TEORII DESPRE ORGANIZAȚII

MODERNE

Interpretarea din perspectivă evoluționistă a

organizației militare

Întocmit:
Ostate Grațian

Sibiu
2019
 CUPRINS

1. INTRODUCERE.................................................................................................2
2. ISTORIA ORGANIZAȚIILOR...........................................................................4
3. ORGANIZAȚIA MILITARĂ A VIITORULUI.................................................5
4. ACTIVITĂȚI RUTINIERE ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ..........................6
5. PERSPECTIVE ORGANIZAȚIONALE, DIFERENȚE DINTRE
ORGANIZAȚIILE PRIVATE ȘI ORGANIZAȚIILE MILITARE..........................8
6. BIBLIOGRAFIE................................................................................................10

1. INTRODUCERE

2
 Organizațiile sunt formate din grupuri de oameni care îsi organizeazăși
coordonează activitatea în vederea realizării unor finalități relativ clar formulate ca
obiective(întreprinderile economice, partidele politice,şcolile, instituțiile de
cercetare, armata,spitalele). Desprinderea lentăa oamenilor din animalitate
estedeterminate de organizarealegăturilor dintre primele ființe gânditoare, capabile
sărealizeze prin propria lor acțiune,alte obiecte decât cele existente în natură.
Teoria organizaţională nu poate fi abordată ca o simplă teorie singular,
deoarece, cuprinde o gamă variată de abordări pentru analiza organizaţională.De
asemenea, organizaţiile din societăţile moderne, se preocupă de reorganizarea
spaţiului şi timpului.Astăzi, tehnologia informaţiei şi comunicaţiile electronice fac
posibilă transcenderea spaţiului si controlul asupra timpului în moduri necunoscute
chiar în trecutul relativ apropiat.Faptul că informaţii complexe, stocate în
computere, pot fi transmise instantaneu în jurul lumii, modifică unele aspecte ale
vieţii noastre. Procesele de globalizare care sunt atât produsele cât şi forţa motrice
din spatele acestor tehnologii, contribuie de asemenea, la schimbarea formei multor
organizaţii.,,Acesta este îndeosebi adevărat pentru corporaţiile de afaceri, care
trebuie să concureze între ele pe piaţa mondială”1.
Organizațiile militare de astăzi evoluează lent și se transformă pentru a
satisficecerințele unui mediu global complex, în continuă schimbare. Din păcate,
acest proces nu va fi suficient de rapid pentru a ține pasul cu restul lumii,fiind
necesară o transformare mult mai deliberată pentru a se deține un
avantajcompetitiv. Ca atare, este important ca liderii strategici să înțeleagă nu doar
mediuldinamic în care se desfășoară acțiunile, dar să și identifice și să dezvolte o
înțelegere a relațiilorîntre designul organizațional, procesele organizaționale
precum și atributele lidershipului necesare pentru realizarea succesului în acest
domeniu.
Actualul mediu global s-a format relativ rapid pe parcursulultimelor două,
trei decenii și a fost considerată ca fiind o nouă eră - era
informațională.Departamentelede Apărare s-au adaptat lent la aceastmediu nou.
,,Vechile procesele, structuri și culturi organizaționalereprezintă relicve ale erei
industriale care nu sunt potrivitepentru a face față provocărilor din era
informațională”2. Pentru a le face față, Departamentele de Apărare vor fi nevoitesă
creezealte tipuri de culturi care să oferenoi comportamente organizaționale,
acesteafiind caracterizate prin agilitate. Astfel, pentru ca aceste culturi să devină

1
Giddens Anthony, Modernity and Self-Identity.Self and Society in the Late Modern Age.
Cambridge, Editura Polity, 1991, p. 65.
2
Hicks Christopher, Understanding And Designing Military Organizations For a Complex
Dynamic Environment, Carlisle Philadephia, Editura U.S. Army War College, 2008, p.8.

3
realizabile, militarii profesioniști trebuie să înțeleagă noul contextul operațional și
să renunțe la aplicarea vechiului context istoric.
Pe parcursul prezentei lucrări îmi propunsă abordezaspecte ale evoluției
organizației militare de-alungul timpului din perspectiva istoriei organizațiilor,
organizației militare a viitorului, activităților rutiniere din armată și nu în ultimul
rând, diferențele dintre organizațiile private și organizația militară.

