V5.PISA 2015 Raport CNEE Final PDF

Programul internaţional OECD de evaluare a elevilor
OECD / PISA
PROGRAMUL INTERNAŢIONAL OECD

PENTRU
EVALUAREA ELEVILOR
Programme for International Student Assessment - PISA
RAPORTUL CENTRULUI NAŢIONAL

Ciclul de testare 2014-2015
Bucureşti, mai 2017
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional PISA Pag. 1 din 228
CUPRINS GENERAL:
Executive Summary
I. Introducere
OECD / PISA 2015 în România – Date de bază
II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului PISA/OECD
III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2015
IV. Standardele tehnice PISA şi responsabilităţile Centrului Naţional PISA din

România
V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2015
VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2015
VII. Perspectiva PISA pentru politicile educaţiei
VIII. Referinţe
IX. ANEXE

Cuprins detaliat
Executive Summary ............................................................................................................... 4
I. Introducere ..................................................................................................................... 6
OECD / PISA 2015 în România ....................................................................................... 9
II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului ........................................ 10
OECD PISA ......................................................................................................................... 10
Ce anume face ca Programul OECD / PISA să fie unic? ............................................ 16
Perspectiva evaluării fiecărui domeniu în PISA .......................................................... 17
Mesaje-cheie ale OECD privind PISA 2015 ................................................................. 19
III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2015 ............................................ 25
Elementele de bază .......................................................................................................... 25
IV. Standardele tehnice OECD / PISA şi responsabilităţile Centrului Naţional PISA
din România ........................................................................................................................ 34
1. Proiectarea evaluării şi raportarea rezultatelor în PISA 2015 ............................... 34
2. Chestionarele de context şi utilizarea acestora ........................................................ 34
3. Elemente de noutate în PISA 2015 ............................................................................ 36
4. Standardele tehnice PISA 2015.................................................................................. 36
V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2015 .......................................................... 41
Pregătirea cadrului de eşantionare ............................................................................... 41
Eşantionarea în PISA ..................................................................................................... 42
Asigurarea standardelor de calitate .............................................................................. 44
Designul de eşantionare în PISA 2015 .......................................................................... 45
Structura eşantionului de şcoli şi de elevi în PISA 2015.............................................. 46
Poziţia României în raport cu media OECD, a tuturor ţărilor participante, a ţărilor
partenere .......................................................................................................................... 56
VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2015 ............................................. 60
Clasificarea ţărilor după scorul obţinut ....................................................................... 60
VII. Perspectiva PISA pentru politicile educației .......................................................... 203
VIII. Referinţe ................................................................................................................... 209
IX. ANEXE ........................................................................................................................ 210
ANEXA 1. Şcolile eşantionate de către consorţiul OECD / PISA.Comparaţie 2006-
2015................................................................................................................................. 210
ANEXA 2. Lista şcolilor participante la testarea PISA 2015 – eşantionate de către
Consorţiul PISA ............................................................................................................ 212

Executive Summary
In PISA 2015 cycle, The Programme for International Student Assessment (PISA),
developed jointly by the OECD countries together with partner countries evaluates
the quality, equity and efficiency of school systems in 72 countries all over the world.
PISA is operated in 2 year cycles, each 3 years, starting in the year 2000, with a
prospective planning until 2028, according to the OECD secretariat, responsible for
the political aspects of this international evaluation programme of the 15 year old
students performances in three major domanins: Reading, Mathematics and Sciences.
Romania is participating in PISA since the first cycle, called PISA 2000. One testing
cycle is made by two consecutive years, the first being dedicated to the Field Trial, and
the second one to the Main Study. Both Field Trial, and Main Study, are compulsory
for each participating country. In the 2000 cycle the testing instruments were
administered in Romania one year later than the main study, Romania being part of a
group of 11 countries joining PISA as the PISA+ countries. PISA 2000 was focusing
on reading literacy of 15-year-olds, as the major domain. The testing instruments
administered covered also, as secondary assessment domains, the Matematic literacy,
and the Scientific literacy of youngsters approaching the end of their compulsory
education.
Romania did not participate in PISA 2003, when the major domain was Mathematics,
but successfully participated in PISA 2006, when the major domain was Sciences, in
2009, when the major domain was again Reading, in 2012, when the major domain
was Mathematics, and in 2015, when the major domain was Sciences.
The OECD-PISA 2015 cycle of this international programme was conducted in

Romania between September 2013 and December 2016, according to the standardised
planning approved by the PISA Consortium for each participating country. In
Romania, the legal framework for project implementation was ensured by the
Government Decision No. 389/ 2013. The PISA 2015 National Center Romania was
established within the National Center for Assessment and Examinations.
The PISA Programme is conducted sample-based, at national level. The definition of

target population is not tied to the institutional structures of a national educational
system, therefore PISA assesses students who were aged between 15 years and 3
complete months and 16 and 2 complete months at the date of testing and who were
enrolled in an educational institution with grade 7 or higher, regardless of the grade
levels or type of institution in which they were enrolled, and regardless of whether
they were in full-time or part-time education. As a consequence, the PISA 2015 sample
of students in Romania was enrolled in two types of schools: gimnasia (GIM), with
grades 7 and 8, and high schools (LIC) with grades 9 and 10.
In PISA 2015 there were participating 4876 15-year-old students from 182 schools all
over the country, sampled by the International Consortium following very strict

sampling procedures, in order to represent both the Romanian school network, and
the Romanian PISA population.
A total of 30 cognitive booklets containing items from all three testing domains, in
various combinations, have been administered to participating students. Each student
received one cognitive booklet, the testing time being strictly of 120 minutes for
answering the items. After a 15 minutes break, each student received also a
background questionnaire, asking questions about family, education, school life and
opportunities, extra-curricular activities a.s.o., to be answered in about 35-40 minutes.
Each school manager of the participating schools received also a questionnaire
approaching issues linked to school endowment, school ethos, school opportunities
a.s.o.
The participation to PISA 2015 cycle was important also for the Romanian policy
makers since this was the first time when it was possible to approach more in depth
the trends in student performances over almost a decade in one literacy domain, that
is Reading literacy. PISA 2012 and PISA 2015 will make this possible also for the
Mathematics literacy, and for the Scientific literacy, respectively.
The original PISA scale for reporting the performances of 15 year olds in Science
Literacy was established in the 2006 cycle as to cover approximately 2/3 of the OECD
countries students to be between 400 and 600 score points. Therefore, an average o
500 was considered to be a benchmark towards the measurements and reporting were
aiming at.
This report covers the PISA 2015 cycle from the management, logistics, standards and
procedures followed and implemented by PISA Romania National Center in order for
the databases to be validated and Romanian educational system data, represented by
its 15 year old students data to be accepted, according to the standards, for the
international comparisons.
This report draws largely on the OECD international reports, as its main scope is not
the analysis of the causes and reasons for the results, but the very picture of the
process of constructing the Romanian data placed in an internationally validated and
scientifically trustworthy context.

I. Introducere
Prezentul raport constituie descrierea şi documentarea etapelor principale ale administării
Programului OECD PISA 2015 în România şi urmăreşte îndeaproape structura raportului ciclului
anterior de testare (PISA 2012) întrucât îşi propune să evidenţieze în special elementele de
stabilitate şi elementele de optimizare a administrării la nivel naţional a acestui program. În
consecinţă, nu este un raport focalizat pe analiza cauzelor sau factorilor de influență asupra
rezultatelor obţinute de către elevii români participanţi la studiul comparativ deoarece, pe de o parte,
în conformitate cu standardele de confidenţialitate şi cu planificarea etapelor programului PISA
2015, prezentarea publică a rezultatelor naţionale nu poate fi făcută înaintea apariţiei raportului
internaţional din luna decembrie 2016 și, pe de altă parte, analizele secundare ale datelor provenite
din bazele de date internaționale validate reprezintă demersuri structurate care necesită timp și
contexte diferite de cel al prezentului raport.
Programul OECD / PISA operează cu baze de date multiple şi cu seturi de informaţii extinse, iar
recomandările Consorţiului care proiectează şi gestionează programul din punctul de vedere tehnic
vizează realizarea, de către fiecare ţară în parte, de rapoarte separate, succesive, urmărind tratarea
unor elemente şi aspecte specifice ale performanţelor elevilor de 15 ani participanţi la testare.
Aceste rapoarte sunt ulterioare momentului în care se vor publica primele informaţii comparative
privind performanţele elevilor reprezentând cele 72 de ţări participante la exerciţiul din 20151.
Ţările OECD participante la PISA 2015 au fost: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Cehia,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia,
Japonia, Coreea, Letonia, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia,
Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, SUA; iar ţările
partenere au fost: Albania, Algeria, Argentina, Brazilia, B-S-J-G China, Bulgaria, Columbia,
Croaţia, Costa Rica, Fosta Republica Yugoslava a Macedoniei (FYROM), Cipru, Hong Kong-
China, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Liban, Lituania, Lithuania, Macao-China,
Moldova, Muntenegru, Peru, Qatar, România, Federaţia Rusia, Serbia, Singapore, Taipei-China,
Thailanda, Trinidad Tobago, Tunisia, Uruguay, Vietnam.
În România Programul OECD-PISA 2015 s-a derulat conform H.G. nr. 389 din 19.06.2013 privind
participarea României la Programul Internaţional din domeniul educaţiei, dezvoltat de OECD -
PISA 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, p. I, nr. 379 din 26.06.2013. CNEE a fost
nominalizat să îndeplinească atribuţiile de Centru Naţional PISA pentru acest ciclu de testare. La
PISA 2015 au participat 72 de ţări OECD şi ţări partenere. Implementarea proiectului a implicat
două etape obligatorii, pre-testarea şi testarea propriu-zisă, alcătuind ciclul de testare unitar.
Standardele tehnice PISA impun ca administrarea instrumentelor de evaluare să fie complet externă
şcolii participante, realizată de administratori de test formaţi la nivel naţional, pe baza manualului
de proceduri specific. La testarea PISA 2015 au participat 4876 de elevi de 15 ani cuprinşi în
gimnaziu( 46 de şcoli gimnaziale) şi în liceu (136 licee), aflaţi în 182 de şcoli din 40 de judeţe ale
ţării, precum şi din municipiul Bucureşti. Şcolile au fost selectate de către Consorţiul PISA,
conform procedurilor de eşantionare internaţionale, iar elevii au fost selectaţi aleatoriu, cu ajutorul
programului dedicat, KeyQuest, astfel încât să alcătuiască un eşantion naţional reprezentativ pentru
reţeaua noastră şcolară, conform cerinţelor acestui studiu comparativ internațional.
1
Din cele 72 de ţări participante la PISA 2015, 35 de ţări sunt ţări OECD şi 37 de ţări sunt ţări partenere.

Din cele 72 de ţări participante la PISA 2015, 35 de ţări sunt ţări OECD şi 37 de ţări sunt ţări
partenere. Numărul de elevi de 15 ani participanţi din fiecare şcoală eşantionată a fost de 35 de elevi
de 15 ani din şcolile cu mai mult de 35 de elevi de 15 ani şi, respectiv, toţi elevii de 15 ani din
respectiva şcoală în cazul unităţilor de învăţământ cu mai puţin de 35 de elevi de 15 ani la data
testării. Numărul total de elevi respondenţi la broşurile cognitive şi la chestionarul de mediu socio-
educaţional a fost de 4876 de elevi care au reprezentat sistemul educaţional românesc în acest studiu
comparativ internaţional. Specificul sistemului educaţional preuniversitar românesc face ca elevii de
15 ani participanţi la PISA 2012 să se afle în clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a şi a X-a. Distribuţia
procentuală a fost următoarea: 1,4% din elevii de 15 ani s-au aflat în clasa a VII-a, 8,9% dintre elevi
în clasa a VIII-a, 74,8% dintre elevi în clasa a IX-a şi 14,9% dintre elevi în clasa a X-a. Distribuţia
băieţi / fete a fost următoarea:per total 49,42% /50,58%, 1,7%/1,1% clasa a VII-a, 10,7%/7,2% clasa
a VIII-a, 74,3 %/75,3% clasa a IX-a,13,3%/16,4% clasa a X-a.
Conform design-ului stabilit, în ciclul de testare 2015 domeniul principal al evaluării a fost Ştiinţe,
domeniile secundare fiind Matematică şi Citire/Lectură. Elevii au primit o broşură de test cu durata
de două ore, dintr-un set de 30 de broşuri, conţinând atât itemi vizând competenţele de Ştiinţe şi
tehnologie, şi rezolvare de probleme în situaţii autentice, probabil a fi întâlnite în viaţa adultă, cât şi
itemi de Citire/Lectură şi de Matematică. Sarcinile de lucru pornesc de la o varietate de stimuli:
texte non-literare, grafice, diagrame, hărţi, imagini, reprezentări schematice etc. De asemenea, elevii
au primit şi un chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de 45 de minute. Directorii şcolilor
participante la testare au completat un chestionar privind în principal mediul şcolar, etosul şcolii
respective. Ca şi în cazul ciclurilor de testare anterioare, pentru familiarizarea elevilor, a cadrelor
didactice, a părinţilor, a tuturor celor interesaţi, cu formatul testării PISA, CNEE a pregătit „Broşura
de antrenament PISA 2015”, ce poate fi accesată pe website-ul www.rocnee.eu secţiunea PISA.
Acest raport este util tuturor celor care doresc să-şi facă o imagine de ansamblu asupra etapelor
obligatorii parcurse de către fiecare centru naţional PISA, asupra standardelor tehnice de calitate
implementate de către toate ţările participante la acest program, asupra modului şi locului de unde
pot fi obţinute informaţii aprofundate despre elementele constitutive ale studiului, despre acele
caracteristici care diferenţiază programul OECD - PISA de alte studii comparative internaţionale (de
exemplu, studiile IEA-TIMSS, IEA-PIRLS etc.). Toate aceste elemente pregătesc, de fapt,
interpretarea contextuală – în cadrul specific al sistemului educaţional românesc comparat cu alte
sisteme educaţionale din ţările OECD şi din ţările partenere – a rezultatelor obţinute de către elevii
români participanţi la ciclul de testare PISA 2015.
Echipa Centrului Naţional PISA , responsabilă pentru administrarea PISA 2015 în perioada 2013 –
2016, precum şi pentru redactarea acestui raport, mulţumeşte tuturor celor implicaţi pentru sprijinul
acordat în parcurgerea etapelor obligatorii pentru ca exerciţiul PISA 2015 să poată avea loc în
condiţiile de calitate cerute de respectarea standardelor tehnice impuse în ciclul de testare PISA
2015, astfel:
- membrilor grupurilor de lucru (cadrele didactice cu expertiză pentru domeniile Citire /

Lectură, Matematică şi Știinţe, care au activat în calitate de persoane-resursă pentru
adaptarea instrumentelor de evaluare contextului românesc, precum şi în calitate de
corectori pentru broşurile de test administrate);
- administratorilor de test externi, care au îndeplinit responsabilităţile de pregătire a testării la

nivelul şcolilor eşantionate, de administrare în condiţiile specificate, a instrumentelor de
evaluare, precum şi de returnare la centrul naţional, în condiţii optime de confidenţialitate şi
de securitate, a instrumentelor de evaluare administrate;

- tuturor cadrelor didactice implicate, precum şi elevilor care au răspuns cu interes
solicitărilor complexe ale administrării în România a acestui studiu comparativ
internaţional;
- reprezentanţilor MEN, ai I.S.J., ai I.S.M.B., pentru deschiderea manifestată, pentru

implicare şi pentru sprijinul acordat în derularea tuturor activităţilor privind administrarea la
nivel național.

OECD / PISA 2015 în România
Date de bază
Domeniul investigat Domeniul principal în 2015: Ştiinţe şi tehnologie;

Domeniile secundare: Matematică şi rezolvare de
probleme; Citire / lectură
Populaţia-ţintă Elevi cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi trei luni şi 16
ani şi două luni la data administrării testării, aflaţi în
învăţământul privat acreditat şi în învăţământul de
stat, în gimnaziu şi, respectiv, în liceu.
Eşantionul elevilor testaţi din România 4876 elevi respondenţi din 182 de şcoli eşantionate
pentru a reprezenta întreaga ţară
Eşantionul internaţional al elevilor testaţi Elevi de 15 ani din 72 de ţări participante
Instrumentele de evaluare a Un total de 30 broşuri de test (broşura cognitivă),
deprinderilor de bază conţinând itemi din cele trei domenii, în combinaţii
specifice design-ului studiului, cu durata de 120 de
minute timp de lucru pentru fiecare elev testat
Instrumentele de evaluare / identificare a Un chestionar de mediu socio-educaţional
variabilelor socio-educaţionale destinat elevilor (cu durata de completare de 30-40
minute);
Un chestionar de mediu educaţional destinat
directorului / managerului de şcoală (cu durata de
completare de 20-30 de minute)
Administrarea testării Pregătirea şi administrarea Programului OECD /
PISA 2015 de către Centrul naţional a implicat trei
faze conexe şi obligatorii:
- Pregătirea cadrului legal pentru administrarea
PISA 2015 în România (ianuarie-iunie 2013)
- Pretestarea itemilor şi a procedurilor, derulată în
martie 2014 (engl. Field trial)
- Testarea propriu-zisă, cu aplicarea procedurilor de
monitorizare şi de asigurare a calităţii îndeplinirii
standardelor tehnice PISA, derulată în aprilie 2015
(engl. Main study)
Baza legală pentru participarea României la 1. HG nr. 389 din 19.06.2013 privind participarea
PISA 2015 României la Programul Internaţional din domeniul
educaţiei, dezvoltat de OECD - PISA 2015,
publicată în MOf. nr. 379 din 26.06.2013
Tabelul 1. Date de bază privind PISA 2015 în România

II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului

OECD PISA
Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (Programme for International Student
Assessment – OECD / PISA) este o evaluare standardizată internaţional, iniţiată şi proiectată
împreună de către toate ţările membre OECD la care s-au adăugat ulterior un număr de ţări
partenere, non-membre, cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii de 15 ani să facă faţă
provocărilor societăţii cunoaşterii, vieţii active sau vieţii educaţionale, fie că se vor confrunta
curând cu piaţa muncii, fie că îşi vor continua studiile.
Vârsta de 15 ani este aleasă deoarece, în majoritatea ţărilor OECD, elevii se află aproape de finalul
învăţământului obligatoriu şi, astfel, pot fi măsurate unele dintre competenţele-cheie (majoritatea
cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor) dobândite în cei aproximativ zece ani de educaţie
instituţionalizată.
Programul OECD PISA îşi asumă o abordare extinsă a evaluării cunoştinţelor, deprinderilor şi
atitudinilor care reflectă schimbările curente din sistemele educaţionale, trecând dincolo de modul
în care acestea sunt tratate la nivelul şcolii (în special la nivelul curriculum-ului) şi urmărind modul
în care acestea sunt utilizate, puse în practică în sarcinile şi provocările vieţii de zi cu zi (pregătirea
pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii).
Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile dobândite până la această vârstă reflectă abilitatea elevilor
de a continua să înveţe de-a lungul întregii vieţi prin aplicarea a ceea ce au învăţat în şcoală în afara
acesteia, evaluându-şi propriile alegeri şi luând decizii personale în legătură cu opţiunile lor. Pentru
a instrumenta această viziune, procesul de evaluare, condus împreună de ţările participante, aduce la
un numitor comun interesele de politică educaţională ale ţărilor participante prin aplicarea expertizei
ştiinţifice atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
PISA combină evaluarea unor arii cognitive specifice domeniului, precum Citirea / Lectura,
Matematica şi Știinţele, cu informaţii despre mediul de provenienţă al elevilor, despre modul în care
aceştia abordează procesul de învăţare, despre percepţiile lor cu privire la mediul în care învaţă şi
despre familiarizarea lor cu computerul.
PISA se constituie ca o parte importantă a unui program continuu al OECD de monitorizare a

rezultatelor învăţării şi de raportare pe baza indicatorilor educaţionali, anunţat prima dată în
publicaţia anuală a OECD, Education at a Glance, la începutul anilor ‘90. OECD a construit un set
de indicatori ai resurselor umane şi financiare investite în educaţie, precum şi ai modului în care
operează sistemele educaţionale. PISA a luat naştere datorită necesităţii de a obţine informaţii
sistematice şi demne de încredere privind rezultatele educaţionale din diferite ţări, în special privind
evaluarea capacităţilor elevilor. Deoarece este parte a unui program continuu de raportare, unul
dintre scopurile PISA este de a monitoriza tendinţele performanţei de-a lungul timpului. PISA
operează în cicluri de testare, prima administrare fiind în anul 2000, când au participat 43 de ţări. În
2003, la a doua administrare, au participat 41 de ţări, în 2006, la cea de-a treia administrare, au
participat 57 de ţări, iar în anii 2009 şi 2012 au participat 65 de ţări (34 ţări OECD şi 31 ţări
partenere).

Din perspectiva istoriei participării la PISA se remarcă faptul că România a făcut parte iniţial din
grupul de 11 ţări denumit PISA+, asociat ţărilor OECD care au administrat testarea în anul 20002.
România a participat, de asemenea, la administrarea testării în ciclurile de testare desemnate prin
anii de administrare a testării principale: 2006; 2009; 2012 și 2015 prin ambele etape obligatorii,
pretestarea şi administrarea propriu-zisă.
Caracterul de “program de testare” este dat de structura ciclică a investigaţiei, stabilită a se derula
la un interval de trei ani, începând cu anul 2000. Este evaluată, aşadar, capacitatea tinerilor de 15
ani de a-şi utiliza cunoştinţele şi capacităţile dobândite pe parcursul şcolarităţii obligatorii pentru a
face faţă provocărilor vieţii adulte, de a participa pe deplin la viaţa socială şi economică şi de a
învăţa continuu, pe tot parcursul vieţii. Aceasta implică faptul că PISA nu investighează modul de
performare a unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real,
practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra
propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare.
În cadrul PISA sunt investigate deprinderile de bază din trei mari domenii: Citire / Lectură,
Matematică şi Știinţe (engl. reading literacy, mathematical literacy şi scientific literacy), aşa
numitele alfabetizări la citire / lectură, la matematică şi la ştiinţe. Domeniile de evaluat sunt
definite în următorii termeni: conţinutul sau structura cunoştinţelor pe care elevii trebuie să le
dobândească în fiecare domeniu; procesele necesar a fi performate; contextele în care sunt aplicate
cunoştinţele şi competenţele vizate. Pentru fiecare domeniu se construieşte câte o scală continuă pe
care sunt reprezentate prin scoruri atât nivelurile individuale de performanţă, cât şi distribuţia
performanţelor populaţiei testate. Important este faptul că nu există un singur scor-limită care
să diferenţieze între cei “alfabetizaţi funcţional” şi cei “nealfabetizaţi”, ci performanţele celor
testaţi sunt definite prin serii succesive de grade de stăpânire a domeniului respectiv.
Complementar domeniului cunoaşterii testat cu precădere în fiecare ciclu de evaluare, au fost culese
şi informaţii privind atitudinile şi abordarea, de către elevi, a învăţării ca proces.
Fiecare administrare PISA are în vedere toate cele trei domeniile investigate, pe rând devenind
fiecare, “domeniu principal” şi, respectiv, “domeniu secundar”. Astfel, în 2000 domeniul principal a
fost Citire / Lectură, în 2003 Matematica, în 2006, Ştiinţele, în 2009 din nou Citirea/Lectura, în
2012 Matematica şi în 2015 Ştiinţele.
În PISA există o abordare inovativă a atitudinilor elevilor faţă de domeniul principal investigat în
respectivul ciclu: întrebările care au în vedere aceste aspecte au fost contextualizate în partea
cognitivă a testării – broşura elevului. Apropierea itemilor de atitudine de cei cognitivi a făcut
posibilă urmărirea unor arii specifice, cu accent pe interesul elevilor pentru studiul ştiinţelor şi pe
modul în care aceştia percep investigaţia ştiinţifică. Rezultatele elevilor sunt, apoi, asociate cu
factorii de mediu educaţional. În PISA2015, broşura cognitivă completată de fiecare participant la
testare este finalizată printr-un scurt chestionar privind lectura pentru şcoală în care se solicită
respondenţilor informaţii despre frecvenţa lecturii diferitelor tipuri de texte şi despre frecvenţa
diferitelor sarcini de lucru în context şcolar.
Din perspectiva proiectării programului OECD/PISA, aceasta se distinge prin următoarele

caracteristici:
2
Raportul tehnic al acestei administrări poate fi consultat pe website-ul Ministerului Educaţiei Naționale,
www.edu.ro, precum şi pe website-ul CNEE, la link-ul www.rocnee.eu.

1. Implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii vizând procesul de traducere a
instrumentelor de evaluare, procedurile de eşantionare a şcolilor şi a elevilor şi procedurile
de administrare a testării la nivelul şcolii;
2. Asigurarea măsurilor specifice de respectare, în toate materialele folosite pentru testare, a

dimensiunii culturale şi lingvistice, în special prin participarea ţărilor participante la
procesul de construire şi de revizuire a unităţilor şi a itemilor;
3. Aplicarea celei mai complexe expertize disponibile la nivel internaţional în domeniul

tehnologiei şi al metodologiei de abordare a datelor şi de proiectare a scalelor de raportare a
performanţelor.
Combinarea celor trei categorii de măsuri produce instrumente de evaluare de calitate ridicată şi
rezultate cu niveluri superioare de validitate şi de fidelitate / consistenţă, capabile să optimizeze atât
înţelegerea globală a funcţionării sistemelor educaţionale, cât şi elementele specifice privind
cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile elevilor la această vârstă.
PISA construieşte procesul de evaluare pe un model dinamic al învăţării pe parcursul întregii vieţi,
în care noile cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru adaptarea cu succes la o lume aflată într-o
continuă schimbare sunt dobândite, achiziţionate, construite continuu de-a lungul întregii vieţi.
PISA are în vedere în special acele elemente de competenţă de care elevii cu vârsta apropiată de
finalul învăţământului obligatoriu vor avea nevoie în viitor, atât pe ruta educaţională, cât şi pe piaţa
muncii. Accentul evaluării cade pe ceea ce participanţii la evaluare ştiu şi pot să facă în mod
concret cu ceea ce au învăţat de-a lungul timpului.
Proiectarea procesului de evaluare ţine cont, dar nu este constrânsă de numitorul comun al
curriculumului naţional. Astfel, deşi evaluează cunoştinţele elevilor, PISA examinează şi abilitatea
acestora de a reflecta asupra cunoştinţelor dobândite şi de a pune în aplicare aceste cunoştinţe,
precum şi experienţa elevilor în rezolvarea problemelor lumii reale. De exemplu, pentru a evalua
modul în care elevii în calitatea lor de consumatori sau de beneficiari ai tehnologiei înţeleg cu
adevărat un text injonctiv, există sarcini de lucru care vizează înţelegerea textelor dintr-un manual
de utilizare a unui aparat sau dintr-un certificat de garanţie. Un alt exemplu: pentru a înţelege şi a
evalua recomandările ştiinţifice cu privire la siguranţa alimentelor, un adult va avea nevoie nu
numai de anumite informaţii de bază despre compoziţia nutrienţilor, dar va trebui să fie capabil să şi
aplice aceste informaţii concret, în momentul alegerii unui produs pentru consum. Conceptul de
“alfabetizare” – cu sensul de achiziţie a deprinderilor de bază, de “cultură” a consumatorului în
acest caz – este utilizat pentru a sintetiza acest viziune pragmatică şi funcţională asupra
cunoştinţelor şi deprinderilor esenţiale în viaţa de zi cu zi în societatea contemporană.
Publicaţiile Measuring Student Knolwedge and Skills – A New Framework for Assessment (OECD,
1999) şi The PISA 2003 Assessment Frameworks – Mathematics, Reading, Science and Problem
Solving Knowledge and Skills (OECD, 2003) au prezentat cadrul conceptual aflat la baza primelor
două cicluri de testare. Rezultate ale ciclurilor de testare au fost prezentate prin publicaţiile:
Knowledge and Skills for Life – First Results from PISA 2000 (OECD, 2001) şi Learning for
Tomorrow’s World: First Results from PISA 2003 (OECD, 2004) PISA 2009 Results. What Students
Know and Can Do: Student Performance in Reading, Mathematics and Science (OECD, 2010),
PISA 2012 Results: What Students Know an Can Do: Students Performance in Mathematics,
Reading and Science (OECD, 2013) PISA 2015 Results Excellence and Equity in Education
(OECD, 2016) şi sunt disponibile şi în formă electronică pe website-ul PISA: www.oecd.org./pisa/.

Matematica
Cicluri de testare Stiinte
2017-2018
Citire/Lectura
Citire/Lectura
Matem atica
2014-2015
Stiinte
Citire/Lectura
Matematica Stiinte
2011-2012
Citire/Lectura
Matematica Stiinte
Citire/Lectura
2008-2009
Matematica
Stiinte
Stiinte
2005-2006
Matematica
Citire/Lectura
Citire/Lectura Matematica
Stiinte
2002-2003
Citire/Lectura Matematica
Stiinte
1999-2000
Figura 1. Ciclurile de testare în Programul OECD - PISA

Pentru ciclul de testare PISA 2006 cadrul de referinţă este publicaţia OECD (2006) Assessing
Scientific, Reading and Mathematical Literacy: a Framework for PISA 2006. 188 p. Raportul
internaţional al acestui ciclu de testare este publicat sub forma a două volume: OECD (2007)
PISA2006 Science Competences for Tomorrow’s World. Vol. 1- Analysis şi Vol. 2. – Data. Toate
publicaţiile menţionate, la fel ca şi publicaţiile prezentate la capitolul de Referinţe ale prezentului
Raport pot fi descărcate de pe website-ul oficial al OECD.
Începând cu cel de-al doilea ciclu de testare, cel din 2003, rezultatele permit factorilor de decizie şi
experţilor în politici educaţionale să compare performanţele sistemelor lor educaţionale cu cele ale
altor ţări, evidenţiind în timp tendinţele de performare.
Pentru ciclul de testare PISA 2015 cadrul de referinţă este publicaţia OECD PISA 2015 Assessment
and Analytical Framework Science, Reading, Mathematics and Financial Literacy.Paris, OECD.
2015, care extinde, detaliază şi aprofundează descrierea şi definirea competenţelor-cheie definite
pentru ciclurile de evaluare anterioare. Pentru domeniul Citire / Lectură baza este constituită de
cadrul de referinţă creat pentru pentru PISA 2000, actualizat şi augmentat ţinând cont de rezultatele
ciclurilor de testare 2000, 2003, 2006. În continuare, sunt traduse şi adaptate principalele
caracteristici ale evaluării PISA şi ale ciclului de testare PISA 2015 furnizate de publicaţia citată.
Principalul scop al evaluării PISA este de a determina măsura în care tinerii au dobândit acele
cunoştinţe, deprinderi şi atitudini cu un caracter mai larg din cele trei alfabetizări (la citire/lectură, la
matematică şi la ştiinţe), care le vor fi necesare în viaţa adultă. Utilizarea acestora în viaţa reală nu
ţine cont de aparteneţa la unul dintre cele trei domenii, de aceea, evaluarea competenţelor
transdisciplinare continuă să fie o parte integrantă şi în PISA 2015.
Principalele argumente pentru această abordare cuprinzătoare a evaluării competenţelor sunt:
- Deşi achiziţia cunoştinţelor specifice este importantă în învăţarea şcolară, aplicarea acestor
cunoştinţe în viaţa adultă depinde în mod esenţial de achiziţia unor concepte şi deprinderi
mai largi. La citire / lectură, capacităţile de a construi interpretări corecte şi semnificative
ale unei game variate de materiale scrise şi de a reflecta asupra conţinutului şi a
caracteristicilor textului sunt deprinderi esenţiale atât în educaţie, cât şi în viaţa adultă. La
ştiinţe, a deţine cunoştinţele specifice, precum numele plantelor şi al animalelor are o
valoare mai mică decât înţelegerea reală a aspectelor complexe ale unor probleme aflate în
dezbatere la nivelul întregii comunităţi umane, precum consumul de energie,
biodiversitatea, sănătatea. La matematică, atunci când este pusă în discuţie utilizarea
deprinderilor matematice în viaţa de zi cu zi, a fi capabil de raţiona cantitativ şi de a
înţelege şi a reprezenta relaţii sau interdependenţe sub forma graficelor, diagramelor,
tabelelor complexe, este mai important decât abilitatea de a răspunde unor întrebări
familiare din manualele de şcoală, conform practicii tradiţionale.
- În context internaţional, valorizarea accentuată a conţinuturilor curriculare prin evaluarea

realizată ar produce un efect backwash negativ deoarece ar restricţiona atenţia către acele
elemente ale curriculumului comune tuturor sau celor mai multe dintre ţările participante la
evaluare. Acesta este modelul curent utilizat în studiile internaţionale comparative de tipul
IEA-TIMSS şi IEA-PIRLS, dar dezavantajul major este că induce inevitabile
“compromisuri” privind elementele comune posibil a fi evaluate şi direcţionează evaluarea
în mod limitativ. Acest lucru pune sub semnul întrebării utilitatea directă pentru guvernele

ţărilor participante la evaluare, care doresc să afle informaţii cheie privind punctele tari şi
elementele inovative funcţionale ale competenţelor în contextul sistemelor educaţionale.
- Opiniile specialiştilor internaţionali converg în a afirma că există anumite deprinderi

complexe, cu un caracter generic care sunt absolut esenţiale în dezvoltarea elevilor ca viitori
adulţi capabili să se adapteze rapid cerinţelor societăţii cunoaşterii. Aceste deprinderi
includ: comunicarea eficientă, adaptabilitatea la situaţii noi, flexibilitatea în abordarea
sarcinilor de lucru, rezolvarea de situaţii-problemă complexe şi utilizarea tehnologiilor
informaţiei pentru o varietate de scopuri. Aceste deprinderi sunt dezvoltate prin educaţia
formală, cea non-formală şi cea informală, în mod vizibil transdisciplinar, iar evaluarea lor
necesită în consecinţă o focalizare transdisciplinară largă.
- PISA nu este o evaluare transnaţională singulară a deprinderilor la citire/lectură, matematică

sau la ştiinţe, pe care le au elevii de 15 ani. Caracteristica sa de bază este că a fost gândit ca
un program continuu care, pe termen mediu şi lung, va conduce la dezvoltarea unei baze de
informaţii complexe pentru monitorizarea tendinţelor din domeniul cunoştinţelor şi al
deprinderilor elevilor din diferite ţări, precum şi ale celor aparţinând unor subgrupuri
demografice diferite din fiecare ţară. La fiecare administrare a testării este testat un
domeniu în detaliu, fiindu-i dedicat până la două treimi din timpul total de testare, în vreme
ce restul de două domenii sunt testate cu o acoperire mai mică a timpului de testare, din
raţiuni de păstrare a elementelor-ancoră de-a lungul ciclurilor de testare.
Ca şi în ciclurile anterioare de testare 2000, 2003, 2006, 2009, 2012 şi la testarea din 2015 timpul de
testare pentru fiecare elev a fost de două ore, dar informaţiile totale, complete, au fost de
aproximativ 390 minute acoperite prin totalul itemilor administraţi. Setul total al itemilor a fost
cuprins iniţial în 13 broşuri de testare, iar în 2015 în 30 de broşuri. Fiecare tip de broşură de test a
fost susţinută de un număr suficient de elevi (semnificativ statistic), astfel încât să poată fi făcute
estimările adecvate cu privire la nivelurile de performanţă pentru toţi itemii, de către elevii din
fiecare ţară, ca şi de către sub-grupurile relevante din fiecare ţară (de exemplu: fete şi băieţi, precum
şi elevi aparţinând unor grupuri demografice sau sociale reprezentând contexte sociale şi economice
diferite). Şi în 2015 elevii au petrecut, de asemenea, aproximativ 30-40 de minute răspunzând
întrebărilor din chestionarul de context, cel privind mediul socio-educaţional de provenienţă a
elevului.
Programul OECD / PISA produce trei categorii majore de rezultate, reactualizate cu ocazia fiecărui
ciclu de testare:
1. Indicatori de bază care construiesc profilul cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani;
2. Indicatori de context care evidenţiază modul în care deprinderile se relaţionează cu variabile

demografice, sociale, economice şi educaţionale importante.
3. Indicatori de tendinţă care sunt generaţi de natura continuă a colectării datelor şi care
evidenţiază schimbări la nivelul rezultatelor şi al distribuţiilor, precum şi la nivelul relaţiilor
dintre variabilele şi rezultatele de la nivelul elevului şi de la nivelul şcolii.
Deşi indicatorii reprezintă o modalitate adecvată de a atrage atenţia asupra unor probleme
importante, de obicei aceştia nu sunt capabili de a oferi răspunsuri unor probleme punctuale de
politică educaţională pe care le-ar putea avea anumite sisteme educaţionale. De aceea, OECD /

PISA a dezvoltat şi un plan de analiză orientat către politica educaţională, ceea ce produce deja
raportări trecând dincolo de simpla comunicare a valorilor indicatorilor stabiliţi.
Ce anume face ca Programul OECD / PISA să fie unic?
PISA nu este primul sau unicul studiu comparativ internaţional al performanţelor elevilor. În ultimii
40 de ani au fost iniţiate şi implementate şi alte studii, în special cele proiectate de către
International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) şi de către
Programul de Evaluare a Progresului Educaţional (International Assessment of Educational
Progress (IAEP) dezvoltat de către Educational Testing Service, instituţia cu cel mai mare prestigiu
în domeniul măsurării şi evaluării educaţionale din Statele Unite ale Americii.
Este esenţial de observat faptul că aceste studii anterioare generaţiei PISA au focalizat atenţia
asupra rezultatelor raportate direct la curriculum şi în special pe acele părţi ale curriculumului care
sunt în mod esenţial comune tuturor ţărilor participante. În consecinţă, din perspectiva
curriculumului, acele aspecte specifice unei singure ţări sau unui număr redus de ţări de obicei nu au
fost vizate de către aceste studii internaţionale.
Programul OECD / PISA are o abordare diferită de cea a studiilor anterioare, din mai multe puncte
de vedere:
Originea sa: se constituie într-o iniţiativă a guvernelor (iniţial ţările OECD, la care s-au adaugat
ulterior ţări partenere), rezultatele răspunzând intereselor de politici educaţionale ale acestora;
Regularitatea sa: angajamentul de a acoperi mai multe domenii de evaluare, cu actualizări la

fiecare trei ani face posibilă monitorizarea regulată şi predictibilă a progresului în atingerea
obiectivelor de învăţare cheie de către toate ţările participante;
Grupul de vârstă vizat: evaluarea tinerilor aflaţi către finalul educaţiei obligatorii în majoritatea
ţărilor participante oferă o imagine utilă asupra performanţei sistemelor educaţionale. De vreme ce
majoritatea tinerilor din ţările OECD îşi continuă educaţia iniţială şi după vârsta de 15 ani, acesta
este în mod normal momentul apropiat de finalul perioadei iniţiale de şcolarizare de bază în care toţi
tinerii urmează un curriculum comun larg. Este utilă determinarea, în acest stadiu, a măsurii în care
tinerii şi-au dobândit cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile care îi vor ajuta în viitor, inclusiv pe
rutele individualizate de învăţare pe care le-ar putea urma, sau pentru educaţia pe parcursul întregii
vieţi.
Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile testate: acestea nu sunt definite în termenii numitorului

comun al curriculumului şcolar naţional, ci în termenii acelora considerate de către panelul de
experţi esenţiale pentru viaţa adultă. Aceasta este caracteristica fundamentală a programului OECD
/ PISA. Curriculumul şcolar este în mod tradiţional construit în mare măsură în termenii corpus-ului
de informaţii şi de tehnici necesar a fi stăpânite de către absolvenţii diferitelor niveluri de
învăţământ, în cadrul diferitelor discipline şcolare. Şi tot în mod tradiţional, acestea vizează mai
puţin, în cadrul ariilor curriculare, acele deprinderi necesar a fi dezvoltate în fiecare domeniu pentru
a fi utilizate în viaţa adultă. Sunt focalizate chiar mai puţin pe competenţele cu un caracter mai
general, dezvoltate transversal, pentru a rezolva probleme şi pentru a aplica ideile şi înţelegerea
unor situaţii întâlnite în viaţa reală.

PISA nu exclude cunoştinţele şi înţelegerea bazate pe curriculum, ci le testează în special în
termenii achiziţiilor acelor concepte şi deprinderi largi care permit aplicarea cunoştinţelor
dobândite în contexte cât mai apropiate de viaţa reală. Mai mult, PISA nu este restricţionată
de numitorul comun a ceea ce a fost în mod specific predat, învăţat sau evaluat în şcolile din
ţările participante.
Acest accent pus pe stăpânirea conceptelor largi, cuprinzătoare, este în mod special semnificativă în
lumina preocupării multor ţări pentru dezvoltarea capitalului uman, pe care OECD îl defineşte
astfel:
“Cunoştinţele, deprinderile, competenţele şi alte atribute întrupate în indivizi, care sunt relevante
penru bunăstarea personală, socială şi economică.”3
Până în prezent, estimările capitalului uman au tins, în cel mai bun caz, să fie derivate utilizând
intermediari (engl. proxies) precum nivelul de educaţie dobândit (nivelurile ISCED – International
Standard Classification of Education). Atunci când interesul cu privire la capitalul uman este extins
pentru a include atribute care să permită participarea democratică şi socială deplină în viaţa adultă,
precum şi echiparea oamenilor pentru a deveni persoane care învaţă pe parcursul întregii vieţi,
inadecvarea acestor intermediari utilizaţi până în pezent devine şi mai evidentă.
Prin testarea directă a cunoştinţelor, a deprinderilor şi a atitudinilor celor aflaţi către finalul
învăţământului obligatoriu PISA examinează gradul de pregătire a tinerilor pentru viaţa adultă
precum şi, într-o anumită măsură, eficacitatea sistemelor educaţionale. Ambiţia acestui program
ciclic de testare este de a evalua performanţa în relaţie cu obiectivele fundamentale ale sistemelor
educaţionale (aşa cum sunt acestea definite de către societate), şi nu în relaţie cu predarea şi
învăţarea unui corpus de cunoştinţe în instituţiile şcolare. Această perspectivă asupra rezultatelor
educaţionale este necesară dacă se doreşte încurajarea şcolilor şi a sistemelor educaţionale pentru a
se concentra asupra provocărilor lumii contemporane.
Perspectiva evaluării fiecărui domeniu în PISA
Încă din 1997, când a fost iniţiat programul multiciclic de evaluare, au fost construite cele trei
definiţii specifice ale domeniilor evaluate în PISA. Pe măsură ce au fost administrate evaluările,
deşi formulate iniţial în termeni generali, definiţiile au rămas constante, unele elemente fiind
precizate mai bine, altele primind accente sau nuanţe în plus deoarece domeniile au devenit, pe
rând, “principale”, adică abordate cu precădere în fiecare ciclu de evaluare, devenind astfel necesară
explorarea lor în profunzime. Pentru definiţiile active în evaluările din 2000, din 2003 şi din 2006 se
vor compara cele două cadre de referinţă citate4.
3
OECD (2006) Assessing Scientific, Reading and Mathematical Literacy. A Framework for PISA 2006.
Publicaţie OECD, p. 11 şi următoarele.
4
Textul prezent este o traducere liberă şi o adaptare a elementelor de bază prezente în cele şase cadre de
referinţă disponibile (PISA 2000, PISA 2003, PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015). S-a încercat
combinarea şi adaptarea informaţiilor provenind din aceste surse întrucât Programul OECD / PISA are deja o
“istorie” şi foarte multe dintre elementele descrie sunt recurente, în vreme ce altele sunt “rescrise” din
perspectiva fiecărui nou ciclu de testare. Pentru cei interesaţi să refacă această “istorie”, referinţele de la
finalul raportului constituie sursa primară de informare, lucrările citate reprezentând şi sursele pentru
traducerea şi adaptarea de faţă.

Pentru PISA 2015 Cadrul de referinţă 2015 corespunzător continuă abordarea funcţională a
domeniilor evaluate şi, în consecinţă, vor fi evaluate acele cunoştinţe şi deprinderi care permit
participarea individuală activă în societate. Acest tip de participare solicită mai mult decât
capacitatea de a îndeplini sarcini impuse extern, de exemplu, de către un angajator. Participarea
activă înseamnă, de asemenea, pregătirea pentru implicarea în procesul de luare a deciziilor. În
cazul sarcinilor de lucru mai complexe din PISA elevilor li s-a solicitat să reflecteze asupra
materialului prezentat şi să evalueze diferite aspecte ale acestui material. Aceste sarcini de lucru
complexe necesită redactarea unor răspunsuri scurte, unele de opinie şi de argumentare,
predominante în PISA, şi nu pur şi simplu bifarea răspunsurilor corecte ca în cazul itemilor cu
alegere multiplă cu o singură variantă de răspuns corect.

Mesaje-cheie ale OECD privind PISA 20155
A. Domeniul principal: Ştiinţe și Tehnologii

Argument-cheie
"Trăim într-o epocă de inovare ştiinţifică fără precedent, dar educaţia ştiinţifică nu ţine
pasul."
• În lumea de astăzi, alfabetizarea ştiinţifică este importantă. Oricine ar trebui să poată să
gândească ca un om de ştiinţă.
• Dar, în general, standardele pentru educaţia ştiinţei au rămas neschimbate. Ultima dată
când PISA s-a axat pe domeniul ştiinţific a fost în 2006. De atunci, mai puţin de un sfert
dintre ţări şi-au îmbunătăţit performanţele în domeniu.
• Ţările care au menţinut rezultate ridicate în întreaga perioadă, cum ar fi Singapore,
Canada, Japonia, Finlanda şi Estonia, au aşteptări mari şi universale pentru toţi elevii,
punând un accent ferm pe resurse bogate ale şcolilor şi pe ţinte înalte pentru elevii implicaţi
– cheie pentru îmbunătăţirea educaţiei ştiinţifice din întreaga lume.
Context
Ritmul de inovaţie în domeniul ştiinţei şi tehnologiei se accelerează. Este, deci, vital ca
ţările să pregătească mai multe tinere talente pentru locuri de muncă în dificilul domeniu al
ştiinţei şi pentru toate locurile de muncă implicând o dimensiune ştiinţifică. Dar înţelegerea
ştiinţei este importantă pentru toată lumea, nu doar pentru oamenii de ştiinţă. Cu toţii
suntem constant bombardaţi de diverse cerinţe cu caracter ştiinţific, fie că este vorba de
cumpararea de pastă de dinţi, de reciclarea deşeurilor menajere sau de încălzirea globală şi
trebuie să fim în măsură deopotrivă să separăm o substanţă prin centrifugare şi să
identificăm interpretări eronate sau să evaluăm niveluri de incertitudine şi de încredere.
Fapte-cheie
Care ţări performează cel mai bine?
• Singapore depăşeşte toate celelalte ţări şi economii în domeniul ştiinţei.
• Cele mai performante ţări din OECD sunt Japonia, Estonia, Finlanda şi Canada.
• De-a lungul ultimului deceniu, de când PISA a încetat a se mai axa pe ştiinţe, Japonia şi
Canada au menţinut niveluri remarcabile de performanţă.
• Câteva ţări au progresat de atunci: Columbia, Israel, Macao (China), Portugalia, Qatar şi
România.
Un procent total de 13% dintre cei mai performanţi elevi din lume este furnizat de doar
patru provincii din China.
5
Textele următoare sunt o traducere şi adaptate a sintezei mesajelor-cheie publice, transmise de către
Secretariatul OECD cu ocazia lansării raportului internaţional PISA 2015.

Care este starea generală a educaţiei ştiinţifice?
• Din cele 64 de ţări care au participat la PISA atât în 2006, cât şi 2015, anii în care Științele
au fost principalul domeniu al studiului, 15 și-au îmbunătăţit performanțele, 18 și-au
deteriorat performanțele şi 31 au rămas la acelaşi nivel.
Aceste aspecte s-au înregistrat în ciuda unei creşteri de 20% a cheltuielilor în ţările OECD
pentru fiecare elev din ciclurile primar şi secundar.
Care este imaginea la nivelul elevilor?

• Pe ansamblul ţărilor OECD, 79% se situează la sau peste nivelul 2 (de bază) de
competenţă, 8% sunt la sau peste nivelul 5 (cel mai înalt).
• În Singapore, 90% dintre elevi ating sau depăşesc nivelul de bază, iar 24% sunt la cel mai
înalt nivel.
• În ţările OECD, la vârsta de cincisprezece ani, 6% dintre elevi nu studiază discipline
ştiinţifice. Aceasta reprezintă refuzul accesului la alfabetizare ştiinţifică.
B. Echitate
Argument-cheie
"Ultimul deceniu a cunoscut o îmbunătăţire modestă, dar importantă în capitalul propriu
de educaţie."
• Principiul de echitate este: ceea ce elevii dobândesc ar trebui să fie rezultatul propriilor
eforturi şi abilităţi, nu al circumstanţelor personale.
• În 2015, constatăm, în unele ţări, o foarte bună performare atât în excelenţă, cât şi în
echitate, iar în altele îmbunătăţirea echităţii în condiţiile menţinerii nivelului de excelenţă.
De asemenea, se constată o creştere peste aşteptări a proporţiei elevilor defavorizaţi cu bune
performanţe.
• Sunt cunoscute direcţiile-cheie de politici urmărite de ţările cu un nivel ridicat de echitate.

Ele oferă calitate în primii ani de învăţământ, amână vârsta la care elevii pot schimba ruta
profesională sau pot alege să renunţe la unele discipline de studiu pentru a evita repetarea
clasei; de asemenea, aceste politici conţin creşterea sprijinului pentru şcolile şi pentru elevii
defavorizaţi. Cu toate că punerea în aplicare a acestor politici ar trebui să fie întotdeauna
adaptată condiţiilor locale, ele par să joace în întreaga lume un rol important în
îmbunătăţirea nivelului de echitate.

Context
În contextul PISA echitatea este privită ca o combinaţie de incluziune şi justeţe. O ţară cu o
politică incluzivă urmăreşte să se asigure că toţi elevii dobândesc abilităţi de bază. O ţară
echitabilă urmăreşte să reducă la minimum impactul situației socio-economice asupra
rezultatelor educaţiei.
Accesul universal la şcolarizare - piatra de temelie a incluziunii - a fost în mare parte

realizat. Scopul este acum de a se reduce numărul de elevi cu performanţe slabe, dintre care
mulţi sunt dezavantajaţi, în paralel cu menţinerea, dacă nu chiar creşterea numărului de
elevi cu performanţe ridicate.
Fapte-cheie
Este accesul la educaţie la vârsta de 15 ani generalizat?
• În ţările OECD într-o mare măsură, da. Dar există şi situaţii aberante. În Mexic, de
exemplu, 38% dintre elevi sunt excluşi din eşantionul PISA, fie pentru că nu sunt în şcoală,
fie pentru că nu au progresat suficient de repede pentru a putea fi eșantionați.
• În ţările non-OECD, accesul nu este generalizat. În Vietnam, de exemplu, 51% dintre
elevi sunt excluşi din eşantionul PISA.
Care este impactul stării de dezavantajare asupra performanţei?
• În medie, diferenţa dintre 25% cei mai avantajaţi şi 25% cei mai dezavantajaţi elevi din
fiecare ţară este de 88 de puncte, echivalentul a aproximativ 2 ani de şcolarizare
• În medie, este de aproape trei ori mai probabil ca elevii dezavantajaţi să nu atingă nivelul
de bază al competenţei în domeniul ştiinţei.
• În 2015, 29% dintre elevii dezavantajaţi au fost rezilienţi, în sensul că au performat peste
aşteptări, în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de ciclul de testare 2012.
• Lumea nu mai este împărţită, astăzi, între naţiuni bogate şi bine educate şi naţiuni sărace
şi prost educate. Cei 10% elevi cei mai dezavantajaţi elevi din Macao (China) şi Vietnam
au depăşit ca performanţă cei 10% elevi cei mai avantajaţi din 20 de ţări participante PISA.
Care ţări au performat optim în atingerea atât a excelenţei, cât şi a echităţii?

• Canada, Danemarca, Estonia, Hong Kong (China) şi Macao (China) au atins niveluri
ridicate de performanţă din ambele perspective.
• De-a lungul perioadei 2006-2015, nicio ţară nu şi-a îmbunătăţit atât excelenţa, cât şi
echitatea, dar 9 ţări şi-au îmbunătăţit echitatea menţinându-şi în acelaşi timp nivelul de
excelenţă.
• Dintre acestea, Statele Unite ale Americii au avut cel mai mare succes în a diminua
impactul nivelului socio-economic şi în creşterea proporţiei de elevi rezilienţi.

C. Gen
Argument-cheie
"Diferenţa dintre băieţi şi fete nu priveşte nivelul performanţei lor în domeniile ştiinţifice, ci
atitudinea lor faţă de ştiinţă."
• Diferenţa de performanţă dintre fete şi băieţi în ştiinţă este foarte mică. În medie, în toate
ţările OECD, băieţii au un scor doar puţin mai mare decât fetele.
• Diferenţele evidente persistă în privinţa interesului lor, a nivelului de încredere şi a
aşteptărilor în carieră. De exemplu, este mult mai probabil ca băieţii să se aştepte să lucreze
ca ingineri, ca oameni de ştiinţă şi ca arhitecţi şi este mult mai probabil ca fetele să se
aştepte să lucreze ca medici umani sau veterinari şi ca asistente medicale.
• Există dovezi că intervenţiile bine selectate de politici educaţionale, cum ar fi furnizarea

unor mai bune surse de informaţii asupra carierei, a unei plaje curriculare mai extinse în
ştiinţe şi promovarea suportivă a educaţiei ştiinţifice pot contracara stereotipurile şi încuraja
toţi elevii să dezvolte o perspectivă mai largă asupra ştiinţei în ţările din întreaga lume.
Context
În secolul 21, este important ca toată lumea, indiferent de gen sau de formaţie, să aibă
posibilitatea de a dezvolta o concepţie asupra ştiinţei şi să urmeze o gamă largă de cariere
în acest domeniu. Alternativa este inechitabilă şi este probabil ca ea să priveze ţările de un
nivel înalt de competenţe ştiinţifice de care au nevoie. Cu toate acestea, în multe domenii
ale ştiinţei şi tehnologiei, femeile rămân cu mult sub-reprezentate.
Fapte-cheie
Care este diferenţa dintre băieţi şi fete în termeni de performanţă ştiinţifică?
• Pe ansamblul ţărilor OECD, în medie, băieţi înregistrează un scor uşor mai mare decât
fetele (cu o marjă mică, dar semnificativă statistic, de 4 puncte).
• Pe ansamblul ţărilor participante la PISA, băieţii depăşesc fetele în douăzeci şi patru de

ţări, în timp ce fetele depăşesc pe băieţi în douăzeci şi două.
• În OCDE, în medie, 9% dintre băieţi şi 6% dintre fete ating performanţe de vârf. În

Finlanda, 16% dintre fete sunt cele mai performante, faţă de 13% dintre băieţi.
Care este diferenţa dintre băieţi şi fete în privinţa interesului, a aşteptărilor în carieră
şi a nivelului de încredere?
• Băieţii sunt mai interesaţi de subiecte ştiinţifice, cum ar fi materialele, forţele şi energia.
Fetele sunt mult mai interesate în aplicarea ştiinţei, cum ar fi modul în care ştiinţa poate
preveni bolile.

• Este de două ori mai probabil ca băieţii să se aştepte să lucreze ca profesionişti în
domeniul ştiinţific. Fetele sunt de trei ori mai susceptibile de a se aştepta să lucreze ca
profesionişti în domeniul sănătăţii.
• Băieţii sunt mai susceptibili de a citi reviste de ştiinţă şi de a participa la cluburile de
ştiinţă.
• Acolo unde băieţii depăşesc fetele ca scor, sunt mai multe şanse ca aceştia să aibă o mai
mare încredere în abilităţile lor în domeniile ştiinţei. În cazul în care fetele au o mai mare
încredere decât băieţii în abilităţile lor în ştiinţă, nu există nici o diferenţă între performanţa
fetelor şi a băieţilor.
D. Predare şi învăţare
Argument-cheie
"Elevii performează cel mai bine în ştiinţă atunci când profesorii lor se concentrează pe
demonstrarea şi explicarea ideilor ştiinţifice".
• Este dintotdeauna cunoscut că predarea contează foarte mult. Dar esenţial este modul de
predare şi timpul petrecut de elevi în procesul de învăţare. Acestea sunt mai importante
decât un laborator bine echipat, un club, un after-school sau chiar nivelul de calificare al
profesorului.
• PISA 2015 aruncă o lumină nouă asupra diferitelor moduri de predare. Elevi ai căror
profesori demonstrează şi explică în mod curent ideile ştiinţifice (instruire direcţionată) şi
îşi adapteze predarea la satisfacerea nevoilor clasei şi ale fiecărui elev determină scoruri
mai mari ale acestora în domeniile ştiinţifice.
• Elevii ai căror profesori folosesc în mod frecvent instruirea bazată pe cercetare (angajarea
elevilor în experimente şi prin practică), determină scoruri mai mici.
Context
Mulţi experţi sunt acum de acord cu privire la valoarea învăţării profunde, prin care elevii
să dezvolte o înţelegere solidă a conceptelor de bază şi a ideilor. Dar există un mult mai
slab acord cu privire la cele mai bune strategii de predare pentru cultivarea învăţării
profunde la elevi.
In ultimii ani, au fost aduse argumente puternice în favoarea instruirii bazate pe cercetare,
cu specială concentrare pe capacitatea de a angaja şi a motiva. Chestionarul de mediu socio-
educaţional al PISA din ciclul de testare 2015 s-a orientat asupra instruirii bazate pe
cercetare şi pe alte trei abordări majore ale ştiinţei predării: instruirea direcţionată, strategii
de feedback şi instrucţiuni de adaptare la nevoile claselor şi ale indivizilor.

Fapte-cheie
Care metode de predare sunt cele mai strâns asociate cu înalta performanţă în ştiinţă
a elevilor?
• În aproape toate ţările participante la PISA - mai puţin trei -, instruirea direcţionată este
asociată cu achiziţii în ştiinţa de înalt nivel, cu probabilitatea mai mare ca elevii să se
aştepte a urma o carieră ştiinţifică şi cu o solidă formare epistemică, în sensul convingerii
că ştiinţa se schimbă odată cu apariţia a noi dovezi.
• În medie, în toate ţările OECD studenţii care afirmă că profesorii lor explică şi
demonstrează frecvent sau curent ideile ştiinţifice, au un scor cu 28 de puncte mai mult în
domeniile ştiinţei.
• Instruirea adaptativă este şi ea eficientă. În aproape fiecare ţară participantă la PISA,
elevii care afirmă că profesorii lor de Știinţe folosesc în mod frecvent instruirea adaptativă
obţin o poziție mai bună în domeniile ştiinţifice.
Ce ştim despre impactul instruirii bazate pe cercetare?

• În nici un sistem de educaţie în care elevii declară că predomină instruirea bazată pe
cercetare nu se obţin scoruri mari în domeniul ştiinţei.
• Este adevărat că profesorii pot folosi activităţi experienţiale pentru a face ştiinţa mai
atractivă pentru elevii dezinteresaţi.
• Dar, în 56 din ţările şi economiile participante la PISA 2015, chiar şi după evaluările din
şcolile cu profil socio-economic, instruirea bazată pe cercetare este asociată negativ cu
performanţe în domeniile ştiinţei.

III. Cadrul teoretic şi aplicativ al Programului OECD PISA

2015
Elementele de bază
Conţinutul
- PISA 2015 acoperă toate cele trei domenii ale alfabetizării (achiziţia deprinderilor de bază) la
Citire / Lectură, Matematică şi în principal la Știinţe, dincolo de termenii implementării unui
curriculum şcolar. Abordarea acestor domenii se face în termenii acelor cunoştinţe, deprinderi şi
atitudini (“knowledge, skills and attitudes”) considerate de către experţii celor trei domenii ca
fiind esenţiale pentru viaţa adultă;
- În cadrul fiecăruia dintre cele trei domenii ponderea majoră o au aspecte precum: stăpânirea
proceselor, înţelegerea conceptelor şi abilitatea de a funcţiona eficient şi corect în situaţii
variate, cunoscute sau necunoscute, similare celor ce pot fi frecvent întâlnite în viaţa reală.
Metodele
- Sunt utilizate teste scrise, cu o durată de testare totală de două ore pentru fiecare elev.
- Itemii sunt o combinaţie de itemi complecşi cu alegere multiplă şi de sarcini de evaluare
solicitând elevului să-şi construiască propriile răspunsuri. Itemii sunt organizaţi în grupuri
(engl.clustere) pe baza unor stimuli foarte diverşi (texte, diagrame, grafice, hărţi etc.) descriind
o situaţie plauzibil a exista în viaţă reală.
- Diferiţi elevi, răspunzând unor combinaţii diferite de itemi din cele trei domenii, acoperă timpul
total de testare de aproximativ 390 de minute, necesar pentru demonstrarea validităţii şi
fidelităţii itemilor.
- Elevii răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de 30-40 de minute,
oferind informaţii despre mediul şcolar şi despre familiile lor în relaţie cu şcoala.
- Directorii şcolilor din care provin elevii răspund unui chestionar cu durata de aproximativ 30 de
minute investigând caracteristicile esenţiale ale ethosului şcolilor lor.
Ciclul de evaluare
- PISA 2015 este cel de-al şaselea ciclu de evaluare, existând un plan strategic pentru extinderea
programului până în 2021, cu aceeaşi periodicitate.
- Fiecare dintre ciclurile de testare urmăreşte în profunzime unul dintre domenii, domeniul
principal, căruia i se alocă două treimi din timpul de testare; restul timpului este alocat celorlalte
două domenii, care oferă un profil rezumativ al deprinderilor evaluate. În anul 2000
alfabetizarea la Citire / Lectură a constituit domeniul principal, în 2003 alfabetizarea
matematică a fost domeniul principal, în 2006 alfabetizarea la ştiinţe a reprezentat domeniul
principal, pentru ca în 2009 alfabetizarea la Citire / Lectură să reia ciclul testărilor.
- Un ciclu de evaluare este constituit din doi ani consecutivi, în care primul acoperă pretestarea
itemilor şi a procedurilor (engl. field trial), iar cel de-al doilea acoperă administrarea propriu-
zisă a instrumentelor revizuite eşantionului naţional reprezentativ de elevi selectaţi în fiecare
ţară. Cele două etape sunt obligatorii pentru toate ţările participante.

Rezultatele
- Se obţine un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani, actualizat cu
fiecare ciclu de testare.
- Sunt identificaţi indicatori de context care relaţionează rezultatele elevilor şi anumite
caracteristici ale şcolii, în 2009 accentul fiind pus pe evaluarea atitudinilor elevilor faţă de
procesul de lectură.
- Sunt identificaţi indicatori de tendinţă care prezintă modul în care rezultatele se schimbă de-a
lungul timpului.
- Este construită o bază de cunoaştere foarte valoroasă pentru analizele de politici specifice,
precum şi pentru cercetări ulterioare, aşa-numitele „analize secundare” care au rolul de a
identifica factori de influenţă şi eventuale relaţii de tip cauză-efect.
Caracteristicile ciclului de evaluare PISA 2015
Prezentarea domeniilor în PISA 2015
1. Cadrul competenţelor - Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2006 şi PISA 2015)
În sinteză sunt prezentate domeniile evaluate în PISA 2015 privind rezultatele acestui ciclu de
testare:
Ştiinţe Citire/Lectură Matematică
Definiţia şi Asimilarea de cunoştinţe Capacitatea individuală de Capacitatea individuală de a
caracteristicile ştiinţifice pe care le a înţelege, de a utiliza, de a formula, de a utiliza şi de a
distinctive utilizează pentru a reflecta asupra şi de a se interpreta elemente
identifica întrebări, pentru a angaja în lectura textelor matematice într-o varietate
dobândi noi cunoştinţe, scrise pentru a-şi atinge de contexte. Include
pentru a explica fenomene propriile scopuri, pentru a- raţionamentul matematic şi
ştiinţifice şi pentru a şi dezvolta cunoştinţele şi utilizarea conceptelor
formula concluzii potenţialul şi pentru a matematice, a procedurilor
întemeiate pe date despre participa în societate. În şi a instrumentelor pentru a
probleme legate de ştiinţă. plus faţă de decodificare şi descrie, a explica şi a
Include înţelegerea comprehensiunea literală, anticipa fenomenele.
caracteristicilor tipice ale alfabetizarea la Ajută fiecare individ la
ştiinţei ca formă de Citire/Lectură implică şi recunoaşterea rolului pe
investigare şi de cunoaştere reflecţia asupra, precum şi care îl joacă matematica în
umană. Este demonstrată abilitatea de a utiliza lume şi la fundamentarea
conştientizarea modului în procesul de Citire/Lectură judecăţilor şi a deciziilor de
care ştiinţa şi tehnologia pentru îndeplinirea care au nevoie cetăţenii
modelează mediile noastre propriilor scopuri în viaţă. constructivi, angajaţi şi
materiale, intelectuale şi PISA focalizează asupra reflexivi. Alfabetizarea
culturale și se angajează în competenţei de a învăţa să matematică este legată de
probleme de factură înveţi şi nu asupra celei de utilizarea extinsă,
ştiinţifică şi cu idei de a învăţa să citeşti. În funcţională a matematicii;
natură ştiinţifică, în calitate consecinţă, elevii nu sunt angajamentul include
de cetăţean reflexiv. evaluaţi privind stăpânirea abilitatea de a recunoaşte şi
Alfabetizarea ştiinţifică deprinderilor de bază de de a formula probleme
solicită înţelegerea citire. matematice în situaţii
conceptelor ştiinţifice, variate.
precum şi abilitatea de a
aplica perspectiva ştiinţifică
şi de a gândi ştiinţific

utilizând datele şi dovezile
puse la dispoziţie.
Domeniul Cunoştinţe din domeniul Forma materialelor – sursă: Grupările de arii şi concepte
cunoaşterii ştiinţelor sau concepte • Texte continui: includ matematice relevante: •
legate de fizică, chimie, diferite tipuri de proză, Cantităţi • Spaţiu şi formă •
biologie, știința pământului precum texte narative, Variații şi relaţii •
și spațiului, dar aplicate la expozitive, argumentative Probabilităţi și organizarea
conținutul itemilor. • Texte non-continui: datelor
includ grafice, formulare şi
liste
Procese • descrierea, explicarea, • accesare şi regăsire • • formularea situațiilor
predicția fenomenelor integrare şi interpretare • matematice
ştiinţifice reflecţie şi evaluare • • utilizarea conceptelor
• înțelegerea fenomenelor complexe – de ex.: matematice, procedurilor și
ştiinţifice identificarea, evaluarea şi raționamentelor
• interpretarea dovezilor integrarea informaţiilor din • interpretarea, aplicarea și
ştiinţifice și a concluziilor texte electronice multiple evaluarea
Context şi Domeniul de aplicaţie a Scopul pentru care este Domeniul de aplicaţie a
Situaţie ştiinţelor, cu focalizare pe construit textul: matematicii, cu focalizare
utilizarea acestora în relaţie• Personal pe utilizarea acesteia în
cu situaţii personale,• Educaţional relaţie cu situaţii personale,
sociale şi globale, de • Ocupaţional sociale şi globale, de
exemplu: • Public exemplu:
• “Sănătatea” • Personal
• “Resursele naturale” • Ocupaţional
• “Mediul” • Societal
• “Tehnologia” • Stiințific
Tabelul 2. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2015

Aspecte ale cadrului evaluării (engl. framework) la Ştiinţe pentru PISA 2015
Contexte necesare pentru a forma la nivel individual
Problemele personale,
locale/naţionale şi
globale atât curente cât şi
istorice, care necesită
înţelegerea ştiinţei şi a
tehnologiilor
Competenţe
Abilitatea de a explica stiinţific fenomene, de a
evalua şi de a programa investigaţia ştiinţifică
şi de a interpreta ştiinţific datele şi faptele
In ce mod este individul influenţat de
Cunostinţe Atitudini
Înţelegerea faptelor, a conceptelor şi a Un set de atitudini de natură ştiinţifică
teoriilor explicative care stau la baza manifestat de interesul faţă de ştiinţă
cunoştinţelor ştiinţifice, acele cunoştinţe şi tehnologie valorizând demersul
care includ atât aspecte ale naturii, cât ştiinţific de a investiga acolo unde este
şi cunoştinţe tehnologice, cunoştinţe cazul, şi percepţia şi conştientizarea
procedurale şi epistemice. problemelor de mediu
Figura 2. Aspecte ale cadrului evaluării la Ştiinţe pentru PISA 2015
Descrierea categoriilor de itemi construiţi pentru evaluarea Ştiinţelor în cadrul PISA 2015
Categorii raportate Categorii viitoare care asigură o evaluare
echilibrată
Competenţe Tipuri de Arii de Tipuri de Tipuri de cerinte Contexte
ştiinţifice cunoştinţe conţinut răspunsuri
Explicarea Conţinut Sisteme Simple cu De bază Personal
ştiinţifică a fizice alegere
fenomenului multiplă
Evaluarea şi Procedural Sisteme de Complexe Medii Local/Naţional
elaborarea viaţă cu alegere
unui demers multiplă
ştiinţific
Interpretarea Epistemic Sisteme de Răspuns Ridicate Global
ştiinţifică a la nivelul elaborat
datelor şi pământului
faptelor şi spaţiului
Tabelul 3. Categorii de itemi pentru PISA 2015

Competenţele de bază la Ştiinţe sau „Cultura ştiinţifică” - definiţia PISA:
Cultura ştiinţifică se defineşte în funcţie de 3 competenţe:
- Explicarea fenomenelor în manieră ştiinţifică

- Evaluarea şi designul cercetărilor ştiinţifice
- Interpreterea datelor şi faptelor în manieră ştiinţifică.
Din perspectiva PISA este importantă redefinirea conceptului de alfabetizare, care primeşte
conotaţii noi în societatea cunoaşterii. Această redefinire este importantă în primul rând din punctul
de vedere al proiectării evaluării, astfel:
2. Conceptul de „alfabetizare” în Programul OECD - PISA
Conceptul de reading literacy, echivalat în limba franceză cu cel de culture de la lecture, este unul
central în arhitectura conceptuală a cadrelor de referinţă ce stau la baza construcţiei evaluării
performanţelor elevilor. În continuare, vor fi detaliate cele trei tipuri de alfabetizări, aşa cum sunt
acestea concepute şi abordate în Programul OECD-PISA.
Alfabetizarea la Citire / Lectură
Activează capacitatea individuală de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textelor scrise,

pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la
viaţa societăţii.
Alfabetizarea la Citire / Lectură este definită cu prioritate în termenii abilităţii elevilor de a

înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textului scris pentru a-şi atinge propriile scopuri (de
cunoaştere, de comunicare, de studiu, de loisir etc.). Aceste aspecte ale alfabetizării au fost deja
abordate în studii comparative anterioare precum International Adult Literacy Survey (IALS), dar
sunt aprofundate în PISA prin introducerea unui element activ – capacitatea nu numai de a înţelege
un text, dar şi de a reflecta asupra lui, construind înțelegerea pe baza experienţelor anterioare şi a
gândirii individuale. Alfabetizarea la Citire / Lectură este evaluată în relaţie cu următoarele
elemente:
- Formatul textului: în mod tradiţional sarcinile de evaluare a citirii sunt construite pe baza
textelor continui sau a textului în proză organizat în fraze şi paragrafe. PISA intrioduce în plus
textul non-continuu care prezintă informaţia într-o altă manieră, de exemplu sub formă de liste,
formulare, grafice sau diagrame. Se face distincţia, de asemenea, între o gamă largă de forme
ale prozei, precum naraţiunea, expunerea şi argumentarea. Aceste distincţii se bazează pe
principiul că viitorii adulţi vor întâlni o gamă largă de materiale scrise în activităţile legate de
muncă şi de carieră (de ex. formulare, reclame, cereri-tip etc.) şi nu mai este suficient ca aceştia
să fie capabili să citească un număr limitat de tipuri de text întâlnite în mod obişnuit pe
parcursul şcolarităţii.
- Procedeele de lectură (aspecte): elevii nu sunt evaluaţi cu privire la aspectele elementare ale
citirii, întrucât se presupune că, la vârsta de 15 ani, aceste aspecte au fost deja dobândite. Se
aşteaptă ca elevii să-şi demonstreze abilităţile de regăsire a informaţiei, de formulare a

înţelegerii largi, cuprinzătoare a textului, de interpretare a acestuia, de reflectare asupra
conţinutului, asupra formei şi asupra caracteristicilor acestuia.
- Situaţiile: acestea sunt definite prin identificarea caracterului utilitar al textului. De exemplu,
romanul, scrisoarea personală sau biografia sunt scrise pentru utilizarea individuală, personală
de către oameni; documentele oficiale sau anunţurile sunt scrise pentru uzul public. Un manual
de utilizare sau un raport sunt scrise pentru uz ocupaţional; un manual şcolar sau un caiet de
lucru al elevului – pentru uz educaţional.
Întrucât anumite grupuri pot performa mai bine într-o anumită situaţie de lectură decât în alta, este
dezirabil ca, în itemii de la Citire / Lectură să fie inclusă o gamă cât mai largă de situaţii de lectură.
Definiţia din ciclul de testare 2009 porneşte de la definiţia din PISA 2000, pe care o detaliază şi o
îmbogăţeşte însă, conform evoluţiei teoriilor lecturii şi teoriilor evaluării din deceniul parcurs:
„Capacitatea individuală de a înţelege, de a utiliza şi de a reflecta asupra textelor scrise, pentru

a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa
societăţii”
La aceasta se adaugă aspectele legate de angajamentul în procesul de lectură, ca parte integrantă a

culturii lecturii:
“Cultura lecturii reprezintă înţelegerea, utilizarea, reflectarea asupra şi angajarea în lectura

textelor scrise pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi
pentru a participa la viaţa societăţii.”
Termenul “cultură a lecturii” (engl. Reading literacy, fr. culture de la lecture) este preferat celui de
“citire / lectură” deoarece acesta comunică mai precis unei audienţe mai largi aspectele centrale pe
care le măsoară acest studiu internaţional. “Citirea” este adesea înţeleasă ca o simplă decodificare
sau chiar ca o simplă citire cu voce tare, în vreme ce intenţia acestui studiu comparativ de evaluare
este de a măsura un concept mai vast şi mai profund.
Cultura lecturii include o gamă largă de competenţe cognitive, de la decodificarea de bază la

cunoaşterea vocabularului, a gramaticii şi a unor structuri şi caracteristici textuale şi lingvistice mai
complexe, şi până la cunoştinţele despre lume dobândite anterior de tânărul de 15 ani pe cale
formală, non-formală şi informală. Conceptul include, de asemenea, şi elemente de competenţă
metacognitivă: conştientizarea etapelor parcurse în abordarea textului şi abilitatea de a utiliza o
varietate de strategii adecvate textului şi situaţiei de lectură în momentul procesării textului.
Competenţele metacognitive sunt activate când cititorii se gândesc la, monitorizează şi îşi ajustează
în consecinţă strategiile de lectură, având un anumit scop cognitiv.
Istoric vorbind, termenul de “alfabetizare” s-a referit iniţial la o tehnică utilizată pentru a dobândi şi
a comunica informaţia scrisă şi pe cea tipărită. Acest sens pare a fi doar una dintre componentele
noţiunii pe care termenul de “cultură a lecturii” intenţionează să o evalueze în studiul PISA:
aplicarea activă, orientată de un scop şi funcţională a acestei tehnici, într-o gamă foarte diversă de
situaţii şi pentru diferite scopuri. PISA evaluează tipuri foarte diferite de elevi, provenind din culturi
diferite, din medii sociale diverse, reprezentând tradiţii sociale şi educaţionale foarte diferite. Unii
dintre elevii participanţi la PISA vor continua o rută educaţională, posibil pentru a urma o carieră
academică; alţii vor urma alte tipuri de studii pregătitoare pentru piaţa muncii; alţii, în fine, vor intra
direct pe piaţa muncii la finalizarea învăţământului obligatoriu. Indiferent de aspiraţiile lor legate de

continuarea studiilor sau de intrarea pe piaţa muncii, cultura lecturii va fi importantă pentru viaţa lor
personală, ca şi pentru participarea lor activă în viaţa comunităţii în orice colţ al lumii se vor afla.
Alfabetizarea matematică
Activează capacitatea individuală de a identifica şi de a înţelege rolul jucat de matematică în lume,

de a face judecăţi corect fundamentate şi de a utiliza matematica şi a se angaja în abordarea
matematicii în moduri care răspund necesităţilor vieţii individuale în calitate de cetăţean
constructiv, responsabil şi reflexiv.
Alfabetizarea matematică vizează abilitatea elevilor de a analiza, de a raţiona şi de a comunica

ideile în mod efectiv în momentul în care ăşi pun, formulează, rezolvă şi interpretează soluţii pentru
problemele matematice într-o varietrate de situaţii. Acest tip de alfabetizare este evaluat în relaţie
cu:
- Conţinutul matematic: acesta este definit în principal în termenii a patru idei cuprinzătoare
(cantitatea, spaţiul şi forma, schimbarea şi relaţiile şi probabilitatea) şi doar în mod secundar
în relaţie cu dimensiuni curriculare precum numerele, algebra sau geometria.
- Procesele matematice: acestea sunt definite prin competenţe matematice generale. Acestea
include utilizarea limbajului matematic, deprinderile de modelare şi de rezolvare de probleme.
Oricum, asemenea deprinderi nu sunt separate în diferiţi itemi ai testului, întrucât se presupune
că o gamă largă de competenţe va fi necesară pentru performarea oricărei sarcini de evaluare la
matematică. Întrebările sunt organizate sub forma unor clustere de competenţe care definesc
tipul de deprindere de gândire necesar pentru rezolvare.
- Situaţiile: acestea sunt definite în termenii celor la care este utilizată matematica, în funcţie de
raportarea elevilor la ele. Cadrul de referinţă identifică cinci situaţii: personale, educaţionale,
ocupaţionale, publice şi ştiinţifice.
Alfabetizarea ştiinţifică
Activează cunoştinţele ştiinţifice individuale şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru identificarea

întrebărilor, pentru dobândirea de noi cunoştinţe, pentru explicarea fenomenelor ştiinţifice şi pentru
formularea unor concluzii bazate pe dovezi despre probleme legate de ştiinţă, înţelegerea
trăsăturilor caracteristice ale ştiinţei ca o formă de cunoaştere şi investigaţie umană, conştientizarea
modului în care ştiinţa şi tehnologia modelează mediile noastre materiale, intelectuale şi culturale,
precum şi dorinţa de a se angaja în problematica şi ideatica ştiinţifice, în calitate de cetăţean
reflexiv.
Alfabetizarea ştiinţifică este, aşadar, definită cu prioritate ca abilitatea de a utiliza cunoştinţele şi

procesele ştiinţifice nu numai pentru a înţelege lumea naturală, dar şi pentru a participa la luarea
deciziilor care o afectează. Alfabetizarea ştiinţifică este evaluată în relaţie cu următoarele
elemente:
- Cunoştinţele sau conceptele ştiinţifice: acestea constituie legăturile care susţin înţelegerea
fenomenelor conexe. În PISA, în vreme ce conceptele sunt cele familiare elevilor de la fizică,

chimie, biologie, ştiinţele pământului şi ale spaţiului, acestea sunt aplicate conţinutului itemilor
şi nu pur şi simplu rememorate.
- Procesele ştiinţifice: acestea focalizeză pe abilitatea de a dobândi, interpreta şi acţiona pe baza
datelor, a dovezilor, a faptelor. În PISA sunt considerate trei asemenea procese ştiinţifice: a)
descrierea, explicarea şi anticiparea fenomenelor ştiinţifice; b) înţelegerea investigaţiei
ştiinţifice; c) interpretarea datelor şi a concluziilor ştiinţifice.
- Situaţii sau contexte ştiinţifice: acestea privesc aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice şi utilizarea
proceselor ştiinţifice. Cadrul PISA identifică trei mari arii: ştiinţa din viaţă şi din sănătate;
ştiinţa în mediul înconjurător şi pe pământ; ştiinţa din tehnologie.

