SMG 12 2014 Man Semne Conventionale PDF

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Statul Major General
Nr. SMG-12 NECLASIFICAT

din 14.02.2014 Exemplarul nr……
MANUALUL DE SEMNE CONVENŢIONALE DIN ARMATA ROMÂNIEI
BUCUREŞTI
- 2014 -
NECLASIFICAT
1 din 388
NECLASIFICAT
Şeful colectivului de elaborare: General-maior Alexandru RUS
Colectiv de elaborare: Colonel Gheorghe BADEA

Colonel Adrian ANGHELESCU
Locotenent colonel Alexandru ACS
F.p. Lulu-Cristina DUŢĂ
Maior Iustin ANGHELESCU (SMFT)
Colonel Gheorghe-Dănuţ VÂLSAN (SMFA)
Comandor Nicu DURNEA (SMFN)
Maior Adrian COMAN (CCI)
NECLASIFICAT
2 din 391
NECLASIFICAT
EVIDENŢA MODIFICĂRILOR
efectuate în conţinutul Manualului de semne convenţionale din Armata României
Autoritatea
Capitolul, secţiunea, de decizie
Nr. Data Structuri care au
paragraful care a Observaţii
crt. modificării avizat modificarea
modificate aprobat
modificarea
NECLASIFICAT
3 din 391
NECLASIFICAT
Autoritatea
Capitolul, secţiunea, de decizie
Nr. Data Structuri care au
paragraful care a Observaţii
crt. modificării avizat modificarea
modificate aprobat
modificarea
NECLASIFICAT
4 din 391
NECLASIFICAT
CUVÂNT INTRODUCTIV
Pentru comanda şi controlul operaţiilor militare, veridicitatea imaginii operaţionale afişate,

evaluarea sa corectă şi viteza de luare a deciziilor sunt factori decisivi. În cazul operaţiilor militare
întrunite, este imperativă existenţa unui limbaj comun, bine înţeles de toţi cei care îl folosesc.
Reprezentarea grafică a obiectelor, comandamentelor, deplasărilor şi a informaţiilor suplimentare
(inclusiv textul alfa-numeric şi culorile) este mai repede observată şi înţelesă decât textul scris.
Acest lucru este în special valabil în cazul în care utilizatorii provin din medii diferite în ce priveşte
limba, componenţa, cunoştinţele sau experienţa. De aceea, un standard de simboluri militare comun
pentru operaţiile întrunite reprezintă un element important pentru sporirea eficienţei şi contribuie la
succesul operaţiilor întrunite.
Revizuirea Manualului de semne convenţionale în Armata României a fost determinată de
acceptarea fără rezerve a prevederilor STANAG 2019 Ed. 6 APP-6 (C), NATO JOINT MILITARY
SYMBOLOGY, standard ce se aplică de către toate forţele NATO implicate direct sau indirect în
operaţii, pentru dezvoltarea sistemului şi pentru instruire.
Standardizarea folosirii semnelor convenţionale are un rol important în realizarea
interoperabilităţii necesare desfăşurării operaţiilor întrunite naţionale şi multinaţionale şi are ca
scop, în primul rând, generarea electronică de simboluri, precum şi realizarea manuală a acestora,
având în vedere cerinţele misiunii.
Această nouă ediţie reflectă modificările agreate, furnizează simboluri suplimentare, şi
reflectă armonizarea iniţiată cu toate categoriile de arme.
Lucrarea de faţă se concentrează pe construirea simbolurilor militare în ansamblul lor.
Conţine figuri şi tabele care asigură utilizatorului cadre, pictograme, modificatori şi amplificatori
standard, folosind culori, reprezentări grafice şi alfa-numerice, împreună cu îndrumări pentru
utilizarea lor.
Documentul este suficient de flexibil pentru a permite modificările şi adăugările ulterioare
ale operatorilor şi utilizatorilor. Modificările simbolurilor de faţă şi adăugarea de noi seturi de
simboluri trebuie să se realizeze conform procedurilor NATO.
Manualul se adresează tuturor categoriilor de arme şi se aplică de toate structurile din
Armata României.
Vă încurajez pe această cale să îl folosiţi şi să faceţi propuneri pentru îmbunătăţirea
ulterioară a acestuia, folosindu-vă experienţa, inteligenţa şi creativitatea.
ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL
General-locotenent
dr. ŞTEFAN DĂNILĂ
NECLASIFICAT
5 din 391
NECLASIFICAT
-PAGINĂ ALBĂ-
NECLASIFICAT
6 din 391
NECLASIFICAT
CUPRINS
CAPITOL CONŢINUT Pag.

9
CAPITOLUL I Probleme generale
SECŢIUNEA 1 Introducere 9
SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe detaliate 11
SECŢIUNEA a 3-a Specificaţii tehnice 18
CAPITOLUL II Semne convenţionale specifice domeniului aerian 22
SECŢIUNEA 1 Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian 23
SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 26
SECŢIUNEA a 3-a Modificatori 31
SECŢIUNEA a 4-a Rachete 37
CAPITOLUL III Semne convenţionale specifice forţelor terestre 38
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/ 39
structuri din domeniul terestru
SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi 89
echipamentele din domeniul terestru
SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din 104
domeniul terestru
CAPITOLUL IV Semne convenţionale specifice domeniului maritim 113
SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale specifice domeniului maritim, la suprafaţa 114
apei
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă 133
CAPITOLUL V Semne convenţionale specifice domeniului spaţial 146
SECŢIUNEA 1 Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial 147
SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 150
SECŢIUNEA a 3-a Modificatorii din cadrul sectoarelor 153
CAPITOLUL VI Semne convenţionale specifice operaţiilor de stabilitate şi de 155
sprijin acordat populaţiei civile
CAPITOLUL VII Semne convenţionale specifice măsurilor de control 165
SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control 167
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei 181
SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al 211
spaţiului aerian
SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim 223
SECŢIUNEA a 5-a Semne convenţionale pentru măsuri de control ale acţiunilor de 248
inducere în eroare
SECŢIUNEA a 6-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului 250
cu foc
SECŢIUNEA a 7-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei 269
forţei
SECŢIUNEA a 8-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului 303
logistic
SECŢIUNEA a 9-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor 320
de informaţii
SECŢIUNEA a 10-a Abrevieri şi acronime 321
NECLASIFICAT
7 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 11-a Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi 325

verbe pentru misiuni/sarcini
CAPITOLUL VIII Semne convenţionale meteorologice 356
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru starea vremii 357
CAPITOLUL IX Dispoziţii finale 365
ANEXA NR. 1 Destinaţia comparativă a formaţiunilor/unităţilor 366
ANEXA NR. 2 Lexicon 367
NECLASIFICAT
8 din 391
NECLASIFICAT
CAPITOLUL I
Probleme generale
SECŢIUNEA 1
Introducere
1. Scop
0101. - (1) Prezentul manual furnizează semne convenţionale standardizate şi structurate,
pentru prezentarea informaţiilor în sistemele şi aplicaţiile militare. Pentru realizarea semnelor
convenţionale, se prezintă o metodă standard, în cadrul căreia sunt folosite blocurile comune de
construcţie pentru crearea atât a seturilor de simboluri curente, cât şi a celor care pot fi necesare în
viitor.
(2) Scopul acestui manual este de a stabili un standard comun/unitar pentru proiectarea,
elaborarea şi utilizarea simbolurilor care reprezintă activităţi militare întrunite. Se doreşte ca această
publicaţie să prezinte toate semnele convenţionale referitoare la comandă şi control (C2), precum şi
pe cele pentru măsurile de control.
(3) Semnele convenţionale specifice domeniului militar, denumite în continuare semne
convenţionale, sunt simboluri grafice militare cărora, de regulă, li se asociază câmpuri de informaţie
sub formă grafică sau text, destinate reprezentării obiectelor operaţionale şi a acţiunilor acestora,
precum şi a fenomenelor meteo.
(4) Obiectele operaţionale sunt obiecte fizice ca, de exemplu, unităţi, tehnică, instalaţii şi
fenomene meteo, sau entităţi non-fizice, ca, de exemplu, planificarea, măsurile de control, sau
locaţiile anticipate cu caracteristici desemnate temporar sau cu valabilitate temporară. În plus,
simbolurile sunt folosite şi pentru a reprezenta activităţi şi operaţii în vederea stabilităţii şi operaţii
pentru sprijinirea populaţiei civile.
(5) Sensul unor termeni şi expresii utilizate, precum şi abrevierile folosite în acest manual sunt
prezentate în anexa nr. 1.
2. Aplicabilitate
0102. - (1) Prevederile prezentului manual se aplică în timpul desfăşurării operaţiilor militare,
instruirii şi a altor activităţi naţionale, sub comandă NATO sau executate în comun cu un alt stat
membru NATO. Acestea se pot folosi atât în cazul afişării electronice/automate, cât şi a desenelor
făcute manual, colorate sau monocrome.
(2) Utilizarea altor semne convenţionale decât cele prevăzute în prezentul manual este
permisă, cu condiţia specificării în legendă a semnificaţiei acestora.
NECLASIFICAT
9 din 391
NECLASIFICAT
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia utilizării aplicaţiilor informatice dedicate
pentru generarea, transmiterea şi afişarea semnelor convenţionale în sisteme şi reţele informatice.
3. Conţinut
0103. - Această publicaţie furnizează blocuri de construcţie pentru realizarea standard a
semnelor convenţionale. Acestea includ chenare, semne, amplificatori şi modificatori, care folosesc
culori şi reprezentări grafice şi alfanumerice. De asemenea, conţine standarde şi cerinţe detaliate
pentru construirea şi compunerea simbolurilor cu un anume grad de flexibilitate pentru nevoile
speciale ale utilizatorilor.
0104. - Setul de simboluri cuprinde reprezentarea grafică a unităţilor, echipamentului,
instalaţiilor şi a altor elemente şi activităţi relevante în cazul operaţiilor militare. Conţine blocuri de
construcţie pentru simboluri folosite în cazul operaţiilor aeriene - prezentate în capitolul II, terestre
– prezentate în capitolul III, navale/maritime - prezentate în capitolul IV, din spaţiu – prezentate în
capitolul V, precum şi de menţinere a stabilităţii şi de sprijin al populaţiei civile – prezentate în
capitolul VI.
0105. - În plus, manualul conţine liste cu simboluri standardizate pentru măsurile de control –
prezentate în capitolul VII şi un set pentru simbolurile meteo, asigurat de Organizaţia Internaţională
de Standardizare/ISO.
0106. - Figura nr. 1.1.1. ilustrează seturile de simboluri pentru operaţiile militare întrunite,
generate pentru a sprijini planificarea şi executarea acestor operaţii. Fiecare set de simboluri, pentru
toate tipurile de operaţii menţionate mai sus, este reprezentat grafic, până în cel mai mic detaliu, în
capitolele respective.
Figura nr. 1.1.1. Dimensiunile simbologiei folosite în operaţiile militare întrunite
NECLASIFICAT
10 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe detaliate
1. Compunere generală
0107. - (1) Semnele convenţionale bazate pe pictograme reprezintă unităţi, tehnică, instalaţii şi
activităţi din toate dimensiunile şi posibilităţile meteo. Simbolul care are la bază o pictogramă este
alcătuit din chenar, fond, pictogramă, modificatori şi amplificatori. Aceste elemente se află în
interiorul şi în jurul unui octogon virtual. În următoarele paragrafe, este explicată amplasarea
diferitelor elemente care compun simbolul.
(2) Componentele unui semn convenţional care are la bază o pictogramă furnizează informaţii
despre identitatea standard, dimensiunea în care se desfăşoară lupta, statutul şi misiunea unui obiect
operaţional.
2. Chenarul
0108. - Chenarul reprezintă marginile unui simbol. El nu include informaţiile asociate din
interiorul sau din exteriorul marginilor, ci serveşte ca o bază la care se adaugă alte componente ale
simbolului. Deşi uneori este opţional, în cele mai multe cazuri o pictogramă este înconjurată de un
chenar. În cazul în care un chenar este inclus într-un simbol, forma lui indică identitatea standard,
dimensiunea şi statutul obiectului reprezentat. În tabelul nr. 1.2.1., sunt ilustrate mai multe tipuri de
chenare. Chenarul poate fi negru sau alb, în funcţie de fundalul prezentării, sau poate fi colorat, ca
în tabelul nr. 1.3.4., pentru a prezenta informaţii suplimentare despre identitatea standard.
a) Identitatea standard. În interpretare imagistică, identitatea reprezintă diferenţierea dintre
obiectele care aparţin unei anume clase sau unui anume tip. Identitatea standard reflectă relaţia
dintre privitor şi obiectul operaţional care apare pe monitor. Categoriile de identităţi standard sunt:
necunoscut, presupus amic, amic, neutru, suspect şi ostil. În cazul simbolurilor care reprezintă
operaţii executate la suprafaţă, un cadru sub formă de cerc sau de dreptunghi denotă un aliat sau
presupus aliat, un chenar sub formă de romb, forţe ostile sau suspecte, un chenar sub formă de
pătrat, forţe neutre, iar un chenar sub formă de trifoi cu patru foi denotă o identitate necunoscută sau
aşteptată/iminentă. Simbolurile pentru obiectele din dimensiunile aeriană, spaţială şi de suprafaţă se
înscriu în această logică, având însă un cadru “deschis” (vezi tabelul nr. 1.2.1.). Linia continuă
reprezintă faptul că identitatea standard este sigură (obiect propriu, ostil, neutru, necunoscut). Linia
punctată (alternanţă de puncte albe şi negre) denotă faptul că identitatea nu este sigură, simbolul
putând desemna un obiect propriu, suspect sau în curs de stabilire a afilierii;
NECLASIFICAT
11 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 1.2.1. Exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale.
b) Dimensiunea. Prin dimensiune se înţelege zona operaţională principală în care se

desfăşoară misiunea. Un obiect poate avea zona operaţională deasupra suprafeţei terestre (aeriană
sau în spaţiu, reprezentată prin chenar deschis în partea de jos), la suprafaţa terestră (reprezentată
prin chenar închis) sau sub aceasta (reprezentată prin chenar deschis în partea de sus). În cazul în
care zona în care obiectul îşi desfăşoară misiunea pe suprafaţa terestră, aceasta poate fi pe pământ
sau pe apă. Dimensiunea terestră include acele zone ale misiunii care se află pe sol sau foarte
aproape de suprafaţa solului (de exemplu, minele terestre sau adăposturile subterane), în timp ce
dimensiunea la suprafaţa apei se referă doar la obiectele a căror zonă de misiune este la suprafaţa
apei. Dimensiunea sub apă include obiectele a căror misiune se desfăşoară sub suprafaţa apei (de
exemplu submarinele şi minele marine). Pentru a stabili clar care dimensiune trebuie folosită pentru
un anume obiect, unităţile marine de suprafaţă trebuie reprezentate în dimensiunea la suprafaţa apei.
Aviaţia, indiferent de categoria de forţe căreia îi aparţine, trebuie reprezentată în dimensiunea
aeriană, în timp ce facilităţile de aviaţie trebuie să fie reprezentate ca aparţinând dimensiunii
terestre. Tehnica terestră este reprezentată în dimensiunea terestră. Navele de desant a căror misiune
principală este de a transporta personal sau tehnică la sau de la ţărm sunt reprezentate în
dimensiunea la suprafaţa apei. Dar, navele de desant a căror misiune principală este de a purta lupte
la sol sunt elemente terestre, şi vor fi reprezentate în dimensiunea terestră;
NECLASIFICAT
12 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 1.2.1. Identităţi şi dimensiuni standard
Cum este arătat în tabelul nr. 1.2.1., un chenar închis trebuie folosit pentru reprezentarea
dimensiunilor terestru şi la suprafaţa apei, chenarul deschis la partea de jos pentru dimensiunea
aeriană/spaţială, iar chenarul deschis la partea de sus pentru dimensiunea sub apă. Linia continuă se
utilizează pentru semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate este sigură şi trebuie să
indice unităţile proprii/amice, ostile, neutre sau necunoscute. Linia punctată se utilizează pentru
semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate nu este sigură şi trebuie să indice unităţile
presupus proprii/amice, suspecte sau în curs de determinare a identităţii. În figura nr. 1.2.1. sunt
arătate exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale.
c) Statutul. Acest parametru conţine informaţii referitoare la existenţa unui obiect
operaţional în locaţia identificată (statutul este PREZENT sau CONFIRMAT), existenţa ulterioară
în acea locaţie (PLANIFICAT sau ANTICIPAT) sau probabilitatea ca acesta să existe acolo
(SUSPECT). Chenarul pictogramei este realizat cu o linie continuă, pentru statutul PREZENT şi cu
o linie întreruptă pentru statutul ANTICIPAT, PLANIFICAT sau SUSPECT (vezi tabelul nr.
1.1.2.). Când identitatea standard a cadrului este incertă, precum în cazul statutului de prieten,
suspect sau afiliere neclară, statutul nu va fi afişat. În plus, statutul nu poate fi arătat atunci când
simbolul nu este încadrat sau este reprezentat drept un punct.
NECLASIFICAT
13 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 1.2.2. Indicarea statutului în raport de dimensiunea spaţiului de luptă
3. Fondul
0109. - Fondul reprezintă partea interioară a unui simbol. În cazul simbolurilor încadrate,
fondul este un element redundant în ce priveşte stabilirea identităţii. În situaţia în care nu este
colorat, se consideră că fondul este transparent. În cazul simbolurilor neîncadrate, fondul indică
identitatea, împreună cu amplificatorii. Tabelul nr. 1.3.4. prezintă culorile folosite pentru a desemna
identitatea standard atunci când simbolurile colorate sunt desenate manual sau afişate electronic.
4. Pictograma
0110. - Pictograma este partea centrală a unui simbol, reprezentarea grafică sau alfa-numerică
a unităţilor, echipamentului, instalaţiilor, activităţilor sau operaţiilor. Această publicaţie diferenţiază
pictogramele cu încadrare obligatorie sau neîncadrate de cele cu încadrare opţională.
5. Modificatorii
0111. - Modificatorul furnizează o reprezentare grafică sau alfa-numerică afişată împreună cu
o pictogramă. Modificatorul furnizează informaţii suplimentare despre pictograma afişată (unitate,
echipament, instalaţii, activitate). Modificatorii încadraţi într-un octogon sunt plasaţi fie deasupra
pictogramei, fie sub aceasta. Această publicaţie diferenţiază diferitele tipuri de modificatori şi indică
locul unde trebuie amplasat fiecare, în funcţie de pictograma din interiorul simbolului.
6. Amplificatorii
0112. - Amplificatorul furnizează informaţii suplimentare despre simbol şi este afişat în
afara chenarului. În figura nr. 1.2.2. sunt prezentate câmpuri de amplificatori în conjuncţie cu
chenarul simbolului pentru o unitate a forţelor terestre proprii. Amplificatorii diferă în funcţie de
domeniu, astfel încât în capitolele respective se va prezenta o descriere detaliată a acestora. În
capitolele aferente fiecărei dimensiuni, este prezentată amplasarea stabilită a amplificatorilor în
câmpurile din jurul simbolurilor. Nu toţi amplificatorii pot fi folosiţi în conjuncţie cu toate
simbolurile. Cu toate acestea, atunci când este afişat un amplificator, acesta trebuie să fie în
conformitate cu identitatea standard corespunzătoare sau cu simbolurile specifice măsurilor de
NECLASIFICAT
14 din 391
NECLASIFICAT
control. Pentru evitarea dezordinii de pe monitor, se recomandă folosirea doar a amplificatorilor

importanţi.
Figura nr. 1.2.2. Câmpuri de amplificatori standard

7. Amplificatorii suplimentari
0113. - Poziţia, direcţia şi viteza pot fi reprezentate cu ajutorul amplificatorilor suplimentari
prezentaţi în figura nr. 1.2.3. Indicatorul pentru comandamente trebuie să se afle la o distanţă egală
cu înălţimea unui octogon sub marginea de jos a chenarului. Lungimea liniilor trasate pe direcţia
indicatorului de mişcare trebuie să fie egală cu înălţimea octogonului. Indicatorul pentru viteză
porneşte din centrul simbolului şi este îndreptat spre direcţia de mişcare. Lungimea indicatorului de
viteză corespunde cu viteza obiectului reprezentat.
Figura nr. 1.2.3. Amplificatori suplimentari
8. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru

semnele convenţionale care reprezintă o unitate
0114. - Scopul amplasării pictogramei, a modificatorului şi a amplificatorului este de a
standardiza locaţia informaţiei care descrie grafic o unitate şi furnizează informaţii suplimentare
despre capabilităţi, statut, locaţie, etc. În figura nr. 1.2.4. sunt prezentate compunerea şi plasarea
unei pictograme, a modificatorilor şi a amplificatorilor ei în jurul unui chenar care reprezintă o
dimensiune ostilă, la suprafaţa solului sau la suprafaţa apei. Amplasarea pictogramelor, a
modificatorilor şi a amplificatorilor se face în acelaşi mod, indiferent de forma chenarului sau de
identitatea standard.
NECLASIFICAT
15 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 1.2.4. Componentele simbolurilor realizate pornind de la o pictogramă

0115. - Spaţiul în care sunt plasate pictogramele şi modificatorii ce se află în interiorul
chenarului unui simbol este reprezentat sub forma de octogon. El este împărţit în sectoare. Cele trei
sectoare specifică locul în care sunt amplasate pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil
pentru dimensionarea pictogramelor şi a modificatorilor. În figura nr. 1.2.5. sunt prezentate exemple
de sectoare pentru fiecare din tipurile de chenar.
Figura nr. 1.2.5. Amplasare pictogramelor şi a modificatorilor

0116. - În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Sunt totuşi excepţii de la această regulă
a dimensiunii. În unele cazuri, pictograma ocupă întreg chenarul şi, de aceea, depăşeşte
dimensiunile sectorului central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului. Astfel de
pictograme se numesc pictograme care ocupă întregul chenar (vezi exemple în fig. nr. 1.2.6.). Ele se
găsesc doar în domeniul terestru (vezi cap. III).
NECLASIFICAT
16 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 1.2.6. Exemple pentru pictograme care ocupă întregul chenar
9. Semne convenţionale specifice măsurilor de control

0117. - Măsurile de control sunt directive date pentru a desemna responsabilităţi, a coordona
executarea tragerii şi a manevrei şi a conduce acţiunile militare. Ele pot apărea sub formă de linii de
delimitare, denumiri de zone speciale sau alte forme unice de marcare, în conjuncţie cu geometria
spaţiului operaţional şi sunt necesare pentru planificarea şi gestionarea operaţiilor. Simbolurile
pentru măsurile de control reprezintă acele măsuri care pot fi redate grafic şi furnizează informaţii
ce nu pot fi afişate doar prin simbolurile realizate cu ajutorul pictogramelor. Ele pot fi afişate sub
formă de puncte, linii, zone sau sarcini tactice ale misiunii (fig. nr. 1.2.7.). Simbolurile pentru
măsurile de control pot fi combinate cu alte simboluri, pictograme şi alţi modificatori pentru
afişarea informaţiilor operaţionale. Ele nu se supun regulilor de construire ale simbolurilor bazate
pe pictograme, ci se realizează în concordanţă cu regulile specifice seturilor de simboluri ale
domeniilor individuale. Simbolurile pentru măsurile de control pentru sistemele monocrome pot fi
albe sau negre, în funcţie de fondul afişajului. Pentru sistemele color, măsurile de control pot fi
negre, albastre (amice), roşii (ostile), verzi (obstacole) sau galbene (zone contaminate CBRN).
Descrierea, amplasarea şi detaliile suplimentare referitoare la simbolurile pentru măsurile de control
se găsesc în capitolul VII.
Figura nr. 1.2.7. Componente ale simbolurilor pentru măsurile de control.
NECLASIFICAT
17 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Specificaţii Tehnice
1. Intenţia
0118. - În această secţiune, sunt prezentate specificaţii tehnice suplimentare referitoare la
compunerea/alcătuirea simbolurilor. Scopul este ca aceste specificaţii să furnizeze îndrumări pentru
implementarea atât a simbolurilor bazate pe pictograme, cât şi a simbolurilor pentru măsurile de
control.
2. Specificaţii tehnice
0119. - Dimensiunea relativă a fiecărui simbol şi a fiecărui component al simbolului trebuie să
fie corespunzătoare cu o implementare dată. Fiecare dintre aceste dimensiuni poate fi relaţionată cu
lungimea „L”, ca în tabelul nr. 1.3.1.
0120. - Dimensiunea chenarului este stabilită în funcţie de un octogon care defineşte limita
exterioară pentru toate pictogramele. „L” reprezintă lungimea şi înălţimea stabilite pentru octogon.
După cum se poate vedea în tabelul nr. 1.3.2. lungimea şi înălţimea chenarului pot varia între 1,0 L
şi 1.5 L, în funcţie de fiecare formă. Diametrul minim al unui punct trebuie să fie de 0,15 L. În
general, pictogramele nu trebuie să fie atât de mari încât să atingă marginea interioară a chenarului.
Doar pictogramele cu chenarul închis reprezintă excepţia de la această regulă a dimensionării. Ele
ocupă întregul simbol şi de aceea trebuie să atingă limita interioară a chenarului. Dimensiunile
pictogramelor neîncadrate într-un chenar trebuie să fie aceleaşi cu cele ale celor încadrate.
Tabelul nr. 1.3.1. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului
NECLASIFICAT
18 din 391
NECLASIFICAT
Tab. 1.3.2. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului
3. Amplasarea pictogramelor multiple

0121. - Unele simboluri ale unităţilor militare sunt complexe, incluzând pictograme cu
chenarul închis şi pictograme principale care se completează una pe cealaltă. În cazul unor
simboluri complexe, este necesar ca pictograma principală să aibă o dimensiune redusă, pentru a
putea fi vizibilă (vezi cap. III).
4. Dimensiunile relative ale sectoarelor

0122. - Figura nr. 1.3.1. ilustrează dimensiunile relative ale sectoarelor din octogon, astfel
încât să se realizeze o vizibilitate maximă.
Fig. 1.3.1. Dimensiunile relative ale sectoarelor

NECLASIFICAT
19 din 391
NECLASIFICAT
5. Adăugarea de elemente temporare/provizorii la simbolurile standard

0123. - În ceea ce priveşte construirea simbolurilor, manualul furnizează o structură logică cu
ajutorul căreia se poate stabili un set de reguli. Pentru reprezentarea fiecărui tip de obiect
operaţional, a fost selectată o singură caracteristică grafică sau o singură însuşire care a fost inclusă
în simbol ori de câte ori apare obiectul respectiv. De exemplu, când este redată o unitate de
elicoptere, pictograma folosită este semnul “aripă rotativă”. Abordarea din acest manual diferă de
conceptul de pictograme compuse din semne grafice „primitive”, prin aceea că amplasarea unei
anume trăsături poate varia în funcţie de necesitatea de maximizare a lizibilităţii, atunci când
pictograma este afişată în interiorul unui chenar. Atunci când implementările necesită extensii
temporare/provizorii ale simbolului prezentat în acest standard, trebuie să se aplice următoarele
reguli de afişare:
a) implementările nu trebuie să modifice forma chenarului stabilit în manual, care indică
identitatea, dimensiunea şi statutul standard;
b) pentru a indica identitatea standard, implementările/elementele adăugate trebuie să
folosească culorile standard ale chenarului, stabilite în prezentul manual. Dacă este necesară o
diferenţiere în interiorul unei categorii de identităţi standard, trebuie folosite culori suplimentare
(ex: pentru cadru sau pentru fond) pentru această categorie, dar culorile stabilite pentru celelalte
identităţi standard nu trebuie schimbate. În cazul în care hard-ul permite şi dacă, din motive
operative, nu este interzis de către specificaţiile sistemului, implementarea acestui standard trebuie
să asigure controlul operatorului asupra culorii, până la nivelul fiecărei pictograme. Intenţia este de
a dobândi flexibilitate operaţională maximă în acele situaţii în care culorile de bază stabilite nu sunt
suficiente pentru a evidenţia deosebirile (ex: diferenţierile care trebuie făcute între obiectele
operaţionale ostile multiple) şi pentru a atribui o anume culoare unei ţinte de interes special, fără
nici o referire la identitatea sa standard. Cu toate acestea, nu reprezintă o opţiune folosirea
diferitelor nuanţe sau tente ale unei culori pentru diferitele formaţiuni şi unităţi ostile sau pentru
ierarhizarea ameninţărilor.
6. Lăţimea linei
0124. - Deoarece chenarul simbolului indică atât identitatea cât şi dimensiunea standard a unui
obiect, este foarte important ca grosimea liniei să fie suficient de mare pentru a asigura vizibilitatea
acestuia precum şi diferenţierea de la o distanţă normală. Grosimea optimă a liniei poate diferi de la
caz la caz în funcţie de dimensiunea cadrului, de faptul că acesta este umplut sau nu şi că este afişat
în culori sau în alb/negru. Este necesară realizarea unor teste de uzabilitate cu scopul identificării
modului optim de redare a unei anumite implementări.
NECLASIFICAT
20 din 391
NECLASIFICAT
7. Culorile semnelor convenţionale

0125. - Pentru a asigura o diferenţiere optimă, este foarte important ca implementările să
maximizeze contrastul dintre simboluri şi suportul de prezentare. Aceasta se poate realiza prin
folosirea, pentru chenar, pictogramă şi modificatori, a culorilor foarte contrastante faţă de suportul
de prezentare. Cei care fac implementarea trebuie să selecteze anumite valori (ex: dintre cele
stabilite de către Comisia Internaţională de Iluminat/CIE sau roşu, verde, albastru/RGB) pentru
culorile stabilite din tabelul nr. 1.3.4., ţinând cont de factori cum ar fi cerinţele de operare,
configuraţia hard-ului, suportul de afişare şi lumina ambientală. Toate componentele unui simbol,
cu excepţia fondului chenarului, trebuie să aibă aceeaşi culoare/nonculoare (de ex. una dintre
culorile stabilite care indică identitatea standard, negru sau alb). Cei care fac implementarea trebuie
să facă diferite teste pentru a asigura un contrast cât mai bun. În timp ce codurile culorilor trebuie să
fie aceleaşi pentru întreaga implementare, nuanţele culorilor pot diferi, în funcţie de opţiunile
selectate pentru suportul de prezentare. De exemplu, pentru a asigura diferenţierea optimă a
simbolului, se pot folosi diferite nuanţe de roşu în cazul unui simbol alcătuit doar din chenar/frame-
only, în comparaţie cu culoarea de fond dintr-un simbol cu chenar şi pictogramă negre.
Tabelul nr. 1.3.4. Culori implicite
NECLASIFICAT
21 din 391
NECLASIFICAT
CAPITOLUL II
Semne convenţionale specifice domeniului aerian
1. Scop
0201. - Acest capitol se referă la semnele convenţionale specifice mijloacelor aeriene şi
activităţilor specifice acestora. Instalaţiile şi comandamentele aeriene sunt descrise în capitolul III,
„Simboluri specifice forţelor terestre”, iar coordonarea şi planificarea pentru spaţiul aerian sunt
părţi din capitolul VII, „Simboluri pentru măsuri de control”.
2. Caracteristicile semnelor convenţionale specifice operaţiilor aeriene

0202. - Mijloacele aeriene sunt simbolizate tridimensional pentru a crea efecte care să
contribuie la atingerea obiectivelor comandantului forţei întrunite. Raza lungă de acţiune, viteza şi
manevrabilitatea sunt capabilităţi intrinseci ale mijloacelor aeriene.
0203. - Din acest motiv, pentru a descrie, în timp aproape real, arii largi pe care se deplasează
utilizatorii care manevrează cu viteze mari în spaţiul tridimensional, trebuie respectate anumite
cerinţe pentru producerea imaginii:
a) imaginea trebuie să fie actualizată aproape în timp real;
b) vectorii trebuie utilizaţi pentru a anticipa deplasarea obiectelor proprii, neutre şi ostile;
c) atunci când sunt date cunoscute, precum ar fi: tipul aeronavei, indicativul, misiunea,
originea, destinaţia, acestea trebuie afiliate obiectelor, fără a strica acurateţea ecranului;
d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să poată fi recunoscute de controlori;
e) ecranul conţine o multitudine de obiecte non-militare în mişcare (aeronave civile), mijloace
de deconflictare şi control ale spaţiului aerian, mijloace de coordonare pentru sprijinul de foc şi
instalaţii (aerodromuri).
SECŢIUNEA 1
Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian
1. Generalităţi
0204. - Această secţiune stabileşte un singur standard pentru realizarea semnelor
convenţionale. Include o varietate de pictograme, modificatori şi amplificatori relaţionate cu
domeniul aerian, destinate construirii simbolurilor. Cu toate acestea, nu s-a făcut nicio încercare
pentru a descrie toate simbolurile aeriene posibile. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard
pentru construirea acestora. Odată ce utilizatorul este familiar cu sistemul prescris (prestabilit),
orice produs dorit poate fi descris utilizând secvenţa logică prezentată în acest capitol. Semnele
convenţionale arătate în această secţiune corespund descrierii tuturor identităţilor aeriene standard
NECLASIFICAT
22 din 391
NECLASIFICAT
aşa cum sunt definite în STANAG 1241. Când se reprezintă unităţi care nu au fost încă definite, se
selectează cea mai potrivită combinaţie de semne convenţionale cuprinse în acest capitol. A se evita
utilizarea unor semne convenţionale sau combinaţii de semne convenţionale care nu sunt prezentate
în această publicaţie. Dacă este necesar să fie creat un nou semn convenţional care nu se găseşte în
aceast manual, atunci trebuie explicat semnul printr-o legendă.
2. Compunerea semnelor convenţionale aeriene

0205. - Un semn convenţional aerian (figura nr. 2.1.1.) este compus din: chenar, fond,
pictogramă, modificatori şi amplificatori (nu sunt arătaţi în figura nr. 2.1.1.). În tabelul 2.1.1. sunt
prezentaţi paşii ce trebuie făcuţi pentru construirea unui semn convenţional aerian.
Figura nr. 2.1.1. Compunerea unui semnelor convenţionale aerian

Tabelul nr. 2.1.1. Procesul de construire a semnelor convenţionale din domeniul aerian
Nr. Acţiune Exemple
pas
Pasul
Alege chenarul corespunzător identităţii standard
1
Identităţile standard specifice domeniului aerian şi formele chenarelor pentru acestea

În curs de Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect Ostil
determinare amic
a identităţii
Pasul Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul

2 principal
Pasul Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau

3 2, dacă se consideră necesar pentru vizualizare
Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se

Pasul consideră necesar pentru vizualizare
4 NOTĂ: Este permis un singur modificator pe
poziţia repartizată
NECLASIFICAT
23 din 391
NECLASIFICAT
3. Câmpurile amplificatorului
0206. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin
forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Informaţii suplimentare pot fi
transmise şi în sistem alfanumeric.
0207. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara
ecranului tactic, metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea, şi de aceea
nu va fi luată în considerare în acest text sau prin folosirea câmpurilor amplificatoare.
0208. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza
afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, de exemplu, după identitate, locaţie şi deplasare,
capabilităţi. Figura nr. 2.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar de
simbol aerian. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau afiliere.
0209. - În comparaţie cu câmpurile amplificatoare specifice forţelor terestre (FT), cele pentru
forţele aeriene (FA) au o cantitate de informaţii mai redusă.
0210. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
cere calculatorului de a afişa informaţiile. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să elimine
eticheta completată/filled şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să acceseze din nou
informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 2.1.2. furnizează o listă cu conţinutul unui câmp cu
amplificatori pentru simboluri specifice domeniului aerian iar tabelul nr. 2.1.3. furnizează o listă
pentru arme (rachete) pentru simbolurile pe timpul zborului.
Figura nr. 2.1.2. Câmpurile cu amplificator ale semnelor convenţionale aeriene

Tabelul nr. 2.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnelor convenţionale specifice
domeniului aerian (Exemplu)
Prefix (când
Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) este posibil)
1 Număr traiect Număr traiect generat de sistem TN
Indicativ a) numărul aeronavei
2 -
b) indicativul misiunii
Poziţia şi deplasarea, Cursul (grade)/Viteză (noduri) sau C/S
3 informaţii despre Azimut (grade)/Distanţă (mile marine) B/D
verticală Înălţime/Nivel de zbor (picioare)
4 Naţiune Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică -
NECLASIFICAT
24 din 391
NECLASIFICAT
obiectul ţării de origine (STANAG 1059)

Informaţii Pentru unităţi amice
suplimentare - Senzor sau încărcarea armei,
5 rezistenţă, etc. -
Pentru alte unităţi
- Credibilitatea informaţiei
Tabelul nr. 2.1.3. Conţinutul etichetelor pentru arme pe timpul zborului (Exemplu)
Prefix (când
1 Număr traiect Număr traiect generat de sistem TN
2 Indicativ Tipul armei/Denumire
Poziţia şi deplasarea, Cursul (grade)/Viteză (noduri) sau C/S
3 informaţii privind a treia Azimut (grade)/Distanţă (mile marine) B/D
dimensiune Înălţime/Nivel de zbor (picioare)
Naţiune Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică
4
obiectul ţării de origine (STANAG 1059)
Informaţii
5 Nivelul ameninţării
suplimentare
SECŢIUNEA a 2-a
Pictograme
0211. - Pictogramele din sectorul principal (figura nr. 2.2.1.), reflectă, în mod normal, funcţia
principală a simbolului, dar în câteva cazuri, poate, de asemenea, să reflecte, modificarea
informaţiei. Tabelul nr. 2.2.1. arată pictogramele specifice domeniului aerian în sectorul principal al
simbolului.
Fig.2.2.1. Pictograme din sectorul principal

Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerian
Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii
Militară MIL
Civilă CIV
NECLASIFICAT
25 din 391
NECLASIFICAT
Aripă fixă-domeniul
militar
Avioane
Aripă fixă-domeniul
civil
avioane
Elicoptere militare
Elicoptere civile
Balon militar
Balon civil
Aeronavă militară
Aeronavă civilă
Aeronavă fără pilot
Ţintă aeriană falsă
NECLASIFICAT
26 din 391
NECLASIFICAT
Evacuare medicală
Avion de atac
(atac la sol)
Avion de
bombardament
Avion de
transport
Avion de vânătoare
Avion de război
electronic
Avion pentru
alimentare
Avion de patrulare
Avion de recunoaştere
Avion de antrenament
NECLASIFICAT
27 din 391
NECLASIFICAT
Avion utilitar
Avion cu decolare/
aterizare verticală
VSTOL
Punct de comandă
aeropurtat
Avion pentru
avertizare timpurie
Luptă împotriva
navelor de la suprafaţă
Luptă împotriva
submarinelor
Comunicaţii
Căutare şi salvare prin

luptă
Măsuri de sprijin
electronic
Guvernamental
NECLASIFICAT
28 din 391
NECLASIFICAT
Măsuri de contracarare
a minelor
Recuperarea
personalului
Pasageri
Căutare salvare
Neutralizare apărării
aeriene a inamicului
Forţe pentru operaţii

speciale
Ultrauşor
Recunoaştere
Demnitar, persoană
oficială, persoană cu
necesar de protecţie
sporit
NECLASIFICAT
29 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Modificatori
0212. - Modificatorii afişează informaţii suplimentare referitoare la pictograme. Modificatorii

din sectorul I sunt plasaţi deasupra pictogramei (figura nr. 2.3.1.) şi reprezintă tipul aeronavei sau
tipul misiunii (vezi tabelul nr. 2.3.1.). Tabelul nr. 2.3.2. arată modificatorii din sectorul 1 specifici
domeniului aerian.
Figura nr. 2.3.1. Plasarea modificatorilor din sectorul 1

Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1
Modificator Denumire Descriere
A De atac Tipul aeronavei
B De bombardament Tipul aeronavei
C Transport Tipul aeronavei
F De vânătoare Tipul aeronavei
I Interceptor Zona misiunii
K De alimentare Tipul aeronavei
U Utilitar Tipul aeronavei
V Decolare şi aterizare scurtă sau pe verticală Tipul aeronavei
PX De pasageri Tipul aeronavei
UL Ultra-uşor Tipul aeronavei
ACP Punct de comandă aeropurtat Tipul aeronavei
ASUW Luptă împotriva ţintelor de la suprafaţă Tip misiune
AEW Avertizare timpurie de către mijloacele aeropurtate Tipul aeronavei
GOV Aeronavă guvernamentală Tipul aeronavei
+ Evacuare medicală Tip misiune
E Escortă Tip misiune
IC Terapie intensivă Zona misiunii
J Bruiaj electronic/Contramăsuri electronice Zona misiunii
P Patrulare Zona misiunii
R Recunoaştere Zona misiunii
T Antrenare Zona misiunii
PH Fotografiere (Recunoaştere) Zona misiunii
PR Ins personal Zona misiunii
ASW Luptă antisubmarin Zona misiunii
COM Comunicaţii Zona misiunii
ESM Măsuri de supraveghere electronică Zona misiunii
MCM Contracarare mine Zona misiunii
SAR Căutare şi salvare Zona misiunii
SOF Forţe pentru operaţii speciale Zona misiunii
SUW Luptă la suprafaţă Zona misiunii
NECLASIFICAT
30 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1

VIP Transport VIP Zona misiunii
CSAR Căutare şi salvare prin luptă Zona misiunii
SEAD Neutralizarea apărării aeriene a inamicului Zona misiunii
Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1

Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Evacuare medicală -
Cargo Numai în combinaţie cu

simbolurile specifice
C domeniului aerian
Măsuri de -
contracarare
electronică / Bruiaj J
De alimentare Numai în combinaţie cu
K domeniului aerian
De patrulare Numai în combinaţie cu

P domeniului aerian
De recunoaştere Numai în combinaţie cu

R domeniului aerian
De antrenament -
Utilitar -
U
Punct de comandă -
aeropurtat
ACP
NECLASIFICAT
31 din 391
NECLASIFICAT

Avertizare timpurie -
de către mijloacele
aeropurtate
AEW
Război împotriva
ţintelor de la
suprafaţă ASUW
Război
antisubmarin
ASW
Comunicaţii
COM
Căutare şi salvare
prin luptă
CSAR
Măsuri de sprijin
electronic
ESM
Zbor
guvernamental
GOV
Contracarare mine
MCM
Recuperare
personal
PR
Avion de pasageri
PX
NECLASIFICAT
32 din 391
NECLASIFICAT

SAR
Neutralizarea
apărării aeriene a
inamicului SEAD
Forţe pentru
operaţii speciale
SOF
Ultra-uşor
UL
Fotografiere
PH
VIP
VIP
Escortă
Terapie intensivă
IC
0213. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi sub pictogramă (figura nr. 2.3.2.) şi reprezintă
cargo, transport sau capacităţi de realimentare (vezi tabelul nr. 2.3.4.). Tabelul nr. 2.3.5. arată
modificatorii din sectorul 2 specifici domeniului aerian.
Figura nr. 2.3.2. Plasarea modificatorilor din sectorul 2.

NECLASIFICAT
33 din 391
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.4. Descrierea modificatorului din sectorul 2.

H Greu Cargo/Capacităţi de transport
M Mediu Cargo/Capacităţi de transport
L Uşor Cargo/Capacităţi de transport
B Boom-only Capabilitate de realimentare
D Drogue-only Capabilitate de realimentare
B/D Boom and drogue Capabilitate de realimentare
CR Distanţă apropiată Capabilitate de distanţă
SR Distanţă scurtă Capabilitate de distanţă
MR Distanţă medie Capabilitate de distanţă
LR Distanţă mare Capabilitate de distanţă
Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2

Uşor -
L
Mediu -
M
Greu -
H
Boom-only Folosit doar cu
pictograma avion
B cisternă
Drogue-only Folosit doar cu

pictograma avion
D cisternă
Boom and drogue Folosit doar cu

pictograma avion
B/D cisternă
Distanţă apropiată -
CR
Distanţă scurtă -
SR
NECLASIFICAT
34 din 391
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2

Distanţă medie -
MR
Distanţă mare -
LR
SECŢIUNEA a 4-a
Rachete
0214. - Octogonul care înconjoară racheta urmează un format similar celui standard;
câmpurile modificatorilor sunt aşezate diferit, astfel încât racheta este în plan vertical iar
modificatorii sunt plasaţi la stânga (sector 1) şi la dreapta (sector 2). Există doar o pictogramă
pentru rachete şi este arătată în figura nr. 2.4.1.
Figura nr. 2.4.1. Pictograma principală pentru rachetă şi locul modificatorului.

1. Modificatori specifici rachetelor sector 1 şi 2
0215. - Modificatorii corespunzători sectorului 1 sunt utilizaţi pentru reprezentarea originii
lansării, sau a tipului de rachetă (vezi tabelul nr. 2.4.1.- Lista cu modificatorii din sectorul 1).
Tabelul nr. 2.4.1. Modificatorii din sectorul 1 pentru rachete
A Aer Originea lansării
S Suprafaţă Originea lansării
SU Subterane Originea lansării
SP Din spaţiu Originea lansării
AB Anti-balistică Tipul rachetei
B Balistică Tipul rachetei
C De croazieră Tipul rachetei
0216. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi în partea dreaptă a pictogramei rachetă şi
reprezintă destinaţia proiectată a rachetei sau tipul rachetei. Tabelul nr. 2.4.2. prezintă modificatorii
din sectorul 2.
NECLASIFICAT
35 din 391
NECLASIFICAT
Tabel 2.4.2. Modificatorii din sectorul 2 pentru rachete

A Aer Destinaţia rachetei
S Suprafaţă Destinaţia rachetei
SU Subterane Destinaţia rachetei
SP Din spaţiu Destinaţia rachetei
L Balistică Tipul rachetei
M De croazieră Tipul rachetei
CAPITOLUL III
Semne convenţionale pentru Forţele Terestre
SECŢIUNEA 1
Introducere
1. Scop
0301. - (1) Prezentul capitol cuprinde semnele convenţionale militare din domeniul
terestru, prin care sunt reprezentate unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri, echipament şi elemente
de infrastructură, aşa cum reiese şi din figura nr. 3.1.1.
(2) Tabelele din prezentul capitol cuprind pictograme, modificatori şi amplificatori din
domeniul terestru.
Figura nr. 3.1.1. Ierarhia semnelor convenţionale din domeniul terestru
2. Aplicabilitate
0302. - (1) În secţiunea 1 sunt prezentate aspecte generale, în secţiunea a 2-a se prezintă
regulile de reprezentare grafică a semnelor convenţionale din domeniul terestru pentru indivizi,
unităţi şi structuri, în secţiunea a 3-a cele pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente, iar în
secţiunea a 4-a cele pentru elementele de infrastructură.
NECLASIFICAT
36 din 391
NECLASIFICAT
(2) Aşa cum s-a prezentat în capitolul I, există elemente de bază care sunt comune pentru
toate mediile de ducere a operaţiilor militare. Semnele convenţionale militare din domeniul terestru
se realizează pe baza acelor elemente.
(3) Semnele convenţionale prezentate, specifice domeniului terestru, se bazează pe un
sistem de semne convenţionale reprezentate manual, sistem care a fost folosit şi dezvoltat pentru o
perioadă relativ lungă de timp.
(4) Odată cu dezvoltarea acestui sistem pentru reprezentarea semnelor convenţionale în
format electronic, a devenit evident faptul că există o serie de abateri de la regulile standard de
reprezentare grafică a acestor semne. De aceea, utilizatorii sistemelor electronice trebuie să ţină
cont de acest fapt.
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri din domeniul terestru
1. Generalităţi
0303. - (1) Prezenta secţiune stabileşte un standard unic de reprezentare a semnelor
convenţionale, pentru o unitate din domeniul terestru, individ sau organizaţie.
(2) O unitate este o organizaţie militară a cărei structură este stabilită de către o autoritate
competentă. În ceea ce priveste termenii de indivizi şi organizaţii, aceştia vizează elemente/structuri
civile. Această secţiune prezintă o metodă standard pentru reprezentarea semnelor convenţionale,
folosind o gamă variată de pictograme, modificatori şi amplificatori de semn, fără a se încerca
prezentarea tuturor combinaţiilor posibile. Odată ce utilizatorul s-a familiarizat cu sistemul descris,
poate fi dezvoltat orice semn convenţional se doreşte folosind regulile din prezentul capitol.
(3) Semnele convenţionale din acest capitol sunt adecvate pentru a elabora toate identităţile
standard pentru unităţi, indivizi şi organizaţii. Pentru reprezentarea unor unităţi, indivizi sau
organizaţii atipice se selectează cel mai potrivit semn convenţional din acest capitol. Se va evita
utilizarea oricărui semn convenţional, combinaţie sau modificator de semn care diferă de semnele
din prezentul manual.
(4) Dacă este necesară crearea unui nou semn, altul decât cel din prezentul manual, acesta va
fi explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că sistemele electronice ar putea întâlni
dificultăţi în recunoaşterea acestuia.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură

0304. - Semnul convenţional pentru o unitate, individ şi organizaţie/structură este compus din
chenar, fond (culoare), pictogramă, modificator şi amplificator (figura nr. 3.2.1.) (A se consulta
Tabelul nr. 3.2.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semn pentru unitate).
NECLASIFICAT
37 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.2.1. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură
Tabelul nr. 3.2.1. Crearea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/
structură
Pasul nr. Pasul Exemplu
Alege chenarul în funcţie de identitatea
Pasul 1.
standard
TRUPE PROPRII/
ALIATE
/ALIATE
Formele chenarului şi identitatea standard pentru unitatea terestră
Alege şi adaugă principala pictogramă pentru

Pasul 2. sector
Alege şi adaugă un modificator fie în
Pasul 3. sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul
sau pare a fi necesar pentru vizualizare
sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul
Pasul 4. sau pare a fi necesar pentru vizualizare.
NOTĂ: în poziţia rezervată modificatorului
este permis un singur modificator
3. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru o unitate din domeniul terestru

0305. - Câmpurile pictogramei, modificatorului şi amplificatorului standardizează plasarea
informaţiei ce descrie grafic o unitate, un individ sau o organizaţie/structură şi oferă informaţii
suplimentare cu privire la capabilităţi, statut, poziţie etc. În figura nr. 3.2.2. este prezentată poziţia
câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator în jurul chenarului semnului
convenţional pentru desemnarea unei unităţi proprii/aliate din domeniul terestru. Poziţia câmpurilor
sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru desemnarea unei unităţi terestre este
aceeaşi indiferent de forma chenarului sau de afiliere.
NECLASIFICAT
38 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.2.2. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru reprezentarea unei unităţi, individ şi
a unei structuri din domeniul terestru
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon în cazul semnelor

convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi, unui individ şi a unei organizaţii / structuri
din domeniul terestru
0306. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea unităţii din domeniul
terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru poziţionarea
pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, care specifică poziţia şi
dimensiunea pictogramelor şi modificatorilor. În figura nr. 3.2.3. sunt oferite exemple care prezintă
sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Dimensiunea literelor pentru pictogramele text şi
modificatori va varia în funcţie de numărul de litere folosite.
Figura nr. 3.2.3. Amplasarea pictogramelor şi modificatorilor

NECLASIFICAT
39 din 391
NECLASIFICAT
(2) De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească dimensiunea sectorului principal al

octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această
regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea
sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform Figurii nr.
3.2.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme cu chenarul completat/încărcat.
Figura nr. 3.2.4. Poziţionarea pictogramei pentru pictogramele cu chenarul încărcat.
5. Câmpuri sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator

0307. - Paragraful 0112 din capitolul I conţine descrierea şi informaţiile suplimentare cu
privire la amplificatori. Tabelul nr. 3.2.2. oferă o descriere a fiecărui semn convenţional pentru
unitate, amplificând câmpurile de informaţii, aşa cum se arată în figura nr. 3.2.4.
Tabelul nr. 3.2.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei, modificatorului şi
amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru unitate
Text/
Câmp Titlul câmpului Descriere Grafică
Gen de armă de bază sau semn convenţional
A Pictogramă (e) funcţional care poate include modificatorii pentru Ambele
capabilităţi
Unitate/eşalon Un modificator al semnului convenţional care indică
B Ambele
superior dimensiunea unei unităţi
Un semn convenţional poziţionat deasupra
Grupări de forţe
D indicatorului eşalonului pentru a indica unitatea Grafică
operaţionale
constituită pentru executarea unei misiuni de luptă
Arată că o unitate este fie întărită (+), redusă (-), ori
F Întărit sau redus Text
întărită şi redusă (+)
Comentarii de stat- Text liber. Poate fi folosit de către statul-major pentru
G Text
major informaţiile solicitate de către comandant
Informaţii
H Text liber Text
suplimentare
J Evaluare Gradul de încredere care poate fi amplasat deasupra Text
informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional.
Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr
format din credibilitatea sursei şi credibilitatea
informaţiei (STANAG 2511)
Credibilitatea sursei:
A. foarte sigură
NECLASIFICAT
40 din 391
NECLASIFICAT
Text/
B. considerată, de regulă, sigură
C. destul de sigură
D. considerată, de regulă, nesigură
E. nesigură
F. gradul de încredere nu poate fi evaluat.
Credibilitatea informaţiei:
1. confirmată şi de alte surse
2. probabil adevărată
3. posibil adevărată
4. îndoielnică
5.improbabilă/neverosimilă
6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu
Eficienţa unităţii sau a armamentului, tehnicii de
luptă şi echipamentelor descrise:
1. complet operaţional
K Capacitate de luptă Text
2. substanţial operaţional
3. puţin operaţional
4. neoperaţional
Numărul sau denumirea comandamentului eşalonului
M Eşalon superior Text
superior unei unităţi reprezentate
Identificare amic-
inamic (IFF)/
P Caracteristică de Modalităţi şi coduri de identificare Text
identificare selectivă
(SIF)
Săgeată pentru
Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau
direcţia de
Q planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis sau Grafică
deplasare/ Indicator
care va fi ocupat, exceptând comandamentele
de locaţie
Indicator pentru
Evidenţiază comandamentul de care aparţine unitatea
stat-major de
S şi locul acestuia. Grafică
comandament/
Evidenţiază poziţia obiectului operaţional
Indicator de locaţie
Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică
T Denumire unică Text
obiectul operaţional reprezentat
Tip de tehnică Stabileşte denumirea unică (cum ar fi M-2 pentru
V Text
vehicul de luptă pentru infanterie)
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul
dată / oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru
„la ordin”. Câmpul dată / oră este compus dintr-un
grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM =
minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN =
abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea
lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două
W Grup dată/oră Text
cifre ale numărului care exprimă anul).
În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS
= secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi
după minute.
Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o
misiune care va fi executată cu siguranţă, fără
precizarea momentului iniţierii acţiunii.
NECLASIFICAT
41 din 391
NECLASIFICAT
Text/
Altitudine/ Altitudinea aşa cum este indicată pe sistemul de
X Text
Adâncime poziţionare/localizare globală (GPS)
Y Locaţia Latitudine şi longitudine; coordonate rectangulare Text
Z Viteza Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
Acest câmp se aplică doar comandamentelor precum:
Denumirea SHAPE, SACLANT (Supreme Allied Commander
AA comandamentelor Atlantic), ARRC, ISAF sau comandamentelor de Text
C2 nivel întrunit, multinaţionale sau ale coaliţiei cum ar
fi: CJTF, JTF, MJTF
Semnul plasat deasupra simbolului de unitate,
Indicator pentru
AB acţiune, lucrare etc., care arată că acestea sunt false, Grafică
inducere în eroare
cu scopul de a induce în eroare
Cod din trei litere care indică ţara de origine a unităţii
AC Indicator de ţară (STANAG 1059). Pe timpul operaţiilor de stabilitate, Text
acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau grupări
Exemplu: Paladin pentru obuzierul M109A6 sau
AF Identificator comun Leopard pentru tancul KPz-70. (Se va utiliza numele Text
de cod NATO pentru identificatorii comuni ostili.)
Element de Indică ce tip de element al uni comandament este
AH Text
comandament reprezentat, precum TOC, MAIN
6. Pictogramele din sectorul principal