2. ISTORIA ORGANIZAȚIILOR

Încă de la începutul timpurilor, umanitatea a încercatsă dezvolte cele mai

potrivite sisteme de organizare pentru a face față provocărilor erei în care trăiau. În
mod inevitabil, sistemele de organizare care s-au dezvoltat au fost reflecții ale
valorilor, tradiților și organizărilor generale ale societățiilor din acea vreme.Acestea
au fost modelate de necesitatea de a face față amenințărilor precum și dorința de a
inova și de a maximiza beneficiile provenite din resursele existente. Dezvoltarea
umană a necesitat în permanență un corolar atât al dezvoltării umane cât și
organizaționale, menite de a maximiza eficacitatea. ,,Această evoluție a ilustrat
progresul civilizațiilor care a cerut în permanență omenirii să aprecieze din ce în ce
mai mult bunăstarea indivizilor din societate, precum și a societăți în
ansamblu”3.Relația simbiotică dintre conducerea strategică și structura
organizatorică necesară obținerii succesului poate fi urmărită până la începutul
civilizației occidentale.
În anul 1776, economistul politic Adam Smith a scris pentru prima oară
despre modul în care ,,specializarea indivizilor poate spori productivitatea umană
din organizații”4.,,Prin specializare, oamenii își pot folosi talentele înăscute sau
secalifica pentru anumite sarcini stimulând astfel producția” 5.Ideea autorului Adam
Smith a fost confirmată de efectele industrializării în masă de la sfârșitul secolului
al XVIII-lea, care a provocat o mare schimbare în modul în care oamenii lucrau și
modul în care era organizată munca.
Sfârșitul secolului al XVIII-lea și al începutul secolului al XIX-lea a fost o
perioadă în care artizanul și lucrătorul agricol a făcut loc apariției unor unități din
fabrici înfloritoare. Acest lucru a dus la migrația populațieidin mediul rural la cel
urban,fapt ce a dus ladezvoltarea metropolelor precum și a orașelorputernic
industrializate. Creșterea societăți de masă a făcut ca relația cu munca săse
modifice, devenind mult mai concentrată și mai precisă.
3
A se vedea în acest sens https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_organizations.Accesat la data
de 27.01.2019, ora 15:25.
4
Ibidem.
5
Giddens Anthony, op.cit., 67.

4
 O altă etapă a fost cea a fordismului, numit după Henry Ford, care ilustra un
model de expansiune economică a progresului tehnologic bazat pe producția în
masă: fabricarea de produse standardizate în cantități uriașe folosind mașini special
destinate și utlizarea muncii necalificate"6. Principalele avantaje ale acestei etape au
fost acelea că au diminuat forța de muncă necesară pentru ca fabrica să funcționeze
în condiții normale, renunțând lamunca manuală, reducând astfel costurile de
producție.
Odată cu trecerea timpului metodele de producție ilustrate deideile fordisme
nu au mai reprezentat principala metodă de producție industrială.Din această cauză,
era post-fordistăa dus la extinderea flexibilității în producție șicreșterea
veniturilorpentru muncitorii calificați. ,,De asemenea, obiectivele organizațiilor
post-fordiseși-au schimbat orientareacătre cererea mondială și nu către
cererilestatului”7.
Cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentatun punct de referință cu
privire la impactul dezvoltării organizațiilor industriale precum și în cadrul
conducerii acestora. Așa cum conflictul a generat progrese tehnologice incredibile
în diferite domenii,printre care amintim radarul și dezvoltarea motorului cu reacție,
aceste progrese vor fi întâlnite și în cadrul stilurilor de conducere, în special în zona
de comunicare.,,Experiența conducerii șidezvoltarea structurilor organizaționalede
după război i-au făcut pe lideri de afacerisă își îndrepte atențiaasupramodelelor
militare ca model pentru dezvoltarea organizational”8.
În concluzie, contextul social-politicse aflăîntr-o continuă dezvoltare, fapt ce
a condus la evoluția organizațiilor. Epoca contemporană sugerează că
societateaactualăeste guvernată, în primul rând, de democrațiile sociale fiind
extrem de interdependentă în ciuda faptului că este cuprinsă de un val de inovații
tehnologice și de progrese care o vor duce în ape necunoscute.

