ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

,,NICOLAE BĂLCESCU”

COMPETENȚELE LIDERULUI MILITAR

ASCULTAREA ACTIVĂ ÎN ACTIVITATEA

LIDERULUI MILITAR

Întocmit :
Ostate Marian-Grațian

SIBIU
2019

1
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

CUPRINS

I. INTRODUCERE.................................................................................................2
II. TEHNICI DE ASCULTARE ACTIVĂ..............................................................4
III. ARTA ASCULTĂRII ÎN RÂNDUL LIDERILOR MILITARI......................7
Ascultarea activă pentru câștigarea perspectivei asupra misiunilor sau asupra
sarcinilor atribuite..................................................................................................7
Ascultarea activă a membrilor grupului pentru ridicarea nivelului de încredere în
echipă.....................................................................................................................8
Sfaturi pentru îmbunătățirea abilităților de ascultare în activitatea liderilor militar
................................................................................................................................8
IV. CONCLUZII....................................................................................................9

I. INTRODUCERE

Comunicarea este una dintre cele mai importante abilități în viață.Această

abilitate nu ține doar de vorbire și de scriere,adesea uităm că una dintre cele mai
importante părți o reprezintă ascultarea.Ascultarea este o activitate dificilă și
necesită foarte multă concentrare, astfel că nu ascultăm problemele celor din jur în
mod eficient din cauza obiceiurilor noastre defectuoase de
ascultare.Ascultareareprezintă ceva mai mult decât procesul fizic al auzului, fiind o
chestiune de atitudine și, de asemenea, un proces intelectual și emoțional .
Potrivit lui Hunsaker și Alessandra1, atunci când oamenii ascultă anumite
subiecte, pot fi plasați într-una din cele patru categorii principale și anume, non-
ascultătorii, ascultătorii marginali, ascultătorii evaluativi și ascultătorii

1
Hunsaker PL, Alessandra T, The new art of managing people, updated and revised: Person-to-
person skills, guidelines, and techniques every manager needs to guide, New York, Editura
Simon and Schuster Inc, 2008, p.36.

2
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

activi.Fiecare categorie necesită un anumitgrad de concentrare și sensibilitate față

de ascultător, iar încrederea și comunicarea eficientă cresc pe măsură ce avansăm
dintr-o categorie în alta.Ascultarea activă este nivelul cel mai înalt și cel mai
eficient al ascultării și reprezintă o abilitate specială de comunicare.Este, de
asemenea, o strategie excelentă pentru o comunicare eficientă,carese bazează pe o
atenție completă la ceea ce spune o persoană, ascultându-o cu atenție, prezentând
interes, fără să o întrerupă.
Ascultarea activă necesită ascultarea conținutului, a intențiilor și a
sentimentelor vorbitorului, astfel încât ascultătorul activ prezintă interesul său
verbal prin întrebări și prin indicii non-verbali, factori care semnifică faptul că
cealaltă persoană are ceva important de spus.De asemenea, ascultarea activă nu
apare, în general, în comunicațiile în grabă dintre două persoane.Această abilitate
include elemente verbale și non-verbale iar pentru a deveni un bun ascultător activ,
liderii militari ar trebui să ia în considerare diferiți factori, printre care amintim
mișcarea corporală adecvată și postura care denotă implicarea, expresiile feței,
contactul vizual, interesul în cuvintele vorbitorului, încurajarea verbală minimă,
tăcere, reflectarea sentimentelor și a conținutuluiinvers, precum și rezumarea
vorbelor și a scopurilor vorbitorului.
Revizuirea diferitelor texte și referințe a arătat că se pot lua în considerare
trei factori principali pentru ascultarea activă după cum urmează, atitudinea față de
ascultare, abilitățile de ascultare precum și oportunitatea de a conversa.Potrivit
acestor factori, se pot lua în considerare cinci caracteristici principaleale ascultării
active printre care amintim evitarea întreruperii vorbitorului, menținerea
interesului, amânarea evaluării, diseminarea informațiilor și nu în ultimul rând,
manifestarea interesului.Rolul competenței de comunicare, în special cel al
ascultării, este foarte important pentru liderii militari, deoarece ascultarea este un
factor esențial care crește eficacitatea lor, iar liderii creativi sunt și foarte buni
ascultători.Din această cauză, din ce în ce mai multe organizații, incluzând
organizația militară, încearcă să îmbunătățească această abilitate în rândulliderilor
lor.Managerii trebuiesă înțeleagă că atât personalul cât și clienții lor sunt
importanți.În schimb, liderii ascultă părerile și ideile subordonaților și au
capacitatea de a leoferi cele mai bune sfaturi.Un aspect cert îl reprezintă faptul că
liderii alocă timp pentru a asculta în mod activ, oferind încredere muncii lor și
acest lucru fiind diferit de comunicarea unică caracterizată prin emiterea de
comenzi către oameni.
În management, ascultarea activă reprezintă un factor important al terapiei
centrate pe oameni, fiind dezvoltată de CR Rodgers2care dezvoltat această
Rogers Carl,Client-centered therapy: Its current practice, London, Editura Implications and
2