0308. - De regulă, pictogramele din sectorul principal (figura nr. 3.2.5.) reprezintă funcţia
principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot avea rol de modificatori. (ex: vehicule
blindate pentru geniu). Tabelul nr. 3.2.3. cuprinde pictogramele care pot fi folosite pentru semnele
convenţionale pentru a reprezenta unităţile terestre, pictograme ce vor fi amplasate în sectorul
principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi
dimensionată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult spaţiu disponibil din sectorul principal. Totuşi,
în unele cazuri, pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorii să aibă mai mult spaţiu pentru o
mai bună recunoaştere sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă (ex:
artileria blindată/autopropulsată).
Figura nr. 3.2.5. Pictogramele din sectorul principal
NECLASIFICAT
42 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principal

Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Administrativ ADM Nu sunt
Servicii trafic aerian/operaţii pe

Nu sunt
aerodrom
Pictogramele pentru
transport şi pista de
decolare sunt repre-
Aeroport debarcare (APOD)/
zentate de pictograma
Aeroport îmbarcare (APOE)
APOD/ APOE
Aceasta este o unitate
de transport.
A se consulta şi tabelul
3-4. Pictograme care
Muniţie umplu chenarul sub
clasa de provizii –
clasa V
Blindate/mecanizate/
Nu sunt
autopropulsate/pe şenile
Aviaţie
Nu sunt
Elicoptere/aviaţia forţelor terestre
Aviaţie
Nu sunt
Avioane
Aviaţie cu avioane şi elicoptere Nu sunt
Bandă BAND Nu sunt
Apărare CBRN (Chimic, Biologic,

Nu sunt
Radiologic, Nuclear)
Afaceri civile CA Nu sunt
Cooperare civili-militari Nu sunt
NECLASIFICAT
43 din 391
NECLASIFICAT

Luptă CBT Nu sunt
Sprijin logistic de luptă

Sprijin asigurat forţelor luptătoare,
în principal în domeniile CSS Nu sunt
administrativ şi logistic
Sprijin de luptă
Integrează capabilităţile complemen-
tare şi de sprijin asigurate prin
Nu sunt
protecţia forţei, manevra şi sprijinul
prin foc, sustenabilitatea şi alte tipuri
de sisteme în scopul asigurării
libertăţii de acţiune al unei unităţi
Interarme
O unitate în care subunităţi de
infanterie şi blindate acţionează
împreună pentru a se crea un anumit Nu sunt
efect, rezultat prin combinarea
efectelor realizate de cele două
genuri de armă
Contrainformaţii CI Nu sunt
Divizia de investigaţii penale CID Nu sunt
Scufundări Nu sunt
Câine DOG Nu sunt
Foraj Nu sunt
Telemetrie Nu sunt
NECLASIFICAT
44 din 391
NECLASIFICAT

Război electronic Distanţa mărită între
Acţiunea militară desfăşurată în dimensiunea redusă a
scopul cunoaşterii situaţiei şi literelor modificato-
obţinerii de efecte ofensive şi EW rului pentru determi-
defensive pe baza exploatării narea direcţiei, inter-
energiei electromagnetice. ceptare şi bruiere
Dimensiunile vor fi
reduse când este
folosită împreună cu
pictograma pentru
Geniu modificatorul de
blindate
Neutralizarea/distrugerea
muniţiilor/dispozitivelor explozive
(EOD)
Detectarea, identificarea, evaluarea
în teren, neutralizarea, recuperarea şi EOD Nu sunt
distrugerea muniţiilor neexplodate.
Se pot include de asemenea, muniţii
care au devenit periculoase prin
avariere sau deteriorare
Dimensiune redusă
atunci când este
utilizată ca o
pictogramă cu
modificator pentru
Artilerie terestră autopropulsat
Artilerie terestră
autopropulsată
Pictogramele pentru
artileria terestră
redusă, cercetare şi
postul de observare
Observator de artilerie terestră sunt reprezentate
împreună prin
pictograma pentru
observatorul artileriei
terestre
Pictograma pentru
geniu şi bază
reprezintă împreună
Bază terestră în construcţie
pictograma pentru o
bază terestră în
construcţie
NECLASIFICAT
45 din 391
NECLASIFICAT

Financiar Nu sunt
Protecţie împotriva incendiilor/

pompieri Nu sunt
Sprijin geospaţial/sprijin informativ

cu privire la geospaţiu GEO Nu sunt
Operaţii informaţionale IO Nu sunt
Interogaţii IPW Nu sunt
Sprijin prin foc la nivel întrunit JFS Nu sunt
Şeful serviciului juridic militar

JAG Nu sunt
Nu sunt
Forţă de muncă/angajări
Spălătorie/baie Nu sunt
Legătură
Contactul sau intercomunicarea
menţinute între elementele forţelor
militare pentru asigurarea LO Nu sunt
înţelegerii mutuale şi unităţii
scopului şi acţiunii
Mentenanţă Nu sunt
Toate acţiunile întreprinse pentru a
menţine în funcţiune sau repara un
NECLASIFICAT
46 din 391
NECLASIFICAT

echipament în condiţii specificate,
incluzând inspecţii, teste, întreţineri,
punerea în stare bună de funcţionare,
reparaţia, renovarea şi recuperarea
Se va folosi împreună
cu pictograma pentru
provizii
Materiale/echipamente MAT
Meteo
MET Nu sunt
Informaţii militare MI Nu sunt
Poliţia militară MP Nu sunt
Mine Mina este un dispozitiv

exploziv destinat a fi plasat sub, pe,
sau în vecinătatea suprafeţei terestre
sau a altei suprafeţe şi care, poate fi
Nu sunt
iniţiat de prezenţa, apropierea sau
contactul cu o persoană, vehicul
terestru, avion sau navă, inclusiv
navă de desant
Sectorul principal şi
Deminare
sectorul 1
Lansator de mine
sectorul 2
Puitor de mine
sectorul1
Rachete Nu sunt
Moral, condiţii de trai, activităţi

recreative MWR Nu sunt
NECLASIFICAT
47 din 391
NECLASIFICAT

Redusă când este
utilizată împreună cu
Aruncător pictograma
modificatorului pentru
tractare
Morgă/registrul mortuar Nu sunt
Naval Nu sunt
Observator/post de observare Nu sunt
Muniţie (explozivă) Nu sunt
Servicii de personal PS Nu sunt
Se va consulta şi
Carburanţi şi lubrifianţi tabelul 3-4.
Un termen general care include toate Pictograme care
produsele petroliere şi derivatele umplu chenarul sub
acestora folosite de forţele armate clasa de provizii –
clasa III
Conductă de aprovizionare Nu sunt
Poştă Nu sunt
Relaţii publice
(informaţii publice) PA Nu sunt
Operaţii psihologice
Activităţi psihologice planificate
destinate să influenţeze atitudini şi
Nu sunt
comportament ce afectează
realizarea obiectivelor politice sau
militare
NECLASIFICAT
48 din 391
NECLASIFICAT

Administrator/şeful intendenţei Nu sunt
Radar Nu sunt
Utilizat în mod
Radio normal cu pictograma
pentru transmisiuni
Utilizat în mod
Relee radio
normal cu pictograma
pentru transmisiuni
Utilizat în mod
Centru de teleimprimare radio normal cu pictograma
pentru comunicaţii
Echipament de multiplexare sau

Nu sunt
submultiplexare
Echipament de criptare Nu sunt
Terminal telefonic analogic Nu sunt
Terminal telefonic digital Nu sunt
Terminal de tip facsimil Nu sunt
Terminal de date Nu sunt
Terminale dispuse în acelaşi loc

Nu sunt
conectate la aceeaşi linie
Calculator Nu sunt
Server Nu sunt
NECLASIFICAT
49 din 391
NECLASIFICAT

Switch Nu sunt
Hub Nu sunt
Router Nu sunt
Cutie de joncţiune Nu sunt
Tiny bridge Nu sunt
Echipament de comutaţie Nu sunt
Echipament de comutaţie ATM (ex. MPS 145)
Imprimantă PRN Nu sunt
Echipament VTC Nu sunt
Reţea locală de calculatoare Nu sunt
Staţie radio de putere mică în banda

Nu sunt
HF

Nu sunt
VHF

Nu sunt
UHF
Staţie radio de putere mică

Nu sunt
multibandă
Staţie radio de putere medie în

Nu sunt
banda HF
NECLASIFICAT
50 din 391
NECLASIFICAT


Nu sunt
banda VHF

Nu sunt
banda UHF
Staţie radio de putere medie

Nu sunt
multibandă
Echipament radioreleu în banda SHF Nu sunt
Echipament radioreleu în banda

Nu sunt
UHF
Echipament monocanal de
Nu sunt
comunicaţii prin satelit
Echipament multicanal de
Nu sunt
comunicaţii prin satelit
Staţie radio de abonat utilizat în

reţeaua de acces radio (SCRA) Nu sunt
Radiotelefon
Acces point Nu sunt
Grup de 3 staţii radio de putere mică

Nu sunt
în banda HF
Grup de 3 staţii radio în banda VHF Nu sunt
Centrul de comunicaţii al punctului

Nu sunt
de comandă
Centru de comunicaţii de sprijin Nu sunt
Container radioreleu debarcat Nu sunt
Container radioreleu cu acces radio

Nu sunt
debarcat
NECLASIFICAT
51 din 391
NECLASIFICAT

Container CCMSS1 debarcat 1

1 Nu sunt
Container CCMSS2 debarcat 2

2 Nu sunt
MCID Nu sunt
Grup electrogen debarcat Nu sunt
Container radioreleu îmbarcat pe

Nu sunt
platformă de transport
Container radioreleu cu acces radio

Nu sunt
îmbarcat pe platformă de transport
Container CCMSS1 îmbarcat pe 1 1

Nu sunt
Container CCMSS2 îmbarcat pe 2 2

Nu sunt
Autostaţie radio Nu sunt
Autostaţie VTC Nu sunt
Grup electrogen îmbarcat pe

Nu sunt
Staţie radio montată pe vehicul de

Nu sunt
luptă blindat
Punct de acces radio Nu sunt
Centru de comunicaţii din RTP

Nu sunt
nedeservit
Centru de comunicaţii din RTP

Nu sunt
deservit
NECLASIFICAT
52 din 391
NECLASIFICAT

Centru de comunicaţii din RMNC cu

Nu sunt
terminal de management local

Nu sunt
terminal de management general

Nu sunt
terminal de management zonal
Circuit de fibră optică Nu sunt
Circuit de cablu coaxial Nu sunt
Linie radio Nu sunt
Linie troposferică sau cu distribuţie Nu sunt
Linie de comunicaţii prin satelit Nu sunt
Linie radioreleu în banda SHF Nu sunt
Linie radioreleu în banda UHF Nu sunt
Linie radioreleu în banda EHF Nu sunt
Circuit telefonic pe 2 fire Nu sunt
Circuit telefonic pe 4 fire 4’ Nu sunt
Circuite telefonice individuale

4Pr
grupate pe un singur cablu cu patru Nu sunt
perechi
Pictogramele pentru
Terminal feroviar transport şi drum
Un punct pe o cale ferată unde feroviar reprezintă
încărcăturile sunt transferate între împreună pictograma
trenuri şi alte mijloace de pentru terminalul
transport feroviar. Aceasta este
o unitate de transport
Sprijin religios
REL Nu sunt
NECLASIFICAT
53 din 391
NECLASIFICAT

Unitate de completare RHU Nu sunt
Naval-aerian-terestru SEAL Nu sunt
Pictogramele pentru
transport şi forţe
Port maritim pentru debarcare navale reprezintă
(SPOD) / port maritim pentru împreună pictogra-
îmbarcare (SPOE) mele pt. SPOD/SPOE.
Aceasta este o unitate
de transport
Siguranţă SEC Nu sunt
Pictogramele SP şi
pentru aviaţia cu
avioane reprezintă
Poliţia aeriană (aerian) împreună pictograma
pentru poliţia de
securitate (aeriană)
Senzor Nu sunt
Patrulă de coastă SP Nu sunt
Lunetist Nu sunt
Forţe speciale
Forţe special destinate, organizate,
antrenate şi echipate special,
folosind tehnici operaţionale şi
moduri de acţiune non standard în
SF Nu sunt
comparaţie cu forţele convenţionale
Notă: referire la unităţile terestre
Forţe pentru operaţii speciale SOF

Scafandri Forţe pentru
Operaţii Speciale
Supraveghere
Observarea sistematică a spaţiului
aerian, a zonelor terestre sau
subterane, a persoanelor sau Nu sunt
lucrurilor, prin mijloace vizuale,
auditive, electronice, fotografice sau
prin alte procedee
NECLASIFICAT
54 din 391
NECLASIFICAT

Poate fi folosit ca
Asigurare topografică modificator al
sectorului 1
Sprijin
Furnizarea de resurse umane, logistice
şi altfel de resurse necesare pentru a
menţine şi prelungi operaţiile până SUST Nu sunt
când misiunea este îndeplinită cu
succes (AJP-3)
Utilizat în mod
normal cu pictograma
pentru transmisiuni
Satelit tactic
Satelit tactic
transmisiuni
Topografie Nu sunt
Transport Nu sunt
Sisteme fără pilot / radiocomandate Nu sunt
Imagini video (cameră video) Nu sunt
Apă Nu sunt
Purificarea apei Nu sunt
NOTĂ: definiţiile din AAP-6 sunt incluse pentru clarificări, acolo unde acestea există
7. Pictograme care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului

0309. - (1) Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului
(figura nr. 3-6) stabilesc de obicei funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri
pot fi avea şi rol de modificatori (ex. Element de legătură pentru sprijinul prin foc aerian şi naval).
În tabelul nr. 3-5 de mai jos sunt prezentate pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga
suprafaţa din interiorul chenarului utilizate pentru semnele convenţionale ale unităţilor terestre.
(2) Diagonalele folosite pentru pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din
interiorul chenarului pentru reprezentarea, de exemplu, a infanteriei, subunităţilor de cercetare,
NECLASIFICAT
55 din 391
NECLASIFICAT
comunicaţii şi informatică etc. vor forma acel unghi care să le permită reprezentarea în interiorul
chenarului.
Figura nr. 3.2.6. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul
chenarului.
Trupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Desant aerian cu mijloace de

Nu sunt
transport aerian organice
Apărare antiaeriană Nu sunt
Pictogramele pentru
Element de legătură în sprijin unitatea de recunoaştere,
artilerie terestră, aviaţia cu
prin foc aerian şi naval elicoptere şi navală
(ANGLICO) reprezintă pictograma
pentru ANGLICO
Amfibiu Nu sunt
NECLASIFICAT
56 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
Folosită de obicei împreună
cu pictograma pentru RE.
Cu spaţiu mărit între litere
Analiză
Antitanc/Antiblindate Nu sunt
Poate fi folosită împreună

PSYOPS
Antenă de transmisie radio-tv
Transmisie operaţii
psihologice
Sprijin la nivel corp de armată Nu sunt

cu pictograma pentru RE
Goniometrie
Goniometrie RE
NECLASIFICAT
57 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
Comandament sau element al

Nu sunt
comandamentului
Infanterie Nu sunt

Interceptare
(găsire şi înregistrare)
Interceptare RE

Bruiaj
Bruiaj RE
Sistem principal de armament Nu sunt
NECLASIFICAT
58 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
Servicii medicale Nu sunt
Nu sunt
Clădire tratament medical
Unitate motorizată
O unitate echipată cu mijloace
de transport complet motori-
zate, cu ajutorul căreia tot
Nu sunt
efectivul, armamentul sau
echipamentul pot fi deplasate
în acelaşi timp fără asistenţă
din partea altor surse
Recunoaştere
O misiune întreprinsă pentru a
obţine prin observare vizuală
sau alte metode de detectare,
informaţii despre activităţile şi
resursele inamicului sau
potenţialului inamic, sau Nu sunt
pentru a securiza date ce
privesc caracteristicile meteo,
hidrografice sau geografice ale
unei zone anume.
Notă: este cunoscută şi sub
denumirea de „cercetare”
NECLASIFICAT
59 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.

Cercetare (Recunoaştere)
Cercetare RE
Transmisiuni/Comunicaţii Nu sunt
Când este folosit împreună

comandament, atunci pt
Aprovizionare Servicii se va folosi
termenul Comandament şi
Servicii
Nu sunt
Notă: Prezentele Notă: Se va

pictograme sunt de utiliza aceeaşi
asemenea folosite poziţionare Clasele de provizii necesită
pentru a crea punctele pentru utilizarea pictogramei
de aprovizionare. A se pictograma pentru aprovizionare
Clase NATO de provizii
consulta capitolul V, pentru împreună cu pictogramele
Semne convenţionale aprovizionare, pentru fiecare tip de clasă
pentru măsurile de ca în exemplele sau subclasă
control pentru
aprovizionare
NECLASIFICAT
60 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
Clasa I Pentru reprezentarea
Acei itemi care sunt consumaţi pictogramei pentru Clasa I
de personal sau animale într-o se solicită utilizarea
cantitate aproximativ pictogramei pentru
uniformă, indiferent de aprovizionare împreună cu
schimbările locale ale pictograma numărului
condiţiilor luptei sau ale roman I pentru a reprezenta
terenului întreaga clasă I
Pentru reprezentarea
pictogramei pentru Clasa II
Clasa II se solicită utilizarea
Provizii pentru care alocarea pictogramei pentru
este stabilită pe tabele de aprovizionare împreună cu
organizare şi echipament pictograma numărului
roman I pentru a reprezenta
întreaga clasă II
Clasa III Pentru reprezentarea
Carburanţi şi lubrifianţi (POL) pictogramei pentru Clasa I
Carburanţi şi lubrifianţi folosiţi se solicită utilizarea
în toate scopurile, exceptând pictogramei pentru
operarea unei aeronave pentru aprovizionare împreună cu
armament, cum ar fi la pictograma POL
aruncătorul de flăcări
Clasa IV
Provizii pentru care nu sunt
alocate fonduri pe baza unor Pentru reprezentarea
tabele aprobate pentru livrare. pictogramei pentru Clasa
De obicei, aceste provizii IV se solicită utilizarea
includ materiale pentru pictogramei pentru
fortificare şi construcţii, aprovizionare împreună cu
precum şi cantităţi pictograma numărului
suplimentare de itemi identici roman I pentru a reprezenta
celor autorizaţi de livrarea întreaga clasă IV
iniţială (Clasa II), cum ar fi
vehicule suplimentare
pictogramei pentru Clasa I
Clasa V - Muniţie
se solicită utilizarea
Muniţie, explozivi şi agenţi
pictogramei pentru
chimici de toate tipurile
aprovizionare împreună cu
pictograma muniţiei
Clase multiple de aprovizionare Pentru reprezentarea
pictogramei pentru Clasele
multiple de aprovizionare
se solicită utilizarea
pictogramei pentru
pictograma numărului
roman al claselor de
NECLASIFICAT
61 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
aprovizionare
pictogramei Toate clasele
de aprovizionare se solicită
Toate clasele de aprovizionare utilizarea pictogramei
pentru aprovizionare
împreună cu pictograma
ALL
Clasele US de aprovizionare
Notă: A se consulta STANAG 2961, Clasele de aprovizionare din Forţele Terestre ale NATO.
Include şi alte sisteme de desemnare a claselor de aprovizionare pentru a face o comparaţie cu cele
americane (ca mai jos)
pictogramei Clasa I –
alimente se solicită
Clasa I (Clasa NATO I)
utilizarea pictogramei
alimente
pentru alimente
pictogramei Clasa I –
îmbrăcăminte şi echipament
Clasa II (Clasa NATO II) se solicită utilizarea
îmbrăcăminte şi echipament pictogramei pentru
pictograma pentru şeful
intendenţei
pictogramei Clasa III se
Clasa III (Clasa NATO III) solicită utilizarea
carburanţi şi lubrifianţi (POL) pictogramei pentru
pictograma POL
pictogramei Clasa IV -
construcţii se solicită
Clasa IV (Clasa NATO IV)
materiale de construcţie
împreună cu pictograma de
geniu
pictogramei Clasa V se
Clasa V (Clasa NATO V) solicită utilizarea
muniţie pictogramei pentru
pictograma pentru muniţie
NECLASIFICAT
62 din 391
NECLASIFICAT
chenarului.
pictogramei Clasa I – cereri
personale se solicită
Clasa VI (Clasa NATO I) nevoi
personale
pentru cereri personale
pictogramei Clasa II –
tehnică de luptă şi
echipamente se solicită
Clasa VII (Clasa NATO II)
tehnică de luptă şi echipamente
pentru tehnica de luptă şi
echipamente
pictogramei Clasa II se
solicită utilizarea
Clasa VIII (Clasa NATO II)
pictogramei pentru
materiale medicale
pictograma pentru materiale
medicale
pictogramei Clasa II – piese
de schimb se solicită
Clasa IX (Clasa NATO II)
piese de schimb
pentru piese de schimb
pictogramei Clasa IV –
itemi non-standard se
Clasa X (Clasa NATO IV) solicită utilizarea
itemi non-standard pictogramei pentru
pictograma pentru relaţii
civile
Sprijin la nivel teatru de
operaţii / eşaloane peste corpul Nu sunt
de armată
8. Modificatorii din sectorul 1

NECLASIFICAT
63 din 391
NECLASIFICAT
0310. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 3.2.7.) ilustrează informaţiile suplimentare
adecvate pictogramei. Tabelul nr. 3.2.5. cuprinde modificatorii utilizaţi în reprezentarea semnelor
convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, modificatori înscrişi în sectorul 1 al câmpului
A al semnului convenţional.
Figura nr. 3.2.7. Poziţia modificatorilor din sectorul 1

Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1
Aeromobil/desant aerian
Nu sunt
(doar SUA)
Zonă AREA Nu sunt
De obicei utilizată cu
pictograma aviaţiei
Atac A
Aviaţie de atac
pictograma pentru apărarea
CBRN
Biologic B
Apărare CBRN biologică
Graniţă BOR Nu sunt
pictograma pentru geniu
Poduri mobile
Poduri mobile de geniu
NECLASIFICAT
64 din 391
NECLASIFICAT

pictograma pentru apărarea
CBRN
Chimic C
Apărare CBRN chimică
Siguranţă nemijlocită şi
apărare apropiată
O unitate care asigură CLP Nu sunt
protecţie suplimentară
persoanelor importante
Luptă CBT Nu sunt
Comandă şi control C2 Nu sunt
Trebuie utilizată împreună

comunicaţii
Pachet de comunicaţii în caz
de situaţii neprevăzute CCP
Pachet de comunicaţii în caz
de situaţii neprevăzute
Construcţii CONST Nu sunt
De regulă, utilizată
Comunicaţii transculturale CCC PSYOPS
Utilizată întotdeauna
Poliţie militară
Control mulţime şi revolte CRC
Poliţia militară - control
mulţime şi revolte
Decontaminare Nu sunt
Procesul de realizare a D
siguranţei unei persoane,
obiect sau suprafeţe, prin
absorbţie, distrugere,
neutralizare, făcând
NECLASIFICAT
65 din 391
NECLASIFICAT

inofensivi sau înlăturând
agenţii chimici sau biologici,
sau prin înlăturarea
materialului radioactiv,
aderent (la) sau în jurul
obiectivului protejat
Arest DET Nu sunt
De obicei utilizată împreună

cu pictograma PSYOPS
Comunicaţii directe
Operaţii psihologice –
Comunicaţii directe
Scufundări
Scafandri EOD
Câine
DOG
Câine de Poliţia militară
Foraj Nu sunt
Nu sunt
Electro-optic EO
Întărit ENH Nu sunt
Neutralizarea/distrugerea
muniţiei/dispozitivelor EOD Nu sunt
explozive
NECLASIFICAT
66 din 391
NECLASIFICAT

Centru de conducere a
focului
Componentă a unui punct de
comandă constituită din
personal şi armament pentru
executarea focului şi FDC Nu sunt
realizarea comunicaţiilor, cu
ajutorul căruia comandantul
exercită dirijarea şi/sau
conducerea focului.
Forţă F Nu sunt
Înaintat FWD Nu sunt
Modul staţie terestră GSM Nu sunt

cu pictograma amfibiu
Sprijin la aterizare/debarcare LS
Sprijin la debarcare
comunicaţii
Nod de reţea LEN
Mentenanţă
Mentenanţă Aviaţie
Meteo MET
Artilerie terestră - meteo
Contramăsuri mine MCM Nu sunt
NECLASIFICAT
67 din 391
NECLASIFICAT

Rachete
Mentenanţă rachete
Nu sunt
Consiliere şi sprijin (mobil)

comunicaţii
Abonat echipament mobil MSE
Sprijin mobilitate MS Nu sunt
Centru de control al
deplasării
O organizaţie responsabilă
pentru planificarea,
direcţionarea, programarea MCC Nu sunt
şi controlul transportului
personalului şi materialelor
pe liniile de comunicare
Nu sunt
Multinaţional MN
Unitate multinaţională
specializată MSU Nu sunt

cu pictograma Artilerie
Terestră
Aruncător de proiectile
reactive/lansator multiplu de
rachete
Artilerie terestră - Aruncător
multiplu de rachete
Tipuri/structuri medicale Întotdeauna utilizat
NATO împreună cu semnul
convenţional pt structurile
1 2 de tratament medical
3 4
Structură medicală NATO
NECLASIFICAT
68 din 391
NECLASIFICAT

de tratament de tip 1
Naval
Structuri de geniu ale
forţelor navale
cu pictograma Comunicaţii/
transmisiuni
Centru noduri de reţea NC
Centru nodal comunicaţii

Utilizată de obicei împreună
cu pictograma Apărare
CBRN
Nuclear N
Apărare CBRN nucleară
Operaţii OPS Nu sunt
Radar
Radar Artilerie terestră

Utilizată de obicei împreună
cu pictograma Apărare
CBRN
Radiologic RAD
Apărarea CBRN radiologică

Folosirea de avioane,
ambarcaţiuni de suprafaţă,
submarine, echipe şi
echipament de salvare
specializate pentru a căuta şi
SAR Nu sunt
salva personal în zone
terestre calamitate sau pe
mare
Securitate SEC Nu sunt
NECLASIFICAT
69 din 391
NECLASIFICAT

Senzor
Senzor colectare informaţii
militare
transmisiuni
Modul de control al
senzorului SCM
Modul de control al
senzorului colectare
informaţii militare
Supravegherea De obicei utilizată împreună
semnalelor electromagnetice cu pictograma colectare
Termen generic pentru a informaţii militare
descrie informaţiile
rezultate din ascultarea
comunicaţiilor sau a
mesajelor electronice;
termenul este utilizat când
nu este necesară Cercetarea
diferenţierea acestor tipuri semnalelor electromagnetice
de informaţii sau când se – colectarea informaţiilor
descrie fuziunea celor două militare
tipuri
transmisiuni
Modul de comunicaţii şi
informatică SSS
Modul de comunicaţii şi
informatică
cu pictograma Artilerie
Terestră
Lansator singular de rachete
Artilerie terestră – Lansator

singular rachete
Fum S Nu sunt
Lunetist
NECLASIFICAT
70 din 391
NECLASIFICAT

Lunetist Infanterie
cu pictograma senzor
Cercetare prin sunet / senzor
acustic SDR
Senzor acustic
De obicei se utilizează
Poliţia Militară
Structuri dotate cu armament
şi care întrebuinţează tactici SWAT
speciale
Poliţia militară – structuri
dotate cu armament şi care
întrebuinţează tactici
speciale
Asigurare topografică
Artilerie terestră – asigurare
topografică
Exploatare tactică TE Nu sunt
Descoperirea, identificarea
şi localizarea ţintelor TA Nu sunt
Topografie Nu sunt
Utilităţi U Nu sunt
Imagini video(cameră video)
Cameră pentru luptă

0311. - Modificatorii din sectorul 2 (figura nr. 3.2.8.) ilustrează informaţiile modificatoare
de semn. Tabelul nr. 3.2.6. cuprinde pictogramele utilizate în reprezentarea semnelor convenţionale
NECLASIFICAT
71 din 391
NECLASIFICAT
pentru unităţile din domeniul terestru, pictograme înscrise în sectorul 2 al câmpului A al semnului
convenţional.
Figura nr. 3.2.8. Poziţia pictogramelor în sectorul 2

Aeropurtat/aeromobil
Adjectiv folosit pentru a defini
trupe special antrenate pentru a
executa operaţii fie prin Nu sunt
paraşutare, fie prin debarcare
după aterizare, în urma unei
deplasări pe calea aerului
Arctic Nu sunt
Reparaţia tehnicii de luptă pe Trebuie folosită împreună

timpul ducerii acţiunilor cu pictograma pentru
Reparaţie esenţială, care poate fi mentenanţă
improvizată, efectuată rapid în
condiţiile luptei, pentru ca BDR
tehnica avariată sau scoasă din
funcţiune să se poată înapoia Reparaţia tehnicii de luptă
pe timpul ducerii
temporar în serviciu acţiunilor
Echipat cu bicicletă Nu sunt
Întotdeauna folosită
pentru servicii medicale şi
este aliniată în partea
dreaptă a liniei centrale
Staţionare răniţi CS
Unitate medicală
staţionare răniţi
NECLASIFICAT
72 din 391
NECLASIFICAT

De obicei utilizată
pentru mine
Deminare CLR
Deminare
De obicei folosită
pentru UAV
Rază apropiată CR
Vehicul teleghidat cu rază
scurtă
De obicei folosită împre-
ună cu pictograma pentru
sistemele teleghidate
Control
Control UAV
Utilizat ca modificator
sectorul 2 când literele
C.B.R.N. sunt folosite ca
modificatori pentru
Decontaminare D sectorul 1
Decontaminare chimică
De obicei folosită cu
pictograma pentru geniu
Demolare DEM
Demolare geniu
De obicei folosită
Stomatologie D dreaptă a liniei centrale
Stomatologie
NECLASIFICAT
73 din 391
NECLASIFICAT

Utilizat în mod normal cu
pictograma pt comunicaţii
Digital DIG
Comunicaţii digitale
Trebuie utilizat împreună
comunicaţii
Sistem întărit de detectare şi
localizare (EPLRS)
Sistem întărit de detectare

şi localizare
pictograma pentru CBRN
Echipament şi modificatorul pentru
Toate articolele neconsumabile decontaminare
necesare pentru a înzestra/echipa E
o persoană sau o structură
Echipament
Greu H
Scafandri grei (de mare
adâncime)
A se consulta altitudini
multiple
Altitudine mare HA
pictograma pt transport
Intermodal
Transport intermodal
De obicei folosită
Terapie intensivă IC dreaptă a liniei centrale
Terapie intensivă
NECLASIFICAT
74 din 391
NECLASIFICAT

Uşor L Nu sunt
Laborator LAB Nu sunt
De obicei folosită
împreună cu pictograma pt
sistemele teleghidate
Lansator
Lansator UAV
Rază mare de acţiune

(Bătaie mare) LR Nu sunt
Altitudine mică LA multiple
Mediu M Nu sunt
Altitudine medie MA multiple
Rază medie de acţiune

(Bătaie medie) MR Nu sunt
Baza pictogramei trebuie

să atingă sau să fie
Montan
aproape de linia de jos a
chenarului (vezi mai jos)
NECLASIFICAT
75 din 391
NECLASIFICAT

Pictograma pentru
altitudini multiple
utilizează o combinaţie
Altitudini multiple H/MA dintre pictogramele pentru
altitudini. Notă: exemplul
dat reprezintă altitudine
mare către medie
pictograma pentru
comunicaţii
Canale multiple MC
Canale multiple
comunicaţii
pictograma pentru artilerie
şi modificatorul pentru
Optic OPT achiziţionarea unei ţinte
Animale de povară Nu sunt
De obicei folosită
Coordonarea evacuării
pacienţilor PEC pentru servicii medicale şi
dreaptă a liniei centrale.
Utilizat în mod obligatoriu
Întreţinere preventivă PM mentenanţă
De obicei folosită
Psihologic P pentru servicii medicale şi
pictograma pentru
comunicaţii
Rază directă de acţiune pentru
radio releu
Vizibilitate directă pentru

radio releu
NECLASIFICAT
76 din 391
NECLASIFICAT

Cale ferată Nu sunt
De obicei folosită
Revenire/întoarcere (pt UAV) pentru sistemele
În operaţiuni aeriene, acea fază a teleghidate
misiunii ce implică întoarcerea
unui avion la bază
Revenire UAV
Recuperare (mentenanţă)
În operaţii de mentenanţă pe
câmpul de luptă, extragerea
vehiculelor abandonate, care nu
Nu sunt
mai funcţionează sau sunt
imobilizate şi, dacă este cazul,
depozitarea lor într-un punct de
mentenanţă
De obicei folosită
Centru de coordonare a acţiunilor este aliniată în partea
de salvare RCC dreaptă a liniei centrale
Riveran Nu sunt

pictograma pentru
comunicaţii
Canal unic SC
Canal singular
Rază scurtă de acţiune

(Bătaie mică) SR Nu sunt
Pe schi Nu sunt
NECLASIFICAT
77 din 391
NECLASIFICAT

Strategic STR Nu sunt
Sprijin SPT Nu sunt
Tactic TAC Nu sunt
Tractat Nu sunt

pictograma pentru CBRN
şi modificatorul pentru
decontaminare
Trupe T
Trupe decontaminare
CBRN
pictograma pentru aviaţia
cu avioane sau pentru
aviaţia cu elicoptere
Decolare sau aterizare pe
verticală sau pe distanţe scurte VSTOL
(VSTOL)
Decolare sau aterizare pe
verticală sau pe distanţe
scurte
De obicei folosită
Veterinar V
Medic veterinar
Pe roţi Nu sunt
10. Amplificatori eşalon (Câmp B)

NECLASIFICAT
78 din 391
NECLASIFICAT
0312. - Eşaloanele reprezintă nivele separate de comandă. Comparativ cu un regiment, o

divizie reprezintă un eşalon superior iar un batalion este un eşalon inferior. În tabelul nr. 3.2.7. sunt
prezentaţi amplificatorii pentru eşaloane. În anexa nr. 1 sunt prezentaţi prin comparaţie, indicatorii
pentru unitate/formaţiune, utilizaţi în forţele terestre ale statelor membre NATO.
Tabelul nr. 3.2.7. Câmp B: Eşalon
Eşalon Semn convenţional
1
Echipă /Echipaj Ø
Grupă 2 ●
3
Secţie ●●
Pluton 4/Detaşament ●●●
5
Companie |
6
Batalion ||
7 8
Regiment /Grup |||
9
Brigadă x
10
Divizie xx
Corp de armată 11 xxx
Armată 12 xxxx
13
Grup de armate xxxxx
14
Teatru xxxxxx
Note:
Echipă1: Cea mai mică formaţiune militară
Grupă2: O formaţiune mai mare decât o echipă, dar mai mică decât o secţie
Secţie3: O formaţiune mai mare decât o grupă, dar mai mică decât un pluton
Pluton4: O formaţiune mai mare decât o secţie, dar mai mică decât o companie
Companie5: O formaţiune mai mare decât un pluton, dar mai mică decât un batalion. O unitate
formată din două sau mai multe plutoane, de obicei de acelaşi tip, cu un mic element de comandă şi
o capacitate limitată pentru sprijin propriu.
Batalion6: O formaţiune mai mare decât o companie, dar mai mică decât un regiment. O unitate
formată din două sau mai multe companii, baterii sau alte subunităţi de mărime corespunzătoare şi
un comandament
Regiment7: O formaţiune mai mare decât un batalion, dar mai mică decât o brigadă
Grup8: O unitate flexibilă administrativă şi tactică compusă fie din două sau mai multe batalioane,
fie din două sau mai multe escadrile. Termenul se aplică şi unităţilor de sprijin luptă sau de sprijin
logistic
Brigadă9: O formaţiune mai mare decât un regiment, dar mai mică decât o divizie
Divizie10: O unitate / formaţiune administrativă şi tactică care are în componenţa proprie genurile de
armă şi serviciile necesare pentru ducerea luptei, mai mare decât un regiment / brigadă şi mai mică
decât un corp de armată
Corp de armată11: O formaţiune mai mare decât o divizie, dar mai mică decât o armată sau un grup
de armate. De obicei, constă în două sau mai multe divizii împreună cu genurile de armă şi
serviciile de sprijin
Armată12: O formaţiune mai mare decât un corp de armată, dar mai mică decât un grup de armate.
De obicei, constă în două sau mai multe corpuri de armate
Grup de armate13: Cea mai mare formaţiune a forţelor terestre, cuprinzând de obicei două sau mai
multe armate sau corpuri de armată având o comandă unică
Teatru14: Un teatru este o zonă geografică extinsă definită de Comandantul Suprem Aliat pentru
Operaţii (SACEUR), care include şi delimitează zona de operaţii întrunite (JOA), zonă în care se
desfăşoară acţiuni de nivel strategic şi operativ cu scopul de a sprijini misiunea Comandantului
Forţei Întrunite (JFC) (AJP-3)
NECLASIFICAT
79 din 391
NECLASIFICAT
11. Gruparea de forţe (Câmp B)

0313. - (1) O grupare de forţe poate fi formată dintr-o unitate sau mai multe unităţi, o structură
sau o anumită zonă aflată sub comanda unei singure persoane.
(2) Întrucât această structură nu are corespondent cu alte eşaloane existente este reprezentată
prin ++, ca semn convenţional pentru eşalon (a se consulta tabelul nr. 3.28.).
Tabelul nr. 3.2.8. Comandament ca eşalon
GRUPARE ++ Nu sunt
12. Amplificator grupare operaţională de forţe (câmp D)

0314. - O grupare operaţională de forţe este o grupare temporară de unităţi, sub comandă
unică, constituită în vederea executării unei operaţiuni sau misiuni specifice sau o structură
nepermanentă de unităţi, sub comandă unică, constituită în vederea îndeplinirii unei anumite sarcini
specifice permanente (a se consulta tabelul nr. 3.2.9.).
Tabelul nr. 3.2.9. Unitate operativă
Grupare
operaţională de Nu sunt
forţe
13. Amplificatori „întărit”, „redus” sau „întărit şi redus” (Câmp F)

0315. - Aceste pictograme sunt utilizate la nivel de divizie sau mai jos. Pictograma întărită +
indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost întărită de către capabilitatea unei alte unităţi.
Pictograma redusă – indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost redusă prin
detaşarea/desprinderea uneia sau a mai multor unităţi. Dacă o unitate a fost şi întărită şi redusă,
atunci este folosită pictograma ± (conform tabelului nr. 3.2.10.).
Tabelul nr. 3.2.10. Amplificatori întăriţi, reduşi sau întăriţi şi reduşi
Întărit + Nu sunt
Redus - Nu sunt
NECLASIFICAT
80 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.10. Amplificatori întăriţi, reduşi sau întăriţi şi reduşi

Întărit şi redus ± Nu sunt
14. Denumirea comandamentelor C2 (Câmpul AA)

0316. - Aceste comandamente sunt indicate prin denumire, cum ar fi Comandamentul Aliat
pentru Operaţii, Comandamentul Aliat pentru Transformare etc. (conform tabelului nr. 3.2.11.)
Tabelul nr. 3.2.11. Denumirea comandamentelor C2
Comandamentul corpului de reacţie

rapidă aliat din Europa ARRC Nu sunt
Forţa internaţională de asistenţă

pentru securitate ISAF Nu sunt
Multinaţional MN Nu sunt
15. Elemente de comandament (Câmpul AH)/indicator pentru puncte de comandă

0317. - Acestea sunt exemple de denumiri pentru elementele de comandament (conform
tabelului nr. 3.2.12.).
Punct de comandă pentru atac/asalt ASLT Nu sunt
Grup de comandă CMD Nu sunt
Punct de comandă înaintat FWD Nu sunt
Punct de comandă principal MAIN Nu sunt
Punct de comandă în spate REAR Nu sunt
NECLASIFICAT
81 din 391
NECLASIFICAT

Punct de comandă tactic TAC Nu sunt
Centrul de operaţii tactice TOC Nu sunt
16. Semne convenţionale pentru poziţionarea unităţii

0318. - (1) Semnul convenţional pentru unitate, reprezentat în interiorul chenarului, indică
domeniul general de care aparţine unitatea. Pentru a indica poziţia precisă sau pentru a reduce
ambiguitatea privind poziţionarea într-o zonă cu mai multe unităţi, o linie (fără săgeată) pleacă din
centru liniei de jos a chenarului către poziţia unităţii reprezentate - câmp Q. Linia poate fi
prelungită, în funcţie de cerinţe pentru a indica direcţia de deplasare. Dacă o grupare de unităţi (sau
elemente de infrastructură), altele decât un comandament se află într-o anumită poziţie, gruparea de
semne convenţionale poate fi cuprinsă într-o acoladă, iar poziţia exactă indicată printr-o linie care
pleacă din centrul acoladei (figura nr. 3.2.9.).
Figura nr. 3.2.9. Reprezentarea mai multor unităţi printr-un singur semn convenţional
(2) Semnele convenţionale pentru comandamente conţin o linie verticală (hampa steagului)
reprezentată din colţul stânga-jos, câmpul „S”. Această linie poate fi prelungită şi orientată, în
funcţie de cerinţe, pentru a indica poziţia sau direcţia de deplasare a unităţii. Dacă într-o singură
poziţie se află mai multe comandamente, acestea pot fi pe aceeaşi linie (hampa). Comandamentele
eşaloanelor sunt reprezentate într-o ordine ierarhică, începând cu eşalonul cel mai înalt, urmat în
ordine descrescătoare de eşaloanele aflate pe nivele următoare. (conform Figurii nr. 3.2.10.).
NECLASIFICAT
82 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.2.10. Poziţionarea comandamentelor multiple
17. Pictograme în sectorul principal pentru un individ sau o organizaţie

0319. - Aceste pictograme reprezintă persoane şi organizaţii civile. Pictogramele în sectorul
principal de obicei reflectă funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot să
avea şi rol de modificatori. În tabelul nr. 3.2.13. de mai jos sunt cuprinse pictogramele de utilizat în
cazul semnelor convenţionale pentru organizaţiile şi persoanele din domeniul terestru, amplasate în
sectorul principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi
reprezentată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult din zona destinată sectorului principal. Totuşi, în
unele cazuri pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorul să aibă loc suficient pentru a fi
recunoscuţi mai uşor sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă.
Tabelul nr. 3.2.13. Pictograme în sectorul principal

Poliţia civilă Nu sunt
Protecţia mediului Nu sunt
Nu sunt
Organizaţie guvernamentală GO
Forţă de securitate internă ISF Nu sunt
Individ Nu sunt
NECLASIFICAT
83 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.13. Pictograme în sectorul principal

Organizaţie sau grup Nu sunt
Uciderea victimei Nu sunt
Uciderea victimelor Nu sunt
Victimă a unei tentative de ucidere Nu sunt
Spion SPY Nu sunt
18. Modificatori din Sectorul 1

0320. - Modificatorii din sectorul 1 oferă informaţii suplimentare pictogramei. În tabelul
nr. 3.2.14. sunt cuprinşi modificatorii de utilizat în cazul semnelor convenţionale pentru
organizaţiile şi persoanele din mediul terestru, în sectorul principal al câmpului A al semnului
convenţional.
Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1

Tipuri de victime ucise – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru victimă ucisă sau victime ucise
Asasinare AS
Victimă a unei asasinări
Execuţie (ucidere) EX
Victimă a execuţiei
(ucidere din culpă)
Victime ale unei crime MU

Victime ale unei crime
Victime ale unor activităţi criminale – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru individ sau
NECLASIFICAT
84 din 391
NECLASIFICAT

Deturnare H
Victimă a unei deturnări
Răpire K
Victimă a unei răpiri
Piraterie PI
Victime ale piraţilor
Viol RA
Victimă a violului
Următorii modificatori sunt de obicei utilizaţi împreună cu o altă pictogramă pentru individ sau
organizaţie
Persoană/e
Dislocată/e,
Refugiată/ţi şi DPRE Persoană (e)
Dislocată(e)
Evacuată/ţi Refugiată(ţi) şi
Evacuată(ţi)
Luptător/i străin/i
FF
Luptător străin
Membru al bandei GANG

Bandă
Organizaţie guvernamentală GO Nu sunt
Poate fi utilizată ca
modificator sectorul 2,
cât este utilizată cu un
modificator sectorul 1
Conducător sau conducere LDR
Conducător terorişti
NECLASIFICAT
85 din 391
NECLASIFICAT

Membru al unei organizaţii

nonguvernamentale sau NGO
organizaţie nonguvernamentală Organizaţie
non-guvernamentală
Recrut recrutat obligatoriu C

Recrutat obligatoriu
pentru o organizaţie
Recrut voluntar W
Recrut voluntar
Persoană religioasă sau

organizaţie religioasă REL
Organizaţie religioasă
Individ sau organizaţie ţintit/ă TGT

Individ luat în vizor
Terorist sau organizaţie

teroristă TER
Organizaţie teroristă
19. Modificatori sectorul 2

0321. - Modificatorii din sectorul 2 reprezintă, de asemenea, informaţii privind pictograma
semnului convenţional. În prezentul manual nu sunt prezentaţi astfel de modificatori.
SECŢIUNEA a 3-a
Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru
1. Generalităţi
0322. - (1) Prezenta secţiune cuprinde un standard unic de elaborare a semnelor convenţionale
pentru reprezentarea armamentului şi a tehnicii de luptă din domeniul terestru.
(2) Armamentul şi tehnica de luptă sunt itemi indispensabili, necesari pentru a înzestra sau
echipa un individ sau o structură. În această secţiune, este oferită o gamă variată de pictograme
pentru armamentul şi tehnica de luptă din domeniul terestru şi o metodă standard pentru a construi
NECLASIFICAT
86 din 391
NECLASIFICAT
semnele convenţionale. Odată ce utilizatorul se familiarizează cu regulile de bază, acesta poate

elabora orice semn convenţional pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii de luptă, ţinând cont
de regulile respective. Semnele convenţionale din prezenta secţiune sunt adecvate reprezentării, în
special, a inamicului. Se va evita, pe cât posibil, utilizarea altor semne convenţionale, care diferă de
cele din prezenta publicaţie. Dacă este necesară utilizarea unui nou semn convenţional, acesta va fi
explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că în cazul utilizării sistemelor electronice, ar
putea exista dificultăţi în recunoaşterea acestuia.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente

0323. - Semnul convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din
domeniul terestru este compus din chenar, fond (culoare), pictogramă şi text sau amplificator grafic
(figura nr. 3.3.1.). (A se consulta tabelul nr. 3.3.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semne
pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente). Pictogramele şi modificatorii pentru sunt
reprezentate diferit pentru sistemele de armament şi vehicule. Majoritatea pictogramelor
completează în întregime chenarul, iar modificatorul pentru mărime face parte din pictogramă,
localizat de regulă în sectorul principal. Mobilitatea este reprezentată în afara chenarului ca un
amplificator grafic. Există şi pictograme care respectă şablonul stabilit în capitolul I.
Figura nr. 3.3.1. Compunerea semnului convenţional pentru armament,

tehnică de luptă şi echipamente
Tabelul nr. 3.3.1. Crearea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi
echipamente în chenar
Alege chenarul în funcţie de

Pasul 1.
identitatea standard
NECLASIFICAT
87 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.3.1. Crearea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi
echipamente în chenar
TRUPE
PROPRII/
ALIATE
Formele chenarului şi identitatea standard pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente

din domeniul terestru
Alege şi adaugă
Pasul 2. pictograma pentru
sectorul principal
Alege şi adaugă un
Pasul 3.
modificator
Alege şi adaugă un
Pasul 4. amplificator grafic de
mobilitate
3. Pictogramă, modificator şi amplificator pentru reprezentarea armamentului, tehnicii

de luptă şi echipamentelor
0324. - (1) În figura nr. 3.3.2. este reprezentată poziţia câmpurilor de informaţii în jurul
chenarului semnului convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele forţelor
proprii din domeniul terestru. Locul modificatorului este acelaşi indiferent de forma chenarului sau
a identităţii standard.
Figura nr. 3.3.2. Pictogramă, modificator şi amplificator, câmpuri pentru

armament, tehnică de luptă şi echipamente
0325. - Tabelul nr. 3.3.2. oferă o descriere a câmpurilor fiecărui semn convenţional pentru
armament, tehnică de luptă şi echipamente, aşa cum se arată în figura nr. 3.3.2.
NECLASIFICAT
88 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.3.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei,

modificatorului şi amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru armament, tehnică
de luptă şi echipamente
Text/
Semnul convenţional de bază pentru echipament
A Pictogramă care poate include modificatorii pentru Ambele
capabilităţi sau mărime
C Cantitate Stabileşte numărul de itemi prezenţi Text
Comentariile de stat Text liber. Poate fi folosit de către statul major
G Text
major pentru informaţiile solicitate de către comandant
Text liber. Orice informaţie suplimentară care nu
H Informaţii suplimentare Text
este cuprinsă în alte câmpuri
Gradul de încredere care poate fi amplasat
deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn
convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a
unui număr format din “încrederea în sursă” şi
„credibilitatea informaţiei”
Încrederea în sursă:
A. foarte sigură
J Evaluarea D. considerată, de regulă, nesigură Text
E. nesigură
F. gradul de siguranţă nu poate fi evaluat.
1. confirmată de alte surse
4. îndoielnică
5.improbabilă/neverosimilă
Eficienţa unităţii sau a echipamentului descris
1. complet operaţional
K Capacitatea de luptă 2. substanţial operaţional Text
3. puţin operaţional
4. neoperaţional
Identifică o semnătură electronică detectabilă „!”
L Semnătură echipament Text
pentru echipamentele ostile
Numărul sau titlul comandamentului eşalonului
M Unitate superioară Text
superior al echipamentului reprezentat
Identificare amic-inamic
P (IFF)/ Caracteristică de Modalităţi şi coduri de identificare IFF/SIF. Text
identificare selectivă (SIF)
Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau
Săgeată pentru direcţia
planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis
Q de deplasare/Indicator Grafică
sau care va fi construit, exceptând
loc neafişat
comandamentele
R Reprezentare grafică a mobilităţii semnului
Indicator mobilitate Grafică
convenţional
T Denumire unică Text
un anumit model de echipament (număr)
NECLASIFICAT
89 din 391
NECLASIFICAT
Text/
Identifică denumirea unică (ex: AH-64 pentru
V Tip de tehnică Text
elicopter de atac)
Un titlu alfanumeric prin care se identifică
grupul/câmpul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA)
sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră
este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ
= ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul
pentru timpul local şi LUN = abrevierea din
primele trei litere pentru reprezentarea lunii,
W Câmp dată/oră urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două Text
În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre
SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul
local şi după minute.
În sistemul
Înălţimea/adâncimea la care se află echipamentul NATO se
X Altitudine/Adâncime utilizează
sau tehnica faţă de sol, exprimată în metri. picioare
(feet)
Latitudine şi longitudine; coordonate
Y Localizare Text
rectangulare
Z Viteză Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
Indicator pentru atac
AB Indică faptul că echipamentul este unul fals Grafică
fals/lucrare falsă
Cod din trei litere care indică ţara de origine a
unităţii. În timpul operaţiilor de răspuns la criză,
AC Indicator Ţară acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau Text
grupări. (Numele facţiunilor, grupărilor trebuie
scris în clar conform STANAG 1059).
AD Tip platformă ELNOT sau CENOT
Timp demontare
AE Timp demontare echipament în minute Text
echipament
Exemplu: Patriot pentru lansatorul de rachete de
AF Identificator comun Text
antiaeriană
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) în cazul

semnelor convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi din domeniul terestru
0326. - (1) Majoritatea semnelor convenţionale pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii
de luptă din domeniul terestru sunt pictograme care ocupă întreaga suprafaţă a chenarului, conform
Figurii nr. 3.3.3.
NECLASIFICAT
90 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.3.3. Poziţionarea pictogramei în cazul pictogramelor care ocupă toată suprafaţa
chenarului
(2) Totuşi, se intenţionează ca pe viitor, pentru semnele convenţionale pentru reprezentarea
echipamentului din domeniul terestru să se utilizeze octogonul conform descrierii din capitolul I,
paragraful 0120, ca bază pentru poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor. Vezi figura nr. 3.3.4.
TRUPE PROPRII/ALIATE
Figura nr. 3.3.4. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor în cazul semnelor convenţionale

pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente din domeniul terestru
5. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipament

