Meningita

ARGUMENT
DEFINITIE: Meningita este afectiune infecto –contagioasa caracterizata prin

inflamatia meningelui provocata de diversi agenti infectiosi.
CAUZE: este in primul rand infectia meningelui si contaminarea lui cu germeni
patogeni.
Raspandirea sau poarta de intrare a acesrtorgermeni patogeni este influitata de
anumiti virusi cum ar fi: Enterovirusi [Coxackie si Echo] pe cale digestiva ,Mixovirusi pe
cale aeriana, Arbovirus prin intepaturi de andropode care au cea mai larga raspandire pe
plan mondial.Lipsa unor cunostinte despre boala si sanatate a fiecarui individ duce la
inmultirea si raspandirea bolilor contaginoase.
Rolul asistentei medicale in sectia de boli infecto-contagioase este :
- de a asigura un mediu de siguranta si incredere pentru bonlavi.
- de a asigura repaos la pat, fizic si psihic pe toata perioada de internare.
- efectuarea unor anchete epidemiologice in focar, efectuarea vaccinurilor,inregistrarea
functiilor vitale, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic.
- asigura un regim igieno-dietetic.
- pregateste bonlavul si materialele necesare unor investigatii ca de exemmplu: punctia
lombara pentru examenul L.C.R.
- aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice si biologice in vederea
depistarii germenilor patogeni.
Lucrarea este structurata pe mai multe capitole care cuprind :
Partea teoretica cu notiuni de anatomie si fiziopatologie, epdemiologie, morfopatologie,
etiologie, complicatii,diagnostic clinic si paraclinic, investigatii, tratamentul, rolul A.M.
general si specific sectiei.
Ma opresc in special asupra subcapitolului :Anatomia si fiziologia meningelui,
unde intalnim mai multe clasificari de meningita.
Meningita acuta poate fi clasificata dupa diferite criterii si anume :
Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, dupa mecanismul de producere.
a)dupa etiologie meningitele acute infectioase pot fi cauzate de bacterii,viru-si,fungi si
protozoare.
b) in meningita acuta infectioasa, aspectul L.C.R.-ului(obtinut prin rahicente-za) poate
fi: clar, purulent, hemoragic.
Meningitele acute infectioase constitue o urgenta a patologiei infectioase
datorita persistentei pe plan mondial a unei morbiditati crescute.
In timpul efectuarii stagiului in Sectia de Contagioase, sector de care m-am
atasat si m-a impresionat cel mai mult prin numarul mare de urgente cu bonlavi ce se
prezentau cu diferite boli infectioase.
1
Cu rol automat si delegat am acordat ingrijiri in aceasta sectie unde am invatat
si practicat multe lucruri noi, cum ar fi: participarea la luarea unor probe de laborator,
punctia lombara pentru L.C.R., recoltare de sange pentru analize, ingrijiri acordate pe
pacienti, am urmarit indeaproape evolutia unor boli si oprirea lor din evolutie.
Partea practica cuprinde cele trei cazuri care fac studiul acestei lucrari.
Cazurile sunt studiate diferit, in functie de varsta si sex.
Cazul nr.1,este o eleva de 17 ani, cu diagnostic de Meningita seroasa acuta de
etiologie virala.
Cazul nr.2, este un elev in varsta de 12 ani, cu diagnostic de Meningita
limfocitara (seroasa) urliana. Oreion cu stare generala alterata.
Cazul nr.3, este o femeie in varsta de 34 de ani, cu diagnostic de Meningita
limfocitara seroasa acuta de etiologie virala. La acest caz, am avut ocazia sa particip la
luarea probei de laborator pentru punctia lombara L.C.R..
In timpul stagiului efectuat, am acordat ingrijire si educatie sanitara, mai
multor bonlavi din aceasata sectie.
Motto:
„O minte sanatoasa, o inima curajoasa, vindeca intreaga fiinta! Cauta ca oricine are de a
face cu tine, sa fie mai fericit decat inainte de a te cunoaste!”
2
PLANUL LUCRARII
CAP. I: PARTEA TEORETICA.................................................................................4
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MENINGELUI...............................................4

1.1. DEFINITIE..............................................................................................4
1.2. LICHIDUL CEFALORAHIDIAN.........................................................6
1.3. ROLUL MENINGELOR SI LCR-ul.....................................................6
2. MENINGITA SEROASA ACUTA.....................................................................7
2.1. DEFINITIE..............................................................................................7
2.2. EPIDIMIOLOGIE..................................................................................7
2.3. ETIOLOGIE............................................................................................8
2.4. MORFOPATOLOGIE............................................................................8
2.5. FIZIOPATOLOGIE................................................................................8
2.6. MANIFESTARI CLINICE.....................................................................9
3. DIAGNOSTICUL CLINIC SI DIFERENTIAL................................................9
4. INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE..............................................10
5. EVOLUTIE SI COMPLICATII....................................................................... 10
6. TRATAMENTUL MENINGITEI SEROASE ACUTE..................................10
7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.................................................................11
7.1. ROLUL GENERAL...............................................................................11
7.2. ROLUL SPECIFIC................................................................................11
8. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE................................13
CAP. II: PARTEA PRACTICA..................................................................................14
1. CAZUL NR. 1.......................................................................................................14

1.1. PLAN DE INGRIJIRE..............................................................................14
1.2. TEHNICI SPECIFICE..............................................................................24
2. CAZUL NR. 2.......................................................................................................28
3. CAZUL NR. 3.......................................................................................................43
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................58
3
CAPITOLUL I: PARTEA TEORETICA
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MENINGELUI
1.1. Meningele – Definiţie. Meningele reprezintă învelişul membranos care

acoperă creierul şi măduva spinării. Structura meningelui este astfel alcătuită încât
corespunde întru totul necesităţii funcţionale de protejare a Sistemului nervos central şi
anexelor sale, cunoscut sub numele de Sistem nervos cerebrospinal sau Nevrax, care
este format din măduva spinării şi encefal.
Astfel, deosebim: meningele rahidian şi meningele cranian (învelişurile
creierului).
a) Meningele Rahidian
În interiorul canalului vertebral, măduva spinării este învelită în trei membrane de
protecţie de natură conjunctivă, numite meninge. La nivelul găurii occipitale, ele se
continuă cu meningele cranian, care acoperă encefalul. De la exterior la interior, acestea
sunt dispuse în următoarea ordine: Duramater, Arahnoida şi Piamater.
b) Meningele cranian (învelişurile creierului)

Învelişurile creierului, sau meningele cranian, sunt reprezentate de: Duramater cranian,
Arahnoida cranian, Piamater cranian care continuă, la acest nivel, învelişurile măduvei,
acoperind encefalul.
4
1) Duramater cranian – se află în raport cu pereţii cutiei craniene, de ale cărei oase
aderă, alcătuind un fel de periost al acestora (periost intern). În grosimea duramater
se află artera meningeană, care hrăneşte atât ţesutul ei fibros, cât şi oasele cutiei
craniene, în locul de aderenţă cu aceasta.
O particularitate a duramater craniene sunt spaţiile venoase, numite sinusuri, pline cu
sânge venos. Acest sânge este condus spre vena jugulară internă.
Duramater cranian nu acoperă encefalul la suprafaţă ca un strat al ei, în unele locuri
ea pătrunde printre diferitele părţi ale lui, separându-l. Cea mai voluminoasă prelungire
a duramater pătrunde printre emisferele cerebrale în fisura interemisferică, alcătuind
Coasa creierului. Duramater pătrunde de asemenea între lobii occipitali şi cerebel şi
formează cortul cerebelului, care desparte emisferele cerebrale de emisferele
cerebeloase, dând naştere unui sept mai mic, numit Coasa cerebelului.
O porţiune a duramater căptuşeşte şaua turcească, formând locul glandei hipofize.
2) Arahnoida craniană – este o lamă conjunctivă, formată din celule endoteliale, care
trimite printre fibrele dureimater prelungiri numite vilozităţi arahnoidiene. Unele din
aceste vilozităţi, fiind mai mari în special în regiunea din creştetul capului, poartă
denumirea de Granulaţiile Pacchioni. Ele pot străpunge uneori fibrele dureisi, ajungând
la os şi săpând în el nişte gropiţe. Arahnoida înveleşte encefalul ca o pânză de păianjen,
trecând peste scizuri şi şanţuri ca un fel de punte, fără să pătrundă în ele.
5
Datorită acestui fapt, la denivelările mai mari, se formează între Arahnoidă şi
Piamater nişte pungi numite Cisterne.
În cisterne, precum şi în întregul spaţiu subarahnoidian (spaţiul dintre arahnoidă
şi piamater) se află lichidul cefalorahidian (L.C.R.)
În marea cisternă şi în fundul de sac subarahnoidian se fac puncţiile, respectiv
puncţia suboccipitală şi puncţia lombară.
Între arahnoida şi duramater se află spaţiul subdural.
2) Piamater cranian – vine în raport direct cu substanţa cenuşie a creierului. Ea
urmăreşte intim suprafaţa creierului, pătrunzând prin şanţuri şi scriuri, îndepărtându-
se la nivelul acestora de arahnoidă ţi formând cisternele subarahnoidiene amintite.
Piamater este o membrană fibrovasculară cu roş nutritiv al substanţei nervoase.
1.2. LICHIDUL CEFALORAHIDIAN
a). Originea: LCR-ul se gaseste in spatiile subarahnoidiene, este secretat de patura care
captuseste ventriculele (ependimul ventricular).
b). Circulatia: odata format LCR-ul, trece din ventriculul al patrulea in spatiile
subarahnoidiene, iar in jos, in canalul ependimar, el nu trebuie considerat un lichid
stagnant, ci, intr-o permanenta resorbtie si reinnoire.
c). Resorbtie: se face pe mai multe nivele ale meningelui; se produce si la nivelul
capilarelor
subarahnoidiene la nivelul tecilor limfatice ale nervilor cerebromedulari.
d). Compozitie: LCR-ul este clar ca apa de stanca, incolor, inodor si are in compozitie
apa, proteine, creatinina, acid uric, uree, glucoza, Na, Cl, acid lactic
LCR-ul are o densitate de 1006-1008 si un Ph de 7,5, cantitatea de LCR este de
120-150 mmc.
1.3. ROLUL MENINGELOR ŞI LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (L.C.R.)
L.C.R. – are rol protector, nutritiv (datorită bogăţiei sale în zahăr) şi de excreţie (de
a elimina şi debarasa ţesutul nervos de unii produşi ai metabolismului).
L.C.R. – este clar ca apa de stâncă, incolor, inodor
Prin structura lor şi mai ales prin anvelopa de lichid constituită de LCR, meningele
exercită în primul rând un rol mecanic şi de susţinere a sistemului nervos central.
Creierul este supus continuu la presiuni şi deplasări foarte violente din toate direcţiile.
Prin suspendarea sa în interiorul cutiei craniene şi prin legăturile multiple cu care este
ancorat de către meninge, prin cele trei forţe ale acestora, creierul suportă aceste
presiuni şi noxe fără să le perceapă. În cazul unei retrageri exagerate ale LCR de
exemplu, encefalul suferă până la refacerea lichidului extras, exteriorizând această
suferinţă printr-o cefalee vie, mai ales în timpul deplasărilor.
Meningele şi LCR ar mai avea un rol metabolic, nutritiv al ţesutului nervos
subiacent. Aceasta se poate deduce din bogăţia de vase ale Piamater.
6
Concentraţia constantă, dar ridicată în clorură de sodiu, face din LCR un mediu
propice pentru menţinerea unui tonus al neuronilor.
Cert este că el are un rol de epurare, de eliminare a substanţelor străine pătrunse în
spaţiile cerebrale, ceea ce o dovedeşte rapiditatea cu care se normalizează uneori un
lichid purulent sau hemoragic în cazul meningitelor sau al hemoragiilor cerebrale.
În concluzie, meningele şi LCR asigură o protecţie mecanică şi biochimică
complexă, care determină o funcţionare normală şi constantă a Sistemului Nervos
Central.
Orice perturbare în una sau mai multe din componentele meningiene va atrage după
sine o tulburare mai mult sau mai puţin importantă a întregului sistem pe care îl susţine
şi îl protejează.
2. MENINGITA SEROASĂ ACUTĂ
2.1. Definiţie: Meningita seroasă acută este o afecţiune infectocontagioasă

caracterizată prin inflamaţia meningelor provocate de diverşi agenţi infecţioşi, cu semne
şi simptome de boală generală acută cu o evoluţie variabilă de la vindecare şi până la
letalitate.
1. Termenul de meningită acută seroasă defineşte cazurile în care s-a produs

