeoutat ou multă
minuţiozitate.. . ş:j::r:âz:;rvgLÎ:âi::t:uriiecdees:iercgiri:ftoerriiooeruîlnâ:ens€:::e,sâpg;
Produsele nu trebuie depozita.te În stare lncălzită. Îîârp.eă:ncŢulFu:taetrisîesă-steic::3g;:e,Buspărasf?ţglpeurienzteerîsă:leegg

Îgf:fEirggăi:e:.f::Î;:tmîEi:.-Îfngna!nî:pă;:r|ăgffe:ÎÎ.rîăE:oe:s;::eis;Ţă:.:âi:t:%=Eoi;:

ăîr:Eoâo|Ciă:i:;3:îîîeî;.a.ÎsrăecEu:13eeăeţîeeoEt|:alta%::g#:3;n3tf:gîo:u:oi;:
Pep`ozitele de produse succe tibile .aLall:toapnindere-vor_
;=:t::eî;;:Î:Îci:§Îjî°Îîe;t±;:Îji;Îie:âiiîij8:n°ei]:°;ÎîÎ::e;;Îr;:::gniîăî:!::ΰÎiîj;Îi;°Îaîp:Cîe
ahur_sanTgaz+nert.intno,diis_:::pjeLSui;,

;Îeij:seîe:i.eE:::îg%tuîre|dg:o::3ă:ri:fîleesa;ciîĂţte:`1:died±e?:!1?:|::t;e::Cfi|ig;t:;:r::st;::

|iFg:.:;;e;Îj;t;a:Î:li:ns:iiî;:;;ij:Î[Îjeîtât:Îji:E;nî:gjŢge:Î:joe;.aiicîîăkaEiî:#Î;-

iie-.:ÎE:e;E:Îdîiîţgî:leâ:ţ;:fîîîîîiă;ăîîa;IÎ;:ă:iîiî;t::;.;îâiîtî|:0Îie:e;Î::etcaisgîgsîijrîj:-
• Toate fehrile de oîrpe îmbibate În ulei (În garaje, ate:
Iiere de vopsit eto.), trebuie Îndepărtate si depozitate În con~
diţii sigul.e-
Împiedicarea autoînoălzii.ii materialelor (substanţelgr) cri
tepdinţă. spie .autoaprindere chimioă se poate rea]izq` prin-;
tm suprafa.ţă de oontaot oît mai mioă cu aerul, evitapea -
umidităţii şi a contactului dintre substanţele organice cri
oxidanţi şi halogenii.
Materia]ele (şubstanţele), care au o acţiune i`eciprooă, se.
qepozikeazăpeB`or6urţliLrăâiăiîi=s_oăb._uş:+::=L::G&U:ep.rupog%+TS=
174 175