0327. - (1) În tabelul nr. 3.3.3. sunt prezentate tipurile de echipament şi tehnică de luptă de
folosit în câmpul A al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă. Majoritatea
pictogramelor pentru echipament încarcă tot chenarul. Totuşi, există şi excepţii şi în aceste cazuri,
pictogramele vor fi amplasate în sectorul principal (figura nr. 3.3.5.). Chenarele pentru forţele
proprii/aliate (cercuri) sunt utilizate în tabelul nr. 3.3.3. doar pentru a ilustra poziţia din chenar a
pictogramelor pentru echipament şi tehnică de luptă. Forma adecvată a chenarului pentru
echipamentul de reprezentat va fi stabilită în practică.
NECLASIFICAT
91 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.3.5. Pictograme care ating marginile chenarului şi pictogramele din sectorul principal
Tabelul nr. 3.3.3. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipamente
Pictogramă/
Tip de echipament Pictogramă cu Poziţie Observaţii
modificator
Sisteme de armament
Sisteme de armament
Notă: Utilizarea
segmentului indică un
sistem de armament
Puşcă
Puşcă Nu sunt
Puşcă care execută foc cu

Nu sunt
foc
Puşcă semiautomată Nu sunt
Puşcă automată Nu sunt

Mitraliere
Mitralieră Nu sunt
Mitralieră de calibru mic Nu sunt

Mitralieră de calibru
Nu sunt
mediu
Mitralieră de calibru mare Nu sunt
Aruncător de grenade
Aruncător de grenade
Notă: Utilizarea unui cerc
Nu sunt
în mijlocul axului arată un
aruncător de grenade
Indicatorul mărimii este
Lansator de grenade - uşor poziţionat pe jumătatea
inferioară a axului
Lansator de grenade - poziţionat pe jumătatea
mediu inferioară a axului
Lansator de grenade - greu poziţionat pe jumătatea
inferioară a axului
Aruncător de flăcări
Aruncător de flăcări Foloseşte sistemul
modificatorilor de
NECLASIFICAT
92 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
mărime/rază şi regulile
de poziţionare standard
Tunuri
Tun antiaerian
Notă: Domul închis de la Foloseşte sistemul
baza axului pentru radar modificatorilor de
indică faptul că sistemul
de armament este utilizat mărime/bătaie şi regulile
în special în apărarea de poziţionare standard
antiaeriană
Tun antitanc
Notă: Utilizarea literei V Foloseşte sistemul
cu vârful în sus la baza modificatorilor de
axului indică faptul că
sistemul de armament este mărime/bătaie şi regulile
folosit în special în de poziţionare standard
apărarea antitanc
Foloseşte sistemul
Sistem de armament cu modificatorilor de
tragere prin ochire directă mărime/bătaie şi regulile
Foloseşte sistemul
modificatorilor de
Tun fără recul mărime/bătaie şi regulile
Obuzier
Obuzier
Notă: Cercul de la baza
segmentului indică un Foloseşte sistemul
sistem de armament care modificatorilor de
execută trageri prin ochire
indirectă cu traiectorie mărime/bătaie şi regulile
curbă. Pe lângă aceasta, de poziţionare standard
prezenţa celor două linii
paralele, indică un obuzier
Lansator de rachete
Lansator de rachete Foloseşte sistemul
Notă: Utilizarea semnului modificatorilor de
care acoperă tot axul
indică un lansator de mărime/bătaie şi regulile
rachete de poziţionare standard
Lansator de rachete
antiaeriene sol-aer (SAM)
Notă: Semnul pentru radar Foloseşte sistemul
închis de la baza axului modificatorilor de
indică faptul că sistemul mărime/bătaie şi regulile
de armament este utilizat de poziţionare standard
în special în apărarea
antiaeriană
Lansator de rachete
antitanc
axului indică faptul că mărime/bătaie şi regulile
sistemul de armament este de poziţionare standard
folosit în special în lupta
antitanc
NECLASIFICAT
93 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
Lansator de rachete aer- Foloseşte sistemul
aer modificatorilor de
Notă: Utilizarea unei linii mărime/bătaie (bătaie
la baza axului indică
faptul că sistemul de scurtă, medie şi lungă) şi
armament este folosit în regulile de poziţionare
principal în lupta aer-aer standard
Aruncător
Aruncător
Notă: Cercul de la baza Foloseşte sistemul
segmentului indică un modificatorilor de
sistem de armament care
execută trageri prin ochire mărime/rază şi regulile
indirectă cu traiectorie de poziţionare standard
verticală sau un aruncător
Lansator de proiectile reactive
Foloseşte sistemul
Lansator singular de modificatorilor de
proiectile reactive mărime/rază şi regulile
Foloseşte sistemul
Lansator multiplu de modificatorilor de
proiectile reactive mărime/rază şi regulile
Instalaţie lansare rachete
antitanc
segmentului indică faptul
că sistemul de armament mărime/rază şi regulile
respectiv este folosit, în de poziţionare standard
special, în lupta
antiblindate
Armament neletal
Aruncător neletal de
Armă neletală grenade
Dispozitiv de autoapărare
cu şocuri electrice Nu sunt
Tun cu apă Nu sunt
Vehicul
Un mijloc de transport (vehicul) autopropulsat, cu motor cu reacţie sau remorcat pentru a
transporta o încărcătură pe pământ, pe mare, prin aer sau în spaţiu
Vehicule blindate
Maşină de luptă blindată Maşină de luptă a
(AFV) infanteriei (MLI)
Maşină de luptă blindată
MLI cu echipamente C2
(AFV) cu echipamente C2
Transportor blindat (APC) Nu sunt
Transportor amfibiu
blindat (APC) Nu sunt
NECLASIFICAT
94 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
Transportor blindat
medical Nu sunt
Vehicul blindat
Notă: se va folosi aceeaşi
pictogramă ca în cazul Nu sunt
blindatelor
Vehicul blindat cu
mobilitate limitată în teren Nu sunt
variat
Vehicul blindat pentru
recuperare/ evacuare Nu sunt
Vehicul blindat pentru

evacuare medicală Nu sunt
Indicatorul mărime este
dispus vertical pe
Tanc pictogramă, şi nu
orizontal
dispus vertical pe
Tanc uşor pictogramă, şi nu
orizontal
dispus vertical pe
Tanc mediu pictogramă, şi nu
orizontal
dispus vertical pe
Tanc greu pictogramă, şi nu
orizontal
Tanc pentru recuperare
Vehicule şi echipament de geniu

Pod
Notă: se utilizează aceeaşi
pictogramă ca pentru Nu sunt
semnul convenţional
pentru măsuri de control
Pod pe un vehicul utilitar Nu sunt
Pod fix Nu sunt
Pod plutitor Nu sunt
Pod cu grinzi batante

Nu sunt
Pod cu punte concavă
Nu sunt
Echipament de foraj
semnului convenţional
pentru unitatea de foraj
NECLASIFICAT
95 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
Echipament de foraj pe
vehicul Nu sunt
Maşină de săpat şi împins
pământ Nu sunt
Maşină multifuncţională
de săpat şi împins pământ Nu sunt
Echipament de deminare Nu sunt
Vehicul de deminare Nu sunt

Echipament de plantare a
minelor Nu sunt
Vehicul de plantare a
minelor Nu sunt
Vehicule utilitare
Vehicul cu destinaţie multiplă capabil să transporte trupe, dar care poate fi folosit în operaţii de
comandă şi control, logistică, evacuări de răniţi, în accidente sau are alte întrebuinţări
Vehicul utilitar Nu sunt
Vehicul medical Nu sunt
Evacuare răniţi Nu sunt

Medic mobil pentru
Nu sunt
urgenţe
Autobuz Nu sunt
Vehicul cu capacitate de
Nu sunt
trecere limitată
Vehicul cu capacitate de
Nu sunt
trecere mare în teren variat
Vehicul semiremorcă Nu sunt
Vehicul cu produse
petroliere şi carburanţi Nu sunt
Vehicul transport apă Nu sunt

Trenuri
Locomotivă tren Nu sunt
Vagon Nu sunt
Altele
Echipament CBRN
Notă: Se va folosi aceeaşi
semnelor convenţionale
pentru unitate CBRN
NECLASIFICAT
96 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
Sistem computerizat Nu sunt
Laser Nu sunt
Mine terestre
Mina terestră reprezintă un dispozitiv exploziv destinat a fi plasat sub, pe, sau în vecinătatea
suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi activată în prezenţa, apropierea sau
contactul cu un vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desant
Mină terestră
(nespecificat)
Notă: aceeaşi pictogramă
ca şi în cazul semnului Nu sunt
convenţional pentru măsuri
de control
Mină antipersonal Notă: aceeaşi pictogramă
Reprezintă o mină ca şi în cazul semnului
destinată să explodeze în convenţional pentru
prezenţa, apropierea sau măsuri de control.
contactul cu o persoană şi Notă: aceeaşi pictogramă
care va incapacita, mări ca şi în cazul semnului
sau ucide una sau mai convenţional pentru
multe persoane (AAP-19) măsuri de control
Mină terestră antitanc Notă: aceeaşi pictogramă
Mină destinată să ca şi în cazul semnului
imobilizeze sau să convenţional pentru
distrugă un tanc (AAP-19) măsuri de control
Dispozitiv exploziv
improvizat (DEI)
Un dispozitiv plasat sau
fabricat într-o manieră
improvizată încorporând
substanţe chimice
distructive, letale, toxice,
pirotehnice sau incendiare IED Nu sunt
şi destinat distrugerii,
scoaterii temporare din
luptă, hărţuirii sau
inducerii în eroare. Poate
încorpora materiale
militare.
Senzor
Un echipament care detectează, şi poate indica, şi/sau înregistra obiecte şi activităţi datorită
energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de obiecte
Senzor Nu sunt
Senzor în poziţie Nu sunt
Radar Nu sunt
Altele
Antene Nu sunt
Set generator G Nu sunt
NECLASIFICAT
97 din 391
NECLASIFICAT
Pictogramă/
modificator
Sistem operaţii
Nu sunt
psihologice
Bombă BOMB Nu sunt
Mină (dispozitiv) cursă
Un dispozitiv proiectat
construit sau adaptat
pentru a ucide sau a răni,
care funcţionează când o Nu sunt
persoană îl mişcă, apropie
un obiect aparent
inofensiv sau execută o
acţiune aparent
neprimejdioasă
6. Modificatori Sector 1 şi 2
0328. - Modificatorii din sectorul 1 şi 2 sunt destinaţi furnizării unor informaţii suplimentare
cu privire la pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de
modificatori pentru reprezentarea sistemelor de armament, tehnică de luptă şi echipamente.
7. Amplificatori indicatori de mobilitate

0329. - În tabelul nr. 3.3.4. se regăsesc amplificatorii indicatorilor de mobilitate pentru tipurile
de echipament în câmpul R al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă.
Tabel nr. 3.3.4. Indicator mobilitate (Câmp R).
Poziţie Poziţie
Tip mobilitate Pictogramă (fără chenar) (în chenar)
Amfibiu
Barjă
Pe zăpadă
(maşină de forţă)
animal de povară
Cale ferată
Sanie
Tractat
Şenile
Pe roţi (teren variat)

Pe roţi (cu mobilitate
limitată)
Pe roţi şi şenile
NECLASIFICAT
98 din 391
NECLASIFICAT
8. Indicatori de calibru şi bătaie pentru armament şi tehnică de luptă

0330. - (1) În reprezentarea semnelor convenţionale pentru armament şi tehnică de luptă sunt
adăugate linii verticale sau orizontale pentru indicatorii de calibru sau bătaie. Dacă un semn
convenţional nu conţine astfel de linii, înseamnă că este reprezentat doar echipamentul şi tehnica de
luptă de bază. Liniile suplimentare au următoarele semnificaţii:
a) o linie - armament uşor sau cu bătaie mică;
b) două linii - armament mediu sau cu bătaie medie;
c) trei linii - armament greu sau cu bătaie mare.
(2) Pentru sistemele care depăşesc nivelul de „armament greu sau cu bătaie MARE”, se
utilizează indicatorii pentru armament greu sau cu bătaie lungă. (conform tabelului nr. 3.3.5.)
Tabelul nr. 3.3.5. Exemple de indicatori de calibru sau bătaie pentru armament, tehnică
de luptă şi echipamente
Greutate/ Armament mediu/
Bătaie/calibru Armament uşor/ Armament
Sistem Bătaie medie
bătaie mică greu/Bătaie mare
standard (intermediar)
Artilerie Calibru şi bătaie 120 mm sau mai Mai mult de 120 mm Mai mult de 160
dar nu mai mult de mm dar nu mai
ghintuită maximă1 mic 160 mm mult de 210 mm
60 mm sau mai Mai mult de 60 mm 107 mm sau mai

Aruncător Calibru dar mai mică de 107
mic mare
mm
Capacitatea Mai puţin de 12 Între 12 tone şi 40 Mai mult de 40
Semi trailer tone tone
încărcăturii tone
Mai puţin de 2 Între 2 tone (4,000 Mai mult de 5
Greutate lbs) şi 5 tone (10,000
tone (4,000 lbs) tone (10,000 lbs)
Elicopter utilitar lbs)
Mai puţin de 240 Între 240 şi 320 mile Mai mult de 320
Distanţă marine mile marine
mile marine
Vehicul utilitar Mai puţin de 300 Între 300 tone şi Mai mult de 1.700
amfibiu Capacitate
tone 1.700 tone tone
(forţe terestre)
1. În cadrul armei artilerie este şi categoria „armament foarte greu”, calibru mai mare de 210 mm, în
acest caz semnul convenţional nefiind însoţit de modificator de semn
SECŢIUNEA a 4-a
Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din domeniul terestru
1. Generalităţi
0331. - Elementele de infrastructură sunt amplasamente care încorporează structuri
permanente, semi-permanente şi temporare. Prezenta secţiune cuprinde un sistem standard de
elaborare a semnelor convenţionale pentru acestea. Se vor evita utilizarea semnelor convenţionale,
sau a combinaţiilor şi modificărilor aduse semnelor convenţionale, care diferă de cele cuprinse în
NECLASIFICAT
99 din 391
NECLASIFICAT
prezentul manual. Dacă, după o căutare printre pictogramele stabilite, este necesară crearea unui
nou semn convenţional, atunci semnificaţia noului semn va fi explicată în legendă.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru elemente de infrastructură

0332. - Semnul convenţional pentru elemente de infrastructură este compus din chenar, fond
(culoare), pictogramă pentru elementul de infrastructură, modificator text sau grafic (figura nr. 3.4.1.)
şi amplificator grafic sau text. Pentru a crea un semn convenţional pentru elemente de infrastructură
se urmează paşii din tabelul nr. 3.4.1.
Figura nr.
3.4.1.
Compunerea semnului convenţional pentru elemente de infrastructură
Tabelul nr. 3.4.1. Crearea semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de

luptă în chenar
Alege chenarul în funcţie de
Pasul 1.
identitatea standard
Formele chenarului şi identitatea standard pentru elemente de infrastructură din domeniul terestru
Alege şi adaugă pictograma pentru
Pasul 2. sectorul principal
sectorul 1sau sectorul 2, dacă este
Pasul 3. posibil, sau dacă acest lucru este
solicitat
Alege şi adaugă un modificator
secundar, fie în sectorul 1 sau
sectorul 2, dacă este posibil, sau este Nu sunt specificaţi modificatori sectorul 2
Pasul 4. necesar pentru vizualizare. în prezent
Notă: Un singur modificator este
permis pe poziţia repartizată
NECLASIFICAT
100 din 391
NECLASIFICAT
3. Câmpurile semnelor convenţionale pentru infrastructura din domeniul terestru

0333. - În figura nr. 3.4.2. este reprezentată poziţia pictogramelor, modificatorii şi
amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură, în jurul chenarului semnului
convenţional pentru forţele proprii din domeniul terestru. Pictogramele, modificatorii şi
amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură îşi păstrează locul, indiferent de forma
chenarului sau a afilierii.
Figura nr. 3.4.2. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator pentru elementele de

infrastructură
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) al

semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură
0334. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură
din domeniul terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru
amplasarea pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, specificându-se
locul pictogramelor şi modificatorilor, precum şi mărimea acestora. În figura nr. 3.4.3. sunt exemple
care prezintă sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Mărimea literelor în cazul pictogramelor
text şi a modificatorilor va varia în funcţie de numărul de litere folosite.
NECLASIFICAT
101 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.4.3. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor

(2) De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească suprafaţa sectorului principal al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această
regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea
sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform figurii
nr. 3.4.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme.
Figura nr. 3.4.4. Poziţia pictogramei în cazul pictogramelor pe toată suprafaţa chenarului
5. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator

0335. - Se va consulta paragraful 0114 al capitolului I pentru o descriere a amplificatorilor şi
pentru mai multe informaţii. Tabelul nr. 3.4.2. oferă o descriere a câmpurilor pictogramă,
modificator şi amplificator al fiecărui semn convenţional pentru elemente de infrastructură, aşa cum
se arată şi în figura nr. 3.4.3.
Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi
amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructură
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică
Semn Semnul convenţional de bază pentru elemente
A de infrastructură care include o pictogramă şi Ambele
convenţional poate include modificatorii pentru capabilităţi
Comentariile de Text liber. Poate fi folosit de către statul major
G pentru informaţiile solicitate de către Text
stat major comandant
Text liber. În cazul elementelor de
Informaţii infrastructură, acest câmp este utilizat pentru a
H descrie natura specifică a elementelor de Text
suplimentare infrastructură, cum ar fi de producţie, procesare
sau depozit
J Evaluare Grad de încredere care poate fi amplasat Text
deasupra informaţiei reprezentată printr-un
semn convenţional. Poate fi sub forma unei
litere sau a unui număr format din “încrederea
în sursă” şi „credibilitatea informaţiei”
Încrederea în sursă:
A. foarte sigură
D. considerată, de regulă, nesigură
E. nesigură
F. gradul de încredere nu poate fi evaluat.
1. confirmată de alte surse
NECLASIFICAT
102 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi

amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructură
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică
4. îndoielnică
5. improbabilă/neverosimilă
Capacitatea elementului de infrastructură
K Capacitate reprezentat Text
Numărul sau denumirea structurii de care
M Eşalon superior aparţine Text
Indicator pentru Utilizat pentru a indica poziţia exactă a
Q direcţia de elementului de infrastructură sau pentru a grupa Grafică
deplasare elementele de infrastructură multiple
Indicator pentru Utilizat pentru a indica poziţia/poziţiile

S comandamentului. În aceeaşi poziţie pot fi mai Grafică
comandament multe comandamente
T Denumire unică un anumit model de echipament (număr) Text
Un titlu alfanumeric prin care se identifică
grupul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau
“O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este
compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ =
ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul
pentru timpul local şi LUN = abrevierea din
primele trei litere pentru reprezentarea lunii,
W Câmp dată/timp urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două Text
În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2
cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru
timpul local şi după minute.
Altitudine/ Înălţimea/adâncimea echipamentului sau a
X tehnicii faţă de sol, exprimată în „picioare” Text
Adâncime
Latitudine şi longitudine; coordonate
Y Localizare rectangulare Text
Z Viteză Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
Indicator pentru
Indică faptul că este o lucrare falsă pentru a
AB atac fals/lucrare induce în eroare Grafică
falsă
Cod din trei litere care indică ţara sau
proprietarul instalaţiei. Acest câmp poate fi
AC Indicator Ţară folosit pentru facţiuni sau grupări în activităţile Text
de stabilitate
Indică tipul compunerii instalaţiei:
- dezvoltare
Compunerea - cercetare
AI elementelor de - producţie Text
infrastructură - servicii
- depozit
- utilităţi
NECLASIFICAT
103 din 391
NECLASIFICAT
6. Pictograme elemente de infrastructură

0336. - În tabelul nr. 3.4.3. se regăsesc pictogramele elementelor de infrastructură utilizate
pentru reprezentarea semnelor convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, în zona A a
semnului convenţional. Acele pictograme care apar în secţiunea destinată reprezentării unităţilor şi
echipamentului a prezentei secţiuni, pot fi utilizate pentru a crea semne convenţionale pentru
elementele de infrastructură.
Figura nr. 3.4.5. Pictograme sectorul principal

Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură
Pictogramă/
Funcţie Poziţie Observaţii
modificator
Pictogramele pentru transport şi
Aeroport/Bază aeriană
pistă reprezintă împreună
Notă: Se va utiliza aceeaşi
pictograma pentru aeroport/bază
pictogramă ca în cazul
aeriană. Aceasta este o excepţie
de la regulile de bază de
pentru unităţi APOD/APOE
construire a semnelor
Linia orizontală trebuie să atingă
Depozit ilegal de armament marginea chenarului. Aceasta
şi muniţie este o excepţie de la regulile de
bază de construire a semnelor
Locaţii de pe lista neagră BLK Nu sunt
Antenă de transmitere a
Nu sunt
posturilor radio-tv
CBRN
Notă: Se va folosi aceeaşi De obicei utilizată cu
pictogramă ca pentru pictograma pentru apărare
semnele convenţionale CBRN
pentru unităţile CBRN
Electricitate Nu sunt
Linia orizontală trebuie să atingă

marginea chenarului. Aceasta
Distribuţie alimente
este o excepţie de la regulile de
NECLASIFICAT
104 din 391
NECLASIFICAT

Pictogramă/
modificator
Locaţii de pe lista gri GRAY Nu sunt
Gropi comune Nu sunt
Pictograma pentru servicii

Servicii medicale
medicale este o pictogramă care
atinge marginile interioare ale
pictogramă ca pentru
chenarului. Aceasta este o
semnul convenţional pentru
excepţie de la regulile de bază
unitatea de servicii medicale
de construire a semnelor
Clădire pentru tratament Pictograma pentru spital este o
medical (Spital) pictogramă care atinge marginile
Notă: Se va folosi aceeaşi interioare ale chenarului.
pictogramă ca pentru Trebuie să atingă şi limitele
semnul convenţional pentru chenarului. Aceasta este o
clădire pentru tratament excepţie de la regulile de bază
medical de construire a semnelor
Mină Nu sunt
Poate fi redusă şi utilizată ca

Nuclear (Non-CBRN). modificator
Clădire comercială care
procesează materiale
nucleare
Electricitate nucleară
Presa tipărită Nu sunt
Pictogramele de transport şi
Staţie cale ferată
naval formează împreună
pictograma pentru portul la
pictogramă ca pentru
mare/baza navală. Aceasta este o
semnul convenţional pentru
unitatea de CF
Casă sigură SAFE Nu sunt
Pictogramele de transport şi
Port maritim/Bază navală
naval formează împreună
pictograma pentru portul la
pictogramă ca în cazul
mare/baza navală. Aceasta este o
pentru SPOD/SPOE
Şantier naval YRD Principal şi Pictogramele naval şi şantier
Clădiri pentru construcţii şi sectorul 1 formează împreună pictograma
reparaţii pentru şantier naval. Aceasta
NECLASIFICAT
105 din 391
NECLASIFICAT

Pictogramă/
modificator
este o excepţie de la regulile de
Telecomunicaţii civile Nu sunt
Apă
Notă: Aceeaşi pictogramă ca
în cazul semnului conven- Nu sunt
ţional pentru unitatea de apă
Tratare apă
Notă: Aceeaşi pictogramă ca
în cazul semnului conven- Nu sunt
ţional pentru unitatea de
purificare a apei
Locaţie de pe lista albă WHT Nu sunt
7. Sector 1 Modificatori
0337. - Modificatorii sectorului 1 (figura nr. 3.4.6.) oferă informaţii suplimentare privind
pictograma semnului convenţional. Tabelul nr. 3.4.4. cuprinde modificatorii de utilizat în cazul
semnelor convenţionale pentru infrastructură, în sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.
Figura nr. 3.4.6. Pictograme sectorul 1

Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură
Pictogramă/
modificator
Chimic, biologic, radiologic, nuclear (CBRN)
De obicei utilizată cu pictograma
pentru apărarea CBRN
Biologic B
CBRN Biologic
Chimic C
CBRN Chimic
NECLASIFICAT
106 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură

Pictogramă/
modificator
Nuclear N
CBRN Nuclear
Energie electrică
Poate fi utilizată cu pictograma pentru
energie electrică
Energie electrică -
cărbune
CO
Energie electrică produsă din cărbune

energie electrică
Energie electrică –
ape geotermale
GT
Energie electrică obţinută din ape
geotermale
energie electrică
hidroelectric
HY
Energie electrică - Hidroelectric

energie electrică
Energie electrică –
gaze naturale
NG
Energie electrică din gaze naturale

energie electrică
păcură
Energie electrică obţinută din păcură

Telecomunicaţii
Radiotelecomunicaţii
civile
R Nu sunt
Telecomunicaţii
civile - telefon
T Nu sunt
Telecomunicaţii
civile - televiziune
TV Nu sunt
8. Modificatori sectorul 2
0338. - Modificatorii pentru Sectorul 2 prezintă, de asemenea, informaţii suplimentare privind
pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de modificatori.
NECLASIFICAT
107 din 391
NECLASIFICAT
CAPITOLUL IV
Semne convenţionale maritime
1. Scop
0401. - Acest capitol cuprinde simbolurile pentru operaţii specifice domeniului maritim.
2. Caracteristicile semnelor convenţionale în domeniul maritim

0402. - Domeniul maritim este compus din lupta la suprafaţă şi lupta sub apă.
0403. - În domeniul maritim, o navă este în acelaşi timp o unitate şi un echipament şi este
reprezentată în mod normal de un simbol de suprafaţă sau sub apă cu conturul specific
echipamentului. Echipamentele fără personal pot fi reprezentate în dimensiunea la suprafaţă sau sub
apă, ca purtător de senzori (vehicul sub apă telecomandat/AUV) sau armament (mine sau torpile), în
staţionare sau în mişcare.
0404. - Dimensiunea la suprafaţă conţine o multitudine de nave/ambarcaţiuni non-militare şi
obiecte staţionare (ex. platforme de foraj), care fac obiectul principalelor operaţii militare (protecţia,
controlul, interzicerea, obţinerea accesului, distrugerea).
3. Conţinut şi structură
0405. - Acest capitol oferă bazele construcţiei simbolurilor maritime. Capitolul este structurat
pe două secţiuni. Secţiunea 1 pentru semnele convenţionale la suprafaţă şi Secţiunea a 2-a pentru
simboluri sub apă. Fiecare secţiune conţine semne convenţionale militare, non-militare şi civile.
0406. - Semnele convenţionale menţionate mai sus sunt, în consecinţă, împărţite în:
a) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta la suprafaţă,
b) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta sub apă.
0407. - Semnele convenţionale de măsură a controlului asupra domeniului maritim (puncte,
linii, suprafeţe, raioane, puncte de comandă, poziţii standard, urgenţe, pericole şi geamanduri) sunt
prezentate în capitolul VII.
4. Dezvoltări ulterioare
0408. - Acest capitol stabileşte un standard unic pentru domeniul semnelor convenţionale
maritime. Acesta include o varietate de semne convenţionale şi modificatori. Pentru a ne asigura că
toate semnele convenţionale şi modificatorii prezentaţi aici, pot fi ilustrate în toate situaţiile, ele
trebuie să poată fi încadrate în conturul de octogon prezentat în figura nr. 4.1.1. şi să respecte
regulile prevăzute în capitolul I.
NECLASIFICAT
108 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA 1
Semne convenţionale la suprafaţa apei
Structura împărţirii semnelor convenţionale

0409. - Unităţile, echipamentele şi obiectele operaţiilor maritime la suprafaţă, descrise în
paragraful 0403 şi 0404, sunt sub divizate în:
a) obiecte (unităţi) militare de suprafaţă, constând în:
- unităţi (nave) de luptă de suprafaţă;
- unităţi pentru acţiuni amfibii;
- unităţi de luptă de minare/contra minelor;
- unităţi cu misiuni specifice;
- tehnică militară auxiliară/necombatantă;
b) obiecte non-militare (nave, ambarcaţiuni şi instalaţii).
Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei
0410. - Un semn convenţional la suprafaţa apei este compus din: chenar, culoare (de umplere),
semne funcţionale (pictograme şi/sau litere), modificatori şi amplificatori (ex. etichete) (figura
nr. 4.1.1.). Tabelul nr. 4.1.1. ilustrează procesul de realizare a semnelor convenţionale la suprafaţa apei.
Sector 1 de modificări/completări Formă
Pictogramă
Culoar
e
Sector 2 de modificări/completări
Figura nr. 4.1.1. Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei
Tabelul nr. 4.1.1. Procesul de compunere a semnelor convenţionale folosite pentru mediul
lupta la suprafaţă
Etapa Conţinutul etapei Exemplu
nr.
Etapa 1
Se alege chenarul exterior, ţinând cont de identitatea standard
Identităţi maritime standard şi chenare exterioare

În Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect Ostil
aşteptare amic
apeiSuprafaţa
NECLASIFICAT
109 din 391
NECLASIFICAT
a 2-aEtapa
Se alege şi se introduce pictograma din sectorul principal.
Etapa a 3-a
Se alege şi se adaugă modificatorul, în unul din cele două câmpuri

dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea semnelor
convenţionale modificatoare.
Se alege şi se adaugă al doilea modificator, în unul din cele două

a 4-aEtapa
câmpuri dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea

simbolurilor modificatoare. NOTĂ: este permisă folosirea unui
singur simbol modificator în fiecare câmp dedicat.
Pictograme şi modificatori
0412. - Toate pictogramele vor fi dispuse în sectorul „PRINCIPAL” al octogonului separator.
pictogramele pot fi redimensionate, ţinându-se cont de prezenţa sau absenţa modificatorilor, astfel
încât să se asigure lizibilitatea. Semnele convenţionale pot fi simple sau compuse.
0413. – (1) Modificatorii pot fi poziţionaţi deasupra, în sectorul 1 al octogonului separator, şi
dedesubt, în sectorul 2 al octogonului separator (vezi figura nr. 4.1.2.). Câte un sigur separator poate
fi plasat într-unul din câmpurile 1 sau 2 la un moment dat, pentru a păstra lizibilitatea.
Figura nr. 4.1.2. Sectoarele pentru pictograme şi modificatori, în cazul semnelor convenţionale
pentru lupta la suprafaţă
(2) În cazul semnelor convenţionale pentru lupta la suprafaţă modificatorii folosiţi în câmpul
1 sunt folosiţi pentru a sublinia 1) zona/raionul misiunii/acţiunii, 2) dotarea cu un anumit sistem de
armament, 3) cantitatea de tehnică, valabile pentru un anumit simbol. Simbolurile respective sunt
prezentate în tabelul nr. 4.1.2.
Tabelul nr. 4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţă
Modificator Nume Tipul
AAW Lupta antiaeriană Zona/raionul de acţiune
ASW Lupta antisubmarin Zona/raionul de acţiune
E Escortă Zona/raionul de acţiune
EW Război electronic Zona/raionul de acţiune
ISR Informaţii, supraveghere, recunoaştere Zona/raionul de acţiune
NECLASIFICAT
110 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţă

MCM Lupta contra minei Zona/raionul de acţiune
MD Apărarea contra rachetelor Zona/raionul de acţiune
ME Medical (Facilităţi Role 2+) Zona/raionul de acţiune
MW Folosirea în luptă a minelor Zona/raionul de acţiune
RMV Vehicul multirol telecomandat Zona/raionul de acţiune
SOF Forţe pentru operaţii speciale Zona/raionul de acţiune
SUW Lupta la suprafaţă Zona/raionul de acţiune
B Rachetă balistică Capabilităţile armamentului
G Rachetă teleghidată Capabilităţile armamentului
M Alte rachete teleghidate Capabilităţile armamentului
T Torpilă Capabilităţile armamentului
Dronă echipată Capabilităţi active
Elicopter echipat pentru decolare şi Capabilităţi active
H
aterizare verticală pe navă
(3) Modificatorii (factorii care influenţează) din sectorul 2 sunt folosiţi pentru a indica:
propulsia navei, capacitatea de manevra (manevrabilitatea) navei, tonajul navei, capacitatea de
încărcare, sau controlul USV al unei anumite pictograme. În tabelul nr. 4.1.3. sunt enumeraţi
modificatorii din sectorul 2 pentru suprafaţa apei. Modificatorii aceştia sunt prezentaţi în tabelul
nr. 4.1.9.
Tabelul nr. 4.1.3. Modificatori pentru Sectorul 2 la suprafaţa apei
N Putere Nucleară Propulsia navei
H Greu Capacitatea navei (tonajul)
L Uşor Capacitatea navei (tonajul)
M Mediu Capacitatea navei (tonajul)
D Platformă de Încărcare Capacitate de Încărcare
LOG Logistică Capacitate de Încărcare
T Rezervor (Tanc) Capacitate de Încărcare
V Vehicul Capacitate de Încărcare
F Rapid Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
J Pernă Pneumatică (Aer) Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
AC Pernă Pneumatică (Aer) -(USA only) Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
K Ambarcaţie cu Aripi Portante/Imerse Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
AUT Control Autonom Controlul unui USV
RP Pilot Automat Controlul unui USV
EXP Nerecuperabil/consumabil Controlul unui USV
Amplificatori
0414. - (1) Pe display-ul tactic, informaţia despre un obiect afişat este dată de simbol prin
forma chenarului, pictograma/literă şi codul de culoare. Totuşi, mai există informaţii adiţionale sau
altele care nu pot fi reprezentate prin mijloace grafic ci doar în scris (alfanumeric).
NECLASIFICAT
111 din 391
NECLASIFICAT
(2) Aceste informaţii pot fi reprezentate în câmpuri secundare în afara display-ului tactic, o
metodă care ar suprasolicita operatorul şi de aceea nu va fi luată în considerare, sau prin folosirea
unor amplificatori sub forma unor etichete stilizate.
(3) Scopul marcatorilor descrişi în această secţiune este de a standardiza informaţiile
alfanumerice adiţionale despre identitate, mişcare şi locaţie, capabilităţi, etc. În figura nr. 4.1.3. este
prezentat locul de dispunere a marcatorilor în cadrul simbolului. Locul de dispunere al marcatorului
este acelaşi indiferent de forma chenarului sau de apartenenţă.
(4) Marcatorii folosiţi pentru simbolurile din domeniul „maritim” necesită un volum mai redus
de informaţie de afişat pe display-ul tactic în comparaţie cu simbolurile din domeniul „terestru”.
Marcatorii din domeniul maritim vor fi amplasaţi imediat în partea dreaptă a simbolului, fiind în
măsură să separe poziţiile care-l înconjoară.
(5) Un set de marcatori pentru simbolurile referitoare la „suprafaţa apei”, incluzând numele
obiectului, viteza şi timpul, (capitolul I, figura nr. 1.2.3.) vor fi reprezentaţi în cinci câmpuri
standard în dreapta simbolului ca în figura nr. 4.1.3. Poziţia câmpurilor standard diferă de cele
folosite pentru simbolurile din domeniul terestru.
(6) Pe display-ul tactic, în modul de afişaj standard, marcatorii nu sunt afişaţi. Este sarcina
operatorului să definească şi să afişeze informaţia considerată a fi necesară. În plus, utilizatorul
trebuie să fie în măsură să poată micşora numărul amplificatorilor afişaţi pentru a reduce încărcarea
ecranului dar şi să îi afişeze din nou, la nevoie, în conformitate cu situaţia tactică.
(7) Indicatorul pentru viteză este un amplificator dinamic care descrie viteza şi direcţia
mişcării (cursului) şi îşi are originea în centrul obiectului. Lungimea acestuia corespunde vitezei
obiectului.
Direcţia de
deplasare
Figura nr. 4.1.3. Câmpurile amplificatorilor pentru simboluri la suprafaţa apei
Tabelul nr. 4.1.4 cuprinde posibilităţile de afişare a informaţiei pentru obiecte militare şi
non-militare prin amplificatori.
Prefix (când este
Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) aplicabil)
1 Număr ţintă Sistemul de număr ţintă TN
NECLASIFICAT
112 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.4 cuprinde posibilităţile de afişare a informaţiei pentru obiecte militare şi
non-militare prin amplificatori.
Prefix (când este
Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) aplicabil)
Numele navei, număr de bordaj ori număr
2 Nume atribuit, call sign internaţional sau pe -
misiune (mission/international call sign)
Poziţie Drum [grade]/viteză [noduri] şi/ori
Mişcare relevment [grade]/distanţă [mile marine]
3 B/D
DTG Dată-timp
Statul de care aparţine/naţionalitate
(STANAG 1059 – grup de 3 litere) sau
4 Identificare -
organizaţia (ONU, NATO, UE)
Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS)
Pentru navele amice:
Informaţii - starea senzorilor şi armamentului,
5 -
suplimentare autonomie, etc.
Pentru alte nave: credibilitatea informaţiei
Pictograme pentru suprafaţa apei

0415. - (1) Tabelul nr. 4.1.5. (nave militare), tabelul nr. 4.1.6. (nave civile) şi tabelul nr. 4.1.7.
(navă proprie) conţin subsetul de pictograme pentru marină la suprafaţă.
(2) Codurile de 2 şi de 3 litere folosite în pictogramele de marină la suprafaţa apei (tabelul nr.
4.1.5.) sunt în conformitate cu STANAG 1166 (Ediţia 7).
(3) Pictogramele de marină la suprafaţa apei non-militare, civile (tabelul nr. 4.1.6.) sunt afişate
cu un chenar de identificare de culoare standard, dar cu o pictogramă simbol albă pentru a o
diferenţia de navele militare. Codurile cu o singură literă folosite în pictogramele navelor
comerciale sunt derivate din STANAG 1166 ca a treia literă, specificând tipul navei comerciale.
Pentru alte tipuri de nave de suprafaţă non-militare, pictogramele/codurile de litere ale simbolului
au fost alese fără referinţe STANAG. Pentru folosirea optimă a simbolurilor, simbolurile civile pot
fi afişate în mărime redusă fără chenar dar cu culoarea de identitate standard.
(4) Simbolurile din Tabelele nr. 4.1.5. la 4.1.7. sunt afişate într-un octogon.
(5) Simbolul singular al navei proprii (tabelul nr. 4.1.7.) este necesar pentru a afişa poziţia
proprie într-un mod de afişare cu centrul deplasat (descentrat).
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare
Descriere Semn Încadrarea
semnului în Observaţii
Limba română Limba engleză convenţional chenar
Nu
SEA SURFACE
DOMENIUL LA NU
TRACK
SUPRAFAŢA APEI
MILITAR MILITARY Nu
NECLASIFICAT
113 din 391
NECLASIFICAT

Limba română Limba engleză convenţional
chenar
DE LUPTĂ COMBATANT Nu
NAVĂ DE LUPTĂ
SURFACE
DE SUPRAFAŢĂ Nu
COMBATANT, LINE
PORTAVION CARRIER Nu
NAVĂ DE LUPTĂ BATTLESHIP Nu
CRUCIŞĂTOR
PURTĂTOR DE CRUISER, GUIDED
Nu
RACHETE MISSILE
GHIDATE
DISTRUGĂTOR DESTROYER Nu
FREGATĂ FRIGATE Nu
CORVETĂ CORVETTE Nu
NAVĂ DE LUPTĂ LITTORAL

Nu
DE LITORAL COMBATANT SHIP
NAVĂ DE LUPTĂ AMPHIBIOUS

Nu
AMFIBIE WARFARE SHIP
AMPHIBIOUS
FORCE
NAVĂ
FLAGSHIP / Nu
COMANDANT
AMPHIBIOUS
AMFIBIE
COMMAND SHIP
AMPHIBIOUS
NAVĂ AMFIBIE
ASSAULT, Nu
DE ASALT,
NON-SPECIFIED
NESPECIFICAT
NECLASIFICAT
114 din 391
NECLASIFICAT

chenar
NAVĂ AMFIBIE AMPHIBIOUS
DE ASALT, ASSAULT SHIP, Nu
ÎN GENERAL GENERAL
AMPHIBIOUS
NAVĂ AMFIBIE
ASSAULT SHIP,
DE ASALT, MULTI- Nu
ROL MULTI-PURPOSE
NAVĂ AMFIBIE
AMPHIBIOUS
DE TRANSPORT, Nu
TRANSPORT, DOCK
DOC
NAVĂ AMFIBIE AMPHIBIOUS

DE ASALT, PORT- ASSAULT SHIP, Nu
ELICOPTER HELICOPTER
NAVĂ DE DESANT LANDING SHIP Nu
NAVĂ DE
LANDING CRAFT
DEBARCARE
NAVĂ DE LUPTĂ MINE

MINARE - WARFARE VESSEL
DEMINARE
PUITOR DE MINE MINELAYER
DRAGOR DE
MINESWEEPER
MINE
DRAGOR DE MINESWEEPER,
MINE, DRONĂ DRONE
VĂNĂTOR DE MINEHUNTER
MINE
NECLASIFICAT
115 din 391
NECLASIFICAT

chenar
MINE
NAVĂ SUPORT COUNTER
MCM MEASURE
SUPPORT SHIP
MĂSURI DE
MINE
CONTRACARARE
COUNTERMEASURES
A MINELOR
ŢINTĂ FALSĂ LA SEA SURFACE

SUPRAFAŢĂ DECOY
PATRULARE PATROL
NAVĂ DE
PATROL CRAFT
PATRULARE,
SUBMARINE
VÂNĂTOR DE
CHASER / ESCORT,
SUBMARIN/
GENERAL
ESCORTOR
NAVĂ DE
PATROL SHIP,
PATRULARE
GENERAL
GENERALĂ
AMBARCAŢIUNE
MILITARY
MILITARĂ RAPIDĂ/
SPEEDBOAT
VEDETĂ
AMBARCAŢIUNE MILITARY
MILITARĂ RAPIDĂ SPEEDBOAT
PNEUMATICĂ CU RIGID-HULL
CHILĂ RIGIDĂ INFLATABLE BOAT
SKI-JET MILITAR MILITARY JETSKI
VEHICUL DE UNMANNED
SUPRAFAŢĂ - SURFACE WATER
FĂRĂ ECHIPAJ VEHICLE
NAVY TASK
ORGANIZARE
ORGANIZATION
NAVALĂ -
UNIT,
NESPECIFICAT
UNSPECIFIED
NECLASIFICAT
116 din 391
NECLASIFICAT

chenar
FORŢĂ NAVALA NAVY TASK FORCE
GRUP NAVAL NAVY TASK GROUP
UNITATE NAVALĂ NAVY TASK UNIT
NAVY TASK
ELEMENT NAVAL
ELEMENT
CONVOI CONVOY
NECOMBATANT NONCOMBATANT
NAVĂ
AUXILIARY SHIP,
AUXILIARĂ,
GENERAL
GENERALĂ
AMMUNITION SHIP
NAVĂ
(UNDERWAY
APROVIZIONARE
REPLENISHMENT
CU MUNIŢII
CAPABLE)
NAVĂ
STORES SHIP,
APROVIZIONARE
NAVAL
(MĂRFURI
(DRY GOODS)
USCATE)
NAVĂ AMIRAL AUXILIARY FLAG
SAU NAVĂ OR
COMANDANT COMMAND SHIP
NAVĂ DE
INTELLIGENCE
CULEGERE
COLLECTOR
INFORMAŢII
NECLASIFICAT
117 din 391
NECLASIFICAT

chenar
NAVĂ DE
OCEAN RESEARCH
CERCETARE
SHIP
OCEANOGRAFICĂ
NAVĂ DE
SURVEY SHIP
SUPRAVEGHERE
NAVĂ SPITAL HOSPITAL SHIP
NAVĂ CARGO,
CARGO SHIP, NAVAL
MARITIMĂ
NAVĂ DE SUPORT
COMBAT SUPPORT
LOGISTIC,
SHIP, FAST
RAPIDĂ
NAVĂ DE
OILER
REALIMENTARE
REPLENISHMENT
PE MARE
NAVĂ DE
REPAIR SHIP
REPARAŢII
NAVĂ SALVARE SUBMARINE

SUBMARIN TENDER
REMORCHER TUG,
OCEANIC OCEAN GOING
NAVĂ DE SERVICE CRAFT,

REPARAŢII YARD, GENERAL
BARJĂ BARGE, NOT SELF-

NEPROPULSATĂ PROPELLED
BARJĂ BARGE,
AUTOPROPULSATĂ SELF-PROPELLED
NECLASIFICAT
118 din 391
NECLASIFICAT

chenar
REMORCHER DE
PORT/SRS -
ŞALUPĂ DE TUG, HARBOUR
REMORCAJ
SALVARE
BARCĂ LAUNCH
NAVĂ DE
COMANDAMENT
- NC NC
ŞALUPĂ BOAT S S
BAC FLUVIAL FERRY BF BF
BR
CEAM BARGE BR
DOC DOCK D D
DETAŞAMENT DE DAMAGE SALVAGE

SALVARE - AVARII DETACHMENT DSD DSD
PUNCT DE
EMBARKED ECL
COMANDĂ
COMMAND LINE ECL
AMBARCAT
PERICOL DE NAVIGATION NGA

NAVIGAŢIE DANGER AREA NGA
PUNCT DE
REFACERE A COMBAT CRP
CAPACITĂŢII DE RECOVERY POINT CRP
LUPTĂ
NECLASIFICAT
119 din 391
NECLASIFICAT
Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile)

CIVIL CIVILIAN Nu
NAVĂ MERCHANT SHIP,

Nu
COMERCIALĂ, GENERAL
GENERAL
CARGO,
CARGO, Nu
GENERAL
SEMN GENERAL
NAVĂ TIP
CONTAINER SHIP Nu
CONTAINER
DRAGĂ DREDGE Nu
ROLL ON – ROLL
Nu
NAVĂ RO-RO OFF
BAC FERRY Nu
CONTAINER DE
TONAJ FOARTE HEAVY LIFT Nu
MARE
VEHICUL PE PERNĂ
DE AER, HOVERCRAFT Nu
AEROGLISOR
NAVĂ
MERCHANT SHIP,
COMERCIALĂ,
LASH CARRIER Nu
ÎMPINGĂTOR CU
(WITH BARGES)
BARJE
TANC
OILER / TANKER Nu
PETROLIER
NECLASIFICAT
120 din 391
NECLASIFICAT

chenar
NAVĂ DE PASSENGER
Nu
PASAGERI SHIP
REMORCHER TUG,
Nu
OCEANIC OCEAN GOING
NAVĂ DE
ASISTENŢĂ TOW Nu
TEHNICĂ
NAVĂ TRANSPORT, TRANSPORT SHIP,

MATERIALE HAZARDOUS Nu
PERICULOASE MATERIAL
VELIER JUNK/DHOW Nu
BARJĂ FĂRĂ
BARGE, NOT
PROPULSIE Nu
SELF-PROPELLED
PROPRIE
NAVĂ DE PESCUIT,
FISHING VESSEL Nu
PESCADOR
Nava
maritimă de
DRIFTER pescuit cu
DRIFTER
setci (plase),
în derivă.
Nava
maritimă de
TRAULER TRAWLER
pescuit prin
traulare.
LAW
ENFORCEMENT
NAVĂ DE ORDINE
VESSEL
PUBLICĂ
WPD (COAST
(GARDA DE COASTĂ/
GUARD)
POLIŢIE/ VAMA).
VPD (POLICE)
YPD (CUSTOMS)
NECLASIFICAT
121 din 391
NECLASIFICAT

chenar
AMBARCAŢIUNE
LEISURE CRAFT
DE AGREMENT CU
SAILING BOAT
VELE
AMBARCAŢIUNE
LEISURE CRAFT
DE AGREMENT CU
MOTORIZED
MOTOR
AMBARCAŢIUNE LEISURE CRAFT

DE AGREMENT MOTORIZED
GONFLABILĂ CU RIGID-HULL
CHILĂ RIGIDĂ CU INFLATABLE
MOTOR BOAT
AMBARCAŢIUNE
LEISURE CRAFT,
DE AGREMENT CU
MOTORIZED,
MOTOR DE MARE
SPEEDBOAT
VITEZĂ
AMBARCAŢIUNE
LEISURE CRAFT,
DE AGREMENT TIP
JETSKI
SKI-JET
AMBARCAŢIUNE UNMANNED
DE SUPRAFAŢĂ SURFACE
FĂRĂ ECHIPAJ WATER
(TELECOMANDATĂ) VEHICLE (USV)
Tabelul nr. 4.1.7. Navă proprie

Descriere Semn
NAVĂ PROPRIE OWN SHIP
Modificatorii semnelor convenţionale specifice domeniul maritim - la suprafaţa apei

0416. - Tabelul nr. 4.1.8. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional
maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului.
NECLASIFICAT
122 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.8. Modificatorii din sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţă
LUPTA
ANTIAERIANĂ
ANTIAIR WARFARE AAW
LUPTA ANTISUBMARINE
ANTISUBMARIN WARFARE ASW
ESCORTĂ ESCORT E
RĂZBOI ELECTRONIC
ELECTRONIC WARFARE EW
INFORMAŢII, INTELLIGENCE,
SUPRAVEGHERE, SURVEILLANCE, ISR
RECUNOAŞTERE RECONNAISSANCE
MĂSURI DE
MINE COUNTER
CONTRACARARE A
MEASURES MCM
MINELOR
APĂRARE
ANTIRACHETĂ
MISSILE DEFENCE MD
MEDICAL
FACILITĂŢI
MEDICALE ROLE 2
(FACILITIES ME
ROLE 2)
ACŢIUNI DE
MINARE
MINE WARFARE MW
VEHICUL REMOTE
MULTIROL MULTIMISSION RMV
TELECOMANDAT VEHICLE
SPECIAL
FORŢE PENTRU
OPERAŢII SPECIALE
OPERATIONS SOF
FORCE
RHIB FULGERUL
LUPTA LA
SUPRAFAŢĂ
SURFACE WARFARE SUW
NECLASIFICAT
123 din 391
NECLASIFICAT
chenar
RACHETE
BALISTICE
BALLISTIC MISSILE B
RACHETĂ DIRIJATĂ GUIDED MISSILE G
ALTE TIPURI DE OTHER GUIDED

RACHETE DIRIJATE MISSILE M
(PENTRU APĂRARE) (POINT DEFENCE)
TORPILĂ TORPEDO T
DRONĂ
DRONE-EQUIPPED
(TELEGHIDAT)
DOTAT CU HELICOPTER -
ELICOPTER/ EQUIPPED
DECOLARE ŞI -VERTICAL SHORT H
ATERIZARE PE TAKE-OFF AND
VERTICALĂ LANDING (VSTOL)
0417. - Tabelul nr. 4.1.9. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional
maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului.
PROPULSIE NUCLEAR
NUCLEARĂ POWERED N
TIP GREU HEAVY H
TIP UŞOR LIGHT L
TIP MEDIU MEDIUM M
NECLASIFICAT
124 din 391
NECLASIFICAT
chenar
DOC DOCK D
LOGISTIC LOGISTICS LOG

Navă Logistică
pentru Scafandri de
Luptă NLSL -283
Folosit numai cu
semnul pentru
TANC (NAVĂ) TANK T lupta amfibie sau
nave de debarcare
VEHICUL/ Folosit numai cu
MIJLOC DE semnul pentru
TRANSPORT/
VEHICLE V lupta amfibie
sau nave de
TRANSPORTOR debarcare
RAPID FAST F
PERNĂ DE AER AIR-CUSHIONED J
PERNĂ DE AER
AIR-CUSHIONED
(DOAR PENTRU
(USA ONLY) AC
SUA)
CU ARIPI PORTANTE HIDROFOIL K
CONTROL AUTONOMOUS
AUTONOM CONTROL AUT
PILOTAT DE LA REMOTLY
DISTANŢĂ PILOTED RP
CONSUMABIL/
NERECUPERABIL
EXPENDABLE EXP
NECLASIFICAT
125 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă
1. Structura semnului convenţional

0418. - Unităţile, echipamentul şi tehnica (obiectele) maritime de suprafaţă, aşa cum au fost
menţionate în paragraful 0403 sunt adiţional clasificate, astfel:
a) unităţi (obiecte) maritime militare sub-apă:
- submarine;
- senzori mobili (AUV);
- armament (torpile) şi ţinte false mobile;
- armament fix (mine) cu metode de afişare suplimentare (ca semn/simbol);
- altele (ex: scafandrii);
b) obiecte maritime non-militare sub-apă.
2. Compunerea generică a semnului convenţional maritim pentru lupta sub-apă:

0419. - (1) Simbolul pentru o unitate (tehnică, echipament) este compus din chenar (în
exemplu – chenar pentru sub-apă), culoare (de umplere), pictogramă (literă) şi amplificatori. În
figura nr. 4.2.1. este prezentat un exemplu de semn convenţional fără amplificatori. Cu toate acestea
există cazuri particulare ca lupta cu mina în care, de exemplu pentru reprezentarea informaţiei
“operaţional/neutralizat” este folosită o a doua pictogramă în cadrul aceluiaşi simbol, conform
Tabelului nr. 4.2.8.
Modificator
sectorul 1 Chenar
Pictogramă
Direcţia de
deplasare
Culoare
Modificator
sectorul 2
Figura nr. 4.2.1. Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă

(2) Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului maritim, sub-apă
este prezentat în tabelul nr. 4.2.1.
NECLASIFICAT
126 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.1. Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului

maritim, sub-apă
Pasul nr. Pasul Exemplul
Alegerea chenarului în funcţie de identitatea

Pasul 1
standard.
Identităţi standard şi forme de chenar asociate pentru domeniul maritim

Maritim Neconfirmat Necunoscut Presupus Amic Neutru Suspect Ostil
sub-apă amic
Alegerea şi adăugarea pictogramei