clasificarea meningitei seroase după etiologie şi sunt:
I. Meningitele cu lichid clar
1. Virală
2. Bacteriană
3. Fungică
4. Protozoare
5. Metazoare
6. Meningite imunoalegrice
7. Meningite reactive la infecţie
8. Neinfecţioase
II. Meningita tuberculoasă
III. Meningita cu lichid purulent
1. Bacteriană
2. Amibiană
2.2. Epidemiologie: Aceasta diferă după agentul cauzal, atât ca incidenţă

sezonieră, cât şi ca distribuţie pe grupe de vârstă.
Sursa de infecţie care produce meningita diferă - la meningitele cu Enterovirusuri
sursa se face pe cale digestivă, la Mixovirusuri pe cale aeriană, la Arbovirusuri prin
înţepături de artropode, la meningita din boala ghearelor de pisică prin zgârieturile
produse de acest animal.
7
Acestea sunt doar câteva exemple de modalităţi de transmitere a unora din
virusurile care provoacă meningite la om. Incidenţa sezonieră este în funcţie de modul
de transmitere şi în special de fiecare agent etiologic în parte. Acelaşi lucru se poate
afirma şi despre repartiţia pe grupe de vârstă.
2.3. Etiologie: din totalitatea virusurilor cunoscute şi din statisticile consultate,

cele mai frecvente virusuri incriminate în producerea de meningite acute la om sunt:
a) Enterovirusurile, care au cea mai largă răspândire pe plan mondial şi care
cuprind:
b) virusurile poliomielitice, cu cele trei tipuri cunoscute (I, II, III);
c) virusurile Coxsackie grupa A, cu cele 26 serotipuri şi grupa B cu 6 serotipuri;
d) virusurile Echo, cu 28 de tipuri antigenice diferite
e) Mixovirusurile, care cuprind virusul urlian, gripal şi paragripal.
f) Virusul coriomeningitei limfocitare benigne (Armstrong).
g) Virusurile bolilor eruptive, printre care importante sunt virusurile herpetice
(Herpes simplex), virusul varicelos, al rubeolei şi al rujeolei.
h) Virusurile cu predilecţie pentru ţesutul limfohematopoietic (virusul
mononucleozei, limfocitozei infecţioase, virusul hepatitei epidemice).
i) Arbovirusurile, cu peste 70 de tipuri, care constituie un grup aparte. Ele
afectează în special ţesutul nervos, lezând fie substanţa albă, fie pe cea cenuşie
sau pe amândouă, cu un aspect clinic de leuco-, polio- sau panencefalită, în
care meningele poate fi şi el interesat.
2.4. Morfopatologie – În producerea meningitelor LCR, din care face parte

meningita seroasă acută, modalitatea patogenică cea mai importantă o constituie
procesul de inflamaţie generalizat în tot meningele.
2.5. Fiziopatologie - Calea de pătrundere a agenţilor patogeni în Sistemul

Nervos Central (SNC)
a) Calea hematogenă - este modalitatea cea mai frecventă atât pentru bacterii
(bacteriemie) în cazul meningitelor meningococice sau pneumococice.
b) Calea directă – în meningitele survenite după traumatismele craniocerebrale,
după fisuri sau malformaţii congenitale.
c) Calea prin contiguitate – reprezintă modul principal de propagare a infecţiei de la
focare învecinate meningelor (otice, sinuzale, osoase, vasculare, abcese
cerebrale)
d) Calea septinevritică (nervoasă) - este importantă pentru unele virusuri cu mare
potenţial neurotrop (Rabic, Echo, Coxsackie, Zoster, Herpetic, etc.)
e) Cale limfatică – în special periolfactivă este admisă prin relaţiile speciale pe care
le are nervul olfactiv cu spaţiile subarahnoidiene cerebrale. Infecţiile
8
nazofaringiene ar putea să se propage producând iniţial meningite bazilare cu
generalizare ulterioară (de exemplu rinosinuzită meningococică).
2.6. Manifestări clinice – meningita seroasă acută este caracterizată printr-un

debut brusc: cu cefalee, febră până la 380C, frison, fatigabilitate, slăbiciune generală,
vărsături, fotofobie, poziţie antalgică, redoarea cefei, semnul Brudzinski, de
intensitate medie, uneori sunt reprezentate de ameţeli, mialgii, lombalgii, artralgii,
angina, semne de hipertensiune intracraniană cerebrală, iritabilitate, somnolenţă,
convulsii, delir, comă, respiraţie neregulată.
În unele meningite acute (cu lichid clar) viral (cu Echo şi Coxsackie) există şi erupţii
cu caracter maculos sau maculo – papulos, de culoare roz sau roşie, palidă şi de
scurtă durată. Faringele este hiperemic şi deseori prezintă microvezicule sau pete
hemoragice.
3. DIAGNOSTICUL CLINIC, DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Se stabileşte luarea corectă a semnelor meningiene (anamneza). Datele

epidemiologice clinice şi rezultatele examinărilor paraclinice sunt informaţii
furnizate de examenul L.C.R.
Datele epidemiologice pot aduce argumente utile în diagnostic – apariţia unei
meningite într-o colectivitate în care sunt cazuri de oreion, sau într-o colectivitate
unde au fost cazuri diagnosticate virusologic de poliomielită (infecţii cu virusul
Echo sau Coxsackie).
Diagnosticul de certitudine , etiologic, îl furnizează numai laboratoarele de
virusologie (pentru precizarea etiologiei este necesară cercetarea virusului în materii
fecale, spălături nazofaringiene, L.C.R., sânge).
Diagnosticul diferenţial
Cel mai important, trebuie făcut cu meningismul bacterian (prezenţa sindromului
meningian, fără a exista modificări citologice şi biochimice ale LCR-ului) –
meningita bacteriană, meningite virale, hemoragia subarahnoidiană, tumori
cerebrale, abcese cerebrale.
Deosebit de important este ca diagnosticul pozitiv să fie făcut cât mai precoce.
Întârzierea diagnosticului poate duce la deces sau la vindecare cu mari sechele
neuropsihice mai ales la copii mici.
9
4. INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
Investigatii paraclinice
Ca investigaţii, se practică:
- recoltarea L.C.R. în scop de diagnostic pentru examenul citologic,
citobacteriologic şi biochimic.
- Examenul sângelui pentru:
• Hemoleucogramă
• V.S.H.
• Glicemia
• Uree sanghină
• Determinarea transaminazelor TGP, TGO
- examen sumar de urină
- urocultură
- recoltarea de materii fecale
- recoltarea de secreţii nazofaringiene prin spălătură
• examen neurologic
• examen radiologic, electroencefalograma
• tomografia computerizată
• examenul fundului de ochi
5. EVOLUTIE SI COMPLICATII
Prognosticul meningitelor virale este, în majoritatea cazurilor, favorabilă, obţinându-

se o recuperare completă. Totuşi, sunt posibile unele sechele neuropsihice prin tulburări
de circulaţie lichidiană sau prin urmările unui proces encefalitic concomitent sau apariţia
şi agravarea edemului cerebral (este indicată internarea).
6. TRATAMENTUL MENINGITEI SEROASE ACUTE
Acesta constă în: tratamentul profilactic, tratamentul curativ sau medicamentos (în
general simptomatic, însă în unele cazuri şi patogenic) şi tratament igienodietetic.
I. Tratamentul profilactic: se realizează prin izolarea bolnavului, vaccinarea

(antipoliomielitică, antigripală, antiurliană, antirujeolică, antirubeolică,
antihepatită virală etc.), educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor, igiena
corespunzătoare.
II. Tratamentul curativ sau medicamentos: este obligatorie internarea bolnavului în
spital, precum şi izolarea acestuia de alte boli infectocontgioase. Tratamentul
medicamentos este conform prescripţiilor în funcţie de etiologie. De asemenea,
acesta mai este şi în funcţie de antibiogramă. Tratamentul simptomatic se face cu
antialgice, sedative, antitermice, antiinflamatorii, antiemetice, vitaminoterapie,
10
corticoterapie, oxigenoterapie (unde este cazul). Pe lângă tratamentul
medicamentos, se mai pot efectua cu rol decompresiv puncţii rahidiene.
III. Tratamentul igieno-dietetic: se va asigura un repaos la pat, îndepărtarea tuturor
factorilor generatori de boală, fără consum de alimente iritante şi excitante a
Sistemului Nervos Central, bogat în vitamine.
7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
7.1. ROLUL GENERAL – consta în participarea acesteia la acţiuni de prevenire şi

combatere a îmbolnăvirilor (medicina preventivă, respectiv profilaxie);
- supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative;
- asigură condiţiile de mediu;
- administrează medicaţia prescrisă;
- recoltează analizele de laborator;
- asigură o igienă corespunzătoare din toate punctele de vedere;
- asigură un regim igieno-dietetic specific bolilor infecţioase;
- efectuează educaţie sanitară cu bolnavii;
- pregăteşte bolnavul pentru investigaţii clinice şi paraclinice;
- răspunde de buna funcţionare a aparatelor, instrumentelor şi a celorlalte materiale
din dotare;
- execută pregătirea şi sterilizarea materialelor din dotare (instrumentar, material
moale);
- supraveghează starea bolnavului şi informează medicul despre evoluţia bolii;
- stabileşte problemele bolnavului (nevoile prioritare şi eventualele nevoi potenţiale),
asigurând îngrijirile planificate;
- evaluează zilnic bilanţul îngrijirilor medicale efectuate;
- asigură comunicarea cu bolnavul.
7.2. ROLUL SPECIFIC constă în:

- efectuarea anchetelor epidemiologice în focar;
- efectuează vaccinările necesare (de exemplu vaccinarea antigripală);
- efectuează tehnici specifice de aplicare a seroterapiei şi a imunoglobulinelor;
- creează confort, condiţii de mediu corespunzătoare: temperatură, linişte,
luminozitate; (lumina să nu fie puternică), ventilaţie, pat şi lenjerie (lenjeria să fie
schimbată ori de câte ori este nevoie), repaus fizic şi psihic;
- evaluarea şi înregistrarea în foaia de temperatură a valorilor obţinute ale pulsului,
respiraţiei, T.A., diurezei, scaunului, greutăţii corporale etc.;
- pregăteşte bolnavul şi materialele necesare unor investigaţii, ca de exemplu
puncţia lombară;
- asigură un mediu de siguranţă şi încredere;
- aplică tehnici specifice de prelevare a produselor patologice şi biologice pentru
însămânţare pe medii de cultură, pentru frotiuri sau pentru examenele de
laborator;
11
- administrează tratamentul medicamentos specific prescris de medic, respectând
calea, doza, orarul, zona de elecţie;
- efectuarea mobilizării active şi pasive a bolnavului;
- asigurarea unui regim igieno-dietetic specific, fără consum de alimente iritante şi
excitante ale Sistemului Nervos Central.
12
8. NEVOI FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca, a păstra o bună postură
5. Nevoia de a dormi, a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a acţiona după credinţele şi nevoile sale
12. Nevoia de a se realiza
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a învăţa
13
CAPITOLUL II: PARTEA PRACTICA
CAZUL NR. I
1.1. PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
NUME SI PRENUME: Iacob Simona

