ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

,,NICOLAE BĂLCESCU”

METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN

ȘTIINȚELE SOCIALE

ROLUL UMORULUI ÎN LEADERSHIP

Întocmit :
Ostate Marian Grațian

SIBIU
2019

1
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

CUPRINS

I. TEMA CERCETĂRII..........................................................................................2
II. DOCUMENTARE TEORETICĂ....................................................................3
III. DEFINIREA CONCEPTELOR........................................................................4
III.1. Definirea termenului „umor”.........................................................................4
III.2. Definirea termenului „leadership”.................................................................4
IV. APLICAȚII PRACTICE..................................................................................5
IV.1. Obiectivele și ipoteza cercetării.....................................................................5
IV.1.a. Obiectivele cercetării...............................................................................5
IV.1.b. Ipoteza cercetării......................................................................................5
IV.2. Metodologia cercetării...................................................................................6
IV.2.a Universul populației și eșantionarea.........................................................6
IV.2.b. Metode și instrumente de colectare a datelor..........................................6
IV.2.c. Elaborarea instrumentelor (operaționalizarea).........................................7
IV.3 Prezentarea și interpretarea datelor.................................................................8
IV.3.a. Prelucrarea datelor rezultate din grila de observare.................................8
IV.3.b. Analiza datelor și formularea de concluzii..............................................8
V. CONCLUZII......................................................................................................13
VI. BIBLIOGRAFIE.............................................................................................13
VII. ANEXE...........................................................................................................14

2
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
I. TEMA CERCETĂRII

Deși este un fenomen cotidian cu multe beneficii în relaționarea dintre

indivizi, fiind un factor esențial în realizarea socializării, umorul este totodată și un
veritabil instrument de lucru al unui lider, indiferent de organizația pe care o
conduce.
Aparent, mediul militar caracterizat de rigoare, disciplină, seriozitate vine în
contradicție cu umorul. Nu este însă nici pe departe așa, avantajele folosirii
umorului fiind necesare și mediului militar. Dintre beneficiile pe care un umor de
calitate le poate avea, aș aminti doar câteva: scăderea nivelului stresului, creșterea
coeziunii grupului, creșterea eficienței leadership-ului, creșterea performanțelor
subordonaților, creșterea încrederii și satisfacției de la locul de muncă,
detensionarea conflictelor, grăbirea procesului de integrare în grup a noilor veniți,
menținerea unui moral ridicat și multe altele.
Toate aceste beneficii creionate mai sus vin în sprijinul ideii potrivit căreia :
umorul este foarte util în exercitarea leadership-ului. Un adevărat lider trebuie să
aibă așadar și un simț al umorului bine dezvoltat, iar ,,dacă nivelul acestuia este mai
scăzut atunci, el trebuie să încerce să-și îmbunătățească această caracteristică.”1

II. DOCUMENTARE TEORETICĂ

Râsul aduce emoții pozitive care se pot intesifica, dar nu înlocui,

tratamentele convenționale. Când este folosit ca ajutor pentru tratamantul
convențional, râsul poate reduce durerea și ajută procesul de vindecare. ,,Râsul
oferă distragerea atenției împotriva durerii”2.
Probabil cel mai mare avantaj al râsului este că ,,e gratuit și nu are efecte
negative”3.
Stresul este o problemă majoră pe care un lider trebuie să știe cum să o
îndepărteze. El poate atinge diferite grade de dezvoltare și manifestare, toate însă
cu efecte negative asupra exercitării leadership-ului, asupra indivizilor, asupra
sarciniilor. Vorbim uneori despre umor și stres ca despre evenimente mentale, ele
nu reprezintă doar atât ,,au și caracter fizic, ce se reflectă ușor ca aspecte mentale"4.
1
Berlyene Daniel, Râsul, umorul și jocul. Vol. 3. Individul în contextul social, 1969, p. 45.
2
Vinton Karen, Humor in workplace: It is more than telling jokes., Montana, Editura Univerisității
Montana State, 1989, p.87.
3
Powell Chris, Humor in Society: Rsistance and Control, New York, Editura St. Martin’s Press, 1988, p.
130.
4
Raskin Victor, Semantic Mechanicism of Humor, Dordrecht, Editura Reidel, 1985, p. 78.