Pasul 2
corespunzătoare
Alegerea şi adăugarea unui modificator în

sectoarele 1 sau 2, dacă se aplică, sau în funcţie
Pasul 3
de necesitatea utilizării acestuia sau pentru
completarea informaţiei.
Alegerea şi adăugarea unui al doilea modificator,

dacă se aplică, sau în funcţie de necesitatea
Pasul 4 utilizării acestuia pentru completarea informaţiei.
Notă: în sectoarele alocate modificatorilor este
permisă reprezentarea unui singur modificator.
3. Modificatorii
0420. - (1) Modificatorii pot fi plasaţi deasupra (sector 1) sau dedesubtul (sector 2)
pictogramei (vezi fig. nr. 4.2.2.). Numai un singur modificator este permis a fi reprezentat în
sectoarele 1 şi 2 din cadrul simbolului.
PICTOGRAMA
PRINCIPALĂ
Figura nr. 4.2.2. Pictograma şi sectoarele modificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă.
2
NECLASIFICAT
127 din 391
NECLASIFICAT
(2) Modificatorii maritimi sub-apă ce pot fi reprezentaţi în sectorul 1 indică:

a) zona de operaţii;
b) capabilităţile armamentului;
c) capabilităţile forţelor;
d) clasificarea submarinelor (pentru simboluri specifice).
(3) În tabelul nr. 4.2.2. sunt prezentaţi modificatorii maritimi sub-apă pentru sectorul 1 al
semnului convenţional.
Tabelul nr. 4.2.2. Modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional maritim sub-apă
Nume
Modificator Descriere
Limba engleză Limba română
ASW Anti-Submarine Warfare Luptă anti-submarin Misiuni, destinaţie
AUX Auxiliary Auxiliar Misiuni, destinaţie
C2 Command and Control Comanda şi controlul Misiuni, destinaţie
Intelligence, Surveillance, Informaţii, Supraveghere,
ISR Misiuni, destinaţie
Reconnaissance Recunoaştere
Măsuri de contracarare a
MCM Mine Countermeasures Misiuni, destinaţie
minelor
MW Mine Warfare Acţiuni de minare Misiuni, destinaţie
SUW Surface Warfare Lupta la suprafaţă Misiuni, destinaţie
Capabilităţile
A Attack Atac
armamentului
Capabilităţile
B Ballistic Missile Racheta balistică
armamentului
Capabilităţile
G Guided Missile Rachetă ghidată
armamentului
Other Guided Missile (Point Alte tipuri de rachete Capabilităţile
M
Defence) teleghidate (pentru apărare) armamentului
SOF Special Operations Force Forţe de operaţii speciale
Posibil submarin – nivel de Clasificarea
P1 Possible Submarine – Low 1
certitudine scăzut 1 submarinului
P2 Possible Submarine – Low 2
certitudine scăzut 2 submarinului
P3 Possible Submarine – High 3
certitudine ridicat 3 submarinului
P4 Possible Submarine – High 3
certitudine ridicat 4 submarinului
Clasificarea
PB Probable Submarine Probabil submarin
submarinului
Clasificarea
CT Certain Submarine Sigur submarin
submarinului
(4) Modificatorii maritimi pentru sub-apă alocaţi sectorului 2 indică:
a) propulsia navei;
b) tipul de căutare pentru vehicule subacvatice fără pilot.
NECLASIFICAT
128 din 391
NECLASIFICAT
(5) Modificatorii sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.2.3. iar pictogramele în tabelul nr. 4.2.11.
Tabelul nr. 4.2.3. Modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional maritim sub-apă
Nume
Modificator Descriere
Limba engleză Limba română
AI Air Independent Propulsion Propulsie independentă cu aer Propulsia navei
D Diesel Propulsion Propulsie Diesel Propulsia navei
D1 Diesel - Type 1 Diesel – Tip 1 Propulsia navei
N Nuclear Powered Propulsie nucleară Propulsia navei
N1 Nuclear - Type 1 Nuclear – Tip 1 Propulsia navei
AUT Autonomous Control Control autonom Controlul UUV
RP Remotely Piloted Pilotat de la distanţă Controlul UUV
EXP Expendable Consumabil/nerecuperabil Controlul UUV
4. Amplificatori
0421. - (1) Pe imaginea tactică informaţiile legate de obiectele afişate sunt transmise prin
forma chenarului, icoană/pictogramă/literă şi codul culorii simbolului. Există unele informaţii care
nu pot fi exprimate prin mijloace grafice, ci prin informaţii scrise alfanumerice. Acestea pot fi
afişate (pe imaginea tactică) în cadrul unor câmpuri secundare, în afara imaginii tactice principale,
metodă care impune operatorului o permanentă modificare a stării de concentrare sau folosirea
amplificatorilor ca etichete ale simbolurilor.
(2) Scopul amplificatorilor de simbol descris în acest paragraf este de a standardiza modul
de afişare al diferitelor informaţii alfanumerice suplimentare pentru simboluri consacrate ca
identităţi, poziţie şi mişcare, capabilităţi, etc.
(3) În fig. nr. 4.2.3. este prezentat modul de plasare a amplificatorilor în cadrul simbolului.
Poziţionarea amplificatorilor în cadrul simbolului este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau
identitatea standard.
(4) Amplificatorii simbolurilor pentru domeniul maritim necesită reducerea volumului de
informaţii care urmează a fi afişat într-o singură poziţie relaţionată cu simbolul, spre deosebire de
simbolurile pentru uscat (vezi cap. III). Amplificatorii maritimi vor fi poziţionaţi în partea dreaptă a
simbolului spre deosebire de poziţiile destinate din jurul acestuia.
NECLASIFICAT
129 din 391
NECLASIFICAT
(5) Un set de amplificatori pentru simboluri maritime sub-apă care includ nume de obiecte,
poziţii, viteză, timp vor fi afişate în cadrul unei scheme standard pentru amplificatorii cu 5 câmpuri
(vezi cap. I, fig. nr. 1.2.2.) în dreapta simbolului care este prezentat în fig. nr. 4.2.3. Poziţia standard
a câmpurilor de informaţii diferă pentru simbolurile din domeniile aerian şi uscat.
(6) În mod implicit, amplificatorii nu se reprezintă. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
apela la informaţiile necesar a fi afişate. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să suprime
amplificatorii pentru a reduce aglomerarea informaţiilor pe ecran şi folosirea lor numai atunci când
informaţia este necesară - în funcţie de situaţia tactică dată.
Direcţia şi viteza
Figura 4.2.3. Câmpurile amplificatoare pentru semnul convenţional maritim sub-apă

(7) Tabelul nr. 4.2.4. furnizează posibilităţile de afişare a amplificatorilor pentru simbolurile
Tabelul nr. 4.2.4. Conţinutul amplificatorilor pentru semnele convenţionale maritime
sub-apă, militare şi civile
Nume
Câmpul Descriere (alternativ) Prefix
Limba română Limba engleză
Numărul
1 Track Number Numărul de ordine al contactului TN
contactului
2 Nume Name Numele contactului
Poziţia Position Punctul
Mişcarea (dacă Movement (if Drumul şi viteza
indicatorul de speed leader is
3 viteză lipseşte) suppressed) B/D
Adâncimea
Adâncimea DEPTH Data şi Ora Grupării
DTG DTG
Ţara de origine (STANAG 1059 –
cod format din 3 litere) sau
4 Identificarea Identification Organizaţia (ex. UN, NATO, EU)
Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS)
Pentru unităţi amice: starea armame-
ntului şi a senzorilor, autonomie,etc.
Pentru alte unităţi: credibilitatea
informaţiilor
Informaţii Additional Pentru contacte submarine:
5 - Clasificarea
suplimentare information - NONSUB
- POSSUB LOW 1 sau 2
- POSSUB HIGH 3 sau 4
- PROBSUB
- CERTSUB
NECLASIFICAT
130 din 391
NECLASIFICAT
0422. - Tabelul nr. 4.2.5. (Militar), tabelul nr. 4.2.6 (Civil), tabelul nr. 4.2.7 (Armament),
tabelul nr. 4.2.8. (Mine), tabelul nr. 4.2.9. (Instalaţii subacvatice pe fundul mării) furnizează
informaţii pentru semnele convenţionale din domeniul sub-apă.
Tabelul nr. 4.2.5. Semne convenţionale nave militare, domeniul sub-apă.
MILITAR MILITARY
SUBMARIN SUBMARINE
SUBMARIN, SUBMARINE,
LA SUPRAFAŢĂ SURFACED
SUBMARIN, SUBMARINE,
PE FUND BOTTOMED
SUBMARIN,
SUBMARINE,
LA COTĂ
SNORKELING
PERISCOPICĂ
ALT TIP DE OTHER

SUBMERSIBIL SUBMERSIBLE
VEHICUL AUTONOMOUS
SUBACAVATIC UNDERWATER
AUTONOM/VEHICUL VEHICLE/
SUBACAVATIC FĂRĂ UNMANNED
PILOT (AUV/UUV) UNDERWATER
VEHICLE (AUV/UUV)
NONSUBMARIN NON-SUBMARINE
SCAFANDRU
DIVER, MILITARY
MILITAR
Tabelul nr. 4.2.6. Semne convenţionale specifice marinei civile submersibile

CIVIL CIVILIAN CIV
NECLASIFICAT
131 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.6. Semne convenţionale specifice marinei civile submersibile

SUBMERSIBILE SUBMERSIBLE,
CIVILE CIVILIAN
AUTONOMUS
VEHICULE UNDERWATER
VEHICLE/UNMANNE
SUBACVATICE D UNDERWATER
AUTONOME CIVILE VEHICLE (AUV/UUV)
CIVILIAN
SCAFANDRU CIVIL DIVER, CIVILIAN
Tabelul nr. 4.27. Semne convenţionale specifice armelor marine submersibile

ARMA UNDERWATER
WPN
SUBMERSIBILA WEAPON
TORPILA TORPEDO
DISPOZITIV IMPROVISED
EXPLOZIV EXPLOSIVE DEVICE IED
IMPROVIZAT (IED)
MACHETA UNDERWATER
SUBMERSIBILA DECOY
MINA MARINA
SEA MINE DECOY
MACHETA
MINA MARINA
SEA MINE DECOY,
MACHETA PE
BOTTOM/GROUND
FUNDUL APEI
MINA MARINA
SEEA MINE DECOY,
MACHETA,
MOORED
ANCORATA
Tabelul nr. 4.2.8. Semne convenţionale specifice minelor marine

CU SAU
MINA MARINA SEA MINE FARA
RAMA
NECLASIFICAT
132 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.8. Semne convenţionale specifice minelor marine

CU SAU
MINA MARINA PE SEA MINE
FARA
FUNDUL APEI ( BOTTOM/GROUND)
RAMA
CU SAU
MINA MARINA SEA MINE
FARA
ANCORATA (MOORED)
RAMA
MINA MARINA CU SAU

SEA MINE
(LA SUPRAFATA FARA
( FLOATING)
APEI) RAMA
SEA MINE
Privire de
MINĂ MARINĂ (IN OTHER
deasupra
POSITION)
MINĂ MARINĂ
SEA MINE Privire de
(ÎN DERIVĂ)
(ÎN URCARE) deasupra
DISPOZITIV UNEXPLODED
EXPLOZIV EXPLOSIVE - Cu ramă
NEEXPLODAT ORDONANCE
Tabelul nr. 4.2.9. Instalaţii sub apa mării

INSTALAŢIE
SEABED
MILITARĂ AFLATĂ
INSTALATION MAN
PE FUNDUL MĂRII
– MADE, MILITARY
INSTALAŢIE NON- SEABED

MILITARĂ AFLATĂ INSTALATION MAN
PE FUNDUL MĂRII – MADE, NON-
MILITARY
5. Abrevieri pentru domeniul sub-apă

0423. - În tabelul nr. 4.2.10. este prezentată lista abrevierilor pentru domeniul sub-apă din
sectorul 1 şi locaţiile abrevierilor în cadrul limitei octogonului.
NECLASIFICAT
133 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1

Descriere
Abreviere Poziţie Observatii
LUPTA
ANTISUBMARINE
ÎMPOTRIVA ASW
WARFARE
MINELOR
AUXILIAR
AUXILIARY AUX
COMANDĂ ŞI
COMMAND AND
CONTROL C2
CONTROL
INFORMAŢII INTELIGENCE
SUPRAVEGHERE SURVEILLANCE ISR
RECUNOAŞTERE RECONNAISSANCE
MĂSURI
CONTRA MINE
MINELOR MCM
COUNTERMEASURES
LUPTA
ÎMPOTRIVA MINE WARFARE MW
MINELOR
LUPTA LA
SUPRAFAŢĂ SURFACE WARFARE SUW
ATAC ATTACK A
RACHETĂ
BALISTICĂ BALLISTIC MISSILE B
RACHETĂ
DIRIJATĂ GUIDED MISSILE G
ALTE RACHETE
DIRIJATE OTHER GUIDED
MISSILES M
(PUNCT DE
(POINT DEFENCE)
APĂRARE)
FORŢĂ DE
OPERAŢII SPECIAL OPERATION
SOF
SPECIALE FORCE
NECLASIFICAT
134 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1

Descriere
POSIBIL
SUBMARIN POSSIBLE
P1
SUBMARINE – LOW 1
NIVEL SCĂZUT 1
POSIBIL POSSIBLE
SUBMARIN SUBMARINE – LOW 2
P2
NIVEL SCĂZUT 2
POSIBIL POSSIBLE
SUBMARIN SUBMARINE – HIGH
P3
3
NIVEL RIDICAT 3
POSIBIL POSSIBLE
SUBMARIN SUBMARINE – HIGH
P4
4
NIVEL RIDICAT 4
PROBABIL
SUBMARIN PROBABLE
PB
SUBMARINE
SIGUR CERTAIN
CT
SUBMARIN SUBMARINE
0424. - În tabelul nr. 4.2.11. este prezentată lista abrevierilor din sectorul 2 pentru domeniul
sub-apă şi identificările locaţiei abrevierilor în cadrul limitei octogonului.
Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2
Descriere
Lb. Romana Lb. Engleza
PROPULSIE AIR
INDEPENDENTĂ INDEPENDENT AI
CU AER PROPULSION
PROPULSIE DIESEL
D
DIESEL PROPULSION
DIESEL TIP 1 DIESEL - TYPE 1 D1
DIESEL TIP 2 DIESEL – TYPE 2 D2
NECLASIFICAT
135 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2
Descriere
DIESEL TIP 3 DIESEL – TYPE 3 D3
PROPULSAT NUCLEAR
NUCLEAR N
POWERED
NUCLEAR
NUCLEAR – Type 1 N1
TIP 1
NUCLEAR
NUCLEAR – Type 2 N2
TIP 2
NUCLEAR
NUCLEAR - Type 3 N3
TIP 3
NUCLEAR - TIP 4 NUCLEAR - Type 4 N4
N4
N5
N6
N7
CONTROL AUTONOMUS
AUT
AUTONOM CONTROL
AUT
Tabelul nr. 4.2.12. Abrevieri (opţionali) pentru domeniul sub-apă sectorul 2

Descriere
PILOTAT DE LA REMOTELY
RP
DISTANŢĂ PILOTED
NERECUPERABIL/ RP
EXPENDABLE EXP
DISPENSABIL
NECLASIFICAT EXP
136 din 391
NECLASIFICAT
CAPITOLUL V
Simboluri specifice domeniului spaţial
1. Scop
0501. - Acest capitol include simbolurile pentru mijloacele spaţiale, activităţi conexe acestora
şi alte obiecte relevante (resturi-debris) din interiorul orbitei terestre. Instalaţiile terestre asociate
domeniului spaţial sunt prezentate în cap. III.
2. Caracteristicile simbolurilor specifice operaţiilor spaţiale (din spaţiu)

0502. – (1) Operaţiile militare şi cele din domeniul securităţii depind de capabilităţile spaţiale
pentru comandă şi control (C2), comunicaţii, pentru cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei şi informaţii,
supraveghere şi recunoaştere (ISR). Forţele pot cunoaşte dinainte impactul vremii asupra operaţiilor
viitoare datorită sateliţilor meteo. Sistemul global de poziţionare (GPS) asigură poziţia precisă,
navigaţia şi informaţii oportune pentru forţele expediţionare şi mobile. În plus, sateliţii furnizează
informaţii de avertizare despre lansarea rachetelor şi despre traiectoria acestora.
(2) Sistemele spaţiale permit urmărirea forţelor amice, angajarea precisă a ţintelor care apar
prin surprindere şi micşorarea ciclului întrunit pentru ordinul de misiune (air tasking cycle).
Persistenţa (mereu pe orbită), perspectiva (altitudine mare), penetrarea (fără restricţii de zbor) şi
prezenţa (capacitatea de a asigura sprijin în luptă fără a fi localizat din punct de vedere fizic cu forţe
înaintate) sistemelor spaţiale asigură forţelor dincolo de orizont linii de comunicaţii sigure. În
scopul de a descrie în timp aproape real zone extinse cu utilizatorii rapizi ai spaţiului de manevră, în
cele trei dimensiuni, cerinţele specifice pentru imaginea spaţială furnizată trebuie să întrunească
următoarele:
a) imaginea trebuie actualizată în timp aproape real;
b) trebuie utilizaţi vectorii pentru a ajuta la anticiparea deplasării obiectelor proprii, neutre şi ostile;
c) indiferent de poziţia obiectului, trebuie să i se afilieze date relevante , cum ar fi: „tip”,
„misiune”, „operator”, „capabilităţi”, etc., fără a afecta acurateţea ecranului;
d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să fie uşor de recunoscut de către controlori;
e) depinzând de scenariu, ecranul poate conţine o multitudine de obiecte mişcătoare (resturi).
SECTIUNEA I
Construirea semnelorlor convenţionale specifice domeniului spaţial
1. Generalităţi
NECLASIFICAT
137 din 391
NECLASIFICAT
0503. - (1) Această secţiune stabileşte un singur standard pentru construirea semnelor
convenţionale spaţiale. Include o varietate de pictograme asociate domeniului spaţial, modificatori
şi amplificatori pentru realizarea simbolurilor. Cu toate acestea, nu sunt descrise toate semnele
convenţionale spaţiale. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard pentru alcătuirea acestora.
Odată ce utilizatorul este familiarizat cu sistemul prestabilit, poate crea orice semn convenţional
pentru obiectul imaginat, folosind secvenţa logică furnizată de acest capitol. Semnele convenţionale
prezentate în acest capitol sunt adecvate pentru descrierea oricăror identităţi standard.
(2) Când se reprezintă obiecte care nu au fost încă definite, se selectează cea mai potrivită
combinaţie de semne cuprinse în acest capitol. A se evita utilizarea unor simboluri sau combinaţii de
semne convenţionale care nu sunt prezentate în acest manual. Dacă este necesar să fie creat un nou
semn convenţional care nu se găseşte în acest manual, atunci se explică semnul convenţional printr-
o legendă. Sistemele automate pot întâmpina dificultăţi în utilizarea simbolurilor non-standard.
2. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial

0504. - (1) Un simbol specific domeniului spaţial este compus din chenar, culoare, pictograme
funcţionale (pictograma principală) şi modificatori (pictograme secundare) (figura nr. 5.1.1.).
Chenar
Modificator
sectorul 1
Pictogramă
Modificator Culoare
sectorul 2
Figura nr. 5.1.1. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial

(2) În tabelul nr. 5.1.1. sunt descrişi paşii necesari pentru construcţia semnelor convenţionale
spaţiale
Tabelul nr. 5.1.1. Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial
Nr. pas Pas Exemplu
Pas 1. Alege chenarul funcţie de identitatea
standard
Afilierea şi Formele Chenarului

În curs de
Presupus
Afiliere determinare Necunoscut Amic Neutru Suspect Ostil
a identităţii amic
NECLASIFICAT
138 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 5.1.1. Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial

Nr. pas Pas Exemplu
Chenar
Pas 2. Alege şi adaugă pictograma în sectorul

principal
Pas 3. Alege şi adaugă un modificator, fie în

sectorul 1 sau 2, dacă se consideră
necesar pentru vizualizare
Pas 4. Alege şi adaugă un al doilea

modificator dacă se consideră necesar
pentru vizualizare
NOTĂ: Este permis un singur
modificator pe poziţia modificatorului
3. Câmpurile amplificatorului
0505. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin
forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Totuşi, pot fi informaţii adiţionale
care nu se pot transmite prin mijloace grafice ci, doar cu ajutorul informaţiilor alfanumerice.
0506. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara
ecranului tactic (o metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea şi, de
aceea, nu va fi luată în considerare) sau prin folosirea câmpurilor amplificator.
0507. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza
afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, adică, după identitate, locaţie şi deplasare,
capabilităţi. Figura nr. 5.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar al
semnului convenţional spaţial. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau
afiliere.
0508. - Câmpurile cu amplificatori specifici domeniului spaţial vor fi afişate într-o poziţie
definită în partea dreaptă a simbolului. Numărul traiectului, numele, poziţia şi naţiunea
(apartenenţa) sunt considerate informaţii esenţiale şi vor fi afişate în câmpurile de la 1 la 5, la
dreapta simbolului.
0509. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
cere calculatorului de a afişa informaţia considerată a fi utilă. În plus, utilizatorul trebuie să fie în
măsură să elimine eticheta completată (filled) şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să
acceseze din nou informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 5.1.2. furnizează o listă cu
conţinutul unui câmp cu amplificatori pentru simboluri specifice domeniului spaţial.
NECLASIFICAT
139 din 391
NECLASIFICAT
PICTOGRAMA
PRINCIPALĂ
Figura nr. 5.1.2. Câmpurile cu amplificator ale simbolului
Tabelul nr. 5.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnele convenţionale

specifice domeniului spaţial (Exemplu)
Prefix (când
1 SSTNUM Nr.traiect generat de sistem SSTN
a) Numele spaţiului din sistem
2 SSNAME -
b) Indicativul misiunii
Poziţia şi orbita, Poziţia [grade / înclinare] sau Traiectorie C/S
3 informaţii despre Înălţime [picioare/orbită] B/D
verticală
Numele naţiunii: Un cod de 3 litere care indică
4 Naţiune -
ţara de origine
Pentru unităţile proprii/aliate: senzor sau încărca-
Informaţii
5 rea cu arme, orbita specifică, amprenta, etc. -
suplimentare Pentru alte unităţi: credibilitatea informaţiei
SECŢIUNEA a 2-a
Pictograme
0510. - Pictogramele din sectorul principal reflectă funcţia sau capabilitatea de bază care
trebuie descrisă de către semnul convenţional. Tabelul nr. 5.2.1., de mai jos, prezintă pictogramele
utilizate în cadrul semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial, în sectorul principal al
sectorului.
PICTOGRAMA
PRINCIPALĂ
Figura nr. 5.2.1. Plasarea pictogramelor în sectorul principal.
NECLASIFICAT
140 din 391
NECLASIFICAT

-
VEHICUL SPAŢIAL SV
-
VEHICUL DE
RV
REINTRARE
-
MODUL DE
PL
ATERIZARE
-
NAVETĂ MILITARĂ
PE ORBITĂ
-
NAVETĂ CIVILĂ PE
ORBITĂ
-
CAPSULĂ MILITARĂ
-
CAPSULĂ CIVILĂ
SATELIT, ÎN GENERAL SAT
-
SATELIT MILITAR
-
SATELIT CIVIL
-
ARMĂ ANTISATELIT
-
SATELIT MILITAR
ASTRONOMIC
-
SATELIT CIVIL
ASTRONOMIC
NECLASIFICAT
141 din 391
NECLASIFICAT

-
BIOSATELIT MILITAR
-
BIOSATELIT CIVIL
-
SATELIT MILITAR DE
COMUNICAŢII
-
SATELIT CIVIL DE
COMUNICAŢII
-
SATELIT DE
OBSERVARE A
PĂMÂNTULUI
SATELIT DE -
OBSERVARE A
PĂMÂNTULUI
-
SATELIT MILITAR
MINIATURIZAT
-
SATELIT CIVIL
MINIATURIZAT
-
SATELIT MILITAR DE
NAVIGAŢIE
-
SATELIT CIVIL DE
NAVIGAŢIE
-
SATELIT DE
RECUNOAŞTERE
-
STAŢIE SPAŢIALĂ
MILITARĂ
-
STAŢIE SPAŢIALĂ
CIVILĂ
NECLASIFICAT
142 din 391
NECLASIFICAT

-
SATELIT MILITAR
TETHER
-
SATELIT CIVIL
TETHER
-
SATELIT MILITAR
PENTRU VREME
-
SATELIT CIVIL
PENTRU VREME
SECŢIUNEA a 3-a
Modificatorii din cadrul sectoarelor
0511. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 5.3.1.) şi din sectorul 2 (figura nr. 5.3.2.) arată
modificarea informaţiei. În mod specific, modificatorii spaţiali din sectorul 1 reprezintă orbita, în
timp ce modificatorii spaţiali din sectorul 2, reprezintă senzori. Tabele nr. 5.3.1. şi 5.3.2. arată
pictogramele pentru uzul în cadrul semnelor convenţionale spaţiale, în sectoarele 1 şi 2.
Figura nr. 5.3.1. Plasarea modificatorului în sectorul 1.

Tabelul nr. 5.3.1. Modificator Sector 1 (Tipul Orbitei)
-
ORBITA JOASĂ LEO
-
ORBITA MEDIE MEO
-
ORBITA MARE HEO
NECLASIFICAT
143 din 391
NECLASIFICAT
-
ORBITA
GSO
GEOSINCRONĂ
-
ORBITA
GO
GEOSTAŢIONARĂ
-
ORBITA MOLNIYA MO
Figura nr. 5.3.2. Plasarea modificatorului în sectorul 1.

Tabel 5.3.2. Modificator Sector 2 (Tipul Senzorului)
Se utilizează numai
OPTIC O cu satelitul.
cu satelitul.
INFRAROŞU IR
RADAR R cu satelitul.
SIGINT SI cu satelitul.
Tabel 5.3.3. Pericole (Resturi spaţiale)

RESTURI PRODUSE
DE OM-MICI
RESTURI PRODUSE
DE OM-MEDII
RESTURI PRODUSE
DE OM-MARI
NECLASIFICAT
144 din 391
NECLASIFICAT
RESTURI
NATURALE MICI
RESTURI
NATURALE MEDII
RESTURI
NATURALE MARI
CAPITOLUL VI
Semne convenţionale pentru operaţiile de stabilitate şi de sprijin acordat populaţiei civile
1. Generalităţi
0601. - Interesele Alianţei în zona securităţii pot fi afectate de o mare varietate de riscuri, cum
sunt terorismul, sabotajul şi crima organizată, precum şi de întreruperea fluxului resurselor vitale. În
plus, deplasările necontrolate ale unui număr mare de persoane, datorate în mod special de
conflictele armate, pot constitui de asemenea, probleme pentru securitate şi stabilitate, afectând
astfel acţiunile Alianţei. De aceea, pe parcursul întregii operaţii, comandantul forţei întrunite trebuie
să beneficieze de un set de simboluri pentru activităţile care vizează stabilitatea şi sprijinul acordat
populaţiei civile. Întocmai ca şi celelalte seturi de semne convenţionale prezentate în acest manual,
şi acest set se construieşte în conformitate cu cele stipulate în cap. I.
2. Alcătuirea simbolului pentru o activitate

0602. - Simbolul pentru o activitate este compus dintr-un chenar, un fond colorat, o
pictogramă care reprezintă activitatea, modificatori (pictograme secundare) şi amplificatori sub
formă de text sau grafici (figura nr. 6.1.).
Figura nr. 6.1. Alcătuirea simbolului pentru o activitate.
NECLASIFICAT
145 din 391
NECLASIFICAT
3. Realizarea simbolului pentru o activitate

0603. - În tabelul nr. 6.1. sunt ilustraţi paşii necesari realizării simbolului pentru o activitate.
Dacă utilizatorul este familiarizat cu sistemul ilustrat în tabelul nr. 6.1., el poate elabora orice
Tabelul 6.1.
NECLASIFICAT
146 din 391
NECLASIFICAT
simbol, folosind secvenţialitatea logică.
4. Câmpurile pictogramelor, modificatorilor şi amplificatorilor pentru reprezentarea

unei activităţi
NECLASIFICAT
147 din 391
NECLASIFICAT
0604. - Scopul câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi al amplificatorilor pentru

reprezentarea unei activităţi este de a standardiza locaţia/amplasarea unei informaţii care descrie
grafic o activitate desfăşurată pentru asigurarea stabilităţii sau pentru sprijinirea populaţiei civile; de
asemenea, acestea furnizează informaţii suplimentare despre capabilităţi, statut, locaţie etc. În figura
nr. 6.2. este ilustrată amplasarea unor astfel de câmpuri în jurul unui chenar al simbolului pentru o
activitate a forţelor amice. Amplasarea câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi a
amplificatorilor este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau de afiliere.
Figura nr. 6.2. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori

pentru reprezentarea unei activităţi.
5. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru

simbolurile care reprezintă o activitate
0605. - (1) Octogonul prezentat în cap. I, paragraful 0120 a se poate folosi şi pentru
simbolurile care reprezintă activităţi. În interiorul acestuia se amplasează pictogramele şi
modificatorii. Octogonul este împărţit în sectoare. Cele trei sectoare indică locul în care sunt
amplasaţi pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil pentru dimensionarea acestora. În
tabelul nr. 6.2. sunt prezentate exemple de sectoare pentru fiecare dintre tipurile formelor de
chenar. Dimensiunea pictogramelor text şi a modificatorilor acestora se stabileşte în funcţie de
numărul de litere folosite.
NECLASIFICAT
148 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 6.3. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor

(2) În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Cu toate acestea, există excepţii de la
regulă, în cazul în care pictograma ocupă întregul chenar, depăşeşte dimensiunile sectorului
central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului (vezi cap. III). Acestea sunt
denumite pictograme cu chenar închis.
6. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori

0606. - Pentru descrierea mai detaliată a amplificatorilor, a se vedea paragraful 0114 din cap. 1.
Tabelul nr. 6.2. Descrierea câmpurilor semnului convenţional,
modificatorului şi amplificato-rului care reprezintă o activitate.
Numele Text/Semn
Câmpul câmpului Descriere grafic
Semnul convenţional conţine o pictogramă în sectorul
A Simbol „Principal”al octogonului şi poate conţine un modificator în Oricare
sectorul 1, în sectorul 2, sau în ambele.
Comentariile Text liber. Poate fi folosit pentru a furniza informaţiile cerute
G personalului de comandant. Text
Informaţii
H suplimentare Text liber. Text
NECLASIFICAT
149 din 391
NECLASIFICAT
Gradul de încredere în informaţiile prezentate de simbol.

Apare sub forma unei litere şi a unui număr care indică
“fiabilitatea sursei” şi „credibilitatea informaţiilor”.
(STANAG 2511)
Fiabilitatea sursei:
A. complet fiabilă
B. de obicei fiabilă
C. destul de fiabilă
D. de obicei nu este fiabilă
J Evaluare E. nu prezintă încredere Text
F. fiabilitatea nu poate fi estimată
Credibilitatea informaţiilor:
1. confirmate de alte surse
2. probabil adevărate
3. posibil adevărate
4. nesigure
5. improbabile
6. credibilitatea nu poate fi estimată
Indicator al
Q Se foloseşte pentru a indica locaţia exactă. Desen/Grafică
locaţiei
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată/oră
(ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”.
Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde
ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru
timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru
Grup dată- reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele
W două cifre ale numărului exprimă anul). Text
oră
În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS =
secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute.
Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va
fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii
acţiunii.
Pentru ţara de origine a organizaţiei (STANAG 1059) se
Indicatorul foloseşte un cod alcătuit din trei litere. În cazul activităţilor Text
AC de ţară desfăşurate pentru asigurarea stabilităţii, acest câmp poate fi
folosit pentru a desemna facţiuni sau grupări.
7. Pictogramele din sectorul central
0607. - În mod normal, pictogramele din sectorul principal (Fig. nr. 6.4.) reflectă funcţiunea
principală a simbolului. Totuşi, sunt cazuri în care acestea pot reflecta şi informaţii modificatoare.
În tabelul nr. 6.3. sunt prezentate pictogramele folosite în cazul simbolurilor pentru activităţi, din
sectorul central al câmpului A al simbolului. Este permisă utilizarea pictogramelor prezentate în
capitolele II, III şi IV pentru realizarea simbolurilor care prezintă activităţi.
NECLASIFICAT
150 din 391
NECLASIFICAT
Figura nr. 6.4. Pictograme din sectorul central.
Tabelul 6.3.
NECLASIFICAT
151 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 6.3.
NECLASIFICAT
152 din 391
NECLASIFICAT

0608. - Modificatorii din sectorul 1 (vezi figura nr. 6.5.) conferă informaţii suplimentare
referitor la pictograma din semnul convenţional. În tabelul nr. 6.4. sunt prezentaţi modificatorii
folosiţi în cazul simbolurilor pentru prezentarea activităţilor, locaţiilor sau a organizaţiilor non-
guvernamentale din sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.
Figura nr. 6.5. Amplasarea modificatorilor din sectorul 1.
NECLASIFICAT
153 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 6.4.
NECLASIFICAT
154 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul 6.4.
9. Pictogramele din sectorul 2

0609. - Modificatorii din sectorul 2 pot furniza de asemenea informaţii suplimentare despre
pictogramă. În prezent, în sectorul 2 nu există nici un modificator specific.
CAPITOLUL VII
Semne convenţionale specifice măsurilor de control
1. Generalităţi
0701. - (1) În final, comandantul forţelor întrunite şi forţele acestuia trebuie să fie capabile
să-şi îndeplinească misiunea, atât în mod direct cât şi indirect, prin întrebuinţarea capabilităţilor sale
pentru a crea efecte fizice şi psihologice şi a fi în măsură să susţină astfel de operaţii, atâta timp cât
este necesar, pentru atingerea obiectivelor operaţionale. Metoda principală prin care această
capacitate este aplicată este prin intermediul combinaţiei capabilităţilor operaţionale întrunite şi
sfera mecanismului şi măsurilor de control.
(2) Acest capitol stabileşte un sistem standard pentru prezentarea şi utilizarea semnelor
convenţionale specifice măsurilor de control. În cadrul acestui sistem standard există o serie de
semne convenţionale specifice măsurilor de control care respectă formatul standard şi semne
convenţionale care au un format de sine stătătoare. Acest capitol furnizează reguli pentru semnele
convenţionale generate automat şi pentru cele desenate manual, precum şi exemple pentru toate
semnele convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste semne convenţionale reprezintă un
standard pentru toate sistemele de comandă-control, simulatoare, inclusiv cele utilizate real, virtual
şi în medii create. În acest capitol, sunt precizate definiţii corespunzătoare pentru multe semne
NECLASIFICAT
155 din 391
NECLASIFICAT
convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste definiţii au rolul de a ajuta şi a clarifica

utilizarea acestor semne convenţionale. Pentru o înţelegere şi utilizare uşoară, semnele
convenţionale specifice măsurilor de control sunt împărţite în grupuri care corespund funcţiilor
comune ale comenzii şi controlului pentru a include managementul întrunit al ţintelor, manevra şi
executarea focului, informaţii, protecţia forţei, sprijin logistic şi inducerea în eroare în cadrul
operaţiilor informaţionale.
2. Colorit
0702. - Graficul măsurilor de control al forţelor proprii trebuie realizat în negru sau albastru,
când este desenat manual, sau în culoarea generată de computer. Graficul măsurilor de control al
forţelor inamicului se realizează în roşu. În imposibilitatea utilizării culorii roşii acesta se va realiza
în culoarea neagră, însoţită de abreviaţia “ENY” plasată pe grafic în cel puţin două locuri. Toate
obstacolele aşa cum sunt arătate în acest capitol, proprii, inamice, neutre, necunoscute sau
neînsemnate vor fi desenate utilizând culoarea verde. În imposibilitatea utilizării culorii verzi,
obstacolele trebuie desenate folosind culoarea neagră. Culoarea galbenă va fi folosită pentru
realizarea haşurilor zonelor contaminate CBRN.
NOTĂ: Utilizarea culorilor verde şi galbenă pentru obstacole şi elemente CBRN este în
contradicţie cu identităţile standard.
3. Etichetare
0703. - Toate etichetările cu text se vor face cu litere majuscule. Cititorul trebuie să fie în
măsură să citească eticheta, întregul text din câmpurile modificatorilor sau amplificatorilor pentru
semnele convenţionale specifice măsurilor de control când baza planşei este interzisă cititorului.
Etichetarea scrisă sub un anumit unghi trebuie să poată fi citită de privitor, fără ca acesta să fie
nevoit să îşi întoarcă capul.
SECŢIUNEA 1
Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control
1. Linii de despărţire
0704. - În războiul terestru, o linie de despărţire este o linie prin care sunt definite zonele de
responsabilitate între unităţile/formaţiunile adiacente. Pentru liniile de despărţire toate etichetele de
câmp sunt afişate perpendicular pe linie. Figura nr. 7.1.1. exemplifică orientarea etichetelor de câmp
pentru liniile de despărţire orizontale (est/vest) şi verticale (nord/sud). În cazul liniilor de despărţire
laterale se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al eşalonului cel mai mare. Pentru
liniile de despărţire înaintate şi din spate, se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al
NECLASIFICAT
156 din 391
NECLASIFICAT
eşalonului cel mai mic (vezi tabelul nr. 7.1.1.). Când unităţi de eşalon egal sunt adiacente,
abrevierea pentru eşalon (câmpul T) poate fi omisă de lângă indicatorul alfanumeric. Tabelele
nr. 7.1.1. şi nr. 7.1.2., din finalul capitolului, furnizează o listă cu abrevieri şi acronime care se
utilizează în Câmpul T. Pentru toate liniile de despărţire, se folosesc numere arabe pentru a se arăta
numărul de unitate, excepţie făcând liniile de despărţire pentru corpuri de armată, unde se vor folosi
numere romane. Când linia de despărţire este între unităţi ale diferitelor state, codul de ţară format
din trei litere (câmpul AH) se foloseşte între paranteze, în spatele sau sub indicativul unităţii.
Figura nr. 7.1.1. Orientarea liniilor de despărţire.
NECLASIFICAT
157 din 391
Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire
Exemplu
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenare Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate
pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele
nu sunt o parte a măsurii de control.
Friendly Present Puncte de referinţă: Acest

Boundary grafic necesită cel puţin
Linie de despărţire două puncte de referinţă, 1
existentă – forţe proprii şi 2, care definesc
lungimea liniei. Punctele
adiţionale pot defini
extinderea liniei.
Friendly planned or On Mărime/Formă: Primul şi
Order Boundary ultimul punct de referinţă
Linie de despărţire determină lungimea
planificată sau la ordin – aliniamentului. Fiecare
forţe proprii segment dintre perechile de
puncte de referinţă vor
Enemy Known Boundary Monocrom repeta informaţiile asociate
Linie de despărţire segmentului dintre
cunoscută - inamic punctele 1 şi 2.
Orientare: orientarea este
determinată de punctele de
referinţă.
Colorat
NECLASIFICAT
158 din 388
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire

Exemplu
Enemy Suspected or
Templated Boundary
Linie de despărţire -
presupusă sau
interpretată - inamic
Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate

Exemplu
Tipul liniei de despărţire Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o
parte a măsurii de control.
Lateral Boundary
Linie de despărţire laterală
Măsură de control care defineşte limitele
stânga şi dreapta a unei zone/sector de acţiune
a unei unităţi. Împreună cu limita din faţă,
limita din spate şi altitudinea, liniile de
despărţire laterale definesc zona de operaţii a
unui comandant.
NECLASIFICAT
159 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate

Exemplu
Tipul liniei de despărţire Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o
parte a măsurii de control.
Forward Boundary
Linie de despărţire înaintată
Limita cea mai îndepărtată în funcţie de
direcţia inamicului şi a responsabilităţii unei
entităţi militare.
Rear Boundary
Linie de despărţire din spate
Defineşte partea din spate a unei zone/sector
desemnate pentru o unitate. Zona care este
înapoia limitei dinapoi aparţine eşalonului
imediat superior, iar poziţionarea elementelor
în această zonă trebuie coordonată cu
comandantul eşalonului superior.
NECLASIFICAT
160 din 391
2. Puncte
0705. - Într-o serie de tabele (sprjin logistic, decontaminare CBRN şi C2) care urmează, sunt prezentate
semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte, care respectă un format specific aşa cum este
arătat în fig. 7.1.2. Punctele de aprovizionare respectă acelaşi format, dar prin modificarea semnului
convenţional. Punctele de aprovizionare utilizează aceleaşi pictograme ca şi unităţile de aprovizionare.
Pictograma este plasata spre partea de jos a casetei aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.2. Acest format se
utilizează numai pentru acest tip de puncte, în cazul altor puncte (contact, coordonare, decizie, etc.) care sunt
descrise în această secţiune, la semne convenţionale terestre pentru măsurile de control, formatul este diferit. La
punctele de construcţie, tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul semnului convenţional în partea
de sus a acestuia, în câmpul A. Pentru semne convenţionale de aprovizionare se poate utiliza o reprezentare
grafică. În completare, sub abrevierea numelui punctului, denumirea unităţii care deserveşte acel punct poate fi
inclusă în câmpul T. Pentru diferenţierea punctelor aceste a se numerotează, se exprimă prin litere sau o
combinaţie de numere şi litere. Numărul, litera sau combinaţia de numere şi litere se poziţionează în afara
semnului convenţional în partea dreaptă sus, în câmpul T. Grupul dată-oră se trece în afara semnului
convenţional în partea stângă sus şi la mijloc, putând fi asociat cu punctul. În afara semnului convenţional în
partea de sus, se pot furniza informaţii suplimentare, în câmpul H. Semnele convenţionale pentru puncte nu pot
fi rotite, prin urmare textul nu va fi scris sub anumite unghiuri.
Figura nr. 7.1.2. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte şi puncte de
aprovizionare.
3. Aliniamente
0706. - În tabele care urmează sunt prezentate semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru
aliniamente, care respectă un format specific aşa cum este arătat în fig. nr. 7.1.3. Un aliniament este marcat cu
PL urmat de nume în câmpul T. La alte aliniamente, care au scopuri specifice, acesta trebuie menţionat în
câmpul T1 (exemplu „RFL”- aliniament de limitare a executării focului).
NECLASIFICAT
161 din 388
NECLASIFICAT
Figura nr. 7.1.3. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru aliniamente.
4. Zone
0707. - În tabelele care urmează se găsesc semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone,
acestea urmând un format specific aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.4. Zonele vor fi marcate în mod normal,
cu abrevierea pentru tipul zonei în câmpul A, urmat de nume în câmpul T. Această etichetare trebuie să se
găsească în centrul zonei, mai puţin în situaţia când zona este prea mică sau când înscrisurile se interferează cu
locaţia unităţilor. Nu toate câmpurile sunt necesare pentru fiecare zonă, unele dintre acestea putând utiliza
numai un câmp, în timp ce la altele se vor folosi mai multe câmpuri.
Figura nr. 7.1.4. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone
5. Zone de operaţii
0708. - O zonă de operaţii este definită ca o zonă în care activităţile militare ale forţelor întrunite terestre
sau maritime sunt conduse de un comandant. În mod normal, o zonă de operaţii nu cuprinde întreaga zonă de
operaţii întrunite a comandamentului întrunit, dar are o mărime suficientă pentru a asigura comandantului
componentelor de forţe întrunite posibilitatea să-şi îndeplinească misiunea şi să-şi protejeze forţele. Zona
operaţională este un termen amplu care cuprinde mai mulţi termeni descriptivi pentru zone geografice în care de
desfăşoară operaţii militare. Zona operaţională include, dar nu este limitată la descriptori precum zona de
responsabilitate, teatru de război, teatru de operaţii, zonă de operaţii întrunite, zonă de operaţii speciale întrunite
şi zonă de operaţii.
NECLASIFICAT
162 din 391
Tabelul nr. 7.1.3. Zone de operaţii
Exemplu
Area of operations Puncte de referinţa: Pentru

Zonă de operaţii acest grafic (desen) sunt
necesare cel puţin 3 puncte
de referinţa pentru a defini
contururile Adăugaţi oricât
de multe puncte de
referinţa pentru a reflecta
cu mai multă acurateţe
Named Area of Interest mărimea şi forma ariei.
(NAI) Mărimea/Forma: Este
Zonă de interes determinată de punctele de
desemnată referinţa. Câmpurile de
O zonă geografică unde informaţii trebuie să fie
informaţiile sunt colectate mobile şi măsurabile, ca un
pentru a satisface bloc în interiorul ariei.
solicitările specifice de Orientarea: Nu se aplică
informaţii. (AAP-6)
Target Area of Interest
(TAI)
Zonă ţintă de interes
O zonă geografică unde
ţintele de importanţă mare
vizate pot fi concentrate şi
angajate de către forţele
proprii.
NECLASIFICAT
163 din 388
NECLASIFICAT
6. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control

0709. - Aceste semne convenţionale, prezentate în tabelul nr. 7.1.4., sunt folosite pentru a reprezenta în mod corespunzător exercitarea autorităţii şi
a direcţiilor de acţiune ale comandantului desemnat al forţelor repartizate şi ataşate pentru îndeplinirea misiunii.
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Exemplu
Puncte
Unspecified Control Point Puncte de referinţă: Exemplele urmează.
Punct de control - Această reprezentare
nespecificat grafică necesită un punct
de referinţă care defineşte
vârful conului invers.
Mărime/formă: Static.
Orientare: Reprezentarea
grafică va fi orientată pe
verticală aşa cum este
PUNCT DE
ANCORARE ilustrat în exemplul din
dreapta.
ARMAMENT
Amnesty Point
Punct de amnistie
PUNCT DE
ANCORARE
NECLASIFICAT
164 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Checkpoint (CKP)
Punct de control
Un punct prestabilit pe
suprafaţa pământului
folosit pentru a controla
deplasările, ajustarea
focului artileriei, sau ca
reper pentru localizare. PUNCT DE
(AAP-6) ANCORARE
Centre of Main Effort Puncte de referinţă: acest

Centrul efortului grafic necesită 1 punct de
principal referinţă. Punctul central
defineşte centul semnului
convenţional.
PUNCTUL CENTRAL
Mărime/Formă : Statică
Contact Point Orientare: Graficul este
Punct de contact centrat deasupra locaţiei
1. În operaţiile terestre, un dorite.
punct din teren, uşor de Notă: pentru Centrul
PUNCTUL
identificat, unde două sau CENTRAL efortului principal, semnul
mai multe unităţi sunt convenţional poate fi rotit
obligate să intre în contact. astfel încât liniile din
2. În operaţiile aeriene, partea superioară a
poziţia în care comandantul semnului să fie orientate în
misiunii ia legătura cu direcţia punctului de efort
autoritatea de control principal.
aerian.
NECLASIFICAT
165 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Coordinating Point
Punct de coordonare
Punct desemnat la care, în
toate formele de luptă, PUNCTUL
unităţile/formaţiunile CENTRAL
învecinate trebuie să
realizeze contactul pentru a
permite controlul şi
coordonarea acţiunilor lor.
Decision Point
Punct de luare a deciziei
Punct determinat în spaţiu
şi timp, identificat în
timpul procesului de
planificare, când se PUNCTUL
anticipează momentul în CENTRAL
care comandantul trebuie
să ia o decizie cu privire la
cursul de acţiune.
Linkup Point (LU) Puncte de referinţă: Acest
Punct de întâlnire / grafic necesită un punct de
joncţiune referinţă care defineşte
Un punct în care două vârful conului invers.
elemente infiltrate, prin Mărime/formă: Static.
aceiaşi sau prin culoare de Orientare: Reprezentarea
infiltrare diferite, sunt grafică va fi orientată pe
programate să se verticală aşa cum este
întâlnească pentru a se PUNCT DE ilustrat în exemplul din
ANCORARE
REFERINTA
întări, înainte de a începe dreapta.
executarea misiunilor.
NECLASIFICAT
166 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Passage Point (PP)

Punct de trecere prin
dispozitiv
Loc desemnat prin care
unităţile execută trecerea
prin dispozitivul altei
unităţi aflate în staţionare
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Point of Interest
Punct de interes
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Rally Point (RLY)

Punct de adunare
Loc uşor de identificat în
teren în care unităţile se
adună/reorganizează dacă
au fost dispersate.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
167 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Release Point (RP)
Punct de desprindere
Un punct bine definit pe un
itinerar, la care elementele
ce compun o coloană revin
sub autoritatea comandan-
ţilor respectivi, fiecare
dintre aceste elemente
continuându-şi deplasarea PUNCT DE
către destinaţia proprie. REFERINŢĂ
Start Point (SP)
Punct de plecare
Punct determinat pe o rută
de la care o deplasare a
vehiculelor începe să fie
sub controlul comandan-
tului acestei deplasări. La
acest punct coloana este
formată prin trecerea PUNCT DE
succesivă, la un moment REFERINŢĂ
determinat, a fiecărui
element constituent al
coloanei. Pe lângă punctul
iniţial principal al unei
coloane pot să existe
puncte iniţiale secundare
pentru diferite elemente ale
acesteia.
NECLASIFICAT
168 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Special Point
Punct special
PUNCTUL
CENTRAL
Waypoint Puncte de referinţă: acest

Punct pe traseul de grafic necesită 1 punct de
deplasare PUNCTUL referinţă. Punctul central
CENTRAL defineşte centul semnului
Punct sau o serie de puncte
determinate, încărcate sau convenţional.
stocate în sisteme de Mărime/Formă : Statică
navigaţie (GPS) pentru Orientare: Graficul este
facilitarea deplasării. centrat deasupra locaţiei
dorite.
NECLASIFICAT
169 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Linii
Light Line (LL)

Aliniament - mascare
lumini
Linie stabilită de la care
vehicolele sunt obligate să
folosească dispozitivele de
mascare a farurilor pe
durata nopţii.
Zone
Airfield Zone
Zonă aerodrom Puncte de referinta: Pentru
acest grafic (desen) sunt
de referinta pentru a defini
de multe puncte de
referinta pentru a reflecta
mărimea şi forma ariei.
Mărimea/Forma: Este
Notă: Câmpul H al acestui simbol include referinta. Câmpurile de
tipul de aerodrom, lungimea pistei şi alte informaţii trebuie să fie
informaţii importante mobile şi măsurabile, ca un
bloc în interiorul ariei.
Orientarea: Nu se aplică
NECLASIFICAT
170 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei

0710. - Manevra reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă prin deplasare în combinaţie cu executarea focului sau cu posibilitatea de a executa
focul, pentru atingerea unei poziţii avantajoase în raport cu inamicul, având scopul de a-şi îndeplini misiunea, aşa cum este prezentată în tabelul nr. 7.2.1.
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Exemplu
Limita înaintată a trupelor
Este o linie care indică cea mai înaintată poziţie a unei forţe în orice tip de operaţii la un moment dat
Friendly Present Puncte de referinţă: acest
Actuală - forţe proprii grafic necesită cel puţin 2
puncte de referinţă,
punctele 1 şi 2 definesc
aliniamentul. Puncte
adiţionale pot definii
marirea lungimii acesteia.
Mărime/Formă: primul şi
ultimul punct de referinţă
determină lungimea liniei. .
Friendly Planned or On La capătul aliniamentului
Order se vor înscrie informaţiile
Planificată sau la ordin - asociate aşa cum este arătat
forţe proprii în exemplu.
Orientare: este determinată
de ordinea crescătoare a
punctelor de referinţă.
NECLASIFICAT
171 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Enemy Known
Cunoscută sau
confirmată - inamic
NECLASIFICAT
172 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Enemy Suspected or
Templated
Presupusă sau
interpretată - inamic
NECLASIFICAT
173 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Line of Contact Semnul convenţional al Liniei de contact

Linie de contact este realizat atunci când Limita înaintată a
Linie care delimitează forţelor proprii şi a inamicului sunt redate.
locul în care sunt angajate
două forţe
Phase Line (PL) Puncte de referinţă: Acest

Linie de coordonare grafic necesită cel puţin
Linie folosită pentru două puncte de referinţă, 1
controlul şi coordonarea şi 2, care definesc
unei operaţii militare, de lungimea liniei. Punctele
regulă o formă de relief adiţionale pot defini
care se întinde de-a lungul extinderea aliniamentului.
zonei de acţiune. Mărime/Formă: Primul şi
determină lungimea
aliniamentului. La capătele
aliniamentului se vor
înscrie informaţiile
asociate aşa cum este arătat
în exemplu.
referinţă.
NECLASIFICAT
174 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Zone
Friendly Area Puncte de referinta: Pentru
Zonă - forţe proprii acest grafic (desen) sunt
de multe puncte de
Friendly Planned or On cu mai multă acurateţe
Order Area mărimea şi forma ariei.
Zonă planificată sau la Mărimea/Forma: Este
ordin pentru forţe proprii determinată de punctele de
referinta. Câmpurile de
informaţii trebuie să fie
Enemy Known or mobile şi măsurabile, ca un
Confirmed Area bloc în interiorul ariei.
Zonă Cunoscută sau Orientarea: Nu se aplică
confirmată a inamicui
Enemy Suspected Area

Zonă presupusă sau
interpretată, a inamicului
NECLASIFICAT
175 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Assembly Area (AA) Puncte de referinta: Pentru

Zonă de dispunere acest grafic (desen) sunt
O zonă în care o unitate necesare cel puţin 3 puncte
este dispusă în vederea de referinta pentru a defini
desfăşurării unor acţiuni contururile Adăugaţi oricât
ulterioare. de multe puncte de
Occupied Assembly Area cu mai multă acurateţe
(AA) mărimea şi forma ariei.
Zonă de dispunere Mărimea/Forma: Este
ocupată determinată de punctele de
Occupied Assembly Area mobile şi măsurabile, ca un
with offset Unit (AA) bloc în interiorul ariei.
Zonă de dispunere Orientarea: Nu se aplică
ocupată
Occupied Assembly Area

with offset Units (AA)
Zonă de dispunere
ocupată
NECLASIFICAT
176 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Proposed or On Order
Assembly Area
Zonă de dispunere –
planificată sau la ordin
Drop Zone (DZ) Puncte de referinta: Pentru