3. ORGANIZAȚIA MILITARĂ A VIITORULUI

  Managementul estevăzut ca fiind o nouă tehnologie care transformă

organizația prezentului șipe cea a viitorului. Managerii trebuie să fie în măsură să
sesizeze aceste transformări și să le facă posibile și în organizațiile în care își
6
Hicks Christopher, Understanding And Designing Military Organizations For a Complex
Dynamic Environment, Carlisle Philadephia, Editura U.S. Army War College, 2008, p.8.
7
Cohen Eliot, Military Misfortunes: The Anatomy of Failure in War, New York, Editura Vintage
Books, 1991, p.56.
8
Schein Edgar, Culture: the missing concept in organization studies, California, Editura Sage
Publications, 1996, p. 47.

5
desfășoară activitatea. Aceștia trebuie să managerieze oportunitățile prezentului
pentru a constitui un viitor pe măsura asteptărilor societății. In caz contrar, este
probabil să ne aflăm ,,în afara celor cu preocupări serioase și constante pentru
upgradarea teoriei și practicilor managementului exculzându-le pe cele care își
ating obiectivele”9.
Specialiştii în management, de notorietate mondială, consideră, în
unanimitate, schimbarea, ca fiind caracteristica esenţială, dominantă, a
secolului XXI, care accentueazăreînoirea, dar şi incertitudinea şi riscul.
În primul rând, vreau săprecizez faptul că organizația militară își va schimba
atât structura cât și caracteristicile, în funcție de contextul mediului intern sau
extern precum și din pofida amenințărilor specifice ereice va urma.
Prima schimbare a armatei pe care aș dori să o amintesc, este faptul că acesta
va interacționa mai mult cu mediul civil.
O altă schimbare ar fi reprezentată de standardizarea procedurilor și a
echipamentelor, astfel încât acestea să fie interoperabile cu cele ale țărilor aliate ale
României. Acest proces este unul început de mult timp, însă consider că va fi de
lungă durată,noi fiind doar la începutul acestuia.
Ultima caracteristică a organizației militare a viitorului pe care vreau să o
amintesc o reprezintă profesionalizarea cadrelor militare. Chiar dacă aces proces a
început odată cu scoaterea stagiului militar obligatoriu, sunt de părerecă este
oarecum anevoios, întrucât accent a fost pus mai mult pe reducerea numărului de
militariîn locul specializării acestora, nivelul învățământului militar scăzând într-o
oarecare măsură, nefiindu-i alocate suficiente resurse materiale și nici timp.

4. ACTIVITĂȚI RUTINIERE ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ

Rutina este caracterizată ca fiind o ,,operație efectuată în mod constant,

mecanic, mereu în același fel”10. Autorii psihologiei evoluționisteau asociat
rutinelorurmătoarele caracteristici:
- rutinele sunt un ghid al inovației;
- au rol în acomodarea adaptivă;
- întăresc interacțiunile dintre membrii unei organizații;

9
A se vedea în acest sens http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2001/rev2m.html.Accesat la data
de 27.01.2019, ora 18:10.
10
A se vedea în acest sens https://dexonline.ro/definitie/rutina.Accesat la data de 27.01.2019, ora
19:31.

6
 - apreciere pozitivă a celor ce duc la succesul în organizații și negativ a
celor de duc la eșec;
- rutinele pot fi ușor modificate, în vederea perfecționării sau formarea
altora noi.11
Organizația militară este caracterizată de multe activități standardizate.
Dintre acestea, multe sunt văzute ca și niște activități rutiniere. Din totalitatea lor,
voi enumera și descrie trei astfel de rutine.
Prima astfel de activitate o reprezintă înviorarea care este una dintre
activitățile cu care un militar îți începe ziua. Implementată pentru dezvoltarea unui
corp armonios și a rezistenței fizice, aceasta este întălnită de majoritatea militarilor
care își încep cariera militară, cu preponderență în instituțiile de învățământ militar.
De-alungul anilor, structura și intensitatea programului de înviorare a suferit
modificări de la o unitate la alta, în funcție de specificul și misiunile acesteia.
Cea de-a doua activitate rutinieră este raportul și inspecția de dimineață.
Acesta are ca scop, în primul rând, efectuarea prezenței și verificarea stării
militarilor, fiind oactivitate care are loc în fiecare unitate. Pe de altă parte în
unitățile operaționalizate, acesta este mult mai complexă. Mai exact, diferențele
constau în faptul că pe lăngă activitațile precizate anterior, mai sunt verificate
materialele, echipamentul și armamentul fiecărui militar, urmate de
verificareamuniției, amașinilor de luptă și a stațiilor necesare pentru desfășurarea
instrucției conform documentelor de conducere.
Cea de-a treia activitate de rutină din Armata Română este apelul de seară
care are o istorie veche și a fost implementat cu mult timp în urmă. Acestă
activitateaîși are originea încă de pe vremea conflictelor de mare amploare, având
ca scop verificarea prezenței personalului, întrucât mulți militari erau uciși pe
câmpurile de luptă. Apelul de seară a devenit un ritual, fiindastfel întâlnit în toate
unitățiile militare. Caracteristica întâlnită la nivelul acestui ritual este faptul că este
întâlnit cu preponderență în instutuțiile militare de învățământ.
În concluzie, în cadrul organizațiilor au luat ființă ritualuri care au devenit
parte a culturii organizaționale, cu rol de integrare, reînoire și de reducere a
conflictelor. De asemenea, unele activități din cadrul acestora, au dezvoltat un
caracter rutinier, fiind utile pentru formarea, perfecționarea, integrarea cu succes a
membrilor, fiind concepute ca un ghid al inovației.