............................................
Ne aşteptam ca elevul A
să rezolve cu succes
Elevul A cu itemii de la nivelul 1 la
rezultate relativ nivelul 5 şi chiar de nivel
Itemi relativ de mare dificultate foarte bune 6
...........................................
Ne aşteptam ca elevul B
să rezolve cu succes
itemii de la nivelul 1 la
Elevul B cu nivelul 3, dar nu cei de
. rezultate medii nivelul 5 sau 6
Itemi de dificultate medie
............................................
...........................................
Ne aşteptam ca elevul C
Elevul C cu să nu rezolve itemii de la
Itemi relativ de dificultate rezultate relativ nivelul 2 la nivelul 6 şi
scăzută slabe poate nici cei de nivelul 1
...........................................
Figura 3. Reprezentarea grafică a nivelurilor de performanță

IV. Standardele tehnice OECD / PISA şi responsabilităţile

Centrului Naţional PISA din România
1. Proiectarea evaluării şi raportarea rezultatelor în PISA 2015

La fel ca şi în cazul evaluărilor anterioare, din anii 2000, 2003, 2006, 2009, 2012, din raţiuni de
fezabilitate şi evaluarea din 2015 a fost proiectată ca o evaluare scrisă, deși a existat posibilitatea de
a fi abordată de către elevii respondenți și pe calculator (computer based). Ca și în ciclurile
anterioare, evaluarea a inclus o varietate de tipuri de itemi. Unii dintre aceştia solicită elevilor să
selecteze sau să producă răspunsuri simple care pot fi în mod direct comparate cu itemii cu alegere
multiplă cu un singur răspuns corect sau cu itemii cu răspuns construit închis. Această categorie de
itemi au fie răspuns corect, fie răspuns incorect şi adesea evaluează la un nivel de complexitate
scăzut. Alţi itemi sunt mai constructivi, solicitând elevilor să dezvolte propriul lor răspuns, proiectat
să măsoare constructe mai cuprinzătoare decât cele prezente în studiile tradiţionale şi permiţând o
gamă mai largă de răspunsuri acceptabile, precum şi un model de corectare mai complex, care să
includă şi răspunsuri parţial corecte.
Nu toţi elevii răspund tuturor itemilor evaluării. Unităţile de test PISA 2015 sunt organizate în
clustere (grupări de unităţi de itemi), fiecare dintre aceste grupări de itemi fiind proiectat să ocupe
30 de minute din timpul de testare. Clusterele sunt plasate în 30 broşuri, conform unui design de
distribuţie prin rotaţie a broşurilor pentru cei 35 de elevi eşantionaţi într-o şcoală PISA. Fiecare
broşură de test conţine patru clustere şi fiecare elev primeşte o singură broşură cu durata de
rezolvare de două ore. Există cel puţin un cluster de fiecare nivel în fiecare tip de broşură.
În PISA alfabetizarea – achiziţia deprinderilor de bază - este evaluată prin intermediul unităţilor
constituite dintr-un stimul (de ex. un text, un tabel, un grafic, cifre etc.), urmate de un număr de
sarcini de lucru asociate stimulului comun. Aceasta este o caracteristică importantă, permiţând
itemilor să pătrundă în profunzime, mai mult decât ar fi fost posibil dacă fiecare item ar fi introdus
un context pe deplin nou. Aceasta permite elevului “să digere” materialul citit, care poate mai apoi
să fie utilizat pentru evaluarea unor aspecte multiple ale performanţei.
Rezultatele din PISA 2000, 2003, 2006, 2009, 2012, 2015 au fost raportate utilizând scale cu un
scor mediu de 500 şi cu o deviaţie standard de 100 pentru toate cele trei domenii, ceea ce semnifică
faptul că două treimi dintre elevii ţărilor OECD au obţinut scoruri între 400 şi 600 de puncte. Aceste
scoruri reprezintă grade ale proficienţei unui aspect particular al alfabetizării. La alfabetizarea la
Citire / Lectură din anul 2000 scalele de lectură au fost divizate în cinci niveluri ale cunoştinţelor şi
deprinderilor. Principalul avantaj al acestei abordări este că descrie ceea ce elevii pot face prin
asocierea sarcinilor de evaluare cu nivelurile de dificultate. În plus, rezultatele au fost prezentate
raportate la trei subscale de citire / lectură: regăsirea informaţiei, interpretarea textelor, reflecţia şi
evaluarea.
2. Chestionarele de context şi utilizarea acestora

Pentru a obţine informaţii contextuale, în PISA a fost solicitat elevilor şi directorilor şcolilor în care
aceştia învaţă să răspundă unor chestionare de mediu socio-educaţional având lungimea de
aproximativ 30 de minute. Aceste chestionare sunt esenţiale pentru analiza rezultatelor în termenii

unei game largi a caracteristicilor elevilor şi ale şcolii. Chestionarele sunt publice şi pot fi găsite pe
website-ul PISA: www.pisa.oecd.org.
Chestionarele solicită informaţii despre:
- mediul elevilor şi al familiilor acestora, incluzând capitalul lor economic, social şi cultural;
- aspecte ale vieţii elevilor, precum atitudinile acestora faţă de învăţare, obiceiurile şi viaţa lor
şcolară, precum şi aspecte ale mediului familial;
- aspecte ale şcolii, precum calitatea resurselor umane şi materiale ale şcolii, finanţarea şi
controlul public şi privat, procesul de luare a deciziilor, practicile de personal;
- contextul procesului de instruire, inclusiv tipurile şi structurile instituţionale, dimensiunea

clasei, nivelul de implicare a părinţilor;
- strategiile de învăţare auto-reglată, preferinţele motivaţionale şi orientarea către scop,

mecanismele cognitive personale, strategiile de control al acţiunilor, preferinţa pentru diferite
tipuri de situaţii de învăţare, stiluri de învăţare şi deprinderi sociale cerute pentru învăţarea prin
cooperare sau învăţarea competitivă;
- Aspecte ale instruirii şi învăţării la ştiinţe, inclusiv motivaţia elevilor, angajamentul şi

încrederea dovedite în activităţile la ştiinţe, impactul strategiilor de învăţare asupra performanţei
legate de predarea şi învăţarea ştiinţelor.
Ca opţiuni internaţionale, neobligatorii, au fost create două chestionare adiţionale, unul vizând
familiarizarea elevilor cu computerul, iar celălalt destinat părinţilor. România nu a administrat
chestionarele suplimentare.
Informaţiile contextuale colectate prin administrarea chestionarelor elevului şi al directorului

cuprind doar o parte din totalul informaţiilor disponibile în urma administrării PISA. Indicatorii
descriind structura generală a sistemelor educaţionale (contextele demografice şi economice – de
exemplu, costurile, numărul de elevi înscrişi, caracteristicile şcolii şi ale profesorilor, precum şi
anumite procese de la nivelul clasei de elevi), precum şi efectele acestora asupra rezultatelor pieţei
muncii sunt în mod frecvent construiţi, aplicaţi şi analizaţi de către OECD, inclusiv în corelare cu
rezultatele PISA.

3. Elemente de noutate în PISA 2015

Investigarea deprinderilor metacognitive ale elevilor constituie una dintre dimensiunile dezvoltate
cu precădere de PISA 2015. A existat cum am amintit mai devreme posibilitatea de a folosi și
evaluarea cu ajutorul calculatorului, dar țara noastră nu a participat în acest ciclu la computer based.
Au fost administrate 30 de broșuri, spre deosebire de 13 în ciclurile anterioare.
Cunoaşterea metacognitivă este considerată o precondiţie a învăţării strategice şi reflexive. O

persoană care utilizează o anumită strategie ar trebui să aibă anumite cunoştinţe metacognitive
despre acea strategie, adică să-i conştientizeze caracteristicile, în vreme ce o persoană care nu
utilizează strategii se presupune că nu deţine aceste cunoştinţe. Studiile evidenţiază relaţii
substanţiale între cunoaşterea metacognitivă, comportamentul strategic la rezolvarea unei sarcini de
lucru de procesare a textului şi rememorarea textului. Cu toate acestea, relaţia dintre cunoaşterea
metacognitivă şi înţelegerea textului într-o situaţie dată este moderată de motivaţia reală a elevilor
de a citi sau de a investi efort.
În evaluarea PISA 2015 elevilor le-au fost prezentate sarcini de lucru care vizau atât sistemele
fizice, cele vii, cât și sisteme referitoare la pământ și spațiu.
În clusterele de Citire/Lectură elevilor le-au fost prezentate un număr de scenarii de lectură (scurte
vigniete). Pentru fiecare scenariu elevilor li se solicită evaluarea calităţii şi a gradului de utilitate a
diferitelor strategii de lectură şi de înţelegere a textului pentru atingerea scopului stabilit.
Ierarhia individuală a strategiilor pentru fiecare scenariu din răspunsurile elevilor se compară cu o
ierarhie „optimă” construită de către experţii din domeniul procesării textului (cercetători în
domeniul lecturii, profesori şi psihologi educaţionali, organizați într-un panel). Corespondenţa
dintre ierarhiile experţilor şi cele ale elevilor este reflectată într-un scor indicând gradul în care
elevii sunt conştienţi de cele mai eficiente modalităţi de “a depozita“ informaţiile despre text, de a
înţelege memoria şi obiectivele comprehensiunii. Pentru a obţine scoruri ridicate la testul
metacognitiv elevii trebuie să-şi activeze cunoştinţele despre resursele cognitive, pe cele despre
natura sarcinii de lucru, precum şi pe cele despre strategiile care facilitează înţelegerea, memorarea
şi rememorarea informaţiilor.
Chestionarul pentru investigarea deprinderilor metacognitive administrat în PISA 2015 a avut o

singură variantă spre deosebire de alte cicluri unde au existat mai multe variante paralele.
4. Standardele tehnice PISA 2015

Standardele tehnice PISA constituie acel “mecanism de creare a înţelegerii comune între toţi
participanţii la proiectul PISA. Aceşti participanţi includ: managerii naţionali ai proiectului în
fiecare ţară participantă, Consiliul Director PISA, secretariatul OECD, Grupul tehnic de suport,
grupurile de specialişti pe domenii, Consorţiul PISA (cu responsabilii pentru broşurile cognitive şi,
respectiv, cu responsabilii pentru chestionarele de mediu socio-educaţional), precum şi numeroşi
consultanţi independenţi. Standardele tehnice PISA reprezintă “înţelepciunea şi experienţa
acumulate de către participanţii la proiect atât în trecut, cât şi în prezent."6
6
OECD (2015) Technical Standards for PISA 2015. Document de management intern al
proiectului.

Aceste standarde au evoluat de la stadiul unei strategii de abordare a datelor, în momentul 1997, al
iniţierii programului, la un set de instrumente-reper pentru întreaga desfăşurare a programului
OECD / PISA.
PISA 2015 operează cu trei categorii de standarde tehnice, fiecare dintre aceste categorii având
scopuri şi roluri specifice:
- Standardele referitoare la date garantează faptul că toate datele colectate în respectivul ciclu
de testare pot fi adăugate setului final de date constituind baza de date PISA2015 şi care este
făcută publică de către OECD în luna decembrie 2016.
- Standardele manageriale garantează faptul că toate obiectivele operaţionale ale PISA sunt
îndeplinite într-o manieră ritmică şi coordonată.
- Standardele implicării naţionale garantează faptul că instrumentele internaţionale dezvoltate

respectă cele mai înalte standarde de validitate şi echivalenţă trans-naţională, trans-culturală şi
trans-lingvistică, precum şi faptul că rezultatele furnizate de OECD / PISA deţin maximum de
relevanţă şi de semnificaţie pentru participanţii naţionali.
Standardele referitoare la date constituie pachetul care are cea mai mare importanţă din punctul de
vedere al includerii bazei de date naţionale în baza de date internaţională publicată de către OECD.
De aceea, monitorizarea calităţii şi procesul de adjudecare a datelor constituie elementele cheie pe
care această categorie de standarde trebuie să le facă transparente şi mai ales credibile. Utilizatorii
bazei de date internaţionale trebuie să aibă încredere că datele reflectă cu acurateţe sistemele
educaţionale din care au fost colectate. Procedurile de asigurare a calităţii, precum şi cele de
adjudecare a datelor construiesc în fapt această încredere.
În ciclul de testare 2015 măsurile privind asigurarea şi monitorizarea calităţii au fost structurate sub
forma diferitelor manuale şi a documentelor asociate, a căror implementare a fost obligatorie pentru
fiecare componentă a proiectului:
1. Manualul managerului de proiect PISA 2015 – studiul propriu-zis 2015.
2. Manualul managerului de proiect PISA 2015 – pretestare 2014.
3. Protocoalele de logistică şi comunicare (care însumează structura organizaţională a studiului

OECD / PISA 2015 şi prezintă procedurile de comunicare între diferitele grupuri şi diferiţii
coparticipanţi la proiect.
4. Cadrul de evaluare PISA 2015 – cunoştinţe şi deprinderi la, Citire / Lectură, Matematică şi
Ştiinţe (pentru urmărirea dezvoltării unităţilor de itemi pentru cele trei domenii evaluate).
5. Cadrul de evaluare pentru Ştiinţe – PISA 2015 – pentru dezvoltarea instrumentelor cognitive.
6. Cadrul contextual PISA 2015 – pentru dezvoltarea chestionarelor, instrumentele de mediu

socio-educaţional.
7. Manualul de pregătire a eşantionării şcolilor – PISA 2015 (pentru descrierea procedurilor de

eşantionare şi a recomandărilor pentru completarea adecvată a Formularelor de eşantionare
pentru studiul propriu-zis din 2015).

8. Recomandările pentru traducerea şi adaptarea instrumentelor de evaluare pentru PISA 2015,
inclusiv: Manualul Coordonatorului de şcoală PISA, Manualul administratorului de test PISA,
Manualul combinat al responsabilului de şcoală PISA.
9. Manualul KeyQuest, documentând modul de funcţionare a software-lui dedicat PISA pentru

etapele de eşantionare a elevilor şi pentru introducerea şi gestionarea bazelor de date PISA
2015.
10. Manualul de management al datelor din broșurile cognitive și din chestionarul referitor la
background educțional PISA 2015 – studiul propriu-zis.
11. Ghidurile de corectură pentru cele trei domenii: Citire / Lectură, Matematică şi Ştiinţe pentru
PISA 2015 (setul manualelor pentru pretestare şi setul manualelor pentru testarea propriu-zisă).
12. Pachetul de selectare şi formare a corectorilor PISA (engl. Coder Recruitment Kit) PISA 2015.
13. Setul de instrucțiuni pentru codificarea ocupațională a studiilor și a meseriilor din chestionarul
elevului și ghidul de formare a codificatorilor ocupaționali
14. Softul dedicat (OERS), pentru descoperirea erorilor strecurate în urma introducerii datelor de la
corectura multiplă.
Pentru majoritatea documentelor listate mai sus a existat şi varianta pregătită pentru pretestarea din
anul 2014, administrarea “principală” din 2015 impunând obligativitatea operării cu variantele
îmbunătăţite şi actualizate în urma concluziilor pretestării din anul 2014.
Dintre modalităţile prin care standardele tehnice îşi găsesc aplicabilitate imediată în derularea
proiectului, prezentate în manualul managerului de proiect PISA 2015, menţionăm:
- pentru centrele naţionale, standardele tehnice trebuie să constituie baza de planificare a

resurselor alocate derulării programului în condiţiile de calitate aşteptate;
- de asemenea, acestea furnizează reperele pentru planificarea calendarului activităţilor de

colectare a datelor şi de documentare a acestor activităţi în conformitate cu cerinţele
consorţiului;
- standardele tehnice constituie baza construirii manualelor operaţionale PISA, precum şi pentru
întregul proces de comunicare şi negociere dintre consorţiu şi centrele naţionale;
- nu în ultimul rând, standardele tehnice informează asupra activităţilor de monitorizare şi de

asigurare a calităţii pe parcursul tuturor ciclurilor şi etapelor evaluării, inclusiv a etapei de
adjudecare a datelor. (engl. data adjudication).
Lista domeniilor pentru care există standarde tehnice în PISA 2015 include:
1. Standardele referitoare la populaţia ţintă şi la eşantionarea şcolilor şi a elevilor (S1)

2. Limba testării (S2)
3. Participarea la pretestare (S3)
4. Adaptarea tuturor materialelor (S4)

5. Procesul de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare şi a manualelor de administrare
(S5)
6. Administrarea testării (S6)
7. Opţiunile naţionale (S7)
8. Securitatea şi confidenţialitatea (S8)
9. Standardul de monitorizare a calităţii (S9)
10. Editarea şi tipărirea (S10)
11. Codificarea (S11)
12. Transmiterea datelor (S12)
Cu excepţia S1 şi S9 (specifice), toate standardele tehnice PISA 2015 au fost aplicate atât în etapa
pretestării, cea din 2014, cât şi în etapa testării propriu-zise, cea din 2015.
Asigurarea calităţii tuturor operaţiunilor derulate în PISA este construită pe baza procedurilor
conţinute de către manualele operaţionale şi de către instrumentele de adaptare la realităţile fiecărui
sistem educaţional:
- Formularele de adaptare a chestionarelor;
- Formularele de adaptare a manualelor;
- Formularele de adaptare a itemilor/testelor;
- Formularul de documentare a opţiunilor naţionale şi internaţionale.
Asigurarea calităţii datelor colectate se construieşte pe baza dovezilor că planul de asigurare a

calităţii a fost implementat astfel încât calitatea obţinută în procesul de dezvoltare, adaptare și
administrare respectă standardele agreate. Controlul calităţii operaţiunilor şi a datelor este exercitat
de către managerii de proiect naţionali, iar monitorizarea calităţii este exercitată de către Consorţiul
PISA care monitorizează centrele naţionale în implementarea procesului de colectare a datelor,
iniţiază acţiuni corective acolo unde este posibil şi adecvat şi colectează date în mod direct prin
intermediul monitorilor de calitate (engl. project quality monitors).
În administrarea la nivel naţional a programului PISA următoarele documente constituie surse care
stau la baza procedurilor de asigurare a calităţii:
- formularele de eşantionare a şcolilor şi a elevilor;

- formularele pentru traducere şi verificare;
- formularele pentru administrarea testării, conţinute în manualul corespunzător;
- rapoartele monitorilor de calitate PISA (PQM);
- formularele pentru codificare (formularele pentru revizuirea codificării internaţionale,
formularele pentru codificarea multiplă);
- formatul datelor trimise (acestea nu pot fi trimise decât prin utilizarea bazei KeyQuest și softului
DME creat de IEA);
- formularele de adaptare (adaptarea chestionarelor şi adaptarea itemilor/testelor);
- raportul de revizuire a administrării (Main Study Review).
În contextul procesului de asigurare a calităţii în PISA consorţiul a precizat foarte clar ceea ce se
întâmplă atunci când este luată decizia că un standard nu este îndeplinit satisfăcător: măsurile
depind de extinderea cu care neîndeplinirea standardelor afectează adecvarea datelor pentru
utilizatorii potenţiali. Dacă se poate aplica un tratament rectificativ – de exemplu, în etapa de

cleaning a datelor (“curăţare”, cu sensul de eliminare a iregularităţilor seturilor de date construite) -
acest lucru este realizat în manieră tehnică de către experţii consorţiului şi va fi semnalat ca atare
Centrului Naţional, pe parcursul acestui proces. Dacă se decide că datelor nu li se poate administra
procedura rectificativă, acest lucru va fi “etichetat” la nivelul respectivei baze de date şi, respectiv,
la nivelul raportului internaţional şi al rapoartelor tematice corespunzătoare ce vor fi publicate
ulterior.
Procesul de adjudecare a datelor (engl. data adjudication), la rândul său, poate opera rectificări
acolo unde anumite standarde nu au fost îndeplinite, fiind revizuite datele unei ţări acolo unde nu
este posibilă rectificarea tehnică. De asemenea, tot prin acest proces va putea fi revizuit tratamentul
de eventuală rectificare a datelor efectuat de către consorţiu. Tot în această etapă vor fi făcute
recomandări cu privire la adecvarea datelor pentru public, precum şi cu privire la publicarea datelor:
însoţite de adnotări şi semnalări; doar sub forma anumitor tabele; doar parţial; cum anume pot fi
definite alte situaţii.
Există o serie de aspecte cu un caracter de noutate introduse începând cu PISA2006 şi preluate -

adaptate în PISA 2015, referitoare la asigurarea calităţii şi la preocupările în acest domeniu:
- existenţa unei echipe specializate pentru asigurarea calităţii la nivelul consorţiului PISA;
- existenţa unui plan de asigurare a calităţii colectării datelor cu proceduri sistematice;
- existenţa operaţiunilor de monitorizare naţională şi internaţională;
- urmărirea îndeaprape a procesului de adjudecare a datelor.
Toate aceste măsuri sunt aplicate în mod transparent tuturor seturilor de date naţionale pentru a
construi încrederea diferitelor categorii de beneficiari în validitatea şi comparabilitatea bazelor de
date constituite prin administrarea de către ţările participante, a programului PISA.

V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2015

Pregătirea cadrului de eşantionare
În conformitate cu metodologia de eşantionare PISA, cadrul de eşantionare este constituit de

totalitatea unităţilor şcolare care conţin elevi eligibili, adică elevi aflaţi în grupa de vârstă conform
definiţiei populaţiei-ţintă, în cazul PISA2015 elevi născuţi în anul 1999. În consecinţă, sunt necesare
precizări privind acele caracteristici ale reţelei şcolare din România care au de fapt influenţă
fundamentală asupra eşantionului de şcoli.
Datele referitoare la reţeaua şcolară utilizate pentru eşantionarea studiului PISA 2015 provin din
două surse diferite:
- la nivel de sistem (pe niveluri şi, respectiv, programe educaţionale) au fost utilizate raportările
statistice la nivel naţional, de Institutul Naţional de Statistică, volumele referitoare la
învăţământul gimnazial şi la cel liceal, corespunzătoare anilor şcolari 2013-2014 şi 2014-2015;
- la nivelul unităţii de învăţământ, datele au fost preluate din baza de date a Ministerului
Educaţiei Naţionale. Informaţiile de bază au utilizat raportările privind numărul de elevi înscrişi
la începutul anului şcolar în fiecare unitate de învăţământ.
Datele raportate la Ministerul Educaţiei Naţionale privind reţeaua şcolară nu sunt organizate distinct
pe niveluri de studiu, unităţile de învăţământ funcţionând atât ca unităţi şcolare independente, cât şi
ca secţii ale unor alte unităţi de învăţământ, colectate pe pltforma SIIIR. Astfel, conform caietelor
statistice emise de INSSE, la nivelul anului şcolar 2013-2014 (anul pentru care au fost disponibile
cele mai recente date statistice în momentul în care s-a început procesul de eşantionare) exista
următoarea organizare:
- învăţământul gimnazial a fost organizat în 3295 unităţi şcolare independente (codificate ca
S08) şi ca secţii - într-un număr însemnat de licee. (pe lângă unele licee şi grupuri şcolare
funcţionează 3175 secţii de învăţământ primar şi gimnazial.
- învăţământul special primar şi gimnazial a fost organizat în 108 unităţi şcolare speciale care
funcţionează pe lângă alte tipuri de unităţi de învăţământ.
- învăţământul liceal a fost organizat în 1605 licee independente, având şi alte forme de
învăţământ (profesional, postliceal, de maiştri).
Această distribuţie a reţelei şcolare a influenţat şi dimensiunea bazei de eşantionare pentru PISA,
nivelul gimnazial apărând (de exemplu) şi în unităţi independente, dar şi în cadrul secţiilor din alte
şcoli.
Întrucât absolut toate excluderile permise, în conformitate cu metodologia de eşantionare PISA au
trebuit documentate în Fişele de eşantionare (engl. Sampling Forms 1-12) trebuie făcută menţiunea
că există două categorii de excluderi acceptate, ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, atât
excluderile menţionate în Form 3, cât şi lista prezentată în Form 5, referindu-se la totalul elevilor
din învăţământul special, indiferent de forma sa de organizare. Dacă cifra de 2943 cuprinde,
conform raportărilor stastistice, toţi elevii de 15 ani din nivelul gimnazial din şcolile speciale, Form
5 cuprinde estimări ale acestora la nivelul şcolii.

Distribuţia pe vârste a populaţiei este o categorie de informaţie care se regăseşte exclusiv în
evidenţele INSSE, cu precizarea că referirea la vârstă se face corelat cu data naşterii, raportările
privind natalitatea făcându-se la data de 1 iulie a fiecărui an.
În România, la nivelul unităţii şcolare nu se practică evidenţa pe vârste a elevilor, astfel încât, ca
informaţie de bază, directă, nu se cunoaşte numărul real al elevilor de 15 ani, în absenţa unei
solicitări speciale adresate direct unităţii de învăţământ. În aceste condiţii, au fost operate estimări,
demers care conduce la anumite diferenţe între totalul rezultat din raportările statistice naţionale şi
cel calculat din însumarea estimărilor la nivelul şcolii. De regulă, pentru estimare s-a procedat la
utilizarea coeficientului global calculat, în ipoteza menţinerii aceleiaşi ponderi şi la nivel local.
Această procedură este în totalitate în conformitate cu standardele acceptate în PISA 2015.
În cazul învăţământului special, au fost aplicate ponderile rezultate pentru fiecare categorie majoră
de deficienţă, iar în cazul învăţământului gimnazial au fost aplicate ponderile distincte pe medii
rezidenţiale (urban / rural). Această observaţie a condus la o diferenţă de 3,4% în ce priveşte
învăţământul special, justificată şi acceptată la momentul negocierii Fişelor de eşantionare cu
Consorţiul PISA (reprezentat în acest caz de WESTAT).
În raport cu sursele de finanţare, datele de bază cu care s-a operat eşantionarea au descris
următoarea distribuţie:
- învăţământul gimnazial: din totalul de 3945 au existat 60 unităţi private;
- învăţământul liceal: 94,8% din totalul de unități au fost publice.
Procedura PISA 2015 a solicitat trimiterea la WESTAT, de către Centrul Naţional, a întregii baze de
eşantionare (totalitatea şcolilor conţinând elevi cu vârsta populaţiei-ţintă, adică unităţile de
eşantionare), organizată conform criteriilor precizate. Faptul că baza de eşantionare nu conţine
reţeaua şcolară din sistem, ci unităţile de eşantionare înseamnă că o unitate şcolară poate apărea în
cadrul de eşantionare de până la două ori, în funcţie de numărul programelor educaţionale
funcţionale (GIM / LIC). După validarea bazei de eşantionare, WESTAT a construit apoi eşantionul
şcolilor PISA 2015.
Eşantionarea în PISA7
Definiţia populaţiei PISA:
Populaţia-ţintă în PISA este constituită din totalitatea elevilor cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3
luni (complete) şi 16 ani şi 2 luni (complete) la începutul “ferestrei de testare”, care se află cuprinşi
în instituţiile educaţionale din întreaga ţară, în clasele a şaptea, a opta, a noua şi a zecea. În scopul
validării eşantionului de către Consorţiu, elevii eligibili PISA 2015 trebuie să fie cei incluşi în
definiţia populaţiei-ţintă.
Pentru a furniza estimări valide ale performanţelor şi ale caracteristicilor elevilor, eşantionul de
elevi trebuie să fie selectat utilizând principiile de eşantionare ştiinţifică recunoscute de către
profesioniştii din domeniu, într-o manieră care să reprezinte în totalitate întreaga populaţie a elevilor
eligibili. Astfel, utilizarea procedurilor de eşantionare adecvate pentru identificarea elevilor care vor
participa la testare este esenţială.
Întrucât PISA este un studiu comparativ al performanţelor elevilor, iar acestora trebuie să li se
administreze testarea în condiţii standardizate în toate ţările participante, este clar faptul că în
7
În continuare, sunt făcute traduceri şi adaptări după unele fragmente ale PISA 2015 Sampling Manual,
documentul esenţial care documentează modul de construire a eşantionului şcolilor din studiul propriu-zis şi
care precizează şi procedurile de negociere cu reprezentanţii Consorţiului.

fiecare ţară participantă eşantionul de elevi trebuie să fie selectat mai întâi selectând eşantionul de
şcoli, iar apoi eşantionul de elevi din fiecare şcoală, care vor participa la testare. Astfel, necesitatea
unei eşantionări atente, riguroase, standardizate şi documentate se aplică atât primului pas –
eşantionarea şcolilor, cât şi celui de-al doilea pas – eşantionarea elevilor.
Pentru PISA 2015 planul de eşantionare a cuprins şase componente cheie, obligatorii:
1. Definiţia populaţiei de elevi investigată.

2. Dezvoltarea unei liste de şcoli (mai concret, de instituţii educaţionale, adică de unităţi de
învăţământ) în care este cel mai probabil să fie înscrişi elevii eligibili.
3. Selectarea eşantionului de şcoli din lista şcolilor.
4. Construirea unei liste de elevi eligibili din cadrul fiecărei şcoli eşantionate.
5. Selectarea eşantionului de elevi din cadrul fiecărei şcoli eşantionate.
6. Documentarea întregului proces de eşantionare, calcularea indicatorilor de efectivitate a
eşantionării şi a operaţiilor întregului studiu.
Manualul de eşantionare PISA 2015 conţine toate elementele necesare pentru a implementa
componentele 1 şi 2, precum şi 6, într-o oarecare măsură. Componenta 3 a fost negociată prin
comunicare cu ACER şi WESTAT. Componentele 4 şi 5 sunt prezentate în detaliu în PISA Data
Management Manual întrucât eşantionarea elevilor s-a realizat, în conformitate cu standardul
obligatoriu în PISA 2015 cu ajutorul software-lui dedicat, KeyQuest. Au fost utilizate, ca
documentaţie-suport, National Project Managers Manual, precum şi documentaţia însoţind
software-ul KeyQuest, creat de către consorţiu cu scopul introducerii datelor şi al gestionării bazelor
de date PISA.
Manualul de eşantionare precizează cu claritate responsabilităţile cu privire la întregul proces.

Astfel, centrul naţional a avut responsabilitatea realizării următoarelor activităţi:
- Stabilirea şi documentarea definiţiei de vârstă, pe baza datelor de naştere a elevilor şi a datei
testării, în strictă conformitate cu regulile PISA, astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea
corectă a populaţiei investigate prin acest studiu comparativ internaţional.
- Garantarea conducerii testării, cu datele confirmate prin negociere, în limitele de timp
agreate (engl. testing window).
- Determinarea şi documentarea (prin Fişele de eşantionare) a naturii şi dimensiunii
excluderilor geografice, la nivel de şcoală şi la nivel de elevi, care pot fi permise în România,
garantând faptul că aceste excluderi sunt minime.
- Obţinerea listei complete a unităţilor de învăţământ conţinând populaţia de elevi vizată prin
studiul PISA 2015. Acesta constituie cadrul de eşantionare PISA 2015.
- Identificarea variabilelor de stratificare adecvate pentru şcolile cuprinse în cadrul de
eşantionare şi garantarea faptului că aceste variabile sunt prezente şi esenţialmente corecte pentru
toate şcolile.
- Determinarea dimensiunilor eşantioanelor de şcoli şi elevi necesare, împreună şi prin
negociere cu WESTAT şi cu ACER (responsabile din partea consorţiului PISA), astfel încât să fie
garantată satisfacerea cerinţelor internaţionale PISA, precum şi alte solicitări tehnice vizând
eşantionarea.
- Trimiterea cadrului de eşantionare şi a cerinţelor privind dimensiunea eşantionului la
WESTAT şi ACER, care au responsabilitatea selectării şcolilor.
- Menţinerea unei baze de date la zi cu privire la participarea şcolilor eşantionate, cu privire
la motivele eventualei neparticipări pentru fiecare şcoală şi cu privire la utilizarea şcolilor de pe
lista de rezervă.

Responsabilităţile consorţiului internațional (în mod special, WESTAT şi ACER) cu privire la
procesul de eşantionare au fost următoarele:
- Verificarea, pentru fiecare ţară, a identificării corecte a definiţiei vârstei populaţiei ţintă în
raport cu momentul administrării PISA 2015.
- Verificarea, pentru fiecare ţară, a definirii excluderilor şi a justificării caracterului lor
necesar şi minimal.
- Asistarea fiecărui centru naţional la determinarea dimensiunii eşantionului şi a variabilelor
de stratificare care să respecte obiectivele PISA, în condiţiile specifice respectivului sistem
naţional.
- Selectarea eşantionului de şcoli şi trimiterea acestuia către fiecare centru naţional, însoţit de
documentaţia respectivă de validare a selecţiei.
- Dezvoltarea eşantioanelor de şcoli şi de elevi şi a ponderilor replicative (engl. replicate
weights) pentru a permite formularea de concluzii valide pe baza eşantionării populaţiei.
- Dezvoltarea măsurilor răspunsului şi excluderii şcolilor şi a elevilor şi a acoperirii
populaţiei-ţintă, pentru a asista evaluarea comparabilităţii şi a calităţii performanţelor şi a altor
date provenind din fiecare ţară participantă la PISA 2015.
Întregul proces de eşantionare a şcolilor şi a elevilor din PISA 2015 are la bază completarea, de
către centrul naţional, a Fişelor de eşantionare, precum şi dialogul continuu cu responsabilii
consorţiului, pentru obţinerea aprobării informaţiilor conţinute.
Următorul pas a constat în monitorizarea şi asigurarea calităţii procesului de selectare a

eşantioanelor şi de calculare a ponderilor.
Asigurarea standardelor de calitate
Un aspect al procesului de eșantionare în PISA 2015 l-a constituit asigurarea standardelor de calitate
a eșantionării și monitorizarea, pe parcursul implementării, a menținerii acestora. Manualul de
eșantionare se referă la următoarele aspecte:
- Acurateţe şi precizie. Dimensiunile minime ale eşantionului prevăd: cel puţin 4.500 elevi
din cel puţin 150 de şcoli. Mai departe, dacă acest minimum este asigurat, eşantionul nu trebuie să
se îndepărteze semnificativ de un design auto-ponderat. Acest lucru semnifică faptul că o ţară
poate doar să eşantioneze în plus (engl. oversampling) anumite subgrupe ale populaţiei, dar
niciodată în minus deoarece un design auto-ponderat al eşantionului înseamnă că fiecare unitate
de eşantionare reprezintă o proporţie egală a populaţiei totale, atunci când sunt făcute estimări din
eşantionul respectiv.
- Ratele de răspuns. Standardul prevede o rată de răspuns de cel puţin 85% pentru şcolile
selectate iniţial, precum şi o rată de răspuns de cel puţin 80% pentru elevii selectaţi iniţial. Dacă
rata de răspuns iniţial al şcolii este sub 85%, se poate atinge totuşi o rată de răspuns acceptabil
prin utilizarea şcolilor de pe lista de rezervă, în anumite condiţii de penalizare referitoare la
acurateţea eşantionului.
- Metodologia de eşantionare. Pentru a fi aprobat de către Consorţiu, planul de eşantionare

naţional trebuie să fie solid documentat şi să demonstreze aplicarea unor metode de eşantionare
corecte ştiinţific. Pentru aceasta, trebuie făcută dovada aplicării standardelor tehnice referitoare la
eşantionare.Toate standardele sunt obligatorii pentru toate ţările participante.

Designul de eşantionare în PISA 2015
Rezultatul eşantionării în PISA este un eşantion stratificat în două etape. Prima etapă de eşantionare
constă în selectarea şcolilor care conţin elevi eligibili în conformitate cu definiţia populaţiei ţintă.
Şcolile sunt eşantionate sistematic cu probablilităţi proporţionale cu o măsură a dimensiunii (engl.
probabilities proportional to a measure of size – PPS) definită ca funcţie a numărului estimat de
elevi PISA eligibili înscrişi în şcoală. Lista completă naţională a tuturor şcolilor eligibile constituie
în PISA cadrul de eşantionare al şcolilor.
Anterior eşantionării şcolilor cadrul de eşantionare este pregătit prin stabilirea straturilor definite
implicit şi explicit şi prin codificarea în consecinţă a şcolilor de pe listă. Cele minimum 150 de şcoli
sunt selectate luând în calcul excluderile de pe teren, ineligibilitatea şi excluderile iniţiale. La aceste
minimum 150 de şcoli se adaugă, de obicei, un număr de “şcoli foarte mici”, adică şcoli conţinând
un număr de sub 18 elevi eligibili PISA, uneori chiar doar unul sau doi elevi cuprinşi în intervalul
de vârstă stabilit (15 ani şi trei luni şi 16 ani şi două luni la data testării).
Cea de-a doua etapă a eşantionării este constituită de eşantionarea elevilor din şcolile eşantionate
în prima etapă. Aceasta se realizează prin pregătirea listei de elevi eligibili din fiecare şcoală
eşantionată. Pentru PISA dimensiunea clusterului ţintă (engl. target cluster size) este de 35 de elevi
pentru fiecare şcoală eşantionată şi acesta este numărul elevilor ce trebuie eşantionaţi cu
probabilitate egală din fiecare şcoală selectată. Aceasta presupune, desigur, existenţa unui număr de
elevi din populaţia-ţintă mai mare de 35. În România, datorită structurii reţelei şcolare, numărul
şcolilor cu mai puţin de 35 de elevi de 15 ani la data testării este semnificativ, ceea ce a ridicat
numărul şcolilor eşantionate la un număr iniţial de 188 de şcoli, redus apoi, prin susţinerea
argumentelor legate de relaţia costuri-eficacitate, la 182 de şcoli confirmate de către WESTAT
pentru eşantionarea PISA 2015.

Structura eşantionului de şcoli şi de elevi în PISA 2015
Este interesant de observat faptul că, de fapt, numărul total al şcolilor care au venit în contact direct
cu instrumentele de evaluare PISA în cadrul exerciţiului PISA 2015 este de 182 de şcoli, căci, la
una dintre acestea singurul elev eșantionat PISA s-a dovedit a fi părăsit țara, împreună cu părinții
săi, între momentul eșantionării și momentul administrării testării. La cele 181 şcoli participante la
administrarea propriu-zisă, din 2015, se adaugă şi cele 25 de şcoli cărora li s-au administrat
instrumentele de evaluare în faza obligatorie a pretestării din anul 2014.
În continuare, sunt prezentate, în formă sintetică, elemente descriptive ale cadrului de eşantionare
din PISA 2015, conform datelor primite de la Ministerul Educației Naționale la începutul anului
şcolar 2013-2014.
Astfel, deşi raportarea finală a rezultatelor administrării PISA în România va fi făcută în funcţie de
şcolile şi elevii din anul şcolar menţionat (2013-2014), este probabil util să evidenţem faptul că
exerciţiul PISA 2015 se bazează - fie şi doar indirect - pe feedback-ul obţinut de la un număr mai
mare de şcoli şi, implicit, de elevi participanţi.
Nr. Tip de şcoală (pe nivel) Nr. şcoli PISA 2015

crt
1. Şcoală cu clasele I-VIII 3945
2. Liceu 1605
Total: 5550
Tabelul 4. Structura eşantionului de şcoli în PISA 2015
Reţeaua şcolară în care au fost identificaţi, conform informaţiilor din SIIIR, elevi cuprinşi în
definiţia de vârstă a populaţiei PISA, a fost de 5550 şcoli, din acestea fiind ulterior excluse şcolile
conţinând zero elevi PISA. Astfel s-a putut reduce baza de eşantionare şi au putut fi diminuate
costurile de administrare, cu respectarea standardelor tehnice de eşantionare impuse în PISA.
Nr. Tip de şcoală Nr. elevi PISA Procentajul elevilor eligibili

crt. (pe nivel) aşteptaţi în eşantionul PISA 2015
%
1. Şcoală cu
clasele I-VIII 318 6,49%
2. Liceu 4592 93,51%
3. Total elevi
eşantionaţi 4910 100%
Tabelul 5. Distribuţia eşantionului de elevi pe tipuri de şcoală (pe nivel) în PISA 2015

Din totalul elevilor corespunzând definiţiei de vârstă PISA identificaţi la începutul anului şcolar
2014-2015, de 172 652, reprezentând cohorta totală a elevilor de 15 ani, după excluderile negociate
şi permise (de ex.: elevi cu c.e.s. aflaţi în şcolile speciale) au rezultat 171 553 elevi PISA,
reprezentaţi printr-un eşantion de 4910 elevi (cifră reprezentând inclusiv ponderarea pe ţară).
Numărul final de elevi respondenţi a fost de 4876 de elevi pentru PISA 2015, ceea ce reprezintă o
rată de participare de 99,31%, una dintre cele mai bune rate de participare înregistrate de ţările
participante la acest ciclu de testare, asa cum rezultă din tabelele 6a, 6b, 6c.

Rata de răspuns
Eșantionul inițial înainte de înlocuire
Numărul de
Rata de elevi de 15
participare a ani din școlile
școlilor Numărul eșantionate
înainte de elevilor de 15 (respondenți Numărul Numărul școlilor
înlocuire ani din școlile și non școlilor respondente și
(%) eșantionate respondenți) respondente nonrespondente
(1) (2) (3) (4) (5)
OECD
Australia 94 260 657 276 072 720 788
Austria 100 81 690 81 730 269 273
Belgia 83 98 786 118 915 244 301
Canada 74 283 853 381 133 703 1 008
Chile 92 215 139 232 756 207 232
Republica Ceha 98 86 354 87 999 339 344
Danemarca 90 57 803 63 897 327 371
Estonia 100 11 142 11 154 206 207
Finlanda 100 58 653 58 782 167 168
Franta 91 679 984 749 284 232 255
Germania 96 764 423 794 206 245 256
Grecia 92 95 030 103 031 190 212
Ungaria 93 83 897 89 808 231 251
Islanda 99 4 114 4 163 122 129
Irlanda 99 61 023 61 461 167 169
Israel 91 105 192 115 717 169 190
Italia 74 383 933 516 113 414 532
Japonia 94 1 087 414 1 151 305 189 200
Coreea 100 612 937 615 107 168 169
Letonia 86 14 122 16 334 231 269
Luxemburg 100 5 891 5 891 44 44
Mexic 95 1 311 608 1 373 919 269 284
Olanda 63 121 527 191 966 125 201
Noua Zeelanda 71 40 623 56 875 145 210
Norvegia 95 58 824 61 809 229 241
Polonia 88 314 288 355 158 151 170
Portugalia 86 87 756 102 193 213 254
Slovacia 93 50 513 54 499 272 295
Slovenia 98 16 886 17 286 332 349
Spania 99 404 640 409 246 199 201
Suedia 100 93 819 94 097 202 205
Elvetia 93 75 482 81 026 212 232
Turcia 97 1 057 318 1 091 317 175 195

Marea Britanie 84 591 757 707 415 506 598
SUA 67 2 601 386 3 902 089 142 213
Țări partenere
Albania 100 43 809 43 919 229 230
Algeria 96 341 463 355 216 159 166
Argentina 89 508 448 572 941 212 238
Brazilia 93 2 509 198 2 692 686 806 889
B-S-J-G (China) 88 1 259 845 1 437 201 248 268
Bulgaria 100 56 265 56 483 179 180
Columbia 99 664 664 673 817 364 375
Costa Rica 99 66 485 67 073 204 206
Croatia 100 34 575 34 652 160 162
1,2
Cipru 97 8 830 9 126 122 132
Republica
Dominicana 99 136 669 138 187 193 195
FYROM 100 16 426 16 472 106 107
Georgia 97 40 552 41 595 256 267
Hong Kong (China) 75 45 603 60 716 115 153
Indonesia 98 3 126 468 3 176 076 232 236
Iordania 100 119 024 119 024 250 250
Kazakhstan 100 202 701 202 701 232 232
Kosovo 100 26 924 26 924 224 224
Liban 67 40 542 60 882 208 308
Lithuania 99 31 386 31 588 309 311
Macao (China) 100 4 414 4 414 45 45
Malaysia 51 229 340 446 237 147 230
Malta 100 4 341 4 343 59 61
Moldova 100 30 145 30 145 229 229
Muntenegru 100 7 301 7 312 64 65
Peru 100 468 406 470 651 280 282
Qatar 99 13 333 13 470 166 168
Romania 99 171 553 172 652 181 182
Rusia 99 1 181 937 1 189 441 209 210
Singapore 97 45 299 46 620 175 179
Taipei China 100 286 778 286 778 214 214
Thailanda 99 739 772 751 010 269 273
Trinidad Tobago 92 15 904 17 371 141 163
Tunisia 99 121 751 122 767 162 165
Emiratele Arabe
Unite 99 49 310 50 060 473 477
Uruguay 98 42 986 43 737 217 221
Vietnam 100 996 757 996 757 188 188
Tabelul 6a. Rata de răspuns în PISA 2015(1)

EȘANTIONUL FINAL DUPĂ INLOCUIREA ȘCOLILOR

Rata de Numărul de elevi Numărul de
participare Numărul de 15 ani din elevi de 15
așteptată de elevi de școlile ani
după 15 ani eșantionate Numărul de elevi eșantionați
înlocuire așteptat (respondenți și de 15 ani (respondenți
(%) din școli nonrespondenți) respondenți și absenți)
(6) (7) (8) (9) (10)
OECD
Australia 84 204 763 243 789 14 089 17 477
Austria 87 63 660 73 521 7 007 9 868
Belgia 91 99 760 110 075 9 635 10 602
Canada 81 210 476 260 487 19 604 24 129
Chile 93 189 206 202 774 7 039 7 515
Republica Ceha 89 73 386 82 672 6 835 7 693
Danemarca 89 49 732 55 830 7 149 8 184
Estonia 93 10 088 10 822 5 587 5 994
Finlanda 93 53 198 56 934 5 882 6 294
Franta 88 611 563 693 336 5 980 6 783
Germania 93 685 972 735 487 6 476 6 944
Grecia 94 89 588 94 986 5 511 5 838
Ungaria 92 77 212 83 657 5 643 6 101
Islanda 86 3 365 3 908 3 365 3 908
Irlanda 89 51 947 58 630 5 741 6 478
Israel 90 98 572 108 940 6 598 7 294
Italia 88 377 011 430 041 11 477 12 841
Japonia 97 1 096 193 1 127 265 6 647 6 838
Coreea 99 559 121 567 284 5 581 5 664
Letonia 90 12 799 14 155 4 845 5 368
Luxemburg 96 5 299 5 540 5 299 5 540
Mexic 95 1 290 435 1 352 237 7 568 7 938
Olanda 85 152 346 178 985 5 345 6 269
Noua Zeelanda 80 36 860 45 897 4 453 5 547
Norvegia 91 50 163 55 277 5 456 6 016
Polonia 88 300 617 343 405 4 466 5 108
Portugalia 82 75 391 91 916 7 180 8 732
Slovacia 92 45 357 49 103 6 342 6 900
Slovenia 92 15 072 16 424 6 406 7 009
Spania 89 356 509 399 935 6 736 7 540
Suedia 91 82 582 91 081 5 458 6 013
Elvetia 92 74 465 80 544 5 838 6 305
Turcia 95 874 609 918 816 5 895 6 211
Marea Britanie 89 517 426 581 252 14 120 16 123
SUA 90 2 629 707 2 929 771 5 712 6 376
Țări partenere
Albania 94 38 174 40 814 5 213 5 555
Algeria 92 274 121 296 434 5 494 5 934
Argentina 90 345 508 382 352 6 311 7 016
Brazilia 87 1 996 574 2 286 505 22 791 26 586

B-S-J-G (China) 97 1 287 710 1 331 794 9 841 10 097
Bulgaria 95 50 931 53 685 5 928 6 240
Columbia 95 535 682 566 734 11 777 12 611
Costa Rica 92 47 494 51 369 6 846 7 411
Croatia 91 37 275 40 803 5 809 6 354
1,2
Cipru 94 8 016 8 526 5 561 5 957
Republica
Dominicana 94 122 620 130 700 4 731 5 026
FYROM 95 14 999 15 802 5 324 5 617
Georgia 94 35 567 37 873 5 316 5 689
Hong Kong (China) 93 48 222 51 806 5 359 5 747
Indonesia 98 3 015 844 3 092 773 6 513 6 694
Iordania 97 105 868 108 669 7 267 7 462
Kazakhstan 97 187 683 192 921 7 841 8 059
Kosovo 99 22 016 22 333 4 826 4 896
Liban 95 36 052 38 143 4 546 4 788
Lithuania 91 27 070 29 889 6 523 7 202
Macao (China) 99 4 476 4 507 4 476 4 507
Malaysia 97 393 785 407 396 8 843 9 097
Malta 85 3 634 4 294 3 634 4 294
Moldova 98 28 754 29 341 5 325 5 436
Muntenegru 94 6 346 6 766 5 665 6 043
Peru 99 426 205 430 959 6 971 7 054
Qatar 94 12 061 12 819 12 061 12 819
Romania 99 162 918 164 216 4 876 4 910
Rusia 97 1 072 914 1 108 068 6 021 6 215
Singapore 93 42 241 45 259 6 105 6 555
Taipei China 98 246 408 251 424 7 708 7 871
Thailanda 97 614 996 634 795 8 249 8 491
Trinidad Tobago 79 9 674 12 188 4 587 5 745
Tunisia 86 97 337 112 665 5 340 6 175
Emiratele Arabe
Unite 95 43 774 46 263 14 167 15 014
Uruguay 86 32 762 38 023 6 059 7 026
Vietnam 100 871 353 874 859 5 826 5 849
Tabelul 6b. Rata de răspuns în PISA 2015(2)

EȘANTIONUL FINAL DUPĂ INLOCUIREA ȘCOLILOR

Numărul de
elevi de 15
Rata de ani din Numărul de
participare a școlile elevi din școlile
școlilor respondente selectate Numărul
după așteptate să (respondenți și Numărul școlilor
înlocuire participe la non școlilor respondente și
(%) testare respondenți) respondente nonrespondente
(11) (12) (13) (14) (15)
OECD
Australia 95 262 130 276 072 723 788
Austria 100 81 690 81 730 269 273
Belgia 95 113 435 118 936 286 301
Canada 79 299 512 381 189 726 1 008
Chile 99 230 749 232 757 226 232
Republica Ceha 98 86 354 87 999 339 344
Danemarca 92 58 837 63 931 331 371
Estonia 100 11 142 11 154 206 207
Finlanda 100 58 800 58 800 168 168
Franta 94 706 838 749 284 241 255
Germania 99 785 813 794 206 253 256
Grecia 98 101 653 103 218 209 212
Ungaria 99 88 751 89 825 244 251
Islanda 99 4 114 4 163 122 129
Irlanda 99 61 023 61 461 167 169
Israel 93 107 570 115 717 173 190
Italia 88 451 098 515 515 464 532
Japonia 99 1 139 734 1 151 305 198 200
Coreea 100 612 937 615 107 168 169
Letonia 93 15 103 16 324 248 269
Luxemburg 100 5 891 5 891 44 44
Mexic 98 1 339 901 1 373 919 275 284
Olanda 93 178 929 191 966 184 201
Noua Zeelanda 85 48 094 56 913 176 210
Norvegia 95 58 824 61 809 229 241
Polonia 99 352 754 355 158 168 170
Portugalia 95 97 516 102 537 238 254
Slovacia 99 53 908 54 562 288 295
Slovenia 98 16 896 17 286 333 349
Spania 100 409 246 409 246 201 201
Suedia 100 93 819 94 097 202 205
Elvetia 98 79 481 81 375 225 232
Turcia 99 1 081 935 1 091 528 187 195
Marea Britanie 93 654 992 707 415 547 598
SUA 83 3 244 399 3 893 828 177 213
Țări partenere

Albania 100 43 809 43 919 229 230
Algeria 96 341 463 355 216 159 166
Argentina 97 556 478 572 941 231 238
Brazilia 94 2 533 711 2 693 137 815 889
B-S-J-G (China) 100 1 437 652 1 437 652 268 268
Bulgaria 100 56 600 56 600 180 180
Columbia 100 672 526 673 835 371 375
Costa Rica 99 66 485 67 073 204 206
Croatia 100 34 575 34 652 160 162
1,2
Cipru 97 8 830 9 126 122 132
Republica Dominicana 99 136 669 138 187 193 195
FYROM 100 16 426 16 472 106 107
Georgia 99 41 081 41 566 262 267
Hong Kong (China) 90 54 795 60 715 138 153
Indonesia 100 3 176 076 3 176 076 236 236
Iordania 100 119 024 119 024 250 250
Kazakhstan 100 202 701 202 701 232 232
Kosovo 100 26 924 26 924 224 224
Liban 87 53 091 60 797 270 308
Lithuania 100 31 543 31 588 310 311
Macao (China) 100 4 414 4 414 45 45
Malaysia 98 437 424 446 100 224 230
Malta 100 4 341 4 343 59 61
Moldova 100 30 145 30 145 229 229
Muntenegru 100 7 301 7 312 64 65
Peru 100 469 662 470 651 281 282
Qatar 99 13 333 13 470 166 168
Romania 100 172 495 172 495 182 182
Rusia 99 1 181 937 1 189 441 209 210
Singapore 98 45 553 46 620 176 179
Taipei China 100 286 778 286 778 214 214
Thailanda 100 751 010 751 010 273 273
Trinidad Tobago 92 15 904 17 371 141 163
Tunisia 99 121 838 122 792 163 165
Emiratele Arabe Unite 99 49 310 50 060 473 477
Uruguay 99 43 442 43 737 219 221
Vietnam 100 996 757 996 757 188 188
Tabelul 6c. Rata de răspuns în PISA 2015(3)
La evaluarea PISA din anul 2003, prima la care domeniul Matematică a fost domeniu principal,
fiind evaluat în detaliu, scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 puncte pentru ţările
OECD participante. În anul 2015, participând mai multe ţări OECD, scorul mediu a fost de 496
puncte. Scala originală a fost astfel stabilită şi la Matematică astfel încât 2/3 dintre elevii ţărilor
OECD participante să aibă scorurile medii cuprinse între 400 şi 600 de puncte. Mediile pe ţară
prezentate în rapoarte sunt estimări bazate pe eşantionul internațional de elevi PISA. În multe
cazuri, diferenţele dintre ţări / economii sunt prea mici pentru a fi semnificative statistic. În
asemenea cazuri nu se poate afirma cu certitudine care dintre două ţări / economii are elevi cu
performanţe medii mai ridicate. România nu a participat la runda de testare PISA 2003.

Secretariatul OECD are un interes major pentru cei care obţin performanţe de vârf (engl. top
performers) deoarece este important de extins buna practică şi buna experienţă şi pentru aceasta
trebuie cunoscute contextele care le-au făcut posibile. Performanţa de vârf este definită la PISA prin
nivelurile 5 şi 6 ale scalelor. Pentru fiecare domeniu aceste niveluri semnifică a fi proficient în cazul
unor sarcini de lucru dificile care solicită elevilor operarea cu informaţii complexe, la un nivel
superior. Scorurile – limită în cazul performanţelor de vârf sunt uşor diferite în cazul fiecărui
domeniu testat la PISA: 626 puncte de scor la Citire / lectură, 607 puncte la Matematică şi 633
puncte la Ştiinţe. În cazul României, procentul performerilor de vârf este foarte scăzut în cazul
mediei celor trei domenii – sub 0,5%. În România, proporţia elevilor care înregistrează performanţă
la vârf la Citire / Lectură a scăzut de la un nivel deja foarte redus, de aproximativ 2,2 % în anul
2000, la 0,7% în anul 2009. La Stiinţe, procentul elevilor cu performanţe la Nivelul 5 sau peste în
PISA 2006 a fost de 0,5%, în vreme ce în PISA 2009 a fost de 0,4%.
Pentru domeniul Ştiinţe sarcinile de lucru au fost organizate ierarhic în funcţie de dificultate, fiind
asociate fiecăruia dintre cele 6 niveluri de proficienţă, de la nivelul 1b (cel mai uşor) la nivelul 6
(cel mai dificil). Un elev atinge un anumit nivel de proficienţă dacă rezultatele sale demonstrează că
are cel puţin 50% şanse de a performa o sarcină de lucru poziţionată la acel nivel. Elevii sunt
clasificaţi ca aparţinând celui mai ridicat nivel la care demonstrează că sunt proficienţi.
La PISA 2006, primul ciclu de testare la care performanţele la Ştiinţe au fost evaluate în detaliu,
scorul mediu la acest domeniu a fost stabilit la 500 de puncte pentru ţările OECD. În ciclul 2009
scorul mediu a fost de 501 puncte pentru ţările OECD participante. Scala originală PISA a fost
astfel construită încât aproximativ 2/3 dintre elevii ţărilor OECD participante să aibă scorurile
cuprinse între 400 şi 600 puncte. O secvenţă de 75 puncte de scor la Ştiinţe este echivalentă cu un
nivel de proficienţă. Mediile prezentate în rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD sunt
estimări bazate pe eşantionul PISA. În multe cazuri diferenţele dintre ţări / economii sunt prea mici,
poziţia acestora fiind prea apropiată pentru a fi statistic semnificativă. În asemenea cazuri nu se
poate afirma cu certitudine care dintre două ţări cu performanţe atât de apropiate are elevii cu
performanţele medii mai bune.
În rapoartele întocmite de către Secretariatul OECD schimbările privind media scorurilor la Citire /
Lectură sunt raportate doar în măsura în care sunt semnificative statistic. Astfel, pentru raportarea
dinamicii performanţelor în perioada 2000-2009 sunt luate în calcul doar 38 de ţări care au rezultate
comparabile pentru ambele cicluri de testare. România s-a aflat printre ţările ale căror rezultate au
fost validate pentru ambele cicluri de testare, deci analiza dinamicii performanţelor pentru perioada
de raportare este o analiză întemeiată şi relevantă statistic.
La diferitele cicluri de testare PISA au participat diferite ţări OECD care au compus astfel media
raportată, ce reprezintă practic referenţialul pentru comparaţiile între ţări privind tendinţele în
perioada de raportare. Astfel, la Citire / Lectură referenţialul principal este media celor 26 de ţări
OECD care au participat atât la PISA 2000, cât şi la PISA 2009. Printre ţările OECD, Republica
Slovacia şi Turcia au intrat în programul PISA începând cu PISA 2003, iar rezultatele Luxemburg-
ului, ale Olandei, ale Marii Britanii şi ale Austriei nu sunt comparabile între ciclurile 2000 şi 2009.
Estonia şi Slovenia au participat doar la ciclurile 2006 şi 2009. Această variaţie a participării ţărilor
la PISA indică pe de o parte importanţa păstrării unei participări constante la PISA și, pe de altă
parte, faptul că, de fapt media OECD, la care se fac raportările performanţelor atât pentru ţările
OECD, cât şi pentru ţările partenere, este o medie a cărei compoziţie este variabilă de la un ciclu la
altul.

Din perspectiva abordării nivelurilor scalelor de raportare a performanţelor, pentru domeniul Citire /
Lectură Nivelul 2 este considerat nivelul de bază al proficienţei, la care elevii încep să-şi
demonstreze competenţele care le vor permite să participe în mod eficient şi productiv în viaţă şi în
societate. La acest nivel, sarcinile de evaluare PISA pot implica anumite comparaţii sau anumite
opoziţii necesar a fi realizate pe baza unei anumite caracteristici a textului. Acestea pot solicita
elevilor, de asemenea, să realizeze o comparaţie sau câteva conexiuni între textul citit şi cunoştinţe
dobândite anterior, pe baza experienţelor personale şi a atitudinii faţă de respectiva situaţie.
Performanţele de vârf aparţin acelor elevi care ating nivelurile de proficienţă definite prin nivelurile
5 sau 6, cele mai ridicate în PISA. Procentul elevilor români care ating aceste niveluri este foarte
scăzut şi nu s-au înregistrat progrese semnificative între ciclurile 2000 şi 2009.
Performanţele elevilor sunt definite drept performanţe scăzute dacă acesţia nu ating nivelul 2 de
proficienţă la Citire / Lectură. Schimbările în procentajele elevilor cu performanţe scăzute sunt
raportate doar dacă sunt semnificative statistic. Acestea sunt raportate drept “schimbări în puncte de
procentaj” astfel încât o creştere de la 5% la 10% este o schimbare de cinci puncte de procentaj
chiar dacă proporţia s-a dublat în mod real.
Tendinţele privind performanţele la Ştiinţe sunt derivate prin compararea rezultatelor din PISA
2009 cu cele din PISA 2006. Întrucât tendinţele privind evoluţia performanţelor la Ştiinţe pot fi
definite începând cu ciclul de testare 2006, spre deosebire de cele de la Citire / lectură, care încep cu
ciclul de testare 2000, schimbările de performanţă aşteptate la ştiinţe din 2006 sunt mai mici decât
schimbările în performanţele la Citire / Lectură din perioada 2000-2009 şi mai mici decât
schimbările în performanţele la matematică din perioada 2003-2009. Raportul OECD menţionează
doar 56 de ţări participante la PISA 2009 care au avut rezultate comparabile şi pentru PISA 2006.
România se află printre aceste ţări, rezultatele noastre fiind valide pentru comparaţii.

Poziţia României în raport cu media OECD, a tuturor ţărilor participante, a ţărilor
partenere
Este interesant de observat, comparativ, media generală a performanţelor României pentru domeniul
Științe la ciclul de testare PISA 2015 în raport atât cu media ţărilor OECD, cât şi cu media ţărilor
partenere. Este interesant de remarcat, de asemenea, faptul că în cazul domeniului Ştiinţe media
țărilor partenere este puțin superioară mediei României, la fel și media tuturor țărilor participante.
500
480
Media ţărilor partenere

460
Media tuturor ţărilor
participante
440 Media României
Media OECD
420
400
380
Figura 4. Poziţia României în raport cu media ţărilor OECD, a ţărilor participante la

PISA şi a ţărilor partenere

Asigurarea calității în cadrul ciclului de testare PISA 2015
La fel ca și în ciclurile de testare anterioare, și la PISA 2015 respectarea standardelor

tehnice adoptate în cadrul acestui program internațional de evaluare a elevilor reprezintă o
condiție pentru validarea la nivel internațional a bazelor de date naționale. Astfel, trebuie
demonstrată respectarea tuturor standardelor tehnice, de către toate țările participante.
Principalele dimensiuni ale studiului comparativ internațional pentru care sunt construite
standardele tehnice sunt următoarele:
1. Calitatea traducerii și a adaptării instrumentelor de evaluare

În cadrul PISA au fost produse două versiuni-sursă ale instrumentelor de evaluare –
varianta în limba engleză și varianta în limba franceză. Design-ul adoptat prevede dubla
traducere, în paralel: traducerea din limba engleză în limba română și traducerea din limba
franceză în limba română. Cele două traduceri trec apoi prin procedura de reconciliere de
către un al treilea expert. Întregul proces de traducere – adaptare – reconciliere este realizat
pe baza setului de instrucțiuni care a fundamentat sesiunea de formare a traducătorilor,
respectiv a reconciliatorului, obligatorie pentru toate țările participante.
Varianta considerată reconciliată a fost transmisă apoi echipei de experți verificatori

internaționali, angajați și formați de către Consorțiul PISA, cu scopul de a urmări corelarea
atât cu versiunea în limba engleză, cât și cu versiunea în limba franceză. Verificatorii
internaționali au drept limbă maternă limba de instruire a țării respective, pentru care s-a
realizat traducerea și adaptarea din versiunile internaționale.
2. Calitatea procedurilor de administrare la nivelul școlii / elevilor

Implementarea PISA se realizează, pentru fiecare componentă, pe baza procedurilor
standardizate la nivel internațional. Consorțiul a pus la dispoziția tuturor țărilor participante
manualele de administrare care reglementează implementarea studiului la nivelul școlilor ca
unități de eșantionare. Manualele conțin instrucțiuni precise pentru coordonatorii de școală
și pentru administratorii de test pentru respectarea procedurilor în timpul sesiunilor de
evaluare. Traducerea și adaptarea manualelor de administrare reprezintă responsabilitatea
centrelor naționale, la fel și formarea coordonatorilor de școală / administratorilor de test.
Consorțiul PISA a avut responsabilitatea verificării și a validării variantelor finale a
manualelor de administrare a instrumentelor de evaluare.
Pentru stabilirea credibilității PISA ca indeplinind standardele de validitate și de

corectitudine și pentru a susține uniformitatea privind administrarea sesiunilor de evaluare
administratorii de test din toate țările participante au fost selectați astfel încât să
îndeplinească următoarele criterii: s-a solicitat ca administratorul de test să nu fie cadru
didactic care să predea Științe (Biologie, Fizică, Chimie, Științele pământului, Științele
universului), Matematică sau Limba maternă pentru niciunul dintre elevii eșantionați pentru
a participa la testarea PISA; s-a considerat preferabil ca administratorul de test să nu fie
membru al personalului niciuneia dintre școlile eșantionate pentru PISA 2015. Și România,
la fel ca toate celelalte țări participante, a organizat o sesiune de formare față-în-față, la
nivel național, a administratorilor de test.

Fiecare centru național a format coordonatorii de școală / administratorii de test astfel încât
să fie îndeplinite condițiile de calitate pentru pregătirea fiecărei sesiuni de administrare a
instrumentelor de evaluare de la nivelul fiecărei școli eșantionate. Aspectele esențiale au
inclus următoarele: revizuirea și actualizarea formularelor individuale de urmărire a
elevilor; completarea formularelor de prezență la sesiune (pentru înregistrarea prezenței
elevilor și alocarea instrumentelor); completarea formularelor de raportare a sesiunii
(pentru consemnarea timpului / duratei, întreruperilor etc.); asigurarea echivalenței între
numărul de broșuri și chestionare administrate și cele returnate; transmiterea chestionarului
școlii, a chestionarelor elevilor, atât a celor completate, cât și a celor necompletate, la
centrul național.
3. Implementarea Monitorizării Calității în PISA 2015

Consorțiul PISA a avut responsabilitatea aplicării procedurilor de asigurare a calității
privind toate operațiunile pe teren realizate pentru toate fazele implicate de organizarea și
administrarea testării. În România Centrul național a propus un număr de 14 monitori de
calitate care au fost selectați de către Consorțiu, au fost formați și au fost angajați să
viziteze 14 școli din cele eșantionate pentru a participa la testare. Vizitarea școlilor în
momentul administrării instrumentelor de evaluare a avut scopul de a observa administrarea
testării și înregistrarea dovezilor privind administrarea, pe baza procedurilor și a
instrumentelor special construite. Toate datele rezultate în urma monitorizarii calitații au
fost colectate, procesate și analizate. Baza de date internațională a vizat calitatea
operațiunilor pe teren, a editării / tipăririi instrumentelor de evaluare, a traducerii, a
eșantionării școlilor și a elevilor, precum și a procesului de codificare / corectare. Analiza
datelor a fost raportată la standardele tehnice corespunzătoare.
4. Respectarea standardelor tehnice privind calitatea datelor
Importanța respectării standardelor de calitate adoptate în cadrul PISA este dată de

nivelurile înalte stabilite și de consecințele pe care le are încălcarea acestora. Notele
redactate de către grupul de experți pentru fiecare caz specific evidențiază importanța
acordată respectării standardelor asumate de către fiecare țară participantă.
Au fost realizate rapoarte cuprinzătoare de către Grupul Tehnic PISA, grup format din
grupul consultativ PISA și din responsabilul pentru eșantionare. Rolul Grupului Tehnic a
fost de a revizui baza de date și rapoartele de validare a datelor pentru a recomanda
tratamentul adecvat necesar păstrării calității datelor PISA. Rapoartele finale au demonstrat
că Standardele tehnice PISA au fost respectate în toate țările participante la PISA 2015, cu
patru excepții, astfel:
- În Albania evaluarea PISA s-a derulat conform standardelor tehnice și conform

instrucțiunilor OECD. Dar, din cauza modului în care au fost capturate datele nu a fost
posibilă corelarea datelor din teste (broșurile cognitive) cu cele din chestionarele elevilor.
Ca rezultat, Albania nu a putut fi inclusă în analizele care corelează aceste două categorii de
rezultate.

- În Argentina evaluarea PISA s-a derulat conform standardelor tehnice și conform
recomandărilor OECD. Totuși, s-a înregistrat o scădere semnificativă a proporției elevilor
de 15 ani cuprinși în evaluare, atât în numere relative, cât și în numere absolute. A existat o
restructurare a învățământului secundar din Argentina, cu excepția celor din Regiunea
Orașului Autonom Buenos Aires, aspect care a afectat reprezentarea școlilor eligibile listate
în cadrul de eșantionare. Ca rezultat, rezultatele Argentinei s-ar putea să nu fie comparabile
cu cele ale altor țări sau cu rezultatele argentinei din ciclurile de testare anterioare.
- În Kazahstan corectorii / codificatorii naționali s-au dovedit a fi prea toleranți în procesul

de evaluare. În consecință, itemii deschiși, care au necesitat codificare, nu au îndeplinit
standardele PISA și au fost excluși din setul de date internaționale. Deoarece itemii
deschiși, care necesită codificare, reprezintă o parte importantă a constructelor testate prin
PISA, excluderea acestor itemi a condus la o acoperire semnificativ redusă a testului PISA
ca întreg. Ca urmare, rezultatele obținute în Kazahstan s-ar putea să nu fie comparabile cu
cele ale altor țări sau cu rezultatele aceleiași țări obținute în cicluri de testare anterioare.
- În Malaesia testarea PISA s-a desfășurat în concordanță cu standardele operaționale și cu

recomandările OECD. Totuși, rata de răspuns ponderată obținută pe baza participării
școlilor malaesiene eșantionate inițial (de 51%) a fost mult sub nivelul de răspuns al
standardului PISA de 85%. De aceea, rezultatele s-ar putea să nu fie comparabile cu cele
ale altor țări sau cu cele obținute de Malaesia în ciclurile de testare anterioare.

VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2015

Clasificarea ţărilor după scorul obţinut
Ţări cu rezultate peste media OECD
Ţări cu rezultate nesemnificativ statistic diferite de media OECD
Ţări cu rezultate sub media OECD
Ştiinţe, Citire/Lectură,
Ştiinţe Citire/Lectură Matematica
Matematică
Scorul mediu Scorul mediu Ponderea Ponderea
Scorul PISA 2015 PISA 2015 elevilor care au elevilor care
mediu atins la cel au performat
PISA puţin o la toate
2015 disciplină disciplinele
Nivelul 5 sau 6 sub Nivelul 2
Media Media Media % %
Media OECD 493 493 490 15.3 13.0
Singapore 556 535 564 39.1 4.8
Japonia 538 516 532 25.8 5.6
Estonia 534 519 520 20.4 4.7
Taipei China 532 497 542 29.9 8.3
Finlanda 531 526 511 21.4 6.3
Macao (China) 529 509 544 23.9 3.5
Canada 528 527 516 22.7 5.9
Vietnam 525 487 495 12.0 4.5
Hong Kong
523 527 548 29.3 4.5
(China)
B-S-J-G (China) 518 494 531 27.7 10.9
Coreea 516 517 524 25.6 7.7
Noua Zeelandă 513 509 495 20.5 10.6
Slovenia 513 505 510 18.1 8.2
Australia 510 503 494 18.4 11.1
Marea Britanie 509 498 492 16.9 10.1
Germania 509 509 506 19.2 9.8
Olanda 509 503 512 20.0 10.9
Elveția 506 492 521 22.2 10.1
Irlanda 503 521 504 15.5 6.8
Belgia 502 499 507 19.7 12.7
Danemarca 502 500 511 14.9 7.5
Polonia 501 506 504 15.8 8.3
Portugalia 501 498 492 15.6 10.7
Norvegia 498 513 502 17.6 8.9
Statele Unite ale
496 497 470 13.3 13.6
Americii
Austria 495 485 497 16.2 13.5
Franța 495 499 493 18.4 14.8
Suedia 493 500 494 16.7 11.4
Republica Cehă 493 487 492 14.0 13.7
Spania 493 496 486 10.9 10.3
Letonia 490 488 482 8.3 10.5

Rusia 487 495 494 13.0 7.7
Luxemburg 483 481 486 14.1 17.0
Italia 481 485 490 13.5 12.2
Ungaria 477 470 477 10.3 18.5
Lituania 475 472 478 9.5 15.3
Croatia 475 487 464 9.3 14.5
CABA
475 475 456 7.5 14.5
(Argentina)
Islanda 473 482 488 13.2 13.2
Israel 467 479 470 13.9 20.2
Malta 465 447 479 15.3 21.9
Slovacia 461 453 475 9.7 20.1
Grecia 455 467 454 6.8 20.7
Chile 447 459 423 3.3 23.3
Bulgaria 446 432 441 6.9 29.6
Emiratele Arabe
437 434 427 5.8 31.3
Unite
Uruguay 435 437 418 3.6 30.8
Romania 435 434 444 4.3 24.3
Cipru 433 443 437 5.6 26.1
Moldova 428 416 420 2.8 30.1
Albania 427 405 413 2.0 31.1
Turcia 425 428 420 1.6 31.2
Trinidad Tobago 425 427 417 4.2 32.9
Thailanda 421 409 415 1.7 35.8
Costa Rica 420 427 400 0.9 33.0
Qatar 418 402 402 3.4 42.0
Columbia 416 425 390 1.2 38.2
Mexic 416 423 408 0.6 33.8
Muntenegru 411 427 418 2.5 33.0
Georgia 411 401 404 2.6 36.3
Iordania 409 408 380 0.6 35.7
Indonezia 403 397 386 0.8 42.3
Brazila 401 407 377 2.2 44.1
Peru 397 398 387 0.6 46.7
Liban 386 347 396 2.5 50.7
Tunisia 386 361 367 0.6 57.3
FYROM 384 352 371 1.0 52.2
Kosovo 378 347 362 0.0 60.4
Algeria 376 350 360 0.1 61.1
Republica
332 358 328 0.1 70.7
Dominicană
Tabelul 7. Clasificarea țărilor/economiilor după punctajul obținut

Ştiinţe:
La nivelul Uniunii Europene majoritatea participanţilor se situează la nivelurile 2, 3 şi 4, așa cum
reiese din figura următoare (71,8%):
Uniunea Europeană
1,0% 0,6%
4,7%
6,6% 15,3%
19,6% Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
24,6%
27,6% Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 5. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru Uniunea Europeană
La PISA Nivelul 2 este considerat nivelul minim necesar pentru a funcționa în societatea
cunoașterii. La acest nivel elevii își pot utiliza cunoștințele și procedurile științifice de bază pentru a
identifica o explicație adecvată, pentru a interpreta datele și pentru a identifica întrebările științifice
formulate într-un experiment științific. Se așteaptă ca toți elevii să poată atinge Nivelul 2 în
momentul în care finalizează învățământul obligatoriu.

România
0,0% 0,9%
5,9% 0,7% 9,3%
Sub Nivelul 1b
19,9%
Nivelul 1 b
28,4%
Nivelul 1a
35,0% Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 6. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru România

În ceea ce privește media OECD, se observă analogia cu rezultatele calculate pentru UE, astfel
majoritatea participanților 71,0% se situează între Nivelurile 2 și 4.
Media OECD
1,1% 0,6%
4,9%
6,7%
19,0% 15,7% Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
27,2% 24,8% Nivelul 4
Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 7. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru țările membre OECD
Procentul elevilor care se situează sub nivelul 2 și cei ce se situează la nivelul 2 reprezintă 73,6%
pentru România. Dacă luăm în calcul toate țările participante se observă că la nivelul 2 și sub
nivelul 2 acest procent este de 57,5%. La nivel de vârf procentele însumează mai puțin de 10%.

Sub Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul

Nivelul 1b 1a 2 3 4 5 6
1b
% % % % % % % %
Media 1,5 8,7 21,1 26,2 23,1 14,0 4,6 0,7
tuturor
țărilor
participante
Romania 0,9 9,3 28,4 35,0 19,9 5,9 0,7 0,0
Tabelul 8. Compararea rezultatelor obținute de România și toate țările participante la
testarea OECD PISA 2015
Total ţări participante
0,7% 1,5%
8,7%
4,6%
14,0% 21,1%
Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
23,1% Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
26,2% Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 8. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru toate țările

participante la testare

Matematica:
În ceea ce pivește domeniul Matematică, Uniunea Europeană, are 7,7% respondenți sub nivelul 1,
spre deosebire de România, cu 16,2%, astfel țara noastră are în proporție mai mare elevi care nu
posedă noțiunile de bază. Majoritatea elevilor din UE se situează la nivelurile 2,3 și 4 în proporție
de 69,2%.
Uniunea Europeană
8,5% 2,2% 7,7% 14,4%

19,2%
Sub Nivelul 1
Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
25,4% 22,6% Nivelul 5

Nivelul 6
Figura 9. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru Uniunea

Europeană
Analizând rezultatele din broșurile cognitive 16,2% din participanții la testare din țara noastră nu
posedă noțiunile de bază și doar 3,2% au performat la nivelul 5 și peste.

Romania
0,4%
16,2% Sub Nivelul 1
9,3% 2,8%
Nivelul 1
Nivelul 2
20,1% Nivelul 3
Nivelul 4
27,4% Nivelul 5
Nivelul 6
23,7%
Figura 10. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru România
La nivelul OECD, 8,5% au performat sub nivelul 1 și 10,7% au performat la nivelul 5 și peste.

Media OECD
8,4% 2,3% 8,5% 14,9%

18,6%
Sub Nivelul 1
Nivelul 1
22,5% Nivelul 2
24,8%
Nivelul 3
Nivelul 4
Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 11. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru țările membre
OECD
Dacă ne oprim asupra tuturor țărilor participante se observă că țara noastră nu are rezultate mai bune
decât media lor nici la nivelurile de bază. Și la nivel de vârf performanțele sunt mai slabe.
Sub Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul Nivelul

Nivelul 1 1 2 3 4 5 6
% % % % % % %
Media 17,0 18,8 22,0 20,1 13,9 6,3 1,9
tuturor
țărilor
participante
Romania 16,2 23,7 27,4 20,1 9,3 2,8 0,4
Tabelul 9. Compararea rezultatelor obținute de România și toate țările participante la testare

6,3% 1,9% 17,0%

13,9%
18,8%
Sub Nivelul 1
Nivelul 1
20,1%
22,0% Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 12. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru toate țările
participante

Citire/Lectură:
Majoritatea participanţilor la evaluarea PISA la Citire/Lectură, din UE, au performat între
Nivelurile 2 şi 4.
Uniunea Europeană
1,2% 1,4%
5,1%
7,5%
13,2%
21,0% Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
22,8%
27,8% Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 13. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru Uniunea
Europeană
Dacă luăm în calcul UE și România se observă că țara noastră are rezultate mai slabe, așa cum
reiese din următorul tabel.

Nivelul 1a 1b 2 3 4 5 6
1b
% % % % % % % %
Media UE 1,4 13,2 5,1 22,8 27,8 21,0 7,5 1,2
Romania 3,7 23,4 11,6 29,5 21,3 8,4 1,8 0,2
Tabelul 10. Tabel comparativ pe niveluri de competență între UE și România

România
0,2% 3,7%
11,6%
8,4% 1,8%
21,3%
Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
23,4%
Nivelul 4
29,5% Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 14. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru România
71,6% dintre participanții la testare din țările OECD s-au situat la nivelurile 2,3 și 4.
Media OECD
1,1% 1,3%
5,2%
7,2%
20,5% 13,6%
Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
23,2% Nivelul 1a
Nivelul 2
Nivelul 3
Nivelul 4
Nivelul 5
27,9%
Nivelul 6
Figura 15. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru OECD
Dacă luăm în calcul toate țările participante se observă că țara noastră are rezultate mai slabe decât
media lor la nivelurile de bază 55,9% respectiv 68,2%. Nici la nivelul de vârf procentele nu sunt în
favoarea României.