Zonă de paraşutare acest grafic (desen) sunt
Zonă stabilită în care sunt necesare cel puţin 3 puncte
paraşutate trupe, de referinta pentru a defini
echipament sau provizii. contururile Adăugaţi oricât
de multe puncte de
Extraction Zone (EZ) referinta pentru a reflecta
Zonă de extracţie cu mai multă acurateţe
O zonă specificată folosită mărimea şi forma ariei.
pentru distribuirea Mărimea/Forma: Este
echipamentelor şi/sau determinată de punctele de
proviziilor prin folosirea referinta. Câmpurile de
tehnicii de extragere dintr- informaţii trebuie să fie
o aeronavă care zboară la mobile şi măsurabile, ca un
joasă înălţime. bloc în interiorul ariei.
Landing Zone (LZ) Orientarea: Nu se aplică
Zonă de aterizare
O zonă specificată folosită
pentru aterizarea
aeronavelor.
NECLASIFICAT
177 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Pickup Zone (PZ)
Zonă de îmbarcare
Zonă pentru îmbarcarea
personalului şi/sau echipa-
mentului cu elicopterul.
Fortified Area
Zonă fortificată
Limited Access Area Puncte de referinta: la acest

Zonă cu acces limitat grafic sunt necesare cel
puţin 3 puncte de referinta
pentru a defini contururile.
Adăugaţi oricât de multe
puncte de referinta pentru a
reflecta cu mai multă
acurateţe mărimea şi forma
ariei. Semnul necesită un
punct de referinţă conectat
de zonă cu o linie dreaptă.
Mărimea/Forma: Este dată
de punctele de referinţă.
Câmpurile de informaţii
trebuie să fie mobile şi
măsurabile, ca un bloc în
interiorul ariei.
NECLASIFICAT
178 din 391
NECLASIFICAT
2. Manevra în apărare
0711. - Operaţiile de apărare, prezentate în tabelul nr. 7.2.2., opresc atacul inamic, câstigă timp, economisesc forţe sau dezvoltă condiţii favorabile
pentru operaţiile proprii ofensive.
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Exemplu
Zone
Battle Position Puncte de referinta: Pentru
Poziţie de luptă acest grafic (desen) sunt
de multe puncte de
Battle Position Planned Mărimea/Forma: Este
Poziţie de luptă determinată de punctele de
planificată referinta. Câmpurile de
mobile şi măsurabile, ca un
bloc în interiorul ariei.
Orientarea: partea opusă
NECLASIFICAT
179 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Battle Position Prepared câmpului B (eşalon) este

(P) but not Occupied îndreptată către forţele
Poziţie de luptă pregătită inamicului.
dar neocupată
Strong point
Punct tare
Un punct cheie într-o
poziţie defensivă, de obicei
puternic fortificat şi extrem
de înarmat, în jurul căruia
sunt grupate alte poziţii
pentru protecţia sa.
Engagement Area (EA) Puncte de referinta: la acest
Zonă de angajare grafic sunt necesare cel
(desfăşurare a acţiunilor) puţin 3 puncte de referinta
Zonă în care comandantul pentru a defini contururile
intenţionează să oprească şi Adăugaţi oricât de multe
să distrugă inamicul prin puncte de referinta pentru a
utilizarea focului tuturor reflecta cu acurateţe mărită
mijloacelor la dispoziţie. dimensiunea şi forma ariei.
Mărimea/Forma: Este dată
de punctele de referinta.
Câmpurile de informaţii
trebuie să fie mobile şi
măsurabile, ca un bloc în
NECLASIFICAT
180 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
interiorul ariei.
Post de observare/
Observation post/Outpost Puncte de referinţă: acest
Post deobservare/ grafic necesită 1 punct de
avanpost – nespecificat PUNCTUL referinţă. Punctul central
CENTRAL defineşte centul semnului
convenţional.
Observation post/Outpost Orientare: Graficul este
Post de observare/ centrat deasupra locaţiei
avanpost - specificat PUNCTUL dorite.
CENTRAL
Reconnaissance Outpost
Post de observare/
avanpost de cercetare
PUNCTUL
CENTRAL
Forward Observer
Outpost
Post de observare/
avanpost înaintat PUNCTUL
CENTRAL
NECLASIFICAT
181 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
CBRN Observation
Outpost
Post de observare/
avanpost CBRN PUNCTUL
CENTRAL
Sensor Outpost/ Listening

Post
Post de ascultare/senzor
înaintat PUNCTUL
CENTRAL
Combat Outpost
Post de observare/
avanpost de luptă
PUNCTUL
CENTRAL
Target Reference Point Puncte de referinţă: acest

Punctul de referinţă al grafic necesită 1 punct de
ţintei referinţă. Punctul central
Punct din teren uşor de
recunoscut (natural sau defineşte centul semnului
artificial), folosit pentru convenţional.
iniţierea, executarea şi Mărime/Formă : Statică
conducerea focului. Orientare: Graficul este
NECLASIFICAT
182 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Punctele de referinţă ale centrat deasupra locaţiei
ţintelor (TRP) pot dorite.
desemna, de asemenea,
centrul unei zone în care
comandantul intenţionează
să execute sau să
concentreze rapid focul
armamentului de care
dispune. Acestea se
utilizează la grupări de
forţe şi la eşaloanele mai
mici şi pot delimita
sectoare viitoare de foc
dintr-o zonă de angajare a
inamicului. TRP-urile sunt
indicate folosind semnul
convenţional standard al
ţintei şi numerele emise de
către ofiţerul cu sprijinul
de foc. Odată indicat, TRP
constituie, de asemenea, o
ţintă pentru focul indirect.
Forward Edge of the Puncte de referinţă: Acest
Battle Area (FEBA) grafic necesită cel puţin
Limita dinaintea apărării două puncte de referinţă, 1
Limitele cele mai
îndepărtate ale zonelor în şi 2, care definesc
care sunt dispuse unităţile lungimea liniei. Punctele
luptătoare, excluzând adiţionale pot defini
zonele în care sunt extinderea aliniamentului.
poziţionate forţele de Mărime/Formă: Primul şi
protecţie (detaşamentele ultimul punct de referinţă
înaintate). Este destinată ca determină lungimea
referinţă pentru
NECLASIFICAT
183 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
coordonarea focului, aliniamentului. La capătele
dispunerea forţelor şi aliniamentului se vor
executatea manevrei. înscrie informaţiile
Proposed or On Order asociate aşa cum este arătat
Limita dinaintea apărării în exemplu.
– planificată sau ordonată Orientare: este determinată
Puncte de referinţă: Acest

Principal Direction of grafic necesită 3 puncte de
Fire referinţă. Punctul 1
Direcţia principală defineste culmea
pentru executatrea graficului.
focului Punctele 2 şi 3 definesc
vârfurile săgeţilor.
Mărime/Formă: Lungimea
şi orientarea săgeţilor pot
varia independent.
Vărfurile săgeţilor pot
atinge alte grafice şi
limitele sarcinii. Semnul
convenţional al
indicatorului tactic este
cetrat deasupra punctului 1.
NECLASIFICAT
184 din 391
NECLASIFICAT
3. Manevra în ofensivă
0712. - Operaţiile ofensive, prezentate în tabelul nr. 7.2.3., vizează distrugerea sau înfrângerea unui inamic.
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Exemplu
Axă de înaintare
O axă de înaintare este atribuită în scop de control; adesea o comunicaţie rutieră sau un grup de drumuri, precum şi o serie de locaţii indicate, extinse în
direcţia inamicului.
Friendly Airborne Puncte de referinţă: acest
Desant/trupe aeropurtate grafic necesită N puncte de
– forţe proprii referinţă, unde N este între 3
şi 50. Punctul 1 defineste
vârful săgeţii. Punctul N+1
defineste coada semnului
convenţional. Punctul N
defineste partea din spate a
săgeţii. Punctele se
numeroteză secvenţial
începând cu numărul 1, în
Friendly Aviation
ordine crescătoare.
Aviaţie – forţe prporii
Mărime/Formă: punctele 1 la
N+1 prin punctul 2
determină axa graficului, iar
Punctul N determină lăţimea.
Punctul de intersecţie al
graficului trebuie să fie între
punctele 1 şi 2.
NECLASIFICAT
185 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Attack Helicopter Orientare: vârful săgeţii este

Atac cu elicoptere – forţe orientat spre forţele
proprii inamicului.
Main Attack Puncte de referinţă: acest

Atac principal grafic necesită N puncte de
Atacul sau efortul principal referinţă, unde N este între 3
în care comandantul şi 50. Punctul 1 defineste
foloseşte toată greutatea vârful săgeţii. Punctul N+1
puterii ofensive de care defineste coada semnului
dispune convenţional. Punctul N
defineste partea din spate a
săgeţii. Punctele se
NECLASIFICAT
186 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Supporting Attack Mărime/Formă: punctele 1 la
Atac de sprijin N+1 prin punctul 2
Operaţie ofensivă execu- determină axa graficului, iar
tată în comun cu atacul Punctul N determină lăţimea.
principal, destinată să Orientare: vârful săgeţii este
atingă unul sau mai multe orientat spre forţele
din obiectivele de mai jos: inamicului.
-inducerea în eroare a
inamicului;
-distrugerea, imobilizarea
forţelor inamice care pot
influenţa atacul principal;
-controlarea terenului a
cărui ocupare de către
inamic ar îngreuna atacul
principal;
-forţarea inamicului să
angajeze rezerve în mod
prematur sau într-o zonă
nedecisivă. (AAP-6)
Supporting Attack
Planned or On Order
Atac de sprijin –
planificat sau la ordin
NECLASIFICAT
187 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Axis of Advance for a

Feint
Axă de înaintare falsă
Enemy Confirmed
Axă de înaintare inamică
confirmată
Enemy Templated or
Suspected
Axă de înaintare inamică
interpretată sau presupusă
NECLASIFICAT
188 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Direcţii de atac
Direcţii sau rute determinate pe care se va desfăşura atacul principal
Friendly Aviation Puncte de referinţă: Acest
Aviaţie – forţe proprii grafic necesită cel puţin două
puncte de referinţă, 1 şi 2,
care definesc lungimea
liniei. Punctele adiţionale pot
defini extinderea şi forma
liniei.
Friendly Direction of Mărime/Formă: Primul şi
Main Attack ultimul punct de referinţă
Direcţie de atac determină lungimea liniei.
principală – forţe proprii Orientare: este determinată
Friendly Direction of
Supporting Attack
Direcţie de atac
secundară – forţe proprii
Friendly Ground Axis

Planned or On Order
with Effective Date and
Time (if known)
Axă de atac terestru, la
ordin, cu specificarea
datei şi orei la care se
execută (dacă se cunosc)
NECLASIFICAT
189 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Direction of Attack for a

Feint
Direcţie de atac falsă
Enemy Confirmed
Direcţie de atac inamică
confirmată
Enemy Templated or
Suspected
Direcţie de atac inamică
interpretată sau presupusă
Linii
Final Coordination Line Puncte de referinţă: Acest
Aliniament final de grafic necesită cel puţin două
coordonare puncte de referinţă, 1 şi 2,
Aliniament stabilit aproape care definesc lungimea
de poziţiile inamicului liniei. Punctele adiţionale pot
folosit pentru coordonarea defini extinderea
focului (încetarea sau aliniamentului.
mutarea) cu manevra Mărime/Formă: Primul şi
forţelor. ultimul punct de referinţă
determină lungimea
NECLASIFICAT
190 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
acestuia se vor înscrie
informaţiile asociate aşa cum
este arătat în exemplu.
Infiltration Lane Puncte de referinţă: acest
Culoar de infiltrare grafic necesită 3 puncte de
O măsură de control care referinţă. Punctele 1 şi 2
coordonează deplasarea definesc capetele culoarului
înainte şi laterală a de infiltrare, iar punctul 3
unităţilor care se infiltrează defineşte o laterală.
şi precizează Mărime/Formă: punctele 1 şi
responsabilităţile privind 2 determină axa centrală a
planificarea focului. culoarului, iar punctul 3
determină lăţimea acestuia.
Celelalte părţi ale graficului
rămân proporţionale cu
lungimea axei centrale.
Orientare: este determinată de
punctele 1şi 2.
Limit of Advance Puncte de referinţă: Acest
Limita de înaintare grafic necesită cel puţin două
Un aliniament uşor de puncte de referinţă, 1 şi 2,
recunoscut în teren la care care definesc lungimea
se va opri acţiunea liniei. Punctele adiţionale pot
ofensivă a forţelor de atac. defini extinderea
aliniamentului.
Mărime/Formă: Primul şi
NECLASIFICAT
191 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Line of Departure (LD) ultimul punct de referinţă
Aliniament de plecare determină lungimea
-în operaţiile terestre, o aliniamentului. La capătele
linie desemnată pentru a aliniamentului se vor înscrie
coordona plecarea informaţiile asociate aşa cum
unităţilor la atac; este arătat în exemplu.
-în operaţiile de desant Orientare: este determinată
maritim, o linie de de ordinea crescătoare a
coordonare la o anumită punctelor de referinţă.
distanţă de ţărm marcată în
mod corespunzător pentru
a asista ambarcaţiunile de
asalt în vederea debarcării
în zonele şi la momentele
planificate.
Line of Departure/Line of
Contact (LD/LC)
Aliniament de plecare/
Aliniament de contact
Stabilirea poziţiilor forţelor
proprii ca aliniament de
plecare în situaţia în care
acestea sunt în contact cu
inamicul.
NECLASIFICAT
192 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Probable Line of
Deployment (PLD)
Aliniament probabil de
desfăşurare
O linie stabilită pe teren, de
regulă ultima poziţie
acopertită sau mascată
înainte de obiectiv şi linia
de plecare, unde se dispun
forţele de atac înaintea
începerii acţiunilor; este
folosită în general în
condiţii de vizibilitate
redusă.
Zone
Assault Position Puncte de referinta: Pentru
Poziţie de asalt acest grafic (desen) sunt
Poziţia dispusă între linia necesare cel puţin 3 puncte
de plecare şi obiectiv din de referinta pentru a defini
care forţele încep acţiunea contururile Adăugaţi oricât
ofensivă. În mod ideal este de multe puncte de referinta
ultima poziţie acoperită sau pentru a reflecta cu mai
mascată înainte de multă acurateţe mărimea şi
atingerea obiectivului. forma ariei.
Attack Position
Poziţie de atac
Ultima poziţie ocupată de
eşalonul de asalt înaintea
mobile în interiorul ariei.
trecerii liniei de atac/liniei
de plecare.
NECLASIFICAT
193 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Friendly Occupied
Poziţie de atac ocupată de
forţele proprii
Se foloseşte numai în
situaţia în care o unitate
trebuie să oprească în
poziţie de atac.
Puncte de referinţă: acest
Attack by Fire Position grafic necesită 3 puncte de
Poziţie de atac cu foc/ referinţă. Punctul 1 este
Poziţie de tragere vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3
definesc capetele liniei
drepte din partea de spate a
graficului.
Mărime/Formă: punctele 2 şi
3 determină lungimea liniei
drepte din spate. Coada
săgeţii trebuie să fie
conectată cu punctul de
mijloc al liniei dintre
punctele 2 şi 3.
Partea din spate a graficului
cuprinde poziţia de tragere
cu vărful săgeţii îndreptat
către ţintă.
Support by Fire Position grafic necesită 4 puncte de
Poziţie de sprijin cu foc referinţă. Punctele 1 şi 2
definesc capetele liniei drepte
din partea de spate a
graficului.
NECLASIFICAT
194 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Punctele 3 şi 4 definesc
drepte din spate. Cozile
săgeţilor sunt conectate cu
punctele 1, 2.
cuprinde poziţia de tragere,
iar vărfurile săgeţilor indică
sectorul de tragere care
trebuie acoperit cu foc.
Objectiv Puncte de referinta: Pentru

Obiectiv acest grafic (desen) sunt
Zonă geografică definită, necesare cel puţin 3 puncte
în interiorul căreia este de referinta pentru a defini
poziţionat un obiectiv ce contururile Adăugaţi oricât
trebuie cucerit sau atins de de multe puncte de referinta
către forţele militare. pentru a reflecta cu mai
Această zonă este definită multă acurateţe mărimea şi
de către autoritatea forma ariei.
competentă pentru Mărimea/Forma: Este
scopurile comenzii şi determinată de punctele de
controlului. (AAP-6) referinta. Câmpurile de
mobile în interiorul ariei.
NECLASIFICAT
195 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Puncte
Point of departure (PD) Puncte de referinţă: Acest
Punct de plecare grafic necesită un punct de
Loc specificat unde o referinţă care defineşte vârful
unitate va întâlni conului invers.
aliniamentul de plecare Mărime/formă: Static.
verticală aşa cum este ilustrat
PUNCT DE
REFERINŢĂ în exemplul din dreapta.
Ambush grafic necesită 3 puncte de
Ambuscadă referinţă. Punctul 1 este
Un atac surpriză cu foc, din vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3
poziţii acoperite, asupra definesc capetele liniei curbe
unui inamic aflat în din partea de spate a
staţionare sau deplasare. graficului.
curbe din spate. Coada
săgeţii trebuie să fie
conectată cu punctul de
mijloc al curbei dintre
punctele 2 şi 3.
cuprinde poziţia ambuscadei
cu vărful săgeţii pe centrul
de greutate, în acelaşi timp
indicând şi direcţia focului.
NECLASIFICAT
196 din 391
NECLASIFICAT
4. Manevra
0713. – Manevra, prezentată în tabelul nr. 7.2.4., reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă, prin deplasare în combinaţie cu executarea
focului sau cu posibilitatea de executare a focului, pentru a obţine poziţii avantajoase în raport cu inamicul cu scopul de a-şi îndeplini misiunea.
Exemplu
Zone
Încercuirea
Pierderea libertăţii de manevră a unei forţe ca rezultat a controlului inamicului a tuturor căilor de evacuare sau de primire a întăririlor
Puncte de referinta: Pentru
Friendly acest grafic sunt necesare
Forţe proprii cel puţin 3 puncte de
referinta pentru a defini
de multe puncte de
Enemy cu mai multă acurateţe
Inamic mărimea şi forma ariei.
referinta.
Lini/Aliniamente
Airhead Line Puncte de referinta: Pentru
Aliniament al capului de acest grafic (desen) sunt
pod pentru desantare necesare cel puţin 3 puncte
Line care indică limita
obiectivelor ocupate de referinta pentru a defini
printr-o acţiune de desant. contururile Adăugaţi oricât
Airhead de multe puncte de
Cap de pod pentru referinta pentru a reflecta
desantare cu mai multă acurateţe
Zonă desemnată în teritoriul mărimea şi forma ariei.
ostil, ameninţător care, o
NECLASIFICAT
197 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
dată stabilită şi menţinută, Mărimea/Forma: Este
permite desantarea continuă determinată de punctele de
a trupelor şi materialelor şi referinta.
asigură spaţiul de manevră
necesar pentru operaţiile Orientarea: Nu se aplică
proiectate. Este în mod
normal o zonă cucerită
pentru debarcarea
desantului în cadrul
operaţiei aeropurtate.
ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN

ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN
Bridgehead Line (BL) Puncte de referinţă: Acest
Aliniamentul capului de grafic necesită cel puţin
pod două puncte de referinţă, 1
Limita zonei obiectivului şi 2, care definesc
în dezvoltarea unui cap de lungimea liniei. Punctele
pod (AAP-6). adiţionale pot defini
extinderea aliniamentului.
determină lungimea
aliniamentului se vor
înscrie informaţiile
asociate aşa cum este arătat
NECLASIFICAT
198 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
în exemplu.
Holding Line (HL) Orientare: orientarea este
Aliniament de menţinere determinată de punctele de
În operaţii de trecere a
cursurilor de apă (dinspre referinţă.
inamic spre interiorul
dispozitivului propriu), este
limita exterioară a zonei
dintre inamic şi cursul de
apă de la care se previne
executarea focului indirect
asupra zonei de trecere a
cursului de apă.
Release Line (RL)

Aliniament de forţare/
trecere
Linie care reprezintă o fază
în operaţiile de
forţare/trecere a cursurilor
de apă, respectiv
schimbarea locaţiei
comandamentului care
coordonează trecerea.
NECLASIFICAT
199 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al spaţiului aerian
0714. - Măsurile (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian sunt măsuri de control utilizate de NATO pentru separarea, controlul şi/sau
rezervarea spaţiului aerian pentru operaţiile aliate. Mijloacele pentru controlul spaţiului aerian sunt utilizate pentru sporirea eficacităţii îndeplinirii
obiectivelor comandantului forţei întrunite, pentru împiedicarea interferenţei reciproce, pentru a facilita identificarea apărării aeriene, pentru a împiedica
fratricidul, şi pentru a ajuta desfăşurarea în siguranţă a fluxului traficului aerian în zona de operaţii.
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Exemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare utilizate pentru a explica cum este folosită măsura
de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de
control.
Puncte
Air Control Point (ACP) Puncte de referinta: grafica solicită un
Punct de Control Aerian punct de referinta. Punctul din centru
defineşte centrul graficului.
Mărimea/Forma. Static.
Orientarea. Graficul este centrat
deasupra locaţiei dorite.
Communications Check Point
(CCP)
Punct de verificare a
comunicaţiilor
NECLASIFICAT
200 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Downed Aircrew Pick-Up Point Puncte de referinta. Pentru acest grafic

Punct de adunare al echipajului este nevoie de un singur punct de
doborât referinta.
Punctul defineşte partea de jos a
conului inversat.
Orientarea. Graficul va fi orientat în
poziţie verticală, aşa cum este arătat în
exemplul din dreapta.
Pop-up Point (PUP) Puncte de referinta. Pentru acest grafic
Punct identificare ţintă este nevoie de un singur punct de
Locaţia unde aeronava ia rapid referinta. Punctul din centru defineşte
altitudine pentru descoperirea, centrul graficului.
identificarea şi angajarea ţintei. Mărimea/Forma. Static.
Orientarea. Graficul este, în mod
normal, centrat deasupra locaţiei
dorite.
Linii
Identification, Friend-or-Foe(IFF) Puncte de referinta. Pentru acest
Off Line grafic este nevoie de cel puţin două
Linie de identificare Amic-Inamic puncte, punctele 1 şi 2, pentru a defini
Linia de demarcare unde aeronava linia. Pot fi definite puncte
amică în drum spre ţinte încetează să suplimentare pentru a extinde linia.
emită un semnal IFF. Mărimea/Forma. Primul şi ultimul
NECLASIFICAT
201 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Identification, Friend-or-Foe(IFF) punct de referinta determină lungimea
On Line liniei.
Identificare Amic-Inamic (IFF) On Orientarea. Este determinată de către
Line punctele de referinta.
Linia de demarcare unde aeronava
amică care se află pe rută spre
teritoriul amic începe să emită un
semnal IFF
Coridoare (Zone)
Air Corridor (AC) Puncte de referinta. Acest grafic poate
Coridor Aerian conţine segmente multiple. Pentru
O rută aeriană restricţionată fiecare segment este nevoie de două
specificată pentru utilizare de către o puncte de referinta. Numerele
aeronavă amică şi stabilită pentru punctelor care definesc desenul
împiedicarea deschiderii focului de segmentului sunt secvenţiale,
către forţele amice. începând cu punctul 1, crescând cu
valoarea 1, până la maximum de 99 de
puncte. Fiecare punct de referinta
defineşte punctul final al liniei
centrale a segmentului. Punctele de
referinta sunt Puncte de Control
Aerian (ACP), Puncte de Verificare a
Comunicaţiilor sau amândouă.
Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2
determină lungimea unui segment.
Câmpul de informaţie din interiorul
fiecărui segment ar trebui să poată fi
schimbat (movaable) şi măsurat în
interiorul fiecărui segment.
NECLASIFICAT
202 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Căsuţa cu informaţii din exteriorul
graficului ar trebui plasată între
punctele 1 şi 2, în aşa fel încât graficul
să nu fie dificil de înţeles.
Orientarea. Punctele de referinta
determină orientarea.
Air Corridor with Multiple
Segments
Coridor Aerian cu Segmente
Multiple
Low-Level Tranzit Route (LLTR)

Rută de tranzit de nivel scăzut
Un coridor temporar de dimensiuni
definite stabilit în zona înaintată
pentru a minimiza riscul aeronavelor
proprii (amice) de a fi angajate de
către forţele de apărare aeriană sau
terestre proprii (amice).
NECLASIFICAT
203 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Minimum-Risk Route (MRR)

Ruta de risc minim
O rută temporară de dimensiuni
definite recomandată pentru utilizare
de către platformele cu aripă fixă
pentru deplasarea acestora între
rutele de tranzit şi partea din spatele
zonei înaintate şi zona lor de
operaţii.
Safe Lane (SL)

Bandă de siguranţă
O bandă bidirecţională care leagă o
bază aeriană, o zonă de aterizare
şi/sau o zonă de apărare a bazei de
coridoare/rute adiacente.
Poate fi folosită pentru pentru a lega
rute/coridoare adiacente activate.
NECLASIFICAT
204 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Puncte de referinta. Acest grafic poate
Standard Use Army Aircraft conţine segmente multiple. Pentru
Flight Route (SAAFR) fiecare segment este nevoie de două
Rută de zbor standard pentru puncte de referinta. Fiecare punct de
utilizare de către aviaţia forţelor referinta defineşte punctul final al
terestre liniei centrale a segmentului. Punctele
O rută stabilită sub nivelul de de referinta sunt Puncte de Control
Aerian (ACP), Puncte de Verificare a
coordonare pentru a facilita Comunicaţiilor sau o combinare ale
deplasarea Av. FT în zona înaintată celor două.
în sprijinul direct al operaţiilor Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2
terestre. determină lungimea şi lăţimea
graficului. Câmpurile de informaţie
din interiorul fiecărui segment ar
trebui să poată fi schimbate
(moveable) şi măsurate în interiorul
fiecărui segment.
Orientarea. Punctele de referinta
determină orientarea.
Tranzit Corridors (TC)
Coridoare de tranzit
Coridoare de tranzit Coridoare
bidirecţionale, stabilite, pentru
deplasarea aeronavelor prin zona
apărării aeriene (zone de nimicire),
cu risc minim.
NECLASIFICAT
205 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Unmanned Aerial Vehicle Route

(UAV)
Rută pentru avioane fără pilot
Rută în spaţiul aerian creată special
operaţiile avioanelor fără pilot.
Arii (Zone)
Base Defence Zone (BDZ) Puncte de referinta. Pentru acest grafic
Zona pentru apărarea aeriană a (desen) sunt necesare cel puţin 3
bazei aeriene puncte de referinta pentru a defini
O zonă stabilită în jurul bazei contururile Adăugaţi oricât de multe
aeriene pentru a spori eficacitate puncte de referinta pentru a reflecta cu
sistemelor GBAD mai multă acurateţe mărimea şi forma
ariei.
Mărimea/Forma. Este determinată de
punctele de referinta. Câmpurile de
informaţii trebuie să fie mobile şi
măsurabile, ca un bloc în interiorul
ariei.
Orientarea. N/A
NECLASIFICAT
206 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
High-Density Airspace Control Puncte de referinta. Pentru acest grafic

Zone (HIDACZ) (desen) sunt necesare cel puţin 3
Zona de mare densitate pentru puncte de referinta pentru a defini
controlul spaţiului aerian contururile Adăugaţi oricât de multe
Spaţiul aerian cu dimensiuni puncte de referinta pentru a reflecta cu
definite, aleasă de autoritatea de mai multă acurateţe mărimea şi forma
control a spaţiului aerian, în care ariei.
există o întrebuinţare concentrată de Mărimea/Forma. Este determinată de
arme numeroase şi variate sau de punctele de referinta. Câmpurile de
utilizatori ai spaţiului aerian. informaţii trebuie să fie mobile şi
măsurabile, ca un bloc în interiorul
Restricted Operating Zone (ROZ)
ariei.
Zonă de operare restricţionată
Orientarea. N/A
Spaţiul aerian cu dimensiuni
definite, destinat de autoritatea de
control a spaţiului aerian, ca răspuns
la situaţii/cerinţe operaţionale
specifice, în cadrul căruia activitatea
unuia sau mai multor utilizatori ai
spaţiului aerian este restricţionată
(AAP-6).
Notă:Aceasta este definiţia pentru
arie de operaţii restricţionată.
NECLASIFICAT
207 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Air-to-Air Restricted Operations

Zone (AARROZ)
Zonă de operaţii Aer-Aer
restricţionată
Unmanned Aerial Vehicle

Restricted Operations Zone
(UAVROZ)
Zonă de operaţii restricţionată
pentru UAV
Zone de angajare a armelor (cu arme)

Weapon Engagement Zone (WEZ) Puncte de referinta. Pentru acest grafic
Zonă de angajare a armei (desen) sunt necesare cel puţin 3
În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu puncte de referinta pentru a defini
dimensiuni definite, în cadrul căruia contururile Adăugaţi oricât de multe
responsabilitatea pentru angajare puncte de referinta pentru a reflecta cu
revine unui sistem particular de mai multă acurateţe mărimea şi forma
armă. Include: FEZ, JEZ, MEZ ariei.
(LOMEZ şi HIMEZ), SHORADEZ. Mărimea/Forma. Este determinată de
NECLASIFICAT
208 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
Fighter Engagement Zone (FEZ) punctele de referinta. Câmpurile de
Zonă de angajare de către aviaţia informaţii trebuie să fie mobile şi
de vânătoare măsurabile, ca un bloc în interiorul
În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu
dimensiuni definite ,în cadrul căruia ariei.
responsabilitatea pentru angajare Orientarea. N/A
revine aviaţiei de vânătoare (unui
sistem particular de armă).
Joint Engagement Zone (JEZ)
Zonă de angajare întrunită
Missile Engagement Zone (MEZ)

Zonă de angajare cu rachete
În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu
dimensiuni definite ,în cadrul căruia
responsabilitatea pentru angajare
revine Rachetelor Sol-Aer (unui
sistem particular de armă).
Low (Altitude) Missile
Engagement Zone (LOMEZ)
Zonă de angajare cu rachete la
altitudine mică
NECLASIFICAT
209 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
control.
High (Altitude) Missile

Engagement Zone (LOMEZ)
Zonă de angajare cu rachete la
altitudine mare
Short Range Air Defence

Engagement Zone (SHORADEZ)
Zonă de angajare a rachetelor cu
rază scurtă de acţiune
Puncte de referinta. Pentru acest grafic

Weapons Free Zone (WFZ) (desen) sunt necesare cel puţin 3
Zonă liberă de arme puncte de referinta pentru a defini
O zonă de apărare aeriană stabilită în contururile Adăugaţi oricât de multe
jurul mijloacelor şi facilităţilor cheie puncte de referinta pentru a reflecta cu
altele decât bazele aeriene cărora mai multă acurateţe mărimea şi forma
trebuie să li se acorde protecţie ariei.
Mărimea/Forma.
specială de către mijloacele GBAD, Este determinată de punctele de
unde armele pot lansa împotriva referinta. Câmpurile de informaţii
oricăror ţinte care nu a fost trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca
identificată în mod pozitiv ca şi un bloc în interiorul ariei.
amică. Orientarea. N/A
Notă: Diagonalele completează
interiorul graficului.
NECLASIFICAT
210 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 4-a
Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
0715. - Măsurile maritime de control sunt folosite de NATO să ajute componenta comandantului de marină şi pe comandanţii săi subordonaţi să
direcţioneze acţiunea prin stabilirea responsabilităţilor şi pentru a preveni navele, unităţile, sau aeronavele de a se împiedica reciproc cât şi pentru a
impune coordonarea necesară. Ele ajută cooperarea dintre forţe fără a impune restricţii inutile în libertatea lor de mişcare. În termeni generali, măsurile
marine de control pot fi despărţite în următoarele grupuri: puncte, linii şi domenii.
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Exemplu
Semn Notă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate
Masura de control Reguli de redactare
convenţional pentru exemplificarea utilizării măsurii de control,
dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Aim Point Puncte de referinţă: Acest grafic

Vârful ţintei necesită un punct de referinţă. Punctul
central defineşte centrul graficului.
Mărimea/Forma: Pe loc.
Orientare: Graficul este tipic centrat
deasupra locaţiei dorite
Drop Point Puncte de referinţă: Acest grafic

Punct de debarcare necesită un punct de referinţă. Punctul
defineşte partea centrală de jos a liniei
verticale unde liniile curbate şi cele
verticale se întâlnesc.
Mărimea/Forma: Pe loc.
Orientare: Graficul va fi tipic orientat
drept (aşa cum este arătat şi în
exemplul din dreapta).
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
211 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Entry Point Puncte de referinţă: Acest grafic

Punct de intrare necesită un punct de referinţă. Punctul
defineşte locul unde toate liniile se
întâlnesc.
Orientare: Graficul va fi tipic orientat
Centrul drept (aşa cum este arătat şi în
simbolului exemplul din dreapta).
Puncte de referinţă: Acest grafic

necesită un punct de referinţă, situat in
Ground Zero mijlocul bazei acestuia.
Epicentru exploziei nucleare Mărime/Formă: Static.
Orientare: De regulă, semnul
convenţional va fi orientat vertical, în
Centrul sus (ca în exemplul din dreapta).
simbolului
Impact Point Puncte de referinţă: Acest grafic

Punct de impact necesită un punct de referinţă, situat in
centrul acestuia.
Mărime/Formă: Static.
convenţional va avea centrul deasupra
Centrul punctului dorit.
simbolului
NECLASIFICAT
212 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Predicted Impact Point

Punct de impact estimat
Centrul
simbolului
Missile Detection Point Puncte de referinţă: Acest grafic

Punct de detectare a rachetelor necesită un punct de referinţă, situat in
mijlocul bazei acestuia.
convenţional va fi orientat vertical, în
sus (cum se arată în exemplul din
Centrul dreapta).
simbolului
Lupta sub apă
Brief Contact Puncte de referinţă: Această
Contact scurt reprezentare grafică necesită un punct
de referinţă care defineşte vârful
săgeţii.
Orientare: Reprezentarea grafică va fi
Centrul orientată pe verticală (aşa cum este
simbolului ilustrat în exemplul din dreapta)
NECLASIFICAT
213 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Datum Puncte de referinţă: Această

Punct de referinţă reprezentare grafică necesită un punct
de referinţă care defineşte centrul
reprezentării grafice.
Centrul orientată aşa cum arată imaginea din
simbolului dreapta, şi va fi centrat pe punctul de
referinţă.
Lost Contact Puncte de referinţă: Această
Contact pierdut reprezentare grafică necesită un punct
de referinţă care defineşte vârful
săgeţii.
Centrul
orientată pe verticală (aşa cum este
simbolului
ilustrat în exemplul din dreapta)
Sinker
Ancoră
Centrul
simbolului
Determinarea locului
NECLASIFICAT
214 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Acoustic Fix Puncte de referinţă: Această

Determinare cu mijloace acustice reprezentare grafică necesită un punct
desenului. Mărime/formă: Static.
Orientarea: Reprezentarea grafică este
de obicei centrată pe locaţia dorită
Centrul
simbolului
Electromagnetic Fix
Determinare cu mijloace
electromagnetice
Centrul
simbolului
Optical Fix
Determinare cu mijloace optice
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
215 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Formation Puncte de referinţă : Această

Dispozitiv reprezentare grafică necesită un punct
reprezentării grafice, unde se
intersectează cele două linii.
Centrul Mărime/formă: Static.
simbolului Orientare: Reprezentarea grafică este
de obicei centrată pe locaţia dorită.
Port
Harbour Puncte de referinţă. Această
Port reprezentare grafică necesită un punct
reprezentării grafice.
Mărime/formă: Static. Colţurile
reprezentării grafice formează un
Centrul unghi de 70 grade.
Notă: În mod normal, zona H de obicei centrată pe locaţia dorită. Un
are 4 intrări posibile, aşa cum utilizator poate folosi reprezentarea
este reprezentat în punctul de grafică pentru a defini un nou tip de
intrare în port de mai jos. punct în cazul în care selecţia care
urmează nu este suficientă. Trebuie să fie utilizat în împreună cu
Harbour Entrance Point
Punct de intrare in port simbolul de măsurare a controlului
A Q portului.
X Z
NECLASIFICAT
216 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Căutare
Dip Position Puncte de referinţă: Această
Pozitie de inclinare reprezentare grafică necesită un punct
reprezentării grafice
Centrul Mărime/formă: Static.
Search
Cautare
Centrul
simbolului
Search Area
Zonă de căutare
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
217 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Search Centre
Centru de cautare
Centrul
simbolului
Navigational Reference Point
Punct de referinta de navigatie
Centrul
simbolului
Sonare
Sonobouy Puncte de referinţă: Această
Sonar reprezentare grafică necesită un punct
de referinţă. Punctul de referinţă
defineşte centrul cercului.
Mărime/formă: Static. Diametrul
cercului ar trebui să aibă ½ din
înălţimea reprezentării grafice.
Centrul Orientare: Reprezentarea grafică este
simbolului de obicei centrată pe locaţia dorită.
NECLASIFICAT
218 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Ambient Noise Sonobouy Reprezentarea grafică va fi orientată

Zgomotul de fond al sonarului vertical, aşa cum este ilustrat în
exemplu.
Centrul
simbolului
Air Transportable Communication
(ATAC)
Echipament de comunicaţii
transportabil aerian
Centrul
simbolului
Bathlythermo- Graph
Transmitting Sonobouy
Geamandură acustică batigraf
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
219 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Command Active Sonobouy

Directional Command Active
Sonobouri System
Geamandură acustică activă
comandată
Sistem de geamanduri acustice Centrul
active direcţionale comandate simbolului
Digital Frequency Analysing And

Recording (DIRAR)
Analiză şi înregistrare de frecvenţă
digitală
Centrul
simbolului
Expired Sonobouy
Baliză/geamandură acustică ieşită
din uz
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
220 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Kingpin Sonobouy
Baliză/geamandură acustică tip
kingpin (pivotantă)
Centrul
simbolului
Low Frequency Analysing And

Recording Sonobouy
Baliză/geamandură acustică pentru
analiză şi înregistrare de joasă
frecvenţă
Centrul
simbolului
Pattern Sonobouy
Baliză/geamandură acustică de
referinţă
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
221 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Range Only Sonobouy

Baliză acustică de măsurare a
distanţei
Centrul
simbolului
Vertical line array directional

frequency analysis and recording
(DIFAR)
Baliză acustică de analiză şi
înregistrare în bandă de frecvenţă
direcţională a unui vector liniar
vertical Centrul
simbolului
Puncte de referinta
Punct de referinta Puncte de referinţă: Această
Reference Point reprezentare grafică necesită un
punct de referinţă care defineşte
centrul reprezentării grafice.
Mărime/formă. Static.
Orientare. Reprezentarea grafică este
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
222 din 391
Centrul simbolului
NECLASIFICAT

Exemplu
Special Point
Punct cu destinaţie specială
Centrul
simbolului
Navigational Reference
Point
Punct de referinta de navigatie
Centrul
simbolului
Data Link Reference Point
Punct de referinţă pentru sistemul
link
Centrul
simbolului
NECLASIFICAT
223 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Corridor Tab Point

Punct de aliniere a coridorului
(culoarului)
Centrul
simbolului
Marshall point
Punct obligatoriu de trecere/de
adunare/formare/plecare
Position and Intended Movement

(PIM)
Poziţia şi deplasarea ulterioară
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
224 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Waypoint
Punct de schimbare a direcţiei de
deplasare.
Punct intermediar pentru o rută
maritimă.
Centrul simbolului
Poziţie/punct sub-apă
General Subsurface Station Puncte de referinţă: Această
Simbol general pentru pictogramă foloseşte un punct de
poziţie/punct subacvatic. referinţă, reprezentat de centrul
desenului.
Orientare: Graficul este centrat
deasupra locaţiei dorite
Submarine Subsurface Station

Poziţia/punct pentru submarin în Centrul simbolului
imersiune
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
225 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Submarine Antisubmarine Warfare

Subsurface Station
Poziţia/punct pentru submarin
antisubmarin
Centrul simbolului
Unmanned Underwater Vehicle
Subsurface Station
Poziţia/punct pentru vehicule
subacvatice fără pilot
Antisubmarine Warfare (ASW)

Unmanned Underwater Vehicle Centrul simbolului
Subsurface Station
Poziţia/punct pentru vehicule
subacvatice fără pilot, pentru lupta
antisubmarin
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
226 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Mine Warfare Unmanned

Underwater Vehicle Subsurface
Station Poziţie/punct pentru
vehicule subacvatice fără pilot,
pentru lupta contraminelor
Surface Warfare Unmanned

Underwater Vehicle Subsurface
Centrul simbolului
Station
Poziţie/punct pentru vehicule
subacvatice fără pilot, pentru lupta
la suprafaţă
Poziţie/punct la suprafaţa apei

General Surface Station Puncte de referinţă: Acest desen
Centrul simbolului
Poziţie/punct general la suprafaţă. foloseşte un punct de referinţă
reprezentat de centrul desenului.
Centrul simbolului deasupra locaţiei dorite
NECLASIFICAT
227 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu

Surface Station
Poziţie/punct pentru acţiuni la
suprafaţă de luptă antisubmarin.
Mine Warfare Surface Station

Poziţie/punct la suprafaţă pentru Centrul simbolului
acţiuni de minare
Non-Combatant Surface Station

Poziţie/punct la suprafaţă forţe Centrul simbolului
necombatante
Picket Surface Station

Poziţia unui post de observare la Centrul simbolului
suprafaţă
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
228 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Rendezvous Surface Station

Poziţie/punct de întâlnire la
suprafaţă
Replenishment at Sea Surface

Station Poziţie/punct la suprafaţă Centrul simbolului
pentru reaprovizionare pe mare.
Rescue Surface Station

salvare pe mare.
Surface Warfare Surface Station

lupta la suprafaţă.
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
229 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Unmanned Underwater Vehicle

Surface Station
Poziţie/punct la suprafaţă pentru
vehicul de subacvatic, fără pilot.

Surface Station
vehicul subacvatic, fără pilot,
destinat pentru lupta antisubmarin.
Mine Warfare Unmanned

Underwater Vehicle Surface Station Centrul simbolului
destinat pentru acţiuni de minaret.
Remote Multi-Mission Vehicle

Surface Station
vehicul subacvatic, multi-rol, fără
pilot, telecomandat.
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
230 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Surface Warfare Unmanned

Underwater Vehicle Surface Station
destinat pentru lupta la suprafaţă.
Rute
General Route Centrul simbolului
simbolului Puncte de referinţă: Pentru acest desen
Centrul este nevoie de un punct de referinţă
Drum general
care reprezintă centrul liniei drepte din
desen.
Mărime/Formă: Constant.
Orientare: Desenul este centrat în
genere pe locaţia dorită.
Diversion Centrul simbolului
Diversiune
D
D
Position and Intended Movement Punct central

(PIM)
Poziţia şi mişcare estimată
P P
NECLASIFICAT
231 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Picket Punct central

Pichet, Staţie, Punct
PK PK
Point R Punct central

Punctul R
R
R
Rendezvous Punct central

Punct de întâlnire
RZ RZ
Waypoint Punct central

Punct intermendiar pe o rută
W
W
NECLASIFICAT
232 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Urgenţă
Distressed Vessel Punct de referinţă. Acest grafic
Navă în pericol necesită un Punct de referinţă. Punctul
de referinta defineşte punctul de
mijloc din baza graficului
Marime/Forma. Static.
Orientare: Graficul va fi de obicei
orientat pe verticală după cum se vede
în exemplul din dreapta.
Centrul simbolului
Ditched Aircraft/
Downed Aircraft
Avion prăbuşit
Centrul simbolului
Person In Water/Bailout
Naufragiat/în curs de salvare
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
233 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Surse de pericol
Iceberg Puncte de referinţă: Acest grafic
Aisberg necesită un punct de referinţă care
Orientare: Graficul este centrat în
locaţia dorită.
Centrul simbolului
Navigational Puncte de referinţă : Acest grafic are

Navigaţie nevoie de două puncte de referinţă
care definesc colţurile graficului.
Mărime/Formă: Graficul variaza doar
în lungime.
Orientare: Orientarea este determinată
de punctele de referinta.
Oil Rig Puncte de referinţă: Acest grafic

Instalaţie petrolieră necesită un punct de referinţă care
Orientare: Graficul este de obicei,
centrat pe locaţia dorită.
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
234 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Sea Mine-Like Puncte de referinţă: Acest grafic

Mină navală necesită un punct de referinţă care este
centrul octogonului.
Orientare: Centrul punctului grafic
este de obicei centrat în locaţia dorită.
Graficul va fi de obicei centrat pe
poziţie verticală, cum este prezentat şi
în exemplul din dreapta, dar poate fi
Centrul simbolului rotit la 90 de grade.
Obiecte navale întoarse
Bottom Return/Non-Mine, Mine- Puncte de referinţă: Acest grafic
Like Bottom Object (NOMBO) necesită un punct de referinţă care
Obiecte având baza întoarsă/ defineşte punctul de mijloc din
obiecte altele decât minele navale, graficul de bază.
mine asemănătoare cu fundul unui Mărime/Formă: Static.
obiect Orientare: Graficul va fi de obicei
orientat în poziţie verticală după cum
se vede în exemplul din dreapta, dar
poate fi rotit la 90 de grade.
Bottom Return/Non-Mine, Mine-
Like Bottom Object (NOMBO)/
Installation Manmade Centrul simbolului
Obiecte având baza întoarsă/
obiecte altele decât minele navale,
mine asemănătoare cu fundul unui
obiect/obiecte produse de Centrul simbolului
activitatea umană
SECŢIUNEA a 5-a
NECLASIFICAT
235 din 391
NECLASIFICAT
Acţiuni de inducere în eroare
1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare

0716. - Acţiunile de inducere în eroare, prezentate în tabelul nr. 7.5.1., sunt destinate pentru dezinformarea inamicului prin manipulare, distorsionare
sau falsificarea realităţii si să-l determine să acţioneze într-o manieră care să-i prejudicieze interesele.
Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare
Exemplu
Decoy/Dummy Puncte de referinţă: acest

Înşelare/Machetă semn convenţional necesită
O imitaţie a unei persoane, 3 puncte de referinţă.
obiect sau fenomen care Punctul 1 defineste culmea
este destinată să inducă în graficului. Punctele 2 şi 3
eroare sistemele de definesc capetele.
cercetare/supraveghere sau Mărime/Formă: punctele 1,
descoperire ostile. (AAP-6) 2 şi 3 determină lungimea
liniilor care le conectează.
Lungimea liniei dintre
Decoy/Dummy and Feint punctele 1 şi 2 este aceiaşi
Înşelare/Machetă şi ţintă cu distanţa dintre punctele
falsă 2 şi 3.
În operaţia de inducere în Orientare: este determinată
eroare, o acţiune ofensivă de punctele de referinţă.
care presupune contactul
cu adversarul efectuat în
scopul inducerii în eroare a
acestuia cu privire la locul
şi/sau momentul acţiunii
ofesivei principale actuale.
NECLASIFICAT
236 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare
Exemplu
Axis of Advance for a

Feint Vezi Axă de înaintare în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Axă de înaintare falsă
Direction of Attack for a

Feint Vezi Direcţie de atac în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Direcţie de atac falsă
Decoy Mined Area Vezi Zonă minată falsă în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a
Zonă minată falsă protecţiei forţei
Dummy Minefield Vezi Câmp de mine fals în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a
Câmp de mine fals protecţiei forţei
SECŢIUNEA a 6-a
Sprijin cu foc
1. Măsuri de coordonare a sprijinului cu foc

0717. - Măsurile de coordonare ale sprijinului cu foc sunt măsuri angajate de către comandanţii forţelor terestre sau amfibii pentru a facilita angajarea
rapidă a ţintelor, simultan cu asigurarea măsurilor de protecţie pentru forţele proprii. Măsurile de coordonare a sprijinului cu foc trebuie etichetate cu
abrevierea măsurii de control, comandamentul care controlează (câmpul T) şi timpul în care se aplică (câmpul W/W1). Pentru aliniamente etichetarea
trebuie făcută la ambele capete ale aliniamentului şi să fie repetată de atâtea ori de câte este necesar pentru clarificare, de-a lungul fiecărui aliniament care
intersectează mai multe linii de despărţire.
NECLASIFICAT
237 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
Exemplu
Aliniamente
Fire Suport Coordination Puncte de referinţă: Acest
Line (FSCL) grafic necesită cel puţin
Aliniament de două puncte de referinţă, 1
coordonare a sprijinului şi 2, care definesc
cu foc lungimea liniei. Punctele
Fire Support Safety Line determină lungimea
(FSSL) aliniamentului. La capătele
Un aliniament de aliniamentului se vor
dimensiuni mici unde înscrie informaţiile
sisteme de foc nu execută
trageri indirecte cu asociate aşa cum este arătat
excepţia solicitării sau în exemplu.
aprobării comandantului Orientare: orientarea este
care a stabilit aliniamentul, determinată de punctele de
dar dincolo de care se referinţă.
poate executa tragerea în
orice moment, fără a
periclita forţele proprii.
No Fire Line (NFL)
Aliniament de interzicere
a focului
NECLASIFICAT
238 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Restrictive Fire Line-RFL

Aliniament de încetare a
focului
Un aliniament stabilit între
două elemente convergente
ale forţelor proprii (una sau
ambele în miscare) de-a
lungul căreia este interzisă
executarea focului sau a
oricărui efect al acestuia,
fără a fi coordonată de forţa
care poate fi afectată
(AartyP-5).
Zone
Airspace Coordination Puncte de referinţă: acest
Area (ACA) grafic necesită cel puţin 3
Zonă de coordonare puncte de referinţă care
aeriană definesc limitele zonei.
O zonă sau un traiect Adăugarea mai multor
specificate, interzise pentru puncte este necesară pentru
zborul aeronavelor proprii aprecierea cât mai precisă a
şi stabilite cu scopul de a mărimii şi formei zonelor.
preveni executarea focului Mărime/Formă: este
asupra acestora (AartyP-5). determinată de poziţia
Orientare: nu se aplică.
NECLASIFICAT
239 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Free Fire Area (FFA)
Zonă de executare
nerestricţionată a focului
Zonă stabilită în care se
poate executa focul de către
toate categoriile de arma-
ment fără o coordonare
anterioară cu eşalonul
superior. De regulă este
stabilită de la comandame-
ntele de nivel divizie în sus.
No Fire Area (NFA)
Zonă în care nu se
execută foc
Zonă în care nu este
permisă executarea focului
Restricted Fire Area-RFA

Zonă de încetare a focului
O zonă în care sunt impuse
anumite restricţii în
executarea focului fără
coordonarea în prealabil cu
eşalonul superior.
NECLASIFICAT
240 din 391
NECLASIFICAT
2. Ţinte
0718. - O ţintă, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 7.6.2. reprezintă un obiect din cadrul unei acţiuni particulare, de exemplu o zonă geografică, un
complex, o instalaţie, o forţă, echipament, o persoană, un grup sau un sistem, planificate să fie capturate, neutralizate sau distruse de către forţele militare.
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Exemplu
Ţinte punctuale
Point or Single Target Puncte de referinţă: Acest
Ţintă punctuală grafic necesită un punct de
O ţintă care necesită referinţă care defineşte
plasarea cu acurateţe NUMĂRUL ŢINTEI centrul graficului.
a bombelor sau a
Orientare: Graficul este
tirului (AAP-6).
centrat pe locaţia dorită.
Notă: specificaţii DESCRIEREA ŢINTEI
LANSATOR DE RACHETE
asupra modului de
denumire a ţintelor se
găsesc în AartyP-1.
Nuclear Target
Ţintă nucleară
Notă: punctul din
centrul ţintei NUMĂRUL ŢINTEI
reprezintă epicentru
exploziei nucleare
dorit.
Ţinte liniare
NECLASIFICAT
241 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Linear Target Puncte de referinţă: Acest

Ţintă liniară grafic necesită cel puţin
NUMĂRUL ŢINTEI
două puncte de referinţă, 1
şi 2, care definesc
extinderea liniei.
determină lungimea
Linear Smoke Target
aliniamentului. Fiecare
Ţintă liniară - fum
NUMĂRUL ŢINTEI segment dintre perechile de
puncte de referinţă vor
repeta informaţiile asociate
segmentului dintre
punctele 1 şi 2.
referinţă.
Final Protective Fire-FPF
Foc continuu de baraj NUMĂRUL ŢINTEI
Barieră de foc anterior
pregătită, imediat
disponibilă, destinată să
împiedice deplasarea
inamicului dincolo de ARUNCATOR
aliniamentele sau zonele de
apărare.
Ţinte de suprafaţă
NECLASIFICAT
242 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Circular Target Puncte de referinţă: acest

Ţintă circulară grafic necesită un punct de
NUMĂRUL referinţă care defineşte
ŢINTEI centrul ţintei.
Mărime: raza, exprimată
îm metri, determină
mărimea ţintei.
Formă: circulară
Orientare: nu se aplică
Rectangular Target Puncte de referinţă: acest

Ţintă dreptunghiulară grafic necesită un punct de
LUNGIME referinţă care defineşte
centrul ţintei.
NUMĂRUL ŢINTEI Mărime: este determinată
POZIŢIA LĂŢIME
de punctul de referinţă,
lungimea şi lăţimea ţintei
(exprimată în metri). Ţinta
are lungimea şi lăţimea mai
mare de 200 metri.
Formă: dreptunghiulară
Orientare: nu se aplică
NECLASIFICAT
243 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Irregular Target grafic necesită cel puţin 3
Ţintă asimetrică puncte de referinţă care
definesc limitele zonei.
Adăugarea mai multor
puncte este necesară pentru
aprecierea cât mai exactă a
mărimii şi formei zonelor.
Mărime/Formă: este
determinată de poziţia
Series of Targets Ţinte punctuale Puncte de referinţă: acest
Serii de ţinte grafic necesită cel puţin 3
În asigurarea cu foc puncte de referinţă care
NUMĂRUL definesc limitele zonei.
de artilerie terestră şi ŢINTEI Adăugarea mai multor
navală, un număr de puncte este necesară pentru
ţinte şi/sau grup de NUMĂRUL NUMĂRUL aprecierea cât mai precisă a
ţinte propuse pentru ŢINTEI ŢINTEI mărimii şi formei zonelor.
a sprijini o fază a Mărime/Formă: este
manevrei. O serie de determinată de poziţia
ţinte poate fi indicată
NECLASIFICAT
244 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
printr-un nume Ţinte şi grupuri de ţinte Orientare: nu se aplică.
convenţional
(AAP-6).
NUMĂRUL
ŢINTEI
NUMĂRUL NUMĂRUL
ŢINTEI ŢINTEI
Group of Targets Ţinte punctuale