3
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

III. DEFINIREA CONCEPTELOR

III.1. Definirea termenului „umor”

Încă de la naștere, copilul zâmbește, iar în câteva luni, primul râs întărește
relația copil-părinte. Atât în relațiile dintre adulți cât și dintre copii,,un prim
zâmbet împărtășit cu cei din jur duce la creșterea nivelului de acceptare și
încredere.”5
Umorul are un rol foarte important în toate domeniile la nivelul exercitării
leadership-ului. Într-un top al celor mai importante caracteristici pe care trebuie
săle aibă o persoană ce conduce o organizație, simțul umorului, este plasat pe
primul loc de toți membri ei.
Asemenea succesului la jocuri, umorul include în sine victoria (a obține
ceea ce ne dorim) și percepția instantanee a ceea ce aduce cu sine victoria. A te
simți superior înseamnăsă te simți bine, însemnă să obții ce dorești. Înseamnă să
câștigi! ... Râsul este reacția naturală la victorie. Astfel, ,,umorul este echivalent
cu sentimentul superiorității”6.

III.2. Definirea termenului „leadership”

Succesul organizației depinde de mulți factori, cel mai important fiind

considerat – leadership-ul. Termen polisemantic, intraductibil în română printr-un
singur cuvânt care să cuprindă adevaratele semnificații ale noțiunii, leadership-ul
face în continuare carieră în literatura managerială. Atunci când se vorbește despre
atribuitul de antrenare sau de coordonare al managementului, inevitabil se face
referire la leadership. Atunci când este vorba despre strategiile de comunicare în
organizație, iarăși este amintită noțiunea de leadership. Inevitabil ne intrebăm : ,,Ce
este leadership-ul ?”7
Leadership-ul nu aparține unei singure persoane ci este distribuit diferit între
membrii grupului în funcție de situație. Studiile realizate în ultimii 30 de ani
conduc la concluzia că există patru variabile cruciale pentru analiza leadership-ului:

5
Morreall John, Humor Works, Amherst, Editura Human Resources Development, 2003, p. 65.
6
Morreall John, op.cit., p. 66;.
7
Bennis Warren, On becoming a leader, Boston, Editura Basic Books, 1994, p. 33.

4
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
,,calitatea liderului, natura grupului, natura sarcinilor de muncă și cultură
organizațională”8.
Arta conducerii așadar, se definește prin leadership – proces complex care se
referă la participarea obținută prin mijloace necoercitive (o participare liber
consimțită), având ca finalitate îndeplinirea obiectivelor. Caracteristica de bază
rămâne aceea ca leadership-ul este abilitatea de a inspira și stimula membrii
grupului.

IV. APLICAȚII PRACTICE

Studiu privind corelația dintre simțul umorului folosit de lider si performanțele

obținute de subordonați.
IV.1. Obiectivele și ipoteza cercetării
IV.1.a. Obiectivele cercetării

1. Stabilirea nivelului simțului umorului comandanților de pluton;

2. Identificarea corelației între simțul umorului liderului si performanțele
obținute de subordonați;
Ca lider, folosirea regulată a umorului este utilă pentru: orientarea
subordonaților către sarcină, reducerea stresului inutil, încurajarea obținerii unor
înalte nivele de performanță.
Cadrele militare implicate în cercetare vor fi priviți din punct de vedere al
celor 8 grupuri din care fac parte.