Theory, 1951, p. 45.

3
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

abilitatecu scopul de a îmbunătăți relația dintre superiori și persoanele din cadrul

organizației.De asemenea, ascultarea activă poate îmbunătăți relațiile
interpersonale, crește nivelul de încredere și respectul, poate reduce tensiunea din
organizație și poate dezvoltaun mediu mai bun pentru rezolvarea problemelor
comune și a schimbului de informații din organizație.

II. TEHNICI DE ASCULTARE ACTIVĂ

În timp ce auzul este actul involuntar de a percepe sunete, ascultarea

presupune un anumit efort. Pentru aceasta, persoana trebuie mai întâi să se
concentreze, pentru ca apoi creierul să proceseze informația pentru a-i adauga
înțelesul contextual. În timpul ascultării active, creierul uman se concentrează pe
informația pe care a primit-o și o procesează în consecință, un exemplu ilustrativ ar
fi atunci când persoana a participat la o întâlnire, dar nu își mai amintește nimic
despre ceea ce s-a discutat.
Ascultarea activă este o tehnică de comunicare dezvoltată de psihologul
american Carl Rogers3. Ea constă în a transmite interlocutorului un sentiment de
securitate și încredere pentru ca acesta să se poata deschide mai mult în fața
ascultătorilor. Interlocutorul trebuie să se simtă ascultat și înțeles, fără a fi judecat,
pentru aceasta fiind nevoie să renunțăm la prejudecăți, sa fim disponibili și de
asemenea să avem empatie și bunăvoință.
O statistică apărută recent pe internet demonstrează că 82% din persoane
preferă să discute cu buni ascultători, şi nu cu buni vorbitori. Ascultarea îi face pe
cei cu care lucrăm să se simtă apreciaţi și respectaţi. La modul general, nu se poate
vorbi despre leadership fără să existe o ascultare reală, deoarece
prin ascultareaactivă, conversațiile obișnuite ajung la un nivel profund, la fel
şi relațiile generate de acestea.
De asemenea, cercetările arată că, în medie, auzim de patru ori mai repede
decât putem vorbi, această proprietate a creierului fiind totodată şi o barieră atunci
când vine vorba despre ascultare. Diferenţa dintre a auzi şi a asculta este dată de
capacitatea noastră de concentrare a atenţiei, deoarece ascultarea presupune o
relaţie între vorbitor şi ascultător, nefiind o prezenţă pasivă.
Cei mai buni lideri sunt și foarte buni ascultători, ei reuşesc să tacă pentru a
crea spaţiul necesar unui dialog productiv. În continuarea demersului meu stiințific
voi prezenta câteva aspecte importante despre modul în care calitatea ascultării

3
Rogers Carl, op. cit., p.47.

4
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

influenţează calitatea relaţiilor cu cei din jur şi, mai ales, performanţa profesională