Nivelul 1a 1b 2 3 4 5 6
1b
% % % % % % % %
Media 3,6 18,3 9,5 24,5 23,7 14,9 4,8 0,7
tuturor
țărilor
participante
Romania 3,7 23,4 11,6 29,5 21,3 8,4 1,8 0,2
Tabelul 11. Compararea rezultatelor pe niveluri la Citire/Lectură între România și toate
țările participante
0,7% 3,6%
9,5%
4,8%
14,9% 18,3%
Sub Nivelul 1b
Nivelul 1 b
Nivelul 1a
Nivelul 2
23,7%
Nivelul 3
Nivelul 4
24,5% Nivelul 5
Nivelul 6
Figura 16. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru totalul țărilor
participante

Clasificarea ţărilor/economiilor după scorul obţinut la Ştiinţe
Scorul Ţara
mediu la Ţările /economiile în care scorul obţinut nu este semnificativ statistic diferit
ştiinţe faţă de ţara menţionată
556 Singapore
538 Japonia Estonia, Taipei China
534 Estonia Japonia, Taipei China, Finlanda
532 Taipei China Japonia, Finlanda, Macao China, Canada, Vietnam
531 Finlanda Estonia, Taipei China, Macao China, Canada, Vietnam
529 Macao (China) Taipei China, Canada, Vietnam, Hong Kong China
Canada
528
Taipei China, Macao China, Vietnam, Hong Kong China, B-S-J-G China
Vietnam
525 Taipei China, Macao China, Canada, Hong Kong China, B-S-J-G China,
Coreea
523 Hong Kong (China) Macao China, Canada, Vietnam, B-S-J-G China, Coreea
B-S-J-G (China)
518 Canada, Vietnam, Hong Kong (China), Coreea, Noua Zeelandă, Slovenia,
Australia, Marea Britanie, Germania, Olanda
Coreea
516 Vietnam, Hong Kong (China), B-S-J-G (China), Noua Zeelandă, Slovenia,
Australia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Elveția
Noua Zeelandă
513 B-S-J-G (China), Coreea, Slovenia, Australia, Marea Britanie, Germania,
Olanda
Slovenia
513 B-S-J-G (China), Coreea, Noua Zeelandă, Australia, Marea Britanie,
Germania, Olanda
Australia
510 B-S-J-G (China), Coreea, Noua Zeelandă, Slovenia, Marea Britanie,
Germania, Olanda, Elveția
Marea Britanie
509 B-S-J-G (China), Coreea, Noua Zeelandă, Slovenia, Australia, Germania,
Olanda, Elveția, Irlanda
Germania
509 B-S-J-G (China), Coreea, Noua Zeelandă, Slovenia, Australia, Marea
Britanie, Olanda, Elveția, Irlanda
Olanda
509 B-S-J-G (China), Coreea, Noua Zeelandă, Slovenia, Australia, Marea
Britanie, Germania, Elveția, Irlanda
Elveția
506 Australia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Irlanda, Belgia, Danemarca,
Polonia, Portugalia, Norvegia
Irlanda
503 Marea Britanie, Germania, Olanda, Elveția, Belgia, Danemarca, Polonia,
Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale Americii
Belgia
502 Elveția, Irlanda, Danemarca, Polonia, Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale
Americii
Danemarca
502 Elveția, Irlanda, Belgia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale
Americii
Polonia Elveția, Irlanda, Belgia, Danemarca, Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale
501
Americii, Austria, Suedia
Portugalia
501 Elveția, Irlanda, Belgia, Danemarca, Norvegia, Statele Unite ale Americii,
Austria, Franta, Suedia
Norvegia
498 Elveția, Irlanda, Belgia, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Austria,
Franta, Suedia, Republica Ceha, Spania
Statele Unite ale Americii
496 Irlanda, Belgia, Danemarca, Polonia, Portugalia, Norvegia, Austria, Franța,
Suedia, Republica Cehă, Spania, Letonia
Austria
495 Polonia, Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Franța, Suedia,
Republica Cehă, Spania, Letonia

Franța
495 Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Austria, Suedia, Republica
Cehă, Spania, Letonia
Suedia
493 Polonia, Portugalia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Austria, Franța,
Republica Cehă, Spania, Letonia, Rusia
Republica Cehă
493 Norvegia, Statele Unite ale Americii, Austria, Franța, Spania, Suedia, Letonia,
Rusia
Spania
493 Norvegia, Statele Unite ale Americii, Austria, Franța, Suedia, Republica
Cehă, Letonia, Rusia
Letonia
490 Statele Unite ale Americii,Austria, Franța, Suedia, Republica Cehă, Spania,
Rusia
Rusia
487
Suedia, Republica Ceha, Spania, Letonia, Luxemburg, Italia, CABA
483 Luxemburg Rusia, Italia, CABA
Italia
481
Rusia, Luxemburg, Ungaria, Lituania, Croatia, CABA (Argentina)
477 Ungaria Italia, Lituania, Croatia, CABA, Islanda
475 Lituania Italia, Ungaria, Croatia, CABA, Islanda
475 Croatia Italia, Ungaria, Lituania, CABA, Islanda
CABA (Argentina)
475
Rusia, Luxemburg, Italia, Ungaria, Lituania, Croatia, Israel, Malta
473 Islanda Ungaria, Lituania, Croatia, CABA, Israel
467 Israel CABA , Islanda, Malta, Slovacia
465 Malta CABA , Israel, Slovacia
461 Slovacia Israel, Malta, Grecia
455 Grecia Slovacia, Chile, Bulgaria
447 Chile Grecia, Bulgaria
446 Bulgaria Grecia, Chile, Emiratele Arabe Unite
437 Emiratele Arabe Unite Bulgaria, Uruguay, Romania, Cipru
435 Uruguay Emiratele Arabe Unite, Romania, Cipru
Romania
435
Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania, Turcia
Cipru
433
Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Romania, Moldova, Albania, Turcia
428 Moldova Romania, Cipru, Albania, Trinidad Tabago, Tailanda
427 Albania Romania, Cipru, Moldova, Trinidad Tabago, Tailanda
Turcia
425 Romania, Cipru, Moldova, Albania, Trinidad Tabago, Tailand, Costa Rica,
Qatar
425 Trinidad Tobago Moldova, Albania, Turcia, Tailanda
Thailanda
421 Moldova, Albania, Turcia, Trinidad Tobago, Costa Rica, Qatar, Columbia,
Mexic
420 Costa Rica Turcia, Tailanda, Costa Rica, Qatar, Mexic
418 Qatar Turcia, Tailanda, Costa Rica,Columbia, Mexic
416 Columbia Tailanda, Costa Rica, Qatar, Mexic, Muntenegru, Georgia
416 Mexic Tailanda, Costa Rica, Qatar, Columbia, Muntenegru, Georgia
411 Muntenegru Columbia, Mexic, Georgia, Iordania
411 Georgia Columbia, Mexic, Muntenegru, Iordania
409 Iordania Muntenegru, Georgia, Indonezia
403 Indonezia Iordania, Brazilia, Peru
401 Brazilia Indonezia, Peru

397 Peru Indonezia, Brazilia
386 Liban Tunisia, FYROM
386 Tunisia Liban, FYROM
384 FYROM Liban, Tunisia
378 Kosovo Algeria
376 Algeria Kosovo
332 Republica Dominicană
Ţări cu scorul mediu peste media OECD
Ţări cu scorul mediu nesemnificativ diferite de media OECD
Ţări cu scorul mediu sub media OECD
Tabelul 12. Clasificarea țărilor economiilor după scorul obținut la Științe
Din tabelul de mai sus se observă că România se plasează la Științe în aceeași grupă de performanță
cu Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania, Turcia.

Clasificarea ţărilor/economiilor după scorul obţinut la Citire/Lectură
Scor Ţările/economiile al căror scor mediu nu este statistic semnificativ diferit de scorul
mediu Tara/Economia din ţara menţionată
535 Singapore
527 Hong Kong (China) Canada, Finlanda, Irlanda
527 Canada Hong Kong (China), Finlanda, Irlanda
526 Finlanda Hong Kong (China), Canada, Irlanda
521 Irlanda Hong Kong (China), Canada, Finlanda, Estonia, Coreea, Japonia
519 Estonia Irlanda, Coreea, Japonia, Norvegia
517 Coreea Irlanda, Estonia, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Germania
516 Japonia Irlanda, Estonia, Coreea, Norvegia, Noua Zeelandă, Germania
513 Norvegia Estonia, Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, Germania, Macao (China)
509 Coreea, Japonia, Norvegia, Germania, Macao (China), Polonia, Slovenia, Olanda
Noua Zeelandă
Coreea, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Macao (China), Polonia, Slovenia,
509
Germania Olanda, Australia, Suedia, Danemarca
509 Macao (China) Norvegia, Noua Zeelandă, Germania, Polonia, Slovenia
Noua Zeelandă, Germania, Macao (China), Slovenia, Olanda, Australia, Suedia,
506
Polonia Danemarca, Franța
Noua Zeelandă, Germania, Macao (China), Polonia, Olanda, Australia, Suedia,
505
Slovenia Danemarca
Noua Zeelandă, Germania, Macao (China), Polonia, Slovenia, Australia, Suedia,
503 Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie, Taipei China, Statele Unite
Olanda ale Americii, Spania
Noua Zeelandă, Germania, Macao (China), Polonia, Slovenia, Olanda, Suedia,
503 Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie, Taipei China, Statele Unite
Australia ale Americii, SpaniaB-S-J-G (China)
Germania, Macao (China), Polonia, Slovenia, Olanda, Australia, Danemarca, Franța,
500 Belgia, Portugalia, Marea Britanie, Taipei China, Statele Unite ale Americii, Spania,
Suedia RusiaElveția
Polonia, Slovenia, Olanda, Australia, Suedia, Franța, Belgia, Portugalia, Marea
500 Britanie, Taipei China, Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G
Danemarca (China)Elveția
Polonia, Slovenia, Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Belgia, Portugalia, Marea
499 Britanie, Taipei China, Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G
Franța (China)Elveția
Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Portugalia, Marea Britanie, Taipei
499
Belgia China, Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția
Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Belgia, Marea Britanie, Taipei China,
498
Portugalia Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția
Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Taipei China,
498
Marea Britanie Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția
Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie,
497
Taipei China Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția
Statele Unite ale Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie,
497
Americii Taipei China, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția
Olanda, Australia, Suedia, Danemarca,Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie,

496
Taipei China, Statele Unite ale Americii, Rusia, B-S-J-G (China), Elveția, Letonia
Spania
SuediaDanemarca, FranțaBelgia, Portugalia, Marea Britanie, Taipei China, Statele
495 Unite ale Americii, Spania, B-S-J-G (China), Elveția, Letonia, Republica Cehă,
Rusia Croatia, Vietnam

Olanda, Australia, Suedia, Danemarca, Franța, Belgia, Portugalia, Marea Britanie,
494 Taipei China, Statele Unite ale Americii, Spania, Rusia, Elveția, Letonia, Republica
B-S-J-G (China) Cehă, Croatia, VietnamAustria, Italia
Suedia, Danemarca, Belgia, Portugalia, Marea Britanie, Taipei China, Statele Unite
492 ale Americii, Spania, Rusia, B-S-J-G (China), Letonia, Republica Cehă, Croatia,
Elveția Vietnam, AustriaItalia
Rusia, B-S-J-G (China), Elveția, Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria,
488
Letonia ItaliaCABA
Rusia, B-S-J-G (China), Elveția, Letonia, Croatia, Vietnam, Austria, Italia, Islanda,
487
Republica Cehă LuxemburgIsrael
Rusia, B-S-J-G (China), Elveția, Letonia, Republica Cehă, Vietnam, Austria, Italia,
487
Croatia Islanda, Luxemburg, Israel, CABA (Argentina)
Rusia, B-S-J-G (China), Elveția, Letonia, Republica Cehă, Croatia, Austria, Italia,
486
Vietnam Islanda, Luxemburg, Israel, CABA (Argentina)
B-S-J-G (China), Elveția, Letonia, Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Italia, Islanda,
485
Austria Luxemburg, Israel, CABA (Argentina)
B-S-J-G (China), Elvetia, Letonia, Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria,
485
Italia Islanda, Luxemburg, Israel, CABA (Argentina)
Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria, Italia, Luxemburg, Israel, CABA
482
Islanda (Argentina)
481 Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria, Italia, Islanda, Israel, CABA (Argentina)
Luxemburg
Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria, Italia, Islanda, Luxemburg, CABA
479
Israel (Argentina), Lituania
Republica Cehă, Croatia, Vietnam, Austria, Italia, Islanda, Luxemburg, Israel,
475
CABA (Argentina) Lituania, Ungaria, Grecia
472 Lituania Israel, CABA (Argentina), Ungaria, Grecia
470 Ungaria CABA (Argentina), Lituania, Grecia
467 Grecia CABA (Argentina), Lituania, Ungaria, Chile
459 Chile Grecia, Slovacia
453 Slovacia Chile Malta
447 Malta Slovacia, Cipru
443 Cipru Malta
437 Uruguay Romania, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Turcia
Uruguay, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Turcia, Costa Rica, Trinidad Tobago,
434
Romania Muntenegru
Uruguay, Romania, Bulgaria, Turcia, Costa Rica, Trinidad Tobago, Muntenegru,
434
Emiratele Arabe Unite Columbia
Uruguay, Romania, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Costa Rica, Trinidad Tobago,
432
Bulgaria Muntenegru, Columbia, Mexic
Uruguay, Romania, Bulgaria, Turcia, Costa Rica, Trinidad Tobago, Muntenegru,
428
Turcia Columbia, Mexic, Moldova
Romania, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Trinidad Tobago, Muntenegru, Columbia,
427
Costa Rica Mexic, Moldova, Thailanda
Romania, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Costa Rica, Trinidad Tobago,
427
Trinidad Tobago Muntenegru, Columbia, Mexic
Romania, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Costa Rica, Trinidad Tobago, Columbia,
427
Muntenegru Mexic
425 Columbia Mexic, Thailanda, Iordania
423 Mexic Moldova, Thailanda, Iordania, Brazilia
416 Moldova Mexic, Moldova, Thailanda, Iordania
409 Thailanda Moldova, Iordania, Brazilia, Albania, Qatar, Georgia
408 Iordania Thailanda, Brazilia, Albania, Qatar, Georgia
407 Brazilia Thailanda, Albania, Qatar, Georgia

405 Albania Thailanda, Iordania, Brazilia, Qatar, Georgia, Peru, Indonezia
402 Qatar Brazilia, Albania, Georgia, Peru, Indonezia
401 Georgia Thailanda, Iordania, Brazilia, Albania, Qatar, Peru, Indonezia
398 Peru Albania, Qatar, Georgia, Indonezia
397 Indonezia Albania, Qatar, Georgia, Peru
361 Tunisia Republica Dominicană
Republica
358 Tunisia, FYROM, Algeria, Kosovo, Liban,
Dominicană
352 FYROM Republica Dominicană, Algeria, Kosovo, Liban
350 Algeria Republica Dominicana, FYROM, Kosovo, Liban
347 Kosovo Algeria, Liban
347 Liban FYROM, Algeria, Kosovo
Tabelul 13. Clasificarea țărilor / economiilor după rezultatul obținut la Citire/Lectură
Se observă că România a obținut rezultate sub media OECD, la Citire/Lectură și se situează în

aceeași grupă valorică cu țări precum: Uruguay, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Turcia, Costa
Rica, Trinidad Tobago, Muntenegru. Țările care au performat mai slab decât România, dar în
proximitate sunt: Columbia, Mexic, Thailanda, Iordania.

Clasificarea ţărilor/economiilor după scorul obţinut la Matematică
Scor Ţările/economiile al căror scor mediu nu este statistic semnificativ diferit de scorul
mediu Tara/Economia din ţara menţionată
564 Singapore
548 Hong Kong (China) Macao (China), Taipei (China)
544 Macao (China) Hong Kong (China), Taipei (China)
542 Taipei China Hong Kong (China), Macao (China), B-S-J-G (China)
532 Japonia B-S-J-G (China), Coreea
531 B-S-J-G (China) Taipei (China), Japonia, Coreea, Elvetia
524 Coreea Japonia, B-S-J-G (China), Elvetia, Estonia, Canada
521 Elveția B-S-J-G (China), Coreea, Estonia, Canada
520 Estonia Coreea, Elvetia, Canada
516 Canada Coreea, Elveția, Estonia, Olanda, Danemarca, Finlanda
512 Olanda Canada, Danemarca, Finlanda, Slovenia, Belgia, Germania
511 Finlanda Canada, Olanda, Danemarca, Slovenia, Belgia, Germania
511 Danemarca Canada, Olanda, Finlanda, Slovenia, Belgia, Germania
510 Slovenia Olanda, Danemarca, Finlanda, Belgia, Germania
507 Belgia Olanda, Danemarca, Finlanda, Slovenia, Germania, Poland,Irlanda, Norvegia
506 Germania Olanda, Danemarca, Finlanda, Slovenia, Belgia, Poland,Irlanda, Norvegia
504 Irlanda Belgia, Germania, Poland, Norvegia, Vietnam
504 Polonia Belgia, Germania,Irlanda, Norvegia
502 Norvegia Belgia, Germania, Poland,Irlanda, Austria, Vietnam
Austria, Vietnam, Rusia, Suedia, Australia, Franța, Marea Britanie, Republica Cehă,
497 Austria
Portugalia, Italia
Irlanda, Norvegia, Austria, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia, Australia, Franța, Marea
495 Vietnam
Britanie, Republica Cehă, Portugalia, Italia, Islanda, Spain, Luxemburg
Austria, Vietnam, Rusia, Suedia, Australia, Franța, Marea Britanie, Republica Cehă,
495 Noua Zeelandă
Portugalia, Italia
Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Rusia, Suedia, Franța, Marea Britanie, Republica
494 Australia
Cehă, Portugalia, Italia (China), Elveția
Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Rusia, Australia, Franța, Marea Britanie,
494 Suedia
Republica Cehă, Portugalia, Italia, Islanda
Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Suedia, Australia, Franța, Marea Britanie,

494 Rusia
Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Rusia, Suedia, Australia, Marea Britanie,

493 Franța

Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Rusia, Suedia, Australia, Franța, Republica Cehă,
492 Marea Britanie
Portugalia, Italia, Islanda
Austria, Noua Zeelandă, Vietnam, Rusia, Suedia, Australia, Franța, Marea Britanie,
492 Portugalia
Republica Cehă, Italia, Islanda,
492 Republica Cehă
Portugalia, Italia, Islanda
490 Italia
Republica Cehă, Portugalia, Islanda, Spain, Luxemburg
Vietnam, Rusia, Suedia, Franța, Marea Britanie, Republica Cehă, Portugalia, Italia,
488 Islanda
Spain, Luxemburg
486 Spania Vietnam, Portugalia, Italia, Islanda, Luxemburg, Letonia
486 Luxemburg Vietnam, Italia, Islanda, Spain, Letonia
482 Letonia Spain, Luxemburg, Malta, Lithuania, Hungary
479 Malta Letonia, Lithuania, Hungary, Slovak Republic
478 Lituania Letonia, Malta, Hungary, Slovak Republic)
477 Ungaria Letonia, Malta, Lituania, Slovacia, Israel, United States
475 Slovacia Malta, Lituania, Hungary, Israel, United States
Statele Unite ale

470 Hungary, Slovacia, Israel, Croatia, CABA (Argentina)
Americii
470 Israel Ungaria, Slovacia, United States, Croatia, CABA (Argentina)
464 Croatia Israel, United States, CABA (Argentina)
456 CABA (Argentina) Israel, United States, Croatia, Greece, Romania, Bulgaria
454 Grecia CABA (Argentina), Romania
444 Romania CABA(Argentina), Grecia, Bulgaria, Cipru
441 Bulgaria CABA(Argentina), Romania, Cipru
437 Cipru Romania, Bulgaria
427 Emiratele Arabe Unite Chile, Turcia
United Arab Emirates, Turcia, Moldova, Uruguay, Muntenegru, Trinidad Tobago,

423 Chile
Thailand
420 Moldova Chile, Turcia, Uruguay, Muntenegru, Trinidad Tobago, Thailand, Albania
United Arab Emirates, Chile, Moldova, Uruguay, Muntenegru, Trinidad Tobago,

420 Turcia
Thailand, Albania
418 Uruguay Chile, Turcia, Moldova, Muntenegru, Trinidad Tobago, Thailand, Albania
418 Muntenegru Chile, Turcia, Moldova, Uruguay, Trinidad Tobago, Thailand, Albania
417 Trinidad Tobago Chile, Turcia, Moldova, Uruguay, Muntenegru, Thailand, Albania
415 Thailanda Chile, Turcia, Moldova, Uruguay, Muntenegru, Trinidad Tobago, Albania
413 Albania Turcia, Moldova, Uruguay, Muntenegru, Trinidad Tobago, Thailand, Mexico
408 Mexic Albania, Georgia
404 Georgia Georgia Mexico, Qatar, Costa Rica, Liban
402 Qatar Georgia, Costa Rica, Liban
400 Costa Rica Georgia, Qatar, Liban

396 Liban Georgia, Qatar, Costa Rica, Columbia
390 Columbia Liban, Peru, Indonezia
387 Peru Columbia, indonezia, Iordania
386 Indonezia Columbia, Peru, Iordania
380 Iordania Peru, Indonezia, Brazilia
377 Brazila Iordania, FYROM
371 FYROM Brazilia, Tunisia
367 Tunisia FYROM, Algeria, Kosovo,
362 Kosovo Tunisia, Algeria
360 Algeria Tunisia, Kosovo
Republica
328
Dominicană
Tabelul 14. Clasificarea țărilor / economiilor după rezultatul obținut la Matematică
Rezultatele României la Matematică au plasat-o în aceeași grupă valorică cu țări / economii precum:
CABA (Argentina), Grecia, Bulgaria și Cipru. Țări în proximitatea României, dar cu rezultate mai
bune au fost: Slovacia, Statele Unite ale Americii, Israel și Croația.
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția comparativă între 2006 și 2015, la Științe.

Evoluţia comparativă la Ştiinţe în 2015 şi 2006
Scor Scor Ţări cu

mediu mediu ...performanţe
Ţara la la ...performanţe ...performanţe ... performanţe ...performanţe ridicate ... performanţe mai ...performanţe mai
similare în 2006,
Ştiinţe Ştiinţe similare în 2006 şi similare în 2006, ridicate în 2006, în 2006, dar mai reduse în 2006, dar reduse în 2006, dar
dar îmbunătăţită în
in 2006 in 2015 în 2015 dar scăzută în 2015 dar similară in 2015 reduse în 2015 similare în 2015 mai ridicate în 2015
2015
Japonia 531 538 Estonia, Taipei Canada, Coreea, Finlanda, Hong Kong
China Noua Zeelanda, (China)
Australia, Olanda
Estonia 531 534 Japonia, Taipei Canada, Noua Finlanda Hong Kong (China)
China Zeelanda, Australia,
Olanda
Taipei China 532 532 Japonia, Estonia, Noua Zeelanda, Finlanda Hong Kong (China) Macao (China)
Canada Australia, Olanda
Finlanda 563 531 Estonia, Taipei China, Japonia
Macao (China), Canada
Macao (China) 511 529 Marea Britanie, Taipei China, Coreea, Noua
Germania, Elvetia, Finlanda, Canada, Zeelanda, Slovenia,
Irlanda, Belgia, Hong Kong (China) Australia, Olanda
Austria, Republica
Ceha
Canada 534 528 Taipei China Japonia, Estonia Noua Zeelanda Finlanda, Hong Macao (China)
Kong (China)
Hong Kong (China) 542 523 Macao (China), Japonia, Estonia,
Canada, Coreea Taipei China
Coreea 522 516 Noua Zeelanda, Japonia Republica Ceha Hong Kong (China) Macao (China)
Slovenia, Australia,
Marea Britanie,
Germania, Olanda
Noua Zeelanda 530 513 Coreea, Australia, Japonia, Estonia, Slovenia, Marea Macao (China)
Olanda Taipei China, Britanie, Germania
Canada
Slovenia 519 513 Coreea, Marea Austria, Republica Noua Zeelanda, Macao (China)
Britanie, Germania Ceha Australia, Olanda
Australia 527 510 Coreea, Noua Japonia, Estonia, Slovenia, Marea Macao (China)
Zeelanda, Olanda Taipei China Britanie, Germania,
Elvetia

Marea Britanie 515 509 Coreea, Slovenia, Macao (China) Belgia, Austria, Noua Zeelanda,
Germania, Elvetia, Republica Ceha Australia, Olanda
Irlanda
Germania 516 509 Coreea, Slovenia, Macao (China) Belgia, Austria, Noua Zeelanda,
Marea Britanie, Republica Ceha Australia, Olanda
Elvetia, Irlanda
Olanda 525 509 Coreea, Noua Japonia, Estonia, Slovenia, Marea Macao (China)
Zeelanda, Australia Taipei China Britanie, Germania,
Elvetia, Irlanda
Elvetia 512 506 Marea Britanie, Macao (China) Austria, Republica Australia, Olanda Danemarca, Polonia,
Germania, Irlanda, Ceha, Ungaria Portugalia, Norvegia
Belgia
Irlanda 508 503 Marea Britanie, Macao (China) Austria, Suedia, Olanda Danemarca, Polonia,
Germania, Elvetia, Republica Ceha, Portugalia, Norvegia,
Belgia Ungaria Statele Unite ale
Americii
Belgia 510 502 Elvetia, Irlanda Macao (China), Austria, Republica Danemarca, Polonia,
Marea Britanie, Ceha, Ungaria Portugalia, Norvegia,
Germania Statele Unite ale
Americii
Danemarca 496 502 Polonia, Statele Franta, Suedia, Elvetia, Irlanda, Austria, Republica Portugalia, Norvegia
Unite ale Americii Spania, Letonia, Belgia Ceha
Ungaria, Lithuania,
Croatia, Islanda,
Slovacia
Polonia 498 501 Danemarca, Statele Franta, Ungaria, Elvetia, Irlanda, Republica Ceha Portugalia, Norvegia
Unite ale Americii, Croatia Belgia, Austria
Suedia
Portugalia 474 501 Rusia, Italia, Grecia Elvetia, Irlanda, Republica Ceha,
Belgia, Danemarca, Spania, Letonia,
Polonia, Norvegia, Luxemburg, Ungaria,
Statele Unite ale Lithuania, Croatia,
Americii, Austria, Islanda, Slovacia
Franta, Suedia
Norvegia 487 498 Statele Unite ale Letonia, Rusia, Elvetia, Irlanda, Ungaria Portugalia
Americii, Franta, Luxemburg, Belgia, Danemarca,
Spania Lithuania, Croatia, Polonia, Austria,
Islanda, Slovacia Suedia, Republica
Ceha
Statele Unite ale Americii 489 496 Danemarca, Rusia, Luxemburg, Irlanda, Belgia, Ungaria Portugalia
Polonia, Norvegia, Lithuania, Croatia, Austria, Suedia,
Franta, Spania, Islanda, Slovacia Republica Ceha
Letonia

Austria 511 495 Suedia, Republica Macao (China), Ungaria Polonia, Portugalia, Danemarca
Ceha Slovenia, Marea Norvegia, Statele Unite
Britanie, Germania, ale Americii, Franta,
Elvetia, Irlanda, Spania, Letonia
Belgia
Franta 495 495 Norvegia, Statele Danemarca, Polonia Lithuania, Croatia, Austria, Suedia, Ungaria Portugalia
Unite ale Americii, Islanda, Slovacia Republica Ceha
Spania, Letonia
Suedia 503 493 Polonia, Austria Irlanda, Danemarca Ungaria Republica Ceha Portugalia, Norvegia,
Statele Unite ale
Americii, Franta,
Spania, Letonia, Rusia
Republica Ceha 513 493 Austria Macao (China), Norvegia, Statele Unite Danemarca,
Coreea, Slovenia, ale Americii, Franta, Polonia, Portugalia
Marea Britanie, Suedia, Spania,
Germania, Elvetia, Letonia, Rusia
Irlanda, Belgia
Spania 488 493 Norvegia, Statele Danemarca Luxemburg, Austria, Suedia, Ungaria Rusia Portugalia
Unite ale Americii, Lithuania, Croatia, Republica Ceha
Franta, Letonia Islanda, Slovacia
Letonia 490 490 Statele Unite ale Danemarca, Luxemburg, Austria, Suedia, Ungaria Rusia Portugalia
Americii, Franta, Norvegia Lithuania, Croatia, Republica Ceha
Spania Islanda, Slovacia
Rusia 479 487 Luxemburg, Italia Portugalia, Lithuania, Grecia Suedia, Republica Ungaria, Croatia,
Norvegia, Statele Ceha, Spania, Islanda, Slovacia
Unite ale Americii Letonia
Luxemburg 486 483 Rusia Norvegia, Statele Lithuania, Slovacia Ungaria, Croatia, Italia Portugalia
Unite ale Americii, Islanda
Spania, Letonia
Italia 475 481 Rusia Portugalia Grecia Luxemburg, Islanda, Slovacia
Ungaria, Lithuania,
Croatia
Ungaria 504 477 Elvetia, Irlanda, Italia, Lithuania, Portugalia,
Belgia, Danemarca, Croatia, Islanda Norvegia, Statele
Polonia, Austria, Unite ale Americii,
Suedia Franta, Spania,
Letonia, Rusia,
Luxemburg
Lithuania 488 475 Croatia, Islanda Danemarca, Slovacia Ungaria Italia Portugalia
Norvegia, Statele
Unite ale Americii,
Franta, Spania,
Letonia, Rusia,

Luxemburg
Croatia 493 475 Lithuania, Islanda Danemarca, Slovacia Ungaria Italia Portugalia, Rusia,
Polonia, Norvegia, Luxemburg
Statele Unite ale
Americii, Franta,
Spania, Letonia
Islanda 491 473 Lithuania, Croatia Danemarca, Slovacia Ungaria Israel Portugalia, Rusia,
Norvegia, Statele Luxemburg, Italia
Unite ale Americii,
Franta, Spania,
Letonia
Israel 454 467 Islanda, Slovacia Grecia
Slovacia 488 461 Danemarca, Israel, Grecia Portugalia, Rusia,
Norvegia, Statele Italia
Unite ale Americii,
Franta, Spania,
Letonia, Luxemburg,
Lithuania, Croatia,
Islanda
Grecia 473 455 Portugalia, Rusia, Slovacia Chile, Bulgaria Israel
Italia
Chile 438 447 Bulgaria Grecia
Bulgaria 434 446 Chile Uruguay, Turcia, Grecia
Iordania
Uruguay 428 435 Romania Bulgaria Turcia, Iordania
Romania 418 435 Uruguay, Turcia Thailanda, Mexic,
Muntenegru,
Iordania
Turcia 424 425 Romania, Thailanda Bulgaria, Uruguay Iordania Qatar
Thailanda 421 421 Turcia Romania Iordania Qatar, Columbia, Mexic
Qatar 349 418 Turcia, Thailanda, Muntenegru, Iordania,
Columbia, Mexic Indonesia, Brazilia,
Tunisia
Columbia 388 416 Indonesia, Brazilia, Thailanda, Mexic, Iordania Qatar
Tunisia Muntenegru

Mexic 410 416 Muntenegru Romania Thailanda Iordania Qatar, Columbia
Muntenegru 412 411 Mexic Romania Iordania Columbia Qatar
Iordania 422 409 Bulgaria, Uruguay, Muntenegru, Indonesia Qatar, Columbia,
Romania, Turcia, Mexic
Thailanda
Indonesia 393 403 Brazilia Columbia Tunisia Iordania Qatar
Brazilia 390 401 Indonesia Columbia Tunisia Qatar
Tunisia 386 386 Columbia, Qatar
Indonesia, Brazilia
Figura 17. Analiza evoluției performanței la Științe între 2006 și 2015
Din perspectiva evoluției performanțelor elevilor români la Științe, între ciclurile PISA 2006 și PISA 2015 România se află în aceeși grupă de performanță cu
Uruguay și Turcia. Țări precum Thailanda, Mexic, Muntenegru, Iordania au avut performanțe mai slabe decât Romania în 2015.
Evoluţia comparativă la Citire/Lectură în 2015 şi 2009
Ţări cu…
Scor Scor
mediu mediu
la la
Citire/ Citire/ ...performanţe
...performanţe ...performanţe ... performanţe ...performanţe ridicate ... performanţe mai ...performanţe mai
Lectură Lectură similare în 2009,
Tara/economia similare în 2009 şi similare în 2009, ridicate în 2009, în 2009, dar mai reduse în 2009, dar reduse în 2009, dar
PISA PISA dar îmbunătăţită în
în 2015 dar scăzute în 2015 dar similare in 2015 reduse în 2015 similare în 2015 mai ridicate în 2015
2009 2015 2015
Singapore 526 535 Canada, Japonia, Hong Kong (China),

Noua Zeelanda Finlanda, Coreea
Hong Kong (China) 533 527 Finlanda Coreea Canada, Irlanda Singapore
Canada 524 527 Singapore Japonia, Noua Hong Kong (China), Coreea Irlanda
Zeelanda Finlanda
Finlanda 536 526 Hong Kong (China) Coreea Canada, Irlanda Singapore

Irlanda 496 521 Estonia Norvegia, Hong Kong (China), Noua Zeelanda,
Germania, Polonia, Canada, Finlanda, Olanda, Australia,
Suedia, Danemarca, Coreea, Japonia Belgia
Franta, Portugalia,
Marea Britanie,
Taipei China, Statele
Unite ale Americii,
Elvetia, Islanda,
Ungaria
Estonia 501 519 Irlanda, Norvegia Germania, Polonia, Coreea, Japonia Noua Zeelanda,
Olanda, Suedia, Australia
Danemarca, Franta,
Belgia, Marea
Britanie, Taipei
China, Statele Unite
ale Americii, Elvetia,
Islanda, Ungaria
Coreea 539 517 Hong Kong (China), Irlanda, Estonia, Singapore, Canada
Finlanda Japonia, Norvegia,
Noua Zeelanda,
Germania
Japonia 520 516 Noua Zeelanda Singapore, Canada Olanda, Australia Coreea Irlanda, Estonia,
Norvegia, Germania
Norvegia 503 513 Estonia, Germania Irlanda Polonia, Olanda, Coreea, Japonia, Australia Macao (China)
Suedia, Franta, Noua Zeelanda
Belgia, Statele Unite
Islanda
Noua Zeelanda 521 509 Japonia Singapore, Canada Australia Coreea Norvegia, Irlanda, Estonia
Germania, Macao
(China), Polonia,
Slovenia, Olanda
Germania 497 509 Norvegia, Polonia, Irlanda, Estonia Danemarca, Franta, Coreea, Japonia, Belgia Macao (China),
Olanda, Suedia Marea Britanie, Noua Zeelanda, Slovenia
Taipei China, Statele Australia
Unite ale Americii,
Elvetia, Islanda,
Ungaria

Macao (China) 487 509 Portugalia, Letonia, Norvegia, Noua Olanda, Australia, Slovenia
Italia, Grecia Zeelanda, Suedia, Danemarca,
Germania, Polonia Franta, Belgia, Marea
Britanie, Taipei China,
Statele Unite ale
Americii, Elvetia,
Islanda, Ungaria
Polonia 500 506 Germania, Olanda, Irlanda, Estonia, Belgia, Marea Noua Zeelanda, Macao (China),
Suedia, Danemarca, Norvegia Britanie, Taipei Australia Slovenia
Franta China, Statele Unite
Islanda, Ungaria
Slovenia 483 505 Portugalia, Spania, Noua Zeelanda, Franta, Belgia, Marea
Letonia, Republica Germania, Macao Britanie, Taipei China,
Ceha, Italia, Grecia (China), Polonia, Statele Unite ale
Olanda, Australia, Americii, Elvetia,
Suedia, Danemarca Islanda, Ungaria
Olanda 508 503 Germania, Polonia, Estonia, Japonia, Elvetia, Islanda Noua Zeelanda Slovenia, Irlanda, Macao (China)
Australia, Suedia, Norvegia Danemarca, Franta,
Belgia, Statele Unite Portugalia, Marea
ale Americii Britanie, Taipei
China
Australia 515 503 Olanda Japonia, Noua Germania, Polonia, Irlanda, Estonia,
Zeelanda Slovenia, Suedia, Norvegia, Macao
Danemarca, Franta, (China)
Belgia, Portugalia,
Marea Britanie,
Unite ale Americii
Suedia 497 500 Germania, Polonia, Irlanda, Estonia, Islanda, Ungaria Australia, Belgia Slovenia, Spania, Macao (China)
Olanda, Danemarca, Norvegia Rusia
Franta, Portugalia,
Marea Britanie,
Unite ale Americii,
Elvetia
Danemarca 495 500 Polonia, Suedia, Irlanda, Estonia, Ungaria Olanda, Australia, Islanda Slovenia, Spania, Macao (China)
Franta, Portugalia, Germania Belgia Rusia
Marea Britanie,
Unite ale Americii,
Elvetia

Franta 496 499 Polonia, Suedia, Irlanda, Estonia, Islanda, Ungaria Olanda, Australia, Spania, Rusia Macao (China),
Danemarca, Norvegia, Germania Belgia Slovenia
Portugalia, Marea
Britanie, Taipei
ale Americii, Elvetia
Belgia 506 499 Olanda, Statele Estonia, Norvegia, Australia Suedia, Irlanda, Germania,
Unite ale Americii, Polonia Danemarca, Franta, Macao (China),
Elvetia Portugalia, Marea Slovenia
Britanie, Taipei
China, Spania,
Rusia
Portugalia 489 498 Suedia, Irlanda, Macao Letonia, Italia, Olanda, Australia, Islanda Spania, Rusia
Danemarca, Franta, (China), Slovenia Ungaria, Grecia Belgia, Statele Unite
Marea Britanie, ale Americii, Elvetia
Taipei China
Marea Britanie 494 498 Suedia, Irlanda, Estonia, Ungaria Olanda, Australia, Islanda Spania, Rusia Macao (China),
Danemarca, Franta, Germania, Polonia Belgia Slovenia
Portugalia, Taipei
ale Americii, Elvetia
Taipei China 495 497 Suedia, Irlanda, Estonia, Islanda, Ungaria Olanda, Australia, Spania, Rusia Macao (China),
Danemarca, Franta, Germania, Polonia Belgia Slovenia
Portugalia, Marea
Britanie, Statele
Unite ale Americii,
Elvetia
Statele Unite ale Americii 500 497 Olanda, Suedia, Irlanda, Estonia, Islanda, Ungaria Australia Portugalia, Spania, Macao (China),
Danemarca, Franta, Norvegia, Germania, Rusia Slovenia
Belgia, Marea Polonia
Britanie, Taipei
China, Elvetia
Spania 481 496 Slovenia Letonia, Republica Suedia, Islanda, Ungaria Rusia
Ceha, Croatia, Italia, Danemarca, Franta,
Israel, Grecia, Belgia, Portugalia,
Slovacia Marea Britanie,
Unite ale Americii,
Elvetia

Rusia 459 495 Turcia Suedia, Italia, Islanda,
Danemarca, Franta, Luxemburg, Israel,
Belgia, Portugalia, Lithuania, Ungaria,
Marea Britanie, Grecia, Slovacia
Unite ale Americii,
Spania, Elvetia,
Letonia, Republica
Ceha, Croatia
Elvetia 501 492 Suedia, Irlanda, Estonia, Islanda, Ungaria Portugalia, Spania, Macao (China),
Danemarca, Franta, Norvegia, Germania, Rusia, Letonia, Slovenia
Belgia, Marea Polonia, Olanda Republica Ceha,
Britanie, Taipei Croatia, Italia
ale Americii
Letonia 484 488 Republica Ceha, Macao (China), Grecia, Slovacia Elvetia Islanda, Ungaria Rusia, Croatia
Italia Slovenia, Portugalia,
Spania
Republica Ceha 478 487 Letonia, Croatia, Slovenia, Spania Grecia, Slovacia Elvetia, Italia, Ungaria Rusia
Luxemburg, Israel Islanda
Croatia 476 487 Republica Ceha, Spania Lithuania, Grecia, Elvetia, Letonia, Ungaria Rusia
Luxemburg, Israel Slovacia Italia, Islanda
Italia 486 485 Letonia Macao (China), Grecia Elvetia, Islanda Ungaria Republica Ceha, Rusia
Slovenia, Portugalia, Croatia, Luxemburg,
Spania Israel
Islanda 500 482 Irlanda, Estonia, Ungaria Republica Ceha, Macao (China),
Norvegia, Germania, Croatia, Italia, Slovenia, Danemarca,
Polonia, Olanda, Luxemburg, Israel Portugalia, Marea
Suedia, Franta, Britanie, Spania, Rusia,
Taipei China, Statele Letonia
Unite ale Americii,
Elvetia
Luxemburg 472 481 Republica Ceha, Lithuania, Slovacia Italia, Islanda Ungaria, Grecia Rusia
Croatia, Israel
Israel 474 479 Republica Ceha, Spania Grecia, Slovacia, Italia, Islanda Ungaria Rusia
Croatia, Luxemburg, Turcia
Lithuania
Lithuania 468 472 Israel Croatia, Luxemburg Turcia Ungaria, Grecia Slovacia Rusia

Ungaria 494 470 Irlanda, Estonia, Lithuania, Grecia Macao (China),
Germania, Polonia, Slovenia, Spania,
Suedia, Danemarca, Rusia, Letonia,
Franta, Portugalia, Republica Ceha,
Marea Britanie, Croatia, Italia,
Taipei China, Statele Luxemburg, Israel
Unite ale Americii,
Elvetia, Islanda
Grecia 483 467 Macao (China), Slovacia Ungaria Lithuania, Chile Rusia, Luxemburg
Slovenia, Portugalia,
Spania, Letonia,
Republica Ceha,
Croatia, Italia, Israel
Chile 449 459 Costa Rica Grecia, Slovacia Turcia
Slovacia 477 453 Spania, Letonia, Chile, Malta Rusia, Lithuania

Republica Ceha,
Croatia, Luxemburg,
Israel, Grecia
Malta 442 447 Bulgaria, Costa Slovacia Turcia
Rica
Uruguay 426 437 Romania, Bulgaria Mexic, Thailanda Turcia Costa Rica
Romania 424 434 Uruguay, Bulgaria, Mexic, Thailanda Turcia, Costa Rica Muntenegru,
Trinidad Tobago Columbia
Bulgaria 429 432 Uruguay, Romania, Malta Thailanda Turcia Muntenegru,
Costa Rica, Trinidad Columbia
Tobago, Mexic
Turcia 464 428 Rusia, Israel, Uruguay, Romania, Chile, Malta
Lithuania Bulgaria, Costa
Rica, Trinidad
Tobago,
Muntenegru,
Columbia, Mexic
Costa Rica 443 427 Bulgaria Chile, Malta Turcia Romania, Trinidad Uruguay
Tobago,
Muntenegru,
Columbia, Mexic
Trinidad Tobago 416 427 Romania, Bulgaria, Thailanda, Brazilia Turcia, Costa Rica, Muntenegru
Columbia Mexic

Muntenegru 408 427 Columbia Iordania, Brazilia, Romania, Bulgaria, Thailanda
Indonesia, Tunisia Turcia, Costa Rica,
Trinidad Tobago,
Mexic
Columbia 413 425 Trinidad Tobago, Thailanda, Iordania, Romania, Bulgaria,
Muntenegru Brazilia Turcia, Costa Rica,
Mexic
Mexic 425 423 Bulgaria Uruguay, Romania Thailanda Turcia, Costa Rica Trinidad Tobago,
Muntenegru,
Columbia, Moldova
Moldova 388 416 Albania Mexic, Thailanda Iordania, Brazilia,
Indonesia, Tunisia
Thailanda 421 409 Uruguay, Romania, Moldova, Iordania, Muntenegru
Bulgaria, Trinidad Brazilia, Albania,
Tobago, Columbia, Georgia
Mexic
Iordania 405 408 Brazilia Muntenegru, Indonesia, Tunisia Thailanda Albania, Georgia Moldova
Columbia
Brazilia 412 407 Iordania Trinidad Tobago, Thailanda Albania, Qatar, Moldova
Muntenegru, Georgia
Columbia
Albania 385 405 Moldova Thailanda, Iordania, Tunisia Qatar, Georgia,
Brazilia, Indonesia Peru
Qatar 372 402 Georgia, Peru Brazilia, Albania, Tunisia
Indonesia
Georgia 374 401 Thailanda, Iordania, Tunisia
Brazilia, Albania,
Indonesia
Peru 370 398 Qatar, Georgia Albania, Indonesia Tunisia
Indonesia 402 397 Muntenegru, Tunisia Albania, Qatar, Moldova
Iordania Georgia, Peru
Tunisia 404 361 Muntenegru, Moldova, Albania,
Iordania, Indonesia Qatar, Georgia, Peru
Figura 18. Analiza evoluției performanței la Citire/Lectură între 2009 și 2015
Din perspectiva evoluției performanțelor elevilor români între ciclurile PISA 2009 și PISA 2015, la Citire/Lectură, România se află în aceeși grupă de
performanță cu țări precum: Uruguay, Bulgaria, Trinidad Tobago. Țări precum Thailanda și Mexic, au avut performanțe mai slabe decât Romania în 2015. În
proximitate, dar cu rezultate mai bune se află țări precum: Muntenegru și Columbia. Turcia și Costa Rica au avut rezultate mai slabe în 2009, dar similare cu
ale elevilor români în 2015.

Evoluția performanței la Matematică între 2012 si 2015
Tari cu…
Scor Scor
mediu mediu
la la ...performanţe ...performanţe ...performanţe ... performanţe ridicate ...performanţe ridicate .. performanţe mai ..performanţe mai
Matema Matema similare în 2012si in similare în 2012, dar similare în 2012, dar în 2012, dar similară in în 2012, dar mai reduse în 2012, dar reduse în 2012, dar
tica in tica in 2015 îmbunătăţită în 2015 scăzută în 2015 2015 reduse în 2015 similare în 2015 mai ridicate în 2015
2012 2015
Singapore 573 564

Hong Kong (China) 561 548 Taipei China Coreea Macao (China)
Macao (China) 538 544 Japonia Hong Kong (China), Coreea
Taipei China
Taipei China 560 542 Hong Kong (China) Coreea Macao (China)
Japonia 536 532 Macao (China) Elveția Coreea
Coreea 554 524 Hong Kong (China), Japonia, Elveția, Macao (China)
Taipei China Estonia, Canada
Elveția 531 521 Japonia Olanda Coreea Estonia, Canada
Estonia 521 520 Canada Olanda, Finlanda, Coreea, Elveția
Polonia, Vietnam
Canada 518 516 Estonia, Olanda, Belgia, Germania, Coreea, Elveția Danemarca
Finlanda Polonia, Vietnam
Olanda 523 512 Canada, Finlanda Elveția, Estonia Polonia, Vietnam Danemarca, Slovenia,
Belgia, Germania
Danemarca 500 511 Slovenia Irlanda, Austria, Canada, Olanda, Polonia, Vietnam
Noua Zeelandă, Finlanda, Belgia,
Australia, Franța, Germania
Marea Britanie,
Republica Cehă
Finlanda 519 511 Canada, Olanda, Estonia Polonia, Vietnam Danemarca, Slovenia
Belgia, Germania
Slovenia 501 510 Danemarca Irlanda, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Vietnam
Noua Zeelandă, Belgia, Germania
Australia, Republica
Cehă

Belgia 515 507 Finlanda, Germania, Canada Vietnam Olanda Danemarca, Slovenia,
Polonia Irlanda, Norvegia
Germania 514 506 Finlanda, Belgia, Canada Vietnam Olanda Danemarca, Slovenia,
Polonia Irlanda, Norvegia
Polonia 518 504 Belgia, Germania Estonia, Canada, Vietnam Irlanda, Norvegia Danemarca,
Olanda, Finlanda Slovenia
Irlanda 501 504 Vietnam Danemarca, Austria, Noua Belgia, Germania, Norvegia
Slovenia Zeelandă, Australia, Polonia
Franța, Marea
Britanie, Republica
Cehă
Norvegia 489 502 Rusia, Franța, Belgia, Germania, Noua Zeelandă,
Marea Britanie, Polonia, Irlanda, Australia, Republica
Portugalia, Italia, Austria, Vietnam Cehă
Islanda, Spania,
Luxemburg, Letonia,
Slovacia, Statele
Unite ale Americii
Austria 506 497 Noua Zeelandă, Danemarca, Norvegia, Rusia,
Vietnam, Australia, Slovenia, Irlanda Suedia, Franța, Marea
Republica Cehă Britanie, Portugalia,
Italia
Noua Zeelandă 500 495 Austria, Australia, Danemarca, Vietnam Rusia, Suedia, Norvegia
Franța, Marea Slovenia, Irlanda Portugalia, Italia
Britanie, Republica
Cehă
Vietnam 511 495 Irlanda, Austria, Estonia, Canada, Norvegia, Noua Danemarca,
Australia Olanda, Finlanda, Zeelandă, Rusia, Slovenia
Belgia, Germania, Suedia, Franța, Marea
Polonia Britanie, Republica
Cehă, Portugalia,
Italia, Islanda, Spania,
Luxemburg
Rusia 482 494 Suedia, Portugalia, Norvegia Spania, Lituania, Austria, Noua Luxemburg, Letonia
Italia Ungaria, Slovacia, Zeelandă, Vietnam,
Statele Unite ale Australia, Franța,
Americii Marea Britanie,
Republica Cehă,
Islanda

Suedia 478 494 Rusia Lituania, Ungaria, Austria, Noua Spania, Luxemburg,
Slovacia, Statele Zeelandă, Vietnam, Letonia
Unite ale Americii, Australia, Franța,
Croația Marea Britanie,
Republica Cehă,
Portugalia, Italia,
Islanda
Australia 504 494 Austria, Noua Danemarca, Rusia, Suedia, Franța, Norvegia
Zeelandă, Vietnam, Slovenia, Irlanda Marea Britanie,
Republica Cehă Portugalia, Italia
Franța 495 493 Noua Zeelandă, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Letonia Austria, Vietnam, Rusia, Suedia, Italia
Marea Britanie, Norvegia Australia
Republica Cehă,
Portugalia, Islanda
Marea Britanie 494 492 Noua Zeelandă, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Letonia Austria, Vietnam, Rusia, Suedia, Italia
Franța, Republica Norvegia Australia
Cehă, Portugalia,
Islanda
Republica Cehă 499 492 Austria, Noua Danemarca, Vietnam Rusia, Suedia, Norvegia
Zeelandă, Australia, Slovenia, Irlanda Portugalia, Italia
Franța, Marea
Britanie, Islanda
Portugalia 487 492 Rusia, Franța, Norvegia Luxemburg, Letonia, Austria, Noua Suedia
Marea Britanie, Lituania, Slovacia, Zeelandă, Vietnam,
Italia, Islanda, Statele Unite ale Australia, Republica
Spania Americii Cehă
Italia 485 490 Rusia, Portugalia, Norvegia Letonia, Lituania, Austria, Noua Suedia
Spania Slovacia, Statele Zeelandă, Vietnam,
Unite ale Americii Australia, Franța,
Marea Britanie,
Republica Cehă,
Islanda, Luxemburg
Islanda 493 488 Franța, Marea Norvegia Letonia Vietnam Rusia, Suedia, Italia,
Britanie, Republica Spania
Cehă, Portugalia,
Luxemburg
Spania 484 486 Portugalia, Italia, Norvegia, Rusia Lituania, Ungaria, Vietnam, Islanda, Suedia
Letonia Slovacia, Statele Luxemburg
Unite ale Americii
Luxemburg 490 486 Islanda, Letonia Norvegia, Franța, Vietnam Italia, Spania Rusia, Suedia
Marea Britanie,
Portugalia

Letonia 491 482 Spania, Luxemburg Norvegia, Franța, Lituania, Ungaria Rusia, Suedia
Marea Britanie,
Portugalia, Italia,
Islanda
Lituania 479 478 Ungaria, Slovacia Rusia, Suedia, Statele Unite ale Letonia
Portugalia, Italia, Americii, Croația
Spania
Ungaria 477 477 Lituania, Slovacia, Rusia, Suedia, Croația Letonia
Israel, Statele Unite Spania
ale Americii
Slovacia 482 475 Lituania, Ungaria, Norvegia, Rusia, Israel
Statele Unite ale Suedia, Portugalia,
Americii Italia, Spania
Israel 466 470 Ungaria, Croația Slovacia, Statele Unite CABA (Argentina)
ale Americii
Statele Unite ale Americii 481 470 Ungaria, Slovacia Norvegia, Rusia, Israel, Croația, CABA
Suedia, Portugalia, (Argentina)
Italia, Spania,
Lituania
Croația 471 464 Israel Suedia, Lituania, Statele Unite ale CABA (Argentina)
Ungaria Americii
CABA (Argentina) 418 456 Chile, Uruguay, Israel, Statele Unite Cyprus1, Emiratele
Muntenegru, ale Americii, Croația, Arabe Unite, Turcia
Thailanda, Mexic, Grecia, Romania,
Costa Rica Bulgaria
Grecia 453 454 Romania Turcia CABA (Argentina)
Romania 445 444 Grecia, Bulgaria, Turcia CABA (Argentina)
Cyprus1
Bulgaria 439 441 Romania, Cyprus1 Emiratele Arabe CABA (Argentina)
Unite, Turcia
Cyprus1 440 437 Romania, Bulgaria Turcia CABA (Argentina)
Emiratele Arabe Unite 434 427 Bulgaria Thailanda Turcia Chile CABA (Argentina)
Chile 423 423 Thailanda CABA (Argentina) Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Muntenegru
Turcia
Turcia 448 420 Grecia, Romania, Emiratele Arabe Unite, CABA (Argentina)
Bulgaria, Cyprus1 Chile, Uruguay,
Muntenegru,
Thailanda, Albania
Uruguay 409 418 Muntenegru CABA (Argentina) Mexic, Costa Rica Chile, Turcia, Albania
Thailanda

Muntenegru 410 418 Uruguay CABA (Argentina) Costa Rica Chile, Turcia, Mexic Albania
Thailanda
Thailanda 427 415 Chile CABA (Argentina), Turcia Uruguay, Muntenegru,
Emiratele Arabe Albania
Unite
Albania 394 413 Tunisia Turcia, Uruguay, Costa Rica
Muntenegru,
Thailanda, Mexic
Mexic 413 408 CABA (Argentina), Costa Rica Albania Muntenegru
Uruguay
Qatar 376 402 Columbia, Indonezia Costa Rica Iordania, Brazilia,
Tunisia
Costa Rica 407 400 CABA (Argentina), Qatar Albania
Uruguay,
Muntenegru, Mexic
Columbia 376 390 Peru, Indonezia Qatar Iordania, Brazilia,
Tunisia
Peru 368 387 Columbia, Indonezia Iordania Brazilia, Tunisia
Indonezia 375 386 Columbia, Peru Qatar Iordania Brazilia, Tunisia
Iordania 386 380 Brazilia Tunisia Peru, Indonezia Qatar, Columbia
Brazilia 389 377 Iordania Tunisia Qatar, Columbia,
Peru, Indonezia
Tunisia 388 367 Albania, Iordania, Qatar, Columbia,

Brazilia Peru, Indonezia
Figura 19. Analiza evoluției performanței la Matematică între 2012 și 2015
Din perspectiva elevilor români, la Matematică, rezulatele sunt în aceeași grupă valorică cu țări precum: Grecia, Bulgaria, Cipru și CABA (Argentina).

Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Științe în PISA 2015
Nivelul Limita inferioară a Caracteristicile sarcinilor de lucru la acest nivel

scorului
6 708 La nivelul 6 elevii pot utiliza o gamă de idei și de concepte științifice interrelaționate din cadrul științelor fizice, ale vieții, ale pământului și ale spațiului și pot
utiliza cunoașterea conținuturilor, cea procedurală și cea epistemică pentru a oferi ipoteze explicative ale fenomenelor științifice noi, ale evenimentelor și ale
proceselor sau pentru a face presupoziții. În interpretarea datelor și a dovezilor sunt capabili să discrimineze între informațiile relevante și cele nerelevante și
pot utiliza cunoștințe în afara curriculumului școlar obișnuit. Acești elevi pot face distincția între argumente bazate pe dovezi științifice și pe teorie și cele
bazate pe alte considerații. Acești elevi pot evalua design-uri concurente ale unor experimente complexe, studii pe teren sau simulări și își pot justifica
alegerile.
5 633 La nivelul 5 elevii pot utiliza idei sau concepte științifice abstracte pentru a explica fenomene nefamiliare sau mai complexe, evenimente și procese care
implică legături cauzale multiple. Ei sunt capabili să aplice cunoașterea epistemică mai sofisticată pentru a evalua design-uri experimentale alternative și își
justifică alegerile și utilizează cunoștințele teoretice pentru a interpreta informațiile sau pentru a face predicții. Elevii aflați la acest nivel pot evalua modurile
de explorare științifică a unei probleme date și pot identifica limitările de interpretare a seturilor de date incluzând sursele și efectele de nedeterminare la
nivelul datelor științifice.
4 559 La nivelul 4 elevii pot utiliza cunoașterea unor conținuturi științifice mai complexe sau mai abstracte fie a celor puse la dispoziție, fie a celor rememorate,
pentru a construi explicații pentru evenimente și procese mai complexe sau mai puțin familiare. Acești elevi pot realiza experimente implicând două sau mai
multe variabile independente într-un context controlat. Ei sunt capabili să justifice un design experimental, utilizând elemente ale cunoașterii procedurale și
epistemice. Elevii aflați la nivelul 4 pot interpreta datele extrase dintr-un set de date de o complexitate moderată sau dintr-un context mai puțin familiar, pot
formula concluzii adecvate care merg dincolo de date și pot oferi explicații pentru alegerile făcute.
3 484 La nivelul 3 elevii pot utiliza cunoașterea conținuturilor de complexitate moderată pentru a identifica sau pentru a construi explicații ale unor fenomene
familiare. În situații mai puțin familiare sau mai complexe aceștia pot construi explicații având sprijin sau indicații relevante. Pot utiliza elemente ale
cunoașterii procedurale sau epistemice pentru a realiza experimente simple într-un context controlat. Elevii care se află la acest nivel sunt capabili să facă
diferența dintre aspectele științifice și cele ne-științifice și pot identifica dovezi în sprijinul unei afirmații științifice.
2 410 La nivelul 2 elevii sunt capabili să utilizeze cunoașterea conținuturilor de zi cu zi și cunoștințele procedurale de bază pentru a identifica o explicație științifică
adecvată, pentru a interpreta datele și pentru a identifica întrebarea adresată printr-un design experimental simplu. Elevii aflați la acest nivel pot utiliza
cunoștințele științifice de bază sau din viața de zi cu zi pentru a identifica o concluzie validă dintr-un set de date simple. Ei pot demonstra o cunoaștere
epistemică de bază, fiind capabili să identifice întrebări care pot fi investigate științific.
1.a. 335 La nivelul 1a elevii sunt capabili să utilizeze conținuturi de bază sau din viața de zi cu zi și cunoștințe procedurale pentru a recunoaște sau pentru a identifica
explicații sau fenomene științifice simple. Cu sprijin, pot realiza investigații științifice structurate având maximum două variabile. Sunt capabili să identifice
relații cauzale simple sau corelații și pot interpreta date grafice și vizuale care necesită un nivel scăzut de solicitare cognitivă. Elevii aflați la acest nivel pot
selecta cele mai bune explicații științifice pentru date în contexte familiare personale, locale și globale.
1.b. 261 La nivelul 1b elevii pot utiliza cunoștințe științifice de bază sau din viața de zi cu zi pentru a recunoaște aspecte ale unor fenomene simple sau familiare. Sunt
capabili să identifice modele simple ale seturilor de date, pot recunoaște termeni științifici de bază și pot urmări instrucțiuni explicite pentru a îndeplini o
procedură științifică.
Tabelul 15. Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Științe în PISA 2015

Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Citire/Lectură în PISA 2015

Nivelul Limita Caracteristicile sarcinilor de lucru la acest nivel
inferioară a
scorului
6 698 Sarcinile de lucru de la acest nivel solicită în mod obișnuit cititorului să facă multiple deducții, comparații și opoziții care să fie atât detaliate, cât și precise. Acestea
solicită demonstrarea unei înțelegeri depline și detaliate a unuia sau a mai multor texte și pot implica integrarea informațiilor din mai mult de un singur text. Sarcinile pot
solicita cititorului să opereze cu idei nefamiliare în prezența unei informații puternic concurente și să genereze categorii abstracte pentru interpretare. Sarcinile de
reflecție și de evaluare pot solicita cititorului să formuleze ipotezedespre sau să evalueze critic un text complex având o temă nefamiliară, luând în calcul criterii sau
perspective multiple și să aplice o înțelegere sofisticată, dincolo de text. O condiție remarcabilă pentru accesarea și regăsirea sarcinilor de la acest nivel este precizia
analizei și atenția fină privind detaliile care nu sunt vizibile la prima vedere în texte.
5 626 Sarcinile de lucru de la acest nivel care implică regăsirea informației solicită cititorului localizarea și organizarea mai multor informații implicite, deducând care anume
informații din text sunt relevante. Sarcinile de reflecție solicită evaluarea critică sau formularea de ipoteze utilizând cunoștințe specializate. Atât sarcinile de interpretare,
cât și cele de reflecție solicită o înțelegere deplină și detaliată a textului al cărui conținut sau a cărui formă este nefamiliară. Pentru toate aspectele sarcinilor de citire /
lectură cele de la acest nivel implică în mod obișnuit operarea cu concepte care sunt contrare așteptărilor cititorului.
4 553 Sarcinile de lucru de la acest nivel care implică regăsirea informației solicită cititorului să localizeze și să organizeze diferite informații implicite. Unele sarcini de lucru de
la acest nivel solicită interpretarea semnificației nuanțelor limbajului dintr-o anumită secțiune a textului prin luarea în calcul a textului ca întreg. Alte sarcini de interpretare
solicită înțelegerea și aplicarea categoriilor într-un context nefamiliar. Sarcinile de reflecție de la acest nivel solicită cititorilor utilizarea unor cunoștințe formale sau
publice pentru a formula ipoteze sau pentru a evalua critic un text. Cititorii trebuie să demonstreze o înțelegere corectă a unor texte lungi sau complexe al căror conținut
sau a căror formă poate fi nefamiliară.
3 480 Sarcinile de lucru poziționate la acest nivel solicită cititorului să localizeze și, în anumite cazuri, să recunoască relația dintre mai multe informații care trebuie să
îndeplinească mai multe condiții. Sarcinile de lucru ce solicită interpretarea aflate la acest nivel solicită cititorului să integreze mai multe părți ale textului pentru a
identifica o idee principală, pentru a înțelege o relație sau pentru a construi semnificația unui cuvânt sau a unei fraze. Elevii care răspund unor sarcini de lucru
poziționate la acest nivel trebuie să ia în calcul mai multe caracteristici pentru a face comparații, a identifica diferențe sau pentru a face clasificări. Adesea informația
solicitată nu este vizibilă sau există în text mai multe informații concurente; pot exista și alte obstacole textuale, precum idei care sunt opuse așteptărilor sau care sunt
formulate la modul negativ. Sarcinile de reflecție de la acest nivel pot solicita conexiuni, comparații și explicații sau pot solicita cititorului să evalueze o caracteristică a
textului. Unele sarcini de lucru de reflecție solicită cititorilor să demonstreze o înțelegere rafinată a textului în relație cu unele cunoștințe familiare, din viața de zi cu zi.
Alte sarcini de lucru nu solicită o înțelegere a textului foarte detaliată, dar solicită cititorului să utilizeze cunoștințe mai puțin uzuale.
2 407 Unele sarcini de lucru de la acest nivel solicită cititorului să localizeze una sau mai multe informații care pot necesita deducție și pot necesita îndeplinirea mai multor
condiții. Alte sarcini solicită recunoașterea ideii principale din text, înțelegerea relațiilor sau construirea semnificațiilor din cadrul unei părți limitate a textului în situația în
care informațiile nu sunt vizibile și cititorul trebuie să facă deducții de nivel scăzut. Sarcinile de lucru formulate la acest nivel pot implica diferite comparații sau opțiuni
diferite raportate la o singură caracteristică a textului. Sarcinile de reflecție tipice formulate la acest nivel solicită cititorilor să facă o comparație sau să realizeze mai
multe conexiuni între text și cunoștințe anterioare, prin referirea la experiențe și atitudini personale.
1.a. 335 Sarcinile formulate pentru nivelul 1a solicită cititorului să localizeze una sau mai multe informații independente sau formulate explicit pentru a recunoaște tema principală
sau scopul autorului într-un text cu o temă familiară sau pentru a face conexiuni simple între informațiile din text și cunoștințe obișnuite, din viața de zi cu zi. În mod
obișnuit, informația solicitată în text este vizibilă și există puține informații concurente. Cititorul este direcționat în mod explicit să facă referire la factorii relevanți din
sarcina de lucru și din text.

1.b. 262 Sarcinile formulate pentru nivelul 1b solicită cititorului să localizeze o informație formulată explicit, aflată într-o poziție vizibilă într-un text scurt, simplu din punct de
vedere sintactic, cu un tip de text și un context familiare, de exemplu o narațiune sau o listă simplă. Textul oferă sprijin cititorului, de exemplu repetarea informațiilor, a
imaginilor sau a simbolurilor familiare. Există informații concurente minimale. În cazul sarcinilor de lucru care solicită interpretarea cititorul poate avea nevoie să realizeze
conexiuni simple între informații adiacente.
Tabelul 16. Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Citire/Lectură în PISA 2015
Descrierea sintetică a celor șase niveluri de competență la Matematică în PISA 2015

Nivelul Limita Caracteristicile sarcinilor de lucru la acest nivel
inferioară a
scorului
6 669 La nivelul 6 elevii pot conceptualiza, pot generaliza și pot utiliza informațiile pe baza investigațiilor și a modelării situațiilor-problemă complexe și își pot utiliza
cunoștințele în contexte relativ non-standardizate. Acești elevi pot corela diferitele surse de informații și reprezentări diferite și pot face translații flexibile între acestea. La
acest nivel elevii sunt capabili de gândire și de raționament matematic avansate. Acești elevi pot aplica perspicacitatea și înțelegerea împreună cu stăpânirea relațiilor și
operațiilor matematice simbolice și formale, pentru a dezvolta noi abordări și strategii de confruntare cu situațiile noi.La acest nivel elevii pot reflecta asupra propriilor
acțiuni și gânduri privind rezultatele, interpretările, argumentele și adecvarea acestora la situația de referință.
5 607 La nivelul 5 elevii pot dezvolta și pot lucra cu modele ale unor situații complexe, identificând constrângerile și specificând presupozițiile. Ei pot selecta, pot compara și
pot evalua strategiile adecvate pentru rezolvarea problemelor complexe raportate la aceste modele. La acest nivel elevii pot lucra strategic utilizând deprinderi de
gândire și raționament bine dezvoltate, reprezentări adecvate corelate, caracterizări simbolice și formale, precum și perspicacitatea care este de resortul acestor situații.
La acest nivel elevii încep să reflecteze asupra propriei activități și își pot formula și comunica interpretările și raționamentele.
4 545 La nivelul 4 elevii pot lucra eficient cu modele explicite ale unor situații complexe, care pot implica anumite constrângeri sau care pot solicita formularea unor
presupoziții. Ei pot selecta și integra diferite reprezentări, inclusiv simbolice, relaționându-le în mod direct cu aspecte ale unor situații din lumea reală. La acest nivel
elevii își pot utiliza gama redusă de deprinderi și pot raționa cu anumită perspicacitate, în contexte simple. Aceștia pot construi și pot comunica explicații și argumente pe
baza interpretărilor, argumentelor și a acțiunilor proprii.
3 482 La nivelul 3 elevii pot executa proceduri clar descrise, inclusiv pe cele care solicită decizii secvențiale. Interpretările lor sunt suficient de profunde pentru a constitui baza
de construcție a unui model simplu sau pentru selectarea și aplicarea unor strategii simple de rezolvare a problemelor. La acest nivel elevii pot interpreta și pot utiliza
reprezentări bazate pe diferite surse de informații și pot face raționamente direct pe baza acestora. În mod obișnuit ei demonstrează o anumită abilitate de a folosi
procentaje, fracții și numere zecimale și de a lucra cu proporții. Soluțiile oferite de către acești elevi reflectă faptul că ei s-au angajat în raționamente și interpretări
simple.
2 420 La nivelul 2 elevii pot interpreta și pot recunoaște situații în contexte care necesită raționamente directe. Acești elevi pot extrage informațiile relevante dintr-o sursă
directă și sunt capabili să utilizeze un mod de reprezentare unic. La acest nivel elevii pot utiliza algoritmi de bază, formule, proceduri sau convenții pentru a rezolva
probleme implicând numere întregi. Ei sunt capabili să facă interpretări literale ale rezultatelor.
1 358 La nivelul 1 elevii pot răspunde unor întrebări implicând contexte familiare în care sunt prezente toate informațiile relevante și întrebările sunt clar definite. Acești elevi
sunt capabili să identifice informațiile și să aplice proceduri de rutină pe baza unor instrucțiuni directe în situații explicite. Ei pot întreprinde acțiuni care sunt aproape
întotdeauna evidente și care urmează imediat aplicării unor stimuli dați.
Tabelul 17. Descrierea sintetică a celor șase niveluri de competență la Matematică în PISA 2015

Clasificarea performanţelor obţinute la Ştiinte în 2015 pe niveluri:

Toţi elevii
Nivel 1a
Nivel 1b Nivelul 2 (de Nivelul 5
(de la Nivel 3 Nivelul 4
Sub nivelul (de la 260.54 la 409.54 (de la 633.33 Nivelul 6
334.94 (de la 484.14 (de la 558.73
1b până la mai până la mai până la mai (peste
până la până la mai până la mai
(sub 260.54 puţin de puţin de puţin de 707.93
mai puţin puţin de puţin de
puncte de 334.94 484.14 707.93 puncte de
de 409.54 558.73 puncte 633.33 puncte
scor) puncte de puncte de puncte de scor)
puncte de de scor) de scor)
scor) scor) scor)
scor)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.
OECD
Australia 0.6 (0.1) 4.3 (0.3) 12.8 (0.5) 21.6 (0.5) 27.3 (0.5) 22.3 (0.5) 9.2 (0.4) 2.0 (0.2)
Austria 0.5 (0.2) 4.5 (0.5) 15.8 (0.8) 23.9 (0.8) 28.1 (0.8) 19.5 (0.8) 6.8 (0.5) 0.9 (0.2)
Belgia 0.5 (0.1) 4.9 (0.4) 14.4 (0.6) 21.9 (0.6) 26.8 (0.7) 22.5 (0.7) 8.0 (0.4) 1.0 (0.1)
Canada 0.1 (0.1) 1.8 (0.2) 9.1 (0.4) 20.2 (0.6) 30.3 (0.5) 26.1 (0.7) 10.4 (0.5) 2.0 (0.2)
Chile 1.0 (0.2) 8.9 (0.6) 25.0 (0.9) 31.0 (1.0) 23.8 (0.9) 9.1 (0.7) 1.2 (0.2) 0.0 (0.0)
Republica Ceha 0.3 (0.1) 4.3 (0.5) 16.1 (0.8) 25.9 (0.8) 27.7 (0.9) 18.4 (0.7) 6.3 (0.4) 0.9 (0.2)
Danemarca 0.3 (0.1) 3.0 (0.3) 12.5 (0.7) 25.9 (0.9) 31.1 (1.1) 20.2 (0.8) 6.1 (0.5) 0.9 (0.2)
Estonia 0.0 (0.0) 1.2 (0.2) 7.5 (0.6) 20.1 (0.7) 30.7 (0.9) 26.9 (0.9) 11.6 (0.7) 1.9 (0.3)
Finlanda 0.3 (0.1) 2.3 (0.3) 8.9 (0.6) 19.1 (0.7) 29.2 (0.8) 26.0 (0.8) 11.9 (0.6) 2.4 (0.3)
Franta 0.9 (0.2) 5.8 (0.5) 15.3 (0.6) 22.0 (0.9) 26.5 (0.8) 21.4 (0.8) 7.2 (0.5) 0.8 (0.1)
Germania 0.4 (0.1) 3.8 (0.4) 12.8 (0.7) 22.7 (0.8) 27.7 (0.8) 22.0 (0.8) 8.8 (0.6) 1.8 (0.2)
Grecia 1.2 (0.3) 9.1 (1.0) 22.4 (1.1) 28.4 (1.1) 25.2 (1.1) 11.6 (0.9) 2.0 (0.3) 0.1 (0.1)
Ungaria 0.8 (0.2) 6.8 (0.6) 18.4 (0.9) 25.5 (0.8) 27.3 (0.9) 16.6 (0.8) 4.3 (0.4) 0.3 (0.1)
Islanda 0.8 (0.2) 5.8 (0.5) 18.7 (0.9) 29.0 (1.0) 27.3 (0.9) 14.6 (0.8) 3.5 (0.4) 0.3 (0.1)
Irlanda 0.3 (0.1) 2.7 (0.4) 12.4 (0.8) 26.4 (0.9) 31.1 (0.9) 20.1 (0.8) 6.3 (0.4) 0.8 (0.2)
Israel 2.1 (0.4) 9.5 (0.8) 19.9 (0.9) 24.4 (0.8) 23.3 (1.0) 15.0 (0.8) 5.1 (0.5) 0.7 (0.1)
Italia 0.6 (0.2) 5.4 (0.5) 17.2 (0.8) 27.1 (0.9) 28.6 (1.0) 17.0 (0.7) 3.8 (0.4) 0.2 (0.1)
Japonia 0.2 (0.1) 1.7 (0.3) 7.7 (0.6) 18.1 (0.8) 28.2 (0.9) 28.8 (0.9) 12.9 (0.8) 2.4 (0.4)
Coreea 0.4 (0.1) 2.9 (0.4) 11.1 (0.7) 21.7 (0.9) 29.2 (0.9) 24.0 (1.0) 9.2 (0.7) 1.4 (0.2)

Letonia 0.1 (0.1) 2.6 (0.3) 14.5 (0.7) 29.8 (0.8) 31.7 (0.8) 17.4 (0.8) 3.5 (0.4) 0.3 (0.1)
Luxemburg 0.5 (0.1) 6.4 (0.5) 18.9 (0.6) 24.8 (0.7) 25.1 (0.7) 17.3 (0.6) 6.0 (0.4) 0.9 (0.2)
Mexic 1.1 (0.3) 11.7 (0.7) 35.0 (1.0) 34.7 (0.9) 15.1 (0.9) 2.3 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 C
Olanda 0.3 (0.1) 4.0 (0.5) 14.3 (0.7) 21.8 (0.9) 26.1 (0.9) 22.4 (0.8) 9.5 (0.5) 1.6 (0.2)
Noua Zeelanda 0.4 (0.1) 4.0 (0.4) 13.0 (0.8) 21.6 (0.8) 26.3 (0.8) 21.8 (0.8) 10.1 (0.6) 2.7 (0.4)
Norvegia 0.6 (0.1) 4.1 (0.4) 14.0 (0.7) 24.6 (0.8) 29.1 (0.8) 19.6 (0.8) 6.9 (0.5) 1.1 (0.2)
Polonia 0.3 (0.1) 2.6 (0.4) 13.3 (0.7) 26.6 (0.9) 29.9 (0.9) 19.9 (0.8) 6.3 (0.5) 1.0 (0.2)
Portugalia 0.2 (0.1) 3.2 (0.4) 14.0 (0.9) 25.4 (0.8) 28.8 (0.8) 21.0 (0.8) 6.7 (0.5) 0.7 (0.1)
Slovacia 2.1 (0.3) 8.9 (0.7) 19.7 (0.8) 27.6 (0.8) 24.8 (0.7) 13.3 (0.6) 3.3 (0.3) 0.3 (0.1)
Slovenia 0.2 (0.1) 2.8 (0.3) 11.9 (0.5) 23.3 (0.7) 29.1 (0.9) 22.1 (0.8) 9.1 (0.6) 1.5 (0.3)
Spania 0.3 (0.1) 3.7 (0.4) 14.3 (0.7) 26.5 (0.7) 31.3 (0.7) 18.9 (0.7) 4.7 (0.4) 0.3 (0.1)
Suedia 0.9 (0.2) 5.7 (0.5) 15.0 (0.9) 24.0 (0.9) 26.8 (0.9) 19.0 (0.9) 7.2 (0.6) 1.3 (0.2)
Elvetia 0.5 (0.2) 4.0 (0.5) 13.9 (0.8) 22.8 (0.8) 26.3 (1.1) 22.7 (1.0) 8.6 (0.6) 1.1 (0.2)
Turcia 1.1 (0.2) 11.8 (1.0) 31.6 (1.5) 31.3 (1.3) 19.1 (1.4) 4.8 (0.9) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Marea Britanie 0.4 (0.1) 3.4 (0.3) 13.6 (0.7) 22.6 (0.7) 27.5 (0.7) 21.6 (0.7) 9.1 (0.6) 1.8 (0.2)
SUA 0.5 (0.1) 4.3 (0.5) 15.5 (0.8) 25.5 (0.8) 26.6 (0.9) 19.1 (0.9) 7.3 (0.6) 1.2 (0.2)
UE Total 0.6 (0.0) 4.7 (0.1) 15.3 (0.2) 24.6 (0.2) 27.6 (0.2) 19.6 (0.2) 6.6 (0.2) 1.0 (0.1)
OECD total 0.6 (0.1) 5.4 (0.2) 17.5 (0.3) 25.4 (0.3) 25.6 (0.3) 17.8 (0.3) 6.5 (0.2) 1.1 (0.1)
OECD Media 0.6 (0.0) 4.9 (0.1) 15.7 (0.1) 24.8 (0.1) 27.2 (0.1) 19.0 (0.1) 6.7 (0.1) 1.1 (0.0)
Ţări partenere
Albania 1.6 (0.3) 10.3 (0.8) 29.8 (1.2) 34.5 (1.0) 18.9 (1.3) 4.5 (0.6) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Algeria 3.9 (0.5) 24.1 (1.0) 42.8 (1.0) 22.7 (1.1) 5.6 (0.6) 0.9 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 C
Brazilia 4.4 (0.3) 19.9 (0.6) 32.4 (0.6) 25.4 (0.6) 13.1 (0.6) 4.2 (0.4) 0.6 (0.1) 0.0 (0.0)
B-S-J-G (China) 0.6 (0.2) 3.8 (0.5) 11.8 (0.9) 20.7 (1.1) 25.8 (1.1) 23.8 (1.1) 11.5 (1.1) 2.1 (0.5)
Bulgaria 2.7 (0.4) 12.4 (1.0) 22.8 (1.1) 25.2 (1.1) 22.6 (1.2) 11.4 (0.9) 2.7 (0.4) 0.2 (0.1)
CABA (Argentina) 0.7 (0.3) 4.8 (0.9) 17.2 (1.8) 30.8 (1.9) 29.0 (1.9) 14.9 (1.8) 2.6 (0.7) 0.1 (0.1)
Colombia 1.7 (0.3) 14.5 (0.9) 32.8 (0.9) 30.6 (0.9) 15.9 (0.7) 4.1 (0.4) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Costa Rica 0.7 (0.2) 10.1 (0.6) 35.6 (1.0) 35.5 (0.8) 15.2 (0.9) 2.7 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Croatia 0.4 (0.2) 5.1 (0.5) 19.2 (1.0) 29.5 (0.9) 27.5 (1.0) 14.4 (0.7) 3.6 (0.4) 0.4 (0.1)
Cipru 2.3 (0.3) 12.9 (0.6) 26.9 (0.8) 28.6 (0.8) 19.6 (0.7) 8.1 (0.4) 1.5 (0.2) 0.1 (0.1)
Republica
Dominicana 15.8 (1.0) 39.6 (1.3) 30.4 (1.3) 11.3 (0.8) 2.6 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 C

