Elemente de psihosociologie a

grupurilor școlare
Prof. Dr. Letiția Durnea
 Grupul - definiții
Dicţionarul Webster (1989) defineşte grupul ca fiind un număr de indivizi reuniţi, care
au un număr de relaţii unificatoare.

Lewin (1948) afirmă că „esenţa unui grup nu este similaritatea sau lipsa de asemănare
a membrilor săi, ci interdependenţa lor".

De Visscher afirmă: „ Un ansamblu de persoane în număr mai mare sau egal cu cinci,
adunate efectiv în acelaşi timp şi în acelaşi loc, având posibilitatea să comunice, să
interacţioneze la nivel interpersonal şi intragrupal, împărtăşind o experienţă suficient de
semnificativă şi de durabilă pentru a începe un proces de instituire şi pentru a ajunge la un
caracter de entitate".
 Grupul formal şi grupul informal
Grupul formal este un ansamblu de persoane cu o organizare explicită,
instituţionalizată, în care relaţiile dintre membri sunt oficiale, formale, reglementate prin
norme, legi, ordine, decizii.

Grupul informal este un grup constituit spontan, fără o organizare explicită, iar
relaţiile dintre membri exprimă modul de distribuire a simpatiei şi antipatiei în grup. Are o
structură care evidenţiază poziţia membrilor populari şi a celor respinşi dincolo de
structura oficială.

EXEMPLE
Psihogrup și sociogrup
VIDEO

https://www.youtube.com/watch?v=6fbE52YDEjU
Clasa de elevi - definiție
Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr-un
număr de membri egali între ei (elevii) şi dintr-un animator
(profesorul), ale căror raporturi sunt reglementate oficial de tipul
sarcinii şi de normele de funcţionare (Adrian Neculau).

Satisface cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale

conduitei umane: nevoia de afiliere, nevoia de participare, nevoia de
protecţie, de securitate.
 Particularităţile clasei de elevi ca grup social
● interacţiunea directă, nemijlocită, faţă în faţă a membrilor
● prezenţa scopurilor şi a motivelor care susţin acţiunea de
urmărire a acestora
● interacțiunea dintre membrii grupului formează o structurare
● Existența unui sistem de norme
● Gradul de coeziune - rezultatul tuturor motivelor care îi
determină pe indivizi să rămână în grup.
 Creșterea coeziunii în clasă
Profesorul trebuie:
- să ofere elevilor cât mai multe ocazii de cunoaştere reciprocă;
- să practice un stil de conducere democratic;
- să stimuleze iniţiativa elevilor, să-i încurajeze în a-şi organiza singuri
activităţile;
- să organizeze activităţi de învăţare bazate pe cooperare, să
stimuleze acceptarea şi înţelegerea reciprocă;
- să realizeze evaluări nu numai ale prestaţiilor individuale, ci şi ale
grupului în ansamblu.
Activitatea în grup - Video
https://www.youtube.com/watch?v=4duPBWzf46E
 Activitatea în grup - avantaje
● Stimularea individului datorită prezenţei altuia.
● Resursele acumulate sunt mai multe decât ale unui singur elev.
● Reducerea numărului de erori şi, implicit, creşterea exactităţii
soluţiei prin întărire şi feedback reciproc.
● Discuţiile în grup pot produce o stimulare a ideilor noi prin
dezvoltarea ideii celuilalt.
● Este mai uşor să recunoşti greşelile altora decât pe cele proprii.
 Activitatea în grup - dezavantaje
● Mărimea grupului poate afecta productivitatea - pe măsură ce
grupul creşte ca volum, coordonarea eforturilor devine tot mai
dificilă.
● Opoziţia de scopuri şi interese ale membrilor face ca acţiunea de
colaborare să fie foarte dificilă.
● Dificultăţile de comunicare tind să sporească pe măsură ce grupul
creşte numeric
● Dependenţa excesivă de ceilalţi poate fi favorizată de activitatea în
grup.
● Tendinţa conformismului faţă de opinia majoritară poate frâna
contribuţia unor membri ai grupului.
Cine adresează aceste întrebări?

„Ce trebuie să fac pentru a mă împrieteni cu ei?"

„Ce le place şi ce nu le place?"

„Ce aprobă şi ce dezaprobă?"

„Ce spun despre elevii conştiincioşi care învaţă la toate

disciplinele? "
 Formarea normelor de grup
Cercetările privitoare la formarea normelor de grup pot oferi
sugestii privind îmbunătăţirea activităţii în cadrul grupurilor şcolare:

● dacă membrii grupului au posibilitatea să participe activ la

elaborarea unei norme comune, ei vor susţine ulterior cu tărie
norma şi vor opune rezistenţă în faţa schimbării;
● participând la o negociere în care au fost făcute concesii reciproce şi
constatând similaritatea dintre propria opinie şi cea a grupului,
individul va fi atras de grup într-o mai mare măsură;
● membrii cu statut sociometric înalt pot avea o influenţă puternică în
constituirea normelor de grup.
 Normele școlare
Normele şcolare vizează ţinuta, efectuarea temelor, prezenţa la
cursuri, păstrarea bunurilor şcolare, civilitatea în relaţiile cu ceilalţi, dar şi
solidaritatea, toleranţa, ajutorul reciproc.

Normele școlare sunt de două tipuri:

● Norme explicite - care derivă din specificul școlii ca instituție

● Norme implicite - rezultă din viața în comun a grupului
 Conformismul în clasa de elevi
Experimentele desfăşurate i-au permis lui Asch să constate

că subiectul aflat într-o poziţie divergentă faţă de raţionamentul

colectiv majoritar reduce această divergenţă adoptând

raţionamentul colectiv. Acest efect a fost numit de psihologul

american efect de conformism.

EXEMPLE și EXPERIMENT
 Tipuri de influență
• complezenţa - individul acceptă influenţa pentru că speră să
obţină o reacţie favorabilă din partea grupului şi caută să evite
situaţiile dezagreabile ce ar rezulta din nonconformismul său;

• identificarea - subiectul doreşte să stabilească sau să menţină

relaţii pozitive cu grupul pe care-l consideră atractiv;

• interiorizarea este o formă de influenţă profundă şi durabilă şi

se produce atunci când individul acceptă influenţa, întrucât
„comportamentul indus este congruent cu sistemul său de valori";
Bibliografie
Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996

Dorin Sălăvăstru, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004

Liliana Mâță, Ghid de pregătiere psihopedagogică pentru gradele

didactice, Editura Alma Mater, Bacău, 2010