IV.1.b. Ipoteza cercetării

Ipoteza, ca element cheie al problemei, reprezintă o interogație a esenței

problemei și exprimă esențialul, generalul, precum și relațiile dintre elementele
componente ale fenomenului studiat. Definită foarte sumar, ipoteza de cercetare
reprezintă ceea ce trebuie aflat, folosindu-ne de procedee si metode științifice. Deci
ipoteza trebuie să aibă un obiectiv, un țel, care trebuie atins prin metodele cercetării
științifice, specifice domeniului de investigat.

8
Jacobson David, Using Humor to Navigate the Road to Authentic Leadership, Tucson, Editura
Univeristății din Arizona, 2006, p. 110.

5
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
Ipoteza acestui studiu este aceea potrivit căreia simțul umorului unui lider
este corelat pozitiv cu performanța subordonaților, folosirea simțului umorului în
preajma subordonaților ducând la creșterea performanțelor obținute de către aceștia.

IV.2. Metodologia cercetării

Cercetarea noastră s-a desfașurat, în practică, pe o arie de investigație relativ

restrânsă. Dat fiind faptul că este un studiu explorativ, am dorit ca el să capete
adâncime, și am restrâns cadrul, la spațiul social determinat, la un grup de muncă,
utilizând în acest context ca metodă, studiul de caz. În cadrul studiului de caz am
folosit ca tehnicăde colectare și analiză a datelor chestionarul.
Chestionarele reprezintă tehnică și instrument de investigare șiculegere a
datelor obiective (vârstă, sex, etc.) cât și a celor subiective – opinii, motivații,
interese, atitudini ale membrilor grupului. Chestionarele sunt teste compuse dintr-
un număr mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în scris subiecților și se
referă la opiniile, preferințele, sentimentele, interesele și comportamentele lor în
circumstanțe precise.
Chestionarul ales este unul cu o singură temă, ce urmarește să se identifice
nivelul simțului umorului și este compus din 20 de întrebări ce urmăresc a
cuantifica diferite niveluri ale umorului.

IV.2.a Universul populației și eșantionarea

Eșantionul este reprezentat de 6 comandanți de grup și 6 grupuri fiecare a

câte 4militari din Regimentul 317 ISR ,,Vlădeasa” din Cluj-Napoca. Participanții la
această cercetare au fost aleși astfel încât populația statistică să fie omogenă din
toate punctele de vedere. Cercetarea s-a făcut comparând rezultatele evaluării
anuale a militarilor din anii 2016, respectiv 2018, și cuantificarea nivelului simțului
umorului comandantului de grup.
IV.2.b. Metode și instrumente de colectare a datelor

În demersul meu am aplicat un tip de chestionar (ANEXA 1) în care

urmaream să identific un coeficient al simțului umorului la cei 6 comandanți de
grup și subordonaților acestora. De menționat este faptul că în anul 2017 s-au
schimbat cei 6 comandanți de grup.

6
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
Scorul obținut reprezintă coeficientul simțului umorului. Cel mai mic scor ce
se poate obține este de 20 iar cel mai mare 80. Un scor considerat adecvat este unul
de peste 50.
Chestionarul ce urmarește stabilirea simțului umorului este alcatuit din 20 de
afirmații la care participanții răspund cu notele de la 1 la 4.

IV.2.c. Elaborarea instrumentelor (operaționalizarea)

DIMENSIUN VARIABILE INDICATORI

I
Umorul  Atenuează dramatismul
spontan  Detensionează situația
 Dovedește sensibilitate
 Dezvoltă spiritul de observație
 Ajută la descoperirea slăbiciunilor unui
Umorul caustic comportament
 Dezvoltă spiritul critic
 Ajută la ieșirea din orice situație cu abilitate
și pricepere
 Punerea în locul "victimei"
Umorul tandru  Aprecierea jocurilor de cuvinte și bufoneriile
celorlalți
 Dovedește un spirit vivace
 Se manifestă de preferință într-un grup mic
Tipuri de umor Umorul subtil în care martorii sunt persoane apropiate
 Te desconspiră - scoate la iveală o usoara
lipsă de încredere în persoana proprie
 Întreține atmosfera dintr-o încăpere fara a
face pe nimeni să se simta prost
Umorul liant  Dezvoltă capabilitatea de a râde de propriile
greșeli
 Urmărește identificarea și evidențierea
similarităților dintre oameni
 Ilustrează că principala victimă este cea care
Autoironia face glumele
 Creează idea de bufon
 Caracterizată de stimă de sine scazută
Umorul  Caracterizat prin agresivitate