a liderilor militari.
Discuţiile importante necesită o pregătire corespunzătoare din punctul de
vedere al ascultării. Dacă liderul militar întelege modul în caresăîși asculte anumite
probleme ce țin de persona sa, devine conştient de propriile gânduri în diferite
situaţii. Prezenţa anumitor cuvinte sau propoziţii în gândurile liderului îi vor putea
indica modul în care va reacționa la o situație dată şi îi va permite să înţeleagă
dacă aceasta este reacţia cea mai potrivită pentru a stimula dialogul. În acele
momente, se generează o stare de calm şi se deschide în mintea acultătorului un
spaţiu dedicat ascultării, unde celelalte gânduri şi griji nu pot pătrunde.
De asemenea, atunci când propriile gânduri ne distrag atenţia, trebuie să le
lăsăm să treacă şi să ne concentrăm atenţia asupra vorbitorului, la fel ca într-o
şedinţă de meditaţie. Lipsa de pregătire se observă uşor deoarece ne place să
credem că suntem multitasking şi pretindem că ascultăm în timp ce scriem un sms
sau e-mail, când, de fapt, suntem în grabă, iar mimica feţei şi gesturile arată
că gândurile se îndreaptă spre alte subiecte. Este de preferat ca ,,liderulmilitar șă
amâne conversaţiile importante atunci când acesta observă că nu este pregătit
pentru ele, decât să participle la o discuţie la care nu fie concentrat şi de asemenea,
în care să nu fie prezent decât fizic”4.
Indiferent de nivelul ierarhic al interlocutorilor, o persoană deschisă la
dialog se va poziţiona întotdeauna pe acelaşi  nivel cu interlocutorul său. Vorbim
atât despre poziţionarea fizică, cât şi despre cea psihologică.Poziţionarea cu
superioritate se recunoaşte foarte uşor, prin faptul că interlocutorul vorbeşte mai
mult decât ascultă şi îşi întrerupe partenerul de conversaţie, blocând circulaţia
ideilor.
Lipsa de obiectivitate – marcată prin generalizări la nivelul persoanei
interlocutorului – contribuie şi ea la o poziţionare neproductivă. Poziţionarea pe
acelaşi nivel este dovedită şi prin interesul pentru înţelegerea ideilor exprimate –
nu doar pentru înregistrarea cuvintelor subordonatului şi focusarea pe
comportamentele specifice şi pe soluţii.
Gesturile şi expresia feţei completează mesajul verbal, deoarece alături de
cuvintele şi înţelesul lor în context, tonul vocii, volumul şi ritmul în care se
administrează conversaţia fac diferenţa. Păstrarea liniştii la momentul potrivit
contribuie la crearea spaţiului în care interlocutorul se simte ascultat şi încurajat să
vorbească, aceste lucruri îl vor face pe lider să se acompanieze mai ușor cu
vorbitorul.
4
A se vedea în acest senshttp://www.armyacademy.ro/reviste/3_2001/rev2m.html.Accesat la data
de 27.05.2019, ora 18:10.

5
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

Corpul orientat către interlocutor prin îndepărtarea barierelor fizice

materializate prin birouri, calculatorare, diverse materiale, etc. alături de
controlul gesturilor şi un contact vizual permanent neagresiv, transmit un mesaj de
interes şi disponibilitate. ,,Dezvoltarea abilităţii de a descifra limbajul corpului
interlocutorului îl ajută pe liderul militarla o mai bună şi o mai rapidă înţelegere a
mesajului”5. În momentul în care ascultătorul nu răspunde limbajului nonverbal al
vorbitorului, mesajul pe care acesta îl transmite esteunul de ignorare a emoţiilor ce
însoţesc conţinutul mesajului.
Punctuaţia verbală şi întrebările sunt cei mai buni indicatori ai prezenţei şi
ai interesului.Onomatopeele şi interjecţiile de genul „aha”, „oh”, „mmm”, alături
de parafrazare şi repetiţia unor cuvinte-cheie pentru subiectul dezbătut,
validează interlocutorului cele spuse. Întrebările scurte şi la obiect reprezintăun
excelent catalizator al dialogului, astfel încât fiecare întrebare poartă un cadru de
referinţă specific, dat atât de conţinutul său, cât şi de momentul adresării.
Întrebările în legătură cu lucruri nerelevante din mesajul interlocutorului denotă
lipsă de atenţie sau neînţelegere.
Atunci când un subordonat se prezintă în fața superiorului cu o anumită
problemă, liderul militar nu trebuie să se grăbească să continuie sau să
finalizeze propoziţiile interlocutorului. Cuvintele sunt doar o parte a mesajului
astfel încâtascultătorul va fi nevoit să înţeleagă întregul mesaj, inclusiv emoţiile şi
felul în care cel pe care îl ascultă se raportează la situaţie. Fiecare vorbitor are
propriul său ritm şi, mai ales, un fel unic de exprimare a gândurilor. Felul în care
oamenii spun lucrurile completează ceea ce aceştia vor să transmită, și anume
adevăratul mesaj. Ţinând cont de faptul că nu toate persoanele sunt la fel de abile
în a-și exprima gândurile, se recomandă ca atenția să fie concentrată nu doar
asupra a ceea ce spune interlocutorul, ci şi asupra felului în care acesta prezintă
situaţia, înțelegând astfel şi lucrurile care nu sunt verbalizate.
În concluzie, nu este un exerciţiu uşor, însă rezultatele sunt spectaculoase şi
îi ajută pe liderii mlitari să facă primii paşi în a deveni mai apreciați de
subordonații săi. Tăcerea la momentul potrivit are foarte multe virtuţi. În primul
rând, administrată corect, ea construieşte spaţiul potrivit pentru dialog. Însoţită de
un limbaj al corpului potrivit, îl face pe celălalt să se simtă apreciat. Tăcând la
momentul potrivit, ascultătorul poate să sublinieze lucrurile importante şi să dea
greutate momentului. Tăcerea responsabilizează, de cele mai multe ori, mai mult
decât cuvintele.

