ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

Analiza geografico-militară a Grupei Apusenilor

SIBIU
2016
1. Delimitare
 Nord – Valea Barcăului
 Sud – Valea Mureșului
 Est – Depresiunea Transilvaniei
 Vest – Dealurile și Câmpia de Vest
2. Analiza geografică a zonei prin prisma unor factori
a) Principalele forme de relief
 Munții:Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Plopiș, Meseșului,
Vlădeasa, Bihor, Găina, Muntele Mare, Trașcăului, Metaliferi
 Depresiunile: Zarand, Beiuș, Simleu, Huedin, Brad
b) Rețeaua hidrografică
Lacurile: Fântânele, Tarnița, Gilău
Râurile: Crișul Negru, Crișul Repede, Alb, Someș, Arieș
c) Căi de comunicații
 Căi feroviare: Oradea – Cluj-Napoca, Oradea – Vascău, Câmpeni –
Câmpia Turzii
 Căi rutiere: E60 – Oradea-Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, E79 –
Oradea-Vascău-Alba-Iulia
 Căi aeriene: Aeroport Oradea
d) Așezări umane
 Beiuș, Ștel, Brad, Giulău, Huedin,Ciucea
3. Analiza militară a zonei
a) Culoare de mobilitate și direcții de ofensivă-trecători
1. Deva, Căpruța
2. Căpruța, Brazii
3. Petriș, Vața de Jos

2
 4. Mintia, Brad
5. Gurahonț, Avram Iancu
6. Șard, Zlatna, Brad
7. Vașcău, Vârfurile
8. Moldovenești, Câmpeni, Nucet
9. Albac, Gilău
10.Roșia, Aleșd
11.Budureasa, Bluz
12.Brăișoru, Borod
13.Pestiș, Pădurea Neagră
14.Ciucea, Cizer
15.Zalău, Românași
16.Valea Someșului
Trecatoarea/ Pasul/ Caract. Leagă Posibilități de manevră
km Alt. Comunicații
Deva- - Șosea asfaltată, Câmpia de În toate direcțiile
Căpruța/108 C.F. Vest și Podișul
Transilvaniei
Petriș-Vața de - Șosea pietruită Dp. Halmagiu -spre vest:cu Dp. Gurahonț și Dp.
Jos/28 de Valea Zarandului
Mureșului -spre est: cu Dp. Brad, Dp. Zlatna,
Loc. Alba Iulia
Moldovenești- - Șosea asfaltată. Zona de vest și -spre vest, nord-vest:cu Beiuș,
Câmpeni- C.F. îngustă zona centrală Oradea
Nucet/140 -spre est: Turda și Târgu Mureș
-spre sud: Abrud, Brad, Valea
Mureșului
Albac-Gilău/85 - Șosea asfaltată Poarta -spre est: Cluj-Napoca, Câmpia

3
 parțial Mureșului și Transilvaniei
Zona centrală a -spre sud: cu drumul de pătrundere:
Munților Moldovenești, Câmpeni, Nucet
Apuseni
Vașcău- - Șosea asfaltată Valea Crișului -spre nord: cu Dp. Beiușului
Vârfurile/27 Negru și Valea -spre sud: cu Valea Mureșului
Crișului Alb
Șard-Zlatna- Buceș/ Șosea Salba de -spre est: cu Dp. Halmagiu, Dp.
Brad/94 940 asfaltată depresiuni Gurahonț și Dp. Zarandului
de pe Valea -spre est: cu Zona centrală a
Crișului Alb țării
cu Podișul -spre sud: cu Valea Mureșului
Transilvaniei -spre nord: cu Abrud și
Câmpeni
b) Posibile aliniamente de apărare
 În cazul unui atac din partea de Nord, lanțul format din Munții Plopiș
și Munții Meseșului reprezintă o barieră ce face imposibilă trecerea în
partea sudică a Munților Apuseni, întărită în partea de Nord-Vest de
râul Barcău.
 În cazul unui atac din partea de Sud, râul Mureș reprezintă un
prealiniament de apărare fiind dublat în adâncime de lanțul muntos
format din Munții Zarandului și Munții Metalferi.
 Partea de Est a Munților Apuseni reprezintă un aliniament de apărare
complex, fiind greu accesibilă datorită râurilor Someș și Mureș care
completează singurele posibilități de trecere a lanțului muntos format
din Munții Meseșului, Munții Vlădeasa, Munții Gilău Munții Muntele
Mare și Munții Trașcăului.