DATA NASTERII: 21.03.1991
VARSTA: 17 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,65 m
GREUTATEA: 60 Kg.
GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)
DOMICILIUL: Onesti
OCUPATIA: eleva clasa a XI-a B, Colegiul Tehnic “Petru Poni”
STAREA CIVILA: necasatorita
RELIGIA: ortodoxa
NATIONALITATEA: romana
ALERGII: nu se stie alergica
DATA INTERNARII: 10.12.2007, ora 815
DATA LUARII IN EVIDENTA: 10.12.2007
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita seroasa acuta de etiologie virala
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTUL: culegerea datelor s-a facut de la pacienta,
foaia de observatie si personalul medico-sanitar, de pe sectia Contagioase.
COMUNICARE:
VERBAL: pacienta a fost de acord sa-mi raspunda la intrebari, dar vorbeste incet, cu
intreruperi
NONVERBAL: pacienta prezinta o fata trista, palida, o stare de neliniste ce exprima
suferinta
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si o sora mai mica, intr-un
apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata.
COMPORTAMENT: pacienta prezinta un comportament tipic adolescentin (nu respecta
anumite sfaturi primite de la parinti - program de activitate si odihna incorect urmat (are o
conditie buna).
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la TV, sa
iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.
14
DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn linistit,
rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se trezeste
dimineata la ora 6.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale naturala,
este primul copil, nascut cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8 luni, a mers la 1
an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la 13 ani, cantitate normala,
durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani. A mai
fost internata in 2003, operata de apendicita acuta; in 2005 a fost internata la ORL, avand
probleme cu sinuzita.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita A,B in
familie.
SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta fotofobie, redoarea cefei, ameteli, disconfort
manifestat prin greturi, inapetenta.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, varsaturi, postura
inadecvata, hipertermie, buze uscate, cefalee si gemete.
ISTORICUL BOLII: debut sub forma de viroza respiratorie, in urma cu 4-5 zile,
manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologica cu dureri musculare, insotite
de pronuntata senzatie de oboseala, intalnita in perioada de inceput a unei boli infectioase -
gripa).
Fiind la scoala la orele de curs si simtindu-se extrem de rau, pacienta s-a prezentat
pentru consult, la cabinetul medical al scolii, unde, medicul, in urma investigatiilor, i-a dat
bilet de trimitere la sectia de Contagioase. Asistenta medicala de la cabinet i-a masurat si
inregistrat functiile vitale: TA=110/80, T =38,8°C, P=80, R=23, dupa care a anuntat
Serviciul ambulatoriu si a fost transportat la sectia de Contagioase.
15
II. ANALIZA DATELOR
NEVOI PERTURBATE PROBLEMA MANIFESTARI
1. Nevoia de a evita - pericol de infectie si aparitia - redoarea cefei, ameteli, fotofobie,

pericolele. complicatiilor, cauzata de inflamatia greturi, febra moderata
si contaminarea intensa a meningelui
cu germeni patogeni
2. Nevoia de a comunica. - comunicare ineficace la nivel afectiv - neadaptarea la rolul de
bolnav, teama
3. Nevoia de a-si mentine temperatura - imposibilitatea pastrarii temperaturii - hipertermie, febra moderata, buze
corpului in limite normale in limite normale uscate, pete, tegumente umede, cefalee
4. Nevoia de a se alimenta - alimentare si hidratare - greata, durere, inapetenta
si hidrata. necorespunzatoare, prin deficit
5. Nevoia de a elimina. - eliminare deficitara - oligurie, urini concentrate
6. Nevoia de a se misca si - postura inadecvata - durere, disconfort, imobilizare la pat
de a avea o buna postura.
7. Nevoia de a invata cum - incapacitatea de a retine informatii - cunostinte insuficiente
sa-si pastreze sanatatea.
8. Nevoia de a se recrea. - dificultate de a se relaxa si de a se - anxietate, indispozitie
recrea
9. Nevoia de a dormi si de - disconfort general prin odihna - insuficiente ore de somn, insomnie,
a se odihni. insuficienta cefalee
SURSE DE DIFICULTATE
- biofizic: varsta, inflamatia meningelui de natura infectioasa, efortul fizic, imunitate

scazuta;
- socio-cultural: obiceiuri alimentare nesanatoase (cartofi prajiti, cafea, coca-cola);
- lipsa de cunoastere: insuficienta cunoastere despre sanatate si boala;
- de ordin psihologic: anxietate, agitatie psihomotorie, situatie de criza.
DIAGNOSTICUL DE NURSING
ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator si infectios,

manifestat prin redoarea cefei, fotofobie, greata, teama, ameteli, febra moderata
POTENŢIAL: apariţia eventualelor complicaţii pe toata durata vietii
POSIBIL: alterarea morfo-functionala a S.N. si meningelui, proces infectios
16
FUNCTIILE VITALE SI VEGETATIVE
Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

Diagnostic clinic: Meningita seroasa acuta de etiologie virala
Temperatura
T.A. mmHg Puls/min Respiratie/min Diureza
Data °C Scaun Alte elemente
/24h
D S D S D S D S
- fotofobie,
10.12.2007 100/70 110/80 80 74 23 20 38,8 37,9 950 0 varsaturi,
ameteli, sete
- tegumente
11.12.2007 100/90 110/80 78 76 22 20 37,5 37,2 1100 1 umede, facies
modificat
- mialgii,
12.12.2007 110/80 110/90 75 76 19 18 37,1 37 1100 1 vitalitate
generala scazuta
- ameteli aproape
remise, stare
generala usor
13.12.2007 110/90 120/80 73 75 17 18 36,8 36,5 1200 1
ameliorata,
fotofobie redusa,
tegumente uscate
17
ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZE DE
DATA VALORILE PACIENTEI VALORI NORMALE
LABORATOR
- punctie lombara PL: LCR clar LCR clar ca apa de stanca,

- examen neurologic fara opolescenta, debit
normal
- hematocrit Ht: 38% Ht: 36-42 %
LCR- elemente, citologice Elemente = 130 leucocite

10.12.2007
citologic: 85% LMN-
15%PN
TGP TGP = 5mm/ml TGP = 2-16 mm/ml
albumine, globuline A/G = 3/8 A/G = 1,5-2
Nr. leucocitar NL = 5900/mmc NL = 4200-8000/mmc
V.S.H. VSH = 36/1h VSH = 2-13/1h
Examen oftalmologic
Examen sumar de urina
11.12.2007 Sediment de urina normal normal
Albumine absent absent
Glucoza absent absent
LCR:
Albumina Albumina = 19 mg%
12.12.2007 Glucoza Glucoza = 55 mg% P Pandy = negativ
R Pandy Pandy = negativ
Elemente Elemente = 55 buc/mmc
18
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

DENUMIREA CALEA DE DOZA ACTIUNEA

DATA
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE 24H / PRIZA MEDICAMENTULUI
Glucoza 5% i.v. 500 ml - are actiune diuretica, diind rapid

(perfuzie) (250 ml x 2 ori) metabolizat si mareste presiunea de
10.12.2007 filtrare, fiind un osmotic eficient
Ser fiziologic 9‰ i.v. 500 ml - hidratare
(perfuzie lenta) (250 ml x 2 ori)

filtrare, fiind un osmotic eficient
Metoclopramid i.v. 1f (2 ml) -5 mg x /zi - antitermic si pentru tratamentul
11.12.2007 tulburarilor functionale gastro-
intestinale
Algocalmin i.m. 1f (2ml-1g) 1f /zi - analgezic, antiinflamator, antispastic,
puternic miotrop
Paracetamol oral 1 tb (500mg) - antermic, analgezic, antipiretic

1 tb x 3 ori /zi

Metoclopramid i.v. 1f (2 ml) -5 mg x /zi - antitermic si pentru tratamentul
tulburarilor functionale gastro-
intestinale
Algocalmin i.m. 1f (2ml-1g) 1f /zi - analgezic, antiinflamator, antispastic,
12.12.2007 puternic miotrop
Paracetamol oral 1 tb (500mg) - antermic, analgezic, antipiretic

1 tb x 3 ori /zi
HHC i.v. 200 mg /zi - antiinfectios, antiinflamator
2 prize a 100 mg
Penicilina G i.v. 4 flacoane /zi - Bactericid, antiinfectios
2 g la 12 ore
Diazepam oral 1 tb / zi seara - miorelaxant, anticonvulsiv
- neurotrop, protejeaza creierul de

Vineamina oral 1 tb (10 mg) x 3 ori /zi
diferite agresiuni, amelioreaza
13.12.2007
procesele metabolice, imbunatateste
Eurovita minerale oral 1 tb / zi
procesul de memorare si invatare
19
ALIMENTATIA

VALOARE
DATA DIMINEATA PRANZ SEARA MOD DE SERVIRE
CALORICA
10.12.2007 Alimentatie parenterala cu ser fiziologic 9‰ si glucoza 5%
- supa de pui - alimentare activa la salon

11.12.2007 - ceai neindulcit strecurata 200 ml - ceai neindulcit + alimentare parenterala cu 1800
- o banana glucoza 5%
- budinca de gris
- ceai neindulcit - supa de pui 300 ml
12.12.2007 - suc de mere - alimentare activa in salon 1900
- orez cu lapte - ficatei prajiti, paine
concentrat 100 ml
- spaghete cu
- compot de - supa de pui cu taitei
branza dulce - alimentare activa la sala de
13.12.2007 visine - piure de cartofi 2000
- suc de mere mese
- 1 iaurt - snitel de pui
concentrat 200 ml
- supa de zarzavat cu - bufleu de gris cu

- ceai neindulcit
orez branza dulce - alimentare activa la sala de
14.12.2007 - paine cu unt 2200
- paine - suc natural de mese
- o banana
- ficatei prajiti mere 400 ml
20
PLANUL DE INGRIJIRE

INTERVENTII
NEVOI PROBLEMA OBIECTIVE PE TERMEN
DATA AUTONOME SI EVALUARE PARTIALA
PERTURBATE MANIFESTARI LUNG SI SCURT
DELEGATE
1. Nevoia de a - pericol de infectie si TS - pacienta sa nu mai - asigur repaos la pat si-i - in urma investigatiilor
evita pericolele aparitia prezinte dureri in recomand sa se linisteasca mele, pacient se simte mai
complicatiilor urmatoarele ore - ii creez un microclimat bine, durerile s-au mai
cauzate de infectie TL - pacienta sa-si corespunzator diminuat
- redoarea cefei, imbunatateasca starea de - cu rol delegat, recoltez - pacienta este in afara
fotofobie, febra sanatate analize pentru laborator: 2 oricarui pericol:
moderata, ameteli, ml de sange pe substanta TA=100/ 70 mmHg
greturi, anxietate anticoagulat (EDTA) P=80/min
pentru hemoleucograma R=23/min
- ii inregistrez functiile T=38,2°C;
vitale si vegetative,
notandu-le in foaia de
temperatura
- cu rol delegat,
administrez medicatia - in urma interventiilor
prescrisa de medic: HHC mele, i-a mai scazut
i.v. 100 mg temperatura cu 0,8 °C,
inregistrandu-se o stare
2. Nevoia de a-si - imposibilitatea de a - cu rol delegat, nefebrila:
mentine pastra temperatura administrez medicatia T=37,9°C
temperatura corpului in limite TL - pacienta sa aiba o prescrisa de medic - obiectiv personal atins
10.12.2007 corpului in normale temperatura a corpului in (antitermice, analgezice)
limite normale - febra moderata, limite normale pentru diminuarea febrei si
hipertermie, buze TS - pacientei sa-i scada a durerii: 1 f (2 ml)
uscate, tegumente temperatura in urmatoarea Algocalmin si 1 tb (500
fierbinti, transpiratie ora cu 1,8°C mg) Paracetamol - in urma administrarii de
- aplic compresii umede si antiemetice, se observa o
reci pe frunte usoara ameliorare a
- inregistrez temperatura varsaturilor
corpului la interval de 1 - pacienta s-a mai linistit
ora - obiectiv partial atins
- supraveghez pacienta
3. Nevoia de a - dezechilibri hidro- - asez pacienta in decubit

elimina electrolitic, varsaturi, lateral, la marginea
oligurie si transpiratie TS - pacienta sa nu mai patului, cu capul intr-o
verse in urmatoarea ora parte si captez varsaturile
- pacienta sa-si mentina o - cu rol delegat,
stare de confort si de bine, administrez tratamentul
fara varsaturi medicamentos antiemetic (
1 f de 2 ml i.v. )
Metoclopramid
- supraveghez pacienta
21
1. Nevoia de a se - alimentatie - pacienta sa fie - creez un mediu - in urma interventiilor
alimenta si de a se parenterala echilibrata adecvat prin aerisirea mele, pacienta se simte
hidrata. hidroelectrolitic si salonului; mai bine
nutritional - ii dau pacientei sa
consume lichide cu
lingurita, pentru a
preveni dezhidratarea
11.12.2007 - instalez perfuzia cu
glucoza 5% i.v. (500
ml), la indicatia
medicului si o
supraveghez
2. Nevoia de a se - postura inadecvata - o ajut sa se instaleze - pacienta si-a

misca si de a avea manifestata prin intr-o pozitie cat mai imbunatatit postura, iar
o buna postura dureri musculare si TL - pacienta sa aiba comoda, fara dureri durerile s-au mai
pozitie “cocos de o pozitie adecvata, (decubit lateral) diminuat
pusca” fara dureri in pentru evitarea
urmatoarele ore escarelor si confort
1. Nevoia de a se - odihna insuficienta - pacienta sa aiba un - creez un climat - pacienta s-a odihnit
odihni si dormi manifestata prin somn odihnitor corespunzator, corespunzator calitativ
durere, ore calitativ si cantitativ aerisesc salonul, si cantitativ
insuficiente de somn schimb lenjeria de pat
- somn intrerupt si de corp
- indepartez toate
sursele care sr putea
perturba somnul
pacientei
- administrez delegat
o tableta de
Diazepam (2mg) oral
2. Nevoia de a se - dificultate de a se - pacienta sa-si - o incurajez si-i spun - pacienta si-a mai
recrea recrea si de a fi recapete increderea in ca starea sanatatii s-a recapatat increderea in
12.12.2007 relaxata, manifestata sine mai imbunatatit, sine si mi-a urmat
prin anxietate pentru a deveni mai sfaturile date
optimista - se simte mai relaxata
- ii sugerez sa
citeasca o revista sau
sa completeze un
rebus, pentru a se
relaxa
3. Nevoia de a - cunostinte - pacienta sa - spun pacientei ca - pacienta a inteles

invata cum sa-si insuficiente in ceea primeasca toate trebuie sa aiba grija sfaturile mele si m-a
pastreze sanatatea ce priveste pastrarea informatiile privind de sanatate asigurat ca pe viitor o sa
sanatatii si prevenirea modul de viata si - trebuie sa aiba un fie mai bine pentru ea
bolii regimul alimentar model de viata
ordonat
- sa consume
alimente proaspete
bogate in calorii si
sanatoase
organismului
22
EVALUARE FINALA
Pacienta Iacob Simona, in varsta de 17 ani, a fost internata pe data de