FYROM 6.8 (0.5) 22.3 (0.8) 33.8 (0.9) 24.6 (0.7) 10.3 (0.5) 2.0 (0.3) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Georgia 4.2 (0.4) 16.0 (0.9) 30.5 (1.1) 28.2 (1.0) 15.2 (0.7) 4.9 (0.5) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1)
Hong Kong (China) 0.1 (0.1) 1.6 (0.3) 7.8 (0.6) 19.7 (0.9) 36.1 (0.9) 27.4 (1.1) 6.9 (0.6) 0.4 (0.1)
Indonesia 1.2 (0.4) 14.4 (1.1) 40.4 (1.5) 31.7 (1.3) 10.6 (0.8) 1.6 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 C
Iordania 4.2 (0.5) 15.2 (0.9) 30.4 (0.9) 30.9 (1.0) 16.1 (0.9) 3.1 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 C
Kosovo 4.0 (0.5) 24.4 (1.0) 39.3 (1.1) 24.4 (1.0) 7.2 (0.7) 0.7 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 C
Liban 6.8 (0.7) 23.6 (1.3) 32.3 (1.2) 22.0 (1.2) 11.6 (0.9) 3.3 (0.4) 0.4 (0.1) 0.0 (0.0)
Lithuania 0.5 (0.1) 5.4 (0.5) 18.9 (0.8) 29.7 (0.9) 26.3 (0.7) 15.1 (0.7) 3.9 (0.5) 0.3 (0.1)
Macao (China) 0.1 (0.1) 1.1 (0.2) 6.9 (0.4) 20.6 (0.7) 34.2 (0.9) 28.0 (0.7) 8.3 (0.5) 0.9 (0.2)
Malta 3.9 (0.4) 10.6 (0.7) 18.0 (0.9) 23.4 (0.8) 21.7 (0.9) 14.8 (0.9) 6.1 (0.4) 1.6 (0.3)
Moldova 2.3 (0.3) 11.8 (0.6) 28.2 (0.8) 31.5 (1.2) 19.7 (0.9) 5.9 (0.6) 0.7 (0.1) 0.0 (0.0)
Muntenegru 3.1 (0.3) 15.8 (0.5) 32.1 (0.7) 29.0 (0.6) 15.1 (0.5) 4.4 (0.3) 0.5 (0.1) 0.0 (0.0)
Peru 2.8 (0.3) 19.0 (0.8) 36.7 (1.0) 27.9 (1.0) 11.5 (0.7) 2.0 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 C
Qatar 3.9 (0.2) 17.9 (0.5) 28.0 (0.6) 24.6 (0.5) 16.4 (0.5) 7.5 (0.3) 1.6 (0.1) 0.1 (0.0)
Romania 0.9 (0.2) 9.3 (0.9) 28.4 (1.4) 35.0 (1.4) 19.9 (1.0) 5.9 (0.7) 0.7 (0.2) 0.0 (0.0)
Rusia 0.1 (0.1) 2.9 (0.4) 15.2 (1.0) 31.2 (0.9) 30.9 (0.9) 16.0 (0.9) 3.5 (0.4) 0.2 (0.1)
Singapore 0.2 (0.1) 2.0 (0.2) 7.5 (0.5) 15.1 (0.5) 23.4 (0.6) 27.7 (0.7) 18.6 (0.7) 5.6 (0.4)
Chinese Taipei 0.3 (0.1) 2.7 (0.3) 9.4 (0.6) 18.1 (0.6) 27.0 (0.9) 27.1 (0.8) 12.7 (0.8) 2.7 (0.5)
Thailanda 1.1 (0.2) 11.9 (0.8) 33.7 (1.1) 32.2 (0.9) 16.0 (0.8) 4.6 (0.6) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 2.9 (0.5) 15.0 (0.7) 27.9 (0.9) 27.1 (0.8) 18.3 (0.7) 7.3 (0.5) 1.3 (0.2) 0.1 (0.1)
Tunisia 1.6 (0.3) 20.0 (1.1) 44.2 (1.1) 26.6 (1.1) 6.8 (0.6) 0.7 (0.3) 0.0 (0.0) 0.0 C
Emiratele Arabe
Unite 2.6 (0.3) 13.0 (0.6) 26.1 (0.7) 26.9 (0.6) 19.0 (0.7) 9.5 (0.5) 2.5 (0.2) 0.2 (0.1)
Uruguay 1.2 (0.2) 11.2 (0.8) 28.4 (0.9) 30.3 (0.8) 20.3 (0.8) 7.4 (0.5) 1.2 (0.2) 0.1 (0.0)
Vietnam 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 5.7 (0.7) 25.3 (1.4) 36.6 (1.2) 23.9 (1.2) 7.1 (0.8) 1.2 (0.5)
Argentina* 1.4 (0.3) 10.1 (0.8) 28.2 (1.0) 34.2 (1.0) 20.1 (1.1) 5.3 (0.5) 0.7 (0.2) 0.0 (0.0)
Kazakhstan* 0.2 (0.1) 4.1 (0.6) 23.8 (1.3) 38.2 (1.2) 23.9 (1.3) 8.1 (0.9) 1.7 (0.5) 0.1 (0.1)
Malaysia* 0.5 (0.1) 7.3 (0.7) 25.9 (1.2) 36.4 (1.0) 23.6 (1.1) 5.8 (0.6) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0)
*Cohorta este prea mică pentru a asigura comparabilitatea

Tabelul 18. Clasificarea performanţelor obţinute la Ştiințe în 2015 pe niveluri

Distribuţia rezultatelor la Ştiinţe pe niveluri la PISA 2015, în funcţie de gen, iniţial performanţele înregistrate de băieţi:
Băieţi
Nivel 1a
334.94 (de la 484.14 (de la 558.73
de 409.54 558.73 puncte 633.33 puncte
scor) scor) scor)
scor)
OECD
Australia 0.7 (0.1) 4.9 (0.3) 13.0 (0.7) 20.4 (0.8) 26.2 (0.7) 22.0 (0.7) 10.4 (0.6) 2.5 (0.3)
Austria 0.5 (0.2) 4.1 (0.6) 14.7 (1.2) 22.3 (1.1) 26.8 (1.2) 21.6 (1.3) 8.8 (0.8) 1.3 (0.3)
Belgia 0.4 (0.2) 4.6 (0.5) 14.0 (0.9) 21.1 (0.9) 25.7 (0.9) 23.2 (0.9) 9.5 (0.6) 1.4 (0.2)
Canada 0.2 (0.1) 2.1 (0.3) 9.8 (0.6) 19.7 (0.8) 28.8 (0.8) 26.1 (1.0) 11.0 (0.7) 2.3 (0.3)
Chile 0.9 (0.4) 7.9 (0.8) 23.5 (1.2) 30.1 (1.3) 25.0 (1.2) 10.9 (0.9) 1.6 (0.3) 0.1 (0.1)
Republica Ceha 0.3 (0.1) 4.7 (0.6) 15.8 (1.2) 24.2 (1.2) 26.6 (1.2) 19.3 (1.1) 7.7 (0.7) 1.3 (0.3)
Danemarca 0.4 (0.1) 3.2 (0.4) 12.2 (0.9) 25.3 (1.1) 30.2 (1.2) 20.4 (0.9) 7.2 (0.8) 1.1 (0.3)
Estonia 0.0 (0.0) 1.6 (0.3) 8.3 (0.9) 18.8 (1.0) 29.6 (1.2) 26.8 (1.2) 12.5 (0.9) 2.5 (0.4)
Finlanda 0.3 (0.1) 2.9 (0.5) 11.2 (0.9) 20.6 (0.9) 27.5 (1.0) 24.1 (1.0) 10.6 (0.8) 2.6 (0.4)
Franta 1.0 (0.3) 6.7 (0.7) 15.6 (0.8) 20.7 (1.1) 24.7 (1.1) 21.9 (1.0) 8.4 (0.7) 1.0 (0.2)
Germania 0.4 (0.2) 3.8 (0.6) 11.8 (0.9) 22.9 (1.1) 26.5 (1.1) 22.3 (1.0) 9.9 (0.8) 2.4 (0.3)
Grecia 1.3 (0.4) 10.6 (1.3) 24.1 (1.4) 26.5 (1.3) 23.6 (1.3) 11.5 (1.1) 2.2 (0.4) 0.2 (0.1)
Ungaria 0.8 (0.3) 6.7 (0.8) 18.9 (1.1) 25.1 (1.2) 25.8 (1.1) 17.4 (1.1) 4.9 (0.6) 0.4 (0.2)
Islanda 0.9 (0.3) 6.7 (0.8) 18.8 (1.1) 28.4 (1.4) 26.5 (1.3) 14.5 (1.1) 3.7 (0.6) 0.4 (0.2)
Irlanda 0.3 (0.2) 2.9 (0.6) 12.5 (0.9) 24.6 (1.1) 28.6 (1.1) 22.0 (1.1) 7.9 (0.7) 1.1 (0.3)
Israel 2.4 (0.5) 10.5 (1.1) 19.9 (1.3) 22.0 (1.2) 21.5 (1.4) 16.2 (1.2) 6.4 (0.8) 1.1 (0.3)
Italia 0.4 (0.2) 4.9 (0.6) 16.2 (1.0) 25.3 (1.1) 28.2 (1.2) 19.7 (1.1) 5.0 (0.5) 0.3 (0.1)
Japonia 0.2 (0.1) 1.5 (0.3) 7.2 (0.8) 17.4 (1.0) 26.6 (1.2) 29.0 (1.3) 14.7 (1.1) 3.4 (0.7)
Coreea 0.6 (0.2) 3.8 (0.6) 12.9 (1.0) 21.6 (1.2) 27.1 (1.2) 22.5 (1.3) 9.9 (1.0) 1.6 (0.4)

Letonia 0.1 (0.1) 3.4 (0.5) 16.4 (1.0) 29.9 (1.2) 29.5 (1.1) 16.7 (1.0) 3.4 (0.5) 0.4 (0.2)
Luxemburg 0.5 (0.2) 6.6 (0.6) 18.4 (0.9) 24.3 (1.1) 23.7 (1.1) 18.0 (0.9) 7.3 (0.6) 1.2 (0.2)
Mexic 1.1 (0.3) 11.6 (0.9) 33.8 (1.3) 33.1 (1.3) 17.1 (1.1) 3.1 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 c
Olanda 0.3 (0.1) 4.0 (0.5) 15.0 (1.1) 21.1 (1.2) 25.0 (1.1) 21.7 (1.0) 10.7 (0.7) 2.2 (0.4)
Noua Zeelanda 0.4 (0.2) 4.5 (0.6) 13.5 (1.0) 20.1 (1.2) 25.4 (1.2) 21.3 (1.0) 11.2 (0.9) 3.6 (0.6)
Norvegia 0.7 (0.2) 4.8 (0.5) 14.5 (0.8) 22.9 (1.0) 27.5 (1.1) 20.3 (1.0) 7.9 (0.7) 1.4 (0.3)
Polonia 0.4 (0.2) 2.8 (0.5) 13.2 (1.0) 26.0 (1.2) 28.3 (1.2) 20.4 (1.2) 7.5 (0.7) 1.4 (0.3)
Portugalia 0.2 (0.1) 3.3 (0.5) 14.1 (1.0) 23.7 (0.9) 27.2 (1.1) 21.8 (1.1) 8.7 (0.7) 0.9 (0.2)
Slovacia 2.1 (0.4) 9.5 (1.0) 20.3 (1.1) 26.7 (1.1) 23.8 (1.0) 13.4 (0.8) 3.7 (0.5) 0.5 (0.2)
Slovenia 0.2 (0.1) 3.2 (0.4) 12.8 (0.8) 23.8 (1.0) 28.0 (1.1) 21.2 (1.0) 9.3 (0.9) 1.5 (0.4)
Spania 0.3 (0.1) 3.8 (0.5) 14.2 (0.9) 25.5 (1.0) 29.8 (1.2) 20.0 (1.0) 5.8 (0.5) 0.5 (0.1)
Suedia 1.0 (0.3) 6.6 (0.7) 15.8 (1.2) 23.6 (1.3) 25.4 (1.1) 18.1 (1.2) 7.9 (0.7) 1.6 (0.3)
Elvetia 0.5 (0.2) 4.3 (0.6) 14.0 (1.0) 21.5 (1.2) 25.2 (1.5) 23.4 (1.3) 9.7 (0.8) 1.4 (0.3)
Turcia 1.3 (0.3) 12.7 (1.3) 32.0 (1.8) 30.8 (1.5) 18.4 (1.6) 4.5 (0.8) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Marea Britanie 0.4 (0.2) 3.6 (0.5) 13.5 (0.9) 23.0 (0.9) 26.6 (0.9) 21.4 (0.9) 9.5 (0.8) 2.0 (0.3)
SUA 0.6 (0.2) 4.6 (0.6) 15.4 (1.0) 23.7 (1.1) 26.1 (1.3) 20.0 (1.2) 8.2 (0.8) 1.5 (0.3)
OECD Media 0.6 (0.0) 5.2 (0.1) 15.9 (0.2) 23.9 (0.2) 26.1 (0.2) 19.3 (0.2) 7.5 (0.1) 1.3 (0.1)
Ţări partenere
Albania 2.4 (0.5) 13.3 (1.2) 33.2 (1.6) 31.3 (1.5) 15.5 (1.4) 4.1 (0.7) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Algeria 4.7 (0.8) 26.0 (1.2) 43.6 (1.3) 20.5 (1.3) 4.5 (0.7) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
Brazilia 4.7 (0.4) 20.1 (0.8) 30.9 (0.8) 24.7 (0.9) 13.9 (0.7) 4.9 (0.5) 0.8 (0.2) 0.0 (0.0)
B-S-J-G (China) 0.5 (0.2) 3.8 (0.6) 11.7 (1.0) 19.6 (1.2) 24.7 (1.2) 24.7 (1.3) 12.7 (1.1) 2.3 (0.5)
Bulgaria 3.0 (0.5) 14.5 (1.2) 24.1 (1.2) 24.3 (1.3) 20.4 (1.2) 10.9 (1.1) 2.7 (0.5) 0.3 (0.2)
CABA (Argentina) 0.5 (0.5) 4.8 (1.2) 16.4 (2.1) 28.3 (2.3) 28.9 (2.2) 17.1 (2.2) 3.9 (1.2) 0.2 (0.2)
Colombia 1.4 (0.4) 14.0 (1.2) 31.1 (1.4) 30.5 (1.2) 17.6 (1.0) 4.9 (0.6) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Costa Rica 0.7 (0.3) 8.8 (0.8) 31.9 (1.2) 36.0 (1.1) 18.8 (1.1) 3.6 (0.6) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Croatia 0.5 (0.2) 5.3 (0.6) 18.8 (1.2) 28.2 (1.1) 26.5 (1.3) 15.5 (1.1) 4.6 (0.6) 0.5 (0.1)
Cipru 3.3 (0.5) 16.1 (0.7) 27.9 (1.2) 25.2 (1.0) 17.4 (0.8) 8.4 (0.6) 1.7 (0.4) 0.1 (0.1)
Republica
Dominicana 15.8 (1.4) 39.7 (2.2) 29.4 (1.9) 11.6 (1.0) 3.0 (0.6) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
FYROM 8.6 (0.7) 25.2 (1.2) 33.3 (1.5) 21.9 (1.0) 8.8 (0.7) 1.9 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Georgia 5.4 (0.6) 18.5 (1.3) 30.8 (1.4) 25.2 (1.2) 14.3 (1.0) 4.8 (0.8) 0.9 (0.3) 0.0 (0.1)

Hong Kong (China) 0.1 (0.1) 1.6 (0.4) 9.0 (0.8) 19.5 (1.0) 34.7 (1.2) 26.7 (1.4) 7.9 (0.9) 0.6 (0.2)
Indonesia 1.1 (0.4) 15.0 (1.5) 41.2 (2.0) 30.9 (1.4) 10.2 (1.0) 1.5 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 c
Iordania 6.9 (0.9) 20.6 (1.3) 31.8 (1.3) 25.9 (1.4) 12.4 (1.2) 2.2 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 c
Kosovo 4.9 (0.7) 26.6 (1.4) 38.2 (1.4) 22.7 (1.2) 6.8 (0.9) 0.8 (0.3) 0.0 (0.0) 0.0 c
Liban 7.4 (1.0) 23.7 (1.8) 30.6 (1.7) 21.8 (1.7) 12.2 (1.3) 3.7 (0.6) 0.6 (0.2) 0.1 (0.1)
Lithuania 0.7 (0.2) 6.3 (0.7) 19.9 (1.0) 29.2 (1.2) 24.6 (1.0) 14.9 (0.9) 4.2 (0.6) 0.2 (0.1)
Macao (China) 0.1 (0.1) 1.6 (0.4) 8.4 (0.7) 21.1 (1.0) 32.4 (1.2) 26.4 (1.1) 8.9 (0.9) 1.1 (0.3)
Malta 4.4 (0.5) 11.8 (1.0) 18.9 (1.1) 22.2 (1.2) 20.5 (1.3) 14.3 (1.2) 6.3 (0.7) 1.4 (0.3)
Moldova 2.5 (0.5) 12.8 (0.8) 28.8 (1.1) 30.6 (1.3) 18.5 (1.1) 6.0 (0.8) 0.7 (0.2) 0.1 (0.0)
Muntenegru 3.8 (0.5) 17.0 (0.9) 31.8 (1.0) 27.3 (1.0) 14.6 (0.8) 4.9 (0.5) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0)
Peru 2.4 (0.4) 17.8 (1.0) 36.0 (1.4) 28.4 (1.2) 12.7 (1.0) 2.6 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 c
Qatar 5.7 (0.4) 22.1 (0.8) 27.4 (0.9) 21.1 (0.6) 14.4 (0.5) 7.3 (0.4) 1.7 (0.2) 0.2 (0.1)
Romania 1.0 (0.3) 10.1 (1.1) 29.0 (1.6) 34.8 (1.5) 18.6 (1.3) 5.7 (0.8) 0.7 (0.3) 0.0 (0.0)
Rusia 0.1 (0.1) 3.1 (0.6) 15.2 (1.3) 30.3 (1.1) 30.0 (1.1) 16.9 (1.1) 4.1 (0.6) 0.4 (0.1)
Singapore 0.2 (0.1) 2.3 (0.3) 7.7 (0.6) 14.4 (0.7) 22.3 (0.8) 26.6 (0.9) 19.4 (1.0) 7.1 (0.7)
Chinese Taipei 0.4 (0.2) 3.1 (0.5) 9.2 (0.8) 17.2 (0.9) 25.7 (1.3) 27.7 (1.1) 13.7 (1.2) 2.9 (0.6)
Thailanda 1.3 (0.3) 13.8 (1.2) 34.4 (1.6) 30.5 (1.3) 14.9 (1.1) 4.6 (0.8) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 4.1 (0.9) 17.5 (1.1) 28.8 (1.3) 25.3 (1.3) 16.9 (1.0) 6.2 (0.8) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1)
Tunisia 1.6 (0.4) 19.7 (1.3) 43.3 (1.3) 27.0 (1.4) 7.4 (0.8) 0.9 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
Emiratele Arabe
Unite 4.2 (0.6) 17.1 (0.8) 27.6 (1.1) 22.9 (0.9) 16.3 (0.7) 8.7 (0.7) 2.9 (0.3) 0.3 (0.1)
Uruguay 1.1 (0.3) 11.3 (1.0) 27.8 (1.2) 28.3 (1.2) 21.0 (1.1) 8.9 (0.8) 1.6 (0.4) 0.1 (0.1)
Vietnam 0.0 (0.0) 0.3 (0.2) 6.3 (0.9) 26.0 (1.7) 35.0 (1.5) 23.8 (1.5) 7.4 (1.0) 1.1 (0.4)
Argentina* 1.1 (0.3) 8.9 (0.9) 26.4 (1.4) 33.8 (1.3) 22.3 (1.3) 6.4 (0.7) 1.0 (0.3) 0.0 (0.1)
Kazakhstan* 0.3 (0.1) 4.3 (0.7) 24.5 (1.5) 37.6 (1.4) 23.5 (1.5) 7.8 (1.1) 1.9 (0.6) 0.1 (0.2)
Malaysia* 0.5 (0.2) 8.5 (0.9) 27.3 (1.5) 33.9 (1.3) 22.6 (1.2) 6.5 (0.8) 0.7 (0.3) 0.0 (0.0)
Tabelul 19. Distribuţia rezultatelor băieților la Ştiinţe pe niveluri la PISA 2015

Performanţele fetelor la Ştiinţe:

Fete
Nivel 1a
Sub nivelul (de la 260.54 la 409.54 (de la 633.33
334.94 (de la 484.14 (de la 558.73
1b până la mai până la mai până la mai Nivelul 6
(sub 260.54 puţin de puţin de puţin de (peste 707.93
puncte de 334.94 484.14 707.93 puncte de scor)
de 409.54 558.73 puncte 633.33 puncte
scor) puncte de puncte de puncte de
scor) scor) scor)
scor)
OECD
Australia 0.4 (0.1) 3.6 (0.3) 12.6 (0.5) 22.8 (0.7) 28.4 (0.8) 22.7 (0.8) 7.9 (0.5) 1.6 (0.3)
Austria 0.5 (0.2) 4.9 (0.6) 17.0 (1.1) 25.5 (1.1) 29.4 (1.3) 17.3 (1.1) 4.8 (0.6) 0.5 (0.2)
Belgia 0.6 (0.2) 5.2 (0.6) 14.7 (0.8) 22.8 (0.8) 27.9 (1.1) 21.8 (0.9) 6.5 (0.6) 0.5 (0.1)
Canada 0.1 (0.1) 1.5 (0.2) 8.5 (0.6) 20.7 (0.8) 31.8 (0.8) 26.0 (0.8) 9.7 (0.7) 1.7 (0.3)
Chile 1.1 (0.3) 9.9 (0.8) 26.5 (1.2) 31.9 (1.5) 22.7 (1.1) 7.3 (0.7) 0.8 (0.2) 0.0 (0.0)
Republica Ceha 0.2 (0.1) 3.9 (0.7) 16.3 (1.0) 27.7 (1.3) 28.9 (1.2) 17.5 (0.9) 4.9 (0.5) 0.6 (0.2)
Danemarca 0.3 (0.1) 2.8 (0.4) 12.9 (1.0) 26.4 (1.2) 32.0 (1.4) 19.9 (1.2) 5.1 (0.6) 0.6 (0.2)
Estonia 0.0 (0.0) 0.9 (0.3) 6.7 (0.7) 21.4 (1.2) 31.8 (1.3) 27.1 (1.3) 10.7 (0.9) 1.3 (0.2)
Finlanda 0.2 (0.2) 1.6 (0.4) 6.4 (0.6) 17.4 (0.9) 31.0 (1.1) 28.0 (1.2) 13.3 (0.8) 2.2 (0.3)
Franta 0.8 (0.3) 5.0 (0.6) 15.1 (1.1) 23.3 (1.2) 28.2 (1.1) 21.0 (1.0) 6.0 (0.6) 0.6 (0.2)
Germania 0.4 (0.2) 3.9 (0.5) 13.8 (0.9) 22.5 (1.1) 28.9 (1.1) 21.7 (0.9) 7.6 (0.6) 1.1 (0.2)
Grecia 1.1 (0.4) 7.5 (1.0) 20.6 (1.3) 30.3 (1.4) 27.1 (1.3) 11.6 (1.0) 1.8 (0.3) 0.1 (0.1)
Ungaria 0.8 (0.2) 7.0 (0.8) 17.8 (1.1) 25.8 (1.1) 28.9 (1.2) 15.9 (0.9) 3.7 (0.5) 0.3 (0.1)
Islanda 0.6 (0.2) 4.9 (0.7) 18.7 (1.3) 29.6 (1.3) 28.0 (1.4) 14.7 (1.0) 3.2 (0.5) 0.1 (0.1)
Irlanda 0.2 (0.1) 2.5 (0.4) 12.2 (1.0) 28.3 (1.3) 33.8 (1.3) 18.0 (1.1) 4.6 (0.5) 0.4 (0.2)
Israel 1.7 (0.4) 8.5 (0.8) 19.8 (1.0) 26.8 (1.0) 25.0 (1.2) 13.9 (0.9) 3.9 (0.4) 0.4 (0.1)
Italia 0.7 (0.3) 5.9 (0.9) 18.2 (1.2) 29.0 (1.3) 28.9 (1.7) 14.4 (1.1) 2.7 (0.4) 0.2 (0.1)
Japonia 0.2 (0.1) 1.9 (0.4) 8.2 (0.7) 18.8 (1.0) 29.8 (1.1) 28.5 (1.2) 11.1 (1.0) 1.4 (0.3)
Coreea 0.2 (0.1) 1.9 (0.4) 9.1 (0.8) 21.9 (1.2) 31.6 (1.3) 25.7 (1.4) 8.4 (0.7) 1.1 (0.3)

Letonia 0.1 (0.1) 1.8 (0.4) 12.6 (0.9) 29.7 (1.1) 33.9 (1.2) 18.1 (0.9) 3.6 (0.6) 0.2 (0.1)
Luxemburg 0.5 (0.2) 6.2 (0.6) 19.4 (0.7) 25.3 (0.9) 26.6 (1.1) 16.6 (1.0) 4.8 (0.4) 0.6 (0.2)
Mexic 1.2 (0.3) 11.7 (0.9) 36.1 (1.2) 36.3 (1.2) 13.1 (1.1) 1.5 (0.3) 0.0 (0.0) 0.0 c
Olanda 0.3 (0.1) 3.9 (0.6) 13.6 (0.9) 22.6 (1.1) 27.2 (1.1) 23.0 (1.1) 8.3 (0.7) 1.1 (0.3)
Noua Zeelanda 0.4 (0.2) 3.5 (0.5) 12.6 (1.1) 23.2 (1.1) 27.3 (1.1) 22.2 (1.2) 9.0 (0.7) 1.9 (0.4)
Norvegia 0.5 (0.2) 3.4 (0.5) 13.5 (0.9) 26.4 (1.1) 30.8 (1.1) 18.8 (1.0) 5.9 (0.6) 0.8 (0.2)
Polonia 0.3 (0.2) 2.4 (0.4) 13.5 (1.0) 27.2 (1.3) 31.6 (1.3) 19.3 (1.1) 5.0 (0.7) 0.6 (0.2)
Portugalia 0.2 (0.1) 3.0 (0.5) 13.9 (1.1) 27.1 (1.2) 30.3 (1.1) 20.3 (0.9) 4.7 (0.5) 0.4 (0.2)
Slovacia 2.0 (0.4) 8.3 (0.8) 19.1 (1.1) 28.6 (1.2) 25.8 (1.1) 13.2 (0.9) 2.8 (0.4) 0.2 (0.1)
Slovenia 0.2 (0.1) 2.5 (0.4) 11.0 (0.7) 22.7 (1.0) 30.2 (1.4) 23.0 (1.3) 8.8 (0.9) 1.5 (0.4)
Spania 0.3 (0.2) 3.5 (0.5) 14.4 (0.9) 27.5 (1.1) 32.8 (1.1) 17.8 (1.1) 3.5 (0.5) 0.1 (0.1)
Suedia 0.8 (0.2) 4.8 (0.6) 14.2 (1.0) 24.3 (1.1) 28.3 (1.3) 20.0 (1.2) 6.4 (0.8) 1.1 (0.3)
Elvetia 0.5 (0.2) 3.7 (0.6) 13.9 (1.1) 24.3 (1.2) 27.4 (1.3) 21.9 (1.4) 7.5 (0.8) 0.8 (0.3)
Turcia 1.0 (0.3) 10.9 (1.2) 31.1 (1.6) 31.8 (1.7) 19.9 (1.7) 5.2 (1.1) 0.3 (0.2) 0.0 c
Marea Britanie 0.4 (0.2) 3.2 (0.4) 13.8 (0.8) 22.1 (1.0) 28.5 (1.0) 21.8 (1.0) 8.7 (0.8) 1.6 (0.3)
SUA 0.4 (0.2) 4.1 (0.6) 15.6 (1.1) 27.3 (1.2) 27.0 (1.1) 18.3 (1.2) 6.4 (0.7) 0.9 (0.3)
OECD Media 0.5 (0.0) 4.6 (0.1) 15.5 (0.2) 25.7 (0.2) 28.4 (0.2) 18.7 (0.2) 5.8 (0.1) 0.8 (0.0)
Ţări partenere
Albania 0.8 (0.2) 7.3 (0.8) 26.5 (1.5) 37.7 (1.3) 22.4 (1.5) 4.9 (0.8) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Algeria 3.1 (0.6) 21.9 (1.4) 41.8 (1.5) 25.2 (1.3) 6.7 (0.9) 1.3 (0.4) 0.0 (0.1) 0.0 c
Brazilia 4.1 (0.4) 19.7 (0.8) 33.7 (0.8) 26.0 (0.7) 12.5 (0.7) 3.6 (0.4) 0.5 (0.1) 0.0 (0.0)
B-S-J-G (China) 0.6 (0.3) 3.9 (0.6) 11.9 (1.1) 21.9 (1.3) 27.0 (1.3) 22.7 (1.4) 10.1 (1.3) 1.8 (0.5)
Bulgaria 2.2 (0.5) 10.2 (1.0) 21.3 (1.5) 26.2 (1.4) 25.2 (1.5) 12.1 (1.1) 2.7 (0.5) 0.2 (0.1)
CABA (Argentina) 0.8 (0.5) 4.9 (1.3) 17.9 (2.2) 33.1 (2.4) 29.1 (2.5) 12.8 (2.2) 1.4 (0.7) 0.0 (0.1)
Colombia 1.9 (0.4) 14.9 (1.1) 34.4 (1.1) 30.7 (1.1) 14.4 (0.8) 3.4 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Costa Rica 0.7 (0.2) 11.4 (0.8) 39.2 (1.3) 35.0 (1.1) 11.8 (0.9) 1.9 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
Croatia 0.3 (0.2) 4.8 (0.6) 19.5 (1.4) 30.6 (1.1) 28.5 (1.3) 13.4 (0.8) 2.6 (0.4) 0.3 (0.1)
Cipru 1.4 (0.3) 9.8 (0.9) 25.9 (1.3) 32.0 (1.2) 21.9 (1.0) 7.7 (0.7) 1.3 (0.3) 0.1 (0.1)
Republica
Dominicana 15.7 (1.2) 39.5 (1.5) 31.3 (1.4) 11.0 (1.0) 2.2 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 c
FYROM 4.8 (0.6) 19.0 (1.1) 34.4 (1.1) 27.6 (1.1) 11.9 (0.8) 2.2 (0.5) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Georgia 2.9 (0.5) 13.3 (1.0) 30.2 (1.5) 31.6 (1.4) 16.2 (0.9) 5.1 (0.5) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1)

Hong Kong (China) 0.1 (0.1) 1.5 (0.3) 6.6 (0.8) 19.9 (1.3) 37.5 (1.3) 28.1 (1.6) 6.0 (0.7) 0.3 (0.2)
Indonesia 1.3 (0.5) 13.8 (1.2) 39.5 (1.7) 32.6 (1.5) 11.0 (1.1) 1.7 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 c
Iordania 1.5 (0.4) 9.9 (1.2) 29.0 (1.3) 35.7 (1.4) 19.8 (1.2) 3.9 (0.6) 0.2 (0.1) 0.0 c
Kosovo 3.2 (0.6) 22.0 (1.3) 40.5 (1.5) 26.1 (1.5) 7.7 (0.8) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
Liban 6.3 (0.9) 23.5 (1.5) 33.7 (1.7) 22.2 (1.4) 11.1 (1.1) 2.9 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Lithuania 0.3 (0.1) 4.5 (0.5) 17.8 (1.1) 30.1 (1.1) 28.0 (1.2) 15.4 (0.9) 3.6 (0.5) 0.3 (0.2)
Macao (China) 0.0 (0.1) 0.6 (0.2) 5.3 (0.5) 20.1 (0.9) 36.0 (1.3) 29.6 (1.0) 7.6 (0.6) 0.7 (0.3)
Malta 3.4 (0.6) 9.4 (0.9) 17.0 (1.3) 24.5 (1.3) 22.9 (1.3) 15.3 (1.2) 5.8 (0.7) 1.7 (0.4)
Moldova 2.1 (0.4) 10.7 (0.9) 27.6 (1.2) 32.3 (1.6) 20.8 (1.1) 5.8 (0.7) 0.7 (0.2) 0.0 (0.0)
Muntenegru 2.4 (0.4) 14.6 (0.9) 32.4 (1.0) 30.7 (1.0) 15.7 (0.9) 3.9 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Peru 3.2 (0.5) 20.2 (1.2) 37.3 (1.3) 27.3 (1.3) 10.3 (1.0) 1.5 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
Qatar 2.0 (0.2) 13.5 (0.6) 28.5 (0.8) 28.3 (0.8) 18.4 (0.7) 7.7 (0.4) 1.4 (0.2) 0.1 (0.0)
Romania 0.8 (0.3) 8.4 (1.0) 27.7 (1.8) 35.3 (1.8) 21.1 (1.3) 6.1 (0.9) 0.6 (0.3) 0.0 c
Rusia 0.1 (0.1) 2.7 (0.5) 15.2 (1.2) 32.1 (1.2) 31.7 (1.2) 15.1 (1.0) 2.9 (0.4) 0.1 (0.1)
Singapore 0.1 (0.1) 1.6 (0.3) 7.3 (0.6) 15.8 (0.7) 24.6 (0.9) 28.9 (1.0) 17.7 (0.9) 4.0 (0.5)
Chinese Taipei 0.2 (0.1) 2.3 (0.4) 9.6 (0.8) 18.9 (1.0) 28.5 (1.3) 26.4 (1.2) 11.7 (1.2) 2.4 (0.7)
Thailanda 0.9 (0.2) 10.5 (0.8) 33.2 (1.3) 33.5 (1.2) 16.9 (1.0) 4.6 (0.7) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 1.7 (0.3) 12.6 (1.0) 27.1 (1.2) 29.0 (1.2) 19.7 (1.0) 8.4 (0.7) 1.5 (0.3) 0.1 (0.1)
Tunisia 1.7 (0.3) 20.3 (1.2) 45.0 (1.3) 26.2 (1.3) 6.2 (0.7) 0.6 (0.3) 0.0 (0.0) 0.0 c
Emiratele Arabe
Unite 1.1 (0.2) 9.1 (0.8) 24.8 (0.9) 30.8 (1.0) 21.7 (1.0) 10.2 (0.8) 2.2 (0.3) 0.2 (0.1)
Uruguay 1.2 (0.3) 11.2 (1.0) 29.0 (1.2) 32.0 (1.1) 19.7 (0.9) 6.1 (0.6) 0.8 (0.2) 0.0 (0.0)
Vietnam 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 5.1 (0.8) 24.7 (1.5) 38.1 (1.5) 24.0 (1.5) 6.8 (1.0) 1.3 (0.6)
Argentina* 1.6 (0.4) 11.3 (1.0) 29.9 (1.2) 34.5 (1.3) 18.1 (1.5) 4.2 (0.6) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Kazakhstan* 0.2 (0.1) 3.8 (0.6) 23.1 (1.4) 38.9 (1.4) 24.2 (1.5) 8.3 (1.0) 1.5 (0.5) 0.1 (0.1)
Malaysia* 0.4 (0.2) 6.3 (0.8) 24.7 (1.3) 38.6 (1.1) 24.5 (1.3) 5.1 (0.6) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Tabelul 20. Distribuţia rezultatelor fetelor la Ştiinţe pe niveluri la PISA 2015

40,0
35,3
34,8
35,0
29
30,0 OECD
27,7
26,1
Baieţi
23,9
25,0
21,1
19,3
OECD Fete
18,6
20,0
15,9
15,0
10,1
România
8,4
Băieţi
7,5
10,0
6,1
5,7
5,2
5,0
1
0,6
0,7
1,3
Romania
0,8
0,6
Fete
0
0,0
Sub Nivelul 1b Nivelul 1 b Nivelul 1a Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4 Nivelul 5 Nivelul 6
Figura 20. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la Științe, în funcție de gen
Rezultatele băieților sunt nesemnificativ statistic diferite față de cele ale fetelor.

Diferenţe între băieţii şi fetele care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe
Figura 21. Diferenţe între băieţii şi fetele care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe

Diferenţe între băieţii şi fetele care au performat la nivelul 5 și peste la Ştiinţe
Figura 22. Diferenţe între băieţi şi fete care au performat la nivelul 5 și peste la Ştiinţe

Diferenţe între performanţele la vârf, în domeniul Ştiinţe, în funcţie de gen:

Respondenţi în vârstă de 15 ani, care au performat
Diferenţe între băieţi şi fete
la Nivelul 5 şi peste
Semnificative Nesemnificative
Băieţi Fete Diferenţe (B – F) statistic statistic
% S.E. % S.E. % dif. S.E. Băieţi Fete Băieţi Fete
Republica
Dominicana 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 0.0
Kosovo 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 0.0
Algeria 0.0 (0.0) 0.0 (0.1) 0.0 (0.1) 0.0 0.0
Tunisia 0.1 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 (0.1) 0.1 0.0
Indonesia 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) -0.1 (0.1) 0.1 0.1
Iordania 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 0.0 (0.2) 0.1 0.2
Peru 0.2 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.2 0.1
Costa Rica 0.2 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.2 0.1
Mexic 0.2 (0.1) 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 0.2 0.0
FYROM 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 0.0 (0.2) 0.2 0.2
Albania 0.3 0.1 0.4 (0.2) -0.1 (0.2) 0.3 0.4
Turcia 0.3 (0.1) 0.3 (0.2) 0.0 (0.2) 0.3 0.3
Thailanda 0.4 (0.2) 0.5 (0.2) -0.1 (0.3) 0.4 0.5
Columbia 0.5 (0.2) 0.2 (0.1) 0.2 (0.2) 0.5 0.2
Montenegro 0.6 (0.2) 0.3 (0.1) 0.3 (0.2) 0.6 0.3
Liban 0.6 (0.2) 0.3 (0.1) 0.4 (0.2) 0.6 0.3
Moldova 0.7 (0.2) 0.7 (0.2) 0.0 (0.3) 0.7 0.7
Romania 0.7 (0.3) 0.6 (0.3) 0.1 (0.4) 0.7 0.6
Brazilia 0.9 (0.2) 0.5 (0.1) 0.4 (0.2) 0.9 0.5
Georgia 0.9 (0.3) 0.8 (0.2) 0.1 (0.4) 0.9 0.8
Trinidad Tobago 1.1 (0.3) 1.6 (0.3) -0.5 (0.4) 1.1 1.6
Chile 1.7 (0.3) 0.8 (0.2) 0.9 (0.3) 1.7 0.8

Uruguay 1.7 (0.4) 0.8 (0.2) 0.9 (0.4) 1.7 0.8

Qatar 1.9 (0.2) 1.5 (0.2) 0.4 (0.3) 1.9 1.5
Greece 2.4 (0.4) 1.9 (0.3) 0.5 (0.5) 2.4 1.9
Bulgaria 2.9 (0.5) 2.8 (0.5) 0.1 (0.6) 2.9 2.8
Emiratele Arabe
Unite 3.2 (0.3) 2.4 (0.3) 0.8 (0.5) 3.2 2.4
Letonia 3.8 (0.5) 3.8 (0.6) 0.1 (0.7) 3.8 3.8
CABA (Argentina) 4.0 (1.2) 1.4 (0.7) 2.6 (1.3) 4.0 1.4
Islanda 4.2 (0.7) 3.4 (0.5) 0.8 (0.9) 4.2 3.4
Slovacia 4.2 (0.5) 3.0 (0.5) 1.2 (0.6) 4.2 3.0
Lithuania 4.4 (0.7) 3.9 (0.5) 0.5 (0.7) 4.4 3.9
Rusia 4.5 (0.6) 3.1 (0.4) 1.4 (0.7) 4.5 3.1
Croatia 5.1 (0.6) 2.9 (0.5) 2.1 (0.7) 5.1 2.9
Ungaria 5.3 (0.6) 3.9 (0.5) 1.4 (0.7) 5.3 3.9
Italia 5.3 (0.5) 2.8 (0.4) 2.5 (0.6) 5.3 2.8
Spania 6.3 (0.5) 3.7 (0.5) 2.7 (0.7) 6.3 3.7
Israel 7.5 (0.7) 4.3 (0.5) 3.2 (0.8) 7.5 4.3
Malta 7.7 (0.7) 7.5 (0.7) 0.2 (1.1) 7.7 7.5
Danemarca 8.4 (0.9) 5.6 (0.6) 2.7 (0.9) 8.4 5.6
Hong Kong (China) 8.4 (0.9) 6.3 (0.8) 2.1 (1.0) 8.4 6.3
Luxembourg 8.5 (0.6) 5.4 (0.5) 3.1 (0.7) 8.5 5.4
Vietnam 8.5 (1.2) 8.0 (1.5) 0.5 (1.1) 8.5 8.0
OECD average 8.9 (0.1) 6.5 (0.1) 2.4 (0.2) 8.9 6.5
Polonia 8.9 (0.8) 5.7 (0.8) 3.3 (1.0) 8.9 5.7
Ireland 9.0 (0.8) 5.0 (0.5) 4.0 (0.9) 9.0 5.0
Republica Ceha 9.0 (0.7) 5.5 (0.6) 3.6 (0.9) 9.0 5.5
Norvegia 9.3 (0.7) 6.6 (0.6) 2.6 (0.9) 9.3 6.6
Franta 9.4 (0.7) 6.6 (0.6) 2.8 (0.8) 9.4 6.6
Suedia 9.5 (0.8) 7.5 (0.9) 2.0 (1.0) 9.5 7.5
Portugalia 9.6 (0.8) 5.2 (0.6) 4.5 (0.9) 9.6 5.2
SUA 9.7 (0.9) 7.3 (0.8) 2.4 (1.0) 9.7 7.3
Macao (China) 10.0 (0.8) 8.3 (0.7) 1.7 (1.2) 10.0 8.3

Austria 10.1 (0.9) 5.3 (0.7) 4.8 (1.1) 10.1 5.3

Slovenia 10.8 (0.8) 10.4 (1.0) 0.5 (1.4) 10.8 10.4
Belgia 10.9 (0.7) 7.0 (0.6) 3.9 (0.9) 10.9 7.0
Elveţia 11.1 (0.8) 8.3 (0.9) 2.9 (1.1) 11.1 8.3
Marea Britanie 11.5 0.8 10.2 (0.9) 1.3 (1.1) 11.5 10.2
Coreea 11.6 (1.2) 9.6 (0.8) 2.0 (1.3) 11.6 9.6
Germany 12.4 (0.9) 8.7 (0.6) 3.6 (1.0) 12.4 8.7
Australia 12.8 (0.7) 9.5 (0.5) 3.3 (0.8) 12.8 9.5
Netherlands 12.8 (0.8) 9.4 (0.7) 3.5 (1.0) 12.8 9.4
Finland 13.2 (0.8) 15.5 (0.9) -2.3 (1.1) 13.2 15.5
Canada 13.4 (0.8) 11.4 (0.7) 2.0 (1.0) 13.4 11.4
Noua Zeelanda 14.8 (0.9) 10.9 (0.8) 3.9 (1.1) 14.8 10.9
Estonia 15.0 (0.9) 12.0 (0.9) 3.0 (1.1) 15.0 12.0
B-S-J-G (China) 15.0 (1.3) 11.9 (1.7) 3.1 (1.1) 15.0 11.9
Chinese Taipei 16.6 (1.6) 14.1 (1.6) 2.5 (2.4) 16.6 14.1
Japonia 18.1 (1.5) 12.5 (1.0) 5.5 (1.6) 18.1 12.5
Singapore 26.5 (0.9) 21.7 (0.9) 4.7 (1.3) 26.5 21.7
Tabelul 21. Diferenţe între performanţele la vârf, în domeniul Ştiinţe, în funcţie de gen

Diferenţele între rezultatele băieţilor şi fetelor, care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe:
Respondenţi în vârstă de 15 ani, care au performat
Diferenţe între băieţi şi fete
sub nivelul 2
Semnficativ Nesemnificativ
Băieţi Fete Diferenţe (B-F) statistic statistic
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.
Republica
Dominicana 85.0 (1.3) 86.5 (1.2) -1.6 (1.2) 85.0 86.5
Algeria 74.4 (1.6) 66.8 (1.7) 7.6 (1.9) 74.4 66.8
Kosovo 69.8 (1.2) 65.7 (1.6) 4.1 (1.7) 69.8 65.7
FYROM 67.2 (1.0) 58.1 (1.1) 9.0 (1.4) 67.2 58.1
Tunisia 64.6 (1.5) 67.0 (1.4) -2.3 (1.4) 64.6 67.0
Liban 61.7 (2.1) 63.5 (2.0) -1.8 (2.3) 61.7 63.5
Iordania 59.3 (1.9) 40.4 (2.0) 18.9 (2.8) 59.3 40.4
Indonesia 57.3 (1.9) 54.6 (1.9) 2.8 (2.0) 57.3 54.6
Peru 56.2 (1.7) 60.7 (1.8) -4.5 (2.0) 56.2 60.7
Brazilia 55.6 (1.2) 57.5 (1.2) -1.9 (1.1) 55.6 57.5
Qatar 55.3 (0.7) 44.1 (0.6) 11.2 (0.9) 55.3 44.1
Georgia 54.8 (1.7) 46.3 (1.4) 8.5 (1.7) 54.8 46.3
Montenegro 52.6 (1.0) 49.4 (0.9) 3.3 (1.3) 52.6 49.4
Trinidad Tobago 50.5 (1.2) 41.3 (1.1) 9.1 (1.6) 50.5 41.3
Thailanda 49.6 (2.0) 44.6 (1.5) 5.0 (1.9) 49.6 44.6
Albania 48.9 2.2 34.6 (1.6) 14.3 (2.1) 48.9 34.6
Emiratele Arabe
Unite 48.8 (1.5) 34.9 (1.4) 13.9 (2.0) 48.8 34.9
Columbia 46.6 (1.7) 51.2 (1.5) -4.6 (1.6) 46.6 51.2
Mexic 46.5 (1.6) 49.1 (1.4) -2.6 (1.6) 46.5 49.1
Turcia 46.0 (2.5) 42.9 (2.3) 3.2 (2.5) 46.0 42.9
Moldova 44.1 (1.3) 40.3 (1.5) 3.8 (1.6) 44.1 40.3
Bulgaria 41.6 (2.2) 33.7 (2.1) 7.8 (2.1) 41.6 33.7

Costa Rica 41.3 (1.4) 51.3 (1.5) -9.9 (1.6) 41.3 51.3
Romania 40.1 (2.1) 37.0 (2.0) 3.2 (1.8) 40.1 37.0
Uruguay 40.1 (1.6) 41.4 (1.3) -1.3 (1.7) 40.1 41.4
Greece 36.0 (2.2) 29.2 (1.9) 6.8 (1.9) 36.0 29.2
Malta 35.2 (1.1) 29.8 (1.1) 5.4 (1.6) 35.2 29.8
Israel 32.8 (1.8) 30.1 (1.7) 2.7 (2.1) 32.8 30.1
Chile 32.3 (1.5) 37.4 (1.5) -5.1 (1.9) 32.3 37.4
Slovacia 31.9 (1.3) 29.5 (1.5) 2.4 (1.7) 31.9 29.5
Lithuania 26.9 (1.2) 22.5 (1.3) 4.3 (1.4) 26.9 22.5
Islanda 26.4 (1.2) 24.3 (1.3) 2.1 (1.7) 26.4 24.3
Ungaria 26.4 (1.4) 25.6 (1.3) 0.8 (1.7) 26.4 25.6
Luxembourg 25.6 (1.0) 26.1 (0.8) -0.5 (1.2) 25.6 26.1
Croatia 24.7 (1.5) 24.6 (1.5) 0.1 (1.7) 24.7 24.6
Suedia 23.4 (1.5) 19.8 (1.2) 3.6 (1.4) 23.4 19.8
Franta 23.3 (1.2) 20.8 (1.1) 2.5 (1.5) 23.3 20.8
OECD average 21.8 (0.2) 20.7 (0.2) 1.1 (0.3) 21.8 20.7
CABA (Argentina) 21.7 (2.8) 23.6 (2.8) -1.9 (2.8) 21.7 23.6
Italia 21.5 (1.2) 24.9 (1.6) -3.3 (1.9) 21.5 24.9
Republica Ceha 20.9 (1.5) 20.5 (1.3) 0.4 (1.9) 20.9 20.5
SUA 20.6 (1.2) 20.1 (1.3) 0.5 (1.4) 20.6 20.1
Norvegia 20.0 (1.0) 17.4 (1.0) 2.6 (1.2) 20.0 17.4
Letonia 20.0 (1.0) 14.5 (1.0) 5.5 (1.4) 20.0 14.5
Netherlands 19.3 (1.3) 17.8 (1.0) 1.5 (1.4) 19.3 17.8
Austria 19.2 (1.3) 22.4 (1.3) -3.2 (1.8) 19.2 22.4
Belgia 19.1 (1.1) 20.5 (1.1) -1.5 (1.4) 19.1 20.5
Elveţia 18.8 (1.2) 18.1 (1.3) 0.7 (1.4) 18.8 18.1
Australia 18.7 (0.7) 16.6 (0.7) 2.0 (0.8) 18.7 16.6
Noua Zeelanda 18.4 (1.2) 16.5 (1.1) 1.9 (1.4) 18.4 16.5
Spania 18.4 (1.0) 18.2 (1.0) 0.2 (1.2) 18.4 18.2
Rusia 18.3 (1.4) 18.0 (1.3) 0.4 (1.6) 18.3 18.0
Portugalia 17.7 (1.0) 17.1 (1.2) 0.6 (1.2) 17.7 17.1
Marea Britanie 17.5 1.0 17.3 (1.0) 0.1 (1.2) 17.5 17.3

Coreea 17.3 (1.4) 11.2 (1.0) 6.0 (1.6) 17.3 11.2

Polonia 16.4 (1.1) 16.1 (1.1) 0.2 (1.4) 16.4 16.1
Slovenia 16.2 (0.8) 13.7 (0.7) 2.4 (1.1) 16.2 13.7
B-S-J-G (China) 16.0 (1.4) 16.5 (1.4) -0.4 (1.1) 16.0 16.5
Germany 15.9 (1.2) 18.1 (1.0) -2.2 (1.1) 15.9 18.1
Danemarca 15.7 (1.0) 16.0 (1.2) -0.3 (1.4) 15.7 16.0
Ireland 15.7 (1.2) 14.9 (1.1) 0.8 (1.4) 15.7 14.9
Finland 14.5 (0.9) 8.2 (0.7) 6.3 (1.0) 14.5 8.2
Chinese Taipei 12.8 (1.0) 12.1 (1.0) 0.7 (1.2) 12.8 12.1
Canada 12.0 (0.7) 10.1 (0.6) 1.9 (0.7) 12.0 10.1
Hong Kong (China) 10.6 (1.0) 8.2 (0.9) 2.4 (1.2) 10.6 8.2
Singapore 10.2 (0.6) 8.9 (0.6) 1.3 (0.9) 10.2 8.9
Macao (China) 10.1 (0.6) 6.0 (0.5) 4.1 (0.8) 10.1 6.0
Estonia 9.9 (0.9) 7.6 (0.7) 2.3 (1.1) 9.9 7.6
Japonia 8.9 (0.9) 10.3 (0.8) -1.4 (1.0) 8.9 10.3
Vietnam 6.6 (0.9) 5.3 (0.8) 1.3 (0.8) 6.6 5.3
Tabelul 22. Diferenţele între rezultatele băieţilor şi fetelor, care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe

Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi peste, diferenţiat pe toate cele trei domenii:
Nu au competenţe de Competenţe de vârf Competenţe de vârf doar

Competenţe de vârf doar
vârf în niciun domeniu doar în domeniul în domeniul Matematică
în domeniul Ştiinţe
de testare Citire/Lectură
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 81.6 (0.6) 2.0 (0.2) 3.3 (0.3) 3.0 (0.3)
Austria 83.8 (0.9) 0.9 (0.2) 2.1 (0.3) 5.4 (0.7)
Belgia 80.3 (0.7) 0.9 (0.2) 2.2 (0.2) 6.7 (0.4)
Canada 77.3 (0.9) 1.5 (0.2) 4.1 (0.4) 4.7 (0.5)
Chile 96.7 (0.4) 0.3 (0.1) 1.4 (0.2) 0.6 (0.1)
Republica Ceha 86.0 (0.8) 0.8 (0.2) 2.1 (0.3) 3.5 (0.5)
Danemarca 85.1 (0.8) 0.9 (0.2) 1.8 (0.3) 5.1 (0.5)
Estonia 79.6 (0.9) 2.1 (0.3) 2.3 (0.3) 3.8 (0.5)
Finlanda 78.6 (0.8) 2.9 (0.3) 3.9 (0.4) 2.4 (0.3)
Franta 81.6 (0.8) 0.8 (0.2) 4.9 (0.5) 3.7 (0.4)
Germania 80.8 (1.0) 1.3 (0.2) 3.6 (0.4) 3.7 (0.4)
Grecia 93.2 (0.6) 0.3 (0.1) 2.2 (0.3) 1.9 (0.3)
Ungaria 89.7 (0.7) 0.6 (0.1) 1.1 (0.2) 3.9 (0.4)
Islanda 86.8 (0.8) 0.4 (0.2) 2.2 (0.4) 5.2 (0.6)
Irlanda 84.5 (0.7) 0.6 (0.2) 3.8 (0.5) 3.1 (0.4)
Israel 86.1 (1.0) 0.6 (0.1) 3.5 (0.4) 3.1 (0.5)
Italia 86.5 (0.8) 0.4 (0.1) 2.2 (0.4) 5.9 (0.6)
Japonia 74.2 (1.3) 2.4 (0.3) 1.8 (0.3) 7.4 (0.7)
Coreea 74.4 (1.4) 0.8 (0.2) 3.2 (0.4) 9.0 (0.8)
Letonia 91.7 (0.5) 0.7 (0.2) 1.8 (0.4) 2.3 (0.3)
Luxemburg 85.9 (0.5) 0.7 (0.2) 2.4 (0.4) 3.7 (0.3)
Mexic 99.4 (0.1) 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1)
Olanda 80.0 (0.8) 1.4 (0.2) 2.1 (0.4) 5.0 (0.5)

Noua Zeelanda 79.5 (0.9) 2.2 (0.3) 4.4 (0.5) 2.4 (0.3)
Norvegia 82.4 (0.8) 0.8 (0.2) 5.0 (0.4) 3.1 (0.4)
Polonia 84.2 (1.0) 0.7 (0.2) 2.4 (0.4) 4.7 (0.6)
Portugalia 84.4 (0.8) 1.0 (0.2) 2.5 (0.4) 4.6 (0.5)
Slovacia 90.3 (0.6) 0.6 (0.1) 0.9 (0.2) 4.4 (0.5)
Slovenia 81.9 (0.7) 1.3 (0.3) 2.1 (0.3) 4.6 (0.5)
Spania 89.1 (0.7) 0.8 (0.1) 2.1 (0.4) 3.1 (0.4)
Suedia 83.3 (1.1) 1.2 (0.2) 3.9 (0.4) 3.2 (0.5)
Elvetia 77.8 (1.2) 1.0 (0.2) 1.4 (0.3) 9.4 (0.8)
Turcia 98.4 (0.4) 0.1 (0.1) 0.3 (0.1) 0.8 (0.3)
Marea Britanie 83.1 (0.8) 2.2 (0.3) 2.3 (0.3) 3.1 (0.3)
SUA 86.7 (0.8) 1.7 (0.3) 3.3 (0.4) 1.0 (0.3)
UE Total 84.4 (0.3) 1.0 (0.1) 2.8 (0.1) 3.9 (0.1)
OECD total 86.0 (0.3) 1.2 (0.1) 2.5 (0.1) 3.1 (0.1)
OECD Media 84.7 (0.1) 1.1 (0.0) 2.5 (0.1) 3.9 (0.1)
Ţări partenere
Albania 98.0 (0.4) 0.1 (0.1) 0.7 (0.2) 0.8 (0.2)
Algeria 99.9 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.1 (0.1)
Brazilia 97.8 (0.3) 0.2 (0.1) 1.0 (0.2) 0.4 (0.1)
B-S-J-G (China) 72.3 (2.0) 0.6 (0.2) 1.1 (0.2) 11.2 (1.0)
Bulgaria 93.1 (0.8) 0.5 (0.1) 1.5 (0.3) 2.0 (0.4)
CABA (Argentina) 92.5 (1.5) 1.0 (0.5) 2.3 (0.7) 2.1 (0.7)
Colombia 98.8 (0.2) 0.1 (0.0) 0.7 (0.1) 0.1 (0.1)
Costa Rica 99.1 (0.2) 0.0 (0.0) 0.5 (0.1) 0.1 (0.1)
Croatia 90.7 (0.6) 0.6 (0.1) 2.6 (0.4) 2.0 (0.3)
Cipru 94.5 (0.4) 0.3 (0.1) 1.8 (0.3) 1.8 (0.3)
Republica
Dominicana 99.9 (0.1) 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
FYROM 99.0 (0.2) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.7 (0.2)
Georgia 97.4 (0.5) 0.4 (0.1) 0.6 (0.1) 0.9 (0.3)
Hong Kong (China) 70.7 (1.2) 0.2 (0.1) 2.4 (0.3) 15.4 (0.9)
Indonesia 99.2 (0.2) 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.6 (0.2)

Iordania 99.4 (0.2) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1)

Kosovo 100.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 c 0.0 (0.0)
Liban 97.5 (0.4) 0.1 (0.1) 0.4 (0.2) 1.5 (0.3)
Lithuania 90.5 (0.8) 0.5 (0.1) 1.6 (0.3) 3.1 (0.4)
Macao (China) 76.1 (0.6) 0.8 (0.2) 0.9 (0.2) 12.8 (0.6)
Malta 84.7 (0.6) 1.6 (0.3) 1.3 (0.3) 5.4 (0.6)
Moldova 97.2 (0.3) 0.2 (0.1) 0.7 (0.2) 1.1 (0.2)
Muntenegru 97.5 (0.3) 0.1 (0.1) 0.9 (0.3) 1.0 (0.2)
Peru 99.4 (0.2) 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 0.3 (0.1)
Qatar 96.6 (0.2) 0.4 (0.1) 0.6 (0.1) 1.0 (0.2)
Romania 95.7 (0.6) 0.2 (0.1) 0.9 (0.2) 2.0 (0.4)
Rusia 87.0 (0.9) 0.5 (0.2) 3.2 (0.5) 4.9 (0.6)
Singapore 60.9 (0.8) 1.6 (0.2) 1.5 (0.3) 11.4 (0.6)
Chinese Taipei 70.1 (1.2) 1.1 (0.2) 0.4 (0.1) 13.5 (0.8)
Thailanda 98.3 (0.4) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 1.0 (0.3)
Trinidad Tobago 95.8 (0.3) 0.3 (0.1) 1.2 (0.2) 1.1 (0.2)
Tunisia 99.4 (0.2) 0.0 c 0.0 (0.0) 0.5 (0.2)
Emiratele Arabe Unite 94.2 (0.4) 0.6 (0.1) 1.1 (0.2) 1.6 (0.2)
Uruguay 96.4 (0.5) 0.2 (0.1) 1.4 (0.3) 0.6 (0.2)
Vietnam 88.0 (1.5) 2.2 (0.3) 0.2 (0.1) 3.4 (0.5)
Argentina* 98.1 (0.3) 0.3 (0.2) 0.6 (0.1) 0.5 (0.2)

Kazakhstan* 94.5 (0.9) 0.8 (0.3) 0.4 (0.2) 3.1 (0.6)
Malaysia* 97.7 (0.5) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 1.5 (0.3)
Tabelul 23. Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi peste, diferenţiat pe toate cele trei domenii
95,7% dintre elevii români nu au obținut rezultate de vârf la nici unul din cele trei domenii, 0,3% obținând performanțe de vârf în toate cele trei
domenii. 0,2% au demonstrat că posed competențe de vârf doar la Științe, 0,9 % doar la Citire/Lectură, 2% la Matematică.

Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi peste, comparativ în toate cele trei domenii:
Respondenţi în vârstă de 15 ani care:

Procentul
respondenţilor
au competenţe de vârf au competenţe de care au
au competenţe de
la Ştiinţe şi vârf la Ştiinţe şi au competenţe de competenţe de
vârf la Matematică şi
Citire/Lectură, dar nu Matematică, dar nu în vârf în toate cele trei vârf atât la
Citire/Lectură, dar nu
în domeniul domeniul domenii Științe cât și la
în domeniul Ştiinţe
Matematicii Citire/Lectură Citire/Lectură
sau la
Matematică
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 1.7 (0.3) 2.4 (0.3) 0.9 (0.1) 5.1 (0.4) 45.5 (2.5)
Austria 0.7 (0.2) 2.6 (0.3) 1.0 (0.2) 3.4 (0.3) 44.6 (3.2)
Belgia 0.7 (0.1) 2.8 (0.2) 1.8 (0.3) 4.6 (0.3) 50.9 (2.4)
Canada 2.0 (0.3) 2.4 (0.2) 1.5 (0.2) 6.4 (0.4) 52.0 (2.1)
Chile 0.3 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 0.4 (0.1) 34.2 (7.2)
Republica Ceha 0.7 (0.2) 1.9 (0.2) 1.1 (0.2) 3.9 (0.4) 53.9 (4.0)
Danemarca 0.6 (0.2) 2.4 (0.4) 1.0 (0.2) 3.1 (0.4) 43.9 (4.4)
Estonia 1.8 (0.3) 3.5 (0.4) 0.8 (0.2) 6.1 (0.5) 45.2 (3.0)
Finlanda 3.0 (0.3) 2.4 (0.3) 0.8 (0.2) 6.0 (0.4) 42.1 (2.4)
Franta 1.3 (0.3) 1.4 (0.2) 1.8 (0.3) 4.5 (0.4) 56.5 (3.1)
Germania 1.3 (0.2) 2.6 (0.3) 1.3 (0.2) 5.4 (0.4) 51.0 (3.3)
Grecia 0.4 (0.1) 0.5 (0.1) 0.6 (0.1) 0.9 (0.2) 44.0 (6.2)
Ungaria 0.4 (0.1) 1.5 (0.3) 0.6 (0.1) 2.1 (0.3) 45.8 (4.9)
Islanda 0.3 (0.1) 1.0 (0.2) 2.0 (0.3) 2.1 (0.3) 55.5 (6.7)
Irlanda 1.2 (0.2) 1.1 (0.2) 1.6 (0.2) 4.1 (0.4) 57.8 (4.0)
Israel 0.9 (0.2) 1.0 (0.2) 1.4 (0.3) 3.3 (0.3) 56.7 (4.2)
Italia 0.3 (0.1) 1.5 (0.2) 1.3 (0.2) 1.9 (0.2) 46.0 (4.4)
Japonia 1.2 (0.2) 5.1 (0.5) 1.3 (0.3) 6.5 (0.7) 42.5 (2.6)

Coreea 0.7 (0.1) 3.1 (0.4) 2.8 (0.3) 5.9 (0.6) 55.7 (3.5)
Letonia 0.6 (0.2) 1.0 (0.2) 0.4 (0.1) 1.5 (0.2) 40.2 (4.7)
Luxemburg 0.9 (0.2) 1.6 (0.2) 1.1 (0.2) 3.7 (0.3) 53.1 (3.3)
Mexic 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.1 (0.0) 42.2 (21.8)
Olanda 0.9 (0.2) 2.7 (0.3) 1.8 (0.3) 6.1 (0.5) 54.8 (3.0)
Noua Zeelanda 2.5 (0.3) 2.2 (0.3) 0.8 (0.2) 5.9 (0.5) 46.3 (3.0)
Norvegia 1.2 (0.2) 1.5 (0.2) 1.6 (0.3) 4.5 (0.4) 56.1 (4.5)
Polonia 0.5 (0.2) 2.1 (0.3) 1.3 (0.3) 4.0 (0.5) 54.7 (4.4)
Portugalia 0.7 (0.2) 2.5 (0.3) 1.1 (0.2) 3.3 (0.3) 43.8 (3.3)
Slovacia 0.3 (0.1) 1.3 (0.2) 0.8 (0.2) 1.4 (0.2) 39.3 (4.9)
Slovenia 1.2 (0.2) 3.2 (0.4) 0.8 (0.2) 4.8 (0.5) 45.5 (3.6)
Spania 0.7 (0.2) 1.5 (0.2) 0.7 (0.1) 1.9 (0.3) 39.0 (4.9)
Suedia 1.1 (0.3) 2.2 (0.3) 1.0 (0.2) 3.9 (0.5) 46.0 (3.2)
Elvetia 0.5 (0.2) 3.9 (0.4) 1.5 (0.3) 4.4 (0.4) 44.9 (3.1)
Turcia 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 28.4 (15.1)
Marea Britanie 1.8 (0.2) 2.5 (0.3) 0.7 (0.2) 4.4 (0.4) 40.5 (2.4)
SUA 2.4 (0.3) 0.9 (0.2) 0.5 (0.2) 3.5 (0.4) 40.9 (3.5)
UE Total 1.0 (0.1) 1.9 (0.1) 1.2 (0.1) 3.7 (0.1) 48.6 (1.1)
OECD total 1.3 (0.1) 1.7 (0.1) 0.9 (0.1) 3.5 (0.1) 45.7 (1.2)
OECD Media 1.0 (0.0) 2.0 (0.0) 1.1 (0.0) 3.7 (0.1) 46.8 (1.0)
Ţări partenere
Albania 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 22.5 (16.4)
Algeria 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 c 0.0 c m m
Brazilia 0.2 (0.0) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 28.2 (7.5)
B-S-J-G (China) 0.4 (0.1) 5.0 (0.5) 1.9 (0.3) 7.6 (1.1) 55.8 (3.8)
Bulgaria 0.5 (0.1) 0.8 (0.2) 0.5 (0.2) 1.2 (0.3) 40.4 (5.9)
CABA (Argentina) 0.3 (0.2) 0.7 (0.3) 0.5 (0.3) 0.7 (0.3) 26.2 (9.2)
Colombia 0.1 (0.0) 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 35.1 (11.5)
Costa Rica 0.1 (0.1) 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0) 33.5 (30.5)
Croatia 0.6 (0.1) 0.9 (0.2) 0.8 (0.2) 1.9 (0.3) 49.0 (5.5)
Cipru 0.3 (0.1) 0.4 (0.2) 0.4 (0.1) 0.6 (0.1) 39.0 (8.1)
Republica Dominicana 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) m m

FYROM 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.1 (0.0) 0.0 (0.0) 16.6 (23.2)
Georgia 0.1 (0.0) 0.2 (0.1) 0.3 (0.1) 0.2 (0.1) 22.3 (8.6)
Hong Kong (China) 0.2 (0.1) 2.2 (0.3) 4.1 (0.5) 4.8 (0.6) 65.6 (4.4)
Indonesia 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 21.5 (20.8)
Iordania 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 4.2 (8.0)
Kosovo 0.0 c 0.0 (0.0) 0.0 c 0.0 c m m
Liban 0.0 (0.0) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 39.0 (15.4)
Lithuania 0.4 (0.1) 1.4 (0.3) 0.6 (0.2) 1.8 (0.3) 43.4 (4.6)
Macao (China) 0.4 (0.1) 3.7 (0.4) 1.1 (0.2) 4.3 (0.4) 46.5 (3.8)
Malta 0.6 (0.1) 2.7 (0.4) 0.9 (0.2) 2.8 (0.3) 36.6 (4.1)
Moldova 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 24.8 (9.2)
Muntenegru 0.1 (0.0) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 0.2 (0.1) 46.1 (14.8)
Peru 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 31.1 (20.5)
Qatar 0.3 (0.1) 0.5 (0.1) 0.2 (0.1) 0.6 (0.1) 33.8 (3.9)
Romania 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 0.8 (0.2) 0.3 (0.1) 41.2 (13.6)
Rusia 0.6 (0.2) 1.0 (0.2) 1.2 (0.2) 1.7 (0.2) 45.0 (5.2)
Singapore 1.1 (0.2) 7.7 (0.5) 2.0 (0.3) 13.7 (0.6) 56.6 (2.1)
Chinese Taipei 0.3 (0.1) 8.4 (0.7) 0.7 (0.2) 5.6 (0.7) 36.5 (3.4)
Thailanda 0.0 (0.0) 0.2 (0.1) 0.1 (0.0) 0.1 (0.1) 28.6 (10.2)
Trinidad Tobago 0.1 (0.1) 0.4 (0.1) 0.5 (0.1) 0.5 (0.2) 36.5 (9.6)
Tunisia 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0) m m
Emiratele Arabe Unite 0.4 (0.1) 0.7 (0.1) 0.3 (0.1) 1.1 (0.2) 38.7 (4.8)
Uruguay 0.3 (0.1) 0.2 (0.1) 0.3 (0.1) 0.5 (0.1) 43.1 (9.5)
Vietnam 0.2 (0.1) 3.8 (0.6) 0.2 (0.1) 2.0 (0.6) 24.8 (5.0)
Argentina* 0.1 (0.1) 0.1 (0.1) 0.1 (0.0) 0.1 (0.1) 17.7 (8.6)
Kazakhstan* 0.1 (0.1) 0.8 (0.3) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 10.3 (5.9)
Malaysia* 0.0 (0.0) 0.3 (0.1) 0.1 (0.1) 0.2 (0.1) 30.8 (14.2)

Tabelul 24. Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi peste, comparativ în toate cele trei domenii

Clasificarea performanţelor obţinute la Citire/ Lectură în 2015 pe niveluri:
Toţi elevii
Nivel 1a
334.75 (de la 480.18 (de la 552.89
de 407.47 552.89 puncte 625.61 puncte
scor) scor) scor)
scor)
OECD
Australia 1.2 (0.2) 4.8 (0.2) 12.0 (0.5) 21.4 (0.6) 27.5 (0.6) 22.0 (0.6) 9.0 (0.5) 2.0 (0.2)
Austria 1.7 (0.3) 6.5 (0.7) 14.3 (0.8) 23.5 (0.9) 27.0 (1.1) 19.7 (0.7) 6.4 (0.5) 0.8 (0.2)
Belgia 1.0 (0.2) 5.3 (0.4) 13.2 (0.6) 21.1 (0.7) 26.8 (0.8) 23.2 (0.7) 8.4 (0.5) 1.0 (0.2)
Canada 0.4 (0.1) 2.1 (0.3) 8.2 (0.5) 19.0 (0.6) 29.7 (0.7) 26.6 (0.7) 11.6 (0.6) 2.4 (0.3)
Chile 1.3 (0.3) 7.4 (0.6) 19.8 (0.9) 29.9 (1.2) 27.0 (0.9) 12.4 (0.8) 2.2 (0.3) 0.1 (0.0)
Republica Ceha 1.3 (0.3) 6.0 (0.6) 14.7 (0.7) 23.3 (0.8) 27.5 (1.0) 19.3 (0.9) 6.9 (0.5) 1.0 (0.2)
Danemarca 0.5 (0.1) 3.3 (0.3) 11.2 (0.6) 24.1 (0.8) 32.4 (0.8) 22.0 (0.8) 5.9 (0.6) 0.6 (0.2)
Estonia 0.2 (0.1) 2.1 (0.3) 8.4 (0.7) 21.6 (0.7) 31.4 (0.9) 25.4 (0.9) 9.7 (0.6) 1.4 (0.2)
Finlanda 0.6 (0.1) 2.6 (0.3) 7.8 (0.5) 17.6 (0.8) 29.7 (0.9) 27.9 (1.0) 11.7 (0.6) 2.0 (0.3)
Franta 2.3 (0.4) 6.5 (0.6) 12.7 (0.5) 19.0 (0.8) 24.5 (0.9) 22.5 (0.8) 10.5 (0.7) 2.0 (0.2)
Germania 0.9 (0.2) 4.1 (0.5) 11.2 (0.7) 21.0 (1.0) 27.6 (0.9) 23.5 (0.9) 9.7 (0.7) 1.9 (0.3)
Grecia 2.3 (0.5) 7.8 (1.0) 17.2 (1.0) 25.3 (1.0) 27.2 (1.1) 16.1 (0.9) 3.8 (0.4) 0.3 (0.1)
Ungaria 1.4 (0.3) 8.1 (0.8) 18.0 (0.9) 24.5 (0.8) 27.0 (1.0) 16.8 (0.8) 3.9 (0.4) 0.4 (0.1)
Islanda 1.8 (0.3) 6.0 (0.5) 14.3 (0.9) 26.0 (1.1) 27.3 (0.9) 18.0 (0.7) 5.8 (0.5) 0.8 (0.2)
Irlanda 0.2 (0.1) 1.7 (0.3) 8.3 (0.7) 21.0 (0.9) 31.8 (1.1) 26.4 (0.8) 9.4 (0.6) 1.3 (0.2)
Israel 3.3 (0.5) 8.1 (0.7) 15.2 (0.8) 21.7 (1.0) 24.0 (0.9) 18.5 (0.9) 7.7 (0.6) 1.4 (0.3)
Italia 1.0 (0.2) 5.4 (0.4) 14.5 (0.8) 25.4 (1.0) 28.8 (0.8) 19.2 (0.9) 5.1 (0.4) 0.6 (0.1)
Japonia 0.6 (0.2) 3.0 (0.4) 9.2 (0.7) 19.8 (0.9) 30.5 (0.9) 26.0 (1.0) 9.5 (0.8) 1.3 (0.3)
Coreea 0.7 (0.2) 3.4 (0.5) 9.5 (0.7) 19.3 (1.0) 28.9 (1.0) 25.5 (1.2) 10.8 (0.8) 1.9 (0.3)

Letonia 0.4 (0.2) 3.8 (0.4) 13.4 (0.8) 27.2 (0.8) 32.1 (0.9) 18.7 (0.8) 4.0 (0.4) 0.3 (0.1)
Luxemburg 1.9 (0.3) 7.8 (0.5) 15.9 (0.7) 22.0 (0.8) 24.7 (0.7) 19.4 (0.7) 7.0 (0.4) 1.2 (0.2)
Mexic 2.0 (0.3) 11.4 (0.8) 28.4 (0.9) 34.2 (1.0) 19.5 (0.9) 4.2 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Olanda 1.1 (0.2) 4.4 (0.4) 12.6 (0.8) 21.8 (0.9) 26.6 (1.1) 22.7 (0.8) 9.5 (0.6) 1.4 (0.3)
Noua Zeelanda 1.0 (0.2) 4.8 (0.5) 11.5 (0.7) 20.6 (0.7) 26.5 (0.9) 22.0 (0.9) 11.0 (0.7) 2.6 (0.4)
Norvegia 0.8 (0.2) 3.6 (0.4) 10.6 (0.6) 20.4 (0.7) 28.5 (0.8) 23.9 (0.8) 10.1 (0.6) 2.1 (0.4)
Polonia 0.5 (0.2) 3.2 (0.4) 10.8 (0.6) 22.5 (0.8) 31.4 (0.8) 23.5 (0.9) 7.5 (0.6) 0.7 (0.2)
Portugalia 0.6 (0.1) 3.9 (0.4) 12.7 (0.7) 23.2 (0.8) 30.2 (0.9) 21.9 (1.0) 6.9 (0.6) 0.6 (0.2)
Slovacia 4.4 (0.5) 9.4 (0.6) 18.3 (0.8) 25.7 (0.8) 24.8 (0.9) 14.0 (0.7) 3.2 (0.4) 0.2 (0.1)
Slovenia 0.5 (0.1) 3.4 (0.3) 11.2 (0.5) 22.5 (0.9) 30.3 (0.9) 23.1 (0.8) 8.0 (0.7) 1.0 (0.4)
Spania 0.7 (0.2) 3.5 (0.4) 12.0 (0.7) 24.4 (0.8) 32.3 (1.0) 21.6 (0.8) 5.1 (0.5) 0.4 (0.1)
Suedia 1.5 (0.3) 4.8 (0.5) 12.2 (0.8) 21.7 (0.8) 27.5 (0.8) 22.5 (1.0) 8.5 (0.7) 1.5 (0.3)
Elvetia 1.2 (0.3) 5.2 (0.6) 13.5 (0.7) 23.2 (0.9) 28.1 (1.0) 20.9 (0.9) 6.9 (0.6) 0.9 (0.2)
Turcia 2.3 (0.3) 10.9 (1.0) 26.8 (1.4) 32.6 (1.5) 21.1 (1.4) 5.7 (0.9) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0)
Marea Britanie 0.8 (0.2) 4.0 (0.4) 13.1 (0.7) 24.3 (0.9) 28.4 (0.7) 20.3 (0.8) 7.7 (0.5) 1.5 (0.2)
SUA 1.1 (0.2) 4.8 (0.5) 13.0 (0.8) 22.9 (0.9) 28.0 (0.9) 20.5 (0.9) 8.2 (0.6) 1.4 (0.2)
UE Total 1.4 (0.1) 5.1 (0.1) 13.2 (0.2) 22.8 (0.3) 27.8 (0.3) 21.0 (0.2) 7.5 (0.2) 1.2 (0.1)
OECD total 1.3 (0.1) 5.7 (0.2) 15.0 (0.3) 24.2 (0.3) 26.9 (0.3) 18.9 (0.3) 7.0 (0.2) 1.1 (0.1)
OECD Media 1.3 (0.0) 5.2 (0.1) 13.6 (0.1) 23.2 (0.2) 27.9 (0.2) 20.5 (0.1) 7.2 (0.1) 1.1 (0.0)
Ţări partenere
Albania 7.4 (0.7) 15.9 (1.1) 27.0 (1.2) 27.3 (1.1) 16.3 (1.0) 5.1 (0.7) 0.9 (0.2) 0.1 (0.1)
Algeria 11.0 (1.0) 31.2 (1.2) 36.8 (1.2) 17.0 (1.2) 3.7 (0.6) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 c
Brazilia 7.1 (0.5) 17.4 (0.7) 26.5 (0.6) 25.0 (0.7) 16.2 (0.6) 6.4 (0.5) 1.3 (0.2) 0.1 (0.1)
B-S-J-G (China) 2.1 (0.4) 6.2 (0.6) 13.5 (0.8) 20.9 (1.1) 25.4 (1.1) 20.9 (1.2) 9.1 (1.0) 1.8 (0.4)
Bulgaria 7.7 (0.9) 14.3 (1.2) 19.5 (1.0) 22.0 (1.0) 21.2 (1.3) 11.7 (1.0) 3.2 (0.4) 0.4 (0.1)
CABA (Argentina) 1.5 (0.5) 5.8 (1.1) 14.5 (1.7) 28.2 (2.1) 30.1 (2.0) 16.2 (2.0) 3.5 (1.0) 0.3 (0.2)
Colombia 3.2 (0.5) 13.6 (1.0) 26.1 (1.0) 29.2 (0.9) 19.9 (0.9) 7.0 (0.5) 0.9 (0.2) 0.0 (0.0)
Costa Rica 1.7 (0.3) 10.3 (0.7) 28.3 (1.0) 34.6 (1.0) 19.2 (1.1) 5.2 (0.6) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0)
Croatia 0.6 (0.1) 4.5 (0.4) 14.8 (0.9) 26.6 (0.9) 28.6 (1.0) 19.0 (0.9) 5.4 (0.5) 0.5 (0.1)
Cipru 4.4 (0.4) 11.4 (0.6) 19.8 (1.0) 27.0 (0.7) 23.0 (0.8) 11.3 (0.6) 2.8 (0.3) 0.2 (0.1)
Republica
Dominicana 13.1 (1.1) 28.2 (1.2) 30.8 (1.2) 19.5 (1.1) 7.0 (0.7) 1.3 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c

FYROM 18.8 (0.7) 24.1 (0.8) 27.7 (0.9) 19.3 (0.8) 8.1 (0.6) 1.7 (0.2) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Georgia 9.5 (0.7) 16.4 (0.8) 25.8 (0.8) 25.4 (0.9) 16.1 (0.8) 5.7 (0.5) 1.1 (0.2) 0.1 (0.1)
Hong Kong (China) 0.3 (0.1) 2.0 (0.3) 7.0 (0.6) 18.1 (0.9) 32.1 (1.1) 29.0 (1.0) 10.4 (0.8) 1.1 (0.2)
Indonesia 3.8 (0.7) 16.8 (1.1) 34.8 (1.0) 30.9 (1.1) 11.7 (0.8) 1.9 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Iordania 7.4 (0.7) 13.7 (0.8) 25.2 (0.9) 30.7 (0.8) 18.7 (0.9) 4.1 (0.4) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Kosovo 14.6 (0.7) 28.0 (1.0) 34.2 (1.1) 19.4 (0.9) 3.6 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 c 0.0 c
Liban 24.1 (1.5) 24.5 (1.3) 21.7 (1.1) 15.8 (1.0) 9.4 (0.8) 3.6 (0.5) 0.7 (0.2) 0.1 (0.1)
Lithuania 1.3 (0.2) 6.7 (0.5) 17.1 (0.7) 27.1 (0.8) 26.7 (0.9) 16.7 (0.9) 4.1 (0.5) 0.4 (0.1)
Macao (China) 0.3 (0.1) 2.1 (0.3) 9.3 (0.5) 23.1 (0.8) 34.2 (0.9) 24.4 (0.9) 6.2 (0.5) 0.5 (0.1)
Malta 7.5 (0.5) 11.1 (0.8) 17.0 (0.9) 22.5 (0.8) 22.5 (0.8) 13.9 (0.7) 4.7 (0.4) 0.9 (0.2)
Moldova 5.9 (0.5) 14.7 (0.7) 25.1 (0.9) 27.7 (0.9) 18.7 (0.8) 6.6 (0.6) 1.1 (0.2) 0.1 (0.1)
Muntenegru 4.1 (0.3) 13.0 (0.7) 24.9 (0.8) 28.6 (0.7) 20.2 (0.6) 7.9 (0.5) 1.3 (0.3) 0.1 (0.1)
Peru 6.4 (0.6) 19.2 (1.0) 28.3 (1.1) 27.3 (0.9) 15.0 (0.8) 3.5 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Qatar 11.1 (0.3) 17.7 (0.4) 22.8 (0.6) 22.7 (0.5) 16.8 (0.5) 7.4 (0.3) 1.4 (0.2) 0.1 (0.0)
Romania 3.7 (0.5) 11.6 (0.9) 23.4 (1.2) 29.5 (1.2) 21.3 (1.2) 8.4 (0.8) 1.8 (0.4) 0.2 (0.1)
Rusia 0.3 (0.1) 3.2 (0.4) 12.8 (1.0) 27.1 (1.0) 30.7 (1.1) 19.3 (1.0) 5.9 (0.6) 0.8 (0.2)
Singapore 0.3 (0.1) 2.5 (0.2) 8.3 (0.4) 16.9 (0.5) 26.2 (0.7) 27.4 (0.7) 14.7 (0.7) 3.6 (0.4)
Chinese Taipei 1.0 (0.2) 4.4 (0.4) 11.8 (0.6) 22.4 (0.8) 31.3 (1.0) 22.1 (0.9) 6.3 (0.7) 0.6 (0.2)
Thailanda 2.8 (0.4) 15.1 (1.1) 32.1 (1.0) 31.1 (1.0) 15.0 (1.0) 3.7 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 5.7 (0.5) 14.3 (0.7) 22.5 (0.9) 25.6 (1.0) 20.3 (0.9) 9.2 (0.6) 2.2 (0.3) 0.2 (0.1)
Tunisia 11.1 (1.1) 26.6 (1.1) 33.9 (1.2) 21.0 (1.1) 6.5 (0.6) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1) 0.0 c
Emiratele Arabe
Unite 5.4 (0.4) 13.2 (0.6) 21.8 (0.7) 25.4 (0.6) 20.5 (0.8) 10.7 (0.6) 2.7 (0.3) 0.3 (0.1)
Uruguay 3.0 (0.3) 12.5 (0.7) 23.5 (0.8) 27.8 (0.8) 21.3 (0.8) 9.3 (0.6) 2.3 (0.4) 0.2 (0.1)
Vietnam 0.1 (0.1) 1.7 (0.4) 12.1 (1.3) 32.5 (1.5) 35.2 (1.3) 15.8 (1.2) 2.5 (0.7) 0.1 (0.1)
Argentina* 3.3 (0.4) 12.7 (0.9) 25.7 (1.0) 30.7 (1.0) 20.2 (1.0) 6.4 (0.6) 0.9 (0.2) 0.1 (0.0)
Kazakhstan* 1.7 (0.4) 10.6 (0.8) 29.0 (1.6) 33.4 (1.2) 18.8 (1.3) 5.6 (0.8) 0.8 (0.3) 0.0 (0.0)
Malaysia* 2.5 (0.4) 10.3 (0.8) 24.5 (1.1) 34.2 (1.0) 23.2 (1.2) 5.0 (0.6) 0.4 (0.1) 0.0 (0.0)