Grup de ţinte
Două sau mai multe NUMĂRUL
ţinte pe care se ŢINTEI
doreşte a se executa
foc simultan. Un grup NUMĂRUL
ŢINTEI
NUMĂRUL
ŢINTEI
de ţinte este indicat
printr-o combinaţie
de litere/numere sau
printr-un nume
convenţional.
NECLASIFICAT
245 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Ţinte liniare
NUMĂRUL
NUMĂRUL
ŢINTEI
ŢINTEI
NUMĂRUL
ŢINTEI
Ţinte de suprafaţă
NUMĂRUL NUMĂRUL
ŢINTEI ŢINTEI
NUMĂRUL
ŢINTEI
Smoke Puncte de referinţă: acest

Fum grafic necesită cel puţin 3
puncte de referinţă care
aprecierea cât mai precisă a
NECLASIFICAT
246 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Smoke Planned or On
Order
Fum - planificat sau la
ordin
Bomb Area punctelor de referinţă.
Zonă bombardată Orientare: nu se aplică.
Trageri navale
Fire Support Station Puncte de referinţă: Acest
(FSS) grafic necesită un punct de
Poziţie de sprijin cu foc referinţă care defineşte
O locaţie exactă la centrul poziţiei.
suprafaţa apei din cadrul Mărime/Formă: Static.
Zonei de sprijin cu foc, de Orientare: Graficul este
unde execută trageri centrat pe locaţia dorită.
navele de sprijin cu PUNCTUL
foc. CENTRAL
NECLASIFICAT
247 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Fire Support Area (FSA) Puncte de referinţă: acest

Zonă de sprijin cu foc grafic necesită cel puţin 3
Zonă de manevră puncte de referinţă care
adecvată, destinată definesc limitele zonei.
navelor de sprijin cu
foc de pe care se
aprecierea mai precisă a
lansează sprijinul cu
foc de artilerie pentru
Mărime/Formă: este dată
o operaţiune amfibie.
de poziţia punctelor de
referinţă.
Firing Point Puncte de referinţă: Acest
Punct de tragere grafic necesită un punct de
referinţă care defineşte
vârful săgeţii.
PUNCT DE
REFERINŢĂ verticală (aşa cum este
ilustrat în exemplul din
Hide Point dreapta)
Punct ascuns
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
248 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Launch Point
Punct de lansare
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Reload Point
Punct de reîncărcare
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Survey Control Point

Punct de control al
cercetării instrumentale
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
249 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Position Area for Puncte de referinţă: acest

Artillery grafic necesită 2 puncte de
Poziţie de tragere pentru referinţă. Punctul 1 şi 2
artilerie definesc colţurile opuse ale
O zonă destinată unei pătratului.
unităţi de artilerie unde Mărime/Formă: este dată
sistemele individuale/ de poziţia punctelor de
piesele de artilerie pot fi referinţă.
deplasate pentru a-şi Orientare: nu se aplică.
îmbunătăţii capacitatea de
supravieţuire.
3. Identificare/selectare ţinte
0719. - Identificarea/selectarea ţintei, prezentată în tabelul nr. 7.6.3. reprezintă detectarea, identificarea şi localizarea ţintei suficient de detaliat pentru
a permite folosirea eficientă a armelor.
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Exemplu
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenare Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt
utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de
control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Artillery Target
Intelligence Zone
Zonă de culegere a infor-
maţiilor despre artilerie.
O zonă în teritoriul
inamicului, pe care
comandantul o solicită să
fie monitorizată atent.
NECLASIFICAT
250 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Call For Fire Zone
Zonă de executare a
focului „la chemare”
O zonă de căutare în care
comandantul intenţionează
să atace sistemele de foc
ale inamicului.
Censor Zone
Zonă de cenzură
O zonă din care este
interzisă raportarea
informaţiilor furnizate de
instalaţiile radar.
(De regulă este dispusă în
jurul sistemelor proprii de
armament, dar cel mai des
se utilizează în cazul unei
limite înaintate a trupelor
proprii neliniare sau în
situaţia depăşirii acesteia.)
Critical Friendly Zone
Zonă critică a forţelor
proprii
O zonă, de regulă o unitate
proprie sau o locaţie,
desemnată de către
comandant ca critică pentru
protecţia unei capabilităţi a
cărei pierdere ar periclita
serios îndeplinirea misiunii.
NECLASIFICAT
251 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Dead Space Area

Zonă nevăzută
O zonă în care armamentul
ostil nu poate fi detectat.
Sensor Zone
Zona senzorului
Target Build-up Area

Zonă construită din
raionul ţintei
Target Value Area

Zonă ţintei importante
NECLASIFICAT
252 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Zone of Responsibility
Zonă de responsabilitate
Distanţele de descoperire ale radarului/de nimicire ale armamentului

Puncte de referinţă: acest grafic
Circular necesită un punct de referinţă
Circular care defineşte un obiect aflat
într-o locaţie care se va modifica
PUNCTUL ulterior. Coordonatele locaţiei
CENTRAL curente la care se găseste
unitatea specifică, armamentul
sau sistemul de
identificare/selectare ţinte, se
poate modifica odată cu
deplasarea acesteia. Semnul
convenţional al obiectului este
poziţionat în punctul de
referinţă.
Mărime/Formă: este formată din
cercuri concentrice. Mărimea
este definită de distanţa minimă
şi maximă (atât de multe câte
sunt necesare) măsurată din
punctul de referinţă. Unitatea de
măsură este metrul.
Orientare: punctul central este de
regulă centrat pe locaţia
cunoscută a armamentului sau a
sistemului de identificare/
selectare ţinte. Orientarea
NECLASIFICAT
253 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
zonelor de descoperire/nimicire
este pe direcţia de angajare.
Orientarea se poate schimba în
funcţie de deplasarea obiectului.
Puncte de referinţă: acest grafic
Sector necesită un punct de referinţă
Sector care defineşte un obiect aflat
într-o locaţie care se va modifica
ulterior. Coordonatele locaţiei
curente la care se găseste
unitatea specifică, armamentul
sau sistemul de identificare/
selectare ţinte, se poate modifica
odată cu deplasarea acesteia.
Semnul convenţional al
obiectului este poziţionat în
punctul de referinţă.
Mărime/Formă: este determinată
de punctul de referinţă cu un
singur azimut care reprezintă
centrul de sector. Limitele
maxime din stânga şi dreapta
PUNCTUL sunt masurate de la centrul de
CENTRAL sector. Unitatea de măsură este
metrul.
Orientare: punctul central este de
regulă centrat pe locaţia
cunoscută a armamentului sau a
sistemului de identificare/
selectare ţinte. Orientarea se
modifică odată cu deplasarea sau
modificarea obiectului
NECLASIFICAT
254 din 391
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 7-a
Protecţia forţei
1. Obstacole
0720. - Un obstacol, prezentat în tabelul nr. 7.7.1., este un element natural sau artificial de restricţionare a miscării, care va impune întârzierea şi va
solicita echipament sau muniţie specifică pentru a-l putea depăşi.
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Exemplu
Abatis Puncte de referinţă: Acest

Abatiză grafic necesită cel puţin
Un obstacol construit din două puncte de referinţă, 1
copaci taiaţi, intercalaţi de- şi 2, care definesc
a curmezişul drumului. lungimea liniei. Punctele
extinderea liniei.
determină lungimea liniei.
Mărimea dintelui nu se
modifică.
referinţă.
Obstacle Line Puncte de referinţă: Acest
Linie de obstacole grafic necesită cel puţin
O măsură de control două puncte de referinţă, 1
conceptuală, folosită la şi 2, care definesc
nivel batalion sau brigadă lungimea liniei. Punctele
NECLASIFICAT
255 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
pentru a arăta intenţia de extinderea liniei.
plasare a obstacolelor Mărime/Formă: Primul şi
liniare, dar fără a preciza ultimul punct de referinţă
tipul acestora. determină lungimea liniei.
referinţă.
Obstacle Belt Puncte de referinta: Pentru
Centura de obstacole acest grafic (desen) sunt
O zonă desemnată la nivel necesare cel puţin 3 puncte
brigadă în care sunt de referinta pentru a defini
concentrate operaţii de contururile Adăugaţi oricât
blocare. (AAP-19) de multe puncte de
Obstacle Zone referinta. Câmpurile de
Zonă cu obstacole informaţii trebuie să fie
O zonă desemnată la nivel mobile în interiorul ariei.
corp de armată sau divizie Orientarea: Nu se aplică
în care sunt concentrate
operaţii de blocare. Poate fi
divizată la eşaloane
inferioare diviziei, într-un
număr de centuri de
obstacole (AAP-19)
NECLASIFICAT
256 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Obstacle Free Zone

Zonă fără obstacole
Obstacle Restricted Zone

Zonă cu restricţii în
obstacole
NECLASIFICAT
257 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Obstacole antitanc
Şanţuri antitanc
Un şanţ care este de netrecut pentru vehicule, fără ajutor. Pot fi pregătite folosind utilaje sau explozivi.
Antitank Ditch - Under Puncte de referinţă: Acest
Construction grafic necesită cel puţin
Şanţ antitanc - în două puncte de referinţă, 1
construcţie şi 2, care definesc
extinderea liniei.
Antitank Ditch - determinată de punctele de
Completed referinţă. Dinţii sunt
Şanţ antitanc - terminat orientaţi spre forţele
inamicului.
NECLASIFICAT
258 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Block Puncte de referinţă: acest

Blocare grafic necesită 3 puncte de
Un efect de obstacol care referinţă. Acestea definesc
integrează planificarea capetele graficului.
focului cu obstacolele Mărime/Formă: punctele
fizice în scopul opririi de referinţă determină
atacatorului pe o anumită lungimea liniei verticale şi
direcţie de deplasare, sau liniei orizontale.
Linia orizontală reprezintă limita de Orientare: orientarea liniei
pentru a preveni inamicul înaintare a inamicului.
să părăsească o zonă de orizontale trebuie aleasă.
Linia verticală indică locul unde Linia verticală se opune
angajare. obstacolele se fixează în teren făcândul inamicului, la distanţă, iar
nepracticabil. linia orizontală se
proiectează spre acesta.
Disrupt Puncte de referinţă: acest
Rupere grafic necesită 3 puncte de
Un efect de obstacol la referinţă. Punctele 1 şi 2
nivel tactic care integrează definesc capetele liniei
planificarea focului şi a verticale a graficului.
obstacolelor în efortul de a Punctul 3 defineşte vârful
cauza ruperea celei mai lungi săgeţi.
Săgeata scurtă indică unde ruperea Mărime/Formă: punctele 1
dispozitivului de luptă şi a
inamicul este produsă de obstacole. şi 2 determină lăţimea, iar
tempoului inamicului,
Săgeata lungă indică unde deplasarea punctul 3 determină
întreruperea acţiunilor
inamicul este posibilă şi acesta este atacat lungimea graficului.
planificate de inamic care
prin foc. Spaţiile dintre săgeţi vor
să cauzeze angajarea
prematură şi/sau rămâne proporţionale cu
fragmentarea atacului linia verticală a graficului.
forţelor. Lungimea săgeţii scurte va
rămâne în proporţie cu
NECLASIFICAT
259 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
lungimea celei mai mari.
Orientare: săgeţile sunt
orientate împotriva forţelor
inamice.
Fix Puncte de referinţă: Acest
Fixare grafic necesită 2 puncte de
Un efect de obstacol la referinţă. Punctul 1
nivel tactic care integrează defineşte vârful săgeţii şi
planificarea focului şi a punctul 2 defineşte partea
obstacolelor în efortul de a din spate a graficului.
încetinii atacatorul într-o Mărime/Formă: Punctele 1
zonă, de regulă zona de De la vârful săgeţii până la partea din şi 2 determină lungimea
angajare. spate a porţiunii neregulate este indicată graficului, care poate varia
suprafaţa în care înaintarea inamicul este doar în lungime.
încetinită de obstacole. Orientare: săgeata este
îndreptată către inamic,
indicând locaţia acţiunii.
Turn Puncte de referinţă: Acest
Întoarcere grafic necesită 2 puncte de
Un efect de obstacol la referinţă. Punctul 1
nivel tactic care integrează defineşte partea de spate a
planificarea focului şi a graficului. Punctul 2
obstacolelor în efortul de a defineşte vârful săgeţii.
forţa inamicului dintr-o Punctul 3 defineşte arcul
direcţie de înaintare către Direcţia săgeaţii inică direcţia dorită de de cerc de 90˚.
altă direcţie sau într-o zonă întoarcere a inamicului. Mărime/Formă: Punctele 1
de angajare. şi 2 sunt conectate printr-
un arc de cerc de 90˚.
Punctul 3 defineşte de care
parte a liniei este plasat
NECLASIFICAT
260 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
arcul de cerc.
Orientare: partea din spate
a graficului indică locaţia
curentă a inamicului şi
săgeata este îndreptată în
direcţia în care obstacolul
trebuie să determine
întoarcerea inamicului.
Obstacole de sârmă
Unspecified Puncte de referinţă: acest
Nespecificat grafic necesită cel puţin 2
puncte de referinţă,
punctele 1 şi 2 definesc
linia. Puncte adiţionale pot
definii marirea lungimii
Single fence
acesteia.
Gard simplu
Double Fence Orientare: este determinată
Gard dublu de punctele de referinţă.
NECLASIFICAT
261 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Double Apron Fence

Gard dublu ancorat
Low Wire Fence

Gard jos de sârmă
(Obstacol puţin vizibil)
High Wire Fence

Gard înalt de sârmă
Single Concertina
Spirală simplă
NECLASIFICAT
262 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Double Strand
Concertina
Spirală dublă
Triple Strand Concertina

Spirală triplă
Ocolire obstacole
Obstacle Bypass Easy Puncte de referinţă: acest
Ocolire uşoară grafic necesită 3 puncte de
referinţă. Punctele 1 şi 2
definesc vârfurile săgeţilor
şi punctul 3 defineşte
partea din spate a
graficului.
Mărime/Formă: punctele 1
NECLASIFICAT
263 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Obstacle Bypass Difficult şi 2 determină înălţimea,

Ocolire dificilă iar punctul 3 determină
lungimea graficului. Linia
verticală din spate va avea
aceiaşi înălţime ca şi
deschiderea.
Orientare: deschiderea este
orientată împotriva forţelor
inamice.
Obstacle Bypass Puncte de referinţă: acest

Impossible grafic necesită 3 puncte de
Ocolire imposibilă referinţă. Punctele 1 şi 2
definesc capetele de
deschidere ale graficului şi
punctul 3 defineşte partea
din spate a graficului.
şi 2 determină înălţimea,
iar punctul 3 determină
lungimea graficului. Linia
verticală din spate va avea
aceiaşi înălţime ca şi
deschiderea, iar culoarul
este la jumătatea liniei
verticale
Orientare: deschiderea
defineşte mărimea
varientării şi este orientată
împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT
264 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Mine
În războiul terestru, mina este o muniţie explozivă destinată a fi plasată sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi
pusă în funcţiune de prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană, vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desant.
Antipersonnel Mine Puncte de referinţă: acest
Mină antipersonal grafic necesită un punct de
Este o mină destinată să referinţă care reprezintă
explodeze la prezenţa, în PUNCTUL centrul cercului.
proximitatea sau la
CENTRAL Mărime/Formă: Static
contactul unei persoane, cu Orientare: Graficul este
scopul de al incapacita, centrat pe locaţia dorită.
răni sau ucide una sau mai
multe persoane. (AAP-19)
Antipersonnel Mine with
Directional Effects
Mină antipersonal cu PUNCTUL
efect direcţionat CENTRAL
Antitank Mine
Mină antitanc
PUNCTUL
O mină destinată să CENTRAL
imobilizeze sau să distrugă
un tanc (AAP-19).
NECLASIFICAT
265 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Antitank Mine with
Antihandling Device PUNCTUL
Mină antitank cu CENTRAL
asigurare la deplantare
Un dispozitiv care are
scopul de a proteja mina,
este parte a acesteia,
conectat/ataşat/plasat sub
mină şi care se activează
atunci când se face o
încercare de manipulare
sau altă acţiune de
perturbare intenţionată a
minei. (AAP-19)
Wide Area Antitank Mine
Zonă minată antitanc
întinsă PUNCTUL
O mină antitanc care CENTRAL
detectează şi selectează
ţinte după care lansează
submuniţie care acţionează
asupra părţii superioare a
ţintei
Unspecified Mine
Mină necunoscută PUNCTUL
CENTRAL
NECLASIFICAT
266 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Mine Cluster Puncte de referinţă : Acest

Casetă de mine grafic are nevoie de două
puncte de referinţă care
definesc colţurile
graficului.
Mărime/Formă: Graficul
variaza doar în lungime.
Orientare: Nu se aplică
Trip Wire Puncte de referinţă: acest
Dispozitive acţionate la grafic necesită 3 puncte de
tracţiune referinţă. Punctele 1 şi 2
definesc porţiunea dreaptă
a liniei verticale. Punctul 3
defineşte un capăt al liniei
orizontale.
şi 2 determină lungimea
porţiunii dreapte a liniei
verticale, iar punctul 3
determină lăţimea. Distanţa
dintre linia care conectează
punctele 1, 2 şi punctul 3
este raza arcului de cerc de
90˚ din partea de jos a
graficului.
Booby Trap Puncte de referinţă: acest
Mină (dispozitiv) cursă grafic necesită un punct de
Un dispozitiv proiectat, referinţă care reprezintă
NECLASIFICAT
267 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
construit sau adaptat pentru centrul cercului.
a ucide sau a răni, care Mărime/Formă: Static
funcţionează când o Orientare: Graficul este
persoană îl mişcă, apropie centrat pe locaţia dorită.
un obiect aparent inofensiv PUNCTUL
CENTRAL
sau execută o acţiune
aparent neprimejdioasă.
Câmpuri de mine
În războiul terestru de mine, o zonă determinată în care au fost plantate minele. (AAP-6)
Completed Minefield Puncte de referinţă: acest
Câmp de mine executat grafic necesită un punct de
referinţă. Punctul central
Câmpul A (grafic) se
completează cu tipul
minelor care compun
câmpul de mine. În cazul
Planned Minefield
în care câmpul este realizat
Câmp de mine planificat
numai cu plantatorul de
mine dispersabile, câmpul
H se completează cu S sau
+S, dacă se folosesc mine
dispersabile şi alte tipuri,
după caz, iar în câmpul W
NECLASIFICAT
268 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Known Enemy Minefield se completează timpul la

Câmp de mine inamic care se autodistrug minele
cunoscut dispersabile.
Orientare: punctul central
al graficului este centrat pe
locaţia dorită. Dacă este
utilizat un indicator
complementar acesta va
indica corpul principal al
Suspected or Templated
câmpului de mine.
Enemy Minefield
Câmp de mine inamic
presupus sau interpretat
Dummy Minefield
Câmp de mine fals
NECLASIFICAT
269 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Mined Area Puncte de referinţă: acest

Zonă minată grafic necesită cel puţin 3
Zonă periculoasă datorită puncte de referinţă care
prezenţei sau prezenţei definesc limitele zonei.
suspectate a minelor. Mărime/Formă: este
Graficul se completează cu
tipul minelor care compun
câmpul de mine. În cazul
în care câmpul este realizat
Decoy Mined Area
numai cu plantatorul de
Zonă minată falsă
mine dispersabile, câmpul
H se completează cu S sau
+S, dacă se folosesc mine
dispersabile şi alte tipuri,
după caz, iar în câmpul W
se completează timpul la
care se autodistrug minele
dispersabile.
Unexploded Explosive Puncte de referinţă: acest
Ordnance (UXO) Area grafic necesită cel puţin 3
Zonă cu muniţii puncte de referinţă care
neexplodate definesc limitele zonei.
NECLASIFICAT
270 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Lane Puncte de referinţă : Acest
Culoar grafic are nevoie de 2
Un traseu prin obstacolele puncte de referinţă
inamicului sau a forţelor Punctele 1 şi 2 definesc
proprii care asigură vârfurile săgeţilor.
traversarea în siguranţă. Mărime/Formă: Punctele 1
graficului, doar acesta
putând varia. Liniile
capetelor de săgeată
formează un unghi ascuţit.
de punctele de refrinţă.
Gap Puncte de referinţă : Acest

Trecere sau culoar grafic necesită 4 puncte de
O zonă din câmpul de mine referinţă. Punctele 1 şi 2
sau centura de obstacole definesc o parte a
(baraje) în care nu sunt culoarului iar punctele 3 şi
plantate mine sau nu sunt 4 cealaltă parte.
dispuse obstacole, a cărei Mărime/Formă:
orientare şi dimensiune va determinate de punctele de
permite trecerea forţelor referinţă.
proprii. Orientare: Nu se aplică
NECLASIFICAT
271 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Drumuri blocate, Cratere, Poduri distruse
Obstacol crater – un obstacol care constă în unul sau mai multe cratere, realizate de regulă pe drumuri, folosind distrugerile.
Planned Puncte de referinţă: acest
Distrugere planificată grafic necesită 3 puncte de
definesc capetele
graficului, iar punctul 3
poziţia unei părţi a acestuia
şi 2 determină axa
graficului, iar Punctul 3
Explosives, State of
determină lăţimea.
Readiness 1 (Safe)
Drum pregătit pentru
distrugere, gradul 1 de
pregătire (dispozitiv
nearmat).
Explosives, State of
Readiness 2 (armed but
passable)
Drum pregătit pentru
distrugere, gradul 2 de
pregătire (dispozitiv
armat, se poate trece în
siguranţă)
NECLASIFICAT
272 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Roadblock Complete Puncte de referinţă: acest

(Executed) grafic necesită 3 puncte de
Distrugere executată referinţă. Punctele 1 şi 2
definesc capetele
graficului, iar punctul 3
poziţia unei părţi a acestuia
şi 2 determină axa unei
figuri a graficului, iar
Punctul 3 determină
lăţimea. A doua figură a
graficului este
proporţională cu prima şi
se intersectează cu acesta
în centrul întregului grafic
Sector de trecere peste cursurile de apă
Assault Crossing Puncte de referinţă : Acest
Sector de forţare grafic necesită 4 puncte de
definesc o parte a
sectorului iar punctele 3 şi
4 cealaltă parte.
Mărime/Formă:
determinate de punctele de
referinţă.
Orientare: Nu se aplică.
NECLASIFICAT
273 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Bridge Puncte de referinţă: acest

Pod grafic necesită 3 puncte de
definesc capetele primei
linii. Punctul 3 defineşte
locaţia liniei paralele.
graficului. Punctul 3
Ferry Puncte de referinţă: Acest
Bac grafic necesită 2 puncte de
definesc vârfurile săgeţilor.
Mărime/Formă: Punctele 1
graficului, a cărui
dimensiune poate varia
numai în lungime. Capetele
săgeţilor sunt pline.
NECLASIFICAT
274 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Ford Easy Puncte de referinţă: acest

Vad uşor grafic necesită 3 puncte de
definesc capetele primei
linii. Punctul 3 defineşte
locaţia liniei paralele.
graficului. Punctul 3
Ford Difficult
Vad dificil
Raft Site Puncte de referinţă : Acest

Punct de trecere pe grafic are nevoie de 2
portiţe puncte de referinţă
graficului, doar acesta
putând varia. Liniile
capetelor de săgeată
formează un unghi ascuţit.
NECLASIFICAT
275 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Engineer Regulating Puncte de referinţă: Acest
Point grafic necesită un punct de
Punct de control de geniu referinţă care defineşte
Punct de control în care se vârful săgeţii.
verifică vehiculele care Mărime/formă: Static.
execută trecerea peste un
obstacol, astfel încât Orientare: Reprezentarea
acestea să nu depăşescă grafică va fi orientată pe
capacitatea mijloacelor cu verticală (aşa cum este
ajutorul cărora se execută ilustrat în exemplul din
trecerea. Este locul unde se dreapta)
specifică şoferilor PUNCT DE
instrucţiunile şi procedeele REFERINŢĂ
de trecere cum ar fi viteza
de deplasare şi distanţa
între autovehicule.
2. Măsuri de coordonare a fortificaţiilor

0721. - Fortificaţia, prezentată în tabelul nr. 7.7.2., este un amplasament sau adăpost de natură temporară, care poate fi construită cu facilităţi
rezonabile de către unităţi şi care necesită supraveghere şi echipament minim de geniu. (AAP-6)
Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor
Exemplu
Puncte
NECLASIFICAT
276 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Shelter grafic necesită un punc de
Adăpost PUNCTUL
referinţă care reprezintă
CENTRAL
centrul semnului.
Mărime/Formă: Static
Orientare: Graficul este
Above Ground Shelter centrat pe locaţia dorită.
PUNCTUL
Adăpost la suprafaţă CENTRAL
Below Ground Shelter

Adăpost îngropat PUNCTUL
CENTRAL
Fort
Fort PUNCTUL
CENTRAL
NECLASIFICAT
277 din 391
NECLASIFICAT

Exemplu
Fortified Line
grafic necesită cel puţin
Aliniament fortificat două puncte de referinţă, 1
aliniamentul. Punctele
determină lungimea
aliniamentului.
de punctele de referinţă. De
regulă cu faţa către inamic.
Fortified Position grafic necesită cel puţin
Poziţie fortificată două puncte de referinţă, 1
colţurile din faţă ale
poziţiei.
şi 2 determină lungimea.
referinţă.
3. Atacuri şi evenimente chimice, biologice, radiologice şi nucleare

0722. - Aceste semne convenţionale prezentate în tabelul nr. 7.7.3., descriu condiţiile care se găsesc zonă, rezultate din efectele imediate sau
persistente ale atacurilor sau evenimentelor (emisii altele decât atacul) chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
NECLASIFICAT
278 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Exemplu
Chemical Puncte de referinţă: Acest

Chimic grafic necesită un punct de
referinţă care defineşte
punctul de mijloc din
graficul de bază.
Orientare: Graficul va fi de
obicei orientat în poziţie
PUNCT DE
REFERINŢĂ verticală după cum se vede
în exemplul din dreapta,
dar poate fi rotit la 90 de
grade.
Biological
Biologic
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
279 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Nuclear
Nuclear
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Nuclear Fallout
Producing
Cădere radioactivă
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Puncte/Raioane de decontaminare
NECLASIFICAT
280 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
General Decontamination Puncte de referinţă:

Point/Site Această reprezentare
Punct/raion de grafică necesită un punct
decontaminare - general de referinţă care defineşte
vârful săgeţii.
verticală (aşa cum este
PUNCT DE ilustrat în exemplul din
REFERINŢĂ dreapta)
Alternate
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare de rezervă
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
281 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Equipment
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare
tehnică/echipamente
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Troop Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare personal
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
282 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Equipment/Troop
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare
tehnică/echipamente şi
personal
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Operational
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare iniţială
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
283 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Thorough
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare totală
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Maine Equipment
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion de
decontaminare principal
pentru tehnică
/echipamente
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
284 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Forward Troop
Decontamination
Point/Site
Punct/Raion înaintat de
decontaminare ersonal
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Wounded Personnel
Decontamination Site
Raion de decontaminare
personal rănit
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Zone contaminate
NECLASIFICAT
285 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Biologically Contamined Puncte de referinţă: acest

Area grafic necesită cel puţin 3
Zonă contaminată puncte de referinţă care
biologic definesc limitele zonei.
mărimii şi formei zonei.
Chemical Contamined Mărime/Formă: este
Area determinată de poziţia
Zonă contaminată chimic punctelor de referinţă.
Radioactive Contamined
Area
Zonă contaminată
radioactiv
Minimum Safe Distance Puncte de referinţă: acest

Zone grafic necesită 4 puncte de
Zone minime de referinţă. Punctul central
siguranţă defineşte centrul semnului.
Punctele 1, 2 şi 3 definesc
razele cercurilor 1, 2 şi 3.
NECLASIFICAT
286 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
definită de operator.
Orientare: punctul central
este amplasta pe sursa de
radiaţii cunoscute nsau
presupuse.
PUNCTUL
CENTRAL
Radiation Dose Rate Puncte de referinţă: acest

Contour Line grafic necesită cel puţin 3
Linia de contur a dozelor puncte de referinţă care
de radiaţie Adăugarea mai multor
O linie trasată pe hartă, puncte este necesară pentru
diagramă sau planşă care aprecierea cât mai exactă a
uneşte toate punctele în mărimii şi formei zonelor.
care doza de radiaţie este Mărime/Formă: este
aceiaşi la un anumit determinată de poziţia
moment. punctelor de referinţă.
SECŢIUNEA a 8-a
Sprijin logistic
1. Măsuri de coordonare a sprijinului logistic
NECLASIFICAT
287 din 391
NECLASIFICAT
0723. - Sprijinul logistic, prezentat în tabelul nr. 7.8.1., reprezintă furnizarea serviciilor logistice şi de personal necesare pentru menţinerea şi
prelungirea operaţiilor până la îndeplinirea cu succes a misiunilor.
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Exemplu
Puncte
Ambulance Exchange Puncte de referinţă:
Point (AXP) Această reprezentare
Punct de transfer grafică necesită un punct
ambulanţă de referinţă care defineşte
Un loc stabilit pentru vârful săgeţii.
transferul unui pacient Mărime/formă: Static.
dintr-o ambulanţă în alta pe Orientare: Reprezentarea
traseul către facilităţile grafică va fi orientată pe
medicale. Acest punct verticală (aşa cum este
poate fi planificat ca fiind ilustrat în exemplul din
PUNCT DE
parte a unui sistem de REFERINŢĂ
dreapta)
transfer stabilit sau poate fi
unul independent stabilit în
funcţie de situaţie.
Ammunition Supply
Point (ASP)
Punct de aprovizionare
cu muniţii
O zonă destinată pentru a
primi, depozita,
reconfigura şi distribui
materiale Clasa a V-a.
NECLASIFICAT
288 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Ammunition Transfer
Point (ATP)
Punct de transfer muniţii
Un teren destinat temporar
pentru transferul
materialelor din Clasa V,
unităţilor de transport auto.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
289 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Canibalization Point
(CAN)
Punct de dezasamblare/
dezmembrare
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Casualty Collection Point

(CCP)
Punct de adunare al
răniţilor
O locaţie specifică unde
răniţii sunt adunaţi pentru
a fi transportaţi la o
facilitate de tratament.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
290 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Civilian Collection Point

(CIV)
Punct de adunare pentru
civili
civili sunt adunaţi pentru a
fi transportaţi într-o altă
locaţie.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Detaine Collection Point

(DET)
persoanele reţinute
persoanele rănite sunt
adunate pentru a fi
transportaţi într-o altă
locaţie.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
291 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Enemy Prisoner of War

(EPW) Collection Point
prizonierii de război
prizonierii de război sunt
adunaţi pentru a fi
transportaţi într-o altă
locaţie.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Logistic Release Point

(LRP)
logistică
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Maintenance Collection
Point (MCP)
Punct de adunare a
tehnicii deteriorate
NECLASIFICAT
292 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Un punct stabilit în vederea
colectării echipamentelor
pentu nevoi de reparaţii,
dezmembrare sau evacuare.
Poate fi operat de către
deţinătorul echipamentelor
sau direct de către unităţi
de mentenanţă.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Rearm, Refuel and

Resuplly Point (R3P)
Punct de reaprovizionare
muniţii, combostibil,
provizii
Un punct stabilit în care o
unitate se va aproviziona
cu muniţie, combustibil
precum şi cu alte provizii
necesare continuării
acţiunilor de luptă. PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
293 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Refuel On the Move

Point (ROM)
Punct de realimentare pe
durata deplasării
O zonă stabilită pentru a se
asigura că rezervoarele de
combustibil pentru luptă şi
autovehiculele de
aprovizionare cu
combustibil sunt pline,
PUNCT DE
înainte de a ajunge în REFERINŢĂ
raioanele tactice de
dispunere ale unităţilor
Traffic Control Post

(TCP)
Punct control trafic
Post cu echipaj utilizat
pentru a exclude
întreruperea fluxului de
trafic sau de mişcare de-a
lungul rutelor desemnate.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
294 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Trailer Transfer Point

(TTP)
Punct de transfer al
remorcilor/trailerelor
Un loc unde se transferă
remorcile de la un tractor la
altul.
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Unit Maintenance
Collection Point (UMCP)
Punct de adunare a
tehnicii cu nevoi de
reparaţii
O locaţie sau o serie de
locaţii, deservite de un
pluton din cadrul
batalionului de mentenanţă,
care este cel mai apropiat PUNCT DE
punct faţă de unitatea de REFERINŢĂ
luptă al cărei echipament
trebuie recuperat şi unde
sunt disponibile un număr
limitat de piese şi pot fi
efectuate anumite reparaţii.
NECLASIFICAT
295 din 391
NECLASIFICAT
2. Puncte de aprovizionare
0724. - Un punct de aprovizionare este orice punct în care proviziile sunt furnizate în detaliu. Punctele de aprovizionare, prezentate în tabelul
nr. 7.8.2., urmează formatul arătat mai jos cu modificarea semnului convenţional. La semnele convenţionale pentru unităţile de aprovizionare există o linie
suplimentară plasată spre partea de jos a casetei. La punctele de construcţie, numele/tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul părţii de sus a
semnului convenţional al punctului, în câmpul “A”. Pentru unele semne convenţionale, aceasta poate fi o pictogramă. STANAG 2961 furnizează grafice
comparative cu clasele de provizii ale naţiunilor NATO.
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Exemplu
General Supply Point Puncte de referinţă:

Punct de aprovizionare – Această reprezentare
semn general grafică necesită un punct
de referinţă care defineşte
vârful conului invers.
PUNCT DE
verticală (aşa cum este
REFERINŢĂ ilustrat în exemplul din
dreapta)
Class I
Clasa I
Acele produse care sunt
consumate de către
personal sau animale, în
raţii aproximativ uniforme,
indiferent de modificările
condiţiilor locale de luptă
sau de teren. (STANAG
2961) PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
296 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Class II
Clasa a II-a
Proviziile pentru care
alocarea este stabilită prin
statele de organizare şi
echipare. (STANAG 2961)
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Class III
Clasa a III-a
Carburanţi şi lubrifianţi
pentru toate scopurile,
exceptând funcţionarea
aeronavelor sau pentru
utilizarea în arme, cum ar
fi aruncătoarele de flăcări.
(STANAG 2961)
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
297 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Class IV
Clasa a IV-a
Proviziile pentru care
iniţial nu se emit alocări şi
nu sunt stabilite prin statele
de organizare aprobate.
(STANAG 2961)
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Class V
Clasa a V-a
Muniţie, explozivi sau
agenţi chimici de orice tip
(STANAG 2961).
PUNCT DE
REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
298 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Multiple Supply Class

Point
cu diferite clase de
materiale
Notă: în câmpul A se
utilizează numere pentru
clasa de materiale (I, II, III,
IV şi V) sau ALL pentru PUNCT DE
toate clasele de materiale REFERINŢĂ
Medical Supply Point

medical
PUNCT DE
REFERINŢĂ
Convoi
Un grup de vehicule organizate în scopul deplasării sub control şi în ordine cu sau fără escortă de protecţie. (AAP-6)
Moving Puncte de referinţă: Acest
În mişcare grafic necesită 2 puncte de
referinţă. Punctul 1
defineşte vârful săgeţii şi
punctul 2 defineşte partea
din spate a graficului.
NECLASIFICAT
299 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Halted Mărime/Formă: Punctele 1

În staţionare şi 2 determină lungimea
graficului, care poate varia
doar în lungime.
Orientare: Săgeata arată
direcţia de deplasare a
convoiului.
Rute de aprovizionare
Main Supply Route Puncte de referinţă: acest
(MSR) grafic necesită cel puţin 2
Rută principală de puncte de referinţă,
aprovizionare punctele 1 şi 2 definesc
Ruta sau rutele principale, linia. Puncte adiţionale pot
dintr-o zonă de operaţiuni, definii marirea lungimii
pe care se desfăşoară acesteia.
majoritatea traficului, în Mărime/Formă: primul şi
sprijinul operaţiilor ultimul punct de referinţă
militare. determină lungimea liniei.
Alternate Supply Route Segmentul de linie dintre
(ASR) fiecare pereche de puncte
Rută de aprovizionare de de referinţă va repeta
rezervă informaţia asociată
Ruta sau rutele dintr-o zonă segmentului dintre
de operaţiuni, desemnate punctele 1 şi 2.
desfăşurării traficului când Orientare: este determinată
rutele principale devin
impracticabile sau de punctele de referinţă.
aglomerate.
NECLASIFICAT
300 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
One Way Traffic

Circulaţie pe un singur
sens
Two Way Traffic

Circulaţie pe două
sensuri
Alternating Traffic
Circulaţie alternativă
Zone
Detainee holding area Puncte de referinţă: acest
Zonă de adunare a grafic necesită cel puţin 3
reţinuţilor puncte de referinţă care
NECLASIFICAT
301 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Enemy prisoner of war puncte este necesară pentru
holding area aprecierea cât mai exactă a
Zonă adunare a mărimii şi formei zonei.
prizonierilor de război Mărime/Formă: este
Forward arming and punctelor de referinţă.
refuelling point (FARP) Orientare: nu se aplică.
Punct înaintat de reali-
mentare şi aprovizionare
cu muniţie
O facilitate temporară -
organizată, echipată şi
dislocată de către un
comandament de aviaţie,
de regulă localizat în zona
principală a acţiunilor de
luptă, aproape de zona
unde operaţiile sunt
executate de către unităţile
de aviaţie de luptă – pentru
de aprovizionare cu
combustibilul şi muniţia
necesară desfăşurării
manevrei unităţilor
luptătoare. Acest punct
permite aeronavelor de
luptă să alimenteze rapid şi
să fie reînarmate simultan.
Refugee Holding Area
Zonă de adunare a
refugiaţilor
NECLASIFICAT
302 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Zone de sprijin
Regimental Support Area Puncte de referinţă: acest
(RSA) grafic necesită cel puţin 3
Zona de sprijin a puncte de referinţă care
regimentului definesc limitele zonei.
Brigade Support Area redarea cu acurateţe a
(BSA) mărimii şi formei.
Zona de sprijin a brigăzii Mărime/Formă: este
(BSA) determinată de punctele de
O zonă stabilită în care referinţă.
elementele de sprijin Orientare: nu se aplică.
logistic de la nivel divizie
şi corp asigură sprijinul
logistic unei brigăzi.
Division (DSA)
Zona de sprijin a diviziei
O zonă dispusă de regulă în
adâncimea dispozitivului
diviziei în apropierea unui
aerodrom şi traversată de
un drum de aprovizionare
principal.
SECŢIUNEA a 9-a
NECLASIFICAT
303 din 391
NECLASIFICAT
Informaţii
1. Semnul convenţional pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii

0724. - Semnul convenţional, prezentat în tabelul nr. 7.9.1., pentru măsurile de coordonare a acestor acţiuni ajută la planificarea, executarea şi
susţinerea achiziţionării în timp util, a informaţiilor adaptate şi precise, în funcţie de misiunea comandantului.
Tabelul nr. 7.9.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii
Exemplu
Intelligence Coordination Puncte de referinţă: acest

Line (ICL) grafic necesită cel puţin 2
Aliniament de coordonare puncte de referinţă care
a acţiunilor de informaţii definesc aliniamentul.
determină lungimea
aliniamentului.
de poziţia punctelor de
referinţă.
SECŢIUNEA a 10-a
Abrevieri şi acronime
NECLASIFICAT
304 din 391
NECLASIFICAT
1. Abrevieri şi acronime utilizate cu semnele convenţionale pentru măsuri de coordonare

0725. - Tabelul nr. 7.10.1 furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru eşaloane şi structuri funcţionale care se utilizeaza la liniile de despărţire.
Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire
Exemplu
Notă: fiecare indicativ de identificare a
EŞALON ABREVIERE/ACRONIM unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând
codul ţării de apartenenţă
Army Group - Grup de armate AG (AAP-15) 1 AG
Army - Armată A (AAP-15) 3A
Corps - Corp Nu este necesară abrevierea. II
Este singurul eşalon pentru
care se utilizează cifre romane.
Marine Expeditionary Force MEF (AAP-15) III MEF (se utilizează cifre romane)
Forţă expediţionară a infanteriei marine
Marine Air-Ground Task Force MAGTF (AAP-15) 4MAGTF
Forţă operaţională aer-sol a infanteriei marine
Division - Divizie DIV (AAP-15) 1 DIV
Air Assault Division - Divizie de desant aerian AAD 101AAD
Airborne Division - Divizie aeropurtată ABD (AAP-15) 6ABD
Armoured Division - Divizie blindată AD (AAP-15) 2AD
Cavalry Division - Divizie blindată CD 1CD
Infantry Division - Divizie de infanterie ID (AAP-15) 52ID
Marine Division - Divizie de infanterie marină MARD 1MARD
Mechanized Division - Divizie mecanizată MD (AAP-15) 4MD
Mountain Division - Divizie de vânători de MTND 10MTND
munte
Multinational Division - Divizie multinaţională MND (AAP-15) 1 MND sau MND(S)
Notă: diviziile multinaţionale pot utiliza
referinţe geografice între paranteze.
Brigade - Brigadă BDE (AAP-15) 2BDE
Air Assault Brigade - Brigadă de desant aerian AAB (AAP-15) 8AAB
Airborne Brigade - Brigadă aeropurtată ABB (AAP-15) 3ABB
NECLASIFICAT
305 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire

Exemplu
Notă: fiecare indicativ de identificare a
EŞALON ABREVIERE/ACRONIM unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând
codul ţării de apartenenţă
Marine Expeditionary Brigade - Brigadă MEB (AAP-15) 6MEB
expediţionară a infanteriei marine
Multinational Brigade - Brigadă multinaţională MNB (AAP-15) 2MNB
Naval Infantry Brigade - Brigadă de infanterie NIB (AAP-15) 4NIB
marină
Regiment - Regiment REGT (AAP-15) 21 REGT
Airborne Regiment - Regiment aeropurtat ABR (AAP-15) 901ABR
Marine Expeditionary Unit MEU (AAP-15) 3MEU
Unitate expediţionară a infanteriei marine
Group - Grupare GP 41GP
Battle group - Grupare întrunită de arme BG (AAP-15) 5BG
Battalion - Batalion BN (AAP-15) 7BN
Company - Companie COY (AAP-15) ACOY sau 2 COY
Platoon - Pluton PLT 2PLT
Team - Echipă TM BTM
0726. - Tabelul nr. 7.10.2. furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru tipul structurilor care se utilizeaza pentru măsurile de coordonare.
Asterixul care urmează abrevierii arată că aceasta este precizată în AAP-15.
Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale
măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor
TIPUL ABREVIERE
Air Defence - Apărare antiaeriană ADA*
Antitank/Anti armour - Antitanc/Antiblindate AT*
Armour - Blindate AR*
Aviation - Aviaţie AVN*
Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear (CBRN) CB
Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear
Civil Affairs - Afaceri civile CA*
NECLASIFICAT
306 din 391
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale
măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor
TIPUL ABREVIERE
Combined Arms - Arme întrunite CAR
Counter Intelligence - Contrainformaţii CI*
Electronic Warfare - Război electronic EW*
Engineer - Geniu EN
Explosive Ordonance Disposal - Neutralizarea şi distrugerea EOD*
muniţiilor şi/sau dispozitivelor explozive
Field Artillery - Artilerie terestră FA*
Infantry - Infanterie IN
Logistics - Logistică LOG*
Maintenance - Mentenanţă MNT
Medical - Medical MED*
Military Intelligence - Informaţii militare MI*
Military Police - Poliţie militară MP*
Naval - Navală NAV
Ordnance - Muniţie/elemente de muniţie ORD
Quartermaster - Administrator QM
Reconnaissance - Cercetare REC
Signals - Comunicaţii SIG
Special Forces - Forţe speciale SF
Special Operations Force - Forţe pentru operaţii speciale SOF
Surveillance - Supraveghere SUR
Sustainment - Susţinere SUST
Transportation - Transport TPT
SECŢIUNEA a 11-a
Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
NECLASIFICAT
307 din 391
NECLASIFICAT
0727. - Semnele convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini, prezentate în tabelul nr. 7.11.1. sunt
reprezentări grafice ale mai multor misiuni/sarcini. Nu toate misiunile/sarcinile au asociate semne convenţionale. Acestea se utilizează în schemele
cursurilor de acţiune, matricile de sincronizare şi schemele de manevră. Acestea nu vor înlocui nicio parte din cadrul ordinului de operaţii. Semnele
convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini trebuie sa fie dimensionate pentru a se potrivi la scara hărţii,
amploarea şi mărimea unităţii pentru care se utilizează. Exemplele arătate în această secţiune sunt numai pentru ilustrarea scopurilor semnelor
convenţionale.
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Exemplu
Advance To Contact Puncte de referinţă: acest

(MTV) grafic necesită N puncte de
Înaintare către linia de referinţă, unde N este între 3 şi
contact 50. Punctul 1 defineste vârful
O operaţie ofensivă săgeţii. Punctul N+1 defineste
destinată pentru obţinerea coada semnului convenţional.
sau restabilirea contactului Punctul N defineste partea din
cu inamicul. (AAP-6) spate a săgeţii. Punctele se
N+1 prin punctul 2 determină
axa graficului, iar Punctul N
Orientare: vârful săgeţii este
orientat spre forţele
inamicului.
NECLASIFICAT
308 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Ambush (MTV) Puncte de referinţă: acest

Ambuscadă grafic necesită 3 puncte de
referinţă. Punctul 1 este vârful
Un atac surpriză cu foc, din săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc
poziţii acoperite, asupra capetele liniei curbe din partea
unui inamic aflat în de spate a graficului.
staţionare sau deplasare. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3
determină lungimea liniei
curbe din spate. Coada săgeţii
trebuie să fie conectată cu
punctul de mijloc al curbei
dintre punctele 2 şi 3.
punctele de referinţă. Partea
din spate a graficului cuprinde
poziţia ambuscadei cu vărful
săgeţii pe centrul de greutate,
în acelaşi timp indicând şi
direcţia focului.
Arrest (MTV) Puncte de referinţă: acest
Arestare grafic necesită 1 punct de
PUNCTUL
A reţine o persoană sub CENTRAL
autoritatea legii (STANAG defineşte centul semnului
2287). convenţional.
NECLASIFICAT
309 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Attack (MTV) Puncte de referinţă: acest

Atac grafic necesită N puncte de
Desfăşurarea unei acţiuni referinţă, unde N este între 3 şi
ofensive împotriva unui 50. Punctul 1 defineste vârful
obiectiv specificat săgeţii. Punctul N+1 defineste
(STANAG 2287). coada semnului convenţional.
Punctul N defineste partea din
spate a săgeţii. Punctele se
inamicului.
Attack By Fire (MTV) Puncte de referinţă: acest
Atac prin foc grafic necesită 3 puncte de
Angajarea inamicului de la referinţă. Punctul 1 este vârful
distanţă prin executarea săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc
focului direct, sprijinită capetele liniei drepte din partea
cu foc indirect, fară a se de spate a graficului.
apropia de acesta Mărime/Formă: punctele 2 şi 3
(STANAG 2287). determină lungimea liniei
drepte din spate. Coada săgeţii
trebuie să fie conectată cu
punctul de mijloc al liniei
NECLASIFICAT
310 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
poziţia de tragere cu vărful
săgeţii îndreptat către ţintă.
Block (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Blocare grafic necesită 3 puncte de
Interzicerea accesului definesc capetele liniei
inamicului într-o anumită verticale a graficului. Punctul 3
zonă sau prevenirea defineşte capătul liniei
deplasării acestuia într-o orizontale ale graficului.
anumită direcţie sau pe un Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
anumit traseu. determină lungimea liniei
verticale. Punctele 2 şi 3
orizontale care este proiectată
perpendicular din punctul de
mijloc al liniei verticale.
Orientare: capul “T”-ului este
orientat împotriva forţelor
inamice.
NECLASIFICAT
311 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Breach (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest

Breşă grafic necesită 3 puncte de
Pătrunderea, sau a referinţă. Punctele 1 şi 2
securizarea unei trecere definesc capetele de deschidere
prin apărarea inamicului, ale graficului şi punctul 3
obstacole, câmpuri de mine defineşte partea din spate a
sau fortificaţii (STANAG graficului.
2287). Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
determină înălţimea graficului.
Linia verticală din spate va
avea aceiaşi înălţime ca şi
deschiderea.
defineşte mărimea breşei şi
este orientată împotriva
forţelor inamice.
Bypass (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Ocolire/Varientare grafic necesită 3 puncte de
Executarea manevrei referinţă. Punctele 1 şi 2
pentru a ocoli un obstacol, definesc capetele de deschidere
o poziţie, sau forţe ale ale graficului şi punctul 3
inamicului în scopul defineşte partea din spate a
menţinerii ritmului de graficului.
deplasare. (STANAG Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
2287) determină înălţimea graficului.
deschiderea.
defineşte mărimea varientării
NECLASIFICAT
312 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
şi este orientată împotriva
forţelor inamice.
Canalize (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Canalizare grafic necesită 3 puncte de
Restricţionarea manevra definesc capetele de deschidere
inamicului într-o zonă ale graficului şi punctul 3
restrânsă. defineşte partea din spate a
(STANAG 2287) graficului.
Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
determină înălţimea graficului.
deschiderea.
defineşte mărimea canalizării
şi este orientată împotriva
forţelor inamice.
Capture (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Captură grafic necesită 3 puncte de
referinţă. Punctul 1 defineşte
A intra în posesia unui centrul cercului. Punctul 2
anumit personal, material defineşte vârful săgeţii.
sau informaţie a inamicului. PUNCTUL
Punctul 3 defineşte arcul de
CENTRAL
(STANAG 2287) cerc de 90˚.
Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
sunt conectate printr-un arc de
cerc de 90˚. Cercul va fi
suficient de mare pentru a
cuprinde semnul convenţional
NECLASIFICAT
313 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
al unităţii. Punctul 3 defineşte
de care parte a liniei este plasat
arcul de cerc.
Orientare: săgeata este
îndreptată în locaţia care
trebuie capturată, iar cercul
identifică unitatea desemnată
pentru misiune.
Clear (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Curăţare/Înlăturare grafic necesită 3 puncte de
Eliminarea tuturor forţelor definesc capetele liniei
inamice şi a rezistenţei verticale a graficului. Punctul 3
organizate dintr-o zonă defineşte partea din spate a
desemnată. graficului.
determină lăţimea, iar punctul
3 determină lungimea
graficului. Spaţiile dintre
săgeţi va rămâne proporţional
cu lăţimea graficului. Vârful
săgeţii din mijloc se găseşte în
verticale.
inamice.
NECLASIFICAT
314 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Contain (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest

Oprire/Menţine grafic necesită 2 puncte de
Restrângerea libertăţii de PUNCTUL referinţă. Punctul 1 defineşte
CENTRAL punctul central al graficului,
manevră a inamicului într-o
zonă specificată (STANAG iar punctul 2 defineşte punctul
2287). de început şi raza semicercului.
Mărime/Formă: raza va fi
înconjura suprafaţa în care este
reţinut inamicul.
Orientare: deschiderea este
inamice.
Control (MTV) Puncte de referinţă: acest
Control grafic necesită 2 puncte de
Menţinerea influenţei fizice PUNCTUL punctul central al graficului,
asupra unei zone specificate CENTRAL iar punctul 2 defineşte punctul
pentru a preveni utilizarea de început şi raza.
acesteia de către inamic Mărime/Formă: raza va fi
(STANAG 2287). suficient de mare pentru a
înconjura suprafaţa care este
controlată. Deschiderea este un
arcul de cerc de 30˚.
Orientare: deschiderea este în
partea forţelor proprii.
NECLASIFICAT
315 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Counterattack Puncte de referinţă: acest

(MT/MTV) grafic necesită N puncte de
Contraatac referinţă, unde N este între 3 şi
Atacul îndreptat către 50. Punctul 1 defineste vârful
forţele inamice aflate în săgeţii. Punctul N+1 defineste
ofensivă (STANAG 2287). coada semnului convenţional.
inamicului.
Counterattack By Fire Puncte de referinţă: acest
(MT/MTV) grafic necesită N puncte de
Contraatac prin foc referinţă, unde N este între 3 şi
Atacul îndreptat către 50. Punctul 1 defineste vârful
forţele inamice aflate în săgeţii al părţi care
ofensivă, utilizând focul. simbolizează executarea
NOTĂ: aceasta este o focului. Punctul N+1 defineste
metodă a contraatacului. coada semnului convenţional.
NECLASIFICAT
316 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
inamicului.
Cover (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest semn
Acoperire convenţional necesită 3 puncte
Asigurarea securităţii de referinţă. Punctul 1
forţelor principale prin defineste culmea graficului.
PUNCTUL
interceptarea, angajarea, CENTRAL
întârzierea, dezorganizarea, vârfurile săgeţilor.
inducerea în eroare a Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
inamicului, în acelaşi timp şi punctele 1 şi 3 determină
cu observarea şi raportarea lungimea săgeţilor. Lungimea
informaţiilor, înainte ca şi orientarea săgeţilor pot varia
acesta să aibă posibilităţi de independent.
atac, observare sau apărare. Orientare: este determinată de
Acţionează independent punctele de referinţă. Vărfurile
faţă de forţele principale săgeţilor pot atinge alte grafice
(STANAG 2287). care definesc limita în spaţiu al
sarcinii. Semnul convenţional
al unităţii este centrat deasupra
punctului 1.
NECLASIFICAT
317 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Conduct Deception Puncte de referinţă: acest semn