10.12.2007, in sectia de Boli infectocontagioase cu diagnostic clinic de Meningita acuta
seroasa de etiologie virala. In urma examenelor clinice si paraclinice, a investigatiilor facute
pe pacienta, s-a efectuat tratament si ingrijire medicala, in urma acestora pacienta prezinta o
stare generala buna, fara complicatii. Pacienta mai ramane internata in spital pentru
continuarea tratamentului.
APORT PERSONAL
In cadrul stagiului efectuat la sectia Contagioase in perioada 10-14.12.2007 am
inregistrat functiile vitale si vegetativ zilnic, am supravegheat starea pacientei: tegumentele si
mucoasele, gradul de curatenie al pacientei, al lenjeriei de pat si de corp, precum si la
asigurarea echilibrului hidroelectrolitic, prin hidratarea pacientei cu ceai neandulcit, supa
strecurata; am administrat perfuzie i.v. cu ser fiziologic, glucoza 5%, precum si medicatie
prescrisa de medic, pe baza de Ampicilina, H.H.C, Metoclopramid, Paracetamol, Algocalmin,
Diazepam, Vincamina, Eurovita. De altfel, am asigurat confortul fizic si psihic al pacientei,
am asigurat legatura pacientei cu familia pe tot parcursul supravegherii, i-am acordat atentie si
am comunicat cu pacienta, cautand sa-i ridic moralul, instruind-o asupra recuperarii
organismului,si revenind la control periodic.
OBIECTIV PARTIAL ATINS
INTERVENTII SPECIFICE: 1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma;

2. Montarea perfuziei parenteral cu glucoza 5%;
3. Schimbarea lenjeriei de pat, fara bolnav;
23
1.2. TEHNICI SPECIFICE
TEHNICA DE LUCRU
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMA
PACIENTA: Iacob Simona, 17 ani

DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita acuta seroasa de etiologie virala
DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena, prin
intermediul unui ac.
SCOP: Recoltarea sangelui pentru aflarea numarului de hematii, leucocite si
trombocite.
MATERIAL NECESAR: seringa sterile de 2 ml, 2-3 ace sterile, tampoane adecvate
imbibate in alcool de 70°, garou, tavita renala, sticluta cu substanta anticoagulanta (EDTA),
musama, manusi sterile, buletin de analize.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: rog pacienta sa se aseze pe un scaun, in
pozitie sezanda, cu bratul in hiperextensie si rezematorul scaunului, ii spun sa-si ridice
putin maneca mai sus, verific locul de electie (plica cotului), sa fie tegumentul
integru, sa nu fie bratul paralitic, vizibilitatea venelor.
EFECTUAREA TEHNICII: ma spal pe maini cu apa si sapun, ma sterg, imbrac
manusile de cauciuc, verific data de valabilitate a seringii, desfac seringa din ambalaj, atasez
amboul acului la seringa, atasez garoul la jumatatea bratului, mai verific o data calitatea
venelor, caut vena abordabila, apoi o palpez. Dezinfectez locul de electie, introduc acul atasat
la seringa in lumenul venos, extrag 2 ml de sange, desfac garoul, retrag acul din vena,
dezinfectez din nou locul de electie cu tamponul imbibat in alcool 70° si dau pacientei
tamponul, rugand-o sa tina apasat timp de 10 minute, fara sa indoaie antebratul. Schimb acul
seringii si evacuez sangele intr-o sticluta in care am pus EDTA, agit usor si etichetez sticluta
pe care scriu numele si prenumele pacientei, diagnosticul clinic, examenul solicitat si duc
proba la laborator.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
- arunc seringa si acul in containerul pentru incinerare;
- spal si dezinfectez materialele folosite (tavita renala, garou);
- arunc manusile si tamponul de vata la containerul de produse infectate;
- ma spal pe maini cu apa si sapun.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
a). ce tin de materialul folosit:
- nefolosirea seringilor si a acelor sterile, de unica folosinta, duce la infectarea pacientei;
- neverificarea termenului de valabilitate a seringii si a acelor, duce la infectarea pacientei.
b). ce tin de efectuarea tehnicii:

24
- nerespectarea regulilor de asepsie duce la infectarea pacientei cu alti germeni patogeni;
- hematom prin perforarea venei, ameteli, stare de lipotimie;
- varsarea sangelui din sticluta;
- nerespectarea raportului dintre EDTA si sange, duce la denaturarea si eronarea valorilor
analizei.
TEHNICA DE LUCRU
25
MONTAREA PERFUZIEI PARENTERAL CU GLUCOZA 5% - 500 ml.
PACIENTA : Iacob Simona, 17 ani

DEFINITIE: Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa a solutiilor de perfuzat

pentru reechilibrarea hidroionica si volemica, pic cu pic.
SCOP: hidratarea si mineralizarea organismului in stare de dezechilibru hidro-mineral.
MATERIAL NECESAR: trusa pentru perfuzat, flacon cu solutie perfuzabila de glucoza
3% incalzita la temperatura corpului, garou, pernita pentru sprijinirea bratului, alcool 70°C,
tampon de vata, leucoplast, 2-3 ace sterile, manusi de cauciuc.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: trebuie facuta cu multa putere de convingere,
pentru a accepta efectuarea tehnicii, ii dau explicatii privind tehnica propriu-zisa precum si
necesitatea mentinerii pozitiei corecte, in stare de imobilitate relativa.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: membrul in care se face perfuzia, se aduce in
abductie, fiind sprijinit pe o pernuta mai dura; pozitia pacientei in pat este decubit dorsal.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, apoi imbrac manusile sterile de cauciuc;
verific termenul de valabilitate al flaconului, sa nu aiba fisuri, solutia sa fie clara, incolora;
indepartez ambalajul flaconului, il fixez pe stativ, indepartez armatura metalica, badijonand
dopul cu solutie dezifectanta; pentru evacuarea aerului si a lichidului din tubul aparatului,
ridic amboul pana la inaltimea rezervorului, deschid prestubul si dau drumul, la lichidul din
rezervor, lasandu-l sa curga prin vizorul orizontal, cobor progresiv extremitatea tubului pana
cand se umple complet cu solutia de perfuzat si nu mai sunt bule de aer; inchid prestubul;
dezinfectez tegumentul; punctionez vena; fixez acul cu ajutorul leucoplastului si deschid
prestubul, fixand 60-80 pic./min.; supraveghez starea pacientei; inregistrez T.A.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: dupa terminarea solutiei perfuzorului,
indepartez acul din vena, aplic tampon de vata, imbibat in alcool, aplic o compresa sterila pe
care o fixez cu leucoplast. Arunc materialul folosit in cutia special amenajata.
* introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie poate supraincarca inima,
dand semne de insuficienta circulatorie ca dispnee, dureri precordiale;
* hiperhidratare manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste, polipnee,cresterea T.A.;
* embolie gazoasa din cauza patrunderii aerului in curentul circulator;
* manuirea nesterila a aparatelor si lichidelor de perfuzie duce la septicemia;
* perforarea venei si introducerea solutiei paravenos.
TEHNICA DE LUCRU
26
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT FARA BOLNAV
PACIENTA: Iacob Simona, 17 ani

DEFINITIE: Schimbarea lenjeriei patului presupune improspatarea patului si asigura

maximum de igiena, confort si caldura uniforma.
SCOP: reimprospatarea patului pentru igiena si confort.
MATERIAL NECESAR: doua cearceafuri, unul plic, unul de pat, o fata de perna, o patura, o
perna, sac pentru rufe murdare.
PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTEI: anunt pacienta despre efectuarea
acestei tehnici si-i cer acceptul; o ajut sa se aseze pe un scaun, in salon, cat timp efectuez
tehnica.
EFECTUAREA TEHNICII: indepartez noptiera de langa pat si pregatesc lenjeria curata pe
un scaun, in ordinea intrebuintarii ei, apoi aduc cosul pentru rufe murdare langa pat. Incep cu
schimbarea fetei de perna, dupa ce o scutur, indepartez cearceaful de patura si il pun direct in
sac, imbrac patura cu cearceaful curat, o impaturesc in trei si o asez pe scaun; indepartez de
pat cearceaful murdar, strangandu-l de la colturi, il introduc in sacul cu rufe murdare, pun
cearceaful pe pat si il introduc adanc sub saltea, pentru ca, in timpul miscarii bolnavului, sa nu
se adune sub el. Indoi colturile pe rand, astfel: cu mana dreapta de langa pat, prin partea
laterala libera a cearceafului, la o distanta egala de colt, si cu lungimea partii care atarna il
ridic langa saltea. In acest fel, se formaeaza triunghiul pe care il introduc sub saltea.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: strang sacul cu lenjerie murdara, il leg la
gura, asez noptiera langa pat, ajut pacienta sa se aseze comod in pat, duc la magazine sacul cu
rufe murdare, dupa care, ma spal pe maini cu apa si cu sapun.
INCIDENTE: Toate manevrele le fac cu grija pentru ca cearceafurile sa fie asezate bine, sa
nu se desfaca si sa nu se stranga sub pacienta, creandu-i disconfort si jena. Neintinderea
corecta a cearceafului si formarea de cute duce la disconfort.
CAZUL NR. II
27
2.1. PLAN DE INGRIJIRE
(boli infectioase copii)
NUME SI PRENUME: Popescu Adrian

VARSTA: 12 ani
SEX: M
INALTIMEA: 1,50 m
GREUTATEA: 45 Kg.
GRUPA SANGUINA: AB IV RH: (-)
DOMICILIUL: Targu - Ocna
OCUPATIA: elev
STAREA CIVILA: necasatorit
RELIGIA: catolica
ALERGII: nu se stie alergic
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal cu
pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de somnolenta,
disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia “Boli infectioase”. In schimb culeg
date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)
ANTECEDENTE PERSONALE
a) Fiziologice:
- este primul copil in familia Popescu, nascut la termen cu o greutate la nastere de 3,500
kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 7 luni si jumatate dupa care i s-a diversificat
alimentatia.
- rezultate scolare: bune
b) Patologice:
- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;
- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;
- in 2004 a fost operat de apendicita;
- fara antecedente patologice meningiene;
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi

28
OBISNUINTE DE VIATA:
a) Conditii de viata si mediu:
Nivel social mediu
Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un singur nivel cu
o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.
b) Comportament:
Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa aasimileze orice
informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe plan intellectual, fie pe plan
fizic.
Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul rind al
orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si fast-food-urile.
Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee, insotite de o
stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat billet de trimitere la
sectia de ,,Boli contagioase’’. Asistenta medicala i-a inregistrat functiile
vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Se anunta serviciul ambulatoriu si este transportat la Spitalul Municipal Onesti, sectia C.T.G.
copii salon A.T.I., fiind insotit de mama sa.
Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra ridicata
,redoarea cefei ,varsaturi .
Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii si
tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte
scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente foarte fierbinti,buze uscate,
varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat spatio - temporal .
SURSE DE DIFICULTATE :
- de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide

bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni
- de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste
- de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi), obiceiuri
alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate.
29
II. ANALIZA DATELOR
30
PROBLEME REZULTATE DIN
NEVOI PERTURBATE MANIFESTARI
NEVOI
1)Nevoia de a-si mentine temperature -febra moderata,buze uscate sete ,

Hipertermia
in limite normale tegumente fierbinti
Proces infectios
-durere, gamete, tumefierea glandelor
2)Nevoia de a evita pericole (inflamatia)Predispozitie la
parotide, stare generala alterata
complicatii
3)Nevoia de a elimina Dezechilibru hidroelectrolitic -varsaturi, transpiratie
-iritabilitate, anxietate agitatie ,ore