5. PERSPECTIVE ORGANIZAȚIONALE, DIFERENȚE DINTRE

ORGANIZAȚIILE PRIVATE ȘI ORGANIZAȚIILE MILITARE

11
Chirică Sofia, Inteligenţa organizaţiilor. Rutinele şi managementul gândirii colective,Cluj-
Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 21.

7
 În timp ce domeniul de studii alorganizaților este preocupat în mare parte de
aspecte legate deorganizațiile de afaceri, există un mare potențial în cadrul
interacțiunii dintredomeniile de studii organizaționale și organizațiile militare.
Conflictul asimetric, schimbăriletehnologiceprecum și provocările legate de
designul organizațional reprezintă o provocare pentruforțele militareafectând
dramatic procesul de luarea deciziilorcât și comportamente militare.Astfel, cele
două domenii, studiile organizaționale și organizațiile militaresunt, prin natura lor
interdisciplinare și au rădăcini care se suprapun.
Cercetătorii organizaționali contemporani consideră organizațiile militare
surse valoroase de cunoaștere a studiilor organizaționale capabile să ajute la
explorarea de noi subiecte. În primul rând, remarcăm că divergența dintre
organizațiile private șicele militare au condus la absența studiilor comparative
dintre cele două, cât și absența analizei evoluției organizațiilor militare.,,În al doilea
rând, progresele înregistrate în domeniul economic au influențat cercetarea temelor
militare cu scopul de a încuraja studierea amenințărilor cu caracter militar” 12. În al
treilea rând, oamenii de știință organizaționali au găsit inspirație în problemele
specifice domeniului militar, precum și în istoriepe măsură ce domeniul lor de
activitate se dezvolta.,,În cele din urmă, cercetătorii organizaționali au oferit
perspective relevante pentru înțelegerea procesului de luare a deciziei din
organizația militară”13.
În timp ce afacerile și războiul sunt adesea gândite ca două activități
distincte,cercetătoriisusțin idea că afacerea este asemănătoare cu războiul și că
războiul este asemănător cu afacerile.Concurența, fie ea pentru cote de piață, fie
pentru teren, este esențială pentru activitățile ambelortipuri de organizații. Cu toate
acestea, limitele concurenței diferă semnificativ atunci când vorbim de război,
deoarece întreprinderile private nu pot folosi forța letală pentru a obține controlul
total asupraclienților, ideilor sau resurselor. De asemenea, organizațiile private
diferă prin faptul că în cadrul acestora există o măsura a eficienței și anume
profitul, care nu are o analogie directă în organizațiile militare.
Întreprinderile și organizațiile militare pot crea și externalități, care variază
în funcție de tipul de organizații.În timp ce întreprinderile private pot crea
externalități negative prin poluare, lipsă de respectare a regulilor de producere și de
siguranță, precum și practicile corupte, amploarea și magnitudineaacestora este
micșorată de cele create de conflictul militar. Conflictul, prindistrugerea
infrastructurii publice și private, poate crea stimulente pentru conflictele viitoare
12
Cohen Eliot, Military Misfortunes: The Anatomy of Failure in War, New York, Editura Vintage
Books, 1991, p.56.
13
Schein Edgar, Culture: the missing concept in organization studies, California, Editura Sage
Publications, 1996, p. 47.