(MTV) convenţional necesită 3 puncte
Ducerea acţiunilor de de referinţă. Punctul 1
Înşelare defineste culmea graficului.
Acele măsuri care au Punctele 2 şi 3 definesc
scopul de deruta inamicul capetele.
prin manipulare, Mărime/Formă: punctele 1, 2
distorsionare sau şi 3 determină lungimea
falsificarea a realităţii si de liniilor care le conectează.
a-l determina să Lungimea liniei dintre punctele
reacţioneze într-o manieră 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa
care să-i prejudicieze dintre punctele 2 şi 3.
intenţiile. (AAP-6) Orientare: este determinată de
punctele de referinţă.
Delay (MT/MTV) Puncte de referinţă: Acest
Întârziere grafic necesită trei puncte de
Prevenirea ca o forţă a referinţă. Punctul 1 defineşte
inamicului să ajungă într-o vârful săgeţii. Punctul 2
locaţie specificată atât defineşte capătul porţiunii
pentru o durată specificată drepte a liniei graficului.
de timp cât şi pentru un Punctul 3 defineşte diametrul
moment anume sau un şi orientarea arcului de cerc de
eveniment. 180˚.
Măsură: încetinirea Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
inamicului in conformitate determină lungimea porţiunii
cu criteriul timp/spaţiu. drepte a liniei semnului
convenţional. Punctul 3
defineşte de care parte a liniei
este arcul de cerc şi diametrul
acestuia.
NECLASIFICAT
318 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
direcţia de acţiune. Vârful
săgeţii indică locul unde se
încheie acţiunea. Locaţia
curentă a unităţii este de obicei
reprezentată de baza arcului de
cerc. Arcul de cerc de 180˚ este
întodeauna perpendicular pe
linie.
Demonstrate (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Demonstraţie grafic necesită 3 puncte de
Inducerea în eroare a referinţă. Punctul 1 defineşte
inamicului printr-o vârful săgeţii. Punctul 2
demonstraţie de forţă defineşte capătul porţiunii
evitând contactul cu acesta drepte a liniei graficului.
(STANAG 2287). Punctul 3 defineşte diametrul
şi orientarea arcului de cerc de
180˚.
determină lungimea porţiunii
drepte a liniei semnului
acestuia.
NECLASIFICAT
319 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
reprezentată de baza semnului
convenţional. Arcul de cerc de
180˚ este întodeauna
perpendicular pe linie.
Deny (MTV) Puncte de referinţă: acest
Interzicere grafic necesită 2 puncte de
Prevenirea ca inamicului să referinţă. Punctul 1 defineşte
întrebuinţeze un anumit PUNCTUL
punctul central al graficului,
obiect (STANAG 2287). CENTRAL iar punctul 2 defineşte punctul
de început şi raza.
izolată. Deschiderea este un
Destroy (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Distrugere grafic necesită 1 punct de
Avarierea unui obiect sau a PUNCTUL referinţă. Punctul central
unei forţe a inamicului care
CENTRAL defineşte centrul graficului.
să-l faca inutilizabil de către Mărime/Formă : Statică
acesta până la reconstrucţie Orientare: Graficul este centrat
(STANAG 2287). deasupra locaţiei dorite.
NECLASIFICAT
320 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Disengage (MTV) Puncte de referinţă: Acest

Dezangajare grafic necesită trei puncte de
vârful săgeţii. Punctul 2
defineşte capătul porţiunii
drepte a liniei graficului.
Punctul 3 defineşte diametrul
180˚.
drepte a liniei semnului
acestuia.
linie.
NECLASIFICAT
321 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Disrupt (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest

Dezorganizare/Rupere grafic necesită 3 puncte de
Ruperea dispozitivului de definesc capetele liniei
luptă şi a tempoului verticale a graficului. Punctul 3
inamicului, întreruperea defineşte vârful celei mai lungi
acţiunilor planificate de săgeţi.
inamic care să cauzeze Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
angajarea prematură şi/sau determină lăţimea, iar punctul
fragmentarea atacului 3 determină lungimea
forţelor. graficului. Spaţiile dintre
săgeţi vor rămâne
proporţionale cu linia verticală
a graficului. Lungimea săgeţii
scurte va rămâne în proporţie
cu lungimea celei mai mari.
Săgeţile sunt perpendiculare pe
linia verticală şi paralele între
ele.
inamice.
NECLASIFICAT
322 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Envelop (MTV) Puncte de referinţă: Acest

Învăluire grafic necesită 4 puncte de
Depăşirea pe lângă sau pe referinţă. Punctul 1 defineşte
deasupra poziţiilor de începutul liniei drepte. Punctul
apărare ale inamicului 2 defineşte sfârşitul porţiunii
pentru a securiza obiective drepte a graficului. Punctul 3
din spatele inamicului. defineşte diametrul. Punctul 4
defineşte orientarea arcului de
cerc de 180˚.
drepte a graficului. Punctul 3
defineşte diametrul arcului de
cerc. Punctul 4 defineşte de
care parte a liniei este arcul de
cerc.
curentă a unităţii este
reprezentată de începutul liniei
drepte. Arcul de cerc de 180˚
este întodeauna paralelă cu
linia.
NECLASIFICAT
323 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Escort (MTV) Puncte de referinţă: acest semn

Escortare convenţional necesită 3 puncte
Însoţirea şi asigurarea de referinţă. Punctul 1 defineste
protecţiei (STANAG 2287). centrul graficului. Punctele 2 şi
Notă: semnul convenţional PUNCTUL 3 definesc lungimea escortei.
CENTRAL Mărime/Formă: punctele 2 şi 3
este utilizat, de regulă,
combinat cu semnul determină lungimea semnului
convenţional pentru convoi. convenţional.
Orientare: Semnul convenţional
al escortei este aplicat deasupra
convoiului sau semnul
convenţional al unităţii.
Exfiltrate (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Exfiltrare grafic necesită trei puncte de
Retragerea prin sau pe referinţă. Punctul 1 defineşte
lângă poziţiile inamicului, sfârşitul porţiunii drepte a
fară a fi detectat (STANAG liniei graficului. Punctul 2
2287). defineşte centrul a două arce
de cerc de 90˚. Punctul 3
defineşte vârful săgeţii.
determină lungimea semnului
convenţional.
direcţia forţelor proprii. Vârful
încheie acţiunea.
NECLASIFICAT
324 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Conduct Exploitation Puncte de referinţă: Acest

(MTV) grafic necesită 2 puncte de
Exploatare referinţă. Punctul 1 defineşte
Operaţia ofensivă care de vârful săgeţii. Punctul 2
obicei urmează unui atac defineşte sfârşitul semnului
cu succes şi este destinată convenţional.
să dezorganize inamicul în Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
adâncime (AAP-6). determină lungimea semnului
determină lăţimea liniilor de
30˚ şi de 150˚ care formează
baza.
curentă a unităţii este la baza
semnului convenţional.
Feint (MTV) Puncte de referinţă: acest semn
Fals convenţional necesită 3 puncte
Derutarea inamicului prin de referinţă. Punctul 1
realizarea contactului, dar defineste culmea graficului.
evitând o angajare decisivă Punctele 2 şi 3 definesc
(AAP-6). capetele.
Mărime/Formă: punctele 1, 2
liniilor care le conectează.
Lungimea liniei dintre punctele
1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa
NECLASIFICAT
325 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Fix (MT/MTV) Puncte de referinţă: Acest
Fixare grafic necesită 2 puncte de
Interzicerea deplasării referinţă. Punctul 1 defineşte
inamicului sau a unei părţi vârful săgeţii şi punctul 2
a forţelor sale dintr-o defineşte partea din spate a
locaţie specifică pentru o graficului.
perioadă specifică de timp. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
determină lungimea graficului,
care poate varia doar în
lungime.
îndreptată către inamic.
Follow and Assume Puncte de referinţă: acest
(MT/MTV) grafic necesită cel puţin 2
Însoţire şi angajare puncte de referinţă, punctele 1
ulterioară şi 2 definesc linia dreaptă.
Puncte adiţionale pot definii
Însoţirea forţei principale marirea lungimii şi schimbarea
care desfăşoară operaţia formei acesteia
ofensivă şi a fi în măsură Mărime/Formă: primul şi
să continue misiunea ultimul punct de referinţă
ofensivă a forţei principale determină lungimea liniei
în situaţia în care aceasta drepte. Graficul va conţine la
este fixată sau din alte sfârşitul liniei drepte semnul
cauze se află în convenţional al unităţii care
imposibilitatea de a execută însoţirea pentru
continua ofensiva.
NECLASIFICAT
326 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Follow and Support angajare ulterioară sau pentru

(MT/MTV) sprijin.
Însoţire şi sprijin Orientare: este determinată de
Însoţirea şi sprijinul forţei
principale care desfăşoară
operaţia ofensivă.
Guard (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest semn
Pază convenţional necesită 3 puncte
Asigurarea protecţiei de referinţă. Punctul 1
forţelor principale prin defineste culmea graficului.
PUNCTUL
luptă pentru a câstiga timp, CENTRAL Punctele 2 şi 3 definesc
de asemenea simultan cu vârfurile săgeţilor.
observarea şi raportarea Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
informaţiilor. Acţionează la şi punctele 1 şi 3 determină
limita de bătaie a lungimea săgeţilor. Lungimea
armamentului sprijinului şi orientarea săgeţilor pot varia
de foc al forţelor principale independent.
(STANAG 2287). Orientare: este determinată de
punctele de referinţă. Vărfurile
săgeţilor pot atinge alte grafice
care definesc limita în spaţiu al
punctului 1.
Infiltrate (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Infiltrare grafic necesită trei puncte de
sfârşitul porţiunii drepte a
liniei graficului. Punctul 2
NECLASIFICAT
327 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
defineşte centrul a două arce
de cerc de 90˚. Punctul 3
determină lungimea semnului
convenţional.
direcţia forţelor inamicului.
Vârful săgeţii indică locul
unde se încheie acţiunea.
Interdict (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Interzicere grafic necesită 1 punct de
Menţinerea unei forţe a defineşte centrul graficului.
inamicului în afara Mărime/Formă : Statică
PUNCTUL
distanţei la care să poată fi CENTRAL Orientare: Graficul este centrat
folosit efectiv împotriva deasupra locaţiei dorite.
forţelor proprii.
Isolate (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Izolare grafic necesită 2 puncte de
PUNCTUL referinţă. Punctul 1 defineşte
izolarea forţelor inamicului punctul central al graficului,
CENTRAL
de sursele de sprijin, iar punctul 2 defineşte punctul
interzicerea libertăţii de de început şi raza.
mişcare a acestuia şi Mărime/Formă: raza va fi
împiedicarea inamicului de suficient de mare pentru a
a avea contact cu alte forţe înconjura suprafaţa care este
ale acestuia. izolată. Deschiderea este un
NECLASIFICAT
328 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Locate (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Localizare grafic necesită 2 puncte de
Determinarea poziţiei unui PUNCTUL referinţă. Punctul 1 defineşte
anumit obiect (STANAG
CENTRAL punctul central al graficului,
2287). iar punctul 2 defineşte punctul
de început şi raza.
cercetată. Deschiderea este un
Neutralize (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Neutralizare grafic necesită 1 punct de
PUNCTUL referinţă. Punctul central
A produce unui element al CENTRAL
inamicului incapacitatea Mărime/Formă : Statică
temporară de a interfera cu Orientare: Graficul este centrat
operaţia (STANAG 2287). deasupra locaţiei dorite.
Occupy (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Ocupare grafic necesită 2 puncte de
O misiune tactică care PUNCTUL
punctul central al graficului,
CENTRAL
presupune deplasarea unei iar punctul 2 defineşte punctul
forţe către un zonă anume de început şi raza.
fără a întâmpina o opoziţie Mărime/Formă: raza va fi
a inamicului (STANAG suficient de mare pentru a
2287).
NECLASIFICAT
329 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
ocupată. Deschiderea este un
arc de cerc de 30˚.
Penetrate (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest
Pătrundere grafic necesită 3 puncte de
În operaţii terestre, definesc capetele liniei
pătrunderea prin apărarea verticale a graficului. Punctul 3
inamicului şi dezorganizarea defineşte partea de spate a
dispozitivului defensiv al graficului.
acestuia. (STANAG 2287) Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
determină lăţimea graficului,
iar punctul 3 determină
lungimea. Săgeata este
proiectată perpendicular pe
verticale.
Orientare: Săgeata este
inamice.
Pursue (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Urmărire grafic necesită 3 puncte de
Capturarea sau blocarea referinţă. Punctul 1 defineşte
unei forţe ostile care începutul liniei drepte. Punctul
încearcă să se retragă, cu 2 defineşte sfârşitul porţiunii
scopul de a o nimici drepte a graficului. Punctul 3
(STANAG 2287). defineşte diametrul şi
orientarea arcului de cerc de
NECLASIFICAT
330 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Notă: Urmărire - o peraţie 180˚ şi vârful săgeţii.
ofensivă destinată pentru Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
capturarea sau blocarea determină lungimea porţiunii
unei forţe ostile care drepte a graficului. Punctul 3
încearcă să se retragă, cu defineşte de care parte a liniei
scopul de a o nimici. este arcul de cerc şi diametrul
(AAP-6) acestuia.
direcţia de acţiune. Locaţia
curentă a unităţii este
reprezentată de baza liniei.
Arcul de cerc de 180˚ este
linie.
Recover (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Recuperare grafic necesită 2 puncte de
Extragerea unui element al referinţă. Punctul 1 defineşte
forţelor proprii sau a centrul cercului. Punctul 2
tehnicii dintr-o zonă care PUNCTUL
nu este sub controlul CENTRAL Punctul 3 defineşte arcul de
forţelor proprii, prin sau cerc de 90˚.
fără forţă (STANAG 2287). Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
arcul de cerc.
NECLASIFICAT
331 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
trebuie ocupată, iar cercul
pentru misiune.
Relief In Place (MT/ Puncte de referinţă: Acest
MTV) grafic necesită 4 puncte de
Înlocuire în poziţie referinţă. Punctul 1 defineşte
vârful primei săgeţi. Punctul 2
O operaţie care presupune defineşte capătul porţiunii
înlocuirea unei unităţi de drepte a primei săgeţi. Punctul
către altă unitate în zona de 3 defineşte vârful celei de a
desfăşurare a acţiunilor. doua săgeţi. Punctul 4
Responsabilităţile unităţii defineşte capătul porţiunii
care este înlocuită precum drepte a celei de a doua săgeţi.
şi zona de operaţii sunt Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2
transferate unităţii care a şi 3 şi 4 determină lungimea
executat înlocuirea. fiecărei săgeţi. Punctele 2 şi 3
Unitatea care a executat trebuie conectate printr-o linie
înlocuirea continuă curbă regulată.
operaţiile aşa cum a fost Orientare: este determinată de
ordonat de către eşalonul punctele de referinţă. Locaţia
superior. unităţii care va fi înlocuită este
la bază liniei curbe, iar a
unităţii care execută înlocuirea
este la sfârşitul semnului
convenţional. Săgeata este
trebuie ocupată de unitatea
înlocuită.
NECLASIFICAT
332 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Retain Puncte de referinţă: acest

Menţinere grafic necesită 2 puncte de
Menţinerea controlului PUNCTUL punctul central al graficului,
asupra unui element de CENTRAL iar punctul 2 defineşte punctul
teren, pentru a nu folosit de început şi raza.
sau ocupat de către inamic. Mărime/Formă: raza va fi
(STANAG 2287) suficient de mare pentru a
menţinută. Deschiderea este un
arc de cerc de 30˚.
Retire (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Retrage/Replia grafic necesită trei puncte de
Deplasarea unei forţe care referinţă. Punctul 1 defineşte
este în afara contactului vârful săgeţii. Punctul 2
pentru îndepărtarea din defineşte capătul porţiunii
calea inamicului drepte a liniei graficului.
(STANAG 2287). Punctul 3 defineşte diametrul
Retirement (MT) şi orientarea arcului de cerc de
Retragere/Repliere 180˚.
Este o operaţie în care o determină lungimea porţiunii
forţă care este în afara drepte a liniei semnului
contactului se îndepărtează convenţional. Punctul 3
din calea inamicului (AAP- defineşte de care parte a liniei
6). este arcul de cerc şi diametrul
acestuia.
NECLASIFICAT
333 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
linie.
Screen (MT/MTV) Puncte de referinţă: acest semn
Protecţie convenţional necesită 3 puncte
Observarea, identificarea şi de referinţă. Punctul 1
raportarea informaţiilor defineste culmea graficului.
despre ameninţările asupra
PUNCTUL Punctele 2 şi 3 definesc
CENTRAL
forţei principale. Lupta este vârfurile săgeţilor.
admisă numai pentru Mărime/Formă: punctele 1 şi 2
protecţie proprie şi punctele 1 şi 3 determină
(STANAG 2287). lungimea săgeţilor. Lungimea
şi orientarea săgeţilor pot varia
independent.
punctele de referinţă. Vărfurile
săgeţilor pot atinge alte grafice
care definesc limita în spaţiu al
punctului 1.
NECLASIFICAT
334 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Secure (MTV) Puncte de referinţă: acest

Securizare grafic necesită 2 puncte de
PUNCTUL referinţă. Punctul 1 defineşte
Câştigarea prin forţă sau CENTRAL punctul central al graficului,
fără aplicarea acesteia, a iar punctul 2 defineşte punctul
unei poziţii sau a unui de început şi raza.
obiectiv din teren şi Mărime/Formă: raza va fi
păstrarea acestei poziţii suficient de mare pentru a
împotriva acţiunilor înconjura suprafaţa care este
distructive ale inamicului securizată. Deschiderea este un
(STANAG 2287). arc de cerc de 30˚.
Secure (MT) Orientare: deschiderea este în
Securizare partea forţelor proprii.
În context operaţional,
reprezintă acţiunea de
câştigare prin forţă sau fără
aplicarea acesteia, a unei
poziţii sau a unui obiectiv
din teren şi păstrarea pe cât
este posibil a acestei poziţii
împotriva acţiunilor
distructive ale inamicului
(AAP-6).
NECLASIFICAT
335 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
Seize (MT/MTV) Puncte de referinţă: Acest

Ocupare grafic necesită 2 puncte de
Ocuparea unei anumite referinţă. Punctul 1 defineşte
zone şi deţinerea centrul cercului. Punctul 2
controlului acesteia defineşte vârful săgeţii.
PUNCTUL
(STANAG 2287). CENTRAL Punctul 3 defineşte arcul de
cerc de 90˚.
arcul de cerc.
trebuie ocupată, iar cercul
pentru misiune.
Support By Fire (MTV) Puncte de referinţă : Acest
Sprijin cu foc grafic necesită 4 puncte de
Lovirea inamicul prin foc referinţă. Punctele 1 şi 2
direct în sprijinul altei forţe definesc capetele liniei drepte
de manevră (STANAG din partea de spate a graficului.
2287). Punctele 3 şi 4 definesc
drepte din spate. Cozile
NECLASIFICAT
336 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
săgeţilor trebuie să fie
conectate cu punctele 1 şi 2.
poziţia de tragere, în timp ce
vărfurile săgeţilor indică
sectorul de tragere care trebuie
acoperit cu foc.
Suppress (MTV) Puncte de referinţă: acest
Suprimare grafic necesită 1 punct de
PUNCTUL
Degradarea temporară a CENTRAL referinţă. Punctul central
capabilităţilor inamicului defineşte centrul graficului.
pentru a permite acţiunile Mărime/Formă : Statică
proprii (STANAG 2287). Orientare: Graficul este centrat
Turn (MTV) Puncte de referinţă: Acest
Întoarcere grafic necesită 2 puncte de
Forţarea inamicului dintr-o referinţă. Punctul 1 defineşte
direcţie de înaintare către partea de spate a graficului.
altă direcţie (STANAG Punctul 2 defineşte vârful
2287). săgeţii. Punctul 3 defineşte
cerc de 90˚. Punctul 3
este plasat arcul de cerc.
Orientare: partea din spate a
graficului indică locaţia
NECLASIFICAT
337 din 391
NECLASIFICAT
Exemplu
curentă a inamicului şi săgeata
este îndreptată în direcţia în
care obstacolul trebuie să
determine întoarcerea
inamicului.
Withdraw (MT/MTV) Puncte de referinţă: Acest
Retragere grafic necesită trei puncte de
Dezangajarea faţă de vârful săgeţii. Punctul 2
inamic şi deplasarea de pe defineşte capătul porţiunii
direcţia de acţiune a drepte a liniei graficului.
acestuia (STANAG 2287). Punctul 3 defineşte diametrul
180˚.
Withdraw Under drepte a liniei simbolului.
Pressure (MT) Punctul 3 defineşte de care
Retragere sub presiune parte a liniei este arcul de cerc
Dezangajarea faţă de şi diametrul acestuia.
inamic cât timp se găseşte Orientare: Săgeata arată
sub presiunea acestuia şi direcţia de acţiune. Vârful
deplasarea de pe direcţia de săgeţii indică locul unde se
acţiune a acestuia. încheie acţiunea. Locaţia
NOTĂ: aceasta este o curentă a unităţii este de obicei
metodă de retragere. reprezentată de baya arcului de
linie.
NECLASIFICAT
338 din 391
CAPITOLUL VIII
Semne convenţionale meteorologice
SECŢIUNEA 1
Introducere
1. Intenţia
0801. - Acest capitol cuprinde un set structurat de semne convenţionale şi semne grafice pentru
prezentarea datelor meteorologice.
2. Scopul
0802. - În cazul operaţiilor militare este important să se ţină seama de impactul de natură meteo, deoarece
acesta reprezintă un element al condiţiilor de mediu. Toţi parametrii meteo sunt în strânsă legătură atât cu
momentul cât şi cu spaţiul şi pot reprezenta observaţii sau prognoze. De aceea, se recomandă prezentarea
acestor seturi pe un layer separat.
0803. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o observaţie este întotdeauna un punct geografic
tridimensional sau este amplasat în vecinătatea acelui punct.
0804. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o prognoză este adesea este reprezentat sub forma unei
arii mai largi, care trebuie delimitată într-o manieră bine stabilită.
3. Conţinutul
0805. - Setul de simboluri şi semne grafice meteo are la bază simbolurile şi pictogramele Organizaţiei
Mondiale de Meteorologie (WMO).
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru starea vremii
Semnul grafic / Weather

Descriere
graphic
Starea vremii
Sisteme de presiune
Depresiune/Anticiclon/Centru de presiune joasă

1.O zonă cu presiune atmosferică scăzută, cu circulaţia aerului închisă, de tip ciclonic;
adică, privind de sus, în emisfera nordică circulaţia aerului se face în sensul invers al
mişcării acelor de ceasornic, iar la Ecuator sensul este nedefinit. Datorită faptului că
această circulaţie ciclonică apare de obicei în contextual unei presiuni atmosferice relative
L
scăzute, termenii “ciclon” şi “depresiune” sunt folosiţi în mod alternative. De asemenea,
datorită faptului că ciclonul este adesea însoţit de vreme urâtă (uneori devastatoare), acesta
este frecvent denumit “furtună”.
2.Termen folosit, deseori, în mod eronat pentru a desemna o tornadă.
3. În Oceanul Indian, desemnează un ciclon tropical, de anvergura unui uragan sau taifun.
NECLASIFICAT
339 din 388
NECLASIFICAT

Descriere
H
graphic
Starea vremii
Maxim barometric/Centru de mare presiune
O zonă cu presiune atmosferică mare, care are o circulaţie închisă, anticiclonică, adică,
privind de sus, în emisfera nordică circulaţia se face în sensul acelor de ceas, în emisfera
sudică- în sensul invers al acelor de ceas, iar la Ecuator sensul este nedefinit.
Sisteme frontale
Front atmosferic rece
Front rece de ordinul II/Front atmosferic rece superior

Apare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer rece
deplasează/înlocuieşte aerul mai cald din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează
la nivelul solului.
Front atmosferic cald
Discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care deplasează/înlocuieşte
aerul mai rece pe care îl întâlneşte.
Front atmosferic cald superior

Apare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care
deplasează/înlocuieşte aerul mai rece din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează
deasupra nivelului solului
Front oclus
Linia de la nivelul solului de-a lungul căreia un front atmosferic rece a depăşit un front
atmosferic cald.
Front cvasi- staţionar
Situaţia în care poziţia de suprafaţă a unui front atmosferic nu se deplasează ; fluxul de pe
ambele părţi ale unei astfel de demarcaţii este aproape paralel cu poziţia frontului
atmosferic.
Linii
Linie de presiune minimă
Regiunea alungită de presiune atmosferică scăzută.
Linia de convergenţă
Linia de-a lungul căreia se schimbă direcţia vântului.
Linia crestei
Zona alungită de presiune atmosferică mare.
Linie de vijelie
Linia de vânt şi furtună puternice, dintr-un front atmosferic instabil, datorat convecţiei,
linia de instabilitate (de natură nonfrontală); poate fi generată de un front atmosferic rece.
O astfel de linie poate avea o lungime de câteva sute de km şi uneori este numită pseudo-
front. Este asociată cu linia orajelor, cu linia vântului de forfecare, care constituie împreună
linia de vijelie, însoţită de rafale puternice, grindină, ploaie şi uneori de tornade, care apar
cu mult înaintea frontului rece (în cazul în care acesta este prezent).
Turbulenţa
Turbulenţa este o condiţie atmosferică tranzitorie, cu diverse efecte asupra operaţiunilor
aeriene. Pentru piloţi ea reprezintă un risc serios, care poate apărea fără nici un avertisment.
Turbulentă slabă
Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Turbulenţă moderată
NECLASIFICAT
340 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
Turbulenţă puternică
Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Turbulenţă extremă/foarte puternică

Givraj /Formarea unei pelicule de gheaţă

Givraj transparent
Stratul de gheaţă lucios, transparent sau translucid format în urma îngheţării relativ uşoară a picăturilor mari de apă
suprarăcite. Stropii de apă se întind pe suprafaţa aparatului de zbor, înainte de a îngheţa complet.
Givraj transparent slab Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută
misiunea.
Givraj transparent moderat

Givraj transparent puternic Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută
misiunea.
Givraj opac
Pelicula de gheaţă dură, opacă, formată ca urmare a îngheţării instantanee a picăturilor mici suprarăcite, care
acumulează aer între ele în timp ce îngheaţă pe avion
Givraj opac slab
Givraj opac moderat

Givraj opac puternic

Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Givraj mixt sau sub formă de chiciură

Un conglomerat dur de gheaţă care poate cauza o pierdere considerabilăde înălţime
Givraj mixt slab
Givraj mixt moderat

Peliculă de gheaţă mixtă de grosime medie.
NECLASIFICAT
341 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
Descrierea acestuia depinde tipul de avion care execută misiunea.
Givraj mixt puternic

Barbula vântului
Termen folosit, în diferite variante, pentru a reprezenta viteza vântului. Se trasează
perpendicular şi în stânga direcţiei vântului.
Curentul jet
Bandă îngustă cu vânturi puternice, cu o viteză cuprinsă între 50 şi 200 noduri, în
troposfera superioară. În emisfera nordică, la latitudini temperate, aceste vânturi au de
obicei o componentă vestică.
Reguli pentru zbor

Plafon instrumental
Evaluarea altitudinii/înălţimii plafonului cu ajutorul tehnicii de măsurare a înălţimii norilor
Plafon vizibil
Înălţimea de la suprafaţa pământului a celui mai de jos(subţire sau opac) strat, raportat ca
având o nebulozitatede 5-7, sau 8; vizibilitatea verticală într-un plafon nedefinit.
Simboluri pentru nebulozitate
Cer senin
Absenţa straturilor de nori sau a altor fenomene care induc obscuritatea
Cer cu nebulozitate puţină (SCT)

Aacoperire de la 3/8 la 4/8.
Cer cu nebulozitate fragmentată (BKN)

Acoperire de la 5/8 la mai puţin de 8/8.
Plafon cu nori risipiţi

Cerul este acoperit dar există spărturi ce au o nebulozitate care totalizează mai puţin de 1/8.
Cer acoperit (OVC)

Cer acoperit în proporţie de 8/8.
Cer obscurizat (invizibil) sau parţial obscurizat

1. Cer obscurizat (invizibil). Situaţia în care fenomene ca ceaţa, ploaia ninsoarea acoperă
NECLASIFICAT
342 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
8 optimi din cer, sau se extind până la straturile mai înalte. Pentru acest fenomen se mai
folosesc şi termeni ca obscurizat sau plafon nedefinit.
2. Cer parţial obscurizat. Situaţia în care fenomenul descris mai sus ascunde cel puţin 1
optime (dar mai puţin de 8 optimi) din cer sau din straturile mai înalte. Pentru acest
fenomen se mai foloseşte şi termenul parţial obscurizat.
Precipitaţii
Ploaie (RA)
Precipitaţia sub formă de picături mai mari de 0,02 inch (0,5 mm), sau picături mai mici, cu
spaţiu mare între ele (spre deosebire de burniţă).
Averse de ploaie
Ploaia îşi schimbă intensitatea sau începe/se opreşte brusc. Aceste averse provin exclusiv
din norii cumuliformi (Cumulonimbus).
Ploaie care îngheaţă (FZRA)

Ploaie care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele aflate în zbor, sau cu obiectele aflate
la sol.
Produce un strat de gheaţă transparent
Burniţă (DZ)
Precipitaţie destul de uniformă, alcătuită exclusiv din picături fine, cu diametrul mai mic de
0,02 inch sau 0,5 mm, foarte apropiate una de altă. Burniţa pare că urmează curenţii,
plutind prin aer,deşi, spre deosebire de stropii de ceaţă, ea cade pe pământ. De obicei cade
din stratul de nori de joasă înălţime şi este însoţită de vizibilitate scăzută şi de ceaţă.
Burniţă care îngheaţă (FZDZ)
Burniţă care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele care se află în zbor, sau cu obiectele
care se află pe sol. Produce un strat de gheaţă transparent.
Ninsoare/Zăpadă (SN)
Precipitaţie de cristale de zăpadă, cele mai multe grupate sub formă de stele cu şase colţuri,
formând adesea fulgi de zăpadă.
Averse de ninsoare
Ninsoarea îşi schimbă intensitatea sau porneşte şi se opreşte brusc. Aceste averse se
datorează exclusiv norilor cumuliformi.
Ninsoare grăunţoasă (SG)

Precipitaţie alcătuită din particule de gheaţă foarte mici, albe, opace: este echivalentul solid
al burniţei. Particulele sunt plate sau alungite, cu diametre în general mai mici de 0,4 inch
(1mm). Când ating pământul nu sar şi nu se sparg. De obicei cad în cantităţi foarte mici şi
sunt un produs al norilor stratus (sau , ocazional, al ceţei).
Grindină
Precipitaţie sub formă de mici sfere de gheaţă. Cel mai des, iaceste sfere sunt alcătuite din
straturi alternante, opace şi limpezi, de gheaţă. Grindina este în mod normal asociată cu
orajul şi temperaturi de suprafaţă de peste zoro grade.
NECLASIFICAT
343 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
Granule de gheaţă
Precipitaţie formată din grăunţe de gheaţă transparente sau tranalucide, de formă rotundă
sau neregulată, rar conică, cu un diametru de 0,2 in (5 mm) sau mai mic. De obicei,
grăunţele ricoşează când ating solul şi produc un zgomot în momentul impactului. Există
două tipuri: particule dure de gheaţă formate din picături îngheţate de ploaie sau din fulgi
de zăpadă topiţi şi reîngheţaţi şi grăunţe de zăpadă ce intră în componenţa unui strat subţire
de gheaţă.
Cristale de gheaţă
Căderea de cristale de gheaţă, sub formă de ace, coloane sau palete. Se numesc prisme de
gheaţă în cadrul observaţiilor sinoptice. De obicei sunt atât de mici, încât par suspendate în
aer. Pot cădea dintr-un nor sau pe timp cu cer senin. Cristalele sunt vizibile mai ales când
sclipesc în soare sau într-o lumină puternică (de aceea această precipitaţie mai este
denumită şi praf de diamante), producând o coloană luminoasă sau alte fenomene optice.
Acest fenomen, care rareori este mai mult decât o precipitaţie uşoară, este frecvent în
regiunile polare şi apare doar la temperaturi foarte scăzute, în masele de aer stabile.
Furtuni
Oraj/Vijelie
Furtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de vânturi puternice, curenţi
verticali la mari înălţimi şi precipitaţii abundente cu fulgere şi/sau tunete. De obicei are
diametre de câteva mile pe orizontală şi pe verticală, ridicându-se de la sol pe o înălţime de
20.000, 40.000, sau chiar 60.000 ft.
Oraj/Vijelie şi ploaie
Furtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de fulgere şi/sau tunete şi
precipitaţii sub formă de picături mai mari de 0,02 in (0,5 mm), sau mai mici care, apre
deosebire de burniţă, au spaţii mari între ele
Trombă/Tornadă/Trombă de apă
1. Trombă(FC). O coloană de aer violent, care se învârteşte fără să atingă pământul, de
obicei asociată cu un nor cumulonibus. Mai este cunoscut şi sub denumirea de tubă.
2. Tornadă (+FC). O coloană de aer violent care se învârteşte atingând pământul; un nor în
formă de pâlnie care atinge pământul. Aproape întotdeauna tornado debutează ca un nor
pâlnie şi este însoţită de un zgomot puternic, ca un vuiet.
3.Trombă de apă (+FC) O Coloană de aer violent care se învârteşte, formată deasupra
unei ape (golf sau lac) şi atinge suprafaţa apei; tornadă sau nor pâlnie care atinge suprafaţa
unei ape.
Fulger
Manifestare luminoasă care însoţeşte descărcarea electrică ce se produce de la un nor sau în
interiorul acestuia, sau, mai rar, de la structurile înalte care se află deasupra solului.
Tipuri de furtună
Furtună tropicală
Ciclon tropical cu viteză a vântului de aproximativ 48 până la 121 km/h (30 până la 75
mile/h).
NECLASIFICAT
344 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
Uragan
Ciclon tropical, în special în Indiile de Vest, în cazul căruia viteza vântului este de sau
depăşeşte 60 noduri (73 mile/h).
Obstrucţionarea vizibilităţii
Transport de zăpadă la înălţime/Zăpadă spulberată (BLSN)
Particule de zăpadă ridicate şi mişcate violent de vânt până la inălţime moderată sau mare.
Vizibilitatea preponderentă este mai mică de 7 mile (9.999 m); când particulele sunt
ridicate la înălţimi mai mari cerul poate deveni neclar.
Ceaţă (FG)
Suspensie vizibilă alcătuită din particule mici de apă (stropi) care se formează la suprafaţa
solului, se extinde pe verticală şi reduce vizibilitatea pe orizontală la mai puţin de 5/8 mile.
(1000 m). Atunci când sunt asociaţi şi descriptorii BC, MI. sau PR, vizibilitatea
predominantă poate fi de/mai mare de 5/8 mile (1.000 m) Spre deosebire de burniţă, nu
cade pe pământ.
Ceaţă glacială (FZFG)
Suspensia formată din nenumărate cristale mici de gheaţă, sau din picături de apă la
temperaturi sub 0 grade Celsius, la suprafaţa solului, care se extinde pe verticală, la înălţimi
mai mari de 6 ft. (1,8 m). Reduce vizibilitatea predominantă la mai puţin de 5/8 mile (1000
m) şi, spre deosebire de burniţă, nu cade pe pământ. Stropii de apă pot îngheţa la contactul
cu obiectele expuse, formând un strat asemănător cu o glazură. Este denumită şi ceaţă de
gheaţă.
Furtună de praf sau de nisip

1.Furtună de praf (DS). Un aspect meteo neobişnuit, deseori de mare intensitate,
caracterizat prin existenţa într-o zonă extinsă, a unor vânturi puternice şi a aerului plin de
praf. Se raportează în cazul în care vizibilitatea predominantă este redusă la mai puţin de
5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16 mile (500 m). În cazul în care
vizibilitateaeste redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se raportează furtună de praf
puternică (+DS)
2. Furtună de nisip. Particule de nisip cu diametru cuprins între 0,008 inch şi 1 inch
ridicate de un vânt puternic. De cele mai multe ori acestea se ridică deasupra solului până
la cel puţin 10 ft, depâşind rar înălţimea de 15 ft. Se raportează în cazul în care vizibilitatea
predominantă este redusă la mai puţin de 5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16
mile(500 m).În cazul în care vizibilitatea este redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se
raportează furtună denisip puternică (+DS) .
Vârtej de praf
Vârtejuri mari de praf/nisip (PO).Un ansamblu de particule de praf sau nisip, însoţit uneori
de gunoaie mici, care se ridică de pe sol sub formă de spirală de diverse înălţimi, cu
diametru mic, pe o axă aproximativ verticală. Este raportată indiferent de vizibilitate
Fum
Suspensia din aer , alcătuită din particule mici produse de combustie. În cazul în care
particulele de fum s-au deplasat pe o distanţe mai mari (înte 25 şi 100mile sau între 40 şi
160 km sau mai mult) şi particulele mai mari s-au depus pe sol în timp ce particulele care
au rămas s-au răspândit în atmosferă, poate avea loc o tranziţie spre ceaţă uşoară. Privit
prin perdeaua de fum,la răsărit sau la apus, discul solar este roşu.Când soarele este
deasupra liniei orizontului, discul are o nuanţă de portocaliu. Fumul generat de surse
îndepărtate este de culoare gri sau albastru deschis.
NECLASIFICAT
345 din 391
NECLASIFICAT

Descriere
graphic
Starea vremii
Ceaţă uşoară
Suspensia aeriană formată din particule uscate, extreme de mici, invizibile cu ochiul liber
şi sufficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent.
Acest fenomen seamănă cu un voal care acoperă peisajul şi diminuează intensitatea tuturor
culorilor. Văzute prin acest voal de ceaţă,obiectele închise la culoare au o tentă albăstruie,
iar cele strălucitoare, cum ar fi soarele sau luminile de la distanţă, au o nuanţă de galben
murdar sau roşiatică. Particulele de ceaţă pot fi formate din diverse substanţe, praf, sare,
reziduri provenite din focuri sau vulcani, aflaţi la mare distanţă, polen, etc., care sunt în
general bine difuzate în atmosferă.
Transport de praf sau nisip

Praful sau nisipul ridicat de vânt la o înălţime de cel puţin 6 ft (1,8 m).
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale
0901. - (1) Prezentul manual implementează prevederile STANAG 2019, Ed. 6, NATO Joint Military
Symbology - APP 6(C) şi se aplică începând cu 01.02.2014.
(2) La aceiaşi dată îşi încetează aplicarea „Manualul de semne convenţionale din Armata României”,
ediţia 2011.
0902. - Anexele nr. 1, 2 fac parte integrantă din prezentul manual.
ŞEFUL DIRECŢIEI OPERAŢII
General maior
Alexandru RUS
NECLASIFICAT
346 din 391
NECLASIFICAT
Anexa nr. 1
(par. 0312)
DESTINAŢIA COMPARATIVĂ A FORMAŢIUNILOR/UNITĂŢILOR
1. Generalităţi
A001. - Informaţiile din această anexă au fost furnizate de fiecare naţiune. Destinaţia atribuită de către
diferite naţiuni formaţiunilor/unităţilor sale sunt prezentate contrar acordului privind valoarea simbolurilor
cuprinse în tabelul nr. 3.2.7. din capitolul III al acestui manual. Dacă o naţiune nu are formaţiuni unităţi de
valoarea indicată de simbol, nu va fi trecută nicio destinaţie. Naţiunile încă neintroduse în această Anexă sunt
solicitate să furnizeze destinaţiile atribuite unităţilor sale. Pentru ca această anexă să fie mai uşor înţeleasă,
fiecare simbol militar este însoţit de un număr a cărei semnificaţie este explicată la sfârşitul anexei.
2. Note explicative
A002. Acest grup de numere nu trebuie utilizat în alt context decât cel al acestui STANAG. Acestea nu
sunt destinate ca definiţii în sine.
a) Grupul 1. Cea mai mică subunitate de bază, parte a unui grup de 2 şi/sau un grup de 3 subunităţi.
Necesită sprijin administarativ şi logistic.
b) Grupul 2. O subunitate mai mare decât subunitatea din grupul 1, dar mai mică decât un grup de 3
subunităţi. Necesită sprijin administarativ şi logistic.
c) Grupul 3. O subunitate destinată să desfăşoare misiuni tactice sau de sprijin, compusă din două sau
mai multe subunităţi din grupul 1 şi/sau grupul 2 şi de regulă face parte dintr-un grup de 4 subunităţi. Este
NECLASIFICAT
347 din 391
NECLASIFICAT
comandat de un OF-1/OF-2 sau OR-7/OR-8 (conf. STANAG 2116) şi poate sau nu să necesite sprijin
administarativ.
d) Grupul 4. O subunitate destinată să fie capabilă să se administreze dacă acţionează independent şi
poate avea contabilitare proprie. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 3 şi este comandat
de un OF-2 sau 3 (conf. STANAG 2116). Face parte de regulă dintr-un grup de 5 subunităţi. Poate să aibă o
componenţă mixtă de 4 subunităţi de arme.
e) Grupul 5. O unitate destinată să fie capabilă să se administreze, să aibă contabilitate proprie şi să
acţionează independent. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 4 şi este comandat de un
OF-3 sau 4 (conf. STANAG 2116). Poate să fie întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme
pentru a forma o unitate de tip grup 5 cu componenţă mixtă de unităţi şi subunităţi de arme.
f) Grupul 6. O unitate compusă din două sau mai multe unităţi din grupul 5 sau subunităţi din grupul 4,
de regulă de aceiaşi arma subordonată unui comandant desemnat. Este comandat de regulă de un OF-4, 5 sau 6
(conf. STANAG 2116).
g) Grupul 7. O formaţiune (mare unitate) de două sau mai multe unităţi de luptă de arme din grupul 5
sau din grupul 6 întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme de sprijin sau servicii, de regulă
comandată de un OF-4, 5 sau 6 (conf. STANAG 2116). Este mai mică decât o unitate din grupul 8.
h) Grupul 8. O formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă majoră care întruneşte în structura sa
unităţile necesare de arme şi servicii pentru ducerea luptei de durată, mai mare decât o mare unitate din grupul 7
şi mai mică decât o mare unitate din grupul 9. Este de regulă comandată de un OF-7 (conf. STANAG 2116).
i) Grupul 9. O formaţiune (mare unitate) mai mare decât o mare unitate din grupul 8 şi mai mică decât o
mare unitate din grupul 10 care de regulă este compusă din două sau mai multe mari unităţi din grupul 8
inclusiv cu formaţiunile de arme de sprijin şi de servicii. Este de regulă comandată de un OF-8 (conf. STANAG
2116).
j) Grupul 10. Cea mai mare formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă a forţelor armate formată
dintr-un număr de mari unităţi din grupul 9 sau 8.
k) Grupul 11. Mai multe mari unităţi din grupul 10 sau 9 subordonate unui comandant desemnat al
forţelor întrunite.
INDICATOR DESEMNAREA LA
GRUP OBSERVAŢII ŢARĂ
GRAFIC NIVEL NAŢIONAL
1 ALB
2
NECLASIFICAT
348 din 391
NECLASIFICAT
10
11
INDICATOR DESEMNAREA LA NIVEL

GRAFIC NAŢIONAL
1 FRANCEZĂ NEERLANDEZĂ (1)
Equipe Ploeg BEL
2 Section Sectie (1)
3 Peloton Peloton (1)
4 Compagnie Compagnie (1)

Escadron Eskadron tancuri
Batterie Batterij artilerie
5 Bataillon Bataljion (1)
Escadrille Escadrille aviaţia forţelor terestre
6 Groupement Groepering Aplicabile numai forţelor
Regiment Regiment nedislocabile
7 Brigade Brigade (1)
8 Division Divisie (1)
9 Corps d’ Armee Legerkorps (1)
10 Armee Leger (2)
11 Groupe d’ Armee Legergroep (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza

(2) inexistent în armata Belgiei.
1 (1)
artilerie, comunicaţii,
apărare aeriană, infanterie BLG
tancuri, cercetare, geniu
2 (1) Infanterie, cercetare, NBC, logistică,
comunicaţii, geniu
3 (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie,
apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC,
NECLASIFICAT
349 din 391
NECLASIFICAT
logistică
logistică
logistică
6 (1)
infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, geniu,
comunicaţii, NBC, logistică
7 (1)
infanterie, tancuri, artilerie, geniu, logistică
8 Nu are echivalent (2)
9 (1), (3)
10 (1)
11 Nu are echivalent (2)

(2) inexistent în armata Bulgariei
(3) existent în armata Bulgariei începând cu finele anului 2006
Notă: Cuvintele cu caractere latine reprezintă pronunţia la nivel naţional.
1 Element smaller than a
Section CAN
2 Section (1)
3 Platoon (1)
Troop infanterie
Section tancuri, artilerie, geniu, com., av.
4 (1)
Company infanterie
Squadron tancuri, geniu
Battery artilerie
Flight aviaţie
5 Battalion (1)
Regiment Infanterie, tancuri, artilerie, geniu, com.
Squadron Aviaţie
6 Regiment (2)
Wing aviaţie
Group constituit la solicitare, de regulă în sprijinul
operaţiilor întrunite
7 Brigade (1)
Brigade group
Aviatiopn group
8 Division (2)
9 Corps (2)
10 Army (2)
11 Army group (2)

(2) inexistent în armata Canadei.
1 Osadka, obsluha, sekce
CZE
NECLASIFICAT
350 din 391
NECLASIFICAT
2 Druzstvo (1)
3 Ceta (1)
4 Rota (1)
Baterie artilerie, apărare aeriană
Roj aviaţie
5 Prapor (1)
Oddil artilerie, apărare aeriană
Letka aviaţie
6 Pluk (1)
Letecka skupina aviaţie
7 Brigada (1)
Zakladna aviaţie
8 Divize (1)
9 Armadni sbar (1)
10 (2)
11 (2)

(2) inexistent în armata Cehiei.
INDICATOR DESEMNAREA LA NIVEL

GRAFIC NAŢIONAL
1 Trupp (1)
DEU
2 Gruppe (1)
Rotte aviaţia Forţelor Terestre
3 Zug (1)
Schwarm aviaţia Forţelor Terestre
Staffel eşalon de comandă/control sau element de sprijin
4 Kompanie (1)
Batterie artilerie, apărare aeriană
Staffel aviaţia FT, Forţele Aeriene, medical şi marină
Boot marină
Inspektion şcoala militară
5 Bataillon (1)
Abteilung Forţele Aeriene
Bootsgeschwader, Schiff marină
Lehrgruppe şcoala militară
6 Regiment (1)
artilerie, comunicaţii, aviaţia FT, geniu, apărare
aeriană, infanterie aeromobilă, medical, apărare
NBC, logistică
Geschwader, Bereich Forţele Aeriene
Schiffsgeschwader Marină
7 Brigade (1)
logistică, tancuri, infanterie mecanizată, forţe
speciale, sprijin luptă
Einsatzflottille marină
Sanitatskommando Einsatz Comandamentul Serviciului Medical Întrunit al
Bundeswehr
8 Division (1)
tancuri, infanterie mecanizată, forţe speciale
NECLASIFICAT
351 din 391
NECLASIFICAT
Wehrbereichskommando Comandamentul Serviciului Medical Întrunit al

Sanitatskommando Einsatz Bundeswehr
9 Korps (1)
Kommando Operarative Comandamentul Forţelor pt Operaţii de Răspuns
Fuhrung Eingreifkrafte Forţele aeriene
Kommando Operarative
Fuhrung Luftstreitkrafte marină
Flottenkommando
10 Armee (2)
Component Command (2)
Einsatzfuhrungskommando der Comandamentul pt Operaţii al Bundeswehr
Bundeswehr
TSK FuKdo und Amter
11 Armeegruppe (2)
Joint Force Command (2)
(2) inexistent în armata Germaniei.
1 Gruppe (1)
DNK
2 Sektion (1)
3 Deling (1)
4 Kompagni infanterie, geniu, comunicaţii

Eskadron tancuri
Batteri artilerie
5 Bataljon (1)
Afdeling artilerie
Bataljons kampgruppe unităţi mixte de arme, majoritatea de
infanterie sau tancuri întărite cu alte arme
6 Regiment unităţi de instruire pe timp de pace şi unităţi
administrative
7 Brigade (1)
8 Division (1)
9 Korps (1)
10 Arme (2)
11 Armegruppe (2)

(2) inexistent în armata Danemarcei.
1 Escuadra/Equipo (1)
Patrulla Forţele Aeriene ESP
NECLASIFICAT
352 din 391
NECLASIFICAT
2 Peloton
3 Seccion
4 Compania (1)
Bateria artilerie
Escuadron tancuri
Subgrupo Tactico unităţi mixte de arme
5 Battallon (1)
Grupo artilerie, blindate, servicii
Grupo Tactico unităţi mixte de arme
6 Regimiento (1)
Agrupacion Tactica unităţi mixte de arme
7 Brigada (1)
8 Division (1)
9 Cuerpo de Ejercito (1)
10 Ejercito (2)
11 Grupo de Ejercito (2)

(2) inexistent în armata Spaniei.
1 EST
2
4
5
6
10
11
1 Equipe (1)
Equipage personal responsabil cu
deservirea tehnicii
FRA
NECLASIFICAT
353 din 391
NECLASIFICAT
2 Groupe (1)
Patrouille cercetare
3 Section (1)
Peloton tancuri şi subunităţi de transport
4 Compagnie (1)
Batterie artilerie
Escadron tancuri şi subunităţi de transport
Flight aviaţia forţelor terestre
5 Bataillon (1)
Groupement (1) unităţi temporare
6 Regiment (1)
7 Brigade (1) unităţi logistice
8 Division (1)
9 Corps d’ Armee (1)
10 Armee (1)
11 Groupe d’ Armee (2)

(2) inexistent în armata Franţei.
1 Section (1)
GBR
2 (2)
3 Platoon (1)
Troop puşcaşi marini, tancuri, artilerie, geniu,
comunicaţii, SAS, transporturi
Flight aviaţia Forţelor Terestre, regiment RAF
4 Company (1)
Squadron tancuri, geniu, comunicaţii, SAS, aviaţia FT,
transporturi, regiment RAF
Battery
Combat group, Squadron
group, Coy/Sqn group
5 Battalion (1)
Regiment tancuri, artilerie, geniu, comunicaţii, SAS,
aviaţia Forţelor Terestre
Field Ambulance medical
Armoured or Field reparaţii şi recuperare
workshop
Wing RAF regiment
Battle group unităţi mixte de arme
Commando puşcaşi marini
6 (2)
7 Field force/Brigade (1)
NECLASIFICAT
354 din 391
NECLASIFICAT
8 Division (1)
9 Corps (1)
10 (2)
11 Army Group (1)

(2) inexistent în armata Britanică.
1 Hemi-Homas infanterie
Stoecheon infanterie GRC
2 Homas infanterie, tancuri, geniu, comunicaţii
Stoecheon artilerie
3 Themoerea infanterie, geniu, comunicaţii
Ulamos artilerie, tancuri
4 Lochos infanterie, geniu, comunicaţii
Pyrovorlachia artilerie
Ili tancuri
5 Taghma infanterie, geniu, comunicaţii
Mora artilerie
Epilarchia tancuri
6 Stntagma infanterie
Theoekissis machis tancuri
Merarchiakon )
Pyrovolikon ) artilerie
Homas Pyrovolikon )
Mahis )
7 Taxiarchia tancuri
8 Merarchia (1)
9 Soma stratou (1)
10 Stratia (1)
11 (2)

(2) inexistent în armata Greciei.
NECLASIFICAT
355 din 391
NECLASIFICAT
1 HRV
2
10
11
1 Resleg (1) nu există ca subunitate
Repulo geppar organică HUN
2 Kezelosymelyzet (1) tancuri, infanterie
Raj cercetare
3 Szakasz (1) tancuri, infanterie, geniu, comunicaţii
4 Szazad (1) tancuri, infanterie, comunicaţii, aviaţie

Uteg artilerie antiaeriană
5 Zaszloalj (1) tancuri, infanterie, sprijin luptă
Osztaly artilerie antiaeriană
6 Ezred (1) radiolocaţie, aviaţie
7 Dandar (1) logistică
8 Hadosztaly (2)
9 Hadtest (1)
10 Hadsereg (2)
11 Hadseregcsoport (2)

(2) inexistent în armata Ungariei.
NECLASIFICAT
356 din 391
NECLASIFICAT
1 ISL
2
10
11
1 Squadra (1)
Squadra pezzo
Equipagio
artilerie
tancuri şi blindate
ITA
2 Pattuglia Această subunitate nu este o structură
organică. Subunităţi comparabile sunt
organizate de fiecare dată în funcţie de
particularităţile misiunii. Puterea subunităţii
poate fi de nivelul grupului 1 la 3.
3 Plotone (1)
Sezione artilerie şi transporturi
4 Compagnia (1)
Squadrone blindate, aviaţia Forţelor Terestre
Batteria artilerie
Autoreparto transporturi
Complesso minore , de nivel Cp.
5 Battaglione (1) infanterie, comunicaţii, geniu, logistică,
transporturi
Gruppo artilerie
Gruppo squaroni blindate, aviaţia Forţelor Terestre
Autogruppo transporturi
Reparto grupare întrunită de arme (Battle grup de
nivel batalion) unitate de comandament,
medical
6 Reggimento (1) în armata Italiei regimentul este de nivel
batalion.
Grupare de unităţi de sprijin luptă
NECLASIFICAT
357 din 391
NECLASIFICAT
Grupare întrunită de arme (Battle grup)

7 Brigata (1)
8 Divisione (1)
Comando Operativo Comandamentul de divizie este denumit
Intermedio “Comandament Operaţional Intermediar”
Comando dei Supporti delle Componenta de sprijin a Comandamentului
Forze Operative Terrestri Operaţional al Forţelor Terestre
9 Corpo d’Armata (1)
Comando Operativo Comandamentul Operaţional Intermediar poate
Intermedio fi ridicat până la nivel corp de armată
Comando Forze Operative Comandamentul Operaţional al Forţelor
Terrestri Terestre
10 Armata Aplicabil doar pentru perioade
1 Grandis (1)
Grupe artilerie LTU
2 Skyrius (1)
3 Burys (1)
Ekipa, komanda, grupe Forţe Speciale
4 Kuopa (1)
Baterija artilerie, apărare aeriană
Grandis Forţele Aeriene
5 Batalionas (1)
Eskadrile Forţele Aeriene
6 Pulkas numai unităţi de instruire ale FT
Rinktine numai unităţi ale Forţelor Naţionale ale
Voluntarilor
7 Brigada (1)
8 Karinis regionas structuri teritoriale (regionale)
9 Ginkluotosios pajegos Structură de comandă a tuturor categoriilor de

forţe şi unităţi
10 (2)
11 (2)

(2) inexistent în armata Lituaniei.
NECLASIFICAT
358 din 391
NECLASIFICAT
1 Equipe (1)
LUX
2 Groupe (1)
3 Section (1)
4 Compagnie (1)
5 Bataillon (1)
6 Regiment (2)
7 Brigade (2)
8 Division (2)
9 Corps d’ Armee (2)
10 Armee (2)
11 Groupe d’ Armee (2)

(2) inexistent în armata Luxemburgului.
1 LVA
2
10
NECLASIFICAT
359 din 391
NECLASIFICAT
11
1 Groep (1)
Ploeg servicii, blindate
Stuk
(cercetare)
artilerie, aruncătoare cu
NLD
infanterie şi blindate
2 Detachement (1)
Groep blindate
Sectie artilerie,tancuri
3 Peloton (1)
Gevechtsbatterij artilerie antiaeriană
Vlucht aviaţia Forţelor Terestre
4 Compagnie (1)
Eskadron blindate, tancuri, poliţie militară
Batterij artilerie, artilerie antiaeriană
Squadron aviaţia Forţelor Terestre
5 Bataljon (1)
Afdeling artilerie, artilerie antiaeriană
Groep aviaţia Forţelor Terestre
Colonne apărare civilă
Commando servicii, reprezintă o structură constituită
dintr-o varietate de subunităţi din grupele 3 şi
4
6 Regiment Există doar ca structură neorganică
tradiţională constituită prin gruparea
NECLASIFICAT
360 din 391
NECLASIFICAT
batalioanelor de aceiaşi armă sau categorie

geniu reprezintă o structură
Geniegevechtsgroep (1) artilerie) constituită dintr-o varietate de
Groep (2) artilerie ) subunităţi
antiaeriană ) din grupele 4 şi 5
comunicaţii )
servicii )
7 Brigade (1)
Legerkorps artillerie artilerie
Legerkorps logistiek servicii
Commando
8 Divisie (1)
9 Legerkorps (1)
10 Leger (3)
11 Legergroep (3)

(2) întodeauna însoţită de un prefix reprezentând arma, categoria sau serviciul, ex. “intendance groep”
(2) inexistent în armata Olandei.
1 Lag (1)
NOR
2 Gruppe (1)
3 Tropp (1)
4 Kompani (1)
Eskadron tancuri, blindate
Batteri artilerie
Stridsgruppe unităţi mixte de arme
5 Bataljion (1)
Stridsgruppe unităţi mixte de arme
6 Regiment numai unităţi administrative
7 Brigade unităţi mixte de arme

Kombinert regiment (nivel brigadă)
8 Division (1)
Forsvarsdistrikt ) structure teritoriale
Landforsvar ) (“Apărarea Teritoriului”)
9 Korps (2)
10 Forsvarskommando Structură întrunită a celor trei categorii de

forţe
11 Arme-gruppe (2)
NECLASIFICAT
361 din 391
NECLASIFICAT
1 Element mniejszy niy Nu există ca subunitate
organică şi este structurată de
druzyna
fiecare dată în funcţie de
POL
particularităţile misiunii.
2 Druzyna (1) infanterie, cercetare, geniu, comunicaţii,
aeromobil
Zaloga tancuri
Dziallon artilerie
3 Pluton (1)
4 Kompania (1)
Bateria artilerie
Swadron
5 Batalion (1)
Dywizjon artilerie
6 Pulk (1)
7 Brygada (1)
8 Dywizja (1)
9 Korpus (1)
10 (2)
11 (2)

(2) inexistent în armata Poloniei.
1 Esquadra (1)
PRT
2 Seccao (1)
3 Pelotao (1)
4 Companhia (1)
Bateria artilerie
Esquadrao tancuri
5 Batalhao (1)
Grupo tancuri, artilerie
6 Regimento (1)
7 Brigada (1)
Agrupamento structură de servicii speciale
8 Divisao (1)
9 Corps de exercito (1)
10 Exercito de campanha (2)
11 Grupo de exercitos (2)
NECLASIFICAT
362 din 391
NECLASIFICAT

(2) inexistent în armata Portugaliei.
1 Secţie
ROU
2 Echipă
Piesă artilerie
3 Pluton
Secţie artilerie
4 Companie
Baterie artilerie
5 Batalion
Divizion marină
6 Regiment
7 Brigadă
8 Divizie
9 Corp de armată (2)
10 Armată (2)
11 (2)
(2) inexistent în armata Romaniei.