Tabelul 25. Clasificarea performanţelor obţinute la Citire/ Lectură în 2015 pe niveluri

Distribuţia rezultatelor la Citire/Lectură pe niveluri la PISA 2015, în funcţie de gen:

Băieţi
Nivel 1a
334.75 (de la 480.18 (de la 552.89 Nivelul 6
1b până la mai până la mai până la mai
până la până la mai până la mai (peste 698.32
(sub 262.04 puţin de puţin de puţin de
mai puţin puţin de puţin de puncte de
puncte de 334.75 480.18 698.32
de 407.47 552.89 puncte 625.61 puncte scor)
scor) scor) scor)
scor)
OECD
Australia 1.8 (0.2) 6.7 (0.4) 14.2 (0.6) 22.7 (0.8) 26.4 (0.8) 19.1 (0.7) 7.6 (0.6) 1.4 (0.2)
Austria 2.3 (0.4) 8.1 (1.0) 15.4 (1.1) 24.2 (1.2) 25.9 (1.4) 18.0 (1.2) 5.5 (0.7) 0.6 (0.2)
Belgia 1.4 (0.3) 6.1 (0.5) 14.6 (0.9) 21.8 (0.9) 26.4 (0.9) 21.5 (0.9) 7.4 (0.7) 0.9 (0.2)
Canada 0.5 (0.2) 3.0 (0.4) 10.4 (0.6) 21.0 (0.8) 29.8 (0.9) 24.1 (0.9) 9.5 (0.7) 1.8 (0.3)
Chile 1.7 (0.5) 8.2 (0.8) 21.1 (1.1) 29.4 (1.4) 26.2 (1.2) 11.4 (0.9) 1.9 (0.4) 0.1 (0.1)
Republica Ceha 2.0 (0.4) 7.9 (0.9) 16.9 (0.9) 23.8 (1.1) 25.2 (1.2) 17.3 (1.1) 6.0 (0.6) 0.9 (0.2)
Danemarca 0.7 (0.2) 4.2 (0.5) 13.1 (0.8) 26.4 (1.2) 31.6 (1.3) 18.9 (1.1) 4.8 (0.7) 0.4 (0.2)
Estonia 0.2 (0.2) 3.2 (0.6) 10.8 (1.1) 23.8 (1.3) 30.8 (1.4) 22.5 (1.1) 7.8 (0.7) 0.9 (0.2)
Finlanda 1.0 (0.3) 3.9 (0.5) 11.2 (0.8) 21.7 (1.3) 29.8 (1.4) 23.2 (1.2) 8.1 (0.8) 1.1 (0.3)
Franta 3.2 (0.6) 8.4 (0.9) 14.5 (0.8) 19.6 (1.1) 23.1 (1.2) 20.7 (1.1) 8.9 (0.7) 1.6 (0.3)
Germania 1.3 (0.3) 4.9 (0.7) 12.5 (0.9) 22.4 (1.1) 27.3 (1.0) 21.7 (1.1) 8.3 (0.7) 1.5 (0.3)
Grecia 3.3 (0.8) 10.5 (1.3) 20.7 (1.2) 25.1 (1.2) 24.8 (1.3) 13.0 (1.1) 2.5 (0.5) 0.2 (0.1)
Ungaria 1.7 (0.5) 9.7 (1.0) 20.5 (1.3) 25.6 (1.3) 25.1 (1.4) 14.0 (1.0) 3.1 (0.5) 0.3 (0.1)
Islanda 2.8 (0.6) 8.7 (0.8) 17.4 (1.2) 27.5 (1.6) 25.5 (1.4) 13.8 (1.1) 3.9 (0.6) 0.4 (0.2)
Irlanda 0.4 (0.2) 2.2 (0.5) 9.7 (0.9) 22.5 (1.1) 29.8 (1.3) 24.7 (1.1) 9.4 (0.8) 1.4 (0.4)
Israel 4.9 (0.7) 10.1 (0.9) 16.7 (1.2) 20.3 (1.3) 22.0 (1.1) 17.1 (1.3) 7.6 (0.9) 1.4 (0.4)
Italia 1.3 (0.4) 6.5 (0.7) 16.3 (1.0) 25.8 (1.1) 27.7 (1.2) 17.5 (1.2) 4.4 (0.5) 0.5 (0.2)
Japonia 0.8 (0.2) 3.8 (0.6) 10.3 (0.9) 20.6 (1.2) 30.2 (1.2) 24.1 (1.2) 8.8 (1.0) 1.3 (0.3)
Coreea 1.1 (0.3) 5.2 (0.8) 12.8 (1.1) 21.6 (1.3) 27.9 (1.4) 21.7 (1.3) 8.4 (0.9) 1.3 (0.3)
Letonia 0.6 (0.3) 5.7 (0.7) 18.0 (1.1) 31.0 (1.4) 29.3 (1.3) 12.9 (1.0) 2.2 (0.4) 0.2 (0.2)

Luxemburg 2.7 (0.4) 9.3 (0.7) 17.3 (1.0) 22.2 (1.0) 24.0 (1.0) 17.3 (0.9) 6.1 (0.5) 1.0 (0.3)
Mexic 2.5 (0.4) 13.6 (1.0) 30.3 (1.2) 31.8 (1.2) 17.7 (1.1) 3.7 (0.6) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Olanda 1.5 (0.3) 5.6 (0.7) 14.5 (1.1) 22.8 (1.3) 25.8 (1.2) 20.4 (1.0) 8.1 (0.7) 1.2 (0.3)
Noua Zeelanda 1.6 (0.4) 6.6 (0.9) 14.0 (1.1) 21.5 (1.1) 26.0 (1.2) 19.3 (1.0) 9.0 (0.8) 2.1 (0.4)
Norvegia 1.4 (0.3) 5.3 (0.6) 13.8 (0.9) 22.4 (1.1) 27.7 (1.3) 20.4 (1.0) 7.6 (0.9) 1.4 (0.4)
Polonia 0.6 (0.3) 4.5 (0.8) 14.1 (1.0) 24.6 (1.2) 29.6 (1.2) 19.9 (1.0) 6.0 (0.7) 0.7 (0.2)
Portugalia 0.8 (0.2) 4.8 (0.7) 14.8 (1.0) 24.4 (1.3) 28.1 (1.1) 20.1 (1.1) 6.5 (0.7) 0.6 (0.2)
Slovacia 5.6 (0.7) 11.7 (0.8) 21.2 (1.2) 26.7 (1.1) 21.5 (1.0) 10.7 (0.8) 2.3 (0.4) 0.2 (0.1)
Slovenia 0.9 (0.2) 5.1 (0.5) 15.0 (1.0) 25.8 (1.2) 28.9 (1.2) 18.6 (1.1) 5.3 (0.8) 0.5 (0.3)
Spania 1.1 (0.3) 4.6 (0.6) 14.0 (0.9) 25.9 (1.1) 30.4 (1.0) 19.4 (1.0) 4.4 (0.5) 0.3 (0.1)
Suedia 2.4 (0.4) 6.6 (0.8) 15.5 (1.3) 23.5 (1.3) 25.5 (1.1) 19.0 (1.3) 6.5 (0.8) 1.0 (0.3)
Elvetia 1.6 (0.3) 7.2 (0.8) 15.6 (1.1) 23.0 (1.1) 27.4 (1.2) 18.8 (1.2) 5.6 (0.7) 0.8 (0.3)
Turcia 3.3 (0.6) 13.8 (1.4) 29.0 (1.9) 32.1 (1.7) 17.6 (1.6) 3.9 (0.9) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Marea Britanie 1.1 (0.2) 4.9 (0.5) 14.8 (1.0) 25.8 (0.9) 27.7 (1.1) 18.2 (0.9) 6.2 (0.6) 1.2 (0.3)
SUA 1.6 (0.3) 6.2 (0.8) 14.9 (1.1) 23.1 (1.3) 26.9 (1.3) 18.9 (1.1) 7.1 (0.7) 1.3 (0.3)
OECD Media 1.8 (0.1) 6.8 (0.1) 15.9 (0.2) 24.4 (0.2) 26.6 (0.2) 17.9 (0.2) 5.9 (0.1) 0.9 (0.0)
Ţări partenere
Albania 12.2 (1.2) 21.5 (1.4) 29.2 (1.8) 22.6 (1.4) 11.2 (1.3) 2.9 (0.7) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Algeria 14.6 (1.4) 35.4 (1.4) 35.0 (1.4) 12.9 (1.2) 2.0 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 c
Brazilia 9.3 (0.7) 20.1 (0.7) 26.3 (0.7) 22.9 (0.8) 14.5 (0.8) 5.7 (0.5) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1)
B-S-J-G (China) 2.4 (0.5) 7.1 (0.8) 14.6 (1.0) 21.0 (1.2) 25.3 (1.4) 20.6 (1.4) 7.8 (0.9) 1.2 (0.4)
Bulgaria 10.3 (1.1) 17.9 (1.5) 21.5 (1.2) 21.5 (1.3) 17.8 (1.4) 8.7 (1.1) 2.2 (0.4) 0.2 (0.1)
CABA (Argentina) 1.6 (0.7) 7.1 (1.6) 16.6 (2.1) 28.6 (2.2) 27.2 (2.4) 15.5 (2.5) 3.0 (1.2) 0.3 (0.3)
Colombia 4.0 (0.7) 15.7 (1.2) 26.6 (1.2) 28.1 (1.1) 18.9 (1.2) 5.9 (0.5) 0.8 (0.2) 0.0 (0.0)
Costa Rica 2.4 (0.5) 12.5 (1.1) 29.1 (1.2) 32.8 (1.2) 18.2 (1.2) 4.4 (0.6) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Croatia 0.7 (0.3) 6.3 (0.7) 17.9 (1.2) 27.8 (1.1) 26.8 (1.3) 15.8 (1.1) 4.3 (0.6) 0.4 (0.2)
Cipru 7.1 (0.6) 16.8 (0.8) 22.8 (1.4) 24.6 (1.0) 18.2 (1.0) 8.3 (0.6) 2.0 (0.3) 0.1 (0.1)
Republica
Dominicana 18.2 (1.6) 31.2 (1.8) 27.9 (1.4) 16.3 (1.2) 5.4 (0.7) 0.9 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
FYROM 25.3 (1.1) 26.8 (1.1) 26.0 (1.1) 14.9 (1.0) 5.7 (0.6) 1.1 (0.3) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Georgia 14.2 (1.1) 21.4 (1.3) 27.3 (1.1) 21.4 (1.2) 11.3 (0.9) 3.7 (0.5) 0.6 (0.3) 0.1 (0.1)
Hong Kong (China) 0.4 (0.2) 2.8 (0.5) 9.3 (0.9) 20.8 (1.4) 32.3 (1.6) 25.2 (1.2) 8.3 (0.9) 0.9 (0.2)

Indonesia 4.8 (0.8) 20.3 (1.5) 36.9 (1.4) 27.5 (1.3) 9.1 (1.0) 1.3 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
Iordania 13.2 (1.4) 20.6 (1.2) 29.0 (1.4) 24.4 (1.3) 10.8 (1.0) 1.8 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Kosovo 20.3 (1.1) 31.9 (1.2) 30.9 (1.5) 14.2 (1.3) 2.5 (0.5) 0.1 (0.1) 0.0 C 0.0 c
Liban 27.4 (2.0) 23.7 (1.6) 21.0 (1.4) 14.5 (1.2) 9.0 (1.2) 3.6 (0.7) 0.7 (0.3) 0.1 (0.1)
Lithuania 2.1 (0.4) 9.3 (0.7) 20.8 (1.0) 28.3 (1.1) 23.6 (1.0) 13.1 (1.1) 2.8 (0.5) 0.1 (0.1)
Macao (China) 0.4 (0.2) 3.3 (0.5) 12.7 (0.9) 26.2 (1.2) 32.1 (1.4) 20.1 (1.3) 4.7 (0.6) 0.4 (0.2)
Malta 9.6 (0.9) 13.9 (1.1) 19.6 (1.2) 21.8 (1.1) 20.0 (1.0) 11.2 (0.7) 3.4 (0.5) 0.6 (0.2)
Moldova 9.2 (0.8) 19.2 (1.2) 28.1 (1.3) 25.3 (1.1) 13.8 (0.9) 3.8 (0.5) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Muntenegru 6.0 (0.5) 16.8 (1.0) 26.2 (1.3) 26.8 (1.3) 17.0 (0.8) 6.1 (0.6) 1.1 (0.3) 0.0 (0.1)
Peru 6.8 (0.7) 20.1 (1.1) 29.0 (1.5) 26.7 (1.2) 14.0 (1.0) 3.2 (0.6) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Qatar 17.5 (0.5) 21.8 (0.7) 21.6 (0.7) 18.7 (0.5) 13.4 (0.6) 5.9 (0.4) 1.1 (0.2) 0.1 (0.0)
Romania 4.8 (0.8) 13.0 (1.1) 24.0 (1.4) 29.3 (1.4) 20.1 (1.4) 7.2 (0.9) 1.4 (0.4) 0.1 (0.1)
Rusia 0.5 (0.2) 4.4 (0.7) 15.8 (1.3) 28.7 (1.3) 29.2 (1.4) 16.3 (1.2) 4.6 (0.7) 0.5 (0.2)
Singapore 0.4 (0.2) 3.3 (0.3) 9.9 (0.6) 17.6 (0.8) 26.3 (1.2) 26.3 (1.0) 13.4 (0.8) 2.7 (0.4)
Chinese Taipei 1.6 (0.3) 5.6 (0.5) 13.6 (0.9) 23.8 (1.1) 30.4 (1.2) 19.6 (1.1) 4.9 (0.8) 0.4 (0.2)
Thailanda 4.8 (0.8) 20.6 (1.5) 33.7 (1.4) 26.2 (1.2) 11.6 (1.2) 2.8 (0.6) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 8.7 (0.7) 18.8 (1.1) 24.5 (1.4) 24.6 (1.5) 16.4 (1.2) 5.8 (0.7) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1)
Tunisia 14.8 (1.7) 29.4 (1.5) 32.3 (1.8) 17.9 (1.2) 5.0 (0.6) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
Emiratele Arabe
Unite 9.1 (0.8) 18.7 (1.0) 23.8 (1.0) 21.3 (0.9) 15.9 (0.8) 8.6 (0.7) 2.3 (0.3) 0.2 (0.1)
Uruguay 4.2 (0.6) 15.6 (1.2) 24.9 (1.2) 26.2 (1.4) 18.7 (1.2) 8.3 (0.8) 1.9 (0.5) 0.2 (0.1)
Vietnam 0.2 (0.2) 2.6 (0.7) 16.3 (1.8) 34.6 (1.7) 31.2 (1.7) 13.3 (1.2) 1.7 (0.5) 0.1 (0.1)
Argentina* 4.1 (0.6) 14.8 (1.3) 27.2 (1.2) 28.8 (1.4) 18.4 (1.3) 5.8 (0.7) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1)
Kazakhstan* 2.1 (0.5) 12.5 (1.0) 30.7 (1.8) 32.2 (1.5) 16.9 (1.5) 4.9 (0.8) 0.7 (0.3) 0.0 (0.0)
Malaysia* 3.8 (0.6) 14.2 (1.1) 27.6 (1.4) 32.1 (1.3) 18.4 (1.2) 3.7 (0.6) 0.2 (0.2) 0.0 (0.0)
Tabelul 26. Distribuţia rezultatelor băieților la Citire/Lectură pe niveluri la PISA 2015

Fete
Nivel 1a
334.75 (de la 480.18 (de la 552.89
1b până la mai până la mai până la mai Nivelul 6
(sub 262.04 puţin de puţin de puţin de (peste 698.32
puncte de 334.75 480.18 698.32 puncte de scor)
de 407.47 552.89 puncte 625.61 puncte
scor) scor) scor)
scor)
OECD
Australia 0.6 (0.2) 2.9 (0.3) 9.8 (0.7) 20.0 (0.8) 28.6 (1.0) 25.0 (1.0) 10.5 (0.6) 2.6 (0.3)
Austria 1.2 (0.3) 5.0 (0.8) 13.1 (1.0) 22.8 (1.2) 28.1 (1.2) 21.5 (1.0) 7.4 (0.8) 1.0 (0.3)
Belgia 0.7 (0.2) 4.5 (0.5) 11.7 (0.8) 20.5 (0.9) 27.1 (1.2) 25.0 (1.0) 9.4 (0.6) 1.0 (0.2)
Canada 0.3 (0.1) 1.2 (0.2) 6.0 (0.5) 17.0 (0.7) 29.7 (0.9) 29.0 (0.8) 13.7 (0.8) 3.1 (0.4)
Chile 0.8 (0.3) 6.5 (0.8) 18.4 (1.1) 30.4 (1.5) 27.9 (1.1) 13.5 (1.1) 2.4 (0.4) 0.1 (0.1)
Republica Ceha 0.6 (0.3) 4.0 (0.7) 12.4 (0.9) 22.8 (1.0) 29.9 (1.5) 21.4 (1.3) 7.8 (0.7) 1.1 (0.2)
Danemarca 0.3 (0.1) 2.4 (0.4) 9.3 (0.9) 21.8 (1.2) 33.3 (1.1) 25.1 (1.4) 7.1 (0.9) 0.7 (0.2)
Estonia 0.1 (0.1) 0.9 (0.2) 5.9 (0.6) 19.3 (1.0) 32.0 (1.1) 28.4 (1.3) 11.6 (0.9) 1.9 (0.4)
Finlanda 0.2 (0.2) 1.2 (0.4) 4.2 (0.6) 13.2 (0.8) 29.6 (1.2) 32.9 (1.4) 15.7 (0.9) 2.9 (0.4)
Franta 1.4 (0.4) 4.6 (0.6) 10.9 (0.7) 18.4 (1.0) 25.8 (1.1) 24.3 (1.0) 12.0 (1.0) 2.5 (0.3)
Germania 0.5 (0.2) 3.3 (0.5) 9.8 (0.9) 19.5 (1.2) 27.9 (1.3) 25.4 (1.1) 11.2 (0.9) 2.4 (0.4)
Grecia 1.2 (0.4) 4.9 (0.9) 13.4 (1.1) 25.6 (1.4) 29.8 (1.3) 19.6 (1.2) 5.1 (0.7) 0.4 (0.1)
Ungaria 1.1 (0.3) 6.5 (0.8) 15.5 (1.1) 23.3 (1.1) 28.9 (1.3) 19.6 (1.0) 4.7 (0.6) 0.4 (0.2)
Islanda 0.8 (0.3) 3.6 (0.5) 11.3 (1.1) 24.6 (1.4) 29.0 (1.4) 22.0 (1.2) 7.6 (0.9) 1.1 (0.3)
Irlanda 0.1 (0.1) 1.2 (0.3) 6.8 (0.7) 19.3 (1.2) 33.8 (1.4) 28.2 (1.2) 9.5 (0.9) 1.2 (0.3)
Israel 1.8 (0.5) 6.2 (0.8) 13.8 (1.0) 23.0 (1.2) 26.0 (1.1) 19.8 (1.0) 7.9 (0.8) 1.5 (0.3)
Italia 0.8 (0.3) 4.3 (0.6) 12.8 (1.0) 25.0 (1.3) 29.9 (1.1) 20.8 (1.2) 5.8 (0.6) 0.6 (0.2)
Japonia 0.5 (0.2) 2.2 (0.4) 8.1 (0.7) 19.0 (1.2) 30.7 (1.3) 28.0 (1.4) 10.2 (1.0) 1.3 (0.3)
Coreea 0.2 (0.1) 1.5 (0.4) 5.9 (0.8) 16.8 (1.1) 30.0 (1.2) 29.6 (1.8) 13.5 (1.3) 2.5 (0.5)

Letonia 0.2 (0.2) 2.0 (0.4) 8.8 (0.8) 23.5 (1.0) 34.9 (1.4) 24.4 (1.3) 5.8 (0.8) 0.4 (0.2)
Luxemburg 1.2 (0.3) 6.3 (0.6) 14.6 (0.8) 21.9 (1.2) 25.5 (0.9) 21.5 (1.1) 7.8 (0.7) 1.3 (0.3)
Mexic 1.5 (0.3) 9.1 (0.9) 26.4 (1.2) 36.6 (1.4) 21.4 (1.4) 4.7 (0.6) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Olanda 0.7 (0.2) 3.2 (0.5) 10.6 (0.9) 20.7 (1.1) 27.5 (1.3) 24.9 (1.1) 10.8 (0.9) 1.7 (0.4)
Noua Zeelanda 0.4 (0.2) 3.0 (0.5) 8.9 (0.9) 19.7 (1.0) 26.9 (1.3) 24.8 (1.3) 13.1 (1.1) 3.2 (0.6)
Norvegia 0.2 (0.1) 1.8 (0.4) 7.3 (0.7) 18.4 (0.9) 29.5 (1.2) 27.5 (1.5) 12.7 (0.9) 2.9 (0.5)
Polonia 0.3 (0.2) 1.8 (0.4) 7.4 (0.9) 20.2 (1.2) 33.3 (1.4) 27.1 (1.3) 9.1 (1.0) 0.8 (0.2)
Portugalia 0.5 (0.2) 3.0 (0.4) 10.6 (0.9) 21.9 (1.1) 32.3 (1.2) 23.8 (1.3) 7.2 (0.8) 0.7 (0.3)
Slovacia 3.2 (0.6) 7.0 (0.8) 15.1 (1.0) 24.6 (1.1) 28.3 (1.4) 17.4 (0.9) 4.2 (0.6) 0.3 (0.2)
Slovenia 0.1 (0.1) 1.7 (0.3) 7.1 (0.7) 19.0 (1.2) 31.9 (1.3) 27.9 (1.3) 10.8 (1.0) 1.5 (0.5)
Spania 0.4 (0.2) 2.4 (0.4) 10.1 (0.8) 22.9 (1.1) 34.1 (1.5) 23.8 (1.0) 5.9 (0.8) 0.4 (0.2)
Suedia 0.6 (0.2) 2.9 (0.4) 8.7 (0.9) 19.8 (1.3) 29.4 (1.2) 26.0 (1.1) 10.6 (1.0) 2.0 (0.4)
Elvetia 0.7 (0.3) 3.1 (0.5) 11.3 (0.9) 23.4 (1.2) 29.0 (1.3) 23.2 (1.3) 8.3 (0.9) 1.0 (0.3)
Turcia 1.3 (0.4) 8.0 (1.0) 24.6 (1.5) 33.2 (1.8) 24.5 (1.8) 7.6 (1.2) 0.8 (0.3) 0.0 (0.1)
Marea Britanie 0.5 (0.2) 3.1 (0.4) 11.2 (0.9) 22.7 (1.3) 29.1 (1.0) 22.4 (1.0) 9.2 (0.8) 1.8 (0.4)
SUA 0.7 (0.3) 3.5 (0.6) 11.1 (1.0) 22.7 (1.1) 29.1 (1.4) 22.1 (1.3) 9.4 (0.9) 1.4 (0.4)
OECD Media 0.7 (0.0) 3.7 (0.1) 11.2 (0.2) 22.1 (0.2) 29.3 (0.2) 23.1 (0.2) 8.5 (0.1) 1.4 (0.1)
Ţări partenere
Albania 2.5 (0.4) 10.3 (1.0) 24.9 (1.4) 32.1 (1.5) 21.4 (1.4) 7.4 (0.9) 1.4 (0.4) 0.1 (0.1)
Algeria 6.9 (0.9) 26.5 (1.5) 38.9 (1.6) 21.5 (1.5) 5.6 (0.9) 0.6 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
Brazilia 4.9 (0.4) 14.9 (0.8) 26.7 (0.8) 27.0 (0.9) 17.8 (0.7) 7.0 (0.6) 1.5 (0.2) 0.2 (0.1)
B-S-J-G (China) 1.9 (0.5) 5.3 (0.7) 12.2 (1.0) 20.8 (1.2) 25.6 (1.3) 21.3 (1.3) 10.5 (1.3) 2.5 (0.7)
Bulgaria 4.8 (0.9) 10.2 (1.1) 17.3 (1.2) 22.7 (1.3) 25.1 (1.5) 15.0 (1.2) 4.3 (0.6) 0.6 (0.2)
CABA (Argentina) 1.3 (0.7) 4.5 (1.3) 12.6 (1.9) 27.8 (2.9) 32.9 (2.6) 16.8 (2.1) 3.9 (1.1) 0.2 (0.3)
Colombia 2.4 (0.4) 11.7 (1.0) 25.7 (1.2) 30.2 (1.2) 20.9 (1.0) 8.1 (0.8) 1.1 (0.2) 0.1 (0.1)
Costa Rica 1.0 (0.3) 8.2 (0.7) 27.5 (1.3) 36.3 (1.3) 20.2 (1.3) 5.9 (0.8) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1)
Croatia 0.4 (0.2) 2.9 (0.4) 11.9 (0.9) 25.6 (1.2) 30.3 (1.2) 22.0 (1.1) 6.4 (0.7) 0.6 (0.2)
Cipru 1.7 (0.3) 6.1 (0.6) 16.9 (0.9) 29.4 (1.0) 27.7 (1.3) 14.3 (0.9) 3.6 (0.6) 0.3 (0.2)
Republica
Dominicana 8.2 (1.2) 25.3 (1.5) 33.7 (1.6) 22.6 (1.3) 8.5 (1.1) 1.7 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 c
FYROM 11.6 (0.7) 21.2 (1.2) 29.6 (1.5) 24.2 (1.1) 10.8 (0.8) 2.4 (0.4) 0.2 (0.2) 0.0 (0.0)
Georgia 4.2 (0.5) 10.8 (0.8) 24.1 (1.2) 29.8 (1.1) 21.4 (1.2) 8.0 (0.9) 1.6 (0.3) 0.1 (0.1)

Hong Kong (China) 0.2 (0.1) 1.1 (0.3) 4.6 (0.7) 15.4 (1.2) 31.9 (1.4) 32.8 (1.4) 12.7 (1.3) 1.3 (0.3)
Indonesia 2.8 (0.8) 13.3 (1.2) 32.7 (1.3) 34.2 (1.3) 14.3 (1.1) 2.4 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Iordania 1.8 (0.4) 6.9 (0.9) 21.4 (1.4) 36.8 (1.1) 26.4 (1.4) 6.2 (0.6) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Kosovo 8.8 (0.9) 24.0 (1.6) 37.5 (1.8) 24.8 (1.5) 4.7 (0.8) 0.2 (0.2) 0.0 C 0.0 c
Liban 21.3 (1.6) 25.2 (1.6) 22.3 (1.4) 17.0 (1.4) 9.7 (1.0) 3.6 (0.5) 0.8 (0.3) 0.1 (0.1)
Lithuania 0.5 (0.2) 4.0 (0.6) 13.4 (0.9) 25.9 (1.0) 29.9 (1.4) 20.4 (1.1) 5.4 (0.6) 0.6 (0.2)
Macao (China) 0.1 (0.1) 0.9 (0.3) 5.9 (0.5) 20.0 (1.0) 36.3 (1.3) 28.7 (1.1) 7.6 (0.9) 0.6 (0.2)
Malta 5.3 (0.5) 8.2 (0.9) 14.3 (1.2) 23.1 (1.3) 25.0 (1.5) 16.7 (1.2) 6.1 (0.7) 1.2 (0.4)
Moldova 2.7 (0.4) 10.1 (0.8) 22.1 (1.2) 30.1 (1.2) 23.6 (1.0) 9.4 (0.8) 1.8 (0.3) 0.2 (0.1)
Muntenegru 2.0 (0.3) 8.9 (0.7) 23.5 (1.0) 30.5 (1.0) 23.6 (0.9) 9.8 (0.8) 1.6 (0.3) 0.1 (0.1)
Peru 6.1 (0.7) 18.3 (1.1) 27.6 (1.3) 27.9 (1.1) 15.9 (1.1) 3.9 (0.7) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Qatar 4.4 (0.4) 13.3 (0.5) 24.1 (0.8) 26.9 (0.8) 20.3 (0.7) 8.9 (0.4) 1.8 (0.2) 0.1 (0.1)
Romania 2.6 (0.5) 10.2 (1.0) 22.8 (1.5) 29.7 (1.5) 22.5 (1.5) 9.6 (1.1) 2.2 (0.6) 0.2 (0.1)
Rusia 0.1 (0.1) 2.0 (0.4) 9.9 (1.2) 25.6 (1.2) 32.2 (1.5) 22.1 (1.2) 7.1 (0.8) 1.0 (0.3)
Singapore 0.2 (0.1) 1.6 (0.3) 6.7 (0.6) 16.2 (0.8) 26.1 (1.0) 28.6 (1.1) 16.1 (0.9) 4.6 (0.5)
Chinese Taipei 0.4 (0.2) 3.1 (0.4) 10.0 (0.8) 21.1 (1.0) 32.3 (1.5) 24.6 (1.3) 7.7 (1.1) 0.8 (0.3)
Thailanda 1.3 (0.3) 10.8 (1.0) 30.9 (1.3) 34.8 (1.2) 17.5 (1.2) 4.3 (0.7) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Trinidad Tobago 2.7 (0.6) 10.0 (0.7) 20.6 (1.1) 26.5 (1.3) 24.2 (1.4) 12.5 (1.0) 3.2 (0.5) 0.4 (0.2)
Tunisia 7.9 (0.9) 24.1 (1.3) 35.3 (1.1) 23.7 (1.3) 7.8 (0.8) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1) 0.0 c
Emiratele Arabe
Unite 1.8 (0.4) 7.8 (0.7) 19.9 (0.9) 29.4 (1.0) 25.0 (1.1) 12.8 (0.9) 3.0 (0.4) 0.3 (0.1)
Uruguay 2.0 (0.3) 9.7 (0.7) 22.2 (1.0) 29.3 (1.1) 23.7 (1.0) 10.3 (0.7) 2.6 (0.5) 0.2 (0.1)
Vietnam 0.1 (0.1) 0.8 (0.3) 8.0 (1.1) 30.5 (1.7) 39.0 (1.5) 18.2 (1.5) 3.3 (0.9) 0.2 (0.2)
Argentina* 2.6 (0.5) 10.7 (1.0) 24.3 (1.3) 32.5 (1.2) 21.8 (1.2) 6.9 (0.7) 1.0 (0.2) 0.1 (0.1)
Kazakhstan* 1.2 (0.3) 8.6 (1.0) 27.1 (1.7) 34.8 (1.4) 20.9 (1.6) 6.4 (1.0) 0.9 (0.3) 0.1 (0.1)
Malaysia* 1.3 (0.3) 6.8 (0.8) 21.7 (1.3) 36.1 (1.4) 27.4 (1.5) 6.2 (0.8) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Tabelul 27. Distribuţia rezultatelor fetelor la Citire/Lectură pe niveluri la PISA 2015

29,3
29,7
30,0
26,6
24,4
24
25,0
22,5
22,8
OECD
Baieţi
20,1
17,9
20,0
15,9
OECD Fete
15,0
13
10,2
9,6
10,0
România
7,2
5,9
6,8
Băieţi
4,8
5,0
2,6
1,8
1,4
2,2
1,1
0,9
Romania
0.2
0,0 Fete
Sub Nivelul 1b Nivelul 1 b Nivelul 1a Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4 Nivelul 5 Nivelul 6
Figura 23. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la Citire/Lectură, în funcție de gen
Diferențele între performanțele fetelor și băieților români sunt nesemnificative statistic.

Clasificarea performanţelor obţinute la Matematică în 2015 pe niveluri:
Toţi elevii
Nivel 1 Nivel 3 Nivelul 5
Nivelul 2 (de la Nivelul 4
Sub nivelul 1 (de la 357.77 (de la 482.38 (de la 606.99
420.07 până la (de la 544.68 Nivelul 6
(sub 357.77 până la mai până la mai până la mai
mai puţin de până la mai (peste 669.30
puncte de puţin de 420.07 puţin de 544.68 puţin de 669.30
482.38 puncte puţin de 606.99 puncte de scor)
de scor) puncte de scor)
scor) scor) scor)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.
OECD
Australia 7.6 (0.4) 14.4 (0.4) 22.6 (0.7) 25.4 (0.6) 18.7 (0.5) 8.6 (0.5) 2.7 (0.3)
Austria 7.8 (0.7) 13.9 (0.7) 21.3 (0.8) 24.6 (0.9) 19.9 (0.8) 9.7 (0.7) 2.7 (0.4)
Belgia 7.2 (0.6) 12.9 (0.6) 18.8 (0.8) 23.4 (0.7) 21.8 (0.7) 12.3 (0.5) 3.6 (0.4)
Canada 3.8 (0.4) 10.5 (0.5) 20.4 (0.6) 27.1 (0.6) 23.0 (0.7) 11.4 (0.6) 3.7 (0.3)
Chile 23.0 (1.1) 26.3 (1.0) 25.5 (0.8) 17.4 (0.9) 6.4 (0.5) 1.3 (0.2) 0.1 (0.1)
Republica Ceha 7.4 (0.7) 14.3 (0.8) 23.3 (0.9) 26.2 (0.8) 18.4 (0.7) 8.1 (0.6) 2.2 (0.3)
Danemarca 3.1 (0.3) 10.5 (0.7) 21.9 (1.0) 29.5 (0.9) 23.4 (0.9) 9.8 (0.7) 1.9 (0.3)
Estonia 2.2 (0.3) 9.0 (0.7) 21.5 (0.9) 28.9 (0.8) 24.2 (0.7) 11.3 (0.7) 2.9 (0.4)
Finlanda 3.6 (0.5) 10.0 (0.7) 21.8 (0.8) 29.3 (0.8) 23.7 (1.0) 9.5 (0.7) 2.2 (0.3)
Franta 8.8 (0.7) 14.7 (0.7) 20.7 (0.9) 23.8 (0.8) 20.6 (0.7) 9.5 (0.6) 1.9 (0.3)
Germania 5.1 (0.6) 12.1 (0.8) 21.8 (0.9) 26.8 (0.7) 21.2 (0.9) 10.1 (0.6) 2.9 (0.4)
Grecia 15.1 (1.3) 20.7 (1.0) 26.0 (0.9) 22.1 (1.0) 12.3 (0.9) 3.4 (0.4) 0.5 (0.1)
Ungaria 11.3 (0.8) 16.6 (0.8) 23.1 (1.0) 24.5 (1.0) 16.3 (0.8) 6.7 (0.5) 1.5 (0.3)
Islanda 8.4 (0.6) 15.2 (0.9) 23.7 (1.1) 24.8 (1.1) 17.5 (0.9) 8.1 (0.7) 2.2 (0.3)
Irlanda 3.5 (0.5) 11.5 (0.6) 24.1 (0.9) 30.0 (0.9) 21.2 (0.7) 8.3 (0.5) 1.5 (0.2)
Israel 15.0 (1.0) 17.1 (0.8) 21.1 (1.0) 21.7 (1.0) 16.1 (0.8) 7.1 (0.6) 1.9 (0.3)
Italia 8.3 (0.6) 14.9 (0.8) 23.3 (0.8) 24.7 (0.8) 18.3 (0.9) 8.1 (0.6) 2.4 (0.3)
Japonia 2.9 (0.4) 7.8 (0.6) 17.2 (0.9) 25.8 (0.9) 25.9 (0.9) 15.0 (0.9) 5.3 (0.7)
Coreea 5.4 (0.6) 10.0 (0.7) 17.2 (0.8) 23.7 (0.8) 22.7 (0.9) 14.3 (0.9) 6.6 (0.7)
Letonia 5.7 (0.6) 15.8 (0.8) 28.3 (0.9) 28.8 (1.0) 16.3 (0.7) 4.5 (0.4) 0.6 (0.1)

Luxemburg 8.8 (0.5) 17.0 (0.7) 22.5 (0.7) 23.6 (1.0) 18.0 (0.7) 7.8 (0.4) 2.2 (0.3)
Mexic 25.5 (1.1) 31.1 (0.9) 26.9 (0.9) 12.9 (0.8) 3.2 (0.4) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Olanda 5.2 (0.5) 11.5 (0.7) 19.8 (0.7) 24.9 (0.9) 23.0 (0.8) 12.3 (0.7) 3.2 (0.3)
Noua Zeelanda 7.1 (0.5) 14.6 (0.8) 22.6 (1.0) 25.3 (1.0) 19.0 (0.8) 8.6 (0.7) 2.8 (0.4)
Norvegia 4.8 (0.5) 12.3 (0.7) 23.6 (0.9) 27.7 (0.8) 21.0 (1.0) 8.7 (0.6) 1.9 (0.3)
Polonia 4.5 (0.5) 12.7 (0.8) 22.9 (1.0) 27.1 (0.8) 20.6 (0.9) 9.3 (0.6) 2.9 (0.5)
Portugalia 8.7 (0.6) 15.1 (0.7) 21.6 (0.7) 23.9 (0.8) 19.2 (0.8) 8.9 (0.6) 2.5 (0.3)
Slovacia 11.6 (0.8) 16.1 (0.7) 23.5 (1.0) 24.3 (0.9) 16.7 (0.7) 6.6 (0.5) 1.3 (0.3)
Slovenia 4.4 (0.4) 11.7 (0.6) 21.4 (0.8) 26.8 (0.8) 22.3 (0.8) 10.4 (0.6) 3.0 (0.4)
Spania 7.2 (0.5) 15.0 (0.8) 24.9 (0.8) 27.5 (1.0) 18.1 (0.7) 6.3 (0.5) 1.0 (0.2)
Suedia 7.0 (0.7) 13.8 (0.8) 23.3 (1.0) 26.1 (1.1) 19.4 (0.9) 8.4 (0.6) 2.0 (0.4)
Elvetia 4.9 (0.5) 10.9 (0.8) 18.1 (0.8) 23.6 (0.9) 23.3 (0.8) 14.0 (0.8) 5.3 (0.5)
Turcia 22.9 (1.5) 28.4 (1.4) 25.3 (1.1) 16.3 (1.2) 5.9 (0.9) 1.0 (0.3) 0.1 (0.1)
Marea Britanie 7.7 (0.6) 14.1 (0.7) 22.7 (0.8) 26.0 (0.8) 18.8 (0.8) 8.3 (0.6) 2.3 (0.3)
SUA 10.6 (0.8) 18.8 (1.0) 26.2 (1.0) 23.8 (0.9) 14.7 (0.8) 5.0 (0.6) 0.9 (0.2)
UE Total 7.7 (0.2) 14.4 (0.2) 22.6 (0.2) 25.4 (0.3) 19.2 (0.3) 8.5 (0.2) 2.2 (0.1)
OECD total 10.9 (0.3) 17.5 (0.3) 23.4 (0.3) 22.9 (0.3) 16.2 (0.3) 7.1 (0.2) 2.0 (0.1)
OECD Media 8.5 (0.1) 14.9 (0.1) 22.5 (0.1) 24.8 (0.1) 18.6 (0.1) 8.4 (0.1) 2.3 (0.1)
Ţări partenere
Albania 26.3 (1.5) 27.0 (1.5) 25.4 (1.2) 14.8 (1.0) 5.4 (0.6) 1.0 (0.3) 0.1 (0.1)
Algeria 50.6 (1.7) 30.4 (0.9) 14.2 (1.0) 4.0 (0.5) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Brazilia 43.7 (1.3) 26.5 (0.8) 17.2 (0.7) 8.6 (0.5) 3.1 (0.4) 0.8 (0.2) 0.1 (0.1)
B-S-J-G (China) 5.8 (0.7) 10.0 (0.8) 16.3 (0.9) 20.5 (0.9) 21.8 (0.9) 16.6 (1.1) 9.0 (1.1)
Bulgaria 20.8 (1.5) 21.2 (1.1) 23.7 (1.0) 19.3 (1.0) 10.6 (0.8) 3.6 (0.5) 0.8 (0.3)
CABA (Argentina) 13.8 (2.1) 20.2 (2.4) 27.0 (2.0) 22.3 (1.9) 12.5 (1.8) 3.5 (1.0) 0.5 (0.3)
Colombia 35.4 (1.3) 30.9 (0.8) 21.5 (0.8) 9.5 (0.6) 2.4 (0.2) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Costa Rica 27.4 (1.2) 35.1 (1.0) 25.8 (1.0) 9.4 (0.8) 2.0 (0.4) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Croatia 11.5 (0.9) 20.5 (0.8) 26.3 (0.9) 23.0 (0.8) 13.1 (0.8) 4.6 (0.5) 1.0 (0.2)
Cipru 20.2 (0.7) 22.4 (0.7) 25.8 (0.8) 18.9 (0.8) 9.5 (0.5) 2.8 (0.4) 0.4 (0.1)
Republica
Dominicana 68.3 (1.6) 22.2 (1.1) 7.7 (0.8) 1.5 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 C
FYROM 45.1 (0.7) 25.1 (0.8) 17.3 (0.9) 8.6 (0.6) 3.1 (0.4) 0.7 (0.2) 0.2 (0.1)

Georgia 31.2 (1.4) 25.9 (1.0) 22.8 (0.8) 13.4 (0.7) 5.2 (0.5) 1.4 (0.3) 0.2 (0.1)
Hong Kong (China) 2.5 (0.4) 6.4 (0.6) 13.6 (0.9) 23.4 (0.9) 27.4 (1.1) 18.8 (0.9) 7.7 (0.7)
Indonesia 37.9 (1.7) 30.7 (1.1) 19.6 (1.0) 8.4 (0.7) 2.7 (0.4) 0.6 (0.2) 0.1 (0.1)
Iordania 38.9 (1.3) 28.7 (0.9) 20.9 (0.9) 9.2 (0.6) 2.1 (0.3) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Kosovo 48.7 (1.0) 29.0 (1.3) 16.5 (0.9) 5.1 (0.6) 0.7 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 (0.0)
Liban 36.6 (1.7) 23.6 (1.2) 19.5 (0.9) 12.3 (0.9) 5.9 (0.6) 1.7 (0.3) 0.3 (0.1)
Lithuania 8.5 (0.8) 16.9 (0.8) 26.4 (1.1) 25.4 (1.0) 15.9 (0.9) 5.8 (0.6) 1.1 (0.2)
Macao (China) 1.3 (0.2) 5.3 (0.5) 15.1 (0.6) 27.3 (0.8) 29.1 (0.7) 16.9 (0.7) 5.0 (0.5)
Malta 14.7 (0.6) 14.4 (0.8) 20.0 (0.9) 21.6 (0.7) 17.5 (0.8) 8.9 (0.6) 3.0 (0.3)
Moldova 24.8 (1.0) 25.5 (1.0) 25.0 (1.1) 16.3 (0.8) 6.7 (0.6) 1.5 (0.2) 0.2 (0.1)
Muntenegru 25.0 (0.7) 26.9 (0.8) 24.9 (1.0) 15.7 (0.7) 6.1 (0.4) 1.4 (0.2) 0.2 (0.1)
Peru 37.7 (1.2) 28.4 (0.9) 21.0 (0.9) 9.8 (0.7) 2.7 (0.4) 0.4 (0.1) 0.0 (0.0)
Qatar 34.7 (0.5) 24.0 (0.6) 19.9 (0.6) 12.8 (0.4) 6.4 (0.3) 1.9 (0.2) 0.3 (0.1)
Romania 16.2 (1.3) 23.7 (1.2) 27.4 (1.1) 20.1 (1.1) 9.3 (0.9) 2.8 (0.4) 0.4 (0.2)
Rusia 5.1 (0.7) 13.9 (0.9) 25.5 (0.9) 27.5 (0.9) 19.3 (1.0) 7.3 (0.6) 1.5 (0.2)
Singapore 2.0 (0.2) 5.5 (0.4) 12.4 (0.6) 20.0 (0.7) 25.1 (0.9) 21.7 (0.8) 13.1 (0.7)
Chinese Taipei 4.4 (0.4) 8.3 (0.5) 14.6 (0.7) 21.2 (0.9) 23.3 (0.9) 18.0 (0.6) 10.1 (0.9)
Thailanda 24.2 (1.2) 29.6 (1.1) 26.1 (0.9) 13.8 (0.9) 4.8 (0.6) 1.2 (0.3) 0.2 (0.1)
Trinidad Tobago 28.3 (0.8) 23.9 (0.9) 22.1 (0.8) 15.6 (0.8) 7.5 (0.5) 2.2 (0.3) 0.4 (0.1)
Tunisia 47.4 (1.5) 27.4 (1.1) 16.4 (0.9) 6.4 (0.6) 1.8 (0.4) 0.4 (0.2) 0.1 (0.1)
Emiratele Arabe
Unite 24.4 (1.0) 24.4 (0.7) 23.2 (0.8) 15.9 (0.7) 8.5 (0.5) 3.1 (0.3) 0.6 (0.1)
Uruguay 25.4 (1.2) 27.0 (1.0) 24.4 (0.9) 15.3 (0.8) 6.2 (0.5) 1.5 (0.3) 0.2 (0.1)
Vietnam 4.5 (0.8) 14.6 (1.2) 26.4 (1.2) 27.0 (1.3) 18.2 (1.1) 7.2 (0.9) 2.1 (0.7)
Argentina* 26.6 (1.3) 29.4 (1.0) 26.0 (0.9) 13.0 (0.8) 4.2 (0.5) 0.7 (0.2) 0.1 (0.0)
Kazakhstan* 10.2 (1.1) 21.9 (1.4) 29.8 (1.3) 22.8 (1.3) 11.0 (1.0) 3.5 (0.6) 0.8 (0.3)
Malaysia* 13.8 (1.0) 23.7 (1.0) 29.5 (0.9) 21.9 (1.0) 9.1 (0.8) 1.8 (0.4) 0.2 (0.1)

Tabelul 28. Clasificarea performanţelor obţinute la Matematică în 2015 pe niveluri

Distribuţia rezultatelor la Matematică, pe nivelurile de competenţă la PISA 2015, în funcţie de gen:

Băieţi
Nivelul 2
Nivel 1 (de la Nivel 3
Nivelul 4 Nivelul 5
Sub nivelul (de la 357.77 420.07 (de la 482.38 Nivelul 6
(de la 544.68 (de la 606.99
1 până la mai până la până la mai (peste
până la mai până la mai
(sub 357.77 puţin de mai puţin puţin de 669.30
puţin de puţin de
puncte de 420.07 de 544.68 puncte de
606.99 puncte 669.30 puncte
scor) puncte de 482.38 puncte de scor)
de scor) de scor)
scor) puncte de scor)
scor)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.
OECD
Australia 8.0 (0.4) 14.1 (0.8) 21.5 (0.9) 24.5 (0.9) 18.9 (0.8) 9.8 (0.6) 3.3 (0.4)
Austria 6.7 (0.8) 12.1 (0.9) 19.2 (1.2) 23.6 (1.2) 21.6 (1.2) 12.7 (1.0) 4.1 (0.7)
Belgia 6.6 (0.7) 12.4 (0.9) 18.0 (0.9) 22.2 (0.9) 22.2 (0.9) 14.0 (0.7) 4.7 (0.5)
Canada 3.9 (0.4) 10.2 (0.7) 19.3 (0.7) 26.2 (0.8) 23.3 (1.1) 12.6 (0.9) 4.5 (0.5)
Chile 20.4 (1.2) 24.9 (1.3) 25.4 (1.0) 19.6 (1.3) 7.8 (0.8) 1.7 (0.3) 0.2 (0.1)
Republica Ceha 8.0 (0.9) 14.1 (1.0) 21.5 (1.2) 24.9 (1.2) 19.3 (1.1) 9.3 (0.8) 2.9 (0.4)
Danemarca 3.0 (0.5) 9.9 (0.9) 20.7 (1.2) 29.1 (1.1) 23.5 (0.9) 11.3 (0.9) 2.4 (0.5)
Estonia 2.6 (0.5) 9.5 (1.0) 19.9 (1.2) 27.5 (1.2) 24.8 (1.2) 12.2 (0.8) 3.6 (0.6)
Finlanda 4.4 (0.6) 11.3 (0.8) 22.1 (1.0) 28.0 (1.0) 22.0 (1.2) 9.6 (0.7) 2.6 (0.4)
Franta 9.2 (0.9) 14.6 (1.0) 19.2 (1.1) 22.6 (1.1) 21.1 (0.9) 10.8 (0.8) 2.5 (0.3)
Germania 4.3 (0.7) 10.9 (0.9) 20.9 (1.3) 26.5 (1.2) 22.0 (1.2) 11.7 (0.8) 3.8 (0.5)
Grecia 16.6 (1.7) 20.2 (1.3) 24.2 (1.3) 21.5 (1.3) 12.9 (1.1) 4.0 (0.6) 0.7 (0.2)
Ungaria 10.5 (1.0) 16.7 (1.1) 23.0 (1.4) 23.4 (1.4) 16.9 (1.0) 7.8 (0.7) 1.8 (0.4)
Islanda 8.8 (0.9) 15.6 (1.1) 23.2 (1.6) 24.6 (1.4) 17.4 (1.2) 7.9 (1.1) 2.5 (0.5)
Irlanda 3.4 (0.6) 10.7 (0.9) 21.8 (1.1) 28.4 (1.2) 22.8 (1.1) 10.7 (0.9) 2.2 (0.4)
Israel 15.7 (1.4) 16.5 (1.1) 19.3 (1.5) 20.1 (1.4) 17.0 (1.1) 8.6 (1.0) 2.8 (0.6)
Italia 7.3 (0.8) 13.5 (1.0) 21.7 (1.1) 24.3 (1.1) 20.1 (1.2) 10.0 (0.8) 3.3 (0.5)
Japonia 2.6 (0.5) 7.2 (0.7) 16.4 (1.2) 24.2 (1.0) 26.1 (1.2) 16.8 (1.2) 6.7 (1.1)
Coreea 6.8 (0.9) 10.9 (1.0) 17.3 (1.0) 22.1 (1.1) 21.2 (1.1) 14.2 (1.3) 7.5 (1.1)

Letonia 6.6 (0.9) 16.4 (1.1) 27.5 (1.2) 26.9 (1.3) 16.5 (1.1) 5.3 (0.5) 0.8 (0.2)
Luxemburg 8.6 (0.6) 16.3 (1.0) 21.4 (0.9) 22.9 (1.2) 18.7 (0.9) 9.1 (0.7) 3.0 (0.5)
Mexic 25.3 (1.3) 29.0 (1.3) 26.7 (1.1) 14.4 (1.0) 4.1 (0.5) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Olanda 5.3 (0.6) 11.9 (0.9) 19.5 (0.9) 24.1 (1.0) 22.1 (1.0) 13.3 (0.8) 3.7 (0.5)
Noua Zeelanda 7.5 (0.8) 14.2 (1.1) 20.9 (1.2) 24.3 (1.3) 19.5 (1.0) 10.0 (0.9) 3.6 (0.5)
Norvegia 5.8 (0.7) 13.0 (0.9) 22.8 (1.3) 26.1 (1.2) 20.8 (1.3) 9.3 (0.9) 2.3 (0.4)
Polonia 4.1 (0.6) 11.9 (0.9) 22.1 (1.1) 26.9 (1.1) 20.8 (1.2) 10.4 (0.9) 3.9 (0.7)
Portugalia 8.9 (0.9) 14.5 (0.9) 20.6 (0.9) 22.5 (1.1) 19.5 (1.1) 10.7 (0.9) 3.4 (0.5)
Slovacia 11.3 (0.9) 16.2 (0.8) 23.3 (1.2) 23.4 (1.2) 16.7 (1.0) 7.3 (0.6) 1.7 (0.4)
Slovenia 4.3 (0.5) 11.8 (0.9) 21.5 (1.0) 25.6 (1.2) 21.8 (1.0) 11.5 (0.8) 3.4 (0.5)
Spania 6.4 (0.7) 14.0 (1.1) 23.3 (1.1) 27.2 (1.2) 19.6 (1.1) 8.0 (0.7) 1.5 (0.4)
Suedia 7.7 (0.8) 14.3 (1.1) 23.3 (1.1) 24.6 (1.4) 18.6 (1.2) 9.0 (0.9) 2.4 (0.5)
Elvetia 5.1 (0.7) 10.5 (1.0) 17.3 (1.1) 21.5 (1.2) 23.5 (1.2) 15.6 (1.1) 6.7 (0.8)
Turcia 21.8 (1.8) 28.4 (1.6) 25.6 (1.4) 16.6 (1.4) 6.3 (1.0) 1.3 (0.5) 0.1 (0.1)
Marea Britanie 7.1 (0.7) 13.5 (1.0) 22.0 (1.0) 25.5 (1.0) 19.5 (1.2) 9.5 (0.8) 3.0 (0.4)
SUA 10.6 (0.9) 18.0 (1.2) 24.5 (1.1) 23.8 (1.2) 16.4 (1.1) 5.6 (0.9) 1.1 (0.3)
OECD Media 8.4 (0.2) 14.6 (0.2) 21.6 (0.2) 24.0 (0.2) 19.0 (0.2) 9.5 (0.1) 2.9 (0.1)
Ţări partenere
Albania 29.0 (1.9) 26.4 (1.6) 23.9 (1.4) 14.3 (1.2) 5.2 (0.8) 1.1 (0.4) 0.1 (0.1)
Algeria 52.1 (1.9) 30.4 (1.2) 13.3 (1.2) 3.6 (0.6) 0.6 (0.3) 0.0 (0.1) 0.0 (0.0)
Brazilia 40.6 (1.6) 26.0 (1.0) 18.3 (0.8) 10.0 (0.7) 3.9 (0.5) 1.0 (0.2) 0.2 (0.1)
B-S-J-G (China) 5.9 (0.8) 9.9 (0.9) 15.9 (1.0) 19.9 (1.0) 21.4 (1.1) 17.1 (1.2) 10.0 (1.2)
Bulgaria 22.1 (1.7) 21.3 (1.4) 22.4 (1.2) 18.4 (1.2) 10.8 (1.0) 4.1 (0.6) 0.9 (0.3)
CABA (Argentina) 12.1 (2.5) 18.6 (2.6) 25.5 (2.5) 23.0 (2.5) 14.8 (2.1) 5.2 (1.4) 0.9 (0.5)
Colombia 33.2 (1.8) 29.8 (1.3) 22.7 (1.0) 11.1 (0.8) 2.8 (0.4) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0)
Costa Rica 24.2 (1.4) 33.1 (1.3) 27.7 (1.1) 12.0 (1.0) 2.7 (0.6) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Croatia 10.6 (1.1) 19.4 (1.1) 25.4 (1.2) 23.3 (1.2) 14.1 (1.2) 5.8 (0.6) 1.3 (0.3)
Cipru 22.9 (1.0) 21.4 (1.1) 23.5 (1.1) 18.1 (1.2) 10.1 (0.7) 3.4 (0.5) 0.5 (0.2)
Republica
Dominicana 69.0 (1.9) 21.3 (1.5) 7.9 (1.0) 1.6 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0) 0.0 c
FYROM 46.9 (1.1) 24.2 (1.2) 16.4 (1.3) 8.4 (0.9) 3.2 (0.5) 0.8 (0.3) 0.2 (0.1)
Georgia 34.7 (1.8) 25.2 (1.2) 20.8 (1.1) 12.3 (0.9) 5.2 (0.7) 1.6 (0.4) 0.3 (0.2)

Hong Kong (China) 2.7 (0.6) 7.1 (0.7) 13.9 (1.0) 21.9 (1.1) 26.1 (1.3) 19.3 (1.3) 9.0 (0.8)
Indonesia 38.6 (2.1) 31.0 (1.6) 19.2 (1.2) 7.9 (0.9) 2.6 (0.5) 0.6 (0.2) 0.1 (0.1)
Iordania 42.9 (1.9) 26.3 (1.4) 19.0 (1.2) 9.1 (0.8) 2.4 (0.5) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Kosovo 46.6 (1.3) 28.3 (1.4) 18.0 (1.1) 6.1 (0.9) 0.9 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Liban 33.0 (2.0) 22.5 (1.6) 20.1 (1.2) 14.1 (1.2) 7.5 (0.9) 2.4 (0.4) 0.5 (0.2)
Lithuania 9.2 (0.9) 17.4 (0.9) 25.3 (1.4) 24.2 (1.2) 16.3 (1.2) 6.4 (0.8) 1.2 (0.3)
Macao (China) 1.7 (0.4) 6.3 (0.7) 16.0 (0.9) 27.0 (1.1) 27.8 (1.1) 16.1 (1.0) 5.1 (0.7)
Malta 16.0 (0.8) 14.7 (1.1) 19.4 (1.2) 20.1 (1.3) 17.1 (1.0) 9.3 (0.8) 3.4 (0.5)
Moldova 25.7 (1.4) 25.2 (1.8) 24.2 (1.3) 16.2 (1.0) 7.0 (0.8) 1.6 (0.3) 0.3 (0.1)
Muntenegru 26.0 (1.1) 25.7 (1.1) 24.3 (1.2) 15.8 (0.9) 6.4 (0.6) 1.6 (0.3) 0.2 (0.1)
Peru 35.7 (1.5) 28.2 (1.4) 21.7 (1.0) 10.9 (1.0) 3.1 (0.5) 0.5 (0.2) 0.0 (0.0)
Qatar 39.0 (1.0) 21.6 (0.7) 17.5 (0.6) 12.5 (0.5) 6.7 (0.4) 2.2 (0.2) 0.5 (0.1)
Romania 16.3 (1.4) 23.6 (1.5) 27.4 (1.3) 19.9 (1.3) 9.2 (1.1) 3.1 (0.5) 0.5 (0.2)
Rusia 5.1 (0.9) 13.3 (1.2) 24.3 (1.4) 27.6 (1.3) 20.0 (1.2) 7.9 (0.8) 1.8 (0.4)
Singapore 2.6 (0.3) 6.1 (0.6) 12.7 (0.8) 19.3 (0.8) 23.7 (1.1) 21.1 (1.1) 14.6 (0.9)
Chinese Taipei 4.7 (0.6) 8.4 (0.7) 14.0 (0.9) 20.1 (1.2) 22.8 (1.0) 18.8 (1.0) 11.3 (1.5)
Thailanda 25.8 (1.6) 28.8 (1.5) 25.1 (1.3) 13.7 (1.2) 5.0 (0.8) 1.3 (0.5) 0.2 (0.1)
Trinidad Tobago 32.2 (1.1) 24.4 (1.4) 20.2 (1.4) 14.4 (1.0) 6.8 (0.7) 1.8 (0.4) 0.3 (0.1)
Tunisia 45.5 (1.8) 27.5 (1.4) 17.3 (1.1) 6.9 (0.8) 2.0 (0.5) 0.6 (0.3) 0.1 (0.1)
Emiratele Arabe
Unite 28.1 (1.6) 22.8 (1.0) 20.3 (1.0) 14.8 (0.9) 9.1 (0.8) 4.0 (0.5) 0.9 (0.2)
Uruguay 24.2 (1.6) 25.4 (1.5) 23.5 (1.2) 16.8 (0.9) 7.6 (0.8) 2.1 (0.5) 0.3 (0.1)
Vietnam 5.1 (0.9) 15.7 (1.5) 25.7 (1.4) 25.6 (1.5) 18.1 (1.3) 7.6 (1.0) 2.1 (0.5)
Argentina* 23.5 (1.5) 28.4 (1.4) 26.5 (1.2) 14.9 (1.1) 5.4 (0.8) 1.2 (0.4) 0.1 (0.1)
Kazakhstan* 10.7 (1.3) 22.1 (1.7) 29.3 (1.5) 22.8 (1.6) 10.9 (1.1) 3.5 (0.7) 0.8 (0.3)
Malaysia* 16.1 (1.3) 24.3 (1.4) 27.8 (1.5) 20.1 (1.2) 9.2 (1.0) 2.2 (0.5) 0.4 (0.2)
Tabelul 29. Clasificarea performanţelor obţinute de băieți la Matematică în 2015 pe niveluri

Fete
Nivelul 2
Nivel 1 (de la Nivel 3
Nivelul 4 Nivelul 5
Sub nivelul (de la 357.77 420.07 (de la 482.38 Nivelul 6
(de la 544.68 (de la 606.99
1 până la mai până la până la mai (peste
până la mai până la mai
(sub 357.77 puţin de mai puţin puţin de 669.30
puţin de puţin de
puncte de 420.07 de 544.68 puncte de
606.99 puncte 669.30 puncte
scor) puncte de 482.38 puncte de scor)
de scor) de scor)
scor) puncte de scor)
scor)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.
OECD
Australia 7.2 (0.7) 14.7 (0.8) 23.8 (0.9) 26.3 (0.8) 18.5 (0.7) 7.5 (0.7) 2.1 (0.3)
Austria 9.0 (1.2) 15.8 (1.0) 23.3 (1.1) 25.7 (1.1) 18.1 (1.1) 6.7 (0.8) 1.4 (0.3)
Belgia 7.9 (0.8) 13.3 (0.9) 19.7 (1.0) 24.7 (1.0) 21.5 (0.9) 10.5 (0.6) 2.4 (0.3)
Canada 3.8 (0.4) 10.9 (0.6) 21.6 (0.8) 28.0 (0.9) 22.8 (0.9) 10.2 (0.7) 2.8 (0.3)
Chile 25.8 (1.6) 27.7 (1.3) 25.5 (1.1) 15.1 (1.0) 5.0 (0.6) 0.8 (0.2) 0.1 (0.0)
Republica Ceha 6.7 (0.8) 14.5 (1.0) 25.2 (1.1) 27.5 (1.3) 17.5 (0.9) 6.9 (0.8) 1.5 (0.3)
Danemarca 3.2 (0.4) 11.0 (1.0) 23.1 (1.3) 29.8 (1.5) 23.2 (1.2) 8.3 (0.7) 1.3 (0.4)
Estonia 1.9 (0.3) 8.5 (0.7) 23.2 (1.4) 30.3 (1.4) 23.7 (1.1) 10.4 (1.0) 2.2 (0.5)
Finlanda 2.7 (0.6) 8.5 (0.8) 21.5 (1.2) 30.7 (1.3) 25.4 (1.4) 9.4 (0.9) 1.8 (0.3)
Franta 8.3 (0.8) 14.8 (1.0) 22.1 (1.3) 25.0 (1.0) 20.2 (0.9) 8.2 (0.8) 1.4 (0.3)
Germania 6.1 (0.7) 13.3 (0.9) 22.8 (1.0) 27.1 (1.2) 20.4 (1.3) 8.4 (0.7) 1.9 (0.4)
Grecia 13.4 (1.4) 21.1 (1.3) 28.0 (1.3) 22.7 (1.1) 11.6 (1.1) 2.9 (0.5) 0.3 (0.1)
Ungaria 12.2 (1.1) 16.5 (1.0) 23.2 (1.2) 25.6 (1.2) 15.8 (1.2) 5.5 (0.6) 1.2 (0.3)
Islanda 8.0 (0.8) 14.9 (1.2) 24.2 (1.4) 25.1 (1.4) 17.6 (1.4) 8.3 (0.8) 2.0 (0.4)
Irlanda 3.6 (0.5) 12.2 (0.8) 26.5 (1.5) 31.7 (1.1) 19.4 (1.2) 5.8 (0.8) 0.7 (0.3)
Israel 14.4 (1.3) 17.6 (1.0) 22.9 (1.1) 23.1 (1.2) 15.4 (0.9) 5.6 (0.6) 1.0 (0.3)
Italia 9.3 (0.9) 16.4 (1.2) 24.9 (1.2) 25.0 (1.2) 16.5 (1.1) 6.2 (0.7) 1.6 (0.3)
Japonia 3.3 (0.5) 8.3 (0.8) 18.1 (1.1) 27.5 (1.3) 25.7 (1.2) 13.2 (1.0) 3.9 (0.6)
Coreea 3.9 (0.6) 9.0 (0.9) 17.2 (1.0) 25.5 (1.2) 24.4 (1.4) 14.5 (1.2) 5.6 (0.6)

Letonia 4.7 (0.6) 15.1 (1.1) 29.0 (1.4) 30.7 (1.3) 16.2 (1.0) 3.8 (0.6) 0.4 (0.2)
Luxemburg 9.1 (0.9) 17.7 (1.0) 23.6 (1.0) 24.3 (1.1) 17.4 (1.0) 6.5 (0.5) 1.3 (0.3)
Mexic 25.7 (1.3) 33.2 (1.3) 27.1 (1.1) 11.4 (1.0) 2.3 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Olanda 5.2 (0.6) 11.1 (0.9) 20.1 (1.1) 25.8 (1.3) 23.8 (1.1) 11.4 (0.9) 2.7 (0.4)
Noua Zeelanda 6.6 (0.7) 15.0 (1.2) 24.4 (1.3) 26.4 (1.3) 18.5 (1.2) 7.2 (0.8) 2.0 (0.4)
Norvegia 3.9 (0.5) 11.5 (0.9) 24.4 (1.1) 29.4 (1.2) 21.1 (1.3) 8.2 (0.7) 1.6 (0.3)
Polonia 4.9 (0.7) 13.6 (1.1) 23.7 (1.4) 27.3 (1.2) 20.4 (1.1) 8.1 (0.8) 2.0 (0.5)
Portugalia 8.5 (0.7) 15.7 (1.1) 22.7 (1.0) 25.4 (1.1) 19.0 (1.0) 7.1 (0.7) 1.6 (0.4)
Slovacia 12.0 (1.0) 15.9 (1.2) 23.7 (1.3) 25.2 (1.2) 16.6 (1.0) 5.8 (0.8) 0.8 (0.3)
Slovenia 4.4 (0.6) 11.6 (0.8) 21.3 (1.3) 28.0 (1.3) 22.7 (1.2) 9.3 (0.9) 2.6 (0.5)
Spania 7.9 (0.8) 16.0 (1.0) 26.6 (1.2) 27.8 (1.2) 16.6 (0.9) 4.5 (0.6) 0.5 (0.2)
Suedia 6.3 (0.8) 13.4 (0.9) 23.3 (1.3) 27.5 (1.2) 20.2 (1.0) 7.7 (0.8) 1.7 (0.5)
Elvetia 4.8 (0.7) 11.3 (0.9) 19.0 (1.2) 26.0 (1.2) 23.0 (1.2) 12.2 (1.0) 3.8 (0.6)
Turcia 24.1 (2.0) 28.5 (1.7) 25.0 (1.6) 16.1 (1.6) 5.5 (1.1) 0.8 (0.3) 0.0 (0.0)
Marea Britanie 8.4 (0.8) 14.8 (0.9) 23.3 (1.1) 26.6 (1.0) 18.2 (1.1) 7.1 (0.7) 1.7 (0.4)
SUA 10.5 (1.1) 19.6 (1.3) 27.9 (1.5) 23.9 (1.3) 13.1 (1.1) 4.4 (0.6) 0.6 (0.3)
OECD Media 8.5 (0.2) 15.2 (0.2) 23.5 (0.2) 25.7 (0.2) 18.2 (0.2) 7.2 (0.1) 1.7 (0.1)
Ţări partenere
Albania 23.7 (1.9) 27.5 (2.2) 27.0 (1.4) 15.3 (1.2) 5.6 (0.7) 0.9 (0.3) 0.1 (0.1)
Algeria 48.9 (2.1) 30.4 (1.3) 15.1 (1.1) 4.5 (0.8) 1.0 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Brazilia 46.7 (1.4) 26.9 (0.9) 16.1 (0.9) 7.2 (0.6) 2.4 (0.4) 0.6 (0.2) 0.1 (0.1)
B-S-J-G (China) 5.7 (0.8) 10.2 (1.1) 16.7 (1.3) 21.3 (1.4) 22.2 (1.2) 16.1 (1.3) 7.8 (1.4)
Bulgaria 19.5 (1.7) 21.1 (1.3) 25.0 (1.3) 20.2 (1.3) 10.3 (1.0) 3.1 (0.5) 0.7 (0.3)
CABA (Argentina) 15.4 (2.6) 21.8 (2.9) 28.5 (2.6) 21.7 (2.5) 10.4 (2.1) 1.9 (0.9) 0.2 (0.2)
Colombia 37.4 (1.6) 31.9 (1.2) 20.5 (1.0) 8.1 (0.7) 2.0 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 (0.0)
Costa Rica 30.5 (1.7) 37.1 (1.3) 24.0 (1.3) 6.9 (0.9) 1.3 (0.3) 0.2 (0.1) 0.0 c
Croatia 12.4 (1.3) 21.6 (1.1) 27.1 (1.1) 22.8 (1.3) 12.1 (0.9) 3.4 (0.5) 0.7 (0.2)
Cipru 17.6 (1.0) 23.3 (1.2) 28.0 (1.1) 19.7 (1.0) 8.8 (0.6) 2.3 (0.5) 0.3 (0.2)
Republica
Dominicana 67.6 (1.7) 23.2 (1.3) 7.6 (0.9) 1.4 (0.4) 0.2 (0.1) 0.0 c 0.0 c
FYROM 43.1 (0.9) 26.2 (1.3) 18.2 (1.1) 8.8 (0.8) 3.0 (0.6) 0.6 (0.2) 0.1 (0.1)
Georgia 27.3 (1.4) 26.6 (1.3) 25.1 (1.1) 14.6 (0.9) 5.1 (0.6) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1)

Hong Kong (China) 2.4 (0.5) 5.8 (0.7) 13.3 (1.3) 25.0 (1.4) 28.8 (1.4) 18.3 (1.3) 6.4 (1.0)
Indonesia 37.2 (2.1) 30.5 (1.6) 19.9 (1.5) 8.8 (0.9) 2.9 (0.5) 0.6 (0.2) 0.0 (0.1)
Iordania 34.9 (1.8) 31.0 (1.1) 22.7 (1.4) 9.3 (0.8) 1.9 (0.4) 0.1 (0.1) 0.0 (0.0)
Kosovo 50.8 (1.4) 29.7 (1.7) 15.0 (1.4) 4.0 (0.7) 0.4 (0.2) 0.0 (0.0) 0.0 c
Liban 39.8 (2.0) 24.5 (1.5) 19.0 (1.3) 10.8 (1.1) 4.6 (0.6) 1.1 (0.3) 0.1 (0.1)
Lithuania 7.7 (0.9) 16.4 (1.0) 27.5 (1.2) 26.5 (1.4) 15.5 (1.0) 5.2 (0.6) 1.1 (0.3)
Macao (China) 0.9 (0.2) 4.3 (0.6) 14.2 (0.9) 27.6 (1.4) 30.4 (1.1) 17.7 (1.2) 4.8 (0.7)
Malta 13.3 (0.9) 14.2 (1.0) 20.6 (1.1) 23.0 (1.2) 17.9 (1.1) 8.5 (0.9) 2.5 (0.4)
Moldova 23.9 (1.4) 25.8 (1.2) 25.8 (1.5) 16.4 (1.0) 6.5 (0.7) 1.5 (0.3) 0.2 (0.1)
Muntenegru 24.0 (0.9) 28.2 (1.0) 25.5 (1.3) 15.5 (1.0) 5.7 (0.6) 1.1 (0.2) 0.1 (0.1)
Peru 39.8 (1.6) 28.7 (1.2) 20.3 (1.2) 8.7 (0.9) 2.3 (0.4) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Qatar 30.2 (0.9) 26.4 (0.8) 22.3 (0.9) 13.2 (0.6) 6.1 (0.5) 1.5 (0.2) 0.2 (0.1)
Romania 16.2 (1.4) 23.9 (1.6) 27.4 (1.3) 20.2 (1.3) 9.4 (1.0) 2.5 (0.5) 0.4 (0.2)
Rusia 5.1 (0.8) 14.4 (1.1) 26.6 (1.5) 27.3 (1.4) 18.7 (1.2) 6.7 (0.7) 1.2 (0.3)
Singapore 1.5 (0.3) 4.9 (0.5) 12.2 (0.8) 20.8 (1.1) 26.6 (1.3) 22.5 (1.1) 11.5 (0.8)
Chinese Taipei 4.2 (0.5) 8.2 (0.7) 15.3 (1.1) 22.3 (1.1) 23.8 (1.2) 17.2 (1.0) 8.9 (1.2)
Thailanda 23.0 (1.3) 30.1 (1.3) 26.9 (1.3) 14.0 (1.0) 4.7 (0.6) 1.2 (0.4) 0.2 (0.1)
Trinidad Tobago 24.6 (1.1) 23.5 (1.2) 24.1 (1.2) 16.8 (1.1) 8.2 (0.8) 2.5 (0.4) 0.4 (0.2)
Tunisia 49.1 (1.6) 27.3 (1.3) 15.6 (1.1) 6.0 (0.7) 1.7 (0.5) 0.3 (0.2) 0.0 (0.0)
Emiratele Arabe
Unite 20.7 (1.3) 25.9 (1.1) 26.0 (1.0) 16.9 (0.9) 8.0 (0.7) 2.3 (0.4) 0.3 (0.1)
Uruguay 26.6 (1.3) 28.4 (1.1) 25.1 (1.1) 14.0 (1.1) 4.9 (0.6) 0.9 (0.3) 0.1 (0.1)
Vietnam 4.0 (0.9) 13.5 (1.2) 27.0 (1.4) 28.4 (1.5) 18.2 (1.3) 6.8 (1.0) 2.1 (0.8)
Argentina* 29.6 (1.5) 30.3 (1.4) 25.5 (1.3) 11.2 (1.0) 3.0 (0.5) 0.3 (0.1) 0.0 (0.0)
Kazakhstan* 9.8 (1.4) 21.7 (1.6) 30.3 (1.5) 22.9 (1.4) 11.2 (1.2) 3.4 (0.7) 0.7 (0.3)
Malaysia* 11.7 (1.0) 23.2 (1.1) 31.0 (1.1) 23.6 (1.1) 9.0 (0.9) 1.4 (0.3) 0.1 (0.1)
Tabelul 30. Clasificarea performanţelor obţinute de fete la Matematică în 2015 pe niveluri

30,0
27,4
27,4
23,9
23,6
24
25,0
21,6
OECD
Baieţi
20,2
19,9
19
20,0 16,3
16,2
14,6 OECD Fete

15,0
9,5
9,4
9,2
8,4
10,0
România
Băieţi
2,9
5,0
3,1
2,5
0,5
Romania
0,4
0,0 Fete
Sub Nivelul 1 Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4 Nivelul 5 Nivelul 6
Figura 24. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la Matematică, în funcție de gen
Diferențele între rezultatele fetelor și băieților români la Matematică sunt nesemnificative statistic.