4
c) Puncte cheie din teren
 Depresiunile Brad, Huedin și Simleu favorizează dispunerea
rezervelor și a detașamentelor.
 Muntii Bihorului, cu cea mai mare întindere, ocupând partea centrală
la altitudinea maximă de 1849 m în Vârful Bihor.
 Munții Vlădeasa din nordul Munților Bihor, formați din grantiț care
ating 1836 m in vârful cu același nume.
 Muntele Mare, situat între Raul Someșul Cald si Râul Arieș care
atinge în varful cu același nume 1826 m, fiind al treilea vârf care
depașește 1800 m.
 Muntele Găinacu cel mai înalt vârf cu același nume, Vârful Gaina la o
altitudine de 1484 m.
 Hidrocentralele de pe Someșul Mic (Tarnița, Marișelu, Gilău), Iada si
Dragan.
d) Eventuale restricționări în desfășurarea operațiilor militare
 Partea de Vest a Munților Apuseni reprezintă un aliniament dificil de
apărat, datorită numeroaselor posibiltăți de acces în interiorul zonei
montane.
 Relieful puternic frământat, acoperit, compartimentat şi existenţa unor
porţiuni de teren greu accesibile limitează sau fac imposibilă folosirea
tehnicii de luptă.
 Este afectată observarea pe spații întinse.
 Înclinarea mare a pantelor determină creşterea consumului de
carburanţi şi scade puterea motoarelor.
 Greutăți în aprovizionare, în special prin partea de Vest a zonei
muntoase.

5
4. Particularități ale ducerii luptei în zona geografică, rezultate în urma
analizei geografico-militare
 Trupele, în general, acţionează cu flancurile acoperite, cu excepția părții
vestice.
 Greu de străbătut cu tehnica militară.
 Vulnerabilitate în apărarea zonei vestice.
 Avantaj în apărarea zonei Sud-Estice, aliniamente fortificate cu obstacole
naturale și accesul foarte greu accesibil în interiorul Munților Apuseni.
 Imposibiltate accesului în centrul țării prin partea de Vest a Munților
Apuseni.
 Dispunerea la o distanță relativ mică față de frontiera de stat, obligă la
consolidarea apărării.
 Asigură condiții favorabile ducerii luptei pentru o perioada de timp
lungă, reducând extinderea câmpului de luptă.
 Oportunități de executare a manevrei de forțe de pe o direcție pe alta.

5. Posibilități de trecere din zona geografică în altă zonă geografică

 Nord: prin Depresiunea Șimleu se face legătura cu Dealurile Silvaniei
 Sud: prin trecătoarea Petriș-Vașa de Jos se face legătura cu Dealurile
Lipovei, prin trecătoarea Mintia-Brad se poate ajunge în Culoarul
Orăștiei
 Est: prin Depresiunea Huedin se poate ajunge în Podișul Someșelor.
 Vest: prin Depresiunile Zarand, Beiuș fac legătura cu Dealurile și
Câmpia de Vest.

6
Hărți folosite

Fig. 1 – Munții Apuseni pe harta geografică

7
Fig. 2 – Reprezentarea formelor de relief

8
Fig. 3 – Reprezentarea trecătorilor

9
Fig. 4 – Trecerea în alte zone geografice

10
Fig. 5 – Căile feroviare

11