4)Nevoia de a se odihni Dificultatea de a se odihni si dormi
insuficiente de somn
Dificultatea de a se alimenta si
5)Nevoia de a se alimenta si hidrata -disfagie , anorexie ,greata ,varsaturi
hidrata
- astenie fizica si psihica, discomfort

6)Nevoia de a comunica Comunicare deficitara
general
-dispnee
7)Nevoia de a respira si a avea o buna Dificultatea de a respira si a avea o
-alterarea functiei circulatorii (tegumente
circulatie circulatie buna
fierbinti)
8)Nevoia de a se misca si a avea o buna Dificultatea de a ramane in pozitie

-postura neadecvata
postura functionala (cocos de pusca)
-durere
Refuz de a indeplini activitati
9)Nevoia de a se recrea -stare depresiva
recreative
-slabiciune /oboseala
DIAGNOSTIC DE NURSING
Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide bilaterale si
31
contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:
- febra ridicata
- redoarea cefei
- fotofobie
- disfagie
- dispnee
- anorexie
- astenie fizica si psihica
- varsaturi
- contractii musculare
Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata durata
vietii.
FUNCTIILE VITALE SI VEGETATIVE
32
PACIENT: Popescu Adrian, 12 ani
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta urliana. Oreon cu stare generala
alterata
Respiratie Temperatura
T.A. mmHg Puls/min Diureza Alte
Data /min °C Scaun
/24h elemente
D S D S D S D S
- facies in
aspect de
17.12.2007 110/70 100/90 85 85 24 23 38,2 37,7 950 0 para,
tegumente
palide
- facies in
aspect de
para,
18.12.2007 110/80 110/90 84 83 20 21 37,5 37,2 1100 0
tegumente
palide
- facies
120/80 120/90 82 79 19 19 37 37 1100 1 usor in
19.12.2007
aspect de
para
- ameteli
aproape
remise,
stare
generala
20.12.2007 120/80 120/80 78 76 18 18 36,5 36,5 1200 1 usor
ameliorata
, fotofobie
redusa,
tegumente
uscate
ANALIZE DE LABORATOR
33
alterata
ANALIZE DE
DATA VALORILE PACIENTEI VALORI NORMALE
LABORATOR
LCR, R. Pandy Pandy +

elemente, citologice Elemente = 200 leucocite
citologic: 99% LMN-1%PN
17.12.2007
Nr. leucocitar NL = 5000/mmc NL = 4200-8000/mmc
Nr. trombocite 175000 150000 - 400000
V.S.H. VSH = 9/1h VSH = 1-10/1h
Examen de urina sediment normal
Examen oftalmologic
Hemoglobina Hb= 13,6 g %
Hematii H= 4.500000
Leucocite L= 11.700 L= 4200-8000
Hematocrit Ht = 41% Ht= 36-39%
18.12.2007
Transaminaza TGO= 5mm/ml
TGP= 5 mm/ml
Bilirubina T=0,65 mg%
D=0,10 mg%
I= 55mg%
IDR la PPD = 2 u.i. Negativ/72h IDR la PPD = Negativ

19.12.2007 Leucocite L= 8200/ mmc L= 4200-8000
20.12.2007 Examen neurologic

Examen encefalograma
TRATAMENT MEDICAMENTOS
34
alterata
DENUMIREA CALEA DE DOZA ACTIUNEA

DATA
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE 24H / PRIZA MEDICAMENTULUI
1. Glucoza 5% i.v. 500 ml - are actiune diuretica, fiind rapid

2. Penicilina G i.v. 4 flacoane /zi - antimicrobian, antiinfectios

2 g la 12 ore
3. HHC 1000 mg /zi - actiune farmaterapeutica,
4mg/zi antiinflamator, antialergis, utilizat in
terapia de urgenta, stari de soc,
17.12.2007 insuficienta respiratorie, crize acute de
astm bronsic, edem cerebral.
encefalita, meningita acuta
4. Algocalmin i.m. 1f (2ml-1g) 1f /zi - analgezic, antispastic
5. Paracetamol oral 1 tb (500mg) - antermic, analgezic, antipiretic

1 tb x 3 ori /zi
6. Plegomazin i.m. 1 f 5 ml - antiemetic si pentru tratamentul
doza este de 3 ml/zi starilor de agitatie
18.12.2007
19.12.2007 idem 1,2,3,4,5,6
20.12.2007
ALIMENTATIA
35
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta urliana.
Oreon cu stare generala alterata
VALOARE
DATA DIMINEATA PRANZ SEARA MOD DE SERVIRE
CALORICA
- se face in salonul ATI,

Alimentatie parenterala cu ser fiziologic 9‰ si glucoza
17.12.2007 parenteral, prin perfuzie
5%
i.v.
- ceai neindulcit - supa de legume

- alimentare activa la
- un ou moale, - piure de cartofi
salon
paine cu unt - snitel de pui - ceai neindulcit
18.12.2007 - pacientul serveste 1871
- o banana - paine - orez cu lapte
alimentele cu deglutitie si
- suc natural de
masticatie deficitara
mere
- supa de pui 300 - sufleu de gris cu - alimentare activa in

- ceai neindulcit
ml branza dulce salon
19.12.2007 - paine, gem, 1965
- carne de vita, - suc de mere - masticatie si deglutitie
margarina
slaba paine, banana concentrat 100 ml mai bune
- supa de pui cu - spaghete cu - alimentare activa la sala

- compot de
taitei branza dulce de mese
20.12.2007 visine 2136
- ficatei prajiti - suc de mere - masticatie si deglutitie
- 1 banana
- corn cu ciocolata concentrat 200 ml bune
PLAN DE INGRIJIRE

36
alterata
OBIECTIVE PE INTERVENTII
NEVOI PROBLEME
DATA TERMEN LUNG SI AUTONOME SI EVALUARE
PERTURBATE MENIFESTARI
SCURT DELEGATE
1. Nevoia de a - dificultatea de a se - pacientul sa fie - admiistrez pacientei un - pacientul nu mai

se alimenta si de alimenta si de a se alimentat si hidratat regim hipocaloric fara sare prezinta stare de
a se hidrata hidrata corespunzator si un aport hidric cca 1300 greata si de voma,
- consum redus de - sa consume ceaiuri ml/zi s-a putut alimenta
lichide neindulcite - urmaresc pacienta sa si hidrata
- senzatie de greata, - sa respecte regimul consume numai alimente
voma, inapetenta, hidric hiposodat cuprinse in regim
disfagie corespunzator - cu rol delegat,
- pacienta sa nu mai administrez tratament
prezinte greata medical antiemetic:
Metoclopramid 1 f (2 ml)
ora 12
2. Nevoia de a - pericol de - pacientul sa nu mai - asigur repaos la pat si-i - in urma

evita pericolele complicatie prezinte durere in recomand sa se linisteasca interventiilor mele,
17.12.2007 - prezenta germenilor urmatoarele ore - supraveghez functiile pacientul se simte
patogeni cauzata de - sa-si imbunatateasca vitale si vegetative si le mai bine, durerile
inflamatia si starea de sanatate notez in foaia de s-au mai diminuat
contaminarea intensa temperatura T=38,2
a meningelui - cu rol delegat P=85
- redoarea cefei, administrez tartament R=24
durere, inflamarea si prescris de medic cu: TA= 110/70
tumefierea glandelor Ampicilina (1 g) i.v. ,
parotide lateral, HHC i.v., perfuzie cu
anxietate glucoza 5%
3. Nevoia de a - disconfort general - pacientul sa aiba un - creez un climat - pacientul s-a

dormi si de a se manifestat prin ore somn odihnitor in corespunzator, aerisesc odihnit la amiaza
odihni insuficiente de somn, urmatoarea ora salonul, schimb lenjeria de calitativ si
somn intrerupt - pacientul sa se pat si de corp cantitativ
odihneasca calitativ si - indepartez toate sursels - pacientul s-a
cantitativ care ar putea perturba trezit mai odihnit
somnul pacientului
1. Nevoia de a-si - imposibilitatea - pacientul sa aiba o - cu rol delegat, - in urma

mentine pastrarii temperaturii temperatura a corpului administrez antitermice, interventiilor mele
temperatura in limite normale in limite normale analgezice, antiseptice i-a mai scazut
corpului in - febra moderata, - pacientuli sa-i scada prescrise de medic temperatura cu
limite normale buze uscate, sete, temperatura in - aplic comprese umede 0,5°C,
18.12.2007 tegumente fierbinti urmatoarele ore cu reci local si pe frunte inregistrandu-se o
1,2°C - inregistrez temperatura stare de
corpului la interval de 1 nefebrilitate
ora T= 37,7°C
Obiectiv ial atins
37
2. Nevoia de a se - postura inadecvata - pacientul sa prezinte - ajut pacientul sa se - durerile musculare
misca si de a avea manifestata prin dureri o postura buna si sa instaleze intr-o pozitie mai s-au mai diminuat
o postura buna musculare se deplaseze fara comoda in pat - pacientul se poate
- pozitie antalgica, sprijin - cu rol delegat, administerz misca singur, fara sprijin
anxietate o fiola de 5 ml. Plegomazin
i.m.
- sprijin pacientul sa mearga
la toaleta
1. Nevoia de a - dificultatea de a - pacientul sa prezinte - inregistrez functiile vitale - in urma interventiilor

respira si de a avea respira normal si de a o buna circulatie si si le notez in foaia de mele, pacientul are o
o buna circulatie avea o circulatie buna respiratie in temperatura respiratie normala, nu
- dispnee urmatoarele ore - creez un microclimat mai prezinta dispnee, si-a
- alterarea functiei corespunzator (aerisesc recapatat independenta
circulatorii salonul) - obiectiv partial atins
- tegumente cianotice - efectuez impreuna cu
pacientul exercitii de
respiratie, din ora in ora
- delegat i-administerz
oxigen prin sonda nazala,
timp de 30 minute si
supraveghez pacientul
- pacientul a inteles
19.12.2007 2. Nevoia de a - incapacitatea de a - ca pacientul sa - schimb lenjeria de pat si motivatia mentinerii si
invata cum sa-si retine informatii dobandeasca de corp de cate ori este pastrarii sanatatii
pastreze sanatatea - cunostinte insuficiente deprinderi si nevoie - pacientul este multumit
despre sanatate si boala obiceiuri corecte si - educ pacientul si-i explic de sfaturile mele si se
noi cat de important e sa aiba o simte mai bine
igiena corespunzatoare - el ramane internat in
pentru a preveni pericolele spital
- fac pacientului educatie
sanitara - in urma interventiilor
mele, pacientul se simte
3. Nevoia de a se - dificultate de a se TL - pacientul sa aiba - creez un microclimat mai relaxat si mai vesel
recrea si de a se recrea si de a se relaxa, o stare de bine si sa corespunzator
relaxa manifestata prin inlature temerile si - explic pacientului
anxietate, tristete, frica necesitatea internarii in
teama, durere TS - pacientul sa se spital
poata relaxa - il anunt ca starea lui de
sanatate merge spre bine, sa
inlature teama si frica
EVALUARE FINALA
38
Pacientul Popescu Adrian, in varsta de 12 ani, a fost internat in data de 17.12.2007 cu
DIAGNOSTIC CLINIC: meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala
alterata in sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de
dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide
bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.
APORT PERSONAL: In cadrul stagiului efectuat in sectia de Boli infectioase, in perioada 17-
21.12.2007, am urmarit evolutia pacientului zilnic, inregistrand functiile vitale, am recoltat
probe de sange si de urina pentru examenul de laborator, am insotit bolnavul la examenul de
encefalograma si la examenul neurologic. Am administrat tratament medicamentos prescris de
medic si insotita de A.M. de serviciu, pe baza de: antibiotice, antiinflamatorii, analgezice,
antipiretice. Am efectuat educatie sanitara, i-am supravegheat alimentatia cu regim hiposodat,
exercitii de relaxare in vederea deprinderii independentei cat mai rapid. Starea pacientului este
ameliorata, mai ramane internat in spital pentru terminarea curei medicamentoase.
TEHNICI SPECIFICE
39
TEHNICA DE LUCRU
INREGISTRAREA TEMPERATURII AXILARE

alterata
DEFINITIE: Temperatura reprezinta starea fiziologica constanta a corpului uman constand