Distribuţia procentuală a elevilor care au performat la Ştiinţe sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste în PISA 2006-2015:
Niveluri de competenţă în PISA Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în
2006 PISA 2009 PISA 2012 PISA 2015
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi
(scor mai mic peste (scor mai mic peste (scor mai mic peste (scor mai mic peste
decât 409.54 (scor mai mare decât 409.54 (scor mai decât 409.54 (scor mai decât 409.54 (scor mai
puncte) decât 633.33 puncte) mare decât puncte) mare decât puncte) mare decât
puncte) 633.33 puncte) 633.33 633.33
puncte) puncte)
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 12.9 (0.6) 14.6 (0.7) 12.6 (0.6) 14.5 (0.8) 13.6 (0.5) 13.6 (0.5) 17.6 (0.6) 11.2 (0.5)
Austria 16.3 (1.4) 10.0 (0.8) m m m m 15.8 (1.0) 7.9 (0.7) 20.8 (1.0) 7.7 (0.5)
Belgia 17.0 (1.0) 10.1 (0.5) 18.0 (0.8) 10.1 (0.7) 17.7 (0.9) 9.1 (0.4) 19.8 (0.9) 9.0 (0.4)
Canada 10.0 (0.6) 14.4 (0.5) 9.6 (0.5) 12.1 (0.5) 10.4 (0.5) 11.3 (0.5) 11.1 (0.5) 12.4 (0.6)
Chile 39.7 (2.1) 1.9 (0.3) 32.3 (1.4) 1.1 (0.2) 34.5 (1.6) 1.0 (0.2) 34.8 (1.2) 1.2 (0.2)
Republica Ceha 15.5 (1.2) 11.6 (0.9) 17.3 (1.2) 8.4 (0.7) 13.8 (1.1) 7.6 (0.6) 20.7 (1.0) 7.3 (0.5)
Danemarca 18.4 (1.1) 6.8 (0.7) 16.6 (0.8) 6.7 (0.6) 16.7 (1.0) 6.8 (0.7) 15.9 (0.8) 7.0 (0.6)
Estonia 7.7 (0.6) 11.5 (0.8) 8.3 (0.8) 10.4 (0.8) 5.0 (0.5) 12.8 (0.7) 8.8 (0.7) 13.5 (0.7)
Finlanda 4.1 (0.5) 20.9 (0.8) 6.0 (0.5) 18.7 (0.9) 7.7 (0.6) 17.1 (0.7) 11.5 (0.7) 14.3 (0.6)
Franţa 21.2 (1.4) 8.0 (0.7) 19.3 (1.3) 8.1 (0.8) 18.7 (1.0) 7.9 (0.8) 22.1 (0.9) 8.0 (0.5)
Germania 15.4 (1.3) 11.8 (0.7) 14.8 (1.0) 12.8 (0.8) 12.2 (0.9) 12.2 (1.0) 17.0 (1.0) 10.6 (0.6)
Grecia 24.0 (1.3) 3.4 (0.4) 25.3 (1.6) 3.1 (0.4) 25.5 (1.5) 2.5 (0.4) 32.7 (1.9) 2.1 (0.3)
Ungaria 15.0 (1.0) 6.9 (0.6) 14.1 (1.4) 5.4 (0.6) 18.0 (1.1) 5.9 (0.8) 26.0 (1.0) 4.6 (0.5)
Islanda 20.6 (0.8) 6.3 (0.5) 17.9 (0.7) 7.0 (0.4) 24.0 (0.8) 5.2 (0.6) 25.3 (0.9) 3.8 (0.4)
Irlanda 15.5 (1.1) 9.4 (0.7) 15.2 (1.1) 8.7 (0.8) 11.1 (0.9) 10.7 (0.6) 15.3 (1.0) 7.1 (0.5)
Israel 36.1 (1.4) 5.2 (0.6) 33.1 (1.2) 3.9 (0.4) 28.9 (1.7) 5.8 (0.6) 31.4 (1.4) 5.8 (0.5)
Italia 25.3 (0.9) 4.6 (0.3) 20.6 (0.6) 5.8 (0.3) 18.7 (0.7) 6.1 (0.4) 23.2 (1.0) 4.1 (0.4)
Japonia 12.0 (1.0) 15.1 (0.8) 10.7 (1.0) 16.9 (0.9) 8.5 (0.9) 18.2 (1.2) 9.6 (0.7) 15.3 (1.0)
Coreea 11.2 (1.1) 10.3 (1.1) 6.3 (0.8) 11.6 (1.1) 6.6 (0.8) 11.7 (1.1) 14.4 (0.9) 10.6 (0.8)
Letonia 17.4 (1.2) 4.1 (0.4) 14.7 (1.2) 3.1 (0.5) 12.4 (1.0) 4.4 (0.5) 17.2 (0.8) 3.8 (0.4)
Luxemburg 22.1 (0.5) 5.9 (0.4) 23.7 (0.8) 6.7 (0.5) 22.2 (0.6) 8.2 (0.5) 25.9 (0.7) 6.9 (0.4)

Mexic 50.9 (1.4) 0.3 (0.1) 47.4 (1.0) 0.2 (0.0) 47.0 (0.8) 0.1 (0.0) 47.8 (1.3) 0.1 (0.1)
Olanda 13.0 (1.0) 13.1 (0.9) 13.2 (1.6) 12.7 (1.2) 13.1 (1.1) 11.8 (1.1) 18.5 (1.0) 11.1 (0.6)
Noua Zeelandă 13.7 (0.7) 17.6 (0.8) 13.4 (0.7) 17.6 (0.8) 16.3 (0.9) 13.4 (0.7) 17.4 (0.9) 12.8 (0.7)
Norvegia 21.1 (1.3) 6.1 (0.5) 15.8 (0.9) 6.4 (0.6) 19.6 (1.1) 7.5 (0.6) 18.7 (0.8) 8.0 (0.5)
Polonia 17.0 (0.8) 6.8 (0.5) 13.1 (0.8) 7.5 (0.5) 9.0 (0.7) 10.8 (1.0) 16.3 (0.8) 7.3 (0.6)
Portugalia 24.5 (1.4) 3.1 (0.4) 16.5 (1.1) 4.2 (0.5) 19.0 (1.4) 4.5 (0.5) 17.4 (0.9) 7.4 (0.5)
Slovacia 20.2 (1.0) 5.8 (0.5) 19.3 (1.2) 6.2 (0.6) 26.9 (1.6) 4.9 (0.7) 30.7 (1.1) 3.6 (0.4)
Slovenia 13.9 (0.6) 12.9 (0.6) 14.8 (0.5) 9.9 (0.6) 12.9 (0.6) 9.6 (0.7) 15.0 (0.5) 10.6 (0.6)
Spania 19.6 (0.9) 4.9 (0.4) 18.2 (0.9) 4.0 (0.3) 15.7 (0.7) 4.8 (0.3) 18.3 (0.8) 5.0 (0.4)
Suedia 16.4 (0.8) 7.9 (0.5) 19.1 (1.0) 8.1 (0.6) 22.2 (1.1) 6.3 (0.5) 21.6 (1.1) 8.5 (0.7)
Elvetia 16.1 (0.9) 10.5 (0.8) 14.0 (0.8) 10.7 (0.9) 12.8 (0.7) 9.3 (0.8) 18.5 (1.1) 9.8 (0.6)
Turcia 46.6 (1.6) 0.9 (0.3) 30.0 (1.5) 1.1 (0.3) 26.4 (1.5) 1.8 (0.4) 44.5 (2.1) 0.3 (0.1)
Marea Britanie 16.7 (0.8) 13.7 (0.6) 15.0 (0.8) 11.4 (0.7) 15.0 (1.1) 11.2 (0.8) 17.4 (0.8) 10.9 (0.7)
Statele Unite ale 24.4 (1.6) 9.1 (0.7) 18.1 (1.1) 9.2 (1.0) 18.1 (1.3) 7.5 (0.7) 20.3 (1.1) 8.5 (0.6)
Americii
Media OECD-34 19.9 (0.2) 8.7 (0.1) 17.8 (0.2) 8.4 (0.1) 17.7 (0.2) 8.3 (0.1) 21.3 (0.2) 7.7 (0.1)
Media OECD-35 19.8 (0.2) 8.7 (0.1) m m m m 17.6 (0.2) 8.3 (0.1) 21.2 (0.2) 7.7 (0.1)
Ţări partenere
Albania m m m m 57.3 (2.0) 0.1 (0.1) 53.1 (1.2) 0.4 (0.1) 41.7 (1.7) 0.4 (0.2)
Algeria m m m m m m m m m m m m 70.8 (1.4) 0.0 (0.0)
Brazilia 61.0 (1.4) 0.6 (0.2) 54.2 (1.3) 0.6 (0.1) 55.2 (1.1) 0.3 (0.1) 56.6 (1.1) 0.7 (0.1)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m m m m m 16.2 (1.3) 13.6 (1.4)
Bulgaria 42.6 (2.4) 3.1 (0.6) 38.8 (2.5) 2.6 (0.5) 36.9 (2.0) 3.1 (0.6) 37.9 (1.9) 2.9 (0.4)
CABA (Argentina) m m m m m m m m 40.8 (3.0) 1.5 (0.5) 22.7 (2.4) 2.7 (0.8)
Columbia 60.2 (1.8) 0.2 (0.1) 54.1 (1.9) 0.1 (0.1) 56.2 (1.6) 0.1 (0.1) 49.0 (1.3) 0.4 (0.1)
Costa Rica m m m m 39.0 (1.5) 0.3 (0.1) 39.3 (1.7) 0.2 (0.1) 46.4 (1.2) 0.1 (0.1)
Croatia 17.0 (0.9) 5.1 (0.5) 18.5 (1.1) 3.7 (0.6) 17.3 (0.9) 4.6 (0.8) 24.6 (1.2) 3.9 (0.4)
Cipru m m m m m m m m 38.0 (0.7) 2.0 (0.3) 42.1 (0.8) 1.6 (0.2)
Republica Dominicana m m m m m m m m m m m m 85.7 (1.1) 0.0 (0.0)
FYROM m m m m m m m m m m m m 62.9 (0.8) 0.2 (0.1)
Georgia m m m m 65.6 (1.3) 0.2 (0.1) m m m m 50.8 (1.3) 0.9 (0.2)
Hong Kong (China) 8.7 (0.8) 15.9 (0.9) 6.6 (0.7) 16.2 (1.0) 5.6 (0.6) 16.7 (1.0) 9.4 (0.7) 7.4 (0.6)
Indonesia 61.6 (3.4) 0.0 (0.0) 65.6 (2.3) 0.0 (0.0) 66.6 (2.2) 0.0 (0.0) 56.0 (1.6) 0.1 (0.1)

Iordania 44.3 (1.2) 0.6 (0.2) 45.6 (1.7) 0.5 (0.2) 49.6 (1.5) 0.2 (0.2) 49.8 (1.4) 0.2 (0.1)
Kosovo m m m m m m m m m m m m 67.7 (1.1) 0.0 (0.0)
Liban m m m m m m m m m m m m 62.6 (1.7) 0.4 (0.1)
Lithuania 20.3 (1.0) 5.0 (0.7) 17.0 (1.1) 4.6 (0.5) 16.1 (1.1) 5.1 (0.5) 24.7 (1.1) 4.2 (0.5)
Macao (China) 10.3 (0.5) 5.3 (0.4) 9.6 (0.4) 4.8 (0.5) 8.8 (0.5) 6.7 (0.4) 8.1 (0.4) 9.2 (0.5)
Malta m m m m 32.5 (0.8) 6.0 (0.6) m m m m 32.5 (0.8) 7.6 (0.5)
Moldova m m m m 47.3 (1.5) 0.2 (0.1) m m m m 42.2 (1.1) 0.7 (0.2)
Muntenegru 50.2 (0.9) 0.3 (0.1) 53.6 (1.0) 0.2 (0.1) 50.7 (0.7) 0.4 (0.1) 51.0 (0.7) 0.5 (0.1)
Peru m m m m 68.3 (1.7) 0.2 (0.1) 68.5 (2.0) 0.0 (0.1) 58.5 (1.4) 0.1 (0.1)
Qatar 79.1 (0.4) 0.3 (0.1) 65.2 (0.6) 1.4 (0.1) 62.6 (0.5) 1.5 (0.1) 49.8 (0.5) 1.7 (0.2)
Romania 46.9 (2.4) 0.5 (0.1) 41.4 (2.1) 0.4 (0.1) 37.3 (1.6) 0.9 (0.3) 38.5 (1.8) 0.7 (0.2)
Rusia 22.2 (1.4) 4.2 (0.5) 22.0 (1.4) 4.4 (0.5) 18.8 (1.1) 4.3 (0.6) 18.2 (1.1) 3.7 (0.4)
Singapore m m m m 11.5 (0.5) 19.9 (0.6) 9.6 (0.5) 22.7 (0.8) 9.6 (0.4) 24.2 (0.6)
Chinese Taipei 11.6 (1.0) 14.6 (0.9) 11.1 (0.7) 8.8 (0.9) 9.8 (0.8) 8.3 (0.6) 12.4 (0.8) 15.4 (1.1)
Thailanda 46.1 (1.2) 0.4 (0.1) 42.8 (1.6) 0.6 (0.3) 33.6 (1.6) 0.9 (0.3) 46.7 (1.5) 0.5 (0.2)
Trinidad Tobago m m m m 49.9 (0.7) 1.9 (0.2) m m m m 45.8 (0.8) 1.4 (0.2)
Tunisia 62.8 (1.4) 0.1 (0.1) 53.7 (1.4) 0.2 (0.1) 55.3 (1.9) 0.1 (0.1) 65.9 (1.3) 0.0 (0.0)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m m m 35.2 (1.3) 2.5 (0.3) 41.8 (1.1) 2.8 (0.2)
Uruguay 42.1 (1.4) 1.4 (0.2) 42.6 (1.1) 1.5 (0.2) 46.9 (1.3) 1.0 (0.2) 40.8 (1.1) 1.3 (0.2)
Vietnam m m m m m m m m 6.7 (1.1) 8.1 (1.1) 5.9 (0.8) 8.3 (1.2)
Argentina* 56.3 (2.5) 0.4 (0.1) 52.4 (1.9) 0.7 (0.2) 50.9 (2.2) 0.2 (0.1) 39.7 (1.5) 0.7 (0.2)
Kazakhstan* m m m m 55.4 (1.6) 0.3 (0.2) 41.9 (1.8) 0.2 (0.1) 28.1 (1.6) 1.8 (0.6)
Malaysia* m m m m 43.0 (1.5) 0.2 (0.1) 45.5 (1.6) 0.3 (0.1) 33.7 (1.5) 0.6 (0.2)
Tabelul 31. Distribuţia procentuală a elevilor care au performat la Ştiinţe sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste în PISA 2006-2015
Se observă că s-a micșorat diferența înregistrată între performanțele elevilor români și media OECD.

Evoluţia distribuţiei procentuale a elevilor care au performat sub Evoluţia distribuţiei procentuale a elevilor care au performat la
nivelul 2 la Ştiinţe în PISA 2006-2015 nivelul 5 sau peste la Ştiinţe în PISA 2006-2015
50 10
46,9 8,7 8,4 8,3
41,4 37,3 8
40 38,5 7,7
6
30
19,8 4 Media
20 17,8 17,7 21,3
2 0,9 OECD
10 Media OECD 0,5 0,4 0,7 România
0
0 România
2006 2009 2012 2015
2006 2009 2012 2015
Figura 26. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat
Figura 25. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 5 şi peste la Ştiinţe în PISA 2006-2015
sub nivelul 2 la Ştiinţe în PISA 2006-2015
Se observă că evoluția elevilor români are aceeși tendință ca cea a celor din țările OECD, atât sub nivelul 2 cât și la nivelul 5 și peste.

Distribuţia rezultatelor PISA în perioada 2006-2015 la Ştiinţe:
Modificări
Modificări între Modificări între
între
2006 şi 2015 2009 şi 2015
PISA 2006 PISA 2009 PISA 2012 PISA 2015 2012 şi 2015
(PISA 2015 - (PISA 2015 -
(PISA 2015 -
PISA 2006) PISA 2009)
PISA 2012)
Scorul Scorul Scorul Scorul Dif. Dif. Dif.
mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. scor E.S. scor E.S. scor E.S.
OECD
Australia 527 (2.3) 527 (2.5) 521 (1.8) 510 (1.5) -17 (5.2) -17 (5.4) -12 (4.6)
Austria 511 (3.9) m m 506 (2.7) 495 (2.4) -16 (6.4) m m -11 (5.4)
Belgia 510 (2.5) 507 (2.5) 505 (2.2) 502 (2.3) -8 (5.6) -5 (5.6) -3 (5.0)
Canada 534 (2.0) 529 (1.6) 525 (1.9) 528 (2.1) -7 (5.3) -1 (5.2) 2 (4.8)
Chile 438 (4.3) 447 (2.9) 445 (2.9) 447 (2.4) 9 (6.7) -1 (5.9) 2 (5.4)
Republica Ceha 513 (3.5) 500 (3.0) 508 (3.0) 493 (2.3) -20 (6.1) -8 (5.9) -15 (5.4)
Danemarca 496 (3.1) 499 (2.5) 498 (2.7) 502 (2.4) 6 (5.9) 3 (5.7) 3 (5.3)
Estonia 531 (2.5) 528 (2.7) 541 (1.9) 534 (2.1) 3 (5.6) 6 (5.6) -7 (4.9)
Finlanda 563 (2.0) 554 (2.3) 545 (2.2) 531 (2.4) -33 (5.5) -23 (5.6) -15 (5.1)
Franţa 495 (3.4) 498 (3.6) 499 (2.6) 495 (2.1) 0 (6.0) -3 (6.1) -4 (5.1)
Germania 516 (3.8) 520 (2.8) 524 (3.0) 509 (2.7) -7 (6.5) -11 (5.9) -15 (5.6)
Grecia 473 (3.2) 470 (4.0) 467 (3.1) 455 (3.9) -19 (6.8) -15 (7.2) -12 (6.4)
Ungaria 504 (2.7) 503 (3.1) 494 (2.9) 477 (2.4) -27 (5.8) -26 (6.0) -18 (5.5)
Islanda 491 (1.6) 496 (1.4) 478 (2.1) 473 (1.7) -18 (5.1) -22 (5.0) -5 (4.8)
Irlanda 508 (3.2) 508 (3.3) 522 (2.5) 503 (2.4) -6 (6.0) -5 (6.1) -19 (5.2)
Israel 454 (3.7) 455 (3.1) 470 (5.0) 467 (3.4) 13 (6.8) 12 (6.5) -4 (7.2)
Italia 475 (2.0) 489 (1.8) 494 (1.9) 481 (2.5) 5 (5.5) -8 (5.5) -13 (5.0)
Japonia 531 (3.4) 539 (3.4) 547 (3.6) 538 (3.0) 7 (6.3) -1 (6.4) -8 (6.1)
Coreea 522 (3.4) 538 (3.4) 538 (3.7) 516 (3.1) -6 (6.4) -22 (6.5) -22 (6.2)
Letonia 490 (3.0) 494 (3.1) 502 (2.8) 490 (1.6) 1 (5.6) -4 (5.7) -12 (5.0)
Luxemburg 486 (1.1) 484 (1.2) 491 (1.3) 483 (1.1) -4 (4.7) -1 (4.8) -8 (4.3)
Mexic 410 (2.7) 416 (1.8) 415 (1.3) 416 (2.1) 6 (5.7) 0 (5.3) 1 (4.7)

Olanda 525 (2.7) 522 (5.4) 522 (3.5) 509 (2.3) -16 (5.7) -14 (7.4) -13 (5.7)
Noua Zeelandă 530 (2.7) 532 (2.6) 516 (2.1) 513 (2.4) -17 (5.7) -19 (5.7) -2 (5.1)
Norvegia 487 (3.1) 500 (2.6) 495 (3.1) 498 (2.3) 12 (5.9) -1 (5.7) 4 (5.5)
Polonia 498 (2.3) 508 (2.4) 526 (3.1) 501 (2.5) 4 (5.6) -7 (5.7) -24 (5.6)
Portugalia 474 (3.0) 493 (2.9) 489 (3.7) 501 (2.4) 27 (5.9) 8 (5.9) 12 (5.9)
Slovacia 488 (2.6) 490 (3.0) 471 (3.6) 461 (2.6) -28 (5.8) -29 (6.0) -10 (5.9)
Slovenia 519 (1.1) 512 (1.1) 514 (1.3) 513 (1.3) -6 (4.8) 1 (4.8) -1 (4.3)
Spania 488 (2.6) 488 (2.1) 496 (1.8) 493 (2.1) 4 (5.6) 5 (5.4) -4 (4.8)
Suedia 503 (2.4) 495 (2.7) 485 (3.0) 493 (3.6) -10 (6.2) -2 (6.4) 9 (6.1)
Elvetia 512 (3.2) 517 (2.8) 515 (2.7) 506 (2.9) -6 (6.2) -11 (6.1) -10 (5.6)
Turcia 424 (3.8) 454 (3.6) 463 (3.9) 425 (3.9) 2 (7.1) -28 (7.0) -38 (6.8)
Marea Britanie 515 (2.3) 514 (2.5) 514 (3.4) 509 (2.6) -6 (5.6) -4 (5.8) -5 (5.8)
Statele Unite ale
Americii 489 (4.2) 502 (3.6) 497 (3.8) 496 (3.2) 7 (6.9) -6 (6.6) -1 (6.3)
Media OECD-34 498 (0.5) 501 (0.5) 501 (0.5) 493 (0.4) -5 (4.5) -8 (4.5) -8 (4.0)
Media OECD-35 498 (0.5) m m 501 (0.5) 493 (0.4) -5 (4.5) m m -8 (4.0)
Ţări partenere
Albania m m 391 (3.9) 397 (2.4) 427 (3.3) m M 37 (6.8) 30 (5.7)
Algeria m m m m m m 376 (2.6) m M m m M m
Brazilia 390 (2.8) 405 (2.4) 402 (2.1) 401 (2.3) 10 (5.8) -5 (5.6) -1 (5.0)
B-S-J-G (China) m m m m m m 518 (4.6) m M m m M m
Bulgaria 434 (6.1) 439 (5.9) 446 (4.8) 446 (4.4) 12 (8.7) 6 (8.6) -1 (7.6)
CABA (Argentina) m m m m 425 (8.6) 475 (6.3) m M m m 51 (11.3)
Columbia 388 (3.4) 402 (3.6) 399 (3.1) 416 (2.4) 28 (6.1) 14 (6.2) 17 (5.5)
Costa Rica m m 430 (2.8) 429 (2.9) 420 (2.1) m M -11 (5.7) -10 (5.3)
Croatia 493 (2.4) 486 (2.8) 491 (3.1) 475 (2.5) -18 (5.7) -11 (5.9) -16 (5.6)
Cipru m m m m 438 (1.2) 433 (1.4) m M m m -5 (4.3)
Republica
Dominicana m m m m m m 332 (2.6) m M m m M m
FYROM m m m m m m 384 (1.2) m m m m M M
Georgia m m 373 (2.9) m m 411 (2.4) m m 38 (5.9) M M
Hong Kong 542 (2.5) 549 (2.8) 555 (2.6) 523 (2.5) -19 (5.7) -26 (5.9) -32 (5.4)

(China)
Indonesia 393 (5.7) 383 (3.8) 382 (3.8) 403 (2.6) 10 (7.7) 21 (6.4) 21 (6.0)
Iordania 422 (2.8) 415 (3.5) 409 (3.1) 409 (2.7) -13 (5.9) -7 (6.3) -1 (5.7)
Kosovo m m m m m m 378 (1.7) m m m m m M
Liban m m m m m m 386 (3.4) m m m m m M
Lithuania 488 (2.8) 491 (2.9) 496 (2.6) 475 (2.7) -13 (5.9) -16 (6.0) -20 (5.4)
Macao (China) 511 (1.1) 511 (1.0) 521 (0.8) 529 (1.1) 18 (4.7) 17 (4.7) 8 (4.2)
Malta m m 461 (1.7) m m 465 (1.6) m m 3 (5.1) m M
Moldova m m 413 (3.0) m m 428 (2.0) m m 15 (5.8) m M
Muntenegru 412 (1.1) 401 (2.0) 410 (1.1) 411 (1.0) 0 (4.7) 10 (5.0) 1 (4.2)
Peru m m 369 (3.5) 373 (3.6) 397 (2.4) m m 27 (6.2) 24 (5.8)
Qatar 349 (0.9) 379 (0.9) 384 (0.7) 418 (1.0) 68 (4.7) 38 (4.7) 34 (4.1)
Romania 418 (4.2) 428 (3.4) 439 (3.3) 435 (3.2) 16 (6.9) 7 (6.5) -4 (6.0)
Rusia 479 (3.7) 478 (3.3) 486 (2.9) 487 (2.9) 7 (6.5) 8 (6.3) 0 (5.7)
Singapore m m 542 (1.4) 551 (1.5) 556 (1.2) m m 14 (4.9) 4 (4.4)
Chinese Taipei 532 (3.6) 520 (2.6) 523 (2.3) 532 (2.7) 0 (6.3) 12 (5.9) 9 (5.3)
Thailanda 421 (2.1) 425 (3.0) 444 (2.9) 421 (2.8) 0 (5.7) -4 (6.1) -23 (5.7)
Trinidad Tobago m m 410 (1.2) m m 425 (1.4) m m 14 (4.9) m M
Tunisia 386 (3.0) 401 (2.7) 398 (3.5) 386 (2.1) 1 (5.8) -14 (5.6) -12 (5.6)
Emiratele Arabe
Unite m m m m 448 (2.8) 437 (2.4) m m m m -12 (5.4)
Uruguay 428 (2.7) 427 (2.6) 416 (2.8) 435 (2.2) 7 (5.7) 8 (5.6) 20 (5.3)
Vietnam m m m m 528 (4.3) 525 (3.9) m m m m -4 (7.0)
Argentina* 391 (6.1) 401 (4.6) 406 (3.9) 432 (2.9) 41 (8.1) 31 (7.0) 27 (6.2)
Kazakhstan* m m 400 (3.1) 425 (3.0) 456 (3.7) m m 56 (6.6) 32 (6.1)
Malaysia* m m 422 (2.7) 420 (3.0) 443 (3.0) m m 21 (6.0) 23 (5.8)

Tabelul 32. Distribuţia rezultatelor PISA în perioada 2006-2015 la Ştiinţe
România și-a îmbunătățit substanțial performanța față de 2006, respectiv 2009, iar față de 2012 a descrescut cu 4 puncte de scor.

Distribuţia procentuală, în funcţie de gen, a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste la Ştiinţe:
Diferenţe în funcţie de gen (băieţi -

Băieţi Fete
fete)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste
(scor mai mic peste (scor mai mic (scor mai mare (scor mai mic (scor mai mare
decât 409.54 (scor mai mare decât 409.54 decât 633.33 decât 409.54 decât 633.33
puncte) decât 633.33 puncte) puncte) puncte) puncte)
puncte)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % dif. S.E. % dif. S.E.
OECD
Australia 18.7 (0.7) 12.8 (0.7) 16.6 (0.7) 9.5 (0.5) 2.0 (0.8) 3.3 (0.8)
Austria 19.2 (1.3) 10.1 (0.9) 22.4 (1.3) 5.3 (0.7) -3.2 (1.8) 4.8 (1.1)
Belgia 19.1 (1.1) 10.9 (0.7) 20.5 (1.1) 7.0 (0.6) -1.5 (1.4) 3.9 (0.9)
Canada 12.0 (0.7) 13.4 (0.8) 10.1 (0.6) 11.4 (0.7) 1.9 (0.7) 2.0 (1.0)
Chile 32.3 (1.5) 1.7 (0.3) 37.4 (1.5) 0.8 (0.2) -5.1 (1.9) 0.9 (0.3)
Republica Ceha 20.9 (1.5) 9.0 (0.7) 20.5 (1.3) 5.5 (0.6) 0.4 (1.9) 3.6 (0.9)
Danemarca 15.7 (1.0) 8.4 (0.9) 16.0 (1.2) 5.6 (0.6) -0.3 (1.4) 2.7 (0.9)
Estonia 9.9 (0.9) 15.0 (0.9) 7.6 (0.7) 12.0 (0.9) 2.3 (1.1) 3.0 (1.1)
Finlanda 14.5 (0.9) 13.2 (0.8) 8.2 (0.7) 15.5 (0.9) 6.3 (1.0) -2.3 (1.1)
Franţa 23.3 (1.2) 9.4 (0.7) 20.8 (1.1) 6.6 (0.6) 2.5 (1.5) 2.8 (0.8)
Germania 15.9 (1.2) 12.4 (0.9) 18.1 (1.0) 8.7 (0.6) -2.2 (1.1) 3.6 (1.0)
Grecia 36.0 (2.2) 2.4 (0.4) 29.2 (1.9) 1.9 (0.3) 6.8 (1.9) 0.5 (0.5)
Ungaria 26.4 (1.4) 5.3 (0.6) 25.6 (1.3) 3.9 (0.5) 0.8 (1.7) 1.4 (0.7)
Islanda 26.4 (1.2) 4.2 (0.7) 24.3 (1.3) 3.4 (0.5) 2.1 (1.7) 0.8 (0.9)
Irlanda 15.7 (1.2) 9.0 (0.8) 14.9 (1.1) 5.0 (0.5) 0.8 (1.4) 4.0 (0.9)
Israel 32.8 (1.8) 7.5 (0.7) 30.1 (1.7) 4.3 (0.5) 2.7 (2.1) 3.2 (0.8)
Italia 21.5 (1.2) 5.3 (0.5) 24.9 (1.6) 2.8 (0.4) -3.3 (1.9) 2.5 (0.6)
Japonia 8.9 (0.9) 18.1 (1.5) 10.3 (0.8) 12.5 (1.0) -1.4 (1.0) 5.5 (1.6)
Coreea 17.3 (1.4) 11.6 (1.2) 11.2 (1.0) 9.6 (0.8) 6.0 (1.6) 2.0 (1.3)
Letonia 20.0 (1.0) 3.8 (0.5) 14.5 (1.0) 3.8 (0.6) 5.5 (1.4) 0.1 (0.7)
Luxemburg 25.6 (1.0) 8.5 (0.6) 26.1 (0.8) 5.4 (0.5) -0.5 (1.2) 3.1 (0.7)

Mexic 46.5 (1.6) 0.2 (0.1) 49.1 (1.4) 0.0 (0.0) -2.6 (1.6) 0.2 (0.1)
Olanda 19.3 (1.3) 12.8 (0.8) 17.8 (1.0) 9.4 (0.7) 1.5 (1.4) 3.5 (1.0)
Noua Zeelandă 18.4 (1.2) 14.8 (0.9) 16.5 (1.1) 10.9 (0.8) 1.9 (1.4) 3.9 (1.1)
Norvegia 20.0 (1.0) 9.3 (0.7) 17.4 (1.0) 6.6 (0.6) 2.6 (1.2) 2.6 (0.9)
Polonia 16.4 (1.1) 8.9 (0.8) 16.1 (1.1) 5.7 (0.8) 0.2 (1.4) 3.3 (1.0)
Portugalia 17.7 (1.0) 9.6 (0.8) 17.1 (1.2) 5.2 (0.6) 0.6 (1.2) 4.5 (0.9)
Slovacia 31.9 (1.3) 4.2 (0.5) 29.5 (1.5) 3.0 (0.5) 2.4 (1.7) 1.2 (0.6)
Slovenia 16.2 (0.8) 10.8 (0.8) 13.7 (0.7) 10.4 (1.0) 2.4 (1.1) 0.5 (1.4)
Spania 18.4 (1.0) 6.3 (0.5) 18.2 (1.0) 3.7 (0.5) 0.2 (1.2) 2.7 (0.7)
Suedia 23.4 (1.5) 9.5 (0.8) 19.8 (1.2) 7.5 (0.9) 3.6 (1.4) 2.0 (1.0)
Elvetia 18.8 (1.2) 11.1 (0.8) 18.1 (1.3) 8.3 (0.9) 0.7 (1.4) 2.9 (1.1)
Turcia 46.0 (2.5) 0.3 (0.1) 42.9 (2.3) 0.3 (0.2) 3.2 (2.5) 0.0 (0.2)
Marea Britanie 17.5 (1.0) 11.5 (0.8) 17.3 (1.0) 10.2 (0.9) 0.1 (1.2) 1.3 (1.1)
Statele Unite ale
Americii 20.6 (1.2) 9.7 (0.9) 20.1 (1.3) 7.3 (0.8) 0.5 (1.4) 2.4 (1.0)
Media OECD-35 21.8 (0.2) 8.9 (0.1) 20.7 (0.2) 6.5 (0.1) 1.1 (0.3) 2.4 (0.2)
Ţări partenere
Albania 48.9 (2.2) 0.3 (0.1) 34.6 (1.6) 0.4 (0.2) 14.3 (2.1) -0.1 (0.2)
Algeria 74.4 (1.6) 0.0 (0.0) 66.8 (1.7) 0.0 (0.1) 7.6 (1.9) 0.0 (0.1)
Brazilia 55.6 (1.2) 0.9 (0.2) 57.5 (1.2) 0.5 (0.1) -1.9 (1.1) 0.4 (0.2)
B-S-J-G (China) 16.0 (1.4) 15.0 (1.3) 16.5 (1.4) 11.9 (1.7) -0.4 (1.1) 3.1 (1.1)
Bulgaria 41.6 (2.2) 2.9 (0.5) 33.7 (2.1) 2.8 (0.5) 7.8 (2.1) 0.1 (0.6)
CABA (Argentina) 21.7 (2.8) 4.0 (1.2) 23.6 (2.8) 1.4 (0.7) -1.9 (2.8) 2.6 (1.3)
Columbia 46.6 (1.7) 0.5 (0.2) 51.2 (1.5) 0.2 (0.1) -4.6 (1.6) 0.2 (0.2)
Costa Rica 41.3 (1.4) 0.2 (0.1) 51.3 (1.5) 0.1 (0.1) -9.9 (1.6) 0.1 (0.1)
Croatia 24.7 (1.5) 5.1 (0.6) 24.6 (1.5) 2.9 (0.5) 0.1 (1.7) 2.1 (0.7)
Cipru 47.3 (1.0) 1.8 (0.4) 37.0 (1.1) 1.4 (0.3) 10.3 (1.4) 0.4 (0.5)
Republica Dominicana 85.0 (1.3) 0.0 (0.0) 86.5 (1.2) 0.0 (0.0) -1.6 (1.2) 0.0 (0.0)
FYROM 67.2 (1.0) 0.2 (0.1) 58.1 (1.1) 0.2 (0.1) 9.0 (1.4) 0.0 (0.2)
Georgia 54.8 (1.7) 0.9 (0.3) 46.3 (1.4) 0.8 (0.2) 8.5 (1.7) 0.1 (0.4)
Hong Kong (China) 10.6 (1.0) 8.4 (0.9) 8.2 (0.9) 6.3 (0.8) 2.4 (1.2) 2.1 (1.0)
Indonesia 57.3 (1.9) 0.1 (0.1) 54.6 (1.9) 0.1 (0.1) 2.8 (2.0) -0.1 (0.1)

Iordania 59.3 (1.9) 0.1 (0.1) 40.4 (2.0) 0.2 (0.1) 18.9 (2.8) 0.0 (0.2)
Kosovo 69.8 (1.2) 0.0 (0.0) 65.7 (1.6) 0.0 (0.0) 4.1 (1.7) 0.0 (0.0)
Liban 61.7 (2.1) 0.6 (0.2) 63.5 (2.0) 0.3 (0.1) -1.8 (2.3) 0.4 (0.2)
Lithuania 26.9 (1.2) 4.4 (0.7) 22.5 (1.3) 3.9 (0.5) 4.3 (1.4) 0.5 (0.7)
Macao (China) 10.1 (0.6) 10.0 (0.8) 6.0 (0.5) 8.3 (0.7) 4.1 (0.8) 1.7 (1.2)
Malta 35.2 (1.1) 7.7 (0.7) 29.8 (1.1) 7.5 (0.7) 5.4 (1.6) 0.2 (1.1)
Moldova 44.1 (1.3) 0.7 (0.2) 40.3 (1.5) 0.7 (0.2) 3.8 (1.6) 0.0 (0.3)
Muntenegru 52.6 (1.0) 0.6 (0.2) 49.4 (0.9) 0.3 (0.1) 3.3 (1.3) 0.3 (0.2)
Peru 56.2 (1.7) 0.2 (0.1) 60.7 (1.8) 0.1 (0.1) -4.5 (2.0) 0.1 (0.1)
Qatar 55.3 (0.7) 1.9 (0.2) 44.1 (0.6) 1.5 (0.2) 11.2 (0.9) 0.4 (0.3)
Romania 40.1 (2.1) 0.7 (0.3) 37.0 (2.0) 0.6 (0.3) 3.2 (1.8) 0.1 (0.4)
Rusia 18.3 (1.4) 4.5 (0.6) 18.0 (1.3) 3.1 (0.4) 0.4 (1.6) 1.4 (0.7)
Singapore 10.2 (0.6) 26.5 (0.9) 8.9 (0.6) 21.7 (0.9) 1.3 (0.9) 4.7 (1.3)
Chinese Taipei 12.8 (1.0) 16.6 (1.6) 12.1 (1.0) 14.1 (1.6) 0.7 (1.2) 2.5 (2.4)
Thailanda 49.6 (2.0) 0.4 (0.2) 44.6 (1.5) 0.5 (0.2) 5.0 (1.9) -0.1 (0.3)
Trinidad Tobago 50.5 (1.2) 1.1 (0.3) 41.3 (1.1) 1.6 (0.3) 9.1 (1.6) -0.5 (0.4)
Tunisia 64.6 (1.5) 0.1 (0.1) 67.0 (1.4) 0.0 (0.0) -2.3 (1.4) 0.0 (0.1)
Emiratele Arabe Unite 48.8 (1.5) 3.2 (0.3) 34.9 (1.4) 2.4 (0.3) 13.9 (2.0) 0.8 (0.5)
Uruguay 40.1 (1.6) 1.7 (0.4) 41.4 (1.3) 0.8 (0.2) -1.3 (1.7) 0.9 (0.4)
Vietnam 6.6 (0.9) 8.5 (1.2) 5.3 (0.8) 8.0 (1.5) 1.3 (0.8) 0.5 (1.1)
Argentina* 36.4 (1.7) 1.0 (0.3) 42.8 (1.8) 0.4 (0.2) -6.4 (1.8) 0.6 (0.3)
Kazakhstan* 29.1 (1.8) 2.0 (0.7) 27.0 (1.7) 1.6 (0.5) 2.1 (1.6) 0.5 (0.5)
Malaysia* 36.3 (1.8) 0.7 (0.3) 31.4 (1.6) 0.4 (0.2) 4.9 (1.4) 0.3 (0.2)
Tabelul 33. Distribuţia procentuală, în funcţie de gen, a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste la Ştiinţe

Modificările între anii 2006 -2015, în funcţie de gen, referitoare la distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la
nivelul 5 şi peste la Ştiinţe:
Diferenţe în funcţie de gen (băieţi

Băieţi Fete
-fete)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi
(scor mai mic peste (scor mai mic decât (scor mai mare (scor mai mic peste
decât 409.54 (scor mai mare 409.54 puncte) decât 633.33 decât 409.54 (scor mai mare
puncte) decât 633.33 puncte) puncte) decât 633.33
puncte) puncte)
OECD
Australia 4.8 (1.4) -2.8 (1.6) 4.8 (1.7) -4.0 (1.2) -0.1 (1.2) 1.2 (1.5)
Austria 4.1 (2.6) -1.2 (1.6) 4.9 (3.1) -3.3 (1.2) -0.8 (2.8) 2.2 (1.7)
Belgia 1.1 (2.1) -0.3 (1.5) 4.5 (2.4) -1.8 (1.2) -3.3 (2.1) 1.5 (1.3)
Canada 1.5 (1.2) -2.3 (1.9) 0.7 (1.1) -1.8 (1.9) 0.8 (1.1) -0.5 (1.4)
Chile -3.5 (4.5) -0.7 (0.7) -6.9 (4.6) -0.5 (0.5) 3.4 (2.9) -0.2 (0.9)
Republica Ceha 6.6 (2.8) -2.8 (1.5) 3.3 (2.9) -5.8 (1.5) 3.3 (2.5) 2.9 (1.6)
Danemarca -2.1 (2.4) 0.6 (1.5) -3.0 (2.1) -0.2 (1.0) 0.9 (2.0) 0.8 (1.3)
Estonia 1.3 (1.5) 3.2 (2.5) 0.9 (1.4) 0.8 (1.9) 0.4 (1.5) 2.4 (1.6)
Finlanda 9.5 (1.7) -8.4 (2.0) 5.0 (1.0) -4.7 (2.5) 4.5 (1.2) -3.7 (1.8)
Franţa 1.3 (2.5) -0.3 (1.4) 0.4 (2.7) 0.1 (1.2) 0.9 (2.2) -0.4 (1.4)
Germania 1.0 (2.3) -1.3 (1.7) 2.3 (2.1) -1.1 (1.1) -1.3 (1.8) -0.2 (1.6)
Grecia 7.8 (3.8) -1.6 (0.7) 9.2 (4.0) -1.0 (0.6) -1.4 (2.8) -0.7 (0.8)
Ungaria 10.9 (3.0) -3.2 (1.2) 11.1 (2.7) -1.3 (1.0) -0.3 (2.4) -1.9 (1.4)
Islanda 4.1 (2.4) -2.5 (1.0) 5.6 (3.0) -2.6 (1.0) -1.5 (2.1) 0.2 (1.4)
Irlanda -0.9 (2.8) -1.3 (1.4) 0.4 (2.1) -3.5 (1.0) -1.3 (2.1) 2.2 (1.4)
Israel -4.6 (3.4) 0.8 (1.3) -4.9 (3.7) 0.4 (0.7) 0.3 (3.2) 0.4 (1.2)
Italia -3.9 (2.7) -0.1 (0.9) -0.2 (2.9) -1.0 (0.6) -3.8 (2.5) 0.9 (0.8)
Japonia -3.9 (1.7) 1.1 (3.1) -1.0 (1.8) -0.6 (2.0) -2.9 (2.3) 1.7 (2.2)
Coreea 4.9 (2.3) 0.5 (2.1) 1.2 (1.8) 0.0 (1.6) 3.7 (2.2) 0.4 (1.8)

Letonia 0.9 (2.5) -0.5 (0.8) -1.3 (2.0) -0.1 (0.9) 2.2 (1.9) -0.4 (1.0)
Luxemburg 3.6 (2.3) 1.2 (1.0) 3.9 (2.2) 1.0 (0.8) -0.4 (2.1) 0.2 (1.2)
Mexic -3.1 (7.3) -0.1 (0.2) -3.2 (7.4) -0.2 (0.1) 0.1 (2.1) 0.0 (0.2)
Olanda 7.0 (2.6) -2.1 (1.8) 4.1 (2.1) -1.9 (1.3) 2.9 (1.9) -0.3 (1.4)
Noua Zeelandă 3.1 (2.0) -3.6 (1.9) 4.3 (1.9) -6.0 (1.7) -1.2 (1.9) 2.4 (1.9)
Norvegia -2.4 (2.5) 2.6 (1.3) -2.3 (2.4) 1.2 (1.1) -0.2 (1.8) 1.4 (1.4)
Polonia -1.0 (2.3) 0.8 (1.2) -0.5 (2.7) 0.2 (1.2) -0.4 (1.8) 0.6 (1.3)
Portugalia -6.5 (2.5) 5.6 (1.3) -7.6 (2.7) 2.9 (0.8) 1.1 (2.2) 2.7 (1.1)
Slovacia 11.8 (2.8) -2.6 (1.0) 9.2 (2.9) -1.8 (0.7) 2.6 (2.7) -0.8 (1.1)
Slovenia 0.9 (1.7) -1.8 (1.4) 1.3 (1.4) -2.8 (1.8) -0.4 (1.5) 1.0 (2.1)
Spania -1.2 (2.0) 0.7 (0.9) -1.5 (2.6) -0.5 (0.8) 0.3 (1.7) 1.1 (0.9)
Suedia 6.2 (2.7) 1.0 (1.3) 4.4 (2.1) 0.3 (1.3) 1.8 (2.0) 0.7 (1.4)
Elvetia 3.2 (2.0) 0.1 (1.9) 1.5 (2.5) -1.5 (1.6) 1.8 (1.8) 1.6 (1.4)
Turcia -4.1 (6.1) -0.6 (0.4) 0.6 (5.5) -0.6 (0.4) -4.6 (3.6) 0.0 (0.5)
Marea Britanie 0.7 (1.9) -4.5 (1.6) 0.6 (2.0) -1.3 (1.3) 0.1 (1.7) -3.2 (1.6)
Statele Unite ale Americii -5.2 (2.8) -0.2 (1.6) -2.9 (2.8) -0.9 (1.4) -2.3 (2.2) 0.7 (1.5)
Media OECD-35 1.5 (1.7) -0.8 (0.7) 1.4 (1.8) -1.3 (0.5) 0.1 (0.4) 0.5 (0.2)
Ţări partenere
Albania m m m m m m m m M m m m
Algeria m m m m m m m m M m m m
Brazilia -2.7 (3.7) 0.1 (0.4) -5.8 (5.1) 0.1 (0.2) 3.1 (1.7) -0.1 (0.3)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m M m m m
Bulgaria -5.2 (4.4) -0.4 (0.9) -4.5 (4.1) 0.1 (0.8) -0.6 (3.6) -0.5 (0.9)
CABA (Argentina) m m m m m m m m M m m m
Columbia -10.8 (4.8) 0.2 (0.2) -11.4 (6.2) 0.1 (0.1) 0.5 (3.3) 0.1 (0.2)
Costa Rica m m m m m m m m M m m m
Croatia 6.5 (3.6) -0.4 (0.9) 8.9 (3.8) -1.8 (0.8) -2.4 (2.5) 1.5 (1.0)
Cipru m m m m m m m m M m m m
Republica Dominicana m m m m m m m m M m m m
FYROM m m m m m m m m M m m m
Georgia m m m m m m m m M m m m
Hong Kong (China) 1.3 (1.8) -9.1 (2.1) 0.0 (1.4) -8.0 (1.6) 1.4 (1.7) -1.1 (2.0)

Indonesia -1.3 (8.0) 0.0 (0.1) -10.2 (9.3) 0.1 (0.1) 8.8 (4.3) -0.1 (0.1)
Iordania 8.5 (5.7) -0.4 (0.3) 2.5 (4.9) -0.5 (0.2) 6.0 (3.8) 0.0 (0.3)
Kosovo m m m m m m m m M m m m
Liban m m m m m m m m M m m m
Lithuania 4.8 (3.2) -0.2 (1.0) 4.0 (3.2) -1.5 (1.0) 0.8 (2.1) 1.3 (1.0)
Macao (China) -1.2 (1.3) 3.5 (1.8) -3.2 (1.0) 4.3 (1.5) 2.0 (1.3) -0.8 (1.5)
Malta m m m m m m m m M m m m
Moldova m m m m m m m m M m m m
Muntenegru 1.8 (4.8) 0.3 (0.2) -0.3 (4.8) 0.1 (0.2) 2.1 (2.3) 0.2 (0.3)
Peru m m m m m m m m M m m m
Qatar -28.6 (3.0) 1.4 (0.3) -30.1 (3.3) 1.3 (0.2) 1.5 (1.4) 0.2 (0.3)
Romania -8.2 (5.6) 0.0 (0.4) -8.5 (5.1) 0.4 (0.3) 0.3 (2.9) -0.4 (0.5)
Rusia -4.3 (3.2) -0.6 (1.0) -3.9 (3.1) -0.3 (0.7) -0.4 (2.2) -0.3 (1.0)
Singapore m m m m m m m m M m m m
Chinese Taipei 1.1 (1.7) 0.8 (3.0) 0.5 (1.8) 0.8 (2.7) 0.6 (1.8) 0.1 (3.1)
Thailanda -2.2 (6.1) -0.1 (0.3) 2.7 (6.6) 0.1 (0.3) -4.9 (2.9) -0.2 (0.4)
Trinidad Tobago m m m m m m m m M m m m
Tunisia 1.1 (6.5) 0.0 (0.1) 4.9 (6.1) -0.1 (0.1) -3.9 (2.3) 0.1 (0.2)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m m m M m m m
Uruguay -3.9 (4.8) -0.2 (0.6) 1.0 (4.8) -0.1 (0.4) -5.0 (2.7) 0.0 (0.7)
Vietnam m m m m m m m m M m m m
Argentina* -22.4 (4.6) 0.6 (0.4) -11.2 (5.7) -0.1 (0.3) -11.1 (3.2) 0.7 (0.4)
Kazakhstan* m m m m m m m m M m m m
Malaysia* m m m m m m m m M m m m

Tabelul 34. Modificările între anii 2006 -2015, în funcţie de gen, referitoare la distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat sub nivelul
2 şi la nivelul 5 şi peste la Ştiinţe

Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la nivelurile 5 şi 6 de competenţă la Citire/Lectură:
Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în PISA Niveluri de competenţă în
PISA 2009 2012 PISA 2015
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi
(scor mai mic peste (scor mai mic peste (scor mai mic peste
decât 407.47 (scor mai mare decât 407.47 (scor mai mare decât 407.47 (scor mai
puncte) decât 625.61 puncte) decât 625.61 puncte) mare decât
puncte) puncte) 625.61
puncte)
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 14.2 (0.6) 12.8 (0.8) 14.2 (0.5) 11.7 (0.5) 18.1 (0.5) 11.0 (0.5)
Austria m m m M 19.5 (1.1) 5.5 (0.6) 22.5 (1.0) 7.2 (0.6)
Belgia 17.7 (0.9) 11.2 (0.6) 16.1 (0.8) 11.8 (0.6) 19.5 (0.9) 9.3 (0.6)
Canada 10.3 (0.5) 12.8 (0.5) 10.9 (0.5) 12.9 (0.6) 10.7 (0.6) 14.0 (0.7)
Chile 30.6 (1.5) 1.3 (0.3) 33.0 (1.7) 0.6 (0.1) 28.4 (1.2) 2.3 (0.3)
Republica Ceha 23.1 (1.3) 5.1 (0.5) 16.9 (1.2) 6.1 (0.5) 22.0 (1.1) 7.9 (0.6)
Danemarca 15.2 (0.9) 4.7 (0.5) 14.6 (1.1) 5.4 (0.6) 15.0 (0.8) 6.5 (0.6)
Estonia 13.3 (1.0) 6.1 (0.6) 9.1 (0.6) 8.3 (0.7) 10.6 (0.7) 11.0 (0.7)
Finlanda 8.1 (0.5) 14.5 (0.8) 11.3 (0.7) 13.5 (0.6) 11.1 (0.8) 13.7 (0.7)
Franţa 19.8 (1.2) 9.6 (1.0) 18.9 (1.0) 12.9 (0.8) 21.5 (0.9) 12.5 (0.7)
Germania 18.5 (1.1) 7.6 (0.6) 14.5 (0.9) 8.9 (0.7) 16.2 (0.9) 11.7 (0.7)
Grecia 21.3 (1.8) 5.6 (0.5) 22.6 (1.2) 5.1 (0.6) 27.3 (1.8) 4.0 (0.5)
Ungaria 17.6 (1.4) 6.1 (0.7) 19.7 (1.2) 5.6 (0.8) 27.5 (1.1) 4.3 (0.4)
Islanda 16.8 (0.6) 8.5 (0.6) 21.0 (0.7) 5.8 (0.5) 22.1 (1.0) 6.6 (0.6)
Irlanda 17.2 (1.0) 7.0 (0.5) 9.6 (0.9) 11.4 (0.7) 10.2 (0.8) 10.7 (0.7)
Israel 26.5 (1.2) 7.4 (0.6) 23.6 (1.6) 9.6 (0.8) 26.6 (1.3) 9.2 (0.7)
Italia 21.0 (0.6) 5.8 (0.3) 19.5 (0.7) 6.7 (0.3) 21.0 (1.0) 5.7 (0.5)
Japonia 13.6 (1.1) 13.4 (0.9) 9.8 (0.9) 18.5 (1.3) 12.9 (1.0) 10.8 (0.9)
Coreea 5.8 (0.8) 12.9 (1.1) 7.6 (0.9) 14.1 (1.2) 13.7 (1.0) 12.7 (1.0)
Letonia 17.6 (1.2) 2.9 (0.4) 17.0 (1.1) 4.2 (0.6) 17.7 (0.9) 4.3 (0.5)
Luxemburg 26.0 (0.6) 5.7 (0.5) 22.2 (0.7) 8.9 (0.4) 25.6 (0.6) 8.1 (0.4)

Mexic 40.1 (1.0) 0.4 (0.1) 41.1 (0.9) 0.4 (0.1) 41.7 (1.3) 0.3 (0.1)
Olanda 14.3 (1.5) 9.8 (1.1) 14.0 (1.2) 9.8 (0.8) 18.1 (1.0) 10.9 (0.6)
Noua Zeelandă 14.3 (0.7) 15.7 (0.8) 16.3 (0.8) 14.0 (0.8) 17.3 (0.8) 13.6 (0.9)
Norvegia 15.0 (0.8) 8.4 (0.9) 16.2 (1.0) 10.2 (0.7) 14.9 (0.8) 12.2 (0.7)
Polonia 15.0 (0.8) 7.2 (0.6) 10.6 (0.8) 10.0 (0.9) 14.4 (0.8) 8.2 (0.7)
Portugalia 17.6 (1.2) 4.8 (0.5) 18.8 (1.4) 5.8 (0.6) 17.2 (0.9) 7.5 (0.6)
Slovacia 22.2 (1.2) 4.5 (0.5) 28.2 (1.8) 4.4 (0.7) 32.1 (1.1) 3.5 (0.4)
Slovenia 21.2 (0.6) 4.6 (0.5) 21.1 (0.7) 5.0 (0.4) 15.1 (0.6) 8.9 (0.7)
Spania 19.6 (0.9) 3.3 (0.3) 18.3 (0.8) 5.5 (0.3) 16.2 (0.9) 5.5 (0.5)
Suedia 17.4 (0.9) 9.0 (0.7) 22.7 (1.2) 7.9 (0.6) 18.4 (1.1) 10.0 (0.8)
Elvetia 16.8 (0.9) 8.1 (0.7) 13.7 (0.8) 9.1 (0.7) 20.0 (1.1) 7.8 (0.6)
Turcia 24.5 (1.4) 1.9 (0.4) 21.6 (1.4) 4.3 (0.9) 40.0 (2.0) 0.6 (0.2)
Marea Britanie 18.4 (0.8) 8.0 (0.5) 16.6 (1.3) 8.8 (0.7) 17.9 (0.9) 9.2 (0.6)
Statele Unite ale Americii 17.6 (1.1) 9.9 (0.9) 16.6 (1.3) 7.9 (0.7) 19.0 (1.1) 9.6 (0.7)
Media OECD-34 18.5 (0.2) 7.5 (0.1) 17.9 (0.2) 8.4 (0.1) 20.0 (0.2) 8.4 (0.1)
Media OECD-35 m m m m 17.9 (0.2) 8.3 (0.1) 20.1 (0.2) 8.3 (0.1)
Ţări partenere
Albania 56.7 (1.9) 0.2 (0.1) 52.3 (1.3) 1.2 (0.2) 50.3 (1.9) 1.0 (0.2)
Algeria m m m m M m m m 79.0 (1.6) 0.0 (0.0)
Brazilia 49.6 (1.3) 1.3 (0.2) 50.8 (1.1) 0.5 (0.1) 51.0 (1.1) 1.4 (0.2)
B-S-J-G (China) m m m m M m m m 21.9 (1.5) 10.9 (1.3)
Bulgaria 41.0 (2.6) 2.8 (0.5) 39.4 (2.2) 4.3 (0.6) 41.5 (2.0) 3.6 (0.5)
CABA (Argentina) m m m m 37.1 (2.9) 2.6 (0.7) 21.8 (2.3) 3.8 (1.1)
Columbia 47.1 (1.9) 0.6 (0.2) 51.4 (1.8) 0.3 (0.1) 42.8 (1.5) 1.0 (0.2)
Costa Rica 32.6 (1.5) 0.8 (0.3) 32.4 (1.8) 0.6 (0.2) 40.3 (1.4) 0.7 (0.2)
Croatia 22.4 (1.3) 3.2 (0.4) 18.7 (1.3) 4.4 (0.7) 19.9 (1.1) 5.9 (0.5)
Cipru m m m m 32.8 (0.7) 4.0 (0.3) 35.6 (0.8) 3.1 (0.3)
Republica Dominicana m m m m M m m m 72.1 (1.5) 0.1 (0.1)
FYROM m m m m M m m m 70.7 (0.7) 0.2 (0.1)
Georgia 62.0 (1.3) 0.3 (0.1) M m m m 51.7 (1.3) 1.1 (0.2)
Hong Kong (China) 8.3 (0.7) 12.4 (0.8) 6.8 (0.7) 16.8 (1.2) 9.3 (0.8) 11.6 (0.9)
Indonesia 53.4 (2.3) 0.0 (0.0) 55.2 (2.2) 0.1 (0.1) 55.4 (1.5) 0.2 (0.1)
Iordania 48.0 (1.6) 0.2 (0.1) 50.7 (1.6) 0.1 (0.1) 46.3 (1.4) 0.3 (0.1)

Kosovo m m m m M m m m 76.9 (0.9) 0.0 c

Liban m m m m M m m m 70.4 (1.6) 0.8 (0.2)
Lithuania 24.4 (1.2) 2.9 (0.4) 21.2 (1.2) 3.3 (0.4) 25.1 (0.9) 4.4 (0.5)
Macao (China) 14.9 (0.5) 2.9 (0.2) 11.5 (0.4) 7.0 (0.4) 11.7 (0.5) 6.7 (0.5)
Malta 36.3 (0.7) 4.4 (0.4) M m m m 35.6 (0.8) 5.6 (0.4)
Moldova 57.2 (1.5) 0.1 (0.1) M m m m 45.8 (1.1) 1.2 (0.2)
Muntenegru 49.5 (1.0) 0.6 (0.2) 43.3 (0.7) 1.0 (0.2) 41.9 (0.7) 1.4 (0.3)
Peru 64.8 (1.7) 0.5 (0.2) 59.9 (2.0) 0.5 (0.2) 53.9 (1.5) 0.3 (0.1)
Qatar 63.5 (0.5) 1.7 (0.2) 57.1 (0.4) 1.6 (0.1) 51.6 (0.5) 1.6 (0.2)
Romania 40.4 (2.0) 0.7 (0.2) 37.3 (1.9) 1.6 (0.4) 38.7 (1.9) 2.0 (0.4)
Rusia 27.4 (1.3) 3.2 (0.5) 22.3 (1.3) 4.6 (0.6) 16.2 (1.2) 6.6 (0.6)
Singapore 12.5 (0.5) 15.7 (0.5) 9.9 (0.4) 21.2 (0.6) 11.1 (0.5) 18.4 (0.7)
Chinese Taipei 15.6 (0.9) 5.2 (0.8) 11.5 (0.9) 11.8 (0.8) 17.2 (0.8) 6.9 (0.8)
Thailanda 42.9 (1.5) 0.3 (0.2) 33.0 (1.4) 0.8 (0.2) 50.0 (1.8) 0.3 (0.1)
Trinidad Tobago 44.8 (0.7) 2.3 (0.3) M m m m 42.5 (0.9) 2.4 (0.3)
Tunisia 50.2 (1.6) 0.2 (0.1) 49.3 (2.2) 0.2 (0.2) 71.6 (1.3) 0.1 (0.1)
Emiratele Arabe Unite m m m m 35.5 (1.1) 2.2 (0.3) 40.4 (1.2) 3.0 (0.3)
Uruguay 41.9 (1.2) 1.8 (0.3) 47.0 (1.4) 0.9 (0.3) 39.0 (1.1) 2.5 (0.4)
Vietnam m m m m 9.4 (1.4) 4.5 (0.8) 13.8 (1.4) 2.7 (0.7)
Argentina* 51.6 (1.9) 1.0 (0.2) 53.6 (1.7) 0.5 (0.1) 41.8 (1.6) 1.0 (0.2)
Kazakhstan* 58.7 (1.5) 0.4 (0.1) 57.1 (1.6) 0.0 (0.0) 41.3 (1.9) 0.8 (0.3)
Malaysia* 44.0 (1.6) 0.1 (0.1) 52.7 (1.7) 0.1 (0.1) 37.2 (1.7) 0.4 (0.2)

Tabelul 35. Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la nivelurile 5 şi 6 de competenţă la
Citire/Lectură

Modificări înregistrate la nivelul competenţelor de bază respectiv de vârf la nivelul domeniului Citire/Lectură:
Modificări între Modificări între
2009 şi 2015 2012 şi 2015
(PISA 2015 - PISA 2009) (PISA 2015 - PISA 2012)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste
(scor mai mic (scor mai mare decât (scor mai mic decât (scor mai mare decât
decât 407.47 625.61 puncte) 407.47 puncte) 625.61 puncte)
puncte)
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 3.8 (1.1) -1.7 (1.1) 3.9 (1.8) -0.7 (1.6)
Austria m m m m 3.0 (2.1) 1.7 (1.3)
Belgia 1.8 (1.4) -1.8 (1.0) 3.5 (2.0) -2.4 (1.6)
Canada 0.4 (0.9) 1.3 (1.3) -0.2 (1.1) 1.2 (2.4)
Chile -2.2 (2.5) 1.0 (0.4) -4.6 (4.3) 1.7 (0.3)
Republica Ceha -1.0 (2.0) 2.8 (0.9) 5.2 (2.8) 1.8 (1.3)
Danemarca -0.2 (1.4) 1.8 (0.9) 0.4 (2.2) 1.1 (1.2)
Estonia -2.7 (1.3) 5.0 (1.1) 1.5 (1.5) 2.7 (1.8)
Finlanda 3.0 (1.0) -0.8 (1.4) -0.3 (1.3) 0.2 (2.5)
Franţa 1.7 (1.6) 2.9 (1.4) 2.6 (1.9) -0.4 (2.0)
Germania -2.2 (1.5) 4.0 (1.1) 1.7 (2.0) 2.7 (1.7)
Grecia 6.0 (2.9) -1.6 (0.7) 4.7 (3.9) -1.1 (0.8)
Ungaria 9.9 (2.2) -1.8 (0.8) 7.8 (3.4) -1.4 (1.0)
Islanda 5.3 (1.7) -1.9 (0.9) 1.1 (3.1) 0.8 (1.2)
Irlanda -7.1 (1.4) 3.7 (1.2) 0.6 (1.7) -0.7 (2.1)
Israel 0.0 (1.9) 1.8 (1.0) 3.0 (2.8) -0.5 (1.5)
Italia -0.1 (1.5) -0.2 (0.6) 1.5 (2.4) -1.0 (0.9)
Japonia -0.7 (1.6) -2.6 (1.5) 3.1 (1.7) -7.7 (2.5)
Coreea 7.9 (1.4) -0.2 (1.7) 6.0 (1.8) -1.5 (2.5)
Letonia 0.1 (1.8) 1.4 (0.7) 0.7 (2.5) 0.2 (0.9)
Luxemburg -0.4 (1.4) 2.5 (0.8) 3.5 (2.7) -0.8 (1.1)
Mexic 1.7 (2.9) -0.1 (0.1) 0.7 (6.3) -0.1 (0.1)
Olanda 3.7 (2.0) 1.1 (1.3) 4.1 (2.4) 1.1 (1.6)

Noua Zeelandă 3.0 (1.3) -2.1 (1.4) 1.0 (1.7) -0.3 (2.1)
Norvegia -0.1 (1.2) 3.8 (1.3) -1.3 (1.7) 2.0 (1.9)
Polonia -0.6 (1.3) 1.0 (1.1) 3.8 (1.9) -1.8 (1.6)
Portugalia -0.4 (1.6) 2.7 (0.9) -1.6 (2.3) 1.7 (1.3)
Slovacia 9.9 (2.0) -1.0 (0.7) 3.9 (3.3) -0.9 (0.8)
Slovenia -6.1 (1.0) 4.3 (0.9) -6.0 (1.5) 3.9 (1.3)
Spania -3.3 (1.5) 2.2 (0.7) -2.1 (2.1) 0.0 (0.9)
Suedia 1.0 (1.6) 0.9 (1.3) -4.3 (2.3) 2.0 (1.8)
Elvetia 3.2 (1.7) -0.3 (1.0) 6.3 (2.6) -1.3 (1.3)
Turcia 15.5 (3.5) -1.3 (0.4) 18.3 (6.3) -3.8 (0.9)
Marea Britanie -0.6 (1.4) 1.1 (0.9) 1.3 (2.5) 0.4 (1.4)
Statele Unite ale Americii 1.4 (1.7) -0.3 (1.3) 2.4 (2.4) 1.7 (1.4)
Media OECD-34 1.5 (0.9) 0.8 (0.4) 2.1 (1.9) 0.0 (1.0)
Media OECD-35 m m m m 2.1 (1.9) 0.0 (1.0)
Ţări partenere
Albania -6.4 (3.1) 0.8 (0.3) -2.1 (4.9) -0.2 (0.3)
Algeria m m m m m m m M
Brazilia 1.4 (2.7) 0.1 (0.3) 0.2 (4.9) 1.0 (0.3)
B-S-J-G (China) m m m m m m m M
Bulgaria 0.5 (3.4) 0.8 (0.7) 2.1 (3.8) -0.8 (0.8)
CABA (Argentina) m m m m -15.3 (4.4) 1.2 (1.4)
Columbia -4.3 (3.3) 0.4 (0.2) -8.6 (5.5) 0.7 (0.2)
Costa Rica 7.7 (4.0) -0.1 (0.3) 7.9 (8.3) 0.1 (0.3)
Croatia -2.6 (2.0) 2.7 (0.7) 1.2 (2.9) 1.5 (1.0)
Cipru m m m m 2.9 (3.2) -0.9 (0.6)
Republica Dominicana m m m m m m m M
FYROM m m m m m m m M
Georgia -10.3 (2.5) 0.8 (0.3) m m m M
Hong Kong (China) 1.0 (1.1) -0.9 (1.4) 2.5 (1.2) -5.3 (2.6)
Indonesia 2.0 (4.6) 0.1 (0.1) 0.1 (8.7) 0.1 (0.1)
Iordania -1.7 (3.0) 0.0 (0.1) -4.4 (5.2) 0.1 (0.2)
Kosovo m m m m m m m m
Liban m m m m m m m M

Lithuania 0.7 (1.9) 1.5 (0.7) 3.9 (3.2) 1.2 (0.8)

Macao (China) -3.2 (0.9) 3.8 (0.7) 0.2 (1.6) -0.3 (1.2)
Malta -0.8 (1.3) 1.2 (0.6) m m m m
Moldova -11.4 (3.0) 1.1 (0.2) m m m m
Muntenegru -7.7 (2.6) 0.8 (0.3) -1.4 (5.2) 0.4 (0.4)
Peru -10.9 (2.9) -0.2 (0.2) -6.0 (5.2) -0.2 (0.2)
Qatar -11.9 (1.4) -0.2 (0.2) -5.6 (3.1) -0.1 (0.2)
Romania -1.7 (3.4) 1.3 (0.4) 1.5 (5.2) 0.4 (0.6)
Rusia -11.1 (2.1) 3.5 (0.8) -6.1 (3.1) 2.0 (1.0)
Singapore -1.3 (0.8) 2.7 (1.3) 1.3 (0.9) -2.8 (2.6)
Chinese Taipei 1.6 (1.4) 1.8 (1.2) 5.7 (2.1) -4.9 (1.4)
Thailanda 7.1 (3.8) 0.0 (0.2) 17.0 (7.7) -0.5 (0.3)
Trinidad Tobago -2.3 (1.9) 0.2 (0.4) m m m m
Tunisia 21.4 (3.0) -0.2 (0.1) 22.3 (5.8) -0.2 (0.2)
Emiratele Arabe Unite m m m m 4.9 (3.9) 0.8 (0.5)
Uruguay -2.9 (2.3) 0.8 (0.5) -8.0 (4.2) 1.6 (0.5)
Vietnam m m m m 4.4 (2.9) -1.9 (1.1)
Argentina* -9.8 (3.1) 0.0 (0.3) -11.8 (4.9) 0.4 (0.2)

Kazakhstan* -17.4 (3.9) 0.5 (0.3) -15.8 (7.4) 0.8 (0.3)
Malaysia* -6.7 (3.1) 0.3 (0.2) -15.5 (5.7) 0.3 (0.2)
Tabelul 36. Modificări înregistrate la nivelul competenţelor de bază, respectiv de vârf la nivelul domeniului Citire/Lectură

nivelul 2 la Citire/Lectură în PISA 2006-2015 nivelul 5 sau peste laCitire/Lectură în PISA 2006-2012
10
60 8,1 7,7 8,5
53,5 8 8,3
50
40,4 37,3
40 38,7 6
Media
30 Media OECD OECD
20,9 18,5 18,0 4
20 20,1 România 2 România
2 1,6
10 0,7
0,3
0 0
2006 2009 2012 2015 2006 2009 2012 2015
Figura 27. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat Figura 28. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat
sub nivelul 2 la Citire/Lectură în PISA 2006-2015 sub nivelul 5 şi peste la Citire/Lectura în PISA 2006-2015
Se observă că evoluția elevilor români se plasează în aceeași tendință ca media OECD la nivelul competențelor de bază și o tendință ascendentă la nivelul
competențelor de vârf..

Evoluţia scorului mediu la Citire/Lectură între anii 2000-2015:
PISA 2000 PISA 2003 PISA 2006 PISA 2009 PISA 2012 PISA 2015
Scorul Scorul Scorul Scorul Scorul Scorul

mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S.
OECD
Australia 528 (3.5) 525 (2.1) 513 (2.1) 515 (2.3) 512 (1.6) 503 (1.7)
Austria 492 (2.7) 491 (3.8) 490 (4.1) m m 490 (2.8) 485 (2.8)
Belgia 507 (3.6) 507 (2.6) 501 (3.0) 506 (2.3) 509 (2.3) 499 (2.4)
Canada 534 (1.6) 528 (1.7) 527 (2.4) 524 (1.5) 523 (1.9) 527 (2.3)
Chile 410 (3.6) m M 442 (5.0) 449 (3.1) 441 (2.9) 459 (2.6)
Republica Ceha 492 (2.4) 489 (3.5) 483 (4.2) 478 (2.9) 493 (2.9) 487 (2.6)
Danemarca 497 (2.4) 492 (2.8) 494 (3.2) 495 (2.1) 496 (2.6) 500 (2.5)
Estonia m m m M 501 (2.9) 501 (2.6) 516 (2.0) 519 (2.2)
Finlanda 546 (2.6) 543 (1.6) 547 (2.1) 536 (2.3) 524 (2.4) 526 (2.5)
Franţa 505 (2.7) 496 (2.7) 488 (4.1) 496 (3.4) 505 (2.8) 499 (2.5)
Germania 484 (2.5) 491 (3.4) 495 (4.4) 497 (2.7) 508 (2.8) 509 (3.0)
Grecia 474 (5.0) 472 (4.1) 460 (4.0) 483 (4.3) 477 (3.3) 467 (4.3)
Ungaria 480 (4.0) 482 (2.5) 482 (3.3) 494 (3.2) 488 (3.2) 470 (2.7)
Islanda 507 (1.5) 492 (1.6) 484 (1.9) 500 (1.4) 483 (1.8) 482 (2.0)
Irlanda 527 (3.2) 515 (2.6) 517 (3.5) 496 (3.0) 523 (2.6) 521 (2.5)
Israel 452 (8.5) m M 439 (4.6) 474 (3.6) 486 (5.0) 479 (3.8)
Italia 487 (2.9) 476 (3.0) 469 (2.4) 486 (1.6) 490 (2.0) 485 (2.7)
Japonia 522 (5.2) 498 (3.9) 498 (3.6) 520 (3.5) 538 (3.7) 516 (3.2)
Coreea 525 (2.4) 534 (3.1) 556 (3.8) 539 (3.5) 536 (3.9) 517 (3.5)
Letonia 458 (5.3) 491 (3.7) 479 (3.7) 484 (3.0) 489 (2.4) 488 (1.8)
Luxemburg m m 479 (1.5) 479 (1.3) 472 (1.3) 488 (1.5) 481 (1.4)
Mexic 422 (3.3) 400 (4.1) 410 (3.1) 425 (2.0) 424 (1.5) 423 (2.6)

Olanda m m 513 (2.9) 507 (2.9) 508 (5.1) 511 (3.5) 503 (2.4)
Noua Zeelandă 529 (2.8) 522 (2.5) 521 (3.0) 521 (2.4) 512 (2.4) 509 (2.4)
Norvegia 505 (2.8) 500 (2.8) 484 (3.2) 503 (2.6) 504 (3.2) 513 (2.5)
Polonia 479 (4.5) 497 (2.9) 508 (2.8) 500 (2.6) 518 (3.1) 506 (2.5)
Portugalia 470 (4.5) 478 (3.7) 472 (3.6) 489 (3.1) 488 (3.8) 498 (2.7)
Slovacia m m 469 (3.1) 466 (3.1) 477 (2.5) 463 (4.2) 453 (2.8)
Slovenia m m m M 494 (1.0) 483 (1.0) 481 (1.2) 505 (1.5)
Spania 493 (2.7) 481 (2.6) 461 (2.2) 481 (2.0) 488 (1.9) 496 (2.4)
Suedia 516 (2.2) 514 (2.4) 507 (3.4) 497 (2.9) 483 (3.0) 500 (3.5)
Elvetia 494 (4.2) 499 (3.3) 499 (3.1) 501 (2.4) 509 (2.6) 492 (3.0)
Turcia m m 441 (5.8) 447 (4.2) 464 (3.5) 475 (4.2) 428 (4.0)
Marea Britanie m m m M 495 (2.3) 494 (2.3) 499 (3.5) 498 (2.8)
Statele Unite ale
Americii 504 (7.0) 495 (3.2) M m 500 (3.7) 498 (3.7) 497 (3.4)
Media OECD-24 501 (0.7) 497 (0.6) 495 (0.7) 499 (0.6) 501 (0.6) 498 (0.6)
Media OECD-28 496 (0.7) m M M m m m 498 (0.6) 495 (0.5)
Media OECD-30 m m 494 (0.6) M m m m 498 (0.5) 493 (0.5)
Media OECD-34 m m m M M m 494 (0.5) 497 (0.5) 493 (0.5)
Media OECD-34-R m m m M 489 (0.6) m m 496 (0.5) 493 (0.5)
Media OECD-35 m m m M M m m m 496 (0.5) 493 (0.5)
Ţări partenere
Albania 349 (3.3) m M M m 385 (4.0) 394 (3.2) 405 (4.1)
Algeria m m m M M m m m m m 350 (3.0)
Brazilia 396 (3.1) 403 (4.6) 393 (3.7) 412 (2.7) 407 (2.0) 407 (2.8)
B-S-J-G (China) m m m M M m m m m m 494 (5.1)
Bulgaria 430 (4.9) m M 402 (6.9) 429 (6.7) 436 (6.0) 432 (5.0)
CABA (Argentina) m m m M M m m m 429 (9.0) 475 (7.2)
Columbia m m m M 385 (5.1) 413 (3.7) 403 (3.4) 425 (2.9)
Costa Rica m m m m M m 443 (3.2) 441 (3.5) 427 (2.6)
Croatia m m m m 477 (2.8) 476 (2.9) 485 (3.3) 487 (2.7)
Cipru m m m m M m m m 449 (1.2) 443 (1.7)
Republica Dominicana m m m m M m m m m m 358 (3.1)

FYROM 373 (1.9) m m M m m m m m 352 (1.4)

Georgia m m m m M m 374 (2.9) m m 401 (3.0)
Hong Kong (China) 525 (2.9) 510 (3.7) 536 (2.4) 533 (2.1) 545 (2.8) 527 (2.7)
Indonesia 371 (4.0) 382 (3.4) 393 (5.9) 402 (3.7) 396 (4.2) 397 (2.9)
Iordania m m m m 401 (3.3) 405 (3.3) 399 (3.6) 408 (2.9)
Kosovo m m m m M m m m m m 347 (1.6)
Liban m m m m M m m m m m 347 (4.4)
Lithuania m m m m 470 (3.0) 468 (2.4) 477 (2.5) 472 (2.7)
Macao (China) m m 498 (2.2) 492 (1.1) 487 (0.9) 509 (0.9) 509 (1.3)
Malta m m m m M m 442 (1.6) m m 447 (1.8)
Moldova m m m m M m 388 (2.8) m m 416 (2.5)
Muntenegru m m m m 392 (1.2) 408 (1.7) 422 (1.2) 427 (1.6)
Peru 327 (4.4) m m M m 370 (4.0) 384 (4.3) 398 (2.9)
Qatar m m m m 312 (1.2) 372 (0.8) 388 (0.8) 402 (1.0)
Romania 428 (3.5) m m 396 (4.7) 424 (4.1) 438 (4.0) 434 (4.1)
Rusia 462 (4.2) 442 (3.9) 440 (4.3) 459 (3.3) 475 (3.0) 495 (3.1)
Singapore m m m m M m 526 (1.1) 542 (1.4) 535 (1.6)
Chinese Taipei m m m m 496 (3.4) 495 (2.6) 523 (3.0) 497 (2.5)
Thailanda 431 (3.2) 420 (2.8) 417 (2.6) 421 (2.6) 441 (3.1) 409 (3.3)
Trinidad Tobago m m m m M m 416 (1.2) m m 427 (1.5)
Tunisia m m 375 (2.8) 380 (4.0) 404 (2.9) 404 (4.5) 361 (3.1)
Emiratele Arabe Unite m m m m M m m m 442 (2.5) 434 (2.9)
Uruguay m m 434 (3.4) 413 (3.4) 426 (2.6) 411 (3.2) 437 (2.5)
Vietnam m m m m M m m M 508 (4.4) 487 (3.7)
Argentina* 418 (9.9) m m 374 (7.2) 398 (4.6) 396 (3.7) 425 (3.2)
Kazakhstan* m m m m M m 390 (3.1) 393 (2.7) 427 (3.4)
Malaysia* m m m m M m 414 (2.9) 398 (3.3) 431 (3.5)

Tabelul 37. Evoluţia scorului mediu la Citire/Lectură între anii 2000-2015

Ilustrarea modificărilor în perioada 2000-2015 înregistrate la Citire/Lectură:
Modificări între Modificări între Modificări între Modificări între Modificări între
2000 şi 2015 2003 şi 2015 2006 şi 2015 2009 şi 2015 2012 şi 2015
(PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA
2000) 2003) 2006) 2009) 2012)
Dif. scor E.S. Dif. Scor E.S. Dif. scor E.S. Dif. scor E.S. Dif. scor E.S.
OECD
Australia -25 (7.8) -23 (6.0) -10 (7.1) -12 (4.5) -9 (5.7)
Austria -7 (7.8) -6 (7.2) -5 (8.3) m m -5 (6.6)
Belgia -9 (8.0) -8 (6.4) -2 (7.7) -7 (4.8) -10 (6.2)
Canada -8 (7.4) -1 (6.1) 0 (7.4) 2 (4.4) 4 (6.1)
Chile 49 (8.1) M m 16 (8.7) 9 (5.3) 17 (6.5)
Republica Ceha -4 (7.7) -1 (6.9) 5 (8.2) 9 (5.2) -6 (6.5)
Danemarca 3 (7.6) 7 (6.6) 5 (7.8) 5 (4.7) 4 (6.4)
Estonia m m M m 18 (7.6) 18 (4.9) 3 (6.1)
Finlanda -20 (7.7) -17 (6.2) -20 (7.4) -9 (4.8) 2 (6.3)
Franţa -5 (7.7) 3 (6.5) 12 (8.2) 4 (5.5) -6 (6.5)
Germania 25 (7.8) 18 (7.0) 14 (8.5) 12 (5.3) 1 (6.7)
Grecia -7 (9.5) -5 (8.0) 7 (8.9) -16 (7.0) -10 (7.6)
Ungaria -10 (8.3) -12 (6.5) -13 (7.8) -25 (5.4) -19 (6.7)
Islanda -25 (7.2) -10 (6.0) -3 (7.2) -19 (4.2) -1 (5.9)
Irlanda -6 (7.9) 5 (6.5) 4 (7.9) 25 (5.2) -2 (6.3)
Israel 27 (11.5) M m 40 (8.9) 5 (6.3) -7 (8.2)
Italia -3 (7.9) 9 (6.7) 16 (7.5) -1 (4.6) -5 (6.2)
Japonia -6 (9.1) 18 (7.4) 18 (8.2) -4 (5.8) -22 (7.2)
Coreea -7 (8.0) -17 (7.1) -39 (8.4) -22 (6.0) -18 (7.4)
Letonia 30 (8.8) -3 (6.8) 8 (7.8) 4 (4.9) -1 (6.0)
Luxemburg m m 2 (5.8) 2 (6.9) 9 (3.9) -6 (5.7)

Mexic 1 (8.0) 24 (7.2) 13 (7.7) -2 (4.7) 0 (6.0)

Olanda m m -10 (6.6) -4 (7.6) -5 (6.6) -8 (6.7)
Noua Zeelandă -20 (7.7) -12 (6.4) -12 (7.6) -12 (4.8) -3 (6.3)
Norvegia 8 (7.8) 13 (6.6) 29 (7.8) 10 (5.0) 9 (6.7)
Polonia 27 (8.5) 9 (6.6) -2 (7.6) 5 (5.0) -12 (6.6)
Portugalia 28 (8.6) 21 (7.1) 26 (8.0) 9 (5.3) 10 (7.0)
Slovacia m m -17 (6.8) -14 (7.8) -25 (5.1) -10 (7.3)
Slovenia m m M m 11 (6.8) 22 (3.9) 24 (5.6)
Spania 3 (7.7) 15 (6.4) 35 (7.4) 15 (4.6) 8 (6.1)
Suedia -16 (8.0) -14 (6.9) -7 (8.2) 3 (5.7) 17 (7.0)
Elvetia -2 (8.6) -7 (7.0) -7 (7.9) -8 (5.2) -17 (6.6)
Turcia m m -13 (8.8) -19 (8.8) -36 (6.3) -47 (7.8)
Marea Britanie m m M m 3 (7.5) 4 (5.0) -1 (6.9)
Statele Unite ale Americii -7 (10.4) 2 (7.1) m m -3 (6.1) -1 (7.3)
Media OECD-24 -3 (6.9) 1 (5.5) 3 (6.7) -2 (3.5) -4 (5.3)
Media OECD-28 -1 (6.9) M m m m m m -3 (5.3)
Media OECD-30 m m -1 (5.4) m m m m -6 (5.3)
Media OECD-34 m m M m m m -1 (3.5) -4 (5.3)
Media OECD-34-R m m M m 4 (6.6) m m -4 (5.3)
Media OECD-35 m m M m m m m m -4 (5.3)
Ţări partenere
Albania 56 (8.6) M m m m 20 (6.7) 11 (7.4)
Algeria m m M m m m m m m m
Brazilia 11 (8.0) 5 (7.6) 14 (8.1) -4 (5.2) 1 (6.3)
B-S-J-G (China) m m M m m m m m m m
Bulgaria 1 (9.8) M m 30 (10.8) 3 (9.0) -4 (9.4)
CABA (Argentina) m m M m m m m m 46 (12.7)
Columbia m m M m 40 (8.8) 12 (5.9) 22 (6.9)
Costa Rica m m M m m m -15 (5.4) -13 (6.8)
Croatia m m M m 9 (7.7) 11 (5.2) 2 (6.8)
Cipru m m M m m m m m -6 (5.6)
Republica Dominicana m m M m m m m m m m

FYROM -21 (7.2) M m m m m m m m

Georgia m m M m m m 27 (5.4) m m
Hong Kong (China) 1 (7.9) 17 (7.1) -9 (7.5) -6 (4.8) -18 (6.5)
Indonesia 27 (8.4) 16 (7.0) 4 (9.3) -4 (5.8) 1 (7.3)
Iordania m m M m 8 (7.9) 3 (5.6) 9 (7.0)
Kosovo m m M m m m m m m m
Liban m m M m m m m m m m
Lithuania m m M m 2 (7.7) 4 (5.0) -5 (6.4)
Macao (China) m m 11 (5.9) 16 (6.8) 22 (3.8) 0 (5.5)
Malta m m M m m m 5 (4.2) m m
Moldova m m M m m m 28 (5.1) m m
Muntenegru m m M m 35 (6.9) 19 (4.1) 5 (5.6)
Peru 70 (8.6) M m m m 28 (6.0) 13 (7.4)
Qatar m m M m 90 (6.8) 30 (3.7) 14 (5.4)
Romania 6 (8.7) M m 38 (9.1) 9 (6.7) -4 (7.7)
Rusia 33 (8.5) 52 (7.4) 55 (8.5) 35 (5.7) 19 (6.8)
Singapore m m M m m m 9 (3.9) -7 (5.7)
Chinese Taipei m m M m 1 (7.8) 2 (5.0) -26 (6.6)
Thailanda -22 (8.2) -11 (6.9) -8 (7.8) -12 (5.5) -32 (7.0)
Trinidad Tobago m m M m m m 11 (3.9) m m
Tunisia m m -14 (6.8) -19 (8.3) -43 (5.4) -43 (7.6)
Emiratele Arabe Unite m m M m m m m m -8 (6.5)
Uruguay m m 2 (6.9) 24 (7.9) 11 (5.0) 25 (6.6)
Vietnam m m M m m m m m -21 (7.8)
Argentina* 7 (12.4) M m 52 (10.3) 27 (6.6) 29 (7.2)