8
astfel, asa numitele ,,daunele colaterale" ale conflictelor au ca rezultat decesul a
multor persoane necombatante, care este deseoricu mult mai mare decât cel al
forțelor combatante.
În timp ce întreprinderile și organizațiile militare pot să difere în ceea ce
privește capacitatea lor de amăsura succesulprecum și amploarea impactului asupra
societății, aceste organizații împărtășescsimilitudini demne de studiu. Ultimul
deceniu a văzuto varietate de noi forme organizaționale în afaceri cât și în
conflictele militare. Din această cauză au apărut parteneriatele, alianțele, firmeleîn
rețea precum și alte tipuri de structuri organizaționale capabile să facă față
dinamicii economiei globale. În cadrul noilor tipuri de conflictea apărut cererea de
interoperabilitate,de restructurare a organizațiilor militare pentru a promova
modularitatea, și nu în ultimul rând, având ca efect, apariția șidezvoltarea
conflictului asimetric.
Forțele centralizării și descentralizării au inclus organizațiile militareîn sfera
stresului globalizării.În concordanță cu acestea,,teoreticieniiorganizaționali au
susținut evoluțiaavantajelor teoretice ale structurilor organizaționale care nu
beneficiau de o ierarhie clară șierau relativ descompuse” 14. Cu toate acestea,
inamicii care nu au un lider stabilit se află în centrul confruntărilor militare
actuale.De asemenea,organizațiile private nu mai pot fi definite ca avândobiective
limitateci suntgândite ca fiind sisteme dinamice, complexe și adaptabile cerințelor
mediului. Atât în contextul militar, cât și în cel al afacerilor, ideea de bază
aorganizațiilor este conform căreia sistemelecomplexe și dinamice reprezintă o
componentă esențială.
Eforturile forțelor ostile puternicdescentralizate sunt puțin probabilesă
distrugăsocietatea democratică, dar în schimb, pot avea un impact negativ asupra
ei. ,,Ei nu pot câștiga,dar nici nu pot fi ușor de învinși” 15. În timp ce o analiza
comparativă poate oferi cursuri de acțiune de interes comun, modul de acțiune al
forțelor armatear trebui să fie, de mare interes pentru domeniul studiilor
organizaționale.
În concluzie, subiectele importante pentru cercetăriile viitoare includ analiza
comparativă a modului în care organizațiile militare și organizațiile private se
adaptează pentru a influența mediul dinamic.Provocarea generalăeste de a se
asigura că organizațiile sunt capabile să realizezeacțiuni coordonate. Acest lucru
necesită un design organizațional care să înglobeze structura sarcinilor,structurile
de informare și structuri de cunoaștere.

Simon Herbert, The Sciences of the Artificial, Massachusetts, Editura MIT Press, 1996, p. 85.
14

West Bing, The Wrong War: Grit, Strategy, and the Way Out of Afghanistan, New York,
15

Editura Random House, 2011, p.36.

9
 De asemenea, studiile comparative dintre organizațiile militare și
organizațiile privatereprezintă o oportunitate imensă pentru dezvoltarea literaturii
de specialitate, chiar dacă scopurile și modalitățile de funcționare diferă
semnificativîn cadrul celor două organizații.

6. BIBLIOGRAFIE

1. Chirică Sofia, Inteligenţa organizaţiilor. Rutinele şi managementul gândirii

colective, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003;
2. Cohen Eliot, Military Misfortunes: The Anatomy of Failure in War, New York,
Editura Vintage Books, 1991;
3. Giddens Anthony, Modernity and Self-Identity. Self and Society in the Late
Modern Age, Cambridge, Editura Polity, 1991;
4. Herbert Simon, The Sciences of the Artificial, Massachusetts, Editura MIT
Press, 1996;
5. Hicks Christopher, Understanding And Designing Military Organizations For a
Complex Dynamic Environment, Carlisle Philadephia, Editura U.S. Army War
College, 2008;
6. Schein Edgar, Culture: the missing concept in organization studies, California,
Editura Sage Publications, 1996;
7. West Bing, The Wrong War: Grit, Strategy, and the Way Out of Afghanistan,
New York, Editura Random House, 2011;
8. https://dexonline.ro/definitie/rutina
9. http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2001/rev2m.html
10.http://www.juridice.ro/wpcontent/uploads/2014/07/rezumat_teza_stanimir_emil.
pdf
11.https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_organizations

10