in echilibrul dintre caldura produsa ( termogeneza) si cea pierduta ( termoliza). In mod normal
temperaturea corpului este de 37° C, usor scazuta dimineata si ridicata in timpul noptii
SCOP : de a evalua functia de termoreglare si termoliza a organismului
MATERIAL NECESAR: termometru maximal , un vas cu solutie de cloramina 5% , prosop
personal , comprese sterile , foaie de temperatura ( ce va fi completatat cu pix albastru )
,manusi sterile.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: explicarea pacientei despre necesitatea acestei
tehnici si cererea acceptului
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI : pozitionarea pacientei in sezut in pat , rezemata pe
perna , cat mai comoda
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, imbrac manusile, verific axila pacientei
(integritatea ei ), o tamponez cu prosopul personal apoi scot temometrul din vasul cu solutie
cu cloramina, il scutur sa ma asigur ca mercurul este coborat in rezervor , apoi asez
termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, lipesc bratul pacientei de torace si-i
flectez antebratul pe abdomen. Cu cealalta mana pacienta isi sustine bratul corespunzator
axilei in care se afla termometrul. Se tine termometrul 10 muinute dupa care se scoate si se
citeste valoarea obtinuta ( 37,9 C ) si se memoreaza .
Ma ocup de pacient ajutand-ul sa se intoarca pe partea cealalta ( decubit lateral ) si sa
stea cat mai comod.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: clatesc termometrul, il sterg, il scutur si il
intraoduc in borcanul cu cloramina. Inregistrez temperatura in foaia de temperatura ce este in
foaia de observatie procedand astfel : reprezint grafic cu o linie albastra continua
corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua
diviziuni de grad. Se uneste valoarea obtinuta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
termice
- asezarea gresita a termometrului fara a fi bine lipit de piele duce la neatingerea scopului
- notarea gresita a valorii temperaturii in foaia de temperatura da erori in realizarea curbei
grafice de temperatura
- spargerea termometrului din neatentie.
TEHNICA DE LUCRU
ADMINISTRAREA ANTIEMETICULUI (METOCLOPRAMID I.V)
40
alterata
DEFINITIE: Administrarea Metoclopramidului i.v. reprezinta calea parenterala (injectabila)

care ocoleste tubul digestiv, manevra constind in introducerea substantei medicamentoase in
lumenul venos.
SCOP: combaterea varsaturilor
PREGATIREA PACIENTULUI PSIHICA: ii spun despre manevra pe care o voi efectua si ii
cer sa stea calma si a nu se agite.
PREGATIREA PACIENTULUI FIZICA: tehnica se executa in salon, la patul bolnavei;
verific integritatea lumenului venos si gradul de curetenie a tegumentului. De asemenea,dupa
o prealabila verificare voi aseza bratul in extensie pe un prosop sub care am asezat o pernuta.
PREGATIREA MATERIALELOR: tavita renala, manusile de cauciuc sterile de unica
folosinta, tampoane imbibate cu alcool sanitar, garou, fiola de Metoclopramid, prosop sau
pernuta pe care va fi asezat bratul pacientei in extensie.
TEHNICA: dupa ce ma spal pe miini cu apa si sapun si am imbracat manusile sterile de unica
folosinta, am trecut la efectuarea manevrei care consta in urmatoarele:
1) pregatirea fiolei cu substanta medicamentoasa si despachetarea seringii, dupa care aspir
continutul seringii;
2) schimbarea acului si scoaterea aerului din seringa;
3) aplicarea garoului la 7-8 cm deasupra plicii cotului si dezinfectarea tegumentului.In acest
timp rog pacienta sa tina pumnul strins;
4) dezinfectarea din nou a zonei pe o suprafata mai intinsa si execut punctia prin palparea
venei-fixind cu policele tegumentul, patrunzind astfel prin inteparea cu forta prin tegument
de-a lungul axului longitudinal al venei;
5) aspir sa verific daca sunt in vena. Tin seringa cu mina stinga iar cu dreapta dau drumul
garoului si rog pacienta sa desfaca pumnul;
6) injectez lent medicamentul pe lumenul venei,iar din cind in cind aspir pentru a verifica
daca mai sunt cu acul in interiorul venei;
7) dupa ce am injectat solutia medicamentoasa,retrag brusc acul si tin apasat tamponul
imbibat in alcool sanitar pe locul punctiei venoase pentru a crea hemostaza, timp de un
minut;
8) supraveghez atent pacienta urmarindu-i faciesul pentru a putea observa daca sunt semne
vizibile deosebite.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
41
- tamponul de vata utilizat si manusile folosite le arunc in galeata colectoare a deseurilor
infectate prevazute cu sac galben cu inscriptia “pericol biologic”
- seringa o arunc in galeata colectoare a deseurilor menajere,galeata prevazuta cu sac negru de
protectie pentru incinerare.
- acele folosite le aruncin galeata colectoare de intepatoare pentru incinerare
- apisonul acelor folosite ,ambalajul seringii, fiola in care afost solutia medicamentoasa le
arunc in galeata colectoare a deseurilor prevazute cu sac negru. La finalul tehnicii ma spal pe
miini cu apa si sapun.
PUNCTIONAREA GRESITA : daca nu se efectueaza corect manevra si nu se stie locul de
electie pentru punctia venoasa, exista posibilitatea infectarii si contaminarii bolnavului daca
nu se respecta regulile de asepsie.
CE TINE DE PUNCTIA VENOASA:
- perforarea peretelui opus al venei, hematom, ameteli, paloarea fetei, daca substanta este
injectata rapid in vasul venos.
42
TEHNICA DE LUCRU
EDUCATIE SANITARA

alterata
DEFINITIE : Educatia sanitara este metoda profilactica de informare a pacientului prin

diverse mijloace (pliante ,carti sau prin anumite explicatii) despre conceptul ,,Sanatate-Boala”
cu insusirea unor cunostinte necesare.
SCOP: insusirea cunostintelor necesare privind prevenirea posibilelor complicatii.
TEHNICA: am deschis discutia cu pacientul spunindu-i ca este foarte important sa tina cont
de sfaturile mele, i-am spus ca pe viitor sa aiba grija sa nu depuna eforturi ,sa se fereasca de
frig si umezeala, sa urmeze tratamentul prescris de medic in mod corect si sa se prezinte la
controlul medical cand este chemat. I-am spus ca este foarte important sa tina cont de acestea,
avand in vedere sanatatea lui, care este atat de pretioasa si trebuie pastrata. Am intarit si
accentuat sa aiba in vedere urmatoarele:
- evitarea factorilor de infestare a organismului si tratarea corecta a infectiilor daca apar;
- sa aiba o alimentatie echilibrata si fara mult zahar;
- evitarea focarelor de infectii din colectivitate;
- evitarea stresului psihic, sa gandeasca pozitiv sa inlature temerile;
- sa aiba un aport de vitamine;
- sa aiba o viata echilibrata ,respectand sfaturile parintilor si a medicului.
ACCIDENTE SI INCIDENTE: deoarece pacientul avea o educatie sanitara deficitara, am
insistat asupra regulilor de igiena elementare si avind in vedere aparitia acestei boli, care
impune un regim de viata special, cu respectarea normelor de igiena,l-am avertizat asupra
posibilelor complicatii ce pot sa apara (cu sechele grave pe tot parcursul vietii).
CAZUL NR. III

43
PLAN DE INGRIJIRE
NUME SI PRENUME: Adam Rita

VARSTA: 34 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,60 m
GREUTATEA: 63 Kg.
GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)
DOMICILIUL: Onesti
OCUPATIA: muncitor - Salubritate Onesti
PREGATIREA PROFESIONALA : 8 clase 1fectuate
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: Martorii lui Iehova
ALERGII: nu se stie alergica
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTA: S-a facut in data de 18.02.2008 prin
comunicare non-verbala la inceput si apoi verbala.
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTEI : greoi , deficitar , datorita starii generale
grave. Pentru a putea usura comunicarea ii pun pacientei intrebari deschise, la obiect. De
asemenea comunicarea se face si cu pauze lungi de catre pacienta. Datele au mai fost culese
de la echipa medicala de ingrijire a pacientei Adam Rita ,din biletul de trimitere, din foaia de
observatie si de la apartinatorii pacientei .
ANTECEDENTE PERSONALE:
a) Fiziologice
- este al 7- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie dezorganizata
- menarha : la 12 ani si 10 luni , ciclu regulat la 28 zile , durata de 4 zile , flux abundent
avand 6 nasteri si 8 avorturi ( 5 la cerere si 3 spontane din diferite cauze).
b) Patologice : nu se stie daca a avut boli infectioase in copilarie
- a fost operata de apendicita la varsta de 28 de ani.
- este suferinda de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) inca din copilarie si Gastrita
dobandita pe parcursul vietii datorita unei hiperaciditati si a tratamentelor prelungite cu
medicamente (antiinflamatorii), alimentatiei necorespunzatoare si a modului de viata.
44
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE:
Tatal: necunoscut
Mama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat.
Sotul: 36 de ani, zilier ,aparent sanatos
Frati in numar de 6 , 3 frati si 3 surori – nu stie daca sunt sau nu suferinzi de vreo boala .
COMPORTAMENTUL DE VIATA : locuieste impreuna cu sotul si 6 copii intr-o garsoniera
oferita ca ajutor social de catre Primaria Onesti. Conditiile de viata si mediu sunt modeste , la
limita dintre mediu si mediocre. Pacienta recunoaste ca este o fumatoare inraita , pe langa
faptul ca ea consuma toate produsele alimentare pe baza de carne de porc afumata si
conservata, are si un stil de viata dezordonat.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta este orientata spatio-temporal, constienta , avand o stare de
somnolenta. Datorita fotofobiei pacienta are ochii semideschisi. De asemenea am mai
constatat ca pacienta prezinta tegumente palide si in timpul comunicarii este disfonica-
modificarea temporala sau permanenta a vocii , interesand timbrul si intensitatea . Pacienta
are mereu senzatie de voma. Astenia marcata a pacientei manifestata prin cearcane
periorbitale.
SEMNE SUBIECTIVE : pacienta acuza cefalee , redoarea cefei , inapetenta si discomfort
general manifestate prin semnele clinice ale bolii – lumina puternica o deranjeaza, iar datorita
varsaturilor se simt mult mai slabita , nu se poate deplasa singura.Toate acestea le-am aflat in
urma intrebarilor directe, puse de mine ca asistenta medicala, pe intelesul pacientei si a
gradului sau de cunostinta .
ISTORICUL BOLII
Debut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, varsaturi, redoarea cefei, astenie

marcata, inapetenta, ameteli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medical de familie
care i-a intocmit un bilet de trimitere la medical de specialitate . In urma consultatiei efectuate
de catre acesta i s-a pus diagnosticul “ Sindrom meningean – suspect meningita seroasa “ si i
s-a intocmit bilet de internare in sectia de boli contagioase a spitalului Onesti. Ajunsa in sectia
de boli infectioase, dupa 72 de ore s-a confirmat diagnosticul de “ meningita limfocitara acuta
seroasa “ de etiologie probabil virala si ramane internata pentru tratament.
Daca a mai fost internata : prima internare a fost in sectia de interne in jurul varstei
de 29 de ani cu diagnosticul de gastrita. A doua internare a fost in jurul varstei de 32 de ani
fiind intrernata in sectia de boli infecto-contagioase cu sindrom febril si viroza respiratorie.
II. ANALIZA DATELOR
45
5) Nevoia de a se alimenta si hidrata Alimentatie si hidratare inadecvata Inapetenta, greata , voma
6) Nevoia de a dormi si a se odihni Discomfort general Ore de odihna insuficiente,

iritabilitate , cefalee , agitatie
7) Nevoia de a actiona dupa Frustrarea Incapacitatea de a desfasura practice

credintele si valorile sale religioase avand un sentiment de
inutilitate
8) Nevoia de a se misca si de a avea o Postura inadecvata Pozitie “ cocos de pusca “,imobilizare

buna postura la pat cu dureri musculare
9) Nevoia de a invata cum sa-si Incapacitatea de a retine informatii, Cunostinte insuficiente

pastreze sanatatea ignoranta
SURSE DE DIFICULTATE :
46
- de ordin fizic: inflamatia meningelui de natura infectioasa, imunitate scazutra, efort fizic
- de ordin psihologic: anxietate, agitatie psiho-motorie, labilitate psihica, situatie de criza
- de ordin sociologic: insalubritatea mediului, locul de munca neadecvat care o determina pe
pacienta sa stea in frig, umezeala, poluare etc.
- lipsa cunostintelor: insuficienta cunoastere de sine si lipsa de cunostinte despre boala si
sanatate.
DIAGNOSTIC DE NURSING ( P.E.S.)