Kazakhstan* m m M m m m 37 (5.7) 34 (6.8)
Malaysia* m m M m m m 17 (5.7) 32 (7.1)
*Cohorta este prea mică pentru a asigura comparabilitatea.
Tabelul 38. Ilustrarea modificărilor la Citire/Lectură între anii 2000-2015

Diferenţele la nivelul competenţelor de bază şi de vârf în funcţie de gen, la Citire/Lectură:

Băieţi Fete Diferenţe de gen (băieţi – fete)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste
(scor mai mic decât (scor mai mare (scor mai mic (scor mai mare (scor mai mic (scor mai mare decât
407.47 puncte) decât 625.61 decât 407.47 decât 625.61 decât 407.47 625.61 puncte)
puncte) puncte) puncte) puncte)
OECD
Australia 22.8 (0.7) 9.0 (0.6) 13.3 (0.7) 13.1 (0.7) 9.5 (1.0) -4.1 (0.8)
Austria 25.8 (1.6) 6.2 (0.8) 19.3 (1.4) 8.4 (0.8) 6.5 (2.1) -2.2 (1.1)
Belgia 22.0 (1.2) 8.3 (0.7) 17.0 (1.1) 10.4 (0.7) 5.0 (1.5) -2.1 (0.8)
Canada 13.9 (0.9) 11.3 (0.7) 7.5 (0.6) 16.8 (1.0) 6.3 (0.7) -5.5 (0.9)
Chile 31.0 (1.5) 2.0 (0.4) 25.7 (1.3) 2.5 (0.4) 5.3 (1.5) -0.5 (0.5)
Republica Ceha 26.8 (1.5) 6.9 (0.6) 17.0 (1.2) 8.9 (0.7) 9.9 (1.7) -2.1 (0.7)
Danemarca 17.9 (0.9) 5.2 (0.8) 12.0 (1.1) 7.8 (0.9) 5.9 (1.2) -2.6 (1.1)
Estonia 14.2 (1.2) 8.7 (0.7) 6.9 (0.7) 13.5 (0.9) 7.3 (1.3) -4.8 (1.1)
Finlanda 16.1 (1.1) 9.2 (0.8) 5.7 (0.7) 18.5 (1.0) 10.4 (1.1) -9.3 (1.2)
Franţa 26.1 (1.4) 10.4 (0.7) 16.9 (1.0) 14.5 (1.1) 9.2 (1.7) -4.1 (1.2)
Germania 18.8 (1.2) 9.8 (0.8) 13.6 (0.9) 13.6 (1.0) 5.2 (1.2) -3.8 (1.1)
Grecia 34.5 (2.3) 2.7 (0.5) 19.6 (1.6) 5.5 (0.7) 14.9 (1.9) -2.8 (0.8)
Ungaria 31.9 (1.5) 3.4 (0.5) 23.1 (1.3) 5.1 (0.6) 8.8 (1.9) -1.7 (0.8)
Islanda 28.9 (1.4) 4.3 (0.6) 15.7 (1.2) 8.8 (1.0) 13.2 (1.8) -4.4 (1.2)
Irlanda 12.3 (1.1) 10.7 (0.9) 8.0 (0.8) 10.7 (1.0) 4.2 (1.1) 0.0 (1.3)
Israel 31.6 (1.8) 9.0 (1.0) 21.8 (1.5) 9.3 (0.9) 9.8 (2.1) -0.3 (1.3)
Italia 24.1 (1.4) 4.9 (0.6) 17.9 (1.4) 6.4 (0.6) 6.1 (1.8) -1.5 (0.8)
Japonia 14.9 (1.3) 10.1 (1.2) 10.8 (1.0) 11.5 (1.1) 4.1 (1.3) -1.4 (1.3)
Coreea 19.2 (1.5) 9.6 (1.1) 7.6 (1.0) 16.0 (1.4) 11.5 (1.6) -6.3 (1.6)
Letonia 24.4 (1.3) 2.5 (0.5) 11.0 (0.9) 6.2 (0.8) 13.4 (1.3) -3.7 (0.9)
Luxemburg 29.3 (0.9) 7.2 (0.5) 22.0 (0.8) 9.1 (0.7) 7.3 (1.2) -1.9 (0.9)
Mexic 46.4 (1.5) 0.3 (0.2) 37.0 (1.4) 0.3 (0.2) 9.4 (1.5) 0.0 (0.2)
Olanda 21.7 (1.4) 9.3 (0.7) 14.5 (1.1) 12.4 (1.0) 7.2 (1.4) -3.2 (1.2)

Noua Zeelandă 22.2 (1.2) 11.1 (1.0) 12.4 (1.0) 16.3 (1.1) 9.8 (1.4) -5.2 (1.2)
Norvegia 20.5 (1.1) 9.0 (0.9) 9.2 (0.9) 15.5 (0.9) 11.3 (1.2) -6.5 (1.2)
Polonia 19.2 (1.2) 6.6 (0.7) 9.5 (0.9) 9.9 (1.0) 9.7 (1.5) -3.2 (1.0)
Portugalia 20.3 (1.1) 7.1 (0.7) 14.1 (1.1) 8.0 (0.8) 6.3 (1.4) -0.9 (0.9)
Slovacia 38.5 (1.5) 2.5 (0.4) 25.3 (1.4) 4.5 (0.6) 13.3 (1.8) -2.0 (0.7)
Slovenia 21.0 (1.1) 5.8 (0.8) 8.9 (0.7) 12.3 (1.0) 12.0 (1.4) -6.5 (1.2)
Spania 19.6 (1.2) 4.7 (0.5) 12.8 (1.0) 6.3 (0.8) 6.8 (1.4) -1.6 (0.9)
Suedia 24.5 (1.5) 7.4 (0.8) 12.3 (1.0) 12.5 (1.1) 12.2 (1.4) -5.1 (1.1)
Elvetia 24.4 (1.4) 6.4 (0.8) 15.1 (1.2) 9.3 (0.9) 9.3 (1.4) -3.0 (1.1)
Turcia 46.1 (2.4) 0.3 (0.2) 33.9 (2.3) 0.9 (0.3) 12.2 (2.7) -0.6 (0.3)
Marea Britanie 20.9 (1.1) 7.4 (0.7) 14.8 (1.0) 11.0 (1.0) 6.0 (1.3) -3.6 (1.1)
Statele Unite ale 22.6 (1.4) 8.4 (0.8) 15.3 (1.3) 10.8 (1.1) 7.3 (1.5) -2.4 (1.2)
Americii
Media OECD-34 24.4 (0.2) 6.8 (0.1) 15.5 (0.2) 9.9 (0.2) 8.8 (0.3) -3.1 (0.2)
Media OECD-35 24.4 (0.2) 6.8 (0.1) 15.6 (0.2) 9.9 (0.2) 8.8 (0.3) -3.1 (0.2)
Ţări partenere
Albania 62.9 (2.2) 0.4 (0.2) 37.7 (1.9) 1.5 (0.4) 25.2 (2.0) -1.1 (0.5)
Algeria 84.9 (1.4) 0.0 (0.0) 72.3 (2.0) 0.0 (0.0) 12.6 (1.7) 0.0 (0.0)
Brazilia 55.7 (1.2) 1.2 (0.3) 46.5 (1.3) 1.7 (0.3) 9.2 (1.1) -0.4 (0.3)
B-S-J-G (China) 24.1 (1.6) 9.1 (1.1) 19.4 (1.6) 12.9 (1.7) 4.7 (1.2) -3.8 (1.2)
Bulgaria 49.6 (2.3) 2.4 (0.4) 32.3 (2.0) 4.9 (0.7) 17.3 (2.0) -2.5 (0.6)
CABA (Argentina) 25.4 (2.7) 3.3 (1.3) 18.4 (2.5) 4.2 (1.2) 7.0 (2.4) -0.9 (1.3)
Columbia 46.3 (1.7) 0.8 (0.2) 39.7 (1.7) 1.1 (0.2) 6.6 (1.6) -0.3 (0.3)
Costa Rica 44.0 (1.7) 0.5 (0.2) 36.7 (1.7) 0.8 (0.2) 7.4 (1.8) -0.3 (0.2)
Croatia 25.0 (1.6) 4.7 (0.6) 15.1 (1.1) 7.0 (0.7) 9.8 (1.6) -2.3 (0.7)
Cipru 46.7 (1.0) 2.2 (0.3) 24.6 (1.0) 3.9 (0.6) 22.1 (1.1) -1.7 (0.7)
Republica Dominicana 77.3 (1.6) 0.1 (0.1) 67.1 (1.7) 0.1 (0.1) 10.2 (1.7) 0.0 (0.1)
FYROM 78.1 (1.0) 0.2 (0.1) 62.4 (1.2) 0.2 (0.2) 15.7 (1.6) 0.0 (0.2)
Georgia 62.9 (1.8) 0.7 (0.3) 39.1 (1.5) 1.7 (0.3) 23.8 (2.1) -1.0 (0.4)
Hong Kong (China) 12.6 (1.2) 9.2 (0.9) 5.9 (0.7) 14.0 (1.4) 6.6 (1.2) -4.8 (1.6)
Indonesia 62.0 (1.7) 0.1 (0.1) 48.8 (1.8) 0.2 (0.1) 13.2 (1.8) -0.2 (0.1)
Iordania 62.8 (1.9) 0.1 (0.1) 30.1 (2.0) 0.5 (0.2) 32.7 (2.8) -0.4 (0.2)
Kosovo 83.2 (1.2) 0.0 C 70.3 (1.4) 0.0 c 12.9 (1.9) 0.0 c

Liban 72.1 (2.0) 0.8 (0.3) 68.8 (1.9) 0.9 (0.3) 3.3 (2.2) -0.1 (0.3)
Lithuania 32.2 (1.2) 2.9 (0.5) 17.8 (1.1) 6.0 (0.7) 14.4 (1.4) -3.1 (0.7)
Macao (China) 16.5 (0.9) 5.1 (0.7) 6.8 (0.5) 8.2 (0.9) 9.6 (1.1) -3.0 (1.1)
Malta 43.0 (1.2) 4.0 (0.5) 27.9 (1.0) 7.3 (0.6) 15.2 (1.4) -3.3 (0.7)
Moldova 56.6 (1.3) 0.5 (0.2) 34.9 (1.4) 2.0 (0.4) 21.6 (1.6) -1.5 (0.4)
Muntenegru 49.0 (1.3) 1.1 (0.3) 34.4 (1.0) 1.7 (0.3) 14.6 (1.8) -0.6 (0.4)
Peru 55.8 (1.8) 0.3 (0.1) 52.0 (1.8) 0.3 (0.1) 3.8 (2.1) -0.1 (0.2)
Qatar 60.8 (0.6) 1.2 (0.2) 41.9 (0.7) 2.0 (0.3) 18.9 (0.9) -0.8 (0.3)
Romania 41.8 (2.0) 1.5 (0.4) 35.7 (2.1) 2.5 (0.6) 6.1 (1.8) -0.9 (0.6)
Rusia 20.6 (1.5) 5.1 (0.7) 12.0 (1.3) 8.1 (0.8) 8.7 (1.5) -3.0 (0.9)
Singapore 13.7 (0.7) 16.2 (0.9) 8.5 (0.6) 20.7 (1.0) 5.2 (0.8) -4.6 (1.3)
Chinese Taipei 20.9 (1.2) 5.4 (0.9) 13.5 (0.9) 8.6 (1.2) 7.4 (1.4) -3.2 (1.5)
Thailanda 59.1 (2.3) 0.2 (0.1) 43.0 (1.7) 0.4 (0.2) 16.1 (1.9) -0.1 (0.2)
Trinidad Tobago 52.0 (1.4) 1.2 (0.3) 33.2 (1.2) 3.6 (0.5) 18.8 (1.9) -2.4 (0.6)
Tunisia 76.5 (1.4) 0.0 (0.0) 67.3 (1.5) 0.1 (0.1) 9.2 (1.3) 0.0 (0.1)
Emiratele Arabe Unite 51.6 (1.6) 2.6 (0.4) 29.5 (1.4) 3.4 (0.5) 22.1 (2.1) -0.8 (0.5)
Uruguay 44.7 (1.5) 2.1 (0.5) 33.9 (1.2) 2.9 (0.5) 10.8 (1.6) -0.7 (0.6)
Vietnam 19.1 (1.9) 1.8 (0.5) 8.8 (1.2) 3.5 (1.0) 10.2 (1.5) -1.6 (0.7)
Argentina* 46.2 (1.9) 0.8 (0.2) 37.7 (1.7) 1.1 (0.2) 8.5 (1.7) -0.2 (0.3)
Kazakhstan* 45.3 (2.3) 0.7 (0.3) 37.0 (2.0) 0.9 (0.3) 8.3 (2.0) -0.2 (0.3)
Malaysia* 45.5 (2.0) 0.3 (0.2) 29.8 (1.8) 0.5 (0.2) 15.7 (1.8) -0.3 (0.2)

Tabelul 39. Diferenţele la nivelul competenţelor de bază şi de vârf în funcţie de gen, la Citire/Lectură

Modificări, diferenţiate în funcţie de gen, înregistrate la nivelul competenţelor de bază respectiv de vârf la nivelul domeniului Citire/Lectură:
Băieţi Fete Diferenţe in funcţie de gen (Băieţi-fete)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste
(scor mai mic decât (scor mai mare (scor mai mic (scor mai mare (scor mai mic decât (scor mai mare decât
407.47 puncte) decât 625.61 decât 407.47 decât 625.61 407.47 puncte) 625.61 puncte)
puncte)1 puncte) puncte)
% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S.
OECD
Australia 3.8 (2.1) -0.2 (1.5) 4.2 (1.8) -1.4 (2.0) -0.5 (1.3) 1.2 (1.3)
Austria -0.5 (3.1) 2.4 (1.2) 6.5 (2.1) 1.1 (1.7) -6.9 (2.9) 1.4 (1.4)
Belgia 1.7 (2.5) -0.8 (1.7) 5.2 (1.9) -4.0 (1.8) -3.5 (2.0) 3.2 (1.2)
Canada -1.3 (1.5) 1.6 (2.0) 0.9 (0.9) 0.8 (3.1) -2.2 (1.1) 0.8 (1.3)
Chile -8.2 (4.4) 1.6 (0.4) -1.5 (4.6) 1.8 (0.5) -6.8 (2.5) -0.2 (0.5)
Republica Ceha 4.0 (3.6) 3.2 (1.1) 6.3 (2.5) 0.4 (2.0) -2.3 (2.4) 2.8 (1.1)
Danemarca -1.2 (2.6) 1.5 (1.2) 2.0 (2.2) 0.6 (1.7) -3.2 (1.8) 0.9 (1.4)
Estonia 0.1 (2.2) 3.9 (1.5) 2.7 (1.2) 1.7 (2.5) -2.6 (1.8) 2.2 (1.4)
Finlanda -1.6 (2.2) 2.1 (1.5) 1.1 (1.0) -1.7 (4.5) -2.7 (1.6) 3.8 (1.8)
Franţa 0.6 (2.5) 1.3 (1.7) 4.2 (1.9) -1.8 (2.5) -3.6 (2.3) 3.1 (1.6)
Germania -1.3 (2.2) 4.6 (1.5) 4.9 (2.0) 0.8 (2.2) -6.3 (1.6) 3.9 (1.5)
Grecia 2.3 (4.4) -0.9 (0.8) 6.3 (3.7) -1.2 (1.3) -4.0 (2.6) 0.3 (1.1)
Ungaria 5.0 (4.6) -0.3 (1.0) 10.0 (2.8) -2.3 (1.3) -5.0 (2.7) 2.0 (1.1)
Islanda -0.9 (3.6) 1.0 (1.0) 3.7 (3.1) 0.4 (1.9) -4.5 (2.4) 0.6 (1.6)
Irlanda -0.8 (2.5) 2.2 (2.0) 2.0 (1.4) -3.7 (2.6) -2.7 (1.9) 5.9 (1.8)
Israel -0.7 (3.8) 0.3 (1.9) 6.6 (2.6) -1.2 (1.6) -7.3 (3.3) 1.5 (2.0)
Italia -1.9 (2.8) -0.1 (0.8) 5.3 (2.4) -2.1 (1.6) -7.2 (2.1) 2.0 (1.0)
Japonia 1.8 (2.3) -6.3 (2.8) 4.8 (1.5) -9.3 (2.6) -3.0 (1.7) 3.0 (2.0)
Coreea 8.8 (2.7) -3.0 (2.4) 3.1 (1.4) 0.0 (3.3) 5.6 (2.1) -3.0 (2.4)
Letonia -1.3 (4.0) 0.5 (0.6) 2.8 (1.8) -0.2 (1.6) -4.1 (2.6) 0.7 (1.3)
Luxemburg 2.7 (2.9) 0.1 (1.1) 4.4 (2.7) -1.6 (1.4) -1.7 (1.6) 1.7 (1.2)
Mexic -1.0 (5.9) 0.0 (0.2) 2.0 (7.0) -0.2 (0.2) -2.9 (1.8) 0.2 (0.2)
Olanda 4.4 (3.0) 1.9 (1.5) 3.9 (2.3) 0.2 (2.2) 0.6 (2.0) 1.7 (2.0)
Noua Zeelandă 1.2 (2.4) 0.1 (1.6) 1.0 (1.7) -0.9 (3.3) 0.1 (2.0) 1.0 (2.0)

Norvegia -2.0 (2.4) 2.4 (1.5) -0.4 (1.4) 1.6 (3.0) -1.6 (1.8) 0.8 (1.8)
Polonia 2.9 (2.8) -0.5 (1.4) 4.3 (1.5) -2.9 (2.4) -1.3 (1.9) 2.3 (1.6)
Portugalia -4.6 (2.9) 3.3 (1.3) 1.6 (2.2) 0.1 (1.7) -6.2 (2.1) 3.2 (1.2)
Slovacia 3.2 (3.8) -0.7 (0.8) 4.9 (3.4) -1.2 (1.2) -1.7 (2.9) 0.5 (1.0)
Slovenia -9.5 (2.6) 3.5 (1.1) -2.2 (1.3) 4.3 (2.0) -7.3 (1.9) -0.8 (1.5)
Spania -3.8 (3.0) 0.2 (0.8) -0.3 (1.7) -0.2 (1.3) -3.5 (1.7) 0.4 (1.0)
Suedia -6.8 (3.5) 2.1 (1.5) -1.7 (1.7) 2.0 (2.5) -5.1 (2.2) 0.1 (1.5)
Elvetia 5.9 (3.0) 0.0 (1.3) 6.3 (2.4) -2.6 (1.7) -0.4 (1.8) 2.6 (1.5)
Turcia 15.2 (6.8) -2.3 (0.7) 21.7 (6.3) -5.3 (1.3) -6.5 (3.4) 3.0 (1.0)
Marea Britanie 1.0 (3.1) 1.1 (1.4) 1.3 (2.4) -0.2 (1.8) -0.3 (1.9) 1.3 (1.6)
Statele Unite ale
Americii 0.5 (2.9) 2.2 (1.3) 4.5 (2.3) 1.1 (2.0) -4.0 (2.2) 1.1 (1.5)
Media OECD-34 0.5 (2.3) 0.8 (0.7) 3.7 (1.6) -0.8 (1.4) -3.2 (0.4) 1.6 (0.3)
Media OECD-35 0.5 (2.3) 0.8 (0.7) 3.8 (1.6) -0.8 (1.3) -3.3 (0.4) 1.6 (0.3)
Ţări partenere
Albania 7.7 (4.9) -0.7 (0.4) -11.6 (5.3) 0.3 (0.6) 19.3 (3.0) -1.0 (0.6)
Algeria m m m m m m m m m m m m
Brazilia -3.0 (4.2) 0.8 (0.3) 3.1 (5.7) 1.1 (0.4) -6.1 (1.7) -0.2 (0.4)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m m m m m
Bulgaria -1.3 (4.1) 0.1 (0.7) 5.3 (3.7) -1.6 (1.2) -6.6 (3.0) 1.8 (1.0)
CABA (Argentina) -16.5 (5.6) 1.1 (1.7) -14.5 (4.3) 1.3 (1.6) -2.0 (3.7) -0.3 (1.8)
Columbia -10.5 (5.9) 0.5 (0.3) -7.0 (5.4) 0.8 (0.3) -3.5 (2.6) -0.3 (0.4)
Costa Rica 4.3 (7.6) -0.1 (0.4) 10.8 (9.3) 0.3 (0.3) -6.4 (2.5) -0.4 (0.5)
Croatia -2.6 (3.5) 2.0 (1.1) 5.7 (2.7) 0.8 (1.3) -8.3 (2.4) 1.2 (1.2)
Cipru 2.1 (3.2) -0.4 (0.5) 4.1 (3.5) -1.5 (1.0) -2.0 (1.8) 1.0 (0.9)
Republica Dominicana m m m m m m m m m m m m
FYROM m m m m m m m m m m m m
Georgia m m m m m m m m m m m m
Hong Kong (China) 3.4 (1.7) -4.8 (2.2) 1.9 (1.1) -6.2 (3.7) 1.5 (1.6) 1.4 (2.6)
Indonesia -0.6 (8.3) 0.0 (0.1) 1.1 (9.4) 0.1 (0.2) -1.7 (3.0) -0.1 (0.2)
Iordania -6.3 (5.3) 0.0 (0.2) -2.6 (5.7) 0.3 (0.2) -3.7 (3.9) -0.3 (0.3)
Kosovo m m m m m m m m m m m m
Liban m m m m m m m m m m m m

Lithuania 0.3 (4.0) 1.4 (0.7) 7.5 (2.7) 1.0 (1.3) -7.2 (2.0) 0.4 (1.0)
Macao (China) -0.1 (3.0) 0.4 (1.0) 0.7 (0.9) -1.2 (2.0) -0.8 (1.4) 1.6 (1.4)
Malta m m m m m m m m m m m m
Moldova m m m m m m m m m m m m
Muntenegru -8.0 (5.3) 0.7 (0.4) 4.9 (5.4) 0.1 (0.6) -12.9 (2.5) 0.6 (0.7)
Peru -9.3 (4.6) -0.1 (0.2) -2.9 (6.4) -0.3 (0.3) -6.4 (3.0) 0.2 (0.4)
Qatar -7.6 (2.3) 0.2 (0.3) -3.2 (4.1) -0.4 (0.4) -4.4 (1.2) 0.5 (0.5)
Romania -5.0 (5.6) 0.3 (0.6) 7.6 (5.2) 0.5 (0.8) -12.6 (2.9) -0.2 (0.8)
Rusia -8.9 (3.9) 2.2 (0.9) -3.1 (2.7) 1.8 (1.4) -5.8 (2.2) 0.5 (1.2)
Singapore 0.2 (1.2) -0.9 (2.4) 2.3 (1.0) -4.8 (3.3) -2.1 (1.2) 3.8 (1.9)
Chinese Taipei 4.5 (3.0) -3.4 (1.5) 6.7 (1.7) -6.1 (2.6) -2.2 (1.9) 2.7 (2.9)
Thailanda 10.5 (7.7) -0.1 (0.2) 22.3 (7.9) -0.8 (0.4) -11.8 (2.6) 0.7 (0.3)
Trinidad Tobago m m m m m m m m m m m m
Tunisia 19.5 (5.2) -0.2 (0.2) 24.7 (6.6) -0.1 (0.2) -5.2 (2.4) -0.1 (0.2)
Emiratele Arabe Unite 3.0 (3.7) 1.1 (0.5) 6.5 (4.7) 0.4 (0.7) -3.5 (3.0) 0.7 (0.6)
Uruguay -10.2 (4.5) 1.4 (0.5) -6.3 (4.3) 1.7 (0.7) -3.9 (2.4) -0.3 (0.7)
Vietnam 5.1 (3.9) -1.5 (0.9) 3.4 (2.2) -2.2 (1.4) 1.7 (2.1) 0.7 (1.0)
Argentina* -15.5 (5.4) 0.5 (0.3) -8.2 (4.8) 0.3 (0.3) -7.4 (2.5) 0.2 (0.4)
Kazakhstan* -21.5 (7.9) 0.7 (0.3) -10.4 (7.2) 0.9 (0.3) -11.0 (2.9) -0.2 (0.3)
Malaysia* -17.4 (5.9) 0.2 (0.2) -13.3 (5.6) 0.3 (0.2) -4.1 (2.6) -0.1 (0.2)
Tabelul 40. Modificări, diferenţiate în funcţie de gen, înregistrate la nivelul competenţelor de bază, respectiv de vârf, la nivelul domeniului
Citire/Lectură

Distribuţia pe niveluri de competenţe în PISA în perioada 2006-2015 la Matematică:

Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în Niveluri de competenţă în
PISA 2006 PISA 2009 PISA 2012 PISA 2015
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi
(scor mai mic peste (scor mai mic peste (scor mai peste (scor mai mic peste
decât 420.07 (scor mai decât 420.07 (scor mai mare mic decât (scor mai mare decât 420.07 (scor mai
puncte) mare decât puncte) decât 606.99 420.07 decât 606.99 puncte) mare decât
606.99 puncte) puncte) puncte) 606.99
puncte) puncte)
OECD
Australia 13.0 (0.6) 16.4 (0.8) 15.9 (0.7) 16.4 (0.9) 19.7 (0.6) 14.8 (0.6) 22.0 (0.6) 11.3 (0.6)
Austria 20.0 (1.4) 15.8 (1.0) m m m m 18.7 (1.0) 14.3 (0.9) 21.8 (1.1) 12.5 (0.9)
Belgia 17.3 (1.0) 22.3 (0.8) 19.1 (0.8) 20.4 (0.7) 19.0 (0.8) 19.5 (0.8) 20.1 (1.0) 15.9 (0.7)
Canada 10.8 (0.6) 17.9 (0.7) 11.5 (0.5) 18.3 (0.6) 13.8 (0.5) 16.4 (0.6) 14.4 (0.7) 15.1 (0.8)
Chile 55.1 (2.2) 1.5 (0.4) 51.0 (1.7) 1.3 (0.3) 51.5 (1.7) 1.6 (0.2) 49.4 (1.3) 1.4 (0.2)
Republica Ceha 19.2 (1.2) 18.3 (1.2) 22.3 (1.1) 11.6 (0.9) 21.0 (1.2) 12.9 (0.8) 21.7 (1.1) 10.4 (0.8)
Danemarca 13.6 (1.0) 13.7 (0.8) 17.1 (0.9) 11.6 (0.8) 16.8 (1.0) 10.0 (0.7) 13.6 (0.9) 11.7 (0.7)
Estonia 12.1 (1.0) 12.5 (0.8) 12.6 (0.9) 12.1 (0.8) 10.5 (0.6) 14.6 (0.8) 11.2 (0.7) 14.2 (0.8)
Finlanda 6.0 (0.6) 24.4 (1.0) 7.8 (0.5) 21.7 (0.9) 12.3 (0.7) 15.3 (0.7) 13.6 (0.8) 11.7 (0.7)
Franţa 22.3 (1.3) 12.5 (0.9) 22.5 (1.3) 13.7 (1.0) 22.4 (0.9) 12.9 (0.8) 23.5 (0.9) 11.4 (0.7)
Germania 19.9 (1.4) 15.4 (1.0) 18.6 (1.1) 17.8 (0.9) 17.7 (1.0) 17.5 (0.9) 17.2 (1.0) 12.9 (0.8)
Grecia 32.3 (1.4) 5.0 (0.5) 30.3 (1.8) 5.7 (0.6) 35.7 (1.3) 3.9 (0.4) 35.8 (1.8) 3.9 (0.5)
Ungaria 21.2 (1.1) 10.3 (0.9) 22.3 (1.5) 10.1 (1.1) 28.1 (1.3) 9.3 (1.1) 28.0 (1.2) 8.1 (0.6)
Islanda 16.8 (0.8) 12.7 (0.7) 17.0 (0.6) 13.6 (0.6) 21.5 (0.7) 11.2 (0.7) 23.6 (1.0) 10.3 (0.8)
Irlanda 16.4 (1.2) 10.2 (0.8) 20.8 (1.0) 6.7 (0.6) 16.9 (1.0) 10.7 (0.5) 15.0 (0.9) 9.8 (0.6)
Israel 42.0 (1.7) 6.1 (0.6) 39.5 (1.3) 5.9 (0.7) 33.5 (1.7) 9.4 (1.0) 32.1 (1.4) 8.9 (0.9)
Italia 32.8 (0.9) 6.2 (0.5) 24.9 (0.6) 9.0 (0.5) 24.7 (0.8) 9.9 (0.6) 23.3 (1.1) 10.5 (0.8)
Japonia 13.0 (1.1) 18.3 (1.0) 12.5 (1.0) 20.9 (1.2) 11.1 (1.0) 23.7 (1.5) 10.7 (0.8) 20.3 (1.3)
Coreea 8.9 (1.0) 27.1 (1.5) 8.1 (1.0) 25.6 (1.6) 9.1 (0.9) 30.9 (1.8) 15.5 (1.1) 20.9 (1.3)
Letonia 20.7 (1.2) 6.6 (0.6) 22.6 (1.4) 5.7 (0.6) 19.9 (1.1) 8.0 (0.8) 21.4 (1.0) 5.2 (0.4)
Luxemburg 22.8 (0.6) 10.6 (0.5) 23.9 (0.6) 11.4 (0.6) 24.3 (0.5) 11.2 (0.4) 25.8 (0.7) 10.0 (0.5)
Mexic 56.5 (1.3) 0.8 (0.2) 50.8 (1.0) 0.7 (0.1) 54.7 (0.8) 0.6 (0.1) 56.6 (1.3) 0.3 (0.1)

Olanda 11.5 (1.0) 21.1 (1.1) 13.4 (1.4) 19.9 (1.5) 14.8 (1.3) 19.3 (1.2) 16.7 (0.9) 15.5 (0.8)
Noua Zeelandă 14.0 (0.8) 18.9 (0.9) 15.4 (0.9) 18.9 (0.9) 22.6 (0.8) 15.0 (0.9) 21.6 (1.0) 11.4 (0.7)
Norvegia 22.2 (1.2) 10.4 (0.7) 18.2 (0.9) 10.2 (0.7) 22.3 (1.1) 9.4 (0.7) 17.1 (0.8) 10.6 (0.7)
Polonia 19.8 (0.9) 10.6 (0.8) 20.5 (1.1) 10.4 (0.9) 14.4 (0.9) 16.7 (1.3) 17.2 (1.0) 12.2 (0.9)
Portugalia 30.7 (1.5) 5.7 (0.5) 23.7 (1.1) 9.6 (0.8) 24.9 (1.5) 10.6 (0.8) 23.8 (1.0) 11.4 (0.7)
Slovacia 20.9 (1.0) 11.0 (0.9) 21.0 (1.2) 12.7 (1.0) 27.5 (1.3) 11.0 (0.9) 27.7 (1.2) 7.8 (0.6)
Slovenia 17.7 (0.7) 13.7 (0.6) 20.3 (0.5) 14.2 (0.6) 20.1 (0.6) 13.7 (0.6) 16.1 (0.6) 13.5 (0.7)
Spania 24.7 (1.1) 7.2 (0.5) 23.7 (0.8) 8.0 (0.5) 23.6 (0.8) 8.0 (0.4) 22.2 (1.0) 7.2 (0.6)
Suedia 18.3 (1.0) 12.6 (0.7) 21.1 (1.0) 11.4 (0.8) 27.1 (1.1) 8.0 (0.5) 20.8 (1.2) 10.4 (0.9)
Elvetia 13.5 (0.9) 22.6 (1.2) 13.5 (0.8) 24.1 (1.4) 12.4 (0.7) 21.4 (1.2) 15.8 (1.0) 19.2 (1.0)
Turcia 52.1 (1.8) 4.2 (1.2) 42.1 (1.8) 5.6 (1.2) 42.0 (1.9) 5.9 (1.1) 51.4 (2.2) 1.1 (0.4)
Marea Britanie 19.8 (0.8) 11.1 (0.6) 20.2 (0.9) 9.8 (0.7) 21.8 (1.3) 11.8 (0.8) 21.9 (1.0) 10.6 (0.7)
Statele Unite ale
Americii 28.1 (1.7) 7.6 (0.8) 23.4 (1.3) 9.9 (1.0) 25.8 (1.4) 8.8 (0.8) 29.4 (1.4) 5.9 (0.7)
Media OECD 30 21.3 (0.2) 13.2 (0.2) m m m m 22.2 (0.2) 12.9 (0.2) 22.9 (0.2) 10.8 (0.1)
Media OECD-34 22.5 (0.2) 12.5 (0.1) 22.0 (0.2) 12.5 (0.2) 23.0 (0.2) 12.5 (0.1) 23.4 (0.2) 10.6 (0.1)
Media OECD-35 22.5 (0.2) 12.6 (0.1) m m m m 22.9 (0.2) 12.5 (0.1) 23.4 (0.2) 10.7 (0.1)
Ţări partenere
Albania m m m m 67.7 (1.9) 0.4 (0.2) 60.7 (1.0) 0.8 (0.2) 53.3 (1.9) 1.1 (0.2)
Algeria m m m m m m m m m m m m 81.0 (1.3) 0.1 (0.1)
Brazilia 72.5 (1.2) 1.0 (0.3) 69.1 (1.2) 0.8 (0.2) 68.3 (1.0) 0.7 (0.2) 70.3 (1.2) 0.9 (0.2)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m m m m m 15.8 (1.2) 25.6 (1.9)
Bulgaria 53.3 (2.4) 3.1 (0.8) 47.1 (2.5) 3.8 (1.0) 43.8 (1.8) 4.1 (0.6) 42.1 (1.8) 4.4 (0.6)
CABA (Argentina) m m m m m m m m 46.8 (3.5) 1.0 (0.3) 34.1 (3.2) 4.0 (1.1)
Columbia 71.9 (1.6) 0.4 (0.2) 70.4 (1.6) 0.1 (0.1) 73.8 (1.4) 0.3 (0.1) 66.3 (1.2) 0.3 (0.1)
Costa Rica m m m m 56.7 (1.9) 0.3 (0.2) 59.9 (1.9) 0.6 (0.2) 62.5 (1.5) 0.3 (0.1)
Croatia 28.6 (1.2) 4.7 (0.5) 33.2 (1.4) 4.9 (0.7) 29.9 (1.4) 7.0 (1.1) 32.0 (1.4) 5.6 (0.5)
Cipru m m m m m m m m 42.0 (0.6) 3.7 (0.3) 42.6 (0.8) 3.2 (0.4)
Republica Dominicana m m m m m m m m m m m m 90.5 (1.0) 0.0 (0.0)
FYROM m m m m m m m m m m m m 70.2 (0.8) 0.8 (0.2)
Georgia m m m m 68.7 (1.2) 0.6 (0.2) m m m m 57.1 (1.2) 1.6 (0.4)
Hong Kong (China) 9.5 (0.9) 27.7 (1.2) 8.8 (0.7) 30.7 (1.2) 8.5 (0.8) 33.7 (1.4) 9.0 (0.8) 26.5 (1.1)
Indonesia 65.8 (3.1) 0.4 (0.2) 76.7 (1.9) 0.1 (0.0) 75.7 (2.1) 0.3 (0.2) 68.6 (1.6) 0.7 (0.2)

Iordania 66.4 (1.6) 0.2 (0.1) 65.3 (1.9) 0.3 (0.2) 68.6 (1.5) 0.6 (0.4) 67.5 (1.3) 0.3 (0.1)
Kosovo m m m m m m m m m m m m 77.7 (1.0) 0.0 (0.0)
Liban m m m m m m m m m m m m 60.2 (1.6) 2.0 (0.3)
Lithuania 23.0 (1.1) 9.1 (0.9) 26.3 (1.2) 7.0 (0.7) 26.0 (1.2) 8.1 (0.6) 25.4 (1.1) 6.9 (0.7)
Macao (China) 10.9 (0.7) 17.4 (0.7) 11.0 (0.5) 17.1 (0.5) 10.8 (0.5) 24.3 (0.6) 6.6 (0.5) 21.9 (0.6)
Malta m m m m 33.7 (0.8) 7.7 (0.4) m m m m 29.1 (0.8) 11.8 (0.7)
Moldova m m m m 60.7 (1.6) 0.7 (0.2) m m m m 50.3 (1.2) 1.7 (0.3)
Muntenegru 60.1 (1.0) 0.8 (0.2) 58.4 (1.1) 1.0 (0.2) 56.6 (1.0) 1.0 (0.2) 51.9 (1.0) 1.5 (0.2)
Peru m m m m 73.5 (1.8) 0.6 (0.2) 74.6 (1.8) 0.6 (0.2) 66.2 (1.4) 0.4 (0.1)
Qatar 87.2 (0.6) 0.6 (0.1) 73.8 (0.4) 1.8 (0.2) 69.6 (0.5) 2.0 (0.2) 58.7 (0.7) 2.2 (0.2)
Romania 52.7 (2.2) 1.3 (0.3) 47.0 (2.0) 1.3 (0.3) 40.8 (1.9) 3.2 (0.6) 39.9 (1.8) 3.3 (0.5)
Rusia 26.6 (1.6) 7.4 (0.8) 28.6 (1.5) 5.2 (0.8) 24.0 (1.1) 7.8 (0.8) 18.9 (1.2) 8.8 (0.7)
Singapore m m m m 9.8 (0.6) 35.6 (0.8) 8.3 (0.5) 40.0 (0.7) 7.6 (0.4) 34.8 (0.8)
Chinese Taipei 12.0 (1.1) 31.9 (1.4) 12.8 (0.8) 28.6 (1.5) 12.8 (0.8) 37.2 (1.2) 12.7 (0.7) 28.1 (1.2)
Thailanda 53.0 (1.3) 1.3 (0.3) 52.5 (1.6) 1.3 (0.4) 49.7 (1.7) 2.6 (0.5) 53.8 (1.6) 1.4 (0.3)
Trinidad Tobago m m m m 53.2 (0.7) 2.5 (0.3) m m m m 52.3 (0.8) 2.5 (0.3)
Tunisia 72.5 (1.8) 0.5 (0.2) 73.6 (1.5) 0.3 (0.2) 67.7 (1.8) 0.8 (0.4) 74.8 (1.2) 0.5 (0.2)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m m m 46.3 (1.2) 3.5 (0.3) 48.7 (1.2) 3.7 (0.3)
Uruguay 46.1 (1.2) 3.2 (0.5) 47.6 (1.3) 2.4 (0.4) 55.8 (1.3) 1.4 (0.3) 52.4 (1.2) 1.7 (0.4)
Vietnam m m m m m m m m 14.2 (1.7) 13.3 (1.5) 19.1 (1.7) 9.3 (1.3)
Argentina* 64.1 (2.5) 1.0 (0.4) 63.6 (2.0) 0.9 (0.3) 66.5 (2.0) 0.3 (0.1) 56.1 (1.7) 0.8 (0.2)
Kazakhstan* m m m M 59.1 (1.5) 1.2 (0.4) 45.2 (1.7) 0.9 (0.3) 32.2 (2.1) 4.2 (0.8)
Malaysia* m m m M 59.3 (1.6) 0.4 (0.1) 51.8 (1.7) 1.3 (0.3) 37.5 (1.6) 2.0 (0.4)
Tabelul 41. Distribuţia pe niveluri de competenţe în PISA în perioada 2006-2015 la Matematică

Modificări înregistrate pe niveluri de competenţe de bază şi de vârf în PISA în perioada 2006-2015 la Matematică:
Modificări între Modificări între Modificări între Modificări între
2003 şi 2015 2006 şi 2015 2009 şi 2015 2012 şi 2015
(PISA 2015 - PISA 2003) (PISA 2015 - PISA 2006) (PISA 2015 - PISA 2009) (PISA 2015 - PISA 2012)
Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi peste Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi Sub Nivelul Nivelul 5 şi Sub Nivelul 2 Nivelul 5 şi
(scor mai mic (scor mai mare (scor mai mic peste 2 peste (scor mai mic peste
decât 420.07 decât 606.99 decât 420.07 (scor mai mare (scor mai (scor mai decât 420.07 (scor mai mare
puncte) puncte) puncte) decât 606.99 mic decât mare decât puncte) decât 606.99
puncte) 420.07 606.99 puncte)
puncte) puncte)
OECD
Australia 7.6 (3.2) -8.4 (2.1) 9.0 (1.6) -5.1 (1.2) 6.1 (1.8) -5.1 (1.4) 2.3 (1.6) -3.5 (1.2)
Austria 3.0 (3.2) -1.8 (2.3) 1.8 (2.1) -3.3 (1.5) m m m m 3.1 (1.8) -1.8 (1.5)
Belgia 3.6 (2.7) -10.6 (2.7) 2.7 (1.7) -6.5 (1.4) 1.0 (1.7) -4.5 (1.5) 1.1 (1.6) -3.7 (1.4)
Canada 4.2 (2.4) -5.2 (2.7) 3.6 (1.3) -2.9 (1.4) 2.9 (1.4) -3.2 (1.4) 0.5 (1.3) -1.3 (1.4)
Chile m m m m -5.8 (3.7) -0.1 (0.4) -1.7 (3.8) 0.1 (0.4) -2.2 (3.5) -0.2 (0.3)
Republica Ceha 5.1 (3.6) -7.9 (2.0) 2.5 (2.0) -7.9 (1.6) -0.6 (2.1) -1.3 (1.4) 0.7 (2.0) -2.5 (1.3)
Danemarca -1.8 (2.8) -4.3 (2.2) -0.1 (1.7) -2.1 (1.2) -3.5 (1.7) 0.1 (1.3) -3.3 (1.7) 1.7 (1.2)
Estonia m m m m -0.9 (1.6) 1.7 (1.6) -1.4 (1.6) 2.1 (1.7) 0.7 (1.3) -0.4 (1.6)
Finlanda 6.8 (2.3) -11.7 (2.8) 7.6 (1.3) -12.8 (1.6) 5.7 (1.4) -10.0 (1.6) 1.3 (1.3) -3.6 (1.4)
Franţa 6.8 (3.1) -3.7 (2.8) 1.2 (1.9) -1.1 (1.5) 1.0 (2.0) -2.2 (1.7) 1.1 (1.7) -1.4 (1.5)
Germania -4.4 (2.9) -3.3 (2.4) -2.7 (2.0) -2.5 (1.5) -1.4 (1.9) -4.9 (1.5) -0.5 (1.8) -4.5 (1.5)
Grecia -3.2 (6.0) -0.1 (0.9) 3.4 (3.2) -1.1 (0.7) 5.4 (3.6) -1.8 (0.8) 0.1 (3.2) 0.0 (0.7)
Ungaria 5.0 (3.6) -2.5 (1.6) 6.8 (2.0) -2.2 (1.2) 5.6 (2.3) -2.0 (1.3) -0.1 (2.1) -1.1 (1.4)
Islanda 8.6 (3.8) -5.1 (1.6) 6.8 (1.9) -2.3 (1.2) 6.7 (2.1) -3.3 (1.1) 2.1 (1.9) -0.8 (1.2)
Irlanda -1.8 (3.3) -1.5 (1.9) -1.4 (1.9) -0.4 (1.2) -5.8 (1.9) 3.2 (1.1) -1.9 (1.8) -0.8 (1.0)
Israel m m m m -9.8 (2.5) 2.9 (1.2) -7.3 (2.4) 3.1 (1.2) -1.4 (2.5) -0.4 (1.4)
Italia -8.7 (4.0) 3.5 (1.7) -9.6 (2.0) 4.3 (1.1) -1.7 (2.0) 1.6 (1.1) -1.4 (1.9) 0.6 (1.1)
Japonia -2.6 (1.9) -3.9 (4.3) -2.4 (1.5) 2.0 (2.2) -1.8 (1.4) -0.5 (2.4) -0.4 (1.4) -3.3 (2.4)
Coreea 5.9 (2.2) -3.9 (3.5) 6.6 (1.6) -6.2 (2.3) 7.3 (1.7) -4.7 (2.5) 6.3 (1.6) -10.0 (2.5)
Letonia -2.3 (4.9) -2.8 (1.3) 0.7 (2.5) -1.4 (0.8) -1.1 (2.8) -0.5 (0.8) 1.5 (2.5) -2.8 (1.0)
Luxemburg 4.1 (3.6) -0.8 (1.7) 3.0 (1.7) -0.6 (0.9) 1.9 (1.8) -1.4 (1.1) 1.5 (1.7) -1.2 (0.9)

Mexic -9.3 (8.0) 0.0 (0.1) 0.1 (3.6) -0.5 (0.2) 5.8 (3.9) -0.4 (0.2) 1.9 (3.5) -0.3 (0.1)
Olanda 5.8 (2.7) -10.0 (3.9) 5.2 (1.6) -5.6 (2.0) 3.3 (2.0) -4.3 (2.4) 1.9 (1.8) -3.7 (2.1)
Noua Zeelandă 6.6 (3.3) -9.3 (2.3) 7.6 (1.8) -7.5 (1.4) 6.2 (1.9) -7.5 (1.5) -1.0 (1.8) -3.6 (1.4)
Norvegia -3.8 (2.8) -0.7 (2.0) -5.2 (1.7) 0.2 (1.2) -1.1 (1.6) 0.4 (1.3) -5.2 (1.6) 1.2 (1.2)
Polonia -4.9 (2.8) 2.1 (2.3) -2.7 (1.6) 1.6 (1.4) -3.3 (1.8) 1.8 (1.6) 2.8 (1.6) -4.5 (1.8)
Portugalia -6.3 (3.7) 6.1 (2.1) -7.0 (2.2) 5.7 (1.2) 0.0 (2.1) 1.8 (1.4) -1.1 (2.2) 0.8 (1.3)
Slovacia 7.8 (4.0) -4.9 (1.7) 6.8 (2.2) -3.1 (1.3) 6.7 (2.4) -4.9 (1.3) 0.2 (2.3) -3.1 (1.3)
Slovenia m m m m -1.6 (1.3) -0.2 (1.3) -4.2 (1.3) -0.7 (1.3) -4.0 (1.2) -0.2 (1.2)
Spania -0.8 (3.6) -0.7 (1.4) -2.5 (1.9) 0.0 (0.9) -1.5 (2.0) -0.8 (0.9) -1.4 (1.8) -0.8 (0.9)
Suedia 3.6 (3.2) -5.4 (2.0) 2.5 (1.9) -2.2 (1.2) -0.2 (2.0) -1.0 (1.4) -6.2 (2.0) 2.4 (1.2)
Elvetia 1.2 (2.3) -2.0 (3.5) 2.3 (1.5) -3.4 (1.9) 2.3 (1.5) -4.9 (2.2) 3.3 (1.4) -2.1 (2.0)
Turcia -0.8 (7.3) -4.4 (1.6) -0.7 (3.7) -3.1 (1.2) 9.2 (4.0) -4.5 (1.3) 9.4 (3.8) -4.7 (1.2)
Marea Britanie m m m m 2.1 (1.8) -0.5 (1.2) 1.7 (2.0) 0.8 (1.3) 0.1 (2.1) -1.2 (1.3)
Statele Unite ale
Americii 3.7 (5.3) -4.2 (1.5) 1.2 (2.9) -1.7 (1.2) 6.0 (3.0) -4.0 (1.3) 3.5 (2.8) -2.9 (1.2)
Media OECD 30 1.3 (3.1) -3.6 (1.7) 1.6 (1.2) -2.4 (0.7) m m m m 0.7 (1.2) -2.1 (0.7)
Media OECD-34 m m m m 0.9 (1.2) -1.9 (0.7) 1.4 (1.4) -1.9 (0.8) 0.4 (1.3) -1.8 (0.7)
Media OECD-35 m m m m 0.9 (1.2) -1.9 (0.7) m m m m 0.4 (1.3) -1.8 (0.7)
Ţări partenere
Albania m m m m m m m m -14.5 (3.9) 0.7 (0.3) -7.4 (3.3) 0.3 (0.3)
Algeria m m m m m m m m m m m m m m m m
Brazilia -4.9 (4.8) -0.3 (0.5) -2.3 (2.5) -0.1 (0.4) 1.1 (2.7) 0.1 (0.3) 2.0 (2.4) 0.2 (0.3)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m m m m m m m m m
Bulgaria m m m m -11.2 (3.6) 1.3 (1.0) -5.0 (3.8) 0.6 (1.2) -1.7 (3.2) 0.4 (0.9)
CABA (Argentina) m m m m m m m m m m m m -12.8 (5.2) 3.0 (1.2)
Columbia m m m m -5.6 (3.1) -0.1 (0.2) -4.2 (3.4) 0.2 (0.1) -7.5 (3.1) 0.0 (0.2)
Costa Rica m m m m m m m m 5.8 (5.1) -0.1 (0.2) 2.6 (4.7) -0.3 (0.2)
Croatia m m m m 3.5 (2.7) 0.9 (0.8) -1.1 (3.0) 0.6 (0.9) 2.2 (2.8) -1.4 (1.3)
Cipru m m m m m m m m m m m m 0.6 (2.0) -0.5 (0.5)
Republica Dominicana m m m m m m m m m m m m m m m m
FYROM m m m m m m m m m m m m m m m m
Georgia m m m m m m m m -11.6 (3.0) 1.0 (0.5) m m m m
Hong Kong (China) -1.4 (1.6) -4.1 (6.3) -0.5 (1.3) -1.2 (3.0) 0.2 (1.1) -4.1 (3.3) 0.5 (1.1) -7.2 (3.1)

Indonesia -9.5 (7.5) 0.4 (0.2) 2.9 (4.6) 0.3 (0.3) -8.0 (4.2) 0.6 (0.2) -7.0 (4.0) 0.4 (0.3)
Iordania m m m m 1.2 (3.1) 0.0 (0.2) 2.3 (3.5) 0.0 (0.2) -1.0 (3.1) -0.3 (0.5)
Kosovo m m m m m m m m m m m m m m m m
Liban m m m m m m m m m m m m m m m m
Lithuania m m m m 2.5 (2.4) -2.2 (1.2) -0.9 (2.6) 0.0 (1.0) -0.6 (2.4) -1.1 (1.0)
Macao (China) -4.5 (1.6) 3.2 (6.0) -4.3 (0.9) 4.4 (2.4) -4.3 (0.8) 4.7 (2.7) -4.1 (0.8) -2.5 (2.4)
Malta m m m m m m m m -4.6 (1.6) 4.1 (1.2) m m m m
Moldova m m m m m m m m -10.4 (3.3) 1.1 (0.3) m m m m
Muntenegru m m m m -8.2 (3.0) 0.7 (0.3) -6.5 (3.5) 0.6 (0.3) -4.8 (3.1) 0.5 (0.3)
Peru m m m m m m m m -7.4 (3.4) -0.2 (0.2) -8.4 (3.1) -0.2 (0.2)
Qatar m m m m -28.5 (2.1) 1.6 (0.2) -15.1 (2.3) 0.5 (0.3) -10.9 (2.1) 0.2 (0.3)
Romania m m m m -12.8 (3.6) 2.0 (0.6) -7.1 (3.7) 2.0 (0.6) -0.9 (3.5) 0.1 (0.8)
Rusia -11.3 (3.8) 1.8 (2.1) -7.7 (2.3) 1.4 (1.3) -9.6 (2.3) 3.6 (1.3) -5.0 (2.0) 1.0 (1.3)
Singapore m m m m m m m m -2.3 (0.8) -0.8 (3.1) -0.7 (0.7) -5.2 (2.8)
Chinese Taipei m m m m 0.7 (1.4) -3.7 (2.6) -0.1 (1.2) -0.4 (2.8) -0.1 (1.2) -9.1 (2.5)
Thailanda -0.2 (9.1) -0.2 (0.5) 0.8 (4.1) 0.1 (0.4) 1.3 (4.7) 0.2 (0.6) 4.0 (4.3) -1.1 (0.6)
Trinidad Tobago m m m m m m m m -0.9 (2.3) 0.0 (0.4) m m m m
Tunisia -3.2 (4.1) 0.3 (0.3) 2.3 (2.5) 0.0 (0.3) 1.2 (2.4) 0.3 (0.3) 7.1 (2.6) -0.3 (0.4)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m m m m m m m 2.4 (2.9) 0.2 (0.5)
Uruguay 4.3 (7.0) -1.1 (0.6) 6.3 (3.2) -1.5 (0.6) 4.9 (3.6) -0.7 (0.5) -3.4 (3.3) 0.3 (0.5)
Vietnam m m m m m m m m m m m m 4.9 (2.9) -3.9 (2.0)
Argentina* m m m m -8.1 (4.0) -0.2 (0.4) -7.5 (4.0) 0.0 (0.4) -10.4 (3.8) 0.5 (0.3)
Kazakhstan* m m m m m m m m -27.0 (3.9) 3.1 (0.9) -13.1 (3.7) 3.3 (0.8)
Malaysia* m m m m m m m m -21.8 (3.7) 1.7 (0.5) -14.2 (3.4) 0.7 (0.5)
Tabelul 42. Modificări înregistrate pe niveluri de competenţe de bază şi de vârf în PISA în perioada 2006-2015 la Matematică

nivelul 2 la Matematică în PISA 2006-2015 nivelul 5 sau peste la Matematică în PISA 2006-2012
60 14 12,8 12,7 12,6
52,7 47 12
50
40,8 10,7
10
40 39,9 Media
OECD 8
30 23,1 Media OECD
22,5 22 6
20
23,4 România
3,2
4 România
3,3
10 2 1,3 1,3
0 0
2006 2009 2012 2015 2006 2009 2012 2015
Figura 29. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat Figura 30. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat
sub nivelul 2 la Matematică la nivelul 5 și peste la Matematică
La Matematică se observă o evoluție pozitivă privind achiziția competențelor de bază, procentul elevilor care au performat sub nivelul 2 reducându-se de la
52,7% în 2006 la 39,9% în 2015. De asemenea se constată o creștere a procentului elevilor care au performat la nivelul 5 și peste de la 1,3% în 2006 la 3,3%
în 2015.

Evoluţia scorului mediu la Matematică în perioada 2003-2015:
PISA 2003 PISA 2006 PISA 2009 PISA 2012 PISA 2015
Scorul Scorul Scorul Scorul Scorul

mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S. mediu E.S.
OECD
Australia 524 (2.1) 520 (2.2) 514 (2.5) 504 (1.6) 494 (1.6)
Austria 506 (3.3) 505 (3.7) m m 506 (2.7) 497 (2.9)
Belgia 529 (2.3) 520 (3.0) 515 (2.3) 515 (2.1) 507 (2.4)
Canada 532 (1.8) 527 (2.0) 527 (1.6) 518 (1.8) 516 (2.3)
Chile m m 411 (4.6) 421 (3.1) 423 (3.1) 423 (2.5)
Republica Ceha 516 (3.5) 510 (3.6) 493 (2.8) 499 (2.9) 492 (2.4)
Danemarca 514 (2.7) 513 (2.6) 503 (2.6) 500 (2.3) 511 (2.2)
Estonia m m 515 (2.7) 512 (2.6) 521 (2.0) 520 (2.0)
Finlanda 544 (1.9) 548 (2.3) 541 (2.2) 519 (1.9) 511 (2.3)
Franţa 511 (2.5) 496 (3.2) 497 (3.1) 495 (2.5) 493 (2.1)
Germania 503 (3.3) 504 (3.9) 513 (2.9) 514 (2.9) 506 (2.9)
Grecia 445 (3.9) 459 (3.0) 466 (3.9) 453 (2.5) 454 (3.8)
Ungaria 490 (2.8) 491 (2.9) 490 (3.5) 477 (3.2) 477 (2.5)
Islanda 515 (1.4) 506 (1.8) 507 (1.4) 493 (1.7) 488 (2.0)
Irlanda 503 (2.4) 501 (2.8) 487 (2.5) 501 (2.2) 504 (2.1)
Israel m m 442 (4.3) 447 (3.3) 466 (4.7) 470 (3.6)
Italia 466 (3.1) 462 (2.3) 483 (1.9) 485 (2.0) 490 (2.8)
Japonia 534 (4.0) 523 (3.3) 529 (3.3) 536 (3.6) 532 (3.0)
Coreea 542 (3.2) 547 (3.8) 546 (4.0) 554 (4.6) 524 (3.7)
Letonia 483 (3.7) 486 (3.0) 482 (3.1) 491 (2.8) 482 (1.9)
Luxemburg 493 (1.0) 490 (1.1) 489 (1.2) 490 (1.1) 486 (1.3)
Mexic 385 (3.6) 406 (2.9) 419 (1.8) 413 (1.4) 408 (2.2)

Olanda 538 (3.1) 531 (2.6) 526 (4.7) 523 (3.5) 512 (2.2)
Noua Zeelandă 523 (2.3) 522 (2.4) 519 (2.3) 500 (2.2) 495 (2.3)
Norvegia 495 (2.4) 490 (2.6) 498 (2.4) 489 (2.7) 502 (2.2)
Polonia 490 (2.5) 495 (2.4) 495 (2.8) 518 (3.6) 504 (2.4)
Portugalia 466 (3.4) 466 (3.1) 487 (2.9) 487 (3.8) 492 (2.5)
Slovacia 498 (3.3) 492 (2.8) 497 (3.1) 482 (3.4) 475 (2.7)
Slovenia m m 504 (1.0) 501 (1.2) 501 (1.2) 510 (1.3)
Spania 485 (2.4) 480 (2.3) 483 (2.1) 484 (1.9) 486 (2.2)
Suedia 509 (2.6) 502 (2.4) 494 (2.9) 478 (2.3) 494 (3.2)
Elvetia 527 (3.4) 530 (3.2) 534 (3.3) 531 (3.0) 521 (2.9)
Turcia 423 (6.7) 424 (4.9) 445 (4.4) 448 (4.8) 420 (4.1)
Marea Britanie m m 495 (2.1) 492 (2.4) 494 (3.3) 492 (2.5)
Statele Unite ale Americii 483 (2.9) 474 (4.0) 487 (3.6) 481 (3.6) 470 (3.2)
Media OECD-30 499 (0.6) 497 (0.5) m m 496 (0.5) 491 (0.5)
Media OECD-34 m m 494 (0.5) 495 (0.5) 494 (0.5) 490 (0.4)
Media OECD-35 m m 494 (0.5) m m 494 (0.5) 490 (0.4)
Ţări partenere
Albania m m m m 377 (4.0) 394 (2.0) 413 (3.4)
Algeria m m m m m m m m 360 (3.0)
Brazilia 356 (4.8) 370 (2.9) 386 (2.4) 389 (1.9) 377 (2.9)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m 531 (4.9)
Bulgaria m m 413 (6.1) 428 (5.9) 439 (4.0) 441 (4.0)
CABA (Argentina) m m m m m m 418 (7.3) 456 (6.9)
Columbia m m 370 (3.8) 381 (3.2) 376 (2.9) 390 (2.3)
Costa Rica m m m m 409 (3.0) 407 (3.0) 400 (2.5)
Croatia m m 467 (2.4) 460 (3.1) 471 (3.5) 464 (2.8)
Cipru m m m m m m 440 (1.1) 437 (1.7)
Republica Dominicana m m m m m m m m 328 (2.7)
FYROM m m m m m m m m 371 (1.3)
Georgia m m m m 379 (2.8) m m 404 (2.8)
Hong Kong (China) 550 (4.5) 547 (2.7) 555 (2.7) 561 (3.2) 548 (3.0)
Indonesia 360 (3.9) 391 (5.6) 371 (3.7) 375 (4.0) 386 (3.1)

Iordania m m 384 (3.3) 387 (3.7) 386 (3.1) 380 (2.7)

Kosovo m m m m m m m m 362 (1.6)
Liban m m m m m m m m 396 (3.7)
Lithuania m m 486 (2.9) 477 (2.6) 479 (2.6) 478 (2.3)
Macao (China) 527 (2.9) 525 (1.3) 525 (0.9) 538 (1.0) 544 (1.1)
Malta m m m m 463 (1.4) m m 479 (1.7)
Moldova m m m m 397 (3.1) m m 420 (2.5)
Muntenegru m m 399 (1.4) 403 (2.0) 410 (1.1) 418 (1.5)
Peru m m m m 365 (4.0) 368 (3.7) 387 (2.7)
Qatar m m 318 (1.0) 368 (0.7) 376 (0.8) 402 (1.3)
Romania m m 415 (4.2) 427 (3.4) 445 (3.8) 444 (3.8)
Rusia 468 (4.2) 476 (3.9) 468 (3.3) 482 (3.0) 494 (3.1)
Singapore m m m m 562 (1.4) 573 (1.3) 564 (1.5)
Chinese Taipei m m 549 (4.1) 543 (3.4) 560 (3.3) 542 (3.0)
Thailanda 417 (3.0) 417 (2.3) 419 (3.2) 427 (3.4) 415 (3.0)
Trinidad Tobago m m m m 414 (1.3) m m 417 (1.4)
Tunisia 359 (2.5) 365 (4.0) 371 (3.0) 388 (3.9) 367 (3.0)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m 434 (2.4) 427 (2.4)
Uruguay 422 (3.3) 427 (2.6) 427 (2.6) 409 (2.8) 418 (2.5)
Vietnam m m m m m m 511 (4.8) 495 (4.5)
Argentina* m m 381 (6.2) 388 (4.1) 388 (3.5) 409 (3.1)

Kazakhstan* m m m m 405 (3.0) 432 (3.0) 460 (4.3)
Malaysia* m m m m 404 (2.7) 421 (3.2) 446 (3.3)
Tabelul 43. Evoluția scorului mediu la Matematică în perioada 2003-2015

Modificările rezultatelor PISA la Matematică în perioada 2003-2015:
Modificări între Modificări între Modificări între Modificări între

2003 şi 2015 2006 şi 2015 2009 şi 2015 2012 şi 2015
(PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA (PISA 2015 - PISA
2003) 2006) 2009) 2012)
Dif. scor E.S. Dif. scor E.S. Dif. scor E.S. Dif. scor E.S.
OECD
Australia -30 (6.2) -26 (4.5) -20 (4.8) -10 (4.2)
Austria -9 (7.1) -9 (5.9) m m -9 (5.3)
Belgia -22 (6.5) -13 (5.2) -8 (5.0) -8 (4.8)
Canada -17 (6.3) -11 (4.6) -11 (4.7) -2 (4.6)
Chile m m 11 (6.3) 2 (5.5) 0 (5.3)
Republica Ceha -24 (7.1) -18 (5.5) 0 (5.3) -7 (5.1)
Danemarca -3 (6.6) -2 (4.9) 8 (5.1) 11 (4.8)
Estonia m m 5 (4.9) 7 (5.0) -1 (4.6)
Finlanda -33 (6.3) -37 (4.8) -29 (4.9) -8 (4.7)
Franţa -18 (6.5) -3 (5.2) -4 (5.3) -2 (4.8)
Germania 3 (7.1) 2 (6.0) -7 (5.6) -8 (5.4)
Grecia 9 (7.8) -6 (5.9) -12 (6.6) 1 (5.7)
Ungaria -13 (6.8) -14 (5.2) -13 (5.7) 0 (5.4)
Islanda -27 (6.1) -18 (4.4) -19 (4.5) -5 (4.4)
Irlanda 1 (6.5) 2 (4.9) 17 (5.0) 2 (4.7)
Israel m m 28 (6.7) 23 (6.2) 3 (6.9)
Italia 24 (7.0) 28 (5.1) 7 (5.1) 4 (5.0)
Japonia -2 (7.5) 9 (5.7) 3 (5.9) -4 (5.9)

Coreea -18 (7.5) -23 (6.3) -22 (6.7) -30 (6.9)

Letonia -1 (7.0) -4 (5.0) 0 (5.2) -8 (4.9)
Luxemburg -7 (5.8) -4 (3.9) -3 (4.2) -4 (3.9)
Mexic 23 (7.1) 2 (5.1) -10 (4.8) -5 (4.4)
Olanda -26 (6.8) -18 (4.9) -14 (6.5) -11 (5.4)
Noua Zeelandă -28 (6.5) -27 (4.8) -24 (5.0) -5 (4.8)
Norvegia 7 (6.5) 12 (4.9) 4 (5.0) 12 (5.0)
Polonia 14 (6.6) 9 (4.9) 10 (5.3) -13 (5.6)
Portugalia 26 (7.0) 25 (5.3) 5 (5.4) 5 (5.8)
Slovacia -23 (7.1) -17 (5.2) -21 (5.6) -6 (5.6)
Slovenia m m 5 (3.9) 8 (4.2) 9 (4.0)
Spania 1 (6.5) 6 (4.7) 2 (4.8) 2 (4.6)
Suedia -15 (6.9) -8 (5.3) 0 (5.7) 16 (5.3)
Elvetia -5 (7.2) -8 (5.5) -13 (5.8) -10 (5.5)
Turcia -3 (9.7) -3 (7.3) -25 (7.1) -28 (7.3)
Marea Britanie m m -3 (4.8) 0 (5.1) -1 (5.4)
Statele Unite ale Americii -13 (7.1) -5 (6.2) -18 (6.1) -12 (6.0)
Media OECD-30 -8 (5.7) -6 (3.6) m m -5 (3.6)
Media OECD-34 m m -4 (3.6) -5 (3.8) -4 (3.6)
Media OECD-35 m m -4 (3.6) m m -4 (3.6)
Ţări partenere
Albania m m m m 36 (6.5) 19 (5.3)
Algeria m m m m m m m m
Brazilia 21 (7.9) 8 (5.4) -9 (5.3) -11 (5.0)
B-S-J-G (China) m m m m m m m m
Bulgaria m m 28 (8.1) 13 (8.0) 2 (6.6)
CABA (Argentina) m m m m m m 38 (10.7)
Columbia m m 20 (5.6) 9 (5.5) 13 (5.1)
Costa Rica m m m m -9 (5.4) -7 (5.3)
Croatia m m -3 (5.1) 4 (5.6) -7 (5.7)
Cipru m m m m m m -3 (4.1)
Republica Dominicana m m m m m m m m

FYROM m m m m m m m m
Georgia m m m m 24 (5.5) m m
Hong Kong (China) -2 (7.8) 0 (5.3) -7 (5.5) -13 (5.6)
Indonesia 26 (7.5) -5 (7.3) 15 (6.1) 11 (6.2)
Iordania m m -4 (5.5) -6 (5.9) -5 (5.4)
Kosovo m m m m m m m m
Liban m m m m m m m m
Lithuania m m -8 (5.1) 2 (5.2) 0 (5.0)
Macao (China) 17 (6.4) 19 (3.9) 19 (4.0) 6 (3.8)
Malta m m m m 16 (4.4) m m
Moldova m m m m 22 (5.5) m m
Muntenegru m m 19 (4.0) 15 (4.5) 8 (4.0)
Peru m m m m 21 (6.1) 18 (5.8)
Qatar m m 84 (3.9) 34 (4.1) 26 (3.8)
Romania m m 29 (6.7) 17 (6.3) -1 (6.4)
Rusia 26 (7.7) 18 (6.1) 26 (5.9) 12 (5.6)
Singapore m m m m 2 (4.3) -9 (4.1)
Chinese Taipei m m -7 (6.2) -1 (5.9) -18 (5.7)
Thailanda -2 (7.0) -2 (5.2) -3 (5.8) -11 (5.8)
Trinidad Tobago m m m m 3 (4.2) m m
Tunisia 8 (6.8) 1 (6.1) -5 (5.7) -21 (6.1)
Emiratele Arabe Unite m m m m m m -7 (4.9)
Uruguay -4 (7.0) -9 (5.0) -9 (5.2) 9 (5.1)
Vietnam m m m m m m -17 (7.5)
Argentina* m m 28 (7.8) 21 (6.4) 21 (5.9)

Kazakhstan* m m m m 55 (6.5) 28 (6.3)
Malaysia* m m m m 42 (5.7) 26 (5.8)
Tabelul 44. Modificările rezultatelor PISA la Matematică în perioada 2003-2015

Analiza chestionarelor de mediu socio-educațional completate de elevii români
În urma analizei chestionarelor referitoare la mediul socio-educațional s-au constat următoarele aspecte:
Distribuţia după gen a participanţilor PISA 2015
2466
2470
2460
2450
2440
2430 Fete
2410
2420 Baieti
2410
2400
2390
2380
Romania
Figura 31. Distribuţia după gen a participanţilor PISA 2015

Statutul economic, social şi cultural
Indicatorul PISA al statutului economic, social şi cultural (SESC) a fost derivat din următorii trei
indicatori: cel mai înalt nivel ocupaţional al părinţilor (HISEI), cel mai înalt nivel educaţional al
părinţilor exprimat în ani de educaţie conform ISCED (PARED), şi bunuri casnice (HOMEPOS).
Indicatorul bunurilor casnice (HOMEPOS) cuprinde toţi itemii din indicatorii WEALTH, CULT POSS
şi HEDRES, precum şi numărul cărţilor din casă, recodificați într-o variabilă categorială de patru
niveluri (0-10 cărţi, 11-25 sau 26-100 cărţi, 101-200 sau 201-500 cărţi, mai mult de 500 cărţi).
Întrebările corespunzătoare au fost administrate în chestionarul elevului (STQ). Întrebarea vizând cărțile
este ST11. Indicatorul PISA al statutului economic, social şi cultural (SESC) provine din analiza
caracteristicilor principale de variabilă standardizată (fiecare variabilă având media OECD zero şi
deviaţia standard 1), luând în considerare factorul scorului de la prima componentă principală, precum
şi măsurile indicatorului statutului economic, social şi cultural. Analiza componentelor principale a
arătat că, în fiecare ţară participantă, componentele indicatorului operează în moduri similare.
Rezultatele analizelor au arătat că modelarea factorială a condus la rezultate foarte asemănătoare în
toate ţările, în cazul tuturor celor trei componente, care contribuie la valori similare ale indicatorului.
Bogăţia familială
Indicatorul bogăţiei familiale (WEALTH) se bazează pe răspunsurile elevilor, dacă aceștia declară că au
acasă următoarele: o cameră proprie, legătură la Internet, o maşină de spălat vase (tratată ca un item
specific ţării), DVD player, şi alţi trei itemi specifici ţării (unii itemi în ST12); şi răspunsurile lor
privind numărul de telefoanele mobile, televizoare, calculatoare, maşini şi camere de baie sau duş
(ST12).
Resursele educaţionale de acasă
Indicatorul resurselor educaţionale de acasă (HEDRES) se bazează pe itemi de măsurare a existenţei
unor resurse educaţionale acasă, inclusiv un birou şi un loc liniştit pentru studiu, un computer pe care
elevul îl poate folosi pentru lucrări şcolare, un pachet de programe educaţionale, cărţi care pot fi folosite
pentru lucrări şcolare, îndrumare şi dicţionare tehnice (unii itemi în ST13).
Bunurile culturale
Indicatorul de bunuri culturale (CULT POSS) se bazează pe răspunsurile elevilor, dacă ei declară că au
acasă următoarele: literatură clasică, opere de artă, cărţi de poezii (ST11).
Medii obținute de elevii români, pe domenii, ajustate cu SESC
Medii obținute de elevii

Medii ajustate cu SESC
români pe domenii
Scor mediu E.S Scor mediu E.S.