1
SVK
2
10
11
NECLASIFICAT
363 din 391
NECLASIFICAT
1 SVN
2
10
11
1 Manga (1)
TUR
2 Kisim (1)
3 Takim (1)
4 Boluk (1)
Batarya artilerie
5 Tabur (1)
6 Alay (muharebe grubu) (2)
7 Tugay (1)
8 Tumen (1)
9 Kolordu (1)
10 Ordu (1)
11 Ordular grubu
NECLASIFICAT
364 din 391
NECLASIFICAT

(2) inexistent în armata Turciei.
1 Squad (1)
USA
2 Section (1)
3 Platoon (1)
Detachment Forţe Speciale, Poliţie Militară
4 Company (1)
Battery artilerie
Troop tancuri
5 Battalion
Squadron tancuri
6 Regiment (1)
Group artilerie, geniu, aviaţie, Forţe speciale, sprijin
luptă
7 Brigade (1)
8 Division (1)
9 Corps (1)
10 Numbered army Poate fi constituit pentru controlul a două sau

mai multe corpuri de armată
11 Army group (1)

Anexa nr. 2
(par. 0101, aln. 5)
LEXICON
PARTEA I: ACRONIME ŞI ABREVIERI
B001. - Partea I conţine abrevierile relevante care se regăsesc în cuprinsul manualului - punctul A), precum şi
cele ce se scriu pe hărţi, scheme sau în documente naţionale - punctul B). Abrevierea unor termeni care nu se
regăsesc la punctul B) este permisă, cu respectarea regulilor stabilite în Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, Ed. a II-a, Bucureşti, 2005. O listă finală şi mult mai completă a abrevierilor agreate
de NATO se regăseste în AAP-15. Prezentul manual foloseste majuscule pentru toate abrevierile de la punctul A)
reflectând modul de utilizare a acestora în acest document. Capitolul VII de asemenea cuprinde două tabele cu
acronime şi abrevieri relevante pentru acest capitol
A) Abrevieri folosite în cuprinsul manualului
Semnificaţia
Abrevierea
Engleză Română
AA Assembly Area Raion de adunare
Air-to-air restricted operations
AARROZ Zonă de operaţii Aer-Aer restricţionată
zone
AAW Anti-air Warfare Apărare aeriană
ACA Airspace Coordination Area Zona de coordonare a spaţiului aerian
NECLASIFICAT
365 din 391
NECLASIFICAT
Semnificaţia
Abrevierea
Engleză Română
AEW Airborne Electronic Warfare Sistem aeropurtat de război electronic
AEW Airborne Early Warning Sistem aeropurtat de avertizare timpurie
Serviciul de informaţii pe grupuri
AGI Auxiliary Group Intelligence
auxiliare
ALT Altitude Altitudine
APC Armoured Personnel Carrier Transportor blindat
APOD Airport of Debarkation Aeroport pentru debarcare
APOE Airport of Embarkation Aeroport pentru îmbarcare
APP Allied Procedural Publication Publicaţie a alianţei privind procedurile
ASP Ammunition Supply Point Punct de aprovizionare cu muniţii
ASR Alternate Supply Route Rută de aprovizionare de rezervă
ASUW Antisurface /Warfare Operaţii împotriva navelor de suprafaţă
ASW Antisubmarine Warfare Operaţii anti-submarin
Autonomous underwater
AUV Vehicul subacavatic autonom
vehicle
BDZ Base defense zone Zona pentru apărarea aeriană
BL Bridgehead line Aliniamentul capului de pod
BSA Brigade Support Area Zona de sprijin a brigăzii
C2 Command and Control Comandă şi control
CBT Combat/Combatant Luptă/Luptător (combatant)
Commission Internationale de
CIE Comisia Internaţională de Iluminat
l’Eclairage
Chemical, Biological,
CBRN Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear
Radiological, and Nuclear
CSAR Combat Search and Rescue Căutare-salvare în luptă
Punct de adunare pentru persoanele
DET Detainee(s)
reţinute
Directional Frequency Analiză şi înregistrare de frecvenţă
DIFAR
Analysis and Recording direcţională
DSA Division Support Area Zonă de sprijin a diviziei
DTG Date-Time Group Grup dată-oră
DZ Drop Zone Zonă de lansare/paraşutare
ENY Inamic Inamic
EO Electro-optical Optoelectronic
Enhanced position location
EPLRS Sistem întărit de detectare şi localizare
reporting system
EPW Enemy Prisoner of War Prizonier de război inamic
ERP Engineer Regulating Point Punct de control de geniu
EW Electronic Warfare Război electronic
EZ Extraction Zone Zonă (raion) de extracţie
Forward Area Air Defence
FAADEZ Zonă înaintată de apărare antieriană
Zone
Forward Arming and Punct înaintat de reaprovizionare cu
FARP
Refuelling Point muniţie şi carburant
FC Fire Control Controlul focului
FCL Final coordination line Linie de coordonare finală
Forward Edge of the Battle Limita dinainte a zonei de angajare în
FEBA
Area luptă
NECLASIFICAT
366 din 391
NECLASIFICAT
Semnificaţia
Abrevierea
Engleză Română
Zonă de angajare de către aviaţia de
FEZ Fighter engagement zone
vânătoare
FFA Free Fire Area Raion de tragere fără restricţii
FSA Fire Support Area Raion de sprijin de foc
Aliniament de coordonare a sprijinului de
FSCL Fire Support Coordination Line
foc
FSS Fire Support Station Post de sprijin cu foc/poziţie de tragere
Aliniament de siguranţă a sprijinului cu
FSSL Fire Support Safety Line
foc
GOV Government Guvern
GPS Global Positioning System Sistemul de poziţionare globală
High-Density Airspace Control Zonă de control al spaţiului aerian cu
HIDACZ
Zone densitate mare
High Altitude Missile Zonă de angajare a rachetelor de mare
HIMEZ
Engagement Zone altitudine
HL Holding Line Aliniament de menţinut/menţinut
IFF Identification, Friend or Foe Identificare amic sau inamic
Intellicence, surveillance and
ISR Informaţii, supraveghere, recunoaştere
reconnaissance
JEZ Joint engagement zone Zonă de angajare întrunită
LAB Logistics Assault Base Bază/Punct de aprovizionare de luptă
LC Landing Craft Ambarcaţiune de desant
LD Line of Departure Aliniament de plecare
Rută aeriană de tranzit de joasă
LLTR Low-Level Transit Route
altitudine
LOA Limit of Advance Limită de avansare
Low Altitude Missile Zonă de angajare/combatere a rachetelor
LOMEZ
Engagement Zone de joasă altitudine
LP Launch point Punct de lansare
LRP Logistics Release Point Punct de transfer logistic
LZ Landing Zone Zonă de aterizare
Forţă operaţională aer-sol a infanteriei
MAGTF Marine Air-Ground Task Force
marine
MCM Mine Countermeasures Măsuri contra minelor
MCP Maintenance Collection Point Punct de colectare şi întreţinere
MEDEVAC Medical Evacuation Evacuare medicală
MEZ Missile Engagement Zone Zonă de angajare a rachetelor
MP Military Police Poliţie militară
MRR Minimum-Risk Route Rută de deplasare cu risc minim
MSD Minesweeper, Drone Dronă pentru deminare
MSR Main Supply Route Rută principală de aprovizionare
NAI Named Area of Interest Zonă de interes desemnată
North Atlantic Treaty
NATO Tratatul Organizaţiei Nord Atlantice
Organization
NFA No-Fire Area Zonă de interdicţie a tragerii
NFL No-Fire Line Aliniament de interdicţie a tragerii
OBJ Objectiv Obiectiv
PAA Position Area for Artillery Raion de dispunere a artileriei
NECLASIFICAT
367 din 391
NECLASIFICAT
Semnificaţia
Abrevierea
Engleză Română
PD Point of departure Punct de plecare
Position and Intended
PIM Poziţie şi mişcare estimată
Movement
PK Picket Pichet
PLD Probable Line of Deployment Aliniament probabil de desfăşurare
PR Personnel Recovery Recuperarea personalului
PS Personnel Services Servicii de personal
Punct în care aeronava îşi schimbă plafonul
PUP Pop-up Point de zbor/ se ridică pentru angajarea unei ţinte
PX Passenger Pasager
PZ Pickup Zone Punct de îmbarcare
Rearm, Refuel, and Re-supply
R3P Punct de aprovizionare de luptă
Point
RFA Restricted Fire Area Raion de limitare a executării focului
Aliniament de limitare a executării
RFL Restrictive Fire Line
focului
RGB Red, Green, Blue Roşu, verde, albastru
RL Release Line Aliniament de resubordonare
RLY Rally (Point) (Punct) de regrupare
ROM Refuel on the Move Realimentare din mişcare
ROZ Restricted Operations Zone Zonă de operaţii restricţionată
Poziţie/punct la suprafaţă pentru salvare
RS Rescue Surface Station
pe mare
RSA Regimental Support Area Zonă de sprijin a regimentului
RS Rescue Station Staţie de salvare
RV Re-entry Vehicle Vehicul de reintrare
Standard use Army Aircraft Rută de zbor standard pentru avioane
SAAFR militare din compunerea Forţelor
Flight Route Terestre
SAM Surface-to-Air Missile Rachetă sol-aer
SAR Search and Rescue Căutare şi salvare
Suppression of enemy air Neutralizarea apărării aeriene a
SEAD
defences inamicului
Short range air defence Zonă de angajare a rachetelor cu rază
SHORADEZ
engagement zone scurtă de acţiune
SIF Selective Identification Feature Caracteristică de identificare selectivă
Informaţii obţinute din surse de
SIGINT Signals Intelligence comunicaţii şi surse radioelectronice de
non-comunicaţii
SOF Special Operations Forces Forţe pentru operaţii speciale
SPOD Seaport of Debarkation Port maritim de debarcare
SPOE Seaport of Embarkation Port maritim de îmbarcare
NATO Standardization
STANAG Acord de standardizare NATO
Agreement
SUB Submarine Submarin
TAI Target Area of Interest Zonă ţintă de interes
TCP Traffic Control Post Post de control al traficului
TF Task Force Grupare de forţe
TGT Target Ţintă (obiectiv)
NECLASIFICAT
368 din 391
NECLASIFICAT
Semnificaţia
Abrevierea
Engleză Română
TRP Target Reference Point Reper ţintă de referinţă
TS Thunderstorm Furtună cu trăsnete
TTP Trailer Transfer Point Punct de transfer pentru remorcă
TV Television Televiziune
UAV Unmanned Aerial Vehicle Vehicul aerian fără pilot
UL Ultra light Ultrausor
Unit Maintenance Collection Punct de colectare a tehnicii cu nevoi de
UMCP Point reparaţie sau întreţinere.
UUV Unmanned underwater vehicle Vehicul submarin fără pilot
UXO Unexploded Ordnance Muniţie neexplodată
Vertical or Short Take Off and Avion cu aterizare şi decolare verticală
VSTOL
Landing sau scurtă
WEZ Weapon engagement zone Zonă de angajare a armei
Zonă în care este permisă executarea
WFZ Weapons Free Zone focului fără o coordonare suplimentară
World Meteorological
WMO Organization Organizaţia Meteorologică Mondială
B) Acronime şi abrevieri ce se scriu pe hărţi, scheme şi documente naţionale

1. Instituţii, organe de conducere şi structuri militare
Denumirea Abrevierea Obs.
A
Academie Acad.
Academia Forţelor Terestre AFT
Academia Forţelor Aeriene AFA
Academia Navală ANvl.
Agenţie Ag.
Agenţia pentru sisteme şi servicii informatice
ASSIM
militare
Agenţia militară pentru managementul
AMMFR
frecvenţelor radio
Armată A
Armata României AR
B
Batalion B.
Baterie Bt.
Bază Bz.
Birou Bir.
Biroul Naţional de Codificare BNC
Brigadă Bg.
C
Celulă Cel.
Centru C
Centru de coordonare a mişcării CCM
Centru de instruire prin simulare CISM
Centru militar judeţean CMJ
Centru militar de sector CMS
Centru militar zonal CMZ
NECLASIFICAT
369 din 391
NECLASIFICAT

Centrul de instruire al Forţelor Navale C.Instr.F.N.
Centrul de conducere operaţională CCO
Centrul de conducere strategică CCS
Centrul de operaţii psihologice C.Op.Psi.
Centrul pentru resurse şi pregătirea teritoriului CRPT
Centrul de medicină navală C.Md.Nvl.
Centrul naţional militar de comandă CNMC
Centru de sănătate C.Săn.
Cercul militar naţional CMN
Colegiul naţional de apărare CNAp
Colegiu militar liceal CML
Comandament Cdm.
Comandamentul forţelor întrunite CFÎ
Comandamentul pentru instruire, educaţie,
CIEDM
doctrine şi mobilizare
Comandamentul logistic întrunit CLI
Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii CCI
Comandamentul garnizoanei Cdm.Grz.
Comenduire Cmd.
Companie Cp.
Compartiment Cmp.
Componenta operaţională aeriană COA
Componenta operaţională navală CON
Componenta operaţională terestră COT
Componenta de conducere operaţii curente CCOC
Componenta de operaţii speciale COS
Componenta pentru situaţii COSIT
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării CSAŢ
Corpul de control şi inspecţie C.Ctrl.Insp.
D
Departament Dpt.
Departamentul pentru politica de apărare şi
DPAP
planificare
Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi
DRPIP
informare publică
Departamentul pentru armamente Dpt.Arm.
Direcţia prevenire şi investigare a corupţiei şi
DPICF
fraudelor
Direcţia domenii şi infrastructuri DDI
Direcţia generală de informaţii a apărării DGIA
Direcţia management resurse umane DMRU
Direcţia financiar-contabilă DFC
Direcţia audit intern DAI
Direcţia medicală DMed
Direcţia personal şi mobilizare DPM
Direcţia informaţii militare DIM
Direcţia operaţii DOp
Direcţia logistică DLog
NECLASIFICAT
370 din 391
NECLASIFICAT

Direcţia planificare strategică DPS
Direcţia comunicaţii şi informatică DCI
Direcţia instrucţie şi doctrină DID
Direcţia structuri şi planificarea înzestrării DSPI
Direcţia topografică militară DTM
Direcţia hidrografică maritimă DHM
Direcţia instanţelor militare D.Inst.Mil.
Divizie D
Divizion Dn.
E
Echipă Ech.
Echipaj Ecj.
Element Naţional de Sprijin ENS
Escadrilă E
Escadron Esd.
Editura militară Edit.Mil.
Educaţie militară Ed.Mil.
F
Flotă Ft.
Flotă maritimă Ft.M.
Flotilă Fl.
Flotilă aeriană Fl.Aer.
Formaţiune Form.
Fregată Frg.
G
Garnizoană Grz.
Grup Gp.
Grupă Gr.
Grupare G
Grupare de forţe întrunită GFÎ
Guvern Guv.
I
Inspectorat Insp.
Institut Ins.
Instanţă Inst.
L
Laborator Lab.
M
Mare unitate MU
Ministerul Apărării Naţionale M.Ap.N.
Ministerul Administraţiei şi Internelor MAI
O
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor ONCE
P
Parlament Parlm.
Patrulă Pt.
Pichet Pct.
Piesă Ps.
NECLASIFICAT
371 din 391
NECLASIFICAT

Pluton Pl.
Post (punct) control P.Ctrl.
Poligon Polig.
Poligon tragere Polig.Trg.
Port Prt.
Port maritim Prt.Ma.
Port fluvial Prt.Flv.
Punct comandă PC
R
Regiment R
Regimentul de Gardă R.Gd.
S
Sector Sct.
Secţie S
Secţia asistenţă religioasă SAR
Secţia informare şi relaţii publice SIRP
Secţia juridică şi drept internaţional umanitar SJDIU
Secţia parchetelor militare S.Parc.Mil
Secţia de securitate S.Sec.
Serviciu Sv.
Serviciul istoric al armatei Sv.Ist.A.
Serviciul financiar contabil Sv.F.C.
Serviciul secretariat Sv.Scrt.
Serviciul de Protecţie şi Pază SPP
Serviciul Român de Informaţii SRI
Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi
SAOSN
Siguranţă Naţională
Statul Major al Forţelor Aeriene SMFA
Statul Major al Forţelor Navale SMFN
Statul Major al Forţelor Terestre SMFT
Statul Major General SMG
Subunitate Sub.
Ş
Şcoală de aplicaţie pentru unităţi de luptă Şc.Aplic.U.Lp.
Şcoală de aplicaţie pentru unităţi sprijin de Şc.Aplic.Spr.U.Lp.
luptă
Şcoală de aplicaţie a Forţelor Navale Şc.Aplic.F.N.
Şcoală militară de maiştri militari şi subofiţeri Şc.Mil.Mm.Sof.
U
Unitate U
Unitate militară UM
Universitatea Naţională de Apărare U.N.Ap.
2. Grade, funcţii, arme, specialităţi militare şi categorii de personal

2.1.Grade militare
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.
Soldat Sold.
Fruntaş Frt.
NECLASIFICAT
372 din 391
NECLASIFICAT

Caporal clasa a III-a, a II-a, I Cap.III,II,I
Sergent Sg.
Sergent major Sg.maj.
Plutonier Plt.
Plutonier major Plt.maj.
Plutonier adjutant Plt.adj.
Plutonier adjutant principal Plt. adj. pr.
Maistru militar clasa a V-a (a IV-a, a III-a, a II-
M.m.V (IV,III,II,I)
a, I).
Maistru militar principal M.m.p.
Sublocotenent Slt.
Aspirant Asp.
Locotenent Lt.
Căpitan Cpt.
Maior Mr.
Locotenent-comandor Lt.cdor
Locotenent-colonel Lt.col.
Căpitan-comandor Cpt.cdor
Colonel Col.
Comandor Cdor
General de brigadă Gl.bg.
General de flotilă aeriană Gl.fl.aer.
Contraamiral de flotilă Cam.fl.
General-maior Gl.mr.
Contraamiral Cam.
General-locotenent Gl.lt.
Viceamiral Vam.
General Gl.
Amiral Am.
2.2.Funcţii
Comandant Cdt.
Locţiitor Locţ.
Director Dir.
Director adjunct Dir.adj.
Şef de stat major Ş.st.maj.
2.3.Arme şi specialităţi militare

Acţiuni antiteroriste A.Atero.
Artilerie antiaeriană AA
Apărare antiaeriană Ap.AA
Apărare CBRN Ap.CBRN
Administraţie Adm.
Artilerie şi rachete Art.Ra.
Aviaţie Av.
Auto Au.
NECLASIFICAT
373 din 391
NECLASIFICAT

Căi ferate CF
Cercetare Cc.
Construcţii Cţii
Comunicaţii Com.
Comunicaţii şi informatică Com.Infm.
Geniu Ge.
EOD EOD
Educaţie militară Ed.Mil.
Infanterie I
Infanterie marină I.M.
Informatică Infm.
Informaţii Info.
Intendenţă Intd.
Financiar Fin.
Forţe pentru operaţii speciale FOS
Vânători de munte VM
Paraşutişti Pşt.
Psihologie, Sociologie şi Istorie Psi.Soc.Ist.
Rachete Ra.
Rachete şi artilerie antiaerienă Ra.Art.AA
Radiolocaţie Rdlc.
Radiotelegrafist Rtlg.
Radiotelefonist Rtlf.
Război electronic RE
Logistică Log.
Marină Ma.
Medical Med.
Mentenanţă Mtn.
Meteorolog Meteo.
Mecanic conductor M.c.
Poliţie Militară PM
Sanitar San.
Sanitar veterinar San.Vt.
Scafandru Scf.
Tancuri şi auto Tc.Au.
Topogeodezie Topogeo.
Transmisiuni Trs.
Transporturi militare Tp.M.
2.4 Categorii de personal

Elev Elv.
Funcţionar public F.p.
Maistru militar M.m.
Militar Mil.
Ofiţer Of.
Personal civil contractual Pcc
Soldat gradat voluntar SGV
NECLASIFICAT
374 din 391
NECLASIFICAT

Student Sd.
Subofiţer Sof.
3. Expresii şi termeni utilizaţi în domeniul militar

A
Abatiză Ab.
Acid cianhidric AC
Acoperire Acp.
Acostare Acst.
Acţiune Acţ.
Acţiuni umanitare externe AUE
Acustic Acs.
Adăpost Adp.
Adâncime Ad.
Administraţie Adm.
Adunare Adn.
Adversar Adv.
Aerian Aer.
Aerodrom Aerd.
Aeromobil Aermb.
Aeroport Aerp.
Aeropurtat Aerpt.
Aerostat Aerost.
Afluire Afl.
Agent economic Ag.Ec.
Agent neuroparalitic (Vx) VX
Agresor, agresiune Agr.
Ajutător Aj.
Alertă Alrt.
Aliat Ali.
Aliment, alimentare Alim.
Aliniament Aln.
Alpin Alp.
Altitudine Alt.
Ambarcare Ambr.
Ambarcaţiune Ambrc.
Ambuscadă Amb.
Amfibiu Amf.
Amenajare Amnj.
Amonte Amt.
Amplasament Ampl.
Amplificare Amp.
Analogic Anl.
Analiză Anz.
Angajare Ang.
Ansamblu Ans.
Antiaerian A.A.
NECLASIFICAT
375 din 391
NECLASIFICAT

Antiatomic A.Atm.
Antibiologic A.Bio.
Antiblindate A.Bl.
Antichimic A.Ch.
Antidesant A.Ds.
Antiepidemic A.Epd.
Antiepizootic A.Epz.
Antiinfanterie A.Inf.
Antinuclear A.N.
Antipersonal A.Pers.
Antirachetă A.Ra.
Antiradiolocaţie A.Rdlc.
Antitanc A.T.
Antisubmarin A.Sm.
Antiterorist A.Tero.
Apărare Ap.
Aprovizionare Apr.
Aproximativ Apx.
Ariergardă Arg.
Armament Arm.
Arme întrunite A.Î.
Artilerie Art.
Aruncător Ar.
Arme de distrugere în masă chimice, biologice,
ADMCBRN
radiologice şi nucleare
Aruncător de proiectile reactive APR
Asalt As.
Ascultare Asc.
Asfalt Asf.
Asigurare Asg.
Asistenţă Asis.
Aşteptare Aşt.
Aterizare At.
Atelier Atl.
Auto Au.
Autoatelier Autl.
Autobază Aubz.
Autocamion Auc.
Autodirijare Audj.
Autogreder Augr.
Automacara Aumac
Automobil Aumb.
Autopropulsat Aupr.
Autosanitară Ausan.
Autospecială Ausp.
Autostaţie Aust.
Autotractor Autr.
Autotun Atu.
NECLASIFICAT
376 din 391
NECLASIFICAT

Autoturism Auts.
Auxiliar Aux.
Avalanşă Avlş.
Avangardă Avg.
Avariat Avr.
Avertizare, avertizor Avrt.
Aviaţie, avion Av.
Aviaţie de vânătoare Av.V.
Aviaţie de vânătoare-bombardament Av.V.B.
Azimut Azm.
Azotiperită HN
B
Baliză Blz.
Baraj Bj.
Baraj general BG
Baricadă Brcd.
Bătălie Btl.
Bază Bz.
Beton Btn.
Benzină Bzn.
Biologic Bio.
Blindat Bl.
Blocare, blocadă Blc.
Bombă Bm.
Bombardament Bmb.
Bretelă Bret.
Bruiaj Br.
Brutărie Brt.
Bucătărie Bct.
Buldozer Bdz.
C
Calcul Clc.
Calculator Calc.
Calibru Cal.
Campanie Cmp.
Camuflaj Cmfl.
Canal Cnl.
Canonieră Cn.
Capacitate Cpc.
Capcană Cpn.
Capsă Cps.
Captură Capt.
Carabină Crb.
Carburanţi-lubrifianţi CL
Cargou Crg.
Cartiruire Cart.
Cartografie Carto.
Cartuş Ctş.
NECLASIFICAT
377 din 391
NECLASIFICAT

Categorie Ctg.
Cazare Cz.
Cazemată Czm.
Călăuză Clz.
Căutare radio Ct.Rd.
Căutare-salvare C-S
Centrală telefonică C.Tf.
Centru de transmisiuni CT
Centură Cnt.
Cercetare Cc.
Chimic CHEM
Cifru Cf.
Ciocan de foc C.Foc
Circulaţie Circ.
Civil Civ.
Coastă Cst.
Codificare Codf.
Coeficient Coef.
Colaborare Colb.
Coloană Cln.
Comandă Cdă
Comandament Cdm.
Combustibil Comb.
Comenduire Cmd.
Comenduire şi îndrumare a circulaţiei CIC
Complet Cpl.
Completare Cplt.
Complex Cpx.
Comunicaţie Com.
Concentrare Conc.
Concentrare succesivă a focului C.S.F.
Concentrate alimentare C.Alim.
Conducere Cond.
Conectare Con.
Consolidare Cons.
Construcţii Cţii
Construcţii linii cablu CLC
Contaminare Cont.
Contingent Contg.
Contraatac C.Atc.
Contracarare C.Car.
Contrainformaţii C.Inf.
Contralovitură C.Lv.
Contraofensivă C.Ofs.
Contrapregătire C.Pg.
Contraspionaj C.Sp.
Control Ctr.
Convoi Con.
NECLASIFICAT
378 din 391
NECLASIFICAT

Cooperare Coop.
Coordonare Crd.
Corvetă Cvt.
Criptare Cript.
Crucişător Cr.
Cumulativ Cum.
Culoar Cu.
Cultural Cult.
D
Debarcader Dbc.
Debarcare Deb.
Decolare Dcl.
Deconspirare Desp.
Decontaminare Dc.
Decriptare Dcript.
Defensivă Dfs.
Deficit Def.
Defluire Dfl.
Delegat Dlg.
Deminare Dmn.
Demonstrativ Dem.
Densitate Dens.
Departament Dpt.
Depărtare Dep.
Deplasare Dpl.
Derivă, derivare Der.
Desant, desantare Ds.
Desfăşurare Dsf.
Deservire Dsv.
Depozit Dp.
Detaşament Dt.
Detector Det.
Determinare Detm.
Dezarmare Dzm.
Dezertor Dzt.
Dezinformare Dez.
Dezvoltare Dezv.
Difuzare Dfz.
Digital Dig.
Direcţie Dir.
Dirijare Drj.
Dispărut Disp.
Dislocare Dsl.
Dispozitiv Dpz.
Dispozitiv exploziv improvizat radiocomandat DEIR (RCIED)
Dispunere Disp.
Distribuitor Dsb.
Distrugător Dsg.
NECLASIFICAT
379 din 391
NECLASIFICAT

Diversiune Div.
Document Doc.
Dozimetric Dz.
Dragor Dg.
Dreapta Drp.
Drum Dr.
E
Echipament Echp.
Echivalent Ecv.
Electromagnetic Elmag.
Electromecanic Elmec.
Electronic Elc.
Element Elm.
Elicopter El.
Elidrom Eld.
Emisie Em.
Emisii altele decât atacul ROTA
Emiţător Emţ.
Epavă Epv.
Epicentru Epc.
Epidemie Epd.
Epizootic Epz.
Escadră Esd.
Escortor Esc.
Eşalon Eş.
Etapă Et.
Evacuare Ev.
Excedent Exd.
Exclusiv Excl.
Exerciţii Ex.
Expediţie, expediţionar Expd.
Exploatare Expl.
Explozie Exp.
Explozie nucleară EN
F
Farmaceutic Farm.
Fâşie Fş.
Fâşie de responsabilitate F.Resp.
Feribot Frb.
Final Fn.
Financiar Fi.
Fix Fx.
Flăcări Flc.
Flanc Fc.
Flancgardă Flg.
Flotor Flt.
Fluvial Flv.
Flux Flx.
NECLASIFICAT
380 din 391
NECLASIFICAT

Focos Fo.
Formaţiune Frm.
Fortificaţii Fort.
Forţare Fţ.
Forţe de angajare imediată FAI
Forţe de angajare ulterioară FAU
Forţe de reacţie (intervenţie) rapidă FR (I)R
Forţe de menţinere a păcii FMP
Forţe de sprijin FS
Forţe principale FP
Fotografie, fotogramă, fotogrammetrie Foto.
Fosgen CG
Frecvenţă Fcv.
Fugasă Fgs.
Fumizare Fum.
G
Gardă Gd.
Gaze Gz.
Gata de luptă GL
Geamandură Gmd.
Generator Gnr.
Geniu Ge.
Geodezie Geo.
Goniometrare Go.
Grenadă Gren.
Grup Gp.
Grup de asalt Gp.As.
Grup de luptă Gp.L.
Grup de sprijin luptă Gp.Spr.L.
Grupare G.
Grupare de angajare G.Agj.
Grupare de artilerie GA
Grupare de forţe GF
Grupare operativă G.Op.
Grupare strategică GS
Grupare tactică G.Ta.
H
Haltă Ht.
Hidroacustic Hacs.
Hidroavion Hav.
Hidroelicopter Hel.
Hidroglisor Hgl.
Hidrolocator Hlc.
Hidrologie Hlg.
Hidrometeorologie H.meteo.
Hidroscală H.Sl.
Hipo Hp.
Hrană (caldă, proaspătă, rece, rezervă) Hr. (C., P., R., Rz.)
NECLASIFICAT
381 din 391
NECLASIFICAT

I
Identificare Id.
Iluminare Il.
Imediat Im.
Imersiune Imr.
Inamic In.
Incendiu, incendiar Inc.
Inclusiv Incl.
Incursiune Incs.
Independent Ind.
Infanterie mecanizată I.Mc.
Infanterie moto I.Mo.
Infectat If.
Infiltrare Infl.
Infirmerie Ifm.
Informatică Infm.
Informaţie Inf.
Infraroşu Ifr.
Iniţial Iţ.
Intangibil Itg.
Instalaţie Is.
Instrucţie Inst.
Instruire Instr.
Intendenţă Intd.
Interceptare Intc.
Interdicţie Idt.
Intermediar Intm.
Intervenţie Intv.
Interzis Intz.
Introducere Intrd.
Inundat Inn.
Iperită HD
Iredentism Ired.
Itinerar Itn.
Izolat Iz.
Î
Îmbarcare Îmb.
Înaintat În.
Încărcătură Îcc.
Încercuire Îc.
Încetare Îct.
Încolonare Îcln.
Îndrumare Îndr.
Înlocuire Înlc.
Însoţire Îns.
Înştiinţare Îşt.
Întărire Într.
Întâlnire Îtl.
NECLASIFICAT
382 din 391
NECLASIFICAT

Întoarcere Înt.
Întreţinere Îtr.
Învăluire Îvl.
Învăţământ Înv.
Înzestrare Înz.
J
Jandarm Jdm.
Joncţiune Jcţ.
Judeţ Jud.
K
Kilometru Km.
Kilogram Kg.
L
Lansare, lansator Lns.
Laser Ls.
Latitudine Lat.
Legătură Leg.
Limită Lim.
Limita dinainte a apărării LDA
Linie Ln.
Linie de despărţire LD
Litoral Lit.
Localitate Loc.
Logistică Log.
Longitudine Long.
Lovitură Lov.
Lovitură principală LP
Lucrare, lucru Lcr.
Luptă L
M
Manevră Mv.
Marină, marinar Ma.
Marş Mş.
Mascare Msc.
Maşina de luptă a infanteriei (vânătorilor de MLI (VM)
munte)
Materiale Mat.
Materiale toxice industriale TIM
Maxim Max.
Mecanizat Mc.
Medical Med.
Mediu Mdu.
Mentenanţă Mtn.
Meteorologie Meteo.
Mijloc, mijlociu Mj.
Militar Mil.
Milă marină Mm
Mină Mn.
NECLASIFICAT
383 din 391
NECLASIFICAT

Minim Mnm.
Misiune Mis.
Mitralieră Mtr.
Mixt Mx.
Mobil Mb.
Mobilizare Mob.
Monitor Mon.
Monitorizare radio Monit.Rd.
Moto, motorizat Mo.
Muniţie Mţ.
N
Napalm Nap.
Naţional Naţ.
Navă Nv.
Naval Nvl.
Navigaţie Nvg.
Nedirijat Ndj.
Nesecret N.S.
Neutralizare Nz.
Neutru Ntr.
Nimicire Nm.
Nivel Niv.
Normă Nrm.
Normă de consum (aprovizionare) N.C.(Apr.)
Nuclear NUC
O
Obiectiv Obv.
Observare, observator Obs.
Obstacol Obt.
Obuzier Ob.
Odihnă de zi (noapte) Odh.Z. (N.)
Ofensivă Ofs.
Ofiţer de serviciu operativ O.S.Op.
Operativ Opr.
Operaţie Op.
Ora atacului OA
Ordin Ord.
Orizontală Ozt.
Organizare Org.
Optoelectronic Optoelc.
P
Parametru Prm.
Paramilitar Pmil.
Paraşutist Pşt.
Pază Pz.
Permanenţă Per.
Personal Pers.
Pichet Pct.
NECLASIFICAT
384 din 391
NECLASIFICAT

Pichet mobil de cap (spate, flanc) Pct.Mb.C. (Sp., Fc.)
Pistă de decolare şi aterizare PDA
Pistol P.
Pistol mitralieră P.m.
Planor Pln.
Platformă Ptf.
Plecare Plc.
Poliedric Pold.
Poliţie Pol.
Poliţie militară P.M.
Poliţie vamală P.Vm.
Ponton Po.
Populaţie Pop.
Portavion PAv.
Portelicopter Pel.
Portiţă Por.
Post de observare PO
Poziţie Poz.
Poziţie de tragere PT
Precursor Prc.
Pregătire de foc PF
Premergător Pmg.
Prizonier Pzn.
Probabil Prb.
Proiectil Prc.
Protecţie Pr.
Protecţia informaţiilor clasificate PIC
Psihologic Psi.
Puitor de mine P.Mn.
Pulverizare Pulv.
Punct de adunare documente PAD
Punct de adunare a materialelor contaminate PAMC
Punct de adunare răniţi PAR
Punct de adunare a tehnicii deteriorate PATD
Punct de aprovizionare de luptă PAL
Punct de comandă PC
Punct de comandă-observare PCO
Punct de contact POC
Punct de coordonare P.Crd.
Punct de goniometrare radio P.Go.Rd.
Punct de interceptare radio P.Intc.Rd.
Punct de primire şi repartiţie auto (cai, căruţe) PPRAu (C, Crţ)
Punct iniţial PI
Punct final PF
Punct medical P.med.
Punct de primire echipare rezervişti PPER
Punte Pnt.
Puşcă Ps.
NECLASIFICAT
385 din 391
NECLASIFICAT

Puşcă automată P.A.
Puşcă cu lunetă P.Lun.
Puşcă mitralieră P.Mtr.
R
Rachetă Ra.
Rachetă antiaeriană RAA
Rachetă antitanc dirijată (nedirijată) RAD (Ndj.)
Radar Rdr.
Radiaţie Rad.
Radio Rd.
Radioactiv Rdact.
Radioactiv, biologic şi chimic RBC
Radioemiţător Rdem.
Radiofar Rdf.
Radionavigaţie Rdnvg.
Radioreleu Rdrl.
Radiotelefon Rdtf.
Raion Rn.
Rampă Rmp.
Raport Rap.
Rănit Rnt.
Reactiv Re.
Receptor Rc.
Rechiziţie Rcz.
Recunoaştere Rec.
Recuperare Recup.
Redislocare Rdsl.
Refacere Ref.
Regrupare Rgr.
Releu Rl.
Remorcher Rm.
Reparaţie Rp.
Reprezentant Repr.
Resursă Rs.
Resursă umană Rs.Um.
Retragere Rtr.
Retranslaţie Rtrl.
Reţea Rţ.
Rezervă Rz.
Rezistenţă Rzt.
Ripostă Rip.
Ritm de luptă R.L.
Rocadă Roc.
Rutier Rut.
S
Sabotaj Sbj.
Salvare Slv.
Samar Sam.
NECLASIFICAT
386 din 391
NECLASIFICAT

Sarin GB
Satelit Sat.
Scotocire Scot.
Secret S.
Secret de serviciu S.Sv.
Secret de stat S.St.
Secretizare Scz.
Sector Sect.
Semicomplet Scpl.
Semnal Sem.
Semnalizare Smnl.
Senzor Senz.
Serviciu de informaţii S.I.
Serviciul de luptă S.L.
Serviciu de permanenţă S.P.
Siguranţă Sig.
Sistem automatizat pentru conducerea trupelor SACT
Sistem de cercetare lovire S.Cc.Lov.
Sistem de conducere S.Cond.
Sistem de foc concentrat SFC
Situaţie Sit.
Soman GD
Sondă Sd.
Specialitate Spc.
Spionaj Spj.
Sprijin Spr.
Staţie Sţ.
Stat major St.maj.
Staţionare Stţ.
Stânga Stg.
Strategic Strg.
Strict secret S.S.
Strict secret de importanţă deosebită SSID
Subcalibru Scal.
Submarin Sm.
Subsonic Sbs.
Substanţă Subs.
Substanţă toxică de luptă STL
Substanţe biologice toxice industriale TIB
Substanţe chimice toxice industriale TIC
Substanţe radioactive toxice industriale TIR
Sunet Sun.
Supersonic Sps.
Suprafaţă Sprf.
Supraveghere Spv.
Supraveghere electronică SE
Surprindere Srp.
Ş
NECLASIFICAT
387 din 391
NECLASIFICAT

Şalupă Şlp.
Şantier Şnt.
Şanţ adăpost Ş.Adp.
Şanţ de comunicaţie Ş.Com.
Şlep Şl.
T
Tabun GA
Tactică Ta.
Tanc Tc.
Teatru de operaţii T.Op.
Tehnică Th.
Telecomunicaţii Telecom.
Telefax Tfx.
Telefon Tf.
Telegraf Tg.
Teleimprimator Tim.
Televiziune Tv.
Terestru Ter.
Teritorial Trt.
Terminal Trm.
Termolocaţie Tml.
Termoviziune Tmv.
Terorist Tero.
Timp operativ TO
Tipografie Tip.
Topogeodezie Topog.
Topografie Topo.
Torpilă Tor.
Toxic Tx.
Trafic Trf.
Tractat Trct.
Tragere, trăgător Trg.
Tragere prin ochire directă TOD
Tragere din poziţie acoperită TPA
Traiect de zbor T.Zb.
Transbordare Tsb.
Tranşee Tş.
Transfug Tsfg.
Transport Tp.
Transportor Trp.
Transportor amfibiu blindat TAB
Transvazare Tsv.
Trecere Trc.
Tren Tn.
Troposferic Trosf.
Trupe Tr.
Tun T.
Ţ
NECLASIFICAT
388 din 391
NECLASIFICAT

Ţintă Ţt.
U
Ulterior Ult.
Unde scurte US
Unde ultrascurte UUS
Unitate de foc UF
Urmărire Urm.
Următor Ur.
Uşor Uş.
Utilaj Ut.
V
Vad Vd.
Vamă Vm.
Vânător de munte VM
Vânător de submarine V.Sm.
Vânător de mine V.Mn.
Varientare Var.
Vedetă V.
Vedetă blindată V.Bl.
Vedetă purtătoare de rachete VPR
Vedetă torpiloare VT
Verificare Ver.
Veterinar Vet.
Vizibilitate Viz.
Z
Zbor Zb.
Zi luptă ZL
Zi hrană ZH
Zonă/Zonal Zn.
Zonă de serviciu în aer ZSA
Zonă de influenţă Z.Infl.
Zonă de interes Z.Int.
Zonă de operaţii ZO
PARTEA A II-A: TERMENI ŞI DEFINIŢII
Assumed friend/Presupus amic – O ţintă sau un contact care sunt considerate a fi amice datorită
caracteristicilor, comportamentului sau originii (STANAG 1241).
Attribute/Atribut – O trăsătură sau caracteristică distinctivă cum ar fi: linia, forma, culoarea, textura
(structura), conturul, greutatea şi valoarea.
Commission Internationale de l’Eclairage (CIE)/Comisia Internaţională de Iluminat – O diagramă a
culorilor, utilizată pe scară largă pentru a descrie gama de culori văzute de ochiul uman.
Contact/Contact – Orice obiectiv aeropurtat, la sol sau adăpostit, detectat cu senzori electronici, acustici
şi/sau vizuali (AAP-6).
NECLASIFICAT
389 din 391
NECLASIFICAT
Faker/Avion ţintă – Avion propriu care simulează un element ostil în cadrul unui exerciţiu de apărare
antiaeriană.
Fields/Câmpuri (raioane) – O combinaţie de caractere alfanumerice, aşezate întro ordine bine stabilită şi
care ocupă o poziţie distinctă în jurul unui semn convenţional, în scopul asigurării unei informaţii suplimentare,
referitoare la obiectul operaţional şi/sau acţiunile acestuia.
Frame/Chenar – Conturul geometric al unui simbol care indică afilierea, dimensiunea de luptă şi statutul
unui obiectiv operaţional.
Friend/Amic – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi care
aparţin unei naţiuni, facţiuni sau grupări declarate, presupuse sau recunoscute ca amic (AAP-6).
Graphic/Grafică – Toate produsele tehnicii cartografice şi fotogrametrice. Grafica poate fi reprezentată
printr-o hartă, diagramă, mozaic sau chiar un film, bandă, care a fost produs folosind tehnici cartografice.
Hostile/Ostil – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi, al căror
comportament sau origine indică faptul că acestea pot fi o ameninţare la adresa forţelor proprii. Atributul de
inamic nu implică în mod obligatoriu permisiunea de angajare (AAP-6).
Icon/Pictogramă – este o reprezentare grafică a obiectului operaţional sub forma unui desen sau a unei
combinaţii de litere şi/sau cifre.
Indicator/Indicator – Unul din multele suplimente grafice ale unui simbol, folosit pentru a furniza
informaţie grafică suplimentară.
Interoperability/Interoperabilitate – Abilitatea forţelor Aliate şi, când este oportun, a forţelor naţiunilor
Partenere şi a altor naţiuni, de a forma, instrui şi acţiona în mod efectiv împreună în executarea misiunilor şi
sarcinilor atribuite.
Joker/Joker – O ţintă sau contact propriu care acţionează ca ţintă “suspectă”, numai în scop de exerciţiu
(STANAG 1241).
Meteorogical symbology/Semne convenţionale meteorologice – Un set structurat de simboluri şi grafice
pentru afişarea de informaţii meteorologice
Modifier/Modificator/amplificator – Text sau grafică opţionale care are rolul de modificare sau oferă
informaţii suplimentare referitore la un simbol sau grafică tactică.
Neutral/Neutru – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi ale căror
caracteristici, comportament, origine sau naţionalitate indică faptul că acestea nici nu sprijină şi nici nu se opun
forţelor proprii (AAP-6).
Operational environment/Mediul operaţional – Factori şi condiţii care trebuie înţeleşi pentru aplicarea
cu succes a puterii de luptă, pentru protecţia forţelor şi îndeplinirea misiunii.
Operational symbology/Simbolistică operaţională – semnele convenţionale utilizate pentru a planifica şi
executa operaţiile militare pentru sprijinul funcţiei de comandă, control, computere şi informaţii.
NECLASIFICAT
390 din 391
NECLASIFICAT
Pending/În curs de determinare a identităţii/afilierii – O ţintă sau contact care urmează a fi identificate.
(STANAG 1241).
Piracy/Piraterie – Pirateria este o infracţiune internaţională constând în acte ilegale de violenţă, reţinere
sau jaf comis în scopuri private de către echipajul sau pasagerii unei nave sau aeronave, în sau deasupra apelor
internaţionale, împotriva unei alte nave, aeronave, persoane sau bunuri aflate la bord. Jaful este actul de a lua cu
forţa, tâlhărie sau prădare.
Present/Prezent – Existent acum sau în curs de desfăşurare.
Signals Intelligence/SIGINT – Informaţii obţinute din surse de comunicaţii (COMINT) şi surse
radioelectronice de non-comunicaţii (ELINT). Termenul este utilizat când nu este necesară diferenţierea acestor
tipuri de informaţii sau când se descrie fuziunea celor două tipuri.
Status/Statut – O determinare sau o declarare a existenţei/prezenţei locului de dispunere (sau locaţiei) a
traiectoriei/obiectivului, respectiv a mediului specific câmpului de luptă sau planificarea/prevederea acestora în
momentul generării simbolurilor sau în momentul asociat/reprezentat împreună cu simbolurile.
Suspect/Suspect – O ţintă sau contact care sunt potenţiale elemente ostile datorită caracteristicilor lor,
comportamentului sau naţionalităţii (STANAG 1241).
Symbol/Simbol – Un obiect care transmite informaţie.
Symbol identification code/Codul de identificare – este un şir de caractere alfanumerice ce se utilizează
pentru a genera, a transmite şi a afişa semnele convenţionale în sisteme şi reţele informatice.
Text/Text – Cuvinte, informaţie alfanumerică şi alte caractere ASCII folosite pentru a defini sau desemna
în continuare semnificaţia unui simbol.
Track/Traiectorie – O serie de puncte de contact legate între ele, dispuse pe planşeta de cartografie.
Traiectoria reală a unui avion sau a unei nave.
Unknown/Necunoscut
1. Un cod care are semnificaţia de informaţie inaccesibilă.
2. O ţintă neidentificată. O aeronava sau navă care nu a fost determinata ca ostilă, amică sau neutră
folosind sistemul de identificare amic-inamic sau alte tehnici, dar care trebuie să fie urmărită de apărarea
aeriană sau sistemele de angajare navală. O identitate aplicată unui traiect evaluat sau un contact care nu a fost
identificat (STANAG 1241). În identificare, destinaţia desemnată unui traiect evaluat, obiect sau entitate care
nu a fost identificată (AAP-6).
NECLASIFICAT
391 din 391

SMG 12 2014 Man Semne Conventionale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SMG 12 2014 Man Semne Conventionale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Nr. SMG-12 NECLASIFICAT

MANUALUL DE SEMNE CONVENŢIONALE DIN ARMATA ROMÂNIEI

Şeful colectivului de elaborare: General-maior Alexandru RUS

Colectiv de elaborare: Colonel Gheorghe BADEA

Pentru comanda şi controlul operaţiilor militare, veridicitatea imaginii operaţionale afişate,

ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL

CAPITOL CONŢINUT Pag.

SECŢIUNEA a 11-a Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi 325

Figura nr. 1.1.1. Dimensiunile simbologiei folosite în operaţiile militare întrunite

b) Dimensiunea. Prin dimensiune se înţelege zona operaţională principală în care se

Tabelul nr. 1.2.1. Identităţi şi dimensiuni standard

Tabelul nr. 1.2.2. Indicarea statutului în raport de dimensiunea spaţiului de luptă

control. Pentru evitarea dezordinii de pe monitor, se recomandă folosirea doar a amplificatorilor

Figura nr. 1.2.2. Câmpuri de amplificatori standard

Figura nr. 1.2.3. Amplificatori suplimentari

8. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru

Figura nr. 1.2.4. Componentele simbolurilor realizate pornind de la o pictogramă

Figura nr. 1.2.5. Amplasare pictogramelor şi a modificatorilor

9. Semne convenţionale specifice măsurilor de control

Figura nr. 1.2.7. Componente ale simbolurilor pentru măsurile de control.

Tab. 1.3.2. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului

3. Amplasarea pictogramelor multiple

4. Dimensiunile relative ale sectoarelor

Fig. 1.3.1. Dimensiunile relative ale sectoarelor

5. Adăugarea de elemente temporare/provizorii la simbolurile standard

7. Culorile semnelor convenţionale

2. Caracteristicile semnelor convenţionale specifice operaţiilor aeriene

2. Compunerea semnelor convenţionale aeriene

Figura nr. 2.1.1. Compunerea unui semnelor convenţionale aerian

Identităţile standard specifice domeniului aerian şi formele chenarelor pentru acestea

Pasul Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul

Pasul Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau

Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se

Figura nr. 2.1.2. Câmpurile cu amplificator ale semnelor convenţionale aeriene

obiectul ţării de origine (STANAG 1059)

Fig.2.2.1. Pictograme din sectorul principal

Aeronavă fără pilot

Ţintă aeriană falsă

Căutare şi salvare prin

Forţe pentru operaţii

0212. - Modificatorii afişează informaţii suplimentare referitoare la pictograme. Modificatorii

Figura nr. 2.3.1. Plasarea modificatorilor din sectorul 1

Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1

Cargo Numai în combinaţie cu

De patrulare Numai în combinaţie cu

De recunoaştere Numai în combinaţie cu

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1

Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1

Figura nr. 2.3.2. Plasarea modificatorilor din sectorul 2.

Tabel 2.3.4. Descrierea modificatorului din sectorul 2.

Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2

Drogue-only Folosit doar cu

Boom and drogue Folosit doar cu

Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2

Figura nr. 2.4.1. Pictograma principală pentru rachetă şi locul modificatorului.

Tabel 2.4.2. Modificatorii din sectorul 2 pentru rachete

Figura nr. 3.1.1. Ierarhia semnelor convenţionale din domeniul terestru

2. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură

Formele chenarului şi identitatea standard pentru unitatea terestră

Alege şi adaugă principala pictogramă pentru