7
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
disprețuitor  Constă în umilirea unei persoane sau a unui
grup social
 Vizează o a terță parte
 Evitarea asumării responsabilității pentru
cele spuse

IV.3 Prezentarea și interpretarea datelor

IV.3.a. Prelucrarea datelor rezultate din grila de observare

Chestionarul a fost distribuit subiecților prin intermediul comandantului de

companie al Companiei Cercetare în Adâncime din Regimentul 317 ISR
,,Vlădeasa” din Cluj-Napoca. Chestionarul a fost completat în condiții optime, mai
exact în săli de studiu, după citirea precizărilor necesare, în ceea ce privește
înțelegerea instrucțiunilor.Pe lângă completarea celor 20 de itemi, respondenții au
completat și câmpul din tabelul cu categoria de personal militar din care fac parte.
Un alt lucru de menționat este faptul că modul de completare a chestionarului a fost
anonim.
Cele 6grupuri de cercetare în adâncimedin cadrul Companiei de Cercetare în
Adâncime aveau medii aproape egale laevaluarea finală a cadrelor militare din anul
2016, aceasta aratând că,grupurile aveau un potențial asemnător de dezvoltare.
Pentru chestionarul aplicat identificării simțului umorului, atât
comandanțiide grup cât și subordonații acestora trebuiau ca la fiecare afirmație să
acorde o notă de la 1 la 4, considerând nota 1 pentru niciodată, nota 2 pentru
rareori, nota 3 pentru deseori, iar nota 4 pentru întotdeauna.

IV.3.b. Analiza datelor și formularea de concluzii

Situația inițială a celor 6 grupuri de cercetare în adâncime:

Var. Gr. Gr.1 Gr.2 Gr.3 Gr.4 Gr.5 Gr.6

Media grupului
la evaluarea 8,88 8,50 8,63 8,54 8,60 8,60
anuală- 2016

8
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

Gr.6 8.6

Gr.5 8.6

Gr.4 8.54

Gr.3 8.63

Gr.2 8.5

Gr.1 8.88

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Se observă că cele 6grupuri sunt relativ omogene, având rezultatele evaluării

foarte apropiate.
Media scorurilor obținute de cei 6 comandanți de grupuri și subordonații
acestora la aplicarea scării pentru identificarea simțului umorului sunt cele redate în
tabelul de mai jos:

Gr.1 Gr.2 Gr.3 Gr.4 Gr.5 Gr.6

Coeficientul simțului 42 58 70 75 67 46
umorului - comandant
Coeficientul simțului 50 70 68 65 69 50
umorului - subordonați
Media coeficientului 46 64 69 70 68 48
simțului umorului

9
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

Media coeficientului simțului umorului

70
60
50
40 64 69 70 68
30 46 48
20
10
0
1 2 3 4 5 6

Mediile la evaluarea finală a cadrelor militare din 2018 sunt cele redate în
tabelul de mai jos:
Gr.1 Gr.2 Gr.3 Gr.4 Gr.5 Gr.6
Media la
evaluarea 8,80 8,54 8,86 8,87 8,72 8,58
finală - 2018

8.9 8.87
8.86

8.8
8.8

8.72
8.7

8.6 8.58
8.54

8.5

8.4

8.3
Gr.1 Gr.2 Gr.3 Gr.4 Gr.5 Gr.6

10
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
Media la evaluarea Media coeficientului Media la evaluarea
finală - 2016 simțului umorului finală - 2018
Gr.1 8,88 46 8,80
Gr.2 8,50 64 8,54
Gr.3 8,63 69 8,86
Gr.4 8,54 70 8,87
Gr.5 8,60 68 8,72
Gr.6 8,60 48 8,58