Științe 435 (3,2) 455 (3,0)
Citire/Lectura 434 (4,1) 457 (3,8)
Matematica 444 (3,8) 467 (3,6)
Tabelul 45. Mediile elevilor români, pe domenii, ajustate cu SESC

Statutul socio-economic și performanța la Științe (SSE)

Rezultate bazate pe opiniile elevilor
Performance in science, by socio-economic status Diferența
de
performan
ță Științe
Diferența între elevii
în puncte aflați
de scor Difference
Procentul
asociată in science
varianței
creșterii performan
Scorul la performanței la
Scorul la cu o Second Third Top ce
Științe Științe explicat Bottom
Științe ajustat unitate a quarter of quarter of quarter between
neajustat 1 prin SESC quarter of
SESC lui SESC SESC SESC of SESC students
(puterea SESC ESCS
(panta ESCS ESCS ESCS in the top
gradientului
gradientul quarter
socioeconomic)
ui and
socioecon students
omic) in the
bottom
quarter of
SESC
ESCS
S M M
c e e
o a a
r n n
e M M
s s ea ea
d c c n n
i o o sc sc Sco
Mean Mean f r r or or re
score S.E. score S.E. % S.E. . S.E. e S.E. e S.E. e S.E. e S.E. dif. S.E.
OECD
4 4
4 6 9 52 55
Australia 510 (1,5) 500 (1,5) 11,7 (0,8) 4 (1,5) 8 (2,4) 7 (2,1) 5 (2,6) 9 (2,6) 92 (3,4)
Austria 495 (2,4) 492 (2,0) 15,9 (1,3) 4 (2,0) 4 (3,3) 4 (4,2) 51 (3,5) 54 (4,1) 97 (5,4)

5 4 7 2 5
8 8
4 4
4 5 8 52 56
Belgia 502 (2,3) 496 (1,7) 19,3 (1,3) 8 (1,8) 0 (3,7) 2 (3,1) 2 (3,3) 0 (3,0) 111 (4,9)
4 5
3 9 1 54 56
Canada 528 (2,1) 511 (1,8) 8,8 (0,7) 4 (1,5) 2 (2,7) 8 (2,5) 2 (3,1) 3 (3,0) 71 (3,4)
4 4
3 0 4 45 49
Chile 447 (2,4) 463 (2,2) 16,9 (1,3) 2 (1,4) 2 (3,5) 1 (4,3) 2 (3,5) 7 (3,4) 95 (4,7)
4 4
5 4 7 50 55
Republica Ceha 493 (2,3) 505 (2,0) 18,8 (1,2) 2 (2,1) 4 (4,0) 6 (3,1) 5 (3,2) 1 (3,2) 107 (4,9)
4 4
3 6 8 51 54
Danemarca 502 (2,4) 483 (2,0) 10,4 (1,0) 4 (1,7) 7 (2,8) 9 (3,4) 2 (3,8) 3 (3,8) 76 (4,4)
5 5
3 0 2 53 57
Estonia 534 (2,1) 533 (2,0) 7,8 (0,9) 2 (1,8) 4 (3,5) 4 (3,3) 9 (3,3) 3 (2,8) 69 (4,2)
4 5
4 9 1 54 57
Finlanda 531 (2,4) 521 (2,1) 10,0 (1,0) 0 (2,3) 4 (3,6) 7 (3,3) 2 (3,7) 2 (3,8) 78 (4,9)
4 4
5 4 7 51 55
Franţa 495 (2,1) 505 (1,7) 20,3 (1,3) 7 (2,0) 1 (3,3) 7 (3,1) 5 (3,4) 8 (3,3) 118 (5,0)
4 5
4 6 0 52 56
Germania 509 (2,7) 511 (2,3) 15,8 (1,2) 2 (1,9) 6 (4,5) 3 (3,6) 7 (3,7) 9 (3,9) 103 (5,1)
4 4
3 1 4 46 50
Grecia 455 (3,9) 458 (3,3) 12,5 (1,3) 4 (2,1) 5 (5,1) 1 (4,8) 1 (5,0) 3 (4,5) 88 (5,6)
4 4
4 2 6 48 53
Ungaria 477 (2,4) 487 (2,1) 21,4 (1,4) 7 (1,9) 0 (4,1) 6 (3,8) 6 (4,4) 7 (3,7) 117 (5,3)
Islanda 4 4
2 4 6 48 50
473 (1,7) 454 (2,3) 4,9 (0,8) 8 (2,1) 8 (3,1) 6 (3,9) 2 (3,7) 0 (3,4) 52 (4,5)
Irlanda 503 (2,4) 497 (2,2) 12,7 (1,0) 3 (1,6) 4 (3,3) 4 (3,6) 51 (3,5) 54 (3,3) 80 (3,8)

8 6 8 3 5
5 9
4 4
4 1 5 49 51
Israel 467 (3,4) 461 (2,8) 11,2 (1,3) 2 (2,3) 7 (4,9) 4 (4,6) 1 (5,2) 1 (3,9) 94 (6,1)
4 4
3 4 7 49 51
Italia 481 (2,5) 484 (2,4) 9,6 (1,0) 0 (1,7) 2 (3,6) 6 (3,3) 0 (3,9) 8 (3,7) 76 (5,0)
4 5
4 9 3 54 57
Japonia 538 (3,0) 547 (2,7) 10,1 (1,0) 2 (2,2) 8 (3,9) 3 (3,7) 9 (3,9) 8 (3,7) 80 (4,6)
4 5
4 8 0 52 55
Coreea 516 (3,1) 525 (2,6) 10,1 (1,3) 4 (2,7) 0 (4,1) 2 (3,7) 7 (4,2) 6 (4,9) 76 (5,5)
4 4
2 6 7 50 52
Letonia 490 (1,6) 502 (1,5) 8,7 (1,0) 6 (1,6) 1 (3,0) 8 (2,7) 0 (3,6) 4 (2,7) 63 (4,0)
4 4
4 2 6 49 55
Luxemburg 483 (1,1) 481 (1,2) 20,8 (1,0) 1 (1,1) 5 (2,7) 3 (2,8) 6 (2,9) 1 (2,6) 125 (3,7)
3 4
1 8 0 42 44
Mexic 416 (2,1) 440 (2,4) 10,9 (1,3) 9 (1,1) 6 (3,2) 8 (2,8) 3 (3,1) 6 (3,3) 60 (4,2)
4 4
4 6 9 51 55
Olanda 509 (2,3) 502 (2,2) 12,5 (1,3) 7 (2,6) 5 (3,9) 4 (4,0) 9 (3,2) 9 (3,8) 95 (5,7)
4 5
4 6 0 53 56
Noua Zeelandă 513 (2,4) 508 (2,1) 13,6 (1,2) 9 (2,6) 3 (3,8) 4 (4,5) 3 (3,6) 5 (3,7) 101 (5,6)
4 4
3 6 8 51 53
Norvegia 498 (2,3) 482 (1,8) 8,2 (0,9) 7 (2,2) 3 (3,1) 9 (3,3) 2 (3,8) 5 (3,4) 72 (4,1)
4 4
4 6 8 50 54
Polonia 501 (2,5) 518 (2,3) 13,4 (1,3) 0 (2,0) 3 (3,6) 8 (3,6) 8 (4,5) 9 (3,8) 86 (4,8)
Portugalia 4 4
3 5 8 50 55
501 (2,4) 514 (2,1) 14,9 (1,4) 1 (1,5) 9 (3,6) 7 (3,4) 4 (4,1) 6 (3,7) 96 (5,0)
Slovacia 461 (2,6) 467 (2,3) 16,0 (1,4) 4 (2,3) 4 (5,0) 4 (3,1) 47 (3,4) 51 (4,3) 101 (6,3)

1 1 5 0 3
3 2
4 4
4 7 9 52 56
Slovenia 513 (1,3) 512 (1,3) 13,5 (0,9) 3 (1,5) 1 (2,9) 6 (3,2) 7 (2,8) 0 (2,5) 88 (3,8)
4 4
2 5 8 50 53
Spania 493 (2,1) 507 (1,8) 13,4 (1,1) 7 (1,1) 4 (3,1) 0 (2,7) 3 (3,4) 6 (3,1) 82 (4,0)
4 4
4 5 7 51 54
Suedia 493 (3,6) 481 (2,6) 12,2 (1,1) 4 (2,2) 0 (3,1) 8 (4,3) 3 (4,6) 3 (5,4) 94 (5,0)
4 4
4 5 9 51 56
Elvetia 506 (2,9) 500 (2,5) 15,6 (1,2) 3 (1,9) 5 (3,9) 6 (3,9) 3 (4,4) 1 (3,9) 106 (5,0)
4 4
2 0 1 42 45
Turcia 425 (3,9) 455 (4,8) 9,0 (1,9) 0 (2,1) 0 (5,0) 6 (4,3) 8 (4,5) 9 (7,1) 59 (7,9)
4 4
3 7 9 52 55
Marea Britanie 509 (2,6) 504 (2,0) 10,5 (1,0) 7 (1,9) 3 (3,1) 0 (3,8) 5 (4,1) 7 (3,8) 84 (4,4)
4 4
Statele Unite ale 3 5 7 50 54
Americii 496 (3,2) 494 (2,5) 11,4 (1,1) 3 (1,8) 7 (4,1) 8 (3,9) 8 (5,6) 6 (4,0) 90 (5,6)
4 4
3 5 8 50 54
OECD average 493 (0,4) 494 (0,4) 12,9 (0,2) 8 (0,3) 2 (0,6) 1 (0,6) 5 (0,6) 0 (0,6) 88 (0,8)
Țări partenere
Albania 427 (3,3) m m m m m m m m m m m m m m m m
3 3
6 7 37 39
Algeria 376 (2,6) 387 (4,8) 1,4 (0,8) 8 (2,3) 9 (2,9) 0 (3,1) 4 (3,2) 1 (6,2) 22 (6,9)
3 3
2 6 9 40 45
Brazilia 401 (2,3) 428 (3,0) 12,5 (1,3) 7 (1,6) 8 (2,5) 0 (2,2) 1 (3,0) 0 (5,1) 82 (5,4)
4 5
4 6 0 52 57
B-S-J-G (China) 518 (4,6) 561 (4,6) 18,5 (2,4) 0 (2,5) 0 (5,9) 6 (5,3) 8 (5,2) 8 (8,5) 118 (9,7)
Bulgaria 446 (4,4) 450 (3,5) 16,4 (1,5) 4 (2,3) 3 (6,0) 4 (5,1) 46 (5,6) 50 (4,9) 107 (6,6)

1 9 2 4 2
5 8
4 4
3 1 6 50 52
CABA (Argentina) 475 (6,3) 475 (4,2) 25,6 (2,9) 7 (2,6) 2 (6,7) 5 (7,4) 0 (11,6) 4 (8,0) 112 (9,6)
3 3
2 8 9 41 46
Columbia 416 (2,4) 442 (2,6) 13,7 (1,7) 7 (1,8) 5 (3,1) 9 (3,0) 9 (3,5) 1 (4,8) 76 (5,9)
3 4
2 9 0 42 46
Costa Rica 420 (2,1) 439 (2,2) 15,6 (1,4) 4 (1,3) 0 (2,7) 5 (2,5) 4 (3,4) 0 (3,6) 71 (4,3)
4 4
3 4 6 47 52
Croatia 475 (2,5) 485 (2,3) 12,1 (1,1) 8 (1,9) 4 (3,3) 0 (3,4) 7 (3,0) 2 (4,1) 78 (4,8)
3 4
3 9 2 44 47
Cipru 433 (1,4) 427 (1,3) 9,5 (0,9) 1 (1,5) 9 (2,4) 0 (2,8) 0 (3,0) 4 (2,8) 76 (3,6)
3 3
Republica 2 0 1 33 37
Dominicana 332 (2,6) 354 (3,6) 12,9 (1,7) 5 (2,1) 5 (3,0) 8 (2,7) 2 (4,3) 2 (5,5) 66 (6,2)
3 3
2 5 7 38 41
FYROM 384 (1,2) 390 (1,4) 6,9 (0,8) 5 (1,6) 8 (2,7) 8 (2,8) 9 (2,4) 3 (3,0) 55 (4,3)
3 3
3 7 9 42 45
Georgia 411 (2,4) 423 (2,5) 11,1 (1,1) 4 (2,0) 5 (3,1) 4 (3,4) 4 (4,2) 3 (4,2) 78 (4,9)
5 5
Hong Kong 1 0 1 52 55
(China) 523 (2,5) 534 (2,5) 4,9 (0,9) 9 (1,9) 4 (3,3) 6 (3,2) 6 (3,5) 0 (4,2) 45 (5,2)
3 3
2 7 9 40 43
Indonesia 403 (2,6) 445 (4,3) 13,2 (2,0) 2 (1,8) 8 (3,6) 3 (3,0) 3 (3,4) 8 (5,0) 60 (6,1)
3 4
2 7 0 41 44
Iordania 409 (2,7) 421 (2,5) 9,4 (1,3) 5 (1,8) 5 (4,0) 4 (3,4) 9 (3,6) 2 (3,6) 67 (5,3)
3 3
1 6 7 37 40
Kosovo 378 (1,7) 382 (1,7) 5,1 (0,8) 8 (1,6) 3 (2,8) 2 (2,6) 7 (2,9) 5 (3,2) 42 (3,9)
Liban 386 (3,4) 403 (3,9) 9,7 (1,8) 2 (2,5) 3 (4,0) 3 (3,7) 38 (4,5) 42 (7,4) 73 (8,2)

6 5 7 7 8
6 6
4 4
3 3 5 48 52
Lithuania 475 (2,7) 478 (2,3) 11,6 (1,3) 6 (2,1) 8 (3,1) 8 (3,0) 8 (4,5) 0 (4,3) 82 (5,1)
5 5
1 1 2 52 54
Macao (China) 529 (1,1) 535 (1,4) 1,7 (0,4) 2 (1,7) 6 (2,5) 6 (2,0) 9 (2,4) 3 (2,5) 27 (3,9)
4 4
4 1 4 47 52
Malta 465 (1,6) 468 (1,7) 14,5 (1,0) 7 (1,8) 2 (3,4) 8 (4,0) 7 (3,9) 5 (3,7) 113 (5,1)
3 4
3 9 2 43 46
Moldova 428 (2,0) 451 (2,3) 11,6 (1,3) 3 (1,9) 2 (3,2) 2 (3,1) 1 (3,3) 8 (3,8) 76 (5,1)
3 4
2 8 0 41 44
Muntenegru 411 (1,0) 416 (1,1) 5,0 (0,6) 3 (1,5) 9 (2,2) 3 (2,4) 4 (2,5) 1 (2,6) 52 (3,7)
3 3
3 5 8 40 44
Peru 397 (2,4) 429 (2,6) 21,6 (1,8) 0 (1,4) 0 (2,4) 7 (3,3) 6 (3,3) 4 (4,4) 94 (4,8)
3 4
2 8 1 43 43
Qatar 418 (1,0) 403 (1,2) 4,4 (0,4) 7 (1,4) 1 (1,8) 9 (2,2) 9 (2,1) 6 (2,0) 55 (2,8)
4 4
3 0 2 43 47
Romania 435 (3,2) 455 (3,0) 13,8 (1,8) 4 (2,4) 1 (4,1) 3 (3,5) 9 (4,2) 7 (6,0) 76 (6,9)
Rusia 4 4
2 5 8 49 51
487 (2,9) 487 (2,6) 6,7 (1,0) 9 (2,4) 8 (4,2) 0 (4,3) 9 (3,8) 6 (3,4) 58 (4,6)
4 5
4 9 4 57 60
Singapore 556 (1,2) 554 (1,3) 16,8 (1,0) 7 (1,5) 7 (2,8) 3 (2,8) 4 (2,7) 9 (3,3) 113 (4,5)
4 5
4 8 1 54 58
Chinese Taipei 532 (2,7) 542 (2,2) 14,1 (1,4) 5 (2,7) 5 (4,2) 8 (3,0) 4 (3,9) 3 (5,0) 98 (6,6)
4 4
2 0 0 41 46
Thailanda 421 (2,8) 448 (4,4) 9,0 (1,9) 2 (2,3) 3 (2,8) 7 (2,9) 8 (4,0) 0 (7,3) 57 (8,0)
Trinidad Tobago 425 (1,4) 435 (1,5) 10,0 (0,9) 3 (1,4) 3 (2,7) 4 (2,7) 43 (3,4) 47 (2,9) 77 (3,8)

1 9 1 2 1
4 3
3 3
1 6 7 38 41
Tunisia 386 (2,1) 401 (2,7) 9,0 (1,5) 7 (1,7) 6 (2,6) 7 (2,9) 7 (3,2) 8 (4,7) 53 (5,3)
4 4
Emiratele Arabe 3 0 3 45 46
Unite 437 (2,4) 423 (2,2) 4,9 (0,6) 0 (1,8) 1 (2,8) 2 (3,7) 8 (3,0) 0 (3,6) 59 (4,0)
3 4
3 9 1 44 48
Uruguay 435 (2,2) 460 (2,3) 16,1 (1,3) 2 (1,4) 7 (2,5) 9 (3,1) 0 (3,5) 7 (4,2) 89 (4,7)
5 5
2 0 1 52 56
Vietnam 525 (3,9) 567 (6,8) 10,8 (2,2) 3 (2,7) 3 (5,0) 2 (3,4) 4 (4,6) 0 (7,5) 57 (7,6)
3 4
2 9 1 43 47
Argentina* 432 (2,9) 452 (2,8) 12,8 (1,4) 5 (1,5) 9 (3,4) 9 (4,8) 7 (3,3) 4 (4,7) 75 (5,5)
4 4
2 3 5 46 47
Kazakhstan* 456 (3,7) 461 (3,8) 4,5 (1,1) 3 (2,9) 6 (3,7) 3 (4,8) 0 (4,4) 7 (5,4) 41 (5,7)
4 4
2 1 2 44 48
Malaysia* 443 (3,0) 455 (2,8) 12,6 (1,5) 5 (1,6) 2 (3,6) 9 (3,4) 9 (4,3) 2 (5,1) 69 (5,6)
Tabelul 46. Statutul socio-economic și performanța la Științe (SESC)

1
Statutul socioeconomic și cultural este cel utilizat în acest tabel pentru calculul ajustărilor și a varianței

10
20
30
-40
-30
-20
-10
CABA (Argentina)
Georgia
Qatar
Albania
Peru
Moldova
Columbia
la stiinte
Portugalia
Centrul Naţional PISA

Trinidad Tobago
Singapore
Macao (China)
(diferente puncte de scor)
Media tendintelor pe trei ani
Romania
Israel
Bulgaria
Norvegia
Rusia
Polonia
Japonia
Indonesia
Brazilia

Chile
Estonia
Spania
Malta
Thailanda
Italia
SUA
Mexic
evaluarilor PISA
Danemarca
Turcia
Letonia
Uruguay
Muntenegru
Taipei China
Franta
Tunisia
Figura 32. Media tendințelor pe trei ani la Științe pe parcursul evaluărilor PISA
Luxemburg
Irlanda
Media OECD
Marea Britanie
Slovenia
Germania
Pag. 198 din 228

Coreea
Media tendintelor pe 3 ani la Stiinte pe parcursul
Elvetia
Canada
Belgia
Lithuania
Vietnam
Media tendințelor pe trei ani la Științe pe parcursul evaluărilor PISA
Suedia
Iordania
Croatia
Austria
Olanda
Hong Kong (China)
Republica Ceha
Australia
Grecia
Costa Rica
Noua Zeelanda
Iceland
Ungaria
Slovacia
Finlanda
Emiratele Arabe Unite
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
%
OECD
Australia
Austria
Belgia
Canada
Chile
Republica Ceha
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta

Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Israel
Italia
Japonia
Coreea
Letonia
Luxemburg
Mexic
Olanda

Noua Zeelanda
Norvegia
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Profesii in domeniul stiintelor sau ingineri
5,1% în domeniul IT, 0,5% au optat pentru a fi tehnicieni.

Spania
Suedia
Elvetia
Turcia
Marea Britanie
Statele Unite ale Americii
Media OECD
Profesii in doemniul tehnologiei informatiilor si telecomunicatii
Tari partenere
Albania
Algeria
Brazilia
Tehnicieni
B-S-J-G (China)
Bulgaria
CABA (Argentina)
Columbia
Costa Rica
Figura 33. Așteptările tinerilor referitoare la cariera care o vor avea la 30 de ani
Croatia
Profesii in domeniul sanatatii
Republica Dominicana
Aşteptările tinerilor referitoare la carieră
FYROM
Pag. 199 din 228

Georgia
Hong Kong (China)
Indonesia
Iordania
Kazakhstan
Kosovo
Liban
Lithuania
Macao (China)
Malaysia
Malta
Moldova
Muntenegru
Peru
Qatar
Romania
Rusia
Singapore
Taipei China
Thailanda
Trinidad Tobago
Tunisia
Emiratele Arabe Unite
Uruguay
Vietnam
6% dintre elevii români au optat pentru o profesie în domeniul științelor sau inginerie, 11,5% pentru o profesie în domeniul sănătății,
Elevii care doresc să lucreze într-o ocupație legată de științe la vârsta

de 30 de ani Elevi care au
definit cariera
vag sau au dat
Elevi care doresc
alte răspunsuri
Profesii din să aibă alte
Profesii din sau nu au
domeniul IT și ocupații la vârsta
domeniul Tehnicieni răspuns deloc la
științelor sau telecomunicații de 30 ani
sănătații întrebare
inginerie
(nedecisi sau nu
știu...)
% S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E. % S.E.

OECD
Australia 10,0 (0,4) 15,4 (0,4) 2,6 (0,1) 1,3 (0,1) 55,4 (0,6) 15,4 (0,5)
Austria 9,0 (0,6) 8,3 (0,5) 3,1 (0,5) 2,0 (0,2) 55,1 (1,0) 22,5 (0,7)
Belgia 8,6 (0,6) 12,4 (0,8) 3,0 (0,3) 0,4 (0,1) 60,0 (1,4) 15,6 (0,7)
Canada 12,1 (0,4) 19,2 (0,5) 2,0 (0,1) 0,6 (0,1) 45,4 (0,6) 20,8 (0,6)
Chile 17,8 (0,6) 18,3 (0,7) 0,4 (0,1) 1,4 (0,2) 43,9 (0,7) 18,1 (0,6)
Republica Ceha 4,1 (0,3) 7,3 (0,5) 3,2 (0,3) 2,3 (0,3) 61,0 (0,8) 22,1 (0,7)
Danemarca 4,0 (0,3) 8,9 (0,4) 1,3 (0,2) 0,7 (0,1) 36,9 (0,8) 48,3 (0,7)
Estonia 7,7 (0,5) 8,1 (0,4) 8,1 (0,4) 0,8 (0,1) 59,9 (0,7) 15,4 (0,5)
Finlanda 3,9 (0,3) 10,8 (0,5) 1,7 (0,2) 0,7 (0,1) 58,5 (0,7) 24,5 (0,6)
Franţa 8,2 (0,5) 9,3 (0,4) 2,8 (0,2) 0,9 (0,1) 58,3 (0,8) 20,6 (0,7)
Germania 6,8 (0,3) 4,6 (0,3) 2,8 (0,2) 1,2 (0,2) 51,7 (0,8) 32,9 (0,9)
Grecia 9,4 (0,4) 12,0 (0,6) 3,0 (0,3) 0,9 (0,2) 63,1 (0,9) 11,6 (0,5)
Ungaria 7,5 (0,6) 5,4 (0,4) 4,3 (0,5) 1,1 (0,2) 59,7 (1,0) 21,9 (0,7)
Islanda 6,6 (0,5) 13,1 (0,6) 4,1 (0,4) 0,1 (0,0) 54,4 (0,8) 21,8 (0,7)
Irlanda 8,8 (0,4) 13,8 (0,6) 3,4 (0,3) 1,3 (0,2) 59,7 (0,8) 13,1 (0,6)
Israel 8,8 (0,4) 15,8 (0,6) 2,8 (0,2) 0,5 (0,1) 47,4 (0,8) 24,7 (0,7)
Italia 9,0 (0,6) 10,1 (0,6) 1,6 (0,2) 1,9 (0,2) 60,0 (1,1) 17,4 (0,8)
Japonia 4,8 (0,4) 9,9 (0,5) 2,4 (0,3) 0,9 (0,1) 63,7 (1,0) 18,3 (0,8)
Coreea 6,3 (0,4) 8,3 (0,4) 2,5 (0,2) 2,3 (0,3) 73,2 (0,8) 7,5 (0,4)
Letonia 7,2 (0,4) 9,4 (0,4) 3,9 (0,3) 0,8 (0,1) 60,1 (0,9) 18,6 (0,7)
Luxemburg 8,5 (0,4) 8,4 (0,4) 2,9 (0,2) 1,4 (0,2) 60,9 (0,7) 18,0 (0,5)

Mexic 18,3 (0,7) 19,2 (0,6) 2,3 (0,2) 1,0 (0,1) 53,1 (0,7) 6,2 (0,4)
Olanda 5,3 (0,3) 7,8 (0,4) 1,8 (0,2) 1,4 (0,1) 64,8 (0,8) 18,9 (0,7)
Noua Zeelandă 8,3 (0,4) 13,4 (0,5) 2,5 (0,2) 0,6 (0,1) 51,1 (0,8) 24,1 (0,6)
Norvegia 11,3 (0,6) 11,9 (0,4) 1,1 (0,1) 4,3 (0,3) 50,3 (0,8) 21,0 (0,9)
Polonia 6,4 (0,4) 12,3 (0,7) 1,4 (0,2) 1,0 (0,2) 65,7 (1,0) 13,4 (0,6)
Portugalia 11,8 (0,4) 13,7 (0,6) 1,6 (0,2) 0,4 (0,1) 54,5 (0,9) 18,0 (0,7)
Slovacia 3,7 (0,4) 9,5 (0,5) 2,8 (0,2) 2,3 (0,3) 58,0 (1,1) 23,6 (0,9)
Slovenia 7,2 (0,4) 12,3 (0,5) 2,9 (0,2) 8,5 (0,4) 53,0 (0,8) 16,1 (0,5)
Spania 11,1 (0,4) 13,3 (0,4) 3,6 (0,2) 0,6 (0,1) 60,6 (0,7) 10,8 (0,5)
Suedia 5,6 (0,4) 8,8 (0,5) 2,7 (0,3) 3,1 (0,2) 58,6 (0,8) 21,2 (0,6)
Elvetia 6,2 (0,5) 7,9 (0,5) 2,4 (0,2) 3,0 (0,3) 58,5 (1,1) 22,0 (0,7)
Turcia 17,1 (1,1) 11,8 (0,7) 0,4 (0,1) 0,5 (0,1) 64,2 (1,3) 6,1 (0,5)
Marea Britanie 12,7 (0,5) 13,5 (0,5) 2,6 (0,2) 0,3 (0,1) 53,4 (0,8) 17,5 (0,8)
Statele Unite ale
Americii 13,0 (0,6) 22,1 (0,7) 2,1 (0,2) 0,7 (0,1) 48,9 (0,8) 13,1 (0,7)
OECD average 8,8 (0,1) 11,6 (0,1) 2,6 (0,0) 1,5 (0,0) 56,7 (0,1) 18,8 (0,1)
Partners
Albania 10,9 (0,5) 11,5 (0,5) 1,4 (0,1) 1,0 (0,1) 46,1 (1,0) 29,2 (1,1)
Algeria 8,9 (0,4) 16,6 (0,7) 0,2 (0,1) 0,2 (0,1) 61,9 (0,9) 12,2 (0,6)
Brazilia 16,3 (0,5) 20,9 (0,4) 1,1 (0,1) 0,4 (0,1) 42,4 (0,6) 18,9 (0,8)
B-S-J-G (China) 6,7 (0,3) 7,5 (0,4) 2,1 (0,2) 0,4 (0,1) 51,7 (1,0) 31,5 (1,1)
Bulgaria 5,4 (0,6) 11,7 (0,7) 8,3 (0,9) 2,0 (0,3) 47,4 (1,2) 25,1 (1,0)
CABA (Argentina) 12,2 (1,3) 13,6 (1,2) 1,6 (0,4) 0,4 (0,2) 53,2 (2,0) 19,0 (2,5)
Columbia 12,2 (0,4) 22,5 (0,7) 4,0 (0,3) 1,1 (0,1) 51,9 (0,8) 8,4 (0,6)
Costa Rica 17,4 (0,6) 20,6 (0,6) 3,6 (0,3) 2,4 (0,2) 44,7 (0,9) 11,3 (0,5)
Croatia 6,2 (0,6) 10,8 (0,8) 3,0 (0,3) 4,1 (0,4) 59,3 (1,1) 16,6 (0,6)
Cipru 10,2 (0,5) 15,5 (0,5) 4,0 (0,3) 0,2 (0,1) 59,3 (0,6) 10,9 (0,4)
Republica
Dominicana 21,5 (0,7) 21,1 (0,8) 2,1 (0,2) 1,0 (0,2) 42,5 (1,0) 11,8 (0,6)
FYROM 4,2 (0,3) 14,1 (0,5) 3,8 (0,3) 2,0 (0,2) 55,8 (0,7) 20,1 (0,5)
Georgia 4,0 (0,3) 10,3 (0,5) 2,7 (0,3) 0,1 (0,0) 56,2 (0,9) 26,8 (0,7)
Hong Kong (China) 8,5 (0,4) 13,0 (0,6) 1,7 (0,2) 0,3 (0,1) 56,6 (0,8) 19,8 (0,9)
Indonesia 1,9 (0,2) 12,7 (0,7) 0,6 (0,1) 0,1 (0,0) 65,3 (1,1) 19,4 (0,8)
Iordania 21,1 (0,7) 21,5 (0,8) 0,2 (0,1) 0,9 (0,2) 50,1 (1,1) 6,2 (0,4)

Kosovo 9,2 (0,5) 16,1 (0,5) 0,7 (0,1) 0,4 (0,1) 66,3 (0,7) 7,3 (0,4)
Liban 16,5 (0,9) 22,1 (0,9) 0,6 (0,1) 0,5 (0,1) 45,5 (1,1) 14,8 (0,7)
Lithuania 8,3 (0,4) 10,4 (0,4) 4,9 (0,3) 0,3 (0,1) 54,7 (0,7) 21,4 (0,7)
Macao (China) 5,4 (0,3) 12,4 (0,5) 2,6 (0,2) 0,5 (0,1) 69,0 (0,8) 10,2 (0,5)
Malta 9,1 (0,5) 10,3 (0,5) 5,0 (0,3) 1,0 (0,2) 63,8 (0,8) 10,8 (0,5)
Moldova 5,4 (0,4) 10,9 (0,6) 5,1 (0,4) 0,6 (0,1) 71,5 (0,9) 6,6 (0,4)
Muntenegru 6,9 (0,3) 10,0 (0,4) 2,1 (0,2) 2,3 (0,2) 61,0 (0,6) 17,8 (0,5)
Peru 21,4 (0,7) 13,1 (0,6) 3,7 (0,2) 0,5 (0,1) 53,9 (0,7) 7,4 (0,4)
Qatar 16,8 (0,4) 19,0 (0,4) 1,4 (0,1) 0,9 (0,1) 43,2 (0,5) 18,7 (0,4)
Romania 6,0 (0,5) 11,5 (0,6) 5,1 (0,4) 0,5 (0,2) 56,8 (1,3) 20,0 (1,0)
Rusia 8,3 (0,3) 9,8 (0,5) 4,1 (0,2) 1,3 (0,1) 57,1 (1,1) 19,4 (1,1)
Singapore 14,1 (0,5) 11,7 (0,5) 1,7 (0,2) 0,5 (0,1) 57,9 (0,7) 14,1 (0,5)
Chinese Taipei 7,9 (0,5) 7,2 (0,4) 3,4 (0,2) 2,4 (0,2) 58,3 (0,9) 20,8 (0,6)
Thailanda 4,0 (0,3) 14,0 (0,5) 1,4 (0,2) 0,2 (0,1) 53,8 (0,8) 26,6 (0,9)
Trinidad Tobago 12,2 (0,5) 14,0 (0,5) 1,4 (0,2) 0,3 (0,1) 59,3 (0,7) 12,9 (0,5)
Tunisia 10,6 (0,6) 22,2 (0,8) 1,5 (0,2) 0,1 (0,0) 46,4 (0,9) 19,3 (1,1)
Emiratele Arabe
Unite 21,4 (0,5) 17,8 (0,5) 1,4 (0,1) 0,7 (0,1) 48,1 (0,5) 10,6 (0,4)
Uruguay 8,9 (0,3) 16,4 (0,5) 2,0 (0,4) 0,7 (0,1) 54,9 (0,8) 17,0 (0,6)
Vietnam 4,8 (0,4) 13,4 (0,6) 1,0 (0,1) 0,4 (0,1) 67,3 (0,8) 13,1 (0,6)
Argentina* 9,8 (0,6) 12,2 (0,6) 0,7 (0,1) 0,9 (0,2) 64,0 (1,0) 12,4 (0,6)
Kazakhstan* 8,3 (0,4) 17,0 (1,0) 1,9 (0,2) 1,7 (0,2) 56,7 (1,2) 14,3 (0,8)
Malaysia* 13,2 (0,5) 14,0 (0,6) 1,3 (0,2) 0,6 (0,1) 67,0 (0,9) 4,0 (0,4)
Tabelul 47. Distribuția elevilor care doresc să lucreze într-o ocupație din domeniul Științe la vârsta de 30 de ani

VII. Perspectiva PISA pentru politicile educaţiei

Concluziile8 explorărilor primare ale datelor validate, rezultate în urma administrării PISA 2015, au
condus la întemeierea, de către analiștii OECD, a unei serii de recomandări cu valoare de generalizare
ridicată pentru sistemele educaționale. Aceste recomandări pot fi sintetizate după cum urmează:
 Cele mai ambițioase reforme ale educației vizează schimbarea a ceea ce se întâmplă în clasă
Pentru ca această schimbare să se întâmple cu adevarat, un aspect determinant este ”garantarea
caracterului semnificativ al activităților științifice de laborator”. Acestea, alături de activitățile practice
pot fi cu adevărat inspiratoare și pot ajuta elevii să dezvolte înțelegerea conceptuală a ideilor științifice
și a abilităților/deprinderilor transferabile, cum este gândirea critică. Oricum, costurile pentru aceste
metode instrucționale pot fi ridicate, de aceea este importantă găsirea unui echilibru corect între
diferitele oportunități de învățare. Mai mult de atât, pentru ca experimentele și activitățile practice să fie
cu adevărat eficiente, directorii de școală și profesorii trebuie să fie pregătiți. Directorii de școală
trebuie să se asigure că materialul de laborator este în stare bună și că profesorii sunt sprijiniți și formați
în consecință. Profesorii trebuie să proiecteze activități de laborator bine structurate, care conturează
concepte și idei științifice cheie și care ajută elevii să facă legăturile între activitățile practice, ideile
științifice și problemele din viața reală. Elevii trebuie să devină conștienți că, în momentul în care
participă la aceste activități, aceștia manipulează atât idei, cât și obiecte.
 Crearea unui mediu de învățare pozitiv pentru toți

Un mediu de învățare pozitiv este caracterizat prin aspecte în care fiecare participant își are rolul său,
astfel:
- Elevii participă la activitățile școlare în mod regulat, își ascultă profesorii, îi tratează pe ceilalți elevi
cu respect, la fel ca și întregul procesul de instruire;
- Profesorii cooperează prin schimbul de idei și de materiale de învățare și își sprijină elevii,
demonstrând atenție și interes pentru fiecare elev, oferind sprijin atunci când este necesar sau oferin-
du-le elevilor oportunități pentru a-și exprima ideile;
- Directorul garantează că elevilor cu abilități diferite și provenind din medii diferite li se oferă aceleași
oportunități de învățare, că reacționează prompt atunci când apar probleme comportamentale și
academice și garantează că în cadrul școlii este ofertată o gamă de activități extracurriculare;
- Părinții participă la o diversitate de activități școlare, nu numai atunci când elevii lor au probleme
comportamentale sau la învățătură și interacționează și cu alți părinți în contextul comunității școlare;
- Instituțiile guvernamentale utilizează evaluările și sistemele de informații deja existente în multe țări,
precum și mecanismele informale pentru a identifica școli individuale care se confruntă cu probleme de
comportament ale elevilor și care pot necesita asistență specială.
 Susținerea școlilor pentru a utiliza multiple forme de evaluare

Evaluările elevilor servesc scopuri diferite și unele evaluări se potrivesc mai bine pentru atingerea
anumitor scopuri, comparativ cu altele. De exemplu, testele standardizate par a fi utilizate mai frecvent
pentru compararea școlilor, pentru acordarea de certificate elevilor sau pentru monitorizarea progresului

școlii de la an la an, în vreme ce testele realizate de către elevi tind să fie utilizate mai frecvent pentru
informarea părinților cu privire la progresul copiilor lor, prin identificarea acelor aspecte ale procesului
instrucțional care pot fi îmbunătățite sau care pot orienta învățarea elevilor.
Este foarte importantă combinarea strategică a mai multor forme de evaluare, incluzând aici și
tradiționala examinare scrisă a elevilor, realizată de către profesori, testarea orală, evaluările curente
realizate de către profesori, rezolvarea problemelor prin colaborare, proiectele pe termen lung sau
testele standardizate, astfel încât poate fi îndeplinită o varietate largă de scopuri educaționale, iar elevii
își pot dezvolta abilitățile / deprinderile de care au nevoie ulterior. Liderii școlilor, împreună cu
profesorii trebuie să fie pregătiți pentru a proiecta și a nota propriile forme de evaluare, oferind judecăți
de valoare corecte și echilibrate și trebuie să se simtă confortabil cu activitățile implicând aplicarea și
interpretarea rezultatelor obținute la testele standardizate.
Evaluarea PISA în sine oferă elemente de orientare pentru școli și pentru profesori, astfel:
- Dezvoltarea unor evaluări echilibrate. În plus față de utilizarea unor forme multiple de evaluare,
școlile și profesorii trebuie să formuleze întrebări în formate cât mai variate (de ex.: întrebări deschise
sau cu alegere multiplă), având diferite grade de dificultate, plasate în contexte variate (de ex.: personal,
social, global, ocupațional) și care să acopere gama deprinderilor pentru un elev ”tipic”;
- Proiectarea strategică a evaluărilor. De exemplu, testele pot să debuteze cu întrebări ușoare, astfel
încât elevii să câștige încredere în forțele lor prin rezolvarea cu succes, întrebările de complexitate
ridicată fiind plasate la finalul instrumentului de evaluare;
- Focalizarea pe abilitățile și deprinderile elevilor. Atunci când se realizează evaluarea elevilor este
întotdeauna utilă întrebarea : ”De care tip de deprinderi / abilități vor avea nevoie elevii pentru aduce o
viață în care să aibă succes personal, social, ocupațional?”;
- Caracterizarea prin corectitudine. Evaluarea elevilor trebuie să se realizeze în moduri care sunt
corecte și incluzive pentru toți cei implicați, indiferent de gen, de statutul socio-economic sau de
abilitate / deprindere;
- Asigurarea caracterului inovator. În lume sunt dezvoltate în mod constant noi tipuri de evaluări, cu
grade variate de succes. A învăța despre aceste noi modalități și instrumente prin comunicarea
profesională cu colegii, prin participarea la rețele de inovare sau prin cercetarea w.w.w. reprezintă
resurse care pot asigura elemente de inovare. De exemplu, lectura și analiza itemilor PISA făcuți publici
pot oferi idei instituțiilor responsabile, dar și școlilor și profesorilor, idei și sugestii despre cum anume
să-și proiecteze evaluările curente și cum să le dezvolte într-un mod formativ.
 Dezvoltarea unui corp profesoral dedicat, având competențele necesare

Cele mai multe intervenții de politică publică ce urmăresc să aibă un impact asupra învățării elevilor, de
exemplu prin schimbarea dinamicii clasei de elevi sau prin crearea unui mediu de învățare pozitiv,
depind de profesori pentru a avea succes. Sistemele educaționale considerate ”de succes” își selectează
și apoi păstrează în sistem candidații care dețin calificarea de vârf pentru profesia didactică și
garantează, de asemenea, continua optimizare a acestora.

 Atragerea și menținerea în sistem a cadrelor didactice calificate și asigurarea condițiilor
pentru învățarea pe tot parcursul carierei
Pentru a construi un corp profesoral eficient și care să dețină calitățile profesionale cerute sistemele
educaționale trebuie să atragă spre profesia didactică absolvenți talentați, iar mai apoi să îi rețină pe cei
care dețin abilitățile adecvate, cei care sunt dedicați și eficienți. Sistemele educaționale care au dovedit
succes în atragerea și păstrarea în activitate a profesorilor calificați se caracterizează prin următoarele
aspecte:
- Atât educația în general, cât și profesia didactică sunt valorizate de către societate în mod special;
- Profesorii sunt recompensați în mod adecvat;
- Cariera didactică este structurată clar și transparent, procesul de recrutare a profesorilor pentru a
accesa această carieră este corect și riguros;
- Profesorilor li se oferă multiple oportunități de a învăța. Oferirea de oportunități de dezvoltare
profesională în cadrul școlii, de exemplu prin organizarea de workshop-uri sau prin invitarea
specialiștilor la școală, poate fi o cale foarte eficientă de a implica profesorii. Aceștia sunt, de
asemenea, încurajați să se implice în comunitățile profesionale de dezvoltare și să coopereze cu colegii
lor. Acest lucru poate crea un mediu de învățare stimulativ de care elevii să beneficieze în mod
semnificativ;
- Profesorii primesc sistematic feedback privind procesul lor de predare, de exemplu prin programele de
mentorat organizate la nivelul școlilor.
 Echilibrarea autonomiei școlii cu responsabilizarea și dezvoltarea capacității la nivel local

PISA 2015 oferă o imagine mai nuanțată a relației dintre o mai mare autonomie a școlii și performanța
elevilor, ceea ce pare a depinde nu doar de ariile specifice ale managementului educațional delegate
directorilor și profesorilor, ci și de modul în care aceste arii sunt relaționate cu anumite măsuri de
responsabilizare și cu capacitatea actorilor locali.
PISA arată că, în mod specific, elevii obțin rezultate mai bune la științe atunci când directorii exercită o
autonomie mai mare în privința resurselor, a curriculumului și a altor politici școlare, în mod special în
țările în care datele privind performanțele sunt urmărite de-a lungul timpului sau sunt publicate în mod
sistematic sau atunci când directorii demonstrează niveluri mai ridicate ale leadership-ului educațional.
Aceste constatări evidențiază relațiile reciproce dintre autonomia școlii și responsabilizare, relații
identificate și în ciclurile PISA anterioare. Atunci când directorilor de școli le lipsesc pregătirea și
capacitatea de a exersa leadership-ul, transferarea autorității către școli poate funcționa în mod
accidental împotriva elevilor întrucât personalul școlii poate fi lipsit de resursele și de expertiza
disponibile la nivelurile mai înalte ale sistemului. De asemenea, elevii obțin scoruri mai ridicate la
științe în țările în care mai mulți profesori au autonomie raportat la curriculumul parcurs. Profesorii pot
nu doar să sprijine design-ul și implementarea riguroasă a curriculumului, dar pot și să adapteze
conținuturile elevilor cu niveluri foarte diferite ale abilităților.
 Crearea de școli de excelență în proximitate și accesibilizarea acestora pentru toți elevii

Stimularea excelenței academice a tuturor elevilor ar putea necesita existența unor școli excelente ușor
accesibile în proximitate, oferirea de transport adecvat și reducerea poverilor financiare puse asupra
părinților, în mod particular asupra celor din zone cu venituri scăzute. În sistemele care oferă părinților
posibilitatea de a face opțiuni între școli măsuri precum crearea sau îmbunătățirea website-urilor școlilor
sau a altor sisteme de informare care oferă părinților informații clare despre școlile din zona lor - de
tipul performanței academice înregistrate de către elevii din școala respectivă, a ratelor de absolvire,

precum și privitor la politica de admitere a elevilor - pot reprezenta o cale de a-i ajuta să aleagă între
mai multele opțiuni disponibile. Creșterea oportunităților pentru discuțiile față în față dintre
comunitatea școlii și părinții posibililor elevi, de exemplu evenimentele de tip ”porți deschise” pot, de
asemenea să ajute la rezolvarea discrepanțelor informaționale dintre familiile avantajate și cele
dezavantajate, dacă acest aspect este planificat cu grijă. Oferirea de stimulente școlilor, inclusiv școlilor
private, pentru a crește diversitatea socială a elevilor lor ar putea ajuta ca școlile să devină mai
primitoare pentru toate familiile.
 Ajustarea dimensiunilor școlilor și ale claselor atunci când resursele sunt limitate
Rezultate din ciclurile de testare anterioare ale analizelor datelor PISA au evidențiat faptul că, la nivel
de sistem, rate ridicate ale repetenției sunt asociate cu performanțe mai scăzute la matematică și cu
niveluri mai scăzute ale echității (în PISA 2012). Rezultatele din PISA 2015 demonstrează, de
asemenea, că, în sistemele educaționale în care repetenția înregistrează niveluri ridicate, performanța
globală la științe este mai scăzută, iar echitatea este compromisă. Din perspectiva sistemului educațional
ca întreg, repetarea unei clase este, de asemenea, o politică având efecte costisitoare, ce necesită un an
în plus de cheltuieli pe elev, fără ca rezultatele să fie garantate.
 Furnizarea de sprijin elevilor care se străduiesc să promoveze, în locul repetării clasei

Experții sunt de acord că s-ar putea să fie dificil pentru sistemele educaționale să identifice acele cazuri
în care repetenția elevilor reprezintă o problemă de echitate, astfel încât stabilirea obiectivelor
ambițioase de a reduce asemenea practici la nivelul sistemului să poată limita abuzurile. Dar elevii care
se străduiesc să promoveze necesită sprijin. Consilierea suplimentară, mai mult timp pentru învățare în
cadrul școlii sau în afara școlii, însoțite de stabilirea unor obiective clare, stimulatoare și posibil a fi
atinse pot fi de folos în aceste situații. În mod obișnuit, curriculumul este proiectat pentru a fi urmat de
către toți elevii. Dar proiectarea unor planuri individualizate de învățare poate permite elevilor care se
străduiesc să promoveze să învețe materialul propus și să progreseze în propriul lor ritm, îndeplinind în
cele din urmă standardele stabilite pentru toți elevii, dar parcurgând o perioadă mai lungă de timp.
 Amânarea vârstei de selecție pentru pentru programe educaționale diferențiate

Țările care oferă o varietate de programe educaționale ca parte a învățământului obligatoriu, cum sunt
programele cu un caracter general/ academic, cele pre-vocaționale, cele vocaționale sau tehnice cunosc
probabil dovezile rezultate din cercetări care arată faptul că selectarea elevilor pe diferite rute poate
exacerba segregarea socială și economică și poate crește gradul de inegalitate (este făcută referire la
studii ale lui Hanushek și Woessmann din anul 2005; Maaz. et al. în 2008). Aceste temeri sunt
justificate întrucât elevii dezavantajați tind să fie reprezentați în mod disproporționat în programele de
învățământ profesional.
Rezultatele PISA din ciclurile anterioare arată că vârsta la care elevii sunt distribuiți pe diferite rute este
asociată nu numai cu discrepanțe mai mari ale performanțelor între școli (incluziune academică scăzută
datorată mediului), dar și cu echitate mai scăzută în ceea ce privește performanțele la Științe ale
elevilor. Studiile arată că, în țările în care elevii sunt distribuiți pe rute diferite la o vârstă timpurie (engl.
early tracking) statutul socio-economic al elevilor are un impact mai mare asupra rezultatelor elevilor la
Științe comparativ cu țările în care distribuirea pe rute educaționale este amânată pentru o vârstă mai
mare.

De ce sistemele educaționale care amână vârsta de selecție a elevilor tind să aibă rezultate mai
echitabile? Face selecția pentru diferite programe educaționale obiectul unei judecăți părtinitoare a
cadrelor didactice? Beneficiază programele vocaționale / profesionale de mai puține resurse în
comparație cu programele general-academice? Limitează selecția timpurie oportunitățile de învățare și
alegerile carierei pentru elevii care decid mai târziu (engl. ”late bloomers” )? Le lipsește elevilor plasați
pe anumite rute educaționale diversitatea socială, academică și culturală care conduce la un mediu de
învățare stimulativ? Deși datele PISA nu permit o investigare a cauzelor adânci ale acestor diferențe,
concluziile referitoare la stratificarea sistemului oferă unele clarificări privind unii factori pe care țările
ar putea dori să le ia în considerare în momentul în care sunt confruntate cu provocarea necesității de a
reduce inegalitățile dintre școli și elevi.
Oferirea unui curriculum bogat și stimulativ pentru toate rutele de formare / profesionalizare, amânarea
vârstei la care trebuie să se realizeze selecția pentru diferite programe educaționale, introducerea
flexibilității în sistem, astfel încât elevii să se poată transfera între programe, oferirea de pasarele pentru
învățământul terțiar pentru toți studenții sunt doar unele dintre căile prin care țările pot atenua
consecințele nedorite ale selecției timpurii.
 Oferirea accesului la educație timpurie de calitate pentru toți elevii

PISA arată că, la nivelul țărilor OECD, elevii care au mers la grădiniță tind să obțină rezultate mai bune
la vârsta de 15 ani comparativ cu elevii care nu au frecventat grădinița, chiar după compensarea
factorului ”statutul socio-economic”. Totuși, nu este posibilă determinarea cu certitudine dacă acesta
este un efect al oportunităților de învățare oferite prin educația timpurie sau un efect care oglindește
procesul de selecție. Oferirea accesului la educația timpurie pentru toți copiii poate fi realizată prin
promovarea legislației care oferă fiecărui copil dreptul de a participa la educația pre-școlară, prin
dezvoltarea sau prin stipendierea unei rețele de centre educaționale pre-școlare integral gratuite, pentru
a ușura sarcinile financiare care cad în sarcina familiilor dezavantajate și prin oferirea de informații și
de consiliere părinților.
 Furnizarea de sprijin în plus școlilor dezavantajate

Atingerea echității în educație înseamnă garantarea faptului că statutul socio-economic al elevilor nu
determină rezultatele învățării. Învățarea nu trebuie să fie întârziată de faptul că un copil provine dintr-o
familie săracă, are o istorie de imigrant, este crescut de către un singur părinte sau dispune de resurse
limitate acasă, de exemplu nu are computer sau nu are o cameră liniștită unde să poată învăța. Sistemele
educaționale de succes înțeleg aceste aspecte și au descoperit căi de alocare a resurselor astfel încât să
echilibreze nivelurile pentru elevii cărora le lipsesc resursele materiale și umane de care se bucură elevii
din familiile avantajate. Atunci când mai mulți elevi învață, întregul sistem beneficiază. Acesta este un
mesaj important evidențiat de către rezultatele PISA: în țările și economiile în care sunt alocate mai
multe resurse școlilor dezavantajate, performanța generală a elevilor la Științe este mai ridicată.
Datele PISA evidențiază existența unor diferențe între școlile avantajate și cele dezavantajate, atât
cantitative, cât și calitative, acestea împreună oferind o imagine asura mediilor de învățare complet
diferite în cazul acestor tipuri de școli.
Măsurile compensatorii pentru echilibrarea dezavantajelor sunt esențiale și, în multe cazuri acestea sunt
deja activate în unele țări. De exemplu, nu este suficient ca școlile dezavantajate să aibă mai multe
computere pe elev; aceste computere trebuie să fie conectate la internet și, mai important, acestea
trebuie să fie utilizate într-un mod în care să optimizeze învățarea, nu să distragă de la învățare. Nu este

suficient ca elevii din aceste școli să petreacă mai mult timp studiind după programul de școală; aceștia
au nevoie de mai mult timp și la orele obișnuite și au nevoie de un proces de predare mai bun, aspecte
de care colegii lor aflați în școli dezavantajate beneficiază deja. Și au nevoie și de mai mult sprijin după
orele de curs, de asemenea, sub forma tutoratului, precum și de activități extracurriculare îmbogățite.
Rezultatele de la PISA pot ajuta țările să identifice unele dintre deficiențe, dar este rolul factorilor
decidenți de a găsi cele mai bune modalități de a le rezolva.
Chiar dacă școli diferite se confruntă cu probleme similare, pot fi necesare soluții dedicate, care
valorifică achiziții deja dobândite. De asemenea, este necesară monitorizarea continuă a progresului.
Țările trebuie să urmărească atent și acele practici care subminează echitatea sistemului educațional.
Astfel, s-ar putea să devină necesar ca guvernele să ofere resurse în plus pentru asigurarea tutoratului
gratuit în școlile dezavantajate, astfel încât să fie prevenită crearea unui ”sistem de educație din umbră”
și să poată fi asigurată echitatea oportunităților educaționale.
La această trecere în revistă cuprinzătoare a condiţiilor şi a factorilor de influenţă se adaugă faptul că

sistemele educaţionale care performează bine în PISA oferă educaţie de calitate în mod constant şi
consistent la toate nivelurile sistemului educaţional, diminuând impactul discriminărilor, astfel încât toţi
elevii beneficiază de oportunităţi de învăţare excelente.

VIII. Referinţe
1. Website-ul oficial: www.oecd.org/pisa/
2. OECD. (2016). PISA 2015 Assessment and Analytical Framework. Science, Reading, Mathematic
and Financial Literacy. Paris: Publicaţie OECD, Download de pe www.pisa.oecd.org.
http://dx.doi.org/10.1787/9789264255425-en
3. OECD. (2016). PISA 2015 in Focus, Paris: Publicaţie OECD.

http://dx.doi.org/10.1787/aa9237e6-en
4. OECD. (2016). PISA 2015 Results (Volume I) Excellence and Equity in Education
http://dx.doi.org/10.1787/9789264266490-en. Paris: Publicaţie OECD.
5. OECD. (2017). PISA 2015 Results (Volume II) Policies and Practices for Successful Schools
10.1787/9789264267510-en Paris: Publicaţie OECD.
6. OECD (2017) PISA 2015 Results (Volume III) Students Well Being (în curs de apariție)
7. OECD (2017) PISA 2015 Results (Volume IV) Students Financial Literacy (în curs de apariție)
8. OECD (2017 ) PISA 2015 Results (Volume V) Collaborative Problem Solving (în curs de apariție)

IX. ANEXE
ANEXA 1. Şcolile eşantionate de către consorţiul OECD / PISA

Comparaţie 2006-2015
A) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2006

Repartiţia şcolilor participante şi distribuţia elevilor respondenţi din
punctul de vedere al mediului socio-educaţional
Unitati Elevi
Rural Urban Total Rural Urban Total
GIM 13 16 29 66 215 281
LIC 5 89 94 153 3093 3246
SAM 11 43 54 239 1426 1665
Total 29 148 177 458 4734 5192
B) Structura eşantionului în ciclul de testare PISA 2015

Repartiţia şcolilor participante şi distribuţia elevilor respondenţi din punctul
de vedere al mediului socio-educaţional
Elevi aşteptaţi să
Unităţi participe la testare
Rural Urban Total Rural Urban Total
GIM 28 15 43 176 142 318
LIC 12 127 139 205 4387 4592
Total 40 142 182 481 4429 4910
După anul 2013 a fost desființat nivelul Școlilor de Arte și Meserii, iar eșantionarea pentru
PISA 2015 nu a reflectat reînființarea acestui nivel.

Dintre cei 4910 elevi eșanționați de către Consorțiul PISA și aşteptaţi să participe la testare au
participat 4876 și 182 școli. O școală eșantionată a participat doar prin chestionarul directorului
școlii, singurul elev eligibil PISA fiind plecat în străinătate împreună cu părinții săi la data
testării .

Programul internaţional OECD pentru evaluarea elevilor
ANEXA 2. Lista şcolilor participante la testarea PISA 2015, școli eşantionate de către Consorţiul PISA
Tip
Nr rural/
STIDSTRT STIDSCH Județ Localitate Denumire Unitate Scolara Tip GIM/LIC Limba de predare
crt urban
(R/U)
1 01 019 AB CÂLNIC R SCOALA GIMNAZIALA CILNIC GIM română

COLEGIUL ECONOMIC DIONISIE POP MARTIAN ALBA
2 02 087 AB ALBA IULIA U IULIA LIC română
3 02 063 AB ALBA IULIA U LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA LIC română
4 02 039 AB CÂMPENI U COLEGIUL NATIONAL AVRAM IANCU CIMPENI LIC română
5 02 070 AB CÂMPENI U LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC CIMPENI LIC română
6 01 032 AG BUDEASA MARE R SCOALA GIMNAZIALA NR.1 BUDEASA GIM română

7 01 002 AG ŞTEFĂNEŞTI U SCOALA GIMNAZIALA VINTILA BRATIANU STEFANESTI GIM română
8 02 097 AG PITEŞTI U COLEGIUL TEHNIC ARMAND CALINESCU PITESTI LIC română
9 02 089 AR ARAD U COLEGIUL ECONOMIC ARAD LIC română
10 02 029 AR ARAD U COLEGIUL NATIONAL MOISE NICOARA ARAD LIC română
11 01 010 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U SCOALA GIMNAZIALA NR. 24 GIM română

SCOALA GIMNAZIALA FEDERICO GARCIA LORCA
12 01 013 B BUCUREŞTI SECTORUL 3 U BUCURESTI GIM română
13 01 007 B BUCUREŞTI SECTORUL 5 U SCOALA GIMNAZIALA GRIGORE TOCILESCU GIM română
Pag. 212 din 228

14 02 107 B BUCUREŞTI SECTORUL 1 U COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU LIC română
română
15 02 369 B BUCUREŞTI SECTORUL 1 U COLEGIUL TEHNIC DINICU GOLESCU LIC
16 02 023 B BUCUREŞTI SECTORUL 1 U LICEUL TEORETIC CONSTANTIN BRÂNCOVEANU LIC română
17 02 098 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U COLEGIUL ECONOMIC A.D.XENOPOL LIC română
18 02 094 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U COLEGIUL ECONOMIC HERMES LIC română
19 02 011 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U COLEGIUL NATIONAL SPIRU HARET LIC română
20 02 074 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE LEONIDA LIC română
21 02 057 B BUCUREŞTI SECTORUL 2 U LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRÂNCUSI LIC română
22 02 007 B BUCUREŞTI SECTORUL 5 U COLEGIUL NATIONAL GHEORGHE LAZAR LIC română

23 02 093 B BUCUREŞTI SECTORUL 6 U COLEGIUL ECONOMIC COSTIN C. KIRITESCU LIC română
24 01 035 BC RĂCĂCIUNI R SCOALA GIMNAZIALA RACACIUNI GIM română
25 01 008 BC BACĂU U SCOALA GIMNAZIALA MIRON COSTIN BACAU GIM română
26 02 022 BC BACĂU U COLEGIUL NATIONAL GHEORGHE VRANCEANU BACAU LIC română
27 02 106 BC MOINEŞTI U COLEGIUL TEHNIC GRIGORE COBALCESCU MOINESTI LIC română
28 02 021 BC ONEŞTI U COLEGIUL NATIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONESTI LIC română
29 01 028 BH NOJORID R SCOALA GIMNAZIALA NR.1 NOJORID GIM română
Pag. 213 din 228

30 02 061 BH ORADEA U LICEUL GRECO-CATOLIC IULIU MANIU ORADEA LIC română

31 02 127 BH ORADEA U LICEUL REFORMAT LORANTFFY ZSUZSANNA LIC maghiară
32 02 062 BH ORADEA U LICEUL TEHNOLOGIC SANITAR VASILE VOICULESCU LIC română
33 02 086 BH SALONTA U LICEUL TEHNOLOGIC NR.1 SALONTA LIC română
34 01 023 BN NUŞENI R SCOALA GIMNAZIALA NUSENI GIM română
35 01 041 BN RETEAG R SCOALA GIMNAZIALA ION POP RETEGANUL RETEAG GIM română
36 02 117 BN FELDRU R LICEUL TEHNOLOGIC FELDRU LIC română
37 02 025 BN BECLEAN U COLEGIUL NATIONAL PETRU RARES BECLEAN LIC română
38 02 037 BN SÂNGEORZ-BĂI U LICEUL TEORETIC SOLOMON HALITA SÎNGEORZ-BAI LIC română
SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 'GHEORGHE CRACIUN'
39 01 005 BV ZĂRNEŞTI U ZARNESTI GIM română
40 02 033 BV BRAŞOV U COLEGIUL NATIONAL 'ANDREI SAGUNA' BRASOV LIC română
41 02 059 BR BRĂILA U COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU LIC română

LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRANCOVEANU
42 02 056 BR BRĂILA U BRAILA LIC română
43 02 046 BR FĂUREI U LICEUL TEORETIC GEORGE VÂLSAN FAUREI LIC română
44 01 043 BT ALBEŞTI R SCOALA GIMNAZIALA NR 1 ALBESTI GIM română
45 01 039 BT DURNEŞTI R SCOALA GIMNAZIALA NR.1 DURNESTI GIM română
46 02 114 BT ŞENDRICENI R LICEUL TEHNOLOGIC AL.VLAHUTA SENDRICENI LIC română
47 02 008 BT BOTOŞANI U COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU BOTOSANI LIC română
48 02 013 BT BOTOŞANI U LICEUL TEORETIC NICOLAE IORGA BOTOSANI LIC română
49 02 010 BT DARABANI U LICEUL DIMITRIE CANTEMIR DARABANI LIC română
50 01 001 BZ BUZĂU U SCOALA GIMNAZIALA NR.11 MUNICIPIUL BUZAU GIM română
Pag. 214 din 228

COLEGIUL NATIONAL B. P. HASDEU MUNICIPIUL

51 02 005 BZ BUZĂU U BUZAU LIC română
LICEUL DE ARTE MARGARETA STERIAN MUNICIPIUL
52 02 068 BZ BUZĂU U BUZAU LIC română
LICEUL TEORETIC ALEXANDRU MARGHILOMAN
53 02 026 BZ BUZĂU U MUNICIPIUL BUZAU LIC română
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC ELINA MATEI
54 02 072 BZ RÂMNICU SĂRAT U BASARAB MUNICIPIUL RÎMNICU SARAT LIC română
COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CÂMPIA
55 02 084 CJ CÂMPIA TURZII U TURZII LIC română
56 02 045 CJ CLUJ-NAPOCA U LICEUL TEORETIC NICOLAE BALCESCU CLUJ-NAPOCA LIC română
57 02 080 CJ DEJ U LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRÂNCUSI DEJ LIC română
58 02 109 CL OLTENIŢA U LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BALCESCU OLTENITA LIC română
59 01 006 CS BOCŞA U SCOALA GIMNAZIALA NR.2 BOCSA GIM română
60 02 065 CS REŞIŢA U COLEGIUL TEHNIC RESITA LIC română
61 02 048 CS REŞIŢA U LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ RESITA LIC română

LICEUL TEORETIC INTERNATIONAL DE INFORMATICA
62 02 054 CT CONSTANŢA U CONSTANTA LIC română
63 02 132 CV COVASNA U LICEUL KŐRÖSI CSOMA SÁNDOR COVASNA LIC maghiară mixtă
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC- ADMINISTRATIV
64 02 128 CV SFÂNTU GHEORGHE U BERDE ÁRON SFÂNTU GHEORGHE LIC maghiară
LICEUL TEORETIC MIKES KELEMEN SFÂNTU
65 02 130 CV SFÂNTU GHEORGHE U GHEORGHE LIC maghiară
66 02 139 CV TÂRGU SECUIESC U LICEUL TEHNOLOGIC GÁBOR ÁRON TÂRGU SECUIESC LIC maghiară mixtă
Pag. 215 din 228

67 01 024 DB BĂRBULEŢU R SCOALA GIMNAZIALA BARBULETU GIM română

68 01 020 DB MĂTĂSARU R SCOALA GIMNAZIALA MATASARU GIM română
69 01 029 DB PRODULEŞTI R SCOALA GIMNAZIALA PRODULESTI GIM română
70 02 125 DB VIŞINA R LICEUL TEORETIC ’MIHAI VITEAZUL’ VISINA LIC română
71 02 024 DB GĂEŞTI U COLEGIUL NATIONAL ’VLADIMIR STREINU’ GAESTI LIC română
72 02 064 DB GĂEŞTI U LICEUL TEHNOLOGIC ’DR.C. ANGELESCU’ GAESTI LIC română
73 01 017 DJ SILIŞTEA CRUCII R SCOALA GIMNAZIALA SILISTEA CRUCII GIM română

LICEUL TEHNOLOGIC ALEXANDRU MACEDONSKI
74 02 116 DJ MELINEŞTI R MELINESTI LIC română
75 02 077 DJ BĂILEŞTI U LICEUL TEHNOLOGIC STEFAN ANGHEL BAILESTI LIC română
76 02 053 DJ BECHET U LICEUL TEORETIC BECHET LIC română
77 02 044 DJ CRAIOVA U LICEUL MATEI BASARAB CRAIOVA LIC română
78 01 025 GJ CĂPRENI R SCOALA GIMNAZIALA CAPRENI GIM română
79 01 012 GJ NOVACI U SCOALA GIMNAZIALA NOVACI GIM română
80 02 115 GJ MĂTĂSARI R COLEGIUL TEHNIC MATASARI LIC română
81 02 119 GJ PEŞTIŞANI R LICEUL TEHNOLOGIC C-TIN BRANCUSI - PESTISANI LIC română
82 02 101 GJ MOTRU U COLEGIUL TEHNIC MOTRU LIC română
83 02 038 GJ NOVACI U LICEUL TEORETIC NOVACI LIC română
84 02 100 GJ TÂRGU JIU U COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU TG-JIU LIC română
COLEGIUL TEHNIC G-RAL GHEORGHE MAGHERU
85 02 085 GJ TÂRGU JIU U TIRGU-JIU LIC română
86 01 042 GL BARCEA R SCOALA GIMNAZIALA NR.2 COMUNA BARCEA GIM română

87 01 033 GL CERŢEŞTI R SCOALA GIMNAZIALA GEORGE IVASCU COMUNA GIM română
Pag. 216 din 228

CERTESTI
88 01 003 GL GALAŢI U SCOALA GIMNAZIALA NR.24 LOCALITATEA GALATI GL GIM română
COLEGIUL NATIONAL COSTACHE NEGRI LOCALITATEA
89 02 031 GL GALAŢI U GALATI LIC română
COLEGIUL NATIONAL MIHAIL KOGALNICEANU
90 02 032 GL GALAŢI U LOCALITATEA GALATI LIC română
LICEUL TEHNOLOGIC DE MARINA LOCALITATEA
91 02 060 GL GALAŢI U GALATI LIC română
COLEGIUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI ECONOMIE
92 02 006 GL TECUCI U LOCALITATEA TECUCI LIC română
SCOALA GIMNAZIALA ION GHEORGHE DUCA
93 01 004 HD PETROŞANI U PETROSANI GIM română
94 02 082 HD HUNEDOARA U COLEGIUL ECONOMIC EMANUIL GOJDU HUNEDOARA LIC română
95 02 041 HD LUPENI U LICEUL TEORETIC MIRCEA ELIADE LUPENI LIC română
96 01 045 HR CÂRŢA R SCOALA GIMNAZIALA MÁRTONFFY GYÖRGY CÎRTA GIM maghiară
97 01 644 HR SECUIENI R SCOALA GIMNAZIALA BEM JÓZSEF SECUIENI GIM maghiară
COLEGIUL TEHNIC BÁNYAI JÁNOS ODORHEIU
98 02 129 HR ODORHEIU SECUIESC U SECUIESC LIC maghiară
99 01 030 IF CIOROGÂRLA R SCOALA GIMNAZIALA NR.1 CIOROGARLA GIM română
100 02 090 IL SLOBOZIA U LICEUL PEDAGOGIC MATEI BASARAB LIC română
101 02 095 IL SLOBOZIA U LICEUL TEHNOLOGIC AL. IOAN CUZA LIC română
102 01 038 IS CIUREA R SCOALA GIMNAZIALA CIUREA GIM română
103 01 036 IS LEŢCANI R SCOALA GIMNAZIALA LETCANI GIM română
104 02 120 IS COZMEŞTI R LICEUL TEHNOLOGIC COZMESTI LIC română
105 02 118 IS MOGOŞEŞTI R LICEUL TEHNOLOGIC „DUMITRU POPA MOGOSESTI LIC română
106 02 030 IS HÂRLĂU U COLEGIUL NATIONAL STEFAN CEL MARE HÎRLAU LIC română
Pag. 217 din 228

107 02 108 IS HÂRLĂU U LICEUL TEHNOLOGIC HÎRLAU LIC română

COLEGIUL NATIONAL EMIL RACOVITA IASI
108 02 040 IS IAŞI U LIC română
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC VIRGIL MADGEARU
109 02 103 IS IAŞI U IASI LIC română
110 02 088 IS TÂRGU FRUMOS U LICEUL TEHNOLOGIC PETRU RARES TÂRGU FRUMOS LIC română
111 02 099 MH BAIA DE ARAMĂ U LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRANCOVEANU LIC română
DROBETA-TURNU
112 02 055 MH SEVERIN U LICEUL TEORETIC SERBAN CIOCULESCU LIC română
113 02 066 MM BAIA MARE U LICEUL DE ARTE BAIA MARE LIC română
114 02 058 MM BAIA MARE U LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL BAIA MARE LIC română
115 02 012 MM BAIA MARE U LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA BAIA MARE LIC română
116 02 020 MM BORŞA U LICEUL BORSA LIC română
117 02 140 MM VIŞEU DE SUS U LICEUL TEHNOLOGIC VISEU DE SUS LIC română mixtă
SCOALA GIMNAZIALA SFANTUL GHEORGHE
118 01 048 MS SÂNGEORGIU DE MUREŞ R SANGEORGIU DE MURES GIM maghiară mixtă
119 02 133 MS SIGHIŞOARA U COLEGIUL NATIONAL MIRCEA ELIADE SIGHISOARA LIC maghiară mixtă
COLEGIUL AGRICOL TRAIAN SAVULESCU TARGU
120 02 091 MS TÂRGU MUREŞ U MURES LIC română
COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU PAPIU ILARIAN
121 02 135 MS TÂRGU MUREŞ U TARGU MURES LIC română mixtă
122 02 137 MS TÂRGU MUREŞ U LICEUL TEHNOLOGIC ELECTROMURES TARGU MURES LIC maghiară mixtă
123 02 121 NT NISIPOREŞTI R LICEUL TEHNOLOGIC NISIPORESTI COMUNA BOTESTI LIC română
Pag. 218 din 228

LICEUL TEORETIC VASILE ALECSANDRI COMUNA

124 02 126 NT SĂBĂOANI R SABAOANI LIC română
COLEGIUL NATIONAL CALISTRAT HOGAS MUNICIPIUL
125 02 028 NT PIATRA-NEAMŢ U PIATRA-NEAMT LIC română
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC - ADMINISTRATIV
126 02 079 NT PIATRA-NEAMŢ U MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT LIC română
127 02 092 NT ROMAN U COLEGIUL TEHNIC DANUBIANA MUNICIPIUL ROMAN LIC română
128 01 009 Olt CORABIA U SCOALA GIMNAZIALA MIHAI EMINESCU CORABIA GIM română
129 02 016 Olt CARACAL U LICEUL TEORETIC MIHAI VITEAZUL CARACAL LIC română
130 02 014 Olt CORABIA U COLEGIUL NATIONAL AL.I.CUZA CORABIA LIC română
LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRINCOVEANU
131 02 073 Olt SCORNICEŞTI U SCORNICESTI LIC română
132 02 105 Olt SLATINA U COLEGIUL ECONOMIC P.S.AURELIAN SLATINA LIC română
133 02 009 Olt SLATINA U COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU SLATINA LIC română
134 01 026 PH COMUNA GHERGHITA R SCOALA GIMNAZIALA COMUNA GHERGHITA GIM română
135 02 122 PH COMUNA CERASU R LICEUL TEHNOLOGIC COMUNA CERASU LIC română
136 02 076 PH MUNICIPIUL PLOIESTI U LICEUL TEHNOLOGIC 1 MAI MUNICIPIUL PLOIESTI LIC română
ORAȘUL VĂLENII DE COLEGIUL NATIONAL NICOLAE IORGA ORASUL
137 02 035 PH MUNTE U VALENII DE MUNTE LIC română
COLEGIUL NATIONAL MIHAI VITEAZUL MUNICIPIUL
138 02 003 PH MUNICIPIUL PLOIESTI U PLOIESTI LIC română
139 02 004 PH MUNICIPIUL PLOIEŞTI U COLEGIUL SPIRU HARET MUNICIPIUL PLOIESTI LIC română
LICEUL TEORETIC SIMION STOLNICU ORASUL
140 02 049 PH ORASUL COMARNIC U COMARNIC LIC română
Pag. 219 din 228

COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE LAZAR ORASUL

141 02 067 PH ORAȘUL PLOPENI U PLOPENI LIC română
142 02 043 PH ORAȘUL SINAIA U COLEGIUL MIHAIL CANTACUZINO ORASUL SINAIA LIC română
143 02 131 SB DUMBRĂVENI U LICEUL TEORETIC DUMBRAVENI LIC română mixtă
144 02 096 SB SIBIU U COLEGIUL ECONOMIC G.BARITIU SIBIU LIC română

145 02 051 SB SIBIU U LICEUL TEORETIC C.NOICA SIBIU LIC română
146 01 034 SJ HOROATU CRASNEI R SCOALA GIMNAZIALA NR.1 HOROATU CRASNEI GIM română
LICEUL TEHNOLOGIC GHEORGHE POP DE BASESTI
147 02 138 SJ CEHU SILVANIEI U CEHU SILVANIEI LIC maghiară mixtă
148 02 047 SJ JIBOU U LICEUL TEORETIC ION AGARBICEANU JIBOU LIC română
COLEGIUL NATIONAL SIMION BARNUTIU SIMLEU
149 02 134 SJ ŞIMLEU SILVANIEI U SILVANIEI LIC maghiară mixtă
150 02 102 SJ ZALĂU U COLEGIUL TEHNIC ALESANDRU PAPIU ILARIAN ZALAU LIC română
151 01 046 SM SATU MARE U SCOALA GIMNAZIALA DR.VASILE LUCACIU SATU MARE GIM maghiară mixtă
LICEUL TEHNOLOGIC IONITA G. ANDRON NEGRESTI-
152 02 081 SM NEGREŞTI-OAŞ U OAS LIC română
153 01 014 SV RĂDĂUŢI U SCOALA GIMNAZIALA GHEORGHE POPADIUC RADAUTI GIM română
154 02 002 SV FĂLTICENI U COLEGIUL VASILE LOVINESCU FALTICENI LIC română
155 02 113 SV FĂLTICENI U COLEGIUL TEHNIC MIHAI BACESCU FALTICENI LIC română
156 02 083 SV LITENI U LICEUL TEHNOLOGIC IORGU VÂRNAV LITEANU LITENI LIC română
157 02 075 SV MUNICIPIUL SUCEAVA U COLEGIUL TEHNIC PETRU MUSAT SUCEAVA LIC română
Pag. 220 din 228

158 02 136 SV SIRET U COLEGIUL TEHNIC LATCU VODA SIRET LIC română mixtă
159 02 110 SV SUCEAVA U COLEGIUL ECONOMIC DIMITRIE CANTEMIR SUCEAVA LIC română
COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA SPIRU HARET
160 02 018 SV SUCEAVA U SUCEAVA LIC română
161 02 112 SV VICOVU DE SUS U LICEUL TEHNOLOGIC ION NISTOR VICOVU DE SUS LIC română
162 02 050 TL BABADAG U LICEUL DIMITRIE CANTEMIR BABADAG LIC română
163 02 052 TL TULCEA U COLEGIUL ANGHEL SALIGNY TULCEA LIC română
164 02 034 TL TULCEA U COLEGIUL DOBROGEAN SPIRU HARET TULCEA LIC română
165 02 111 TM JIMBOLIA U LICEUL TEHNOLOGIC ORAS JIMBOLIA LIC română
166 01 031 TR CĂLINEŞTI R SCOALA GIMNAZIALA CALINESTI GIM română
167 02 036 TR ALEXANDRIA U COLEGIUL NATIONAL AL.D. GHICA ALEXANDRIA LIC română
168 02 071 TR ALEXANDRIA U LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 ALEXANDRIA LIC română
169 02 042 TR ALEXANDRIA U LICEUL TEORETIC AL.I. CUZA ALEXANDRIA LIC română
170 01 022 VL OLANU R SCOALA GIMNAZIALA OLANU GIM română
171 02 424 VL GRĂDIŞTEA R LICEUL TEORETIC GRADISTEA LIC română
172 02 019 VL DRĂGĂŞANI U C.N.GIB MIHAESCU DRAGASANI LIC română
173 02 015 VL RÂMNICU VÂLCEA U COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI LIC română
174 01 040 VN VIZANTEA RĂZĂŞEASCĂ R SCOALA GIMNAZIALA VIZANTEA RAZASEASCA GIM română
175 02 027 VN FOCŞANI U COLEGIUL NATIONAL AL.I.CUZA FOCSANI LIC română

176 02 017 VN FOCŞANI U COLEGIUL NATIONAL UNIREA FOCSANI LIC română
177 02 078 VN FOCŞANI U COLEGIUL TEHNIC ION MINCU FOCSANI LIC română
178 01 037 VS BĂCANI R SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SAT BACANI GIM română
Pag. 221 din 228

SCOALA GIMNAZIALA GHEORGHE CIOATA SAT

179 01 027 VS TODIREŞTI R TODIRESTI GIM română
SCOALA GIMNAZIALA EPISCOP IACOV ANTONOVICI
180 01 011 VS BÂRLAD U BARLAD GIM română
181 02 104 VS VASLUI U COLEGIUL ECONOMIC ANGHEL RUGINA MUN. VASLUI LIC română
182 02 001 VS VASLUI U LICEUL STEFAN PROCOPIU MUN. VASLUI LIC română
Pag. 222 din 228

Componența permanentă a Centrului Național PISA 2015:
Silviu Cristian Mirescu - manager național
Roxana Mihail - coordonator național, responsabil comunicare, operațiuni pe teren, adaptare culturală și traduceri instrumente de
testare, formare internă, raportare consorțiu
Ionela Roxana Vișan - data manager, responsabil formare KeyQuest, introducere și validare baze de date, comunicare date
Cristian Constantin Florea - data manager, responsabil codificare ocupațională, introducere și validare baze de date, comunicare date
Cosmin Dorian Guțu – desktop publishing instrumente de evaluare, editare și tipărire, comunicare consorțiu
Pag. 223 din 228

LISTA FIGURILOR
Figura 1. Ciclurile de testare în Programul OECD – PISA..................................................13

Figura 2. Aspecte ale framework-ului evaluării la Ştiinţe pentru PISA 2015......................28
Figura 3 Reprezentarea grafică a nivelurilor de performanță ............................................32
Figura 4. Poziţia României în raport cu media ţărilor OECD, a ţărilor participante la
PISA şi a ţărilor partenere........................................................................................................54
Figura 5. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru Uniunea
Europeană… ………………………………………………………………………………….60
Figura 6. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru România……….61
Figura 7. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru țările membre
OECD……..................................................................................................................................61
Figura 8. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Științe pentru toate țările
participante la tare....................................................................................................................62
Figura 9. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru Uniunea
Europeană………………………………………………………………………………….….63
Figura 10. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru România..64
Figura 11. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru țările
membre OECD…......................................................................................................................65
Figura 12. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Matematică pentru toate țările
participante…… …………………………………………………………………….…...…66
Figura 13. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru Uniunea
Europeană………………………………..……………………………………….……….….67
Figura 14. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru
România……………..................................................................................................................68
Figura 15. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru
OECD……………….................................................................................................................68
Figura 16. Distribuția pe niveluri de competență pe scala Citire /Lectură pentru totalul
țărilor participante……………………………………………………………………………69
Figura 17. Analiza evoluției performanței la Științe între 2006 și 2015 ……………...79-82
Figura 18. Analiza evoluției performanței la Citire/Lectură între 2009 și 201….……83-89
Figura 19. Analiza evoluției performanței laMatematică între 2012 și 2015 ………..90-94
Figura 20. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la Științe, în
funcție de gen...........................................................................................................................107
Figura 21. Diferenţe între băieţii şi fetele care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe.......108
Figura 22. Diferenţe între băieţi şi fete care au performat la nivelul 5și peste la Științe..109
Figura 23. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la
Citire/Lectură, în funcție de gen ...........................................................................................131
Figura 24. Distribuția comparativă a performanțelor OECD și României, la Matematică,
în funcție de gen......................................................................................................................141
Figura 25. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 2 la Ştiinţe în
PISA 2006-2015.........................................................................................................................145
Figura 26. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 5 şi peste la
Ştiinţe în PISA 2006-2015...........................................................................................................145
Figura 27. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 2 la
Citire/Lectură în PISA 2006-2015............................................................................................161
Pag. 224 din 228

Figura 28. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 5 şi peste la
Citire/Lectura în PISA 2006-2015..............................................................................................161
Figura 29. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat sub nivelul 2 la
Matematică................................................................................................................................180
Figura 30. Ilustrarea grafică a procentului elevilor care au performat la nivelul 5 și peste la
Matematică........................................................... ....................................................................180
Figura 31. Media tendințelor pe trei ani la Științe pe parcursul evaluărilor PISA......................189
Figura 32. Așteptările tinerilor referitoare la cariera care o vor avea la 30 de ani....... ..190
Pag. 225 din 228

LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Date de bază privind PISA 2015 în România...………......……………....………9
Tabelul 2. Sinteza domeniilor evaluate la PISA 2015.............................…………..……….27
Tabelul 3. Categorii de itemi pentru PISA 2015……..........……………………..................28
Tabelul 4. Structura eşantionului de şcoli în PISA 2015.......................................................45
Tabelul 5. Distribuţia eşantionului de elevi pe tipuri de şcoală (pe nivel) în PISA
2015.............................................................................................................................................45
Tabelul 6. Rata de răspuns în PISA 2015(1)......................................................................46-51
Tabelul 7. Clasificarea țărilor după punctajul obținut…………………………………….59
testarea OECD PISA 2015………………………….………………………………...……...62
testare………………………………………………………………………………………….65
Tabelul 10. Tabel comparativ pe niveluri de competență între UE și România………….67
Tabelul 11. Compararea rezultatelor pe niveluri la Citire/Lectură între România și toate
țările participante………….…………………………………………………………………69
Tabelul 12. Clasificarea țărilor economiilor după scorul obținut la Științe...................70-72
Tabelul 13. Clasificarea țărilor/economiilor după rezultatul obținut la Citire/Lectură.73-75
Tabelul 14. Clasificarea țărilor / economiilor după rezultatul obținut la Matematică.76-78
Tabelul 15. Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Științe în PISA
2015.............................................................................................................................................94
Tabelul 16. Descrierea sintetică a celor șapte niveluri de competență la Citire/Lectură în
PISA 2015.............................................................................................................................95-96
Tabelul 17. Descrierea sintetică a celor șase niveluri de competență la Matematică în
PISA 2015...................................................................................................................................96
Tabelul 18. Clasificarea performanţelor obţinute la Ştiinte în 2015 pe niveluri.................99
Tabelul 19. Distribuţia rezultatelor băieților la Ştiinţe pe niveluri la PISA 2015.............102
Tabelul 20. Distribuţia rezultatelor fetelor la Ştiinţe pe niveluri la PISA 2015................105
Tabelul 21. Diferenţe între performanţele la vârf, în domeniul Ştiinţe, în funcţie de gen
...................................................................................................................................................111
Tabelul 22. Diferenţele între rezultatele băieţilor şi fetelor, care au performat sub nivelul
2 la Ştiinţe ...............................................................................................................................114
Tabelul 23. Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi
peste, diferenţiat pe toate cele trei domenii..........................................................................117
Tabelul 24. Distribuţia procentuală a respondenţilor care au performat la nivelul 5 şi
peste, comparativ în toate cele trei domenii..........................................................................120
Tabelul 25. Clasificarea performanţelor obţinute la Citire/ Lectură în 2015 pe
niveluri.....................................................................................................................................123
Tabelul 26. Distribuţia rezultatelor băieților la Citire/Lectură pe niveluri la PISA 2015.26
Tabelul 27. Distribuţia rezultatelor fetelor la Citire/Lectură pe niveluri la PISA
2015...................................................................................................................................127-129
Tabelul 28. Clasificarea performanţelor obţinute la Matematică în 2015 pe
niveluri..............................................................................................................................131-133
Tabelul 29. Clasificarea performanţelor obţinute de băieți la Matematică în 2015 pe
niveluri.............................................................................................................................134-136
Tabelul 30. Clasificarea performanţelor obţinute de fete la Matematică în 2015 pe
niveluri..............................................................................................................................137-139
Pag. 226 din 228

Tabelul 31. Distribuţia procentuală a elevilor care au performat la Ştiinţe sub nivelul 2 şi
la nivelul 5 şi peste în PISA 2006-2015...........................................................................141-143
Tabelul 32. Distribuţia rezultatelor PISA în perioada 2006-2015 la Ştiinţe...............144-146
Tabelul 33. Distribuţia procentuală, în funcţie de gen, a respondenţilor care au performat
sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste la Ştiinţe.................................................................147-149
Tabelul 34. Modificările între anii 2006 -2015, în funcţie de gen, referitoare la distribuţia
procentuală a respondenţilor care au performat sub nivelul 2 şi la nivelul 5 şi peste la
Ştiinţe .......................................................................................................................................156
Tabelul 35. Distribuția procentuală a respondenților ce au performat sub nivelul 2 și la
nivelurile 5 și 6 de competență la Citire / Lectură ...............................................................159
Tabelul 36. Modificări înregistrate la nivelul competențelor de bază, respectiv de vârf, la
nivelul domeniului Citire / Lectură........................................................................................162
Tabelul 37. Evoluția scorului mediu la Citire / Lectură între anii 2000-2015...................166
Tabelul 38. Ilustrarea modificărilor la Citire / Lectură între anii 2000-2015...................169
Tabelul 39. Diferențele la nivelul competențelor de bază și de vârf în funcție de gen, la
Citire / Lectură .......................................................................................................................172
Tabelul 40. Modificări diferențiate în funcție de gen, înregistrate la nivelul competențelor
de bază, respectiv, de vârf, la nivelul domeniului Citire/Lectură......................................175
Tabelul 41. Distribuția pe niveluri de competență în PISA în perioada 2006-2015 la
Matematică .............................................................................................................................178
Tabelul 42. Modificări înregistrate pe niveluri de competențe de bază și de vârf în PISA în
perioada 2006-2015 la Matematică .......................................................................................181
Tabelul 43. Evoluția scorului mediu la Matematică în perioada 2003-2015......................185
Tabelul 44. Modificarea rezultatelor PISA la Matematică în perioada 2003-2015...........188
Tabelul 45. Mediile elevilor români, pe domenii, ajustate cu SESC...................................190
Tabelul 46. Statutul socio-economic și performanța la Științe (SESC)..............................197
Tabelul 47. Distribuția elevilor care doresc să lucreze într-o ocupație din Domeniul Științe
la vârsta de 30 de ani...............................................................................................................202
Pag. 227 din 228

Pag. 228 din 228


V5.PISA 2015 Raport CNEE Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V5.PISA 2015 Raport CNEE Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul internaţional OECD de evaluare a elevilor

PROGRAMUL INTERNAŢIONAL OECD

Programme for International Student Assessment - PISA

RAPORTUL CENTRULUI NAŢIONAL

Bucureşti, mai 2017

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OECD / PISA 2015 în România – Date de bază

II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului PISA/OECD

III. Cadrul teoretic şi aplicativ al programului PISA 2015

IV. Standardele tehnice PISA şi responsabilităţile Centrului Naţional PISA din

V. Eşantionarea şcolilor şi a elevilor în PISA 2015

VI. Rezultate generale pentru ciclul de testare PISA 2015

VII. Perspectiva PISA pentru politicile educaţiei

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

The OECD-PISA 2015 cycle of this international programme was conducted in

The PISA Programme is conducted sample-based, at national level. The definition of

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

- membrilor grupurilor de lucru (cadrele didactice cu expertiză pentru domeniile Citire /

- administratorilor de test externi, care au îndeplinit responsabilităţile de pregătire a testării la

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

- reprezentanţilor MEN, ai I.S.J., ai I.S.M.B., pentru deschiderea manifestată, pentru

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

OECD / PISA 2015 în România

Domeniul investigat Domeniul principal în 2015: Ştiinţe şi tehnologie;

Tabelul 1. Date de bază privind PISA 2015 în România

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

II. Contextul politicii educaţionale. Specificul Programului

PISA se constituie ca o parte importantă a unui program continuu al OECD de monitorizare a

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Din perspectiva proiectării programului OECD/PISA, aceasta se distinge prin următoarele

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

2. Asigurarea măsurilor specifice de respectare, în toate materialele folosite pentru testare, a

3. Aplicarea celei mai complexe expertize disponibile la nivel internaţional în domeniul

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Principalele argumente pentru această abordare cuprinzătoare a evaluării competenţelor sunt:

- În context internaţional, valorizarea accentuată a conţinuturilor curriculare prin evaluarea

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

- Opiniile specialiştilor internaţionali converg în a afirma că există anumite deprinderi

- PISA nu este o evaluare transnaţională singulară a deprinderilor la citire/lectură, matematică

1. Indicatori de bază care construiesc profilul cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor de 15 ani;

2. Indicatori de context care evidenţiază modul în care deprinderile se relaţionează cu variabile

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ce anume face ca Programul OECD / PISA să fie unic?

Regularitatea sa: angajamentul de a acoperi mai multe domenii de evaluare, cu actualizări la

Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile testate: acestea nu sunt definite în termenii numitorului

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Perspectiva evaluării fiecărui domeniu în PISA

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

A. Domeniul principal: Ştiinţe și Tehnologii

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Care este starea generală a educaţiei ştiinţifice?

Care este imaginea la nivelul elevilor?

• Sunt cunoscute direcţiile-cheie de politici urmărite de ţările cu un nivel ridicat de echitate.

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Accesul universal la şcolarizare - piatra de temelie a incluziunii - a fost în mare parte

Care este impactul stării de dezavantajare asupra performanţei?

Care ţări au performat optim în atingerea atât a excelenţei, cât şi a echităţii?

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare