Crisciuc - Rezultatele Evaluarii

Rezultatele evaluării
PISA 2018:
DIMENSIUNI, CONEXIUNI ŞI AȘTEPTĂRI
PRIVIND EVALUĂRILE INTERNAȚIONALE ȘI
NAȚIONALE ALE ELEVILOR
Viorica Crişciuc
Dr. în științe pedagogice,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți PISA 2018
Rezultatele evaluării PISA 2018:
dimensiuni, conexiuni şi aşteptări
privind evaluările internaţionale și
naţionale ale elevilor
VIORICA CRIŞCIUC,
dr. în științe pedagogice,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,
Republica Moldova
Chișinău, 2020
CU PRIN S
INTRODUCERE .............................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. Rezultatele evaluării PISA în dinamică în contextul

învățământului general din Republica Moldova
1.1. Situația actuală a învățământului general din Republica Moldova ............................... 6
1.2. Caracteristicile evaluării PISA și învățământul general
din Republica Moldova în dinamică ............................................................................................ 10
1.3. Rezultatele elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică: PISA 2009+,
PISA 2015, PISA 2018 ................................................................................................................... 15
CAPITOLUL II. Analiza comparativă a rezultatelor PISA 2009+, PISA 2015,

PISA 2018 și a rezultatelor examenelor naționale din perspectiva domeniului citire/lectură
2.1. Cadrul curricular național și cadrul de evaluare PISA ..................................................... 18
2.2. Nivelurile competențelor la citire/lectură în cadrul PISA și scala de notare
la examenul de absolvire ............................................................................................................... 25
CAPITOLUL III. Diferențele între rezultatele PISA ale diferitor instituții și

ale diferitor categorii de elevi
3.1. Performanțele în instituțiile de învățământ urbane și rurale ......................................... 32
3.2. Echitatea performanțelor elevilor la citire/lectură în Republica Moldova ................. 36
3.3. Concluzii şi recomandări bazate pe bune practici pentru îmbunătățirea
rezultatelor școlare ale elevilor în Republica Moldova ........................................................... 43
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................ 49
Studiul a fost elaborat în cadrul Proiec- Crişciuc, Viorica.

tului Educațional al Departamentului Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni
PISA 2018
Buna Guvernare al Fundației Soros-Mol- şi aşteptări privind evaluările internaţionale și naţionale

dova și finanțat de Programul de Spriji- ale elevilor / Viorica Crişciuc; Fundaţia Soros Moldova. –
nire a Educației al Fundațiilor pentru o Chişinău: 2020 (Tipogr. «Lexon-Prim»). – 50 p. : fig., tab.
Societate Deschisă. Cerinţe sistem: PDF Reader.
Referinţe bibliogr.: p. 49-50. Finanțat de Fundaţia Soros
Moldova.
Opiniile exprimate în acest studiu aparțin
ISBN 978-9975-3483-5-5.
autorului și nu reflectă neapărat poziția
CZU 373.0
finanțatorului.
C 86
I NT ROD U CERE
Sistemul de învățământ din Republica Moldova se află într-un context politic, economic, valoric
și demografic specific și este influențat periodic de factori externi: globalizarea, internaționa-
lizarea, informatizarea etc. Totodată, în sistemul de învățământ se produc schimbări continue
la nivelul politicilor educaționale, în concordanță cu sistemul politic al Republicii Moldova:
descentralizarea unor funcții manageriale, finanțarea sistemului per elev, reconstrucția rețe-
lelor instituțiilor de învățământ, redimensionarea formării continue a cadrelor manageriale și
didactice etc.
Prin reformele lansate pe parcursul anilor 2009-2020 de Ministerul Educației, Culturii și Cerce-
tării al Republicii Moldova, în cooperare cu partenerii de dezvoltare, au fost modificate accen-
tele în educație în favoarea calității și, implicit, procesul de evaluarea rezultatelor elevilor. Reac-
tualizarea Curriculumului național, realizat în conformitate cu suportul fundamental Cadrul de
referință al Curriculumului național. Curriculum de bază: sistem de competențe pentru învățământul
general, cu suportul analitic Raport de evaluare a curriculumului școlar etc. și cu suportul mana-
gerial oferit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, a favorizat un
sistem educațional modern cu rezultate evidente la evaluările naționale.
Faptul că Republica Moldova are deja experiența a trei evaluări PISA (2009+, 2015, 2018)
permite realizarea unor studii analitice și comparative ale rezultatelor elevilor; determinarea
indicatorilor interni și externi care au favorizat creșterea sau descreșterea rezultatelor elevilor în
raport cu caracteristicile școlii, (școală mare, școală mică; localitatea în care se află); rezultatele
școlare în funcție de gen (băieți, fete); corelarea legăturii între rezultatele elevilor și satisfacția
acestora cu privire la viață; atitudinile elevilor și realizările educaționale în Republica Moldova.
Scopul studiului constă în analiza și compararea în dinamică a rezultatelor elevilor la două tipuri
de evaluări (naționale și internaționale) pentru a determina în ce măsură corelează rezultatele.
Corelația dintre notele la examenul de absolvire a ciclului gimnazial și nivelurile competențelor
la citire/lectură oferă un tablou relevant al diferențelor de performanță la aceste două tipuri de
evaluări. Compararea rezultatelor PISA 2009+, PISA 2015 și PISA 2018 cu rezultatele evaluărilor
naționale din anii 2009, 2015 și 2018 din perspectiva nivelului de subapreciere sau supraapre-
ciere a performanțelor la citire/lectură, pentru identificarea factorilor ce contribuie la rezultate
bune sau, dimpotrivă, cauzează rezultate slabe la evaluările internaționale. Prezentul studiu are
drept țintă publicul larg, inclusiv părinți, cadre didactice, cadre manageriale.
PISA 2018
Una din condițiile care au determinat direcția cercetării şi tema Rezultatele evaluării PISA 2018:
dimensiuni, conexiuni şi așteptări privind evaluările internaționale și naționale ale elevilor ține de
atributele viitorilor cetățeni, definite de Profilul de formare a absolventului pentru toate ciclurile
de învățământ [Cadrul de referință al Curriculumului național, 2017, pp. 27-32]. Prin urmare,
competențele specifice domeniului citire/lectură în mare parte stau la baza formării competen-
țelor interdisciplinare și transdisciplinare, orientate spre un „absolvent înzestrat cu competențe
transdisciplinare”, formate prin prisma tuturor disciplinelor școlare studiate, care, în finalitate, îi
permit integrarea cu succes în viața socială.
Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 3