Actual: alterarea starii generale a pacientei datorita varsaturilor , imposibilitatea de hidratare
si alimenatie corespunzatoare , alterarea functiilor vitale
Potential: producerea unor complicatii cum ar fi aparitia unor deshidratari masive in urma
varsaturilor
Posibil: alterarea morfo- functionala a sistemului nervos si meningelui proces infectios
FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE

47
Pacienta : Adam Rita , 34 de ani
Diagnostic clinic : meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
Respiratie Temperatura
Tensiunea arteriala Puls min.
min. °C Diureza
Scaun Evolutie
Data ml/24h
D S D S D S D S
18.02.08 100/80 100/90 85 83 19 18 38.7 37.9 0 900 Nici o evolutie
Stare alterata
19.02.08 110/90 120/80 81 80 17 19 37.5 37.9 1 1100
moderata
Tendinte spre
20.02.08 120/90 120/80 78 76 20 19 36.8 36.9 1 1200
vindecare
Tendinte spre
21.02.08 115/80 120/90 74 76 22 20 36.5 36.8 1 1300
vindecare
INVESTIGATIILE PACIENTEI
48
Diagnostic clinic : meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
Investigatii paraclinice
Data Valorile pacientei Valorile normale
Analize de laborator efectuate
Punctia lombara :L.C.R L.C.R: clar normotensiv L.C.R clar ca apa de stanca fara
R. Pandy , elemente etiologice Pnady:+, Elemente opalescenta cu debit normal.
chimism: 1200/mmc,citologie: 98% Pandy : negativ
L.M.N.,2 % PN
Hemoleucograma 4.3 mil/mm3 4.5-5.5 mil/mm3

-hematii 37% 36-42%
18.02.08 -hematocrit 6.100/mm3 4.200-8.000mm3
-leucocite 200.000/mm3 150000-400000/mm3
-trombocite 11mm/h 2-13mm/1h
-V.S.H 16mm/h 12-17 mm/2h
87mg% 65-120mg%
-Glicemie 28mg% 20-40mg%
-Uree sangvina
Albumina 80mg% Absent

Glucoza 47mg % Absent
Examen sumar de urina Normal Normal
Examinare neurological Inflamatia meningelui
19.02.08
TGO, TGP TGO-5mmm/ml TGO=2-20u.i
TGP-5mm/ml TGP=2-16 u.i
Raport albumina/globulina Raport A/G=3/5 Raport A/G=1.5-2g%
Encefalograma
20.02.08 Examinare oftalmologica
Examinare psihologica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
49
Diagnostic clinic : Meningita limfociatica seroasa acuta de etiologie virala
DENUMIREA ACTIUNEA
DATA CALE DOZA 24/H PRIZA
MEDICAMENTULUI MEDICAMENTULUI
1. H.H.C. I.V H.H.C. fiole de 25 mg 1)Actiune farmacoterapeutica:

-antiinflamatoare, antialergic
utilizat in terapia de urgenta( stari
de soc , traumatice ,, alergice
toxice infectioase arsuri )
insuficiente respiratorii, crize
acute de astm bronsic, stari
comatoase idem cerebral,
encefalita meningita acuta
2. Metoclopramid I.V. ( fiole) de 2ml=10mg/3f/zi 2)Actiune terapeutica-antiemetic,

18.02.08 antivomitiv prin stimularea
perisistemului gastric al tubului
digestiv
3. Ampicilina I.M. ( flacon de 1g) 3)Actiune terapeutica:antibiotic

3x2g / zi bacterian,infectii cu germeni
sensibili
4. Paracetamol Oral (tb de 500mg- 3tb /zi 4)Tratament simptomaticActiune

analgezica antipiretica
antiiinflamatorie
5. Diazepam Oral ( tb=10mg) – 1 TB /zi si 5)Tranchilizant ,calmant

seara inainte de culcare
1,2,3,4,5+
6.Ulcerotrat Oral (tb de 500mg) 2tb de 3 ori 6)Antiacid cu bicarbonate de Na

pe zi dupa mesele si pentru tractul digestive si
principale metabolic
19.02.08
7.Stamicin Oral ( caps=500mg)- 1 caps 7)Actiune antifungica
seara
8. Scobutil Oral l ( caps =10mg) 2 caps de 3 8)Anticolinergic, antispastic

ori pe zi su stricta asupra musculaturii netede ,
supraveghere medi cala diminueaza secretia gastrica,
biliara
Medicamentatia din data Oral Cenrtum ( tb de 500mg) – 9)Aport de vitamine si minerale

de 11.12.07 fara 1 tb /zi
20.02.08
exceptie.
9. Centrum
ALIMENTATIA
50
Diagnostic clinic : Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
Data Regim hiposodat
dimineata pranz seara Nr. calorii Mod de servire

18.02.08
Nu s-a putut O banana =73 Sufleu de gris cu Aportul de Activa la salon
alimenta branza dulce de calorii este de
vaci=570 645/24h
-ceai de menta
neindulcit
19.02.08 Ceai cu paine si Supa de legume Budinca de -1994/24 h Activa la salon

margarina Ghiveci de legume macaroane cu
Omleta dietetica= si snitel pane=806 branza dulce
316 Gustare: placinta - suc de citrice
cu mere=287
20.02.08 Ceai de tei neindulcit Supa de pasare cu Placinta cu mere 1802/24h Activa la salon
Paine cu unt taitei Suc natural de
Miere de albine=357 Paine mere concentrate
Snitel de pui cu 200ml=532
salata de
varza=636
21.02.08 Ceai cu paine si gem Ciorba de vacuta Budinca de gris -2567/24 h Activa la sala de
de fructe Ficatei de pui cu gem, suc de mese
Omleta Paine mere =1032
dietetica=357
PLANUL DE INGRIJIRE
51
Diagnostic clinic : Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
OBIECTIVE PE INTERVENTII
NEVOI PROBLEME
DATA TERMEN SCURT SI AUTONOME SI EVALUARE
PERTURBATE MANIFESTARI
LUNG DELEGATE
1. Nevoia de a P - dezhidratare TS- pacienta sa nu mai - asigur repaus la pat, - in urma

elimina M- varsatura si transpiratie verse in urmatoarea ora asez pacienta in administrarii de
P- eliminare urinara TL- sa-si mentina decubit lateral, la antiemetice, se
inadecvata calitativ si aceasta stare fara marginea patului, cu observa o usoara
cantitativ, varsatura capul intr-o parte si ameliorare a
M- oligurie, culoare captez varsaturile varsaturilor
galbena inchisa - cu rol delegat, - pacienta s-a mai
administrez linistit
tratament - obiectiv partial
medicamentos- atins
antiemetic
(Motroclopramid 1f
2 ml i.v.)
P- stare generala alterata
2. Nevoia de a evita M- durere, cefalee, vertis, TS- sa nu mai prezinte - creez un - in urma
pericolele fotofobie dureri in urmatoarele microclimat interventiilor,
P- proces ore corespunzator, pacienta se simte mai
infectios/inflamator -- TL- sa-si aerisesc salonul bine
imunitate scazuta imbunatateasca starea - cu rol delegat - durerile s-au mai
M- iritabilitate, gemete de sanatate recoltez analize de diminuat
laborator si - pacienta este in
administerz afara oricarui pericol
tratament conform
18.02.2008
prescriptiei medicale
cu Ampicilina i.m.,
HHC i.v. si
Paracetamol oral
- sprijin pacienta sa
se deplaseze la
toaleta
P- imposibilitatea de a-si
3. Nevoia de a-si mentine temperatura in TS- pacientei sa-i scada - cu rol automat, - in urma
mentine temperatura limite normale de temperatura in masor temperatura interventiilor mele,
corpului in limite M- febra moderata, buze urmatoarea ora cu corpului, administrez pacientei i-a mai
normale uscate, sete pronuntata, 1,7°C medicatia prescrisa scazut temperatura,
cefalee, transpiratie TL- pacienta sa aiba de medic, cu 0,8°C,
temperatura corpului in antitermice, inregistrandu-se o
limite normale in antibiotice stare de
urmatoarele ore - aplic comprese subfebrilitate:
umede si reci local, T=37,9°C
pe frunte R=18
- urmaresc si P=83
supraveghe pacienta, TA=100/90 mmHg
masor functiile vitale - obiectiv partial
si le notez in foaia de atins
T°
1. Nevoia de a se P- dificultatea de a se TS- pacienta sa nu - invat pacienta despre - pacienta nu mai
52
alimenta si de a se alimenta side a se mai prezinte greata si importanta regimului prezinta stare de
hidrata hidrata varsaturi alimentar greata si de varsaturi
M- inapetenta, greata, TL- sa fie alimentata - administrez pacientei - s-a putut alimenta
varsaturi, uneori refuz si hidratata un regim hiposodat si si hidrata singura
de alimente corespunzator hipocaloric si un aport - a respectat regimul
hidric cca 1500 ml/zi alimentar
- urmaresc apcienta sa - obiectiv partial
consume numai atins
alimente cuprinse in
regim
19.02.2008 2. Nevoia de a dormi si P- somn agitat, treziri - pacienta sa se poata - creez conditii de - in urma
de a se odihni frecvente, neliniste, odihni si dormi odihna si confort interventiilor,
anxietate cantitativ si calitativ, - invat pacienta tehnici pacienta s-a odihnit
M- disconfort general, la amiaza de relaxare, sa citeasca mai bine la amiaza si
dureri musculare, reviste s-a trezit mai linistita
iritabilitate, cefalee, - invat pacienta - obiectiv partial
fotofobie exercitii de respiratie atins
pentru a-i facilita
somnul
- notez orarul
somnului, observ
calitatea somnului
1. Nevoia de a fi curat si P- dificultatea de a-si - pacienta sa aiba un - ajut pacienta la - pacienta se simte
de a-si proteja efectua igiena singura aspect ingrijit, sa efectuarea toaletei mai bine dupa baie,
tegumentele si M- carente de igiena, prezinte o igiena (dus) are o stare de igiena
mucoasele piele uscata, slabiciune, corespunzatoare - schimb lenjeria de si de confort
oboseala, neputinta din pat si de corp de cate
cauza imobilizarii la pat ori este nevoie
- educ pacienta si-i
explic cat de important
este sa aiba igiena
corespunzatoare pentru
a preveni infectiile
20.02.2008
2. Nevoia de a invata - incapacitatea de a - pacienta sa - identific impreuna cu - pacienta este
cum sa-si pastreze retine informatii, dobandeasca pacienta deprinderile multumita de
sanatatea cunostinte insuficiente atitudini, obiceiuri si gresite sfaturile primite si se
despre boala si sanatate deprinderi noi si - corectez deprinderile simte mai bine
corecte si obiceiurile - a inteles importanta
daunatoare sanatatii pastrarii sanatatii
- fac pacientei educatie - mai ramane
sanitara, o incurajez sa internata in spital
gandeasca pozitiv pentru continuarea
tratamentului
EVALUARE FINALA
53
Pacienta Adam Rita, in virsta de 34 ani, a fost internata in data de 18.02.2008 cu
diagnostic clinic : Meningita limfocitara seroasa acuta, de etiologie virala in sectia de “Boli
infectio-contagioase” adulti, prezentand ca manifestari de dependenta: cefalee, fotofobie,
febra 38,9 C transpiratie, greata, voma, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare. Pacienta
a fost internata pentru tratament si investigatii clinice si paraclinice.
APORT PERSONAL
In cadrul stagiului efectuat in sectia de Boli contagioase in perioada 18-21.02.2008,

am urmarit evolutia pacientei zilnic, inregistrind evolutia functiilor vitale, am recoltat probe
biologice de sange si urina pentru examenele de laborator, am insotit-o la investigarea unor
examene L.C.R., encefalograma ,examen neurologic, de oftalmologie si psihiatrie.
I-am administrat tratament medicamentos prescris de medic si insotita de asistenta
medicala de serviciu, pe baza de antibiotice: Penicilina G, H.H.C. (antiemetic, antivomitiv)
Metoclopramid (antiinflamator, analgesic, antipiretic, fungice), Paracetamol, Stamicin.
Am facut educatie sanitara, i-am supravegheat alimentatia cu regimul dietetic, am invatat-o
unele reguli despre cum sa-si pastreze sanatatea si unele exercitii de relaxare in vederea unei
recuperari cat mai rapide, pentru a-si recapata independenta.
Starea pacientei este ameliorate ,raminind internata pentru citeva zile pentru
terminarea curei medicamentoase.
OBIECTIV PARTIAL ATINS
INVESTIGATII SPECIFICE: 1. Injectia i.m. cu Ampicilina.