Kubota Sally,A study of the effects of active listening on listening attitudes of middle managers, Tokio,
5

EdituraJ Occup Health,2004, p.46.

6
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

III. ARTA ASCULTĂRII ÎN RÂNDUL LIDERILOR

MILITARI

Istoria a demostrat că ofițerii de succes sunt și buni ascultători,

deoareceaceștia au folosit abilități de ascultare eficiente pentru a obține o anumită
perspectivă din partea subordonaților lor fapt care a condus laconstrucțiaunei baze
de încredere.Liderii militari care realizează acest lucru sunt mai eficienți în a-și
conduce oamenii decât cei care omit acest aspect important.Acest capitol va
permite o mai bună înțelegere prin abordarea a trei subiecte și anume ascultarea
activă pentru câștigarea perspectivei asupra misiunilor sau asuprasarcinilor
atribuite,ascultareaactivă a membrilor grupului pentru ridicarea nivelului de
încredere în echipă și nu în ultimul rând,câteva sfaturi pentru îmbunătățirea
abilităților de ascultare în activitatea liderilor militari.

Ascultarea activă pentru câștigarea perspectivei asupra misiunilor

sau asupra sarcinilor atribuite

Un ofițer care demonstrează prin acțiunile sale voința de a asculta

problemele subordonaților va avea o echipă mai compactăcu o dorință mai mare de
realizare a sarcinilor. Chiar daca liderul ascultăideile subordonaților nu înseamnă
că trebuie să urmeze sfaturile acestoradeoarece activitatea unei ofițer este să ia
decizia finală.Cu toate acestea, cei care păstrează o minte deschisă și solicită
consiliere vor reuși să planifice și să execute sarcinile repartizateîntr-un timp mai
scurt.
Ascultătorii eficienți sunt ,,umili și dau dovada de dorința de a învăța” 6 chiar
dacăgradul pe care un ofițer îl deține cere ca ordinele acestuia să fie executate, nu
înseamnă neapărat că idea lui este și cea mai bună.Înainte de a lua orice decizie
finală cu privire la un curs de acțiune, este de recomandat ca liderul militar șă
solicite feedback din partea subordonaților și să ia în considerare
sfaturileprimite.Ofițerii nu ar trebui să fie atașați emoțional de aceste păreri,

6
A se vedea în acest sens http://fieldgradeleader.themilitaryleader.com/listening/.Accesat la data
de 26.05.2019, ora 18:10.

7
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

dardacă un subordonat vine cu o idee mai bună, acestă părere ar trebui îmbrățișată
cu entuziasm.
Ascultarea înseamnă și a ieși din birou și a petrece timp cu echipa,
deoarececorpul ofițerilor de astăzi se simt adesea legat de calculatoare și de
birocație.Pentru a combate acest lucru, ,,unlider militar ar trebui să aibă un timp
dedicat pentru relaționarea cu subordonații”7.De asemnea, acei ofițeri pe care
nimeni nu îi vede toată ziua deoarece stau doar în birourile lor, nu vor putea crește
niciodată coeziunea grupului.