Corelația dintre media finală a grupului din anul 2016 și anul

2018 8.88 8.86 8.87
8.9
8.8
8.8 8.72
8.7 8.63
8.6 8.58 8.6
8.6 8.54 8.54
8.5
8.5
8.4
8.3
Gr.1 Gr.2 Gr.3 Gr.4 Gr.5 Gr.6

Intrepretând graficul de mai sus, se observă, o creștere a mediei

subordonaților din anul 2018 comparativ cu mediile din anul 2016 la patru dintre
cele 6 grupuri (2,3,4,5) și o scădere a mediei pentru grupurile 1 și 6.

11
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

Corelația dintre simțul umorului liderilor si performanțele

subordonaților din anul 2018
80 8.9
8.86 8.87
69 70 68
70
8.8 64 8.8
60
8.72
48 8.7
50 46

40 8.6
8.58
30 8.54
8.5
20
8.4
10

0 8.3
1 2 3 4 5 6

Creșterea mediilor celor patru grupuri amintite anterior, se poate corela cu valorile
ridicate ale simțului umorului liderului respectiv (64,69,70,68), iar descreșterea
mediilor celorlalte două grupuri este influențată de coeficientul simțului umorului
scăzut al comandanților de grup (46,48).
Studiind comparativ evoluția mediilor grupurilor 5 și 6 se observă că în anul
2016 aveau aceeași medie pentru ca în anul 2018 grupul 5 să aibă o creștere a
mediei la 8,72 (și datorită coeficientului de umor crescut a comandantului de grup –
68), în timp ce grupul 6 să aibă descreștere a mediei la 8,58 (datorită coeficientului
de umor scăzut al comandantului de grup - 48).
Se observă că este o corelație pozitivă între simțul umorului comandantului
de grup și performanța obținută de subordonați. De remarcat este faptul că media
simțului umorului subordonaților este aceeași de-alungul anilor, doar coeficientul
simțului umorului comandantului de grup se modifică (în condițiile schimbării
acestuia), influențând media coeficientului simțului umorului pentru fiecare grup.
Cu cât este mai mare simțul umorului cu atât cresc și performanțele.
În concluzie, se poate afirma că simțul umorului unui lider este corelat
pozitiv cu performanța subordonaților, folosirea simțului umorului în preajma
subordonaților ducând la creșterea performanțelor obținute de către aceștia (ipoteza
formulată).

12
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
V. CONCLUZII

În opinia mea umorul joacă un rol deosebit în leadership, liderii trebuie să

învețe să încorporeze umorul în repertoriul abilităților de comunicare și de
asemenea să învețe să motiveze și să gestioneze activitățile umoristice din cadrul
organizațiilor în fruntea cărora se află.
Liderii trebuie să realizeze că este responsabilitatea lor să creeze un mediu
hazliu de lucru. Duncan a arătat că în circumstanțe ierarhice liderii pun accent mult
mai mare pe umor decât subordonații, asta nu deoarece liderii ar folosi în mod
exagerat umorul ci din cauză că subordonații se tem de o eventuală reacție negativă
din partea sefului. Liderii trebuie să știe cum să creeze o atmosferă ce conduce la
umor și de asemenea, ce tip de umor să folosească raportat la situația existentă. Ei
trebuie să recunoască riscurile pe care le implică umorul,deoarece umorul are și
aspecte negative, folosirea în exces ducând la interferențe neplăcute cu munca.
Râsul împreună cu cei din jur poate aduce oamenii împreună, poate scădea
grijile, crește încrederea și îi poate face pe oameni să uite de problemele pe care le
au. Râsul de alții, dimpotrivă, poate distruge ceea ce cu greu a fost creat, și anume
munca în echipă, cooperarea, încrederea, astfel nu e util săte ridici pe spinarea
altora, să-i ironizezi ca să ieși tu în fața.