2. Inregistrarea tensiunii arteriale.
3. Participarea la punctia Rahidiana.
TEHNICI SPECIFICE
54
TEHNICA DE LUCRU
INJECTIA I.M. CU AMPICILINA (1gr.)
PACIENTA: Adam Rita, 34 ani

DEFINITIE: Introducerea substantei medicamentoase prin patrunderea cu acul si cu ajutorul

seringii in masa musculara.
SCOP: terapeutic
MATERIALUL NECESAR: seringa de unica folosinta de 5 ml.,3 ace sterile de unica
folosinta, tampon de vata, alcool 70°C, flaconul cu ampicilina, ser fiziologic,tavita renala.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta, ii explic necesitatea acestei tehnici
si ii cer acceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: pozitionez pacienta in decubit ventral si ii spun sa nu
stea incordata.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, verific integritatea flaconului, dupa care
indepartez armatura metalica si introduc serul in flacon, apoi agit bine flaconul cu solutie si
aspir tot continutul in seringa, dupa care schimb din nou acul la seringa cu un alt ac steril sis
cot bulele de aer formate in seringa. Dezinfectez locul de electie si verific bine integritatea
tegumentului, apoi printr-o miscare sigura introduc acul in zona situata deasupra liniei care
uneste spina iliaca cu marele trohanter, la o adancime de 4-6 cm., ii cer pacientei sa nu
contracte musculature, aspir si introduc foarte incet substanta medicamentoasa. La terminarea
solutiei retrag seringa si acul tot printr-o miscare rapida si sigura si tamponez locul cu
tamponul imbibat in alcool fara sa frec tare locul de electie.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: asez pacienta intr-o pozitie comoda, strang
materialele folosite si le arunc la galeata pentru incinerat; alcoolul si tavita renala le duc in
sala de tratamente, apoi ma spal pe maini cu apa si sapun.
* paralizia prin lezarea nervului sciatic;
* embolie gazoasa;
* injectila, ruperea acului;
* supuratii septice;
* flegmoane, abcese locale;
* reactii alergice la medicament.
TEHNICA DE LUCRU
PARTICIPAREA LA PUNCTIA RAHIDIANA
55
DEFINITIE: Prin punctia Rahidiana se intelege patrunderea unui ac special, printre vertebre
in spatiul subarahnoidian, la nivelul lombar.
SCOP: explorator pentru recoltarea de L.C.R., in vederea analizelor citologice si
bacteriologice.
MATERIALUL NECESAR DE PROTECTIE: un paravan daca se face in salon, la patul
bolnavului.
MATERIALUL NECESAR STERIL: masa acoperita cu un camp steril, pe care se aseaza
trusa cu instrumentar steril si care cuprinde : ace pentru punctia rahidiana cu mandrin, lungi
de 3-10 cm.,seringi sterile de unica folosinta, de 2,5,10 si de 20 ml., 2-3 pense, sticla cu alcool
sanitar, sticla cu tinctura de iod, casoleta cu campuri sterile, 3 eprubete sterile, uscate si
etichetate, pentru recoltarea L.C.R.-ului, (substante analeptice si tonicardice), pentru
eventualitatea unor accidente functionale.
MATERIALUL NECESAR NESTERIL: tavita renala, stativ, eprubete.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta asupra manevrei care i se va
efectua, ii explic necesitatea punctiei si o rog sa-mi urmeze intocmai ceea ce ii voi cere sa faca
pe parcursul si dupa terminarea punctiei.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: asigur ca temperatura camerei este optima, 20°C, am
dezbracat bolnava pana la jumatate. De asemenea, tinand cont de strea grava a pacientei, am
ajutat-o sa se aseze in decubit lateral drept, la marginea patului, cu genunchii adusi cat mai
mult spre capul aplecat inainte, astfel incat spatele sa fie arcuit( pozitie cocos de pusca). Apoi,
am asezat un camp steril pe pat, la spatele pacientului.
TEHNICA: se va efectua de catre medic.
PARTICIPAREA LE PUNCTIE: pentru ca punctia sa decurga bine, medicul va fi ajutat de
doua asistente medicale: una va servi medicul cu instrumentarul necesar, iar eu voi sustine
ceafa pacientului cu o mana si coapsele cu celalta mana. In timpul efectuarii punctiei, voi
supraveghea atent pacienta, respectiv voi urmari starea generala a acesteia; a doua asistenta se
va spala pe maini cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool si isi pune manusile sterile. Apoi
dezinfecteaza locul punctiei cu alcool si tinctura de iod pe o suprafata de 10x10, folosind
pensa si comprese sterile, izoland cu camp steril locul. Medicul se spala pe maini cu apa si
sapun, se usuca, iar asistenta il serveste pe medic cu manusile sterile; alege acul acul de
punctie steril si locul. Asistenta medicala ii ofera medicului eprubeta sterila pentru recoltarea
L.C.R.-ului, acesta din urma efectuand punctia. Dupa extragerea acului, A.M. badijoneaza
locul punctiei cu alcool iodat, folosind si aplicand o compresa sterila pe care o fixeaza cu
leucoplast.
INGRIJIREA PACIENTEI DUPA PUNCTIE: dupa efectuarea punctiei lombare am ajutat
56
pacienta sa se culce imediat pe spate, in pozitie orizontala, fara perna sub cap. De asemenea
voi avea grija ca pacienta sa ramana in aceeasi pozitie timp de 24 de ore. In cursul acestui
repaos, voi avea grija ca pacienta sa fie deservita la pat urinar dezinfectat. Dupa a treia zi
pacienta poate sa stea in pozitie sezanda.
* durere vie cu iradiere in membrul inferior, cauzata de atingerea unei radacini venoase, mai
ales la introducerea acului.
* dupa punctie mai pot aparea: cefalee, vertij, tegumente palide si chiar tendinte de sincopa
* caz de decompresiune brusca in scurgerea de L.C.R in jet, sub presiune mare ;
TEHNICA DE LUCRU
INREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
57
DEFINITIE: Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulator asupra

peretilor arteriali.
SCOP: evaluarea functiei cardio-vasculare.
MATERIALUL NECESAR: aparat de tensiune, stetoscop biauricular, tampoane de vata
imbibate in alcool (70°C); foaie de temperatura, pix albastru.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta, ii explic necesitatea acestei tehnici
si-i cer accceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: rog pacienta sa stea linistita in repaus, pentru 10-15
min., apoi verific integritatea tegumentului si ca bratul sa nu fie paralitic, pozitionez pacienta
in decubit dorsal, cu bratul in repaus.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, dezinfectez olivele stetoscopului cu tamponul
de vata, aplic manseta pe brat cu 5 cm. deasupra plicii cotului, apoi strang mansonul in jurul
bratului, fixez membrana acustica pe artera humerara, sub marginea inferioara a mansetei,
dupa care imi introduc olivele stetoscopului in conductul auditiv extern. Pompez aer in
manson cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotului pulsatil. Decompresionez
progresiv aerul din manseta prin deschiderea robinetului, pana la perceperea primului zgomot
pulsatil ce reprezinta T.A. max.(sistola) retinand valoarea indicata de acul monometrului,
apoi decompensandu-se usor aerul in continuare, am auzit si ultima bataie ce reprezinta
T.A.min. (diastola). Retin valorile pacientei, avand 110/60 mm Hg.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: indepartez tensiometrul de la bratul pacientei,
dezinfectez din nou olivele si membrana acustica, il pun in cutia lui, dupa care ma spal pe
maini cu apa si sapun; notez valoarea obtinuta in foaia de temperatura astfel: ma orientez dupa
fiecare linie groasa din foaia de temperatura, notez valorile inregistrate si apoi hasurez.
* nefixarea corecta a mansetei pe bratul pacientei, duce la un rezultat eronat;
* daca pacienta nu este in repaus, valorile pot fi eronate (T.A.modificata);
* pacienta sa nu vorbeasca in timpul inregistrarii, pentru ca nu pot auzi corect primele batai;
* nefunctionalitatea aparatului (manson, para, manometru, stricate) duce la neinregistrarea
valorilor tensionale;
* notarea gresita in foaia de temperatura;
* nerespectarea conditiilor de asepsie duce la iritari dermatologice.
BIBLIOGRAFIE:
58
1. Dr. C. Bocarnea: “Boli infectioase si epidimiologice”, Edit. Info-Team,
1999;
2. C. Borendel: “Manual de medicina interna pentru cadre medii”, Edit.

Bic All, Buc. 2000;
3. M. Ifrim, GH. Niculescu: “Compendiu de Anatomie”, Edit. Stiintifica si

Enciclopedica, Buc.-1988;
4. P. Iurasog : “Clinica meningitelor in practica medicala”, Buc.-1985;
5. Dr. M. Mincu: “Anatomia si fiziologia omului”, Edit. Universului

Buc.-2001;
6. C. Mozes: “Tehnici de ingrijirea bolnavului”;
7. L. Titirca: “Ghid de Nursing, viata”, Edit. Viata Medicala

Romaneasca, 2001;
59

Meningita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Meningita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARGUMENT

DEFINITIE: Meningita este afectiune infecto –contagioasa caracterizata prin

CAP. I: PARTEA TEORETICA.................................................................................4

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MENINGELUI...............................................4

CAP. II: PARTEA PRACTICA..................................................................................14

1. CAZUL NR. 1.......................................................................................................14

1.1. Meningele – Definiţie. Meningele reprezintă învelişul membranos care

b) Meningele cranian (învelişurile creierului)

1.2. LICHIDUL CEFALORAHIDIAN

1.3. ROLUL MENINGELOR ŞI LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (L.C.R.)

2. MENINGITA SEROASĂ ACUTĂ

2.1. Definiţie: Meningita seroasă acută este o afecţiune infectocontagioasă

1. Termenul de meningită acută seroasă defineşte cazurile în care s-a produs

2.2. Epidemiologie: Aceasta diferă după agentul cauzal, atât ca incidenţă

2.3. Etiologie: din totalitatea virusurilor cunoscute şi din statisticile consultate,

2.4. Morfopatologie – În producerea meningitelor LCR, din care face parte

2.5. Fiziopatologie - Calea de pătrundere a agenţilor patogeni în Sistemul

2.6. Manifestări clinice – meningita seroasă acută este caracterizată printr-un

3. DIAGNOSTICUL CLINIC, DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

Se stabileşte luarea corectă a semnelor meningiene (anamneza). Datele

Prognosticul meningitelor virale este, în majoritatea cazurilor, favorabilă, obţinându-

6. TRATAMENTUL MENINGITEI SEROASE ACUTE

I. Tratamentul profilactic: se realizează prin izolarea bolnavului, vaccinarea

7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

7.1. ROLUL GENERAL – consta în participarea acesteia la acţiuni de prevenire şi

7.2. ROLUL SPECIFIC constă în:

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

NUME SI PRENUME: Iacob Simona

NEVOI PERTURBATE PROBLEMA MANIFESTARI

1. Nevoia de a evita - pericol de infectie si aparitia - redoarea cefei, ameteli, fotofobie,

- biofizic: varsta, inflamatia meningelui de natura infectioasa, efortul fizic, imunitate

ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator si infectios,

POTENŢIAL: apariţia eventualelor complicaţii pe toata durata vietii

POSIBIL: alterarea morfo-functionala a S.N. si meningelui, proces infectios

Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

- punctie lombara PL: LCR clar LCR clar ca apa de stanca,

LCR- elemente, citologice Elemente = 130 leucocite

Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

DENUMIREA CALEA DE DOZA ACTIUNEA

Glucoza 5% i.v. 500 ml - are actiune diuretica, diind rapid

Glucoza 5% i.v. 500 ml - are actiune diuretica, diind rapid

Paracetamol oral 1 tb (500mg) - antermic, analgezic, antipiretic

Glucoza 5% i.v. 500 ml - are actiune diuretica, diind rapid

Paracetamol oral 1 tb (500mg) - antermic, analgezic, antipiretic

- neurotrop, protejeaza creierul de

Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

10.12.2007 Alimentatie parenterala cu ser fiziologic 9‰ si glucoza 5%

- supa de pui - alimentare activa la salon

- supa de zarzavat cu - bufleu de gris cu

Pacienta: Iacob Simona, in varsta de 17 ani

3. Nevoia de a - dezechilibri hidro- - asez pacienta in decubit

2. Nevoia de a se - postura inadecvata - o ajut sa se instaleze - pacienta si-a

3. Nevoia de a - cunostinte - pacienta sa - spun pacientei ca - pacienta a inteles

Pacienta Iacob Simona, in varsta de 17 ani, a fost internata pe data de

OBIECTIV PARTIAL ATINS

INTERVENTII SPECIFICE: 1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma;

PACIENTA: Iacob Simona, 17 ani

b). ce tin de efectuarea tehnicii:

PACIENTA : Iacob Simona, 17 ani

DEFINITIE: Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa a solutiilor de perfuzat

PACIENTA: Iacob Simona, 17 ani

DEFINITIE: Schimbarea lenjeriei patului presupune improspatarea patului si asigura

NUME SI PRENUME: Popescu Adrian