Ascultarea activă a membrilor grupului pentru ridicarea nivelului

de încredere în echipă

Atât ofițerii cât și subordonații acestuia care vor fi abordați într-un mod
profesionist se vor dovedi a fi mai ușor abordabiliși din punct de vedere personal.
Nerealizând acest lucru,liderii militari nu vor puteasă îi conducă pe cei care nu au
încredere în aceștia,iar una dintre cele mai bune căi de a construi acea încredere se
realizează prin ascultarea activă precum și prin îngrijirea echipei.
Orice lider militar ar trebui să țină cont de faptul căascultarea greutăților
subordonațilorreprezintă una dintre cele mai importante dorințe ale acestora
deoarece și soldații sunt ființe umane sub uniformele lor.Este demn de menționat
faptul că subordonații își vor spune problemele numai liderilor care au demonstrat
prin acțiunile lor că le pasă și sunt dispuși să le asculte.Relația superior-subordonat
reprezintă o relație foarte stransă, iar dacă cei din urmă consideră că părerea lor
este solicitată, ascultată și apreciată, ei ,,vor muta munțiiȚpentru mentorul lor.De
asemenea, dacă aceștia simt ca liderul nu este interestat de opinia lor, parteneriatul
se va destrăma rapid.

Sfaturi pentru îmbunătățirea abilităților de ascultareîn activitatea

liderilor militar

Pentru a deveni un ascultător eficient este nevoie de multă practică,

majoritatea liderilor neexperimentați stăpânesc arta "ascultării și a înțelegerii", spre
deosebire de "oferirea răspunsurilor". Este necesar un efort concentat pentru a
îmbunătăți această abilitate, iar pentru început, ,,liderilor militari li se recomandă

Robertson Keith,Active listening: more than just paying attention, Texas, EdituraAust Fam
7

Physician,2005, p.34.

8
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

să se concentreze asupra a ceea ce discută cineva înainte de a formula un

răspuns”8.Cu alte cuvinte, liderilor nu trebuie să le fie teamăde momentele de
tăcere până la rostirea răspunsului.
De asemenea, este important să se folosească abilități active de ascultare,
exemplificateprininteracțiunea cu persoana care vorbeștepentru a înțelege ceea ce
au de spus.Un exemplu reprezentativ este atunci când un subordonat se prezintă în
fața superiorului cu o problemă, după ce acesta a ascultat-o în totalitate, de
recomandat ar fi ca superiorul să realizeze un rezumat al problemei.Acest lucru îi
oferă posibilitatea de a clarifica sau de a confirma că a înteles problema asa cum a
fost ea prezentată, iar odată ces-a ajuns la un punct de înțelegere reciprocă, se vor
putea găsi soluții la acea problemă împreună.
Concluzionând, nu toată lumea se naște a fi un bun ascultător, astfel cănici
un lider militar nu ar trebui să se aștepte să cunoască,fără a depune un minim de
efort, tehnicile și caracteristicile prezentate anterior.Din această cauză, majoritatea
liderilor s-au formatși nu s-au născut cu calități de lider, astfel încât, pe măsură ce
aceștia se vor strădui și își îmbunătățească abilitățile în ascultarea activă, echipa îl
va urmaindiferent de cât de dificilearfi sarcinile primite.

IV. CONCLUZII

Supervizorii care dispun de aptitudini și abilități mai bune de ascultare, nu

fac altceva decât să sporească comunicarea cu subordonații. Astfel, acest lucrui-ar
putea face pe subordonați să se simtă sprijiniți atunci când au o anumită problemă,
și îi vor face să se simtă mai bine în ceea ce privește munca lor, având o altă
atitudine și încredere față desuperiorii lor.Prin urmare, este evident că, dacă
lideriidoresc să obțină succes, ei vor trebui să îi asculte pe toți subordonații și să
obțină feedbackdin partea acestora.
Ascultarea activă nu apare în același mod la toate persoanele și, ca și
celelalte abilități de comunicare, ea trebuie învățată și dezvoltată. Astfel, există o
necesitate pentru dezvoltarea unor strategii care să creeze o mai mare
conștientizare în rândul liderilor militari în ceea ce privește calificarea și
perfecționarea ascultării active. Mai mult decât atât, învățarea suplimentară ar
trebui să se concentreze și pe dezvoltarea abilităților interpersonale și de

8
A se vedea în acest sens https://www.forbes.com/sites/womensmedia/2012/11/09/10-steps-to-
effective-listening/#453ec2c73891.Accesat la data de 23.05.2019, ora 14:10.

9
 ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
,,NICOLAE BĂLCESCU”

comunicare atât în rândul comandanților militari cât și în cadrul subordonaților

acestora în scopul creșterii coeziunii la nivelul grupului.

10