VI. BIBLIOGRAFIE

1. Bennis Warren, On becoming a leader, Boston, Editura Basic Books, 1994;

2. Berlyene Daniel, Râsul, umorul și jocul. Vol. 3. Individul în contextul social,
1969;
3. Consalvo Carmine, Humor în management: No laughting matter.,Berlin,
EdituraInternational Journal of Humor Research, 1989;
4. Jacobson David, Using Humor to Navigate the Road to Authentic
Leadership, Tucson, Editura Univeristății din Arizona, 2006;
5. Morreall John, Humor Works,Amherst,Editura Human Resources
Development, 2003;
6. Powell Chris, Humor in Society: Rsistance and Control, New York, Editura
St. Martin’s Press, 1988;
7. Raskin Victor, Semantic Mechanicism of Humor, Dordrecht, Editura Reidel,
1985;
8. Vinton Karen, Humor in workplace: It is more than telling jokes., Montana,
Editura Univerisității Montana State, 1989;

13
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
VII. ANEXE

Anexa nr. 1
Chestionar – NIVELUL DE UMOR ÎN ORGANIZAȚII
Apreciaţi, folosind o scală de la 1 la 4, măsura în care sunteţi de acord sau în
dezacord cu următoarele afirmaţii, care se referă la nivelul de umor al cadrelor
militare din unitatea militară în care lucraţi şi asupra personalului încadrat la
nivelul acesteia. Exprimați-vă opinia dumneavoastră marcând cu un „X” pe scala
din dreptul fiecărei afirmaţii varianta care vi se potrivește.
Nu există răspunsuri bune sau rele!

NR. NICIODATĂ RAREORI DESEORI ÎNTOTDEAUNA

CRT AFIRMAȚII
.
1 punct 2 puncte 3 puncte 4 puncte
1. Nu prea rad și nu fac glume.
2. Daca mă simt trist(ă) sau
plictisit(ă), mă înviorez cu
câteva glume.
3. Dacă cineva greșește cu
ceva, îl(o) tachinez.
4. Îi las pe oameni să râdă pe
seama mea mai mult decât
ar trebui.
5. Mă străduiesc foarte mult
să-i fac pe oameni să râdă.
6. Chiar și când sunt singur(ă)
mă amuz de absurditațile
vieții.
7. Oamenii nu se simt jigniți
de glumele mele.
8. Exagerez cand vreau să
obtin râsete de la prietenii
mei.
9. Mi se spune să o las moartă
cu glumele, că nu e
momentul.
10. Mi se întamplă să fac

14
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”
oamenii să râdă povestindu-
le pățăniile mele.
11. Dacă mă simt trist(ă), încerc
să-mi amintesc niște
episoade nostime din viața
mea.
12. Când fac glume, nu mă
preocup de ce vor zice
ceilalți.
13. Îmi place mai mult să râd
decât să-i fac pe alții să
râdă.
14. Cred că dacă cineva se
supără de la o gluma,
persoana respectivă e cam
incultă.
15. Toate glumele sunt
rautăcioase.
16. Mă înfurii ori de câte ori
pierd câte un mic obiect de
care eram atașat sufletește.
17. Fredonez o melodie sau
recitesc o carte îndrăgită,
numai ca să-mi ridic
moralul.
18. Întârzierile de peste zece
minute la întalniri mă scot
din sărite.
19. Când mi se face un cadou
pe care nu-l doream, las
discret să se înțeleagă
disprețul meu față de el.
20. Cunosc o mulțime de
bancuri și istorioare vesele,
pe care le spun când sunt
într-o companie potrivită.

Ofițer
Categoria de personal Subofițer sau maistru militar
militar
Soldat gradat profesionist

15