privind evaluările internaţionale și naţionale ale elevilor
Metodologia studiului a urmat ordinea logică de colectare și studiere a surselor bibliografice
necesare pentru analiza comparativă, în dinamică, a rezultatelor evaluărilor internaționale PISA
2009+, PISA 2015 și PISA 2018, corelate cu rezultatele obținute de elevii din Republica Moldova
în cadrul evaluărilor naționale 2009, 2015 și 2018.
Demersul cercetării a inclus:
1. studiul documentelor strategice și de politici educaționale din țară, dar și al etapelor de imple-
mentare a acestora (Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, Strategia „Educația
2020”, Curriculumul național, realizat în conformitate cu suportul fundamental Cadrul de refe-
rință al Curriculumului național. Curriculum de bază: sistem de competențe pentru învățământul
general; rapoarte de evaluare a curriculumului școlar; rapoartele de la examene și evaluări
naționale 2015, 2018; rapoartele PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018);
2. studiul rezultatelor PISA 2009+, 2015, 2018 în dinamică (domeniul citire/lectură) obținute
de elevii din Republica Moldova și al rezultatelor obținute la examenul de absolvire a gimna-
ziului la limba de instruire;
3. determinarea factorilor de bază care influențează rezultatele învățării la limba de instruire:
• ponderea elevilor cu nivel de competențe scăzut (1a, 1b, 1c – zona analfabetismului func-
țional), cu nivel de competențe mediu (nivelurile 2-4) și cu nivel de competențe înalt (nive-
lurile 5-6);
• distribuția notelor și schema de notare la examenul de absolvire la disciplina limba și lite-
ratura română;
4. determinarea indicatorilor contextuali referitor la relația dintre rezultatele elevilor și caracte-
risticile școlii (instituție urbană, instituție rurală);
5. identificarea factorilor care influențează performanțele elevilor și cauzează diferențe dintre
rezultatele la testul PISA și rezultatele la examenul de absolvire (a treptei gimnaziale) la limba
de instruire, precum și diferențe din perspectiva echității învățământului gimnazial din Repu-
blica Moldova (incluziunea și corectitudinea).
Ipotezele cercetării:
1. Rezultatele evaluărilor naționale la limba de instruire indică practic inexistența rezultatelor
negative la testările naționale 2009, 2015, 2018 – un contrast semnificativ comparativ cu
rezultatele evaluărilor internaționale PISA 2009+, 2015, 2018, ceea ce creează o imagine că
supraaprecierile persistă în timp.
2. În învățământul general din Republica Moldova, rezultatele învățării la limba de instruire sunt
PISA 2018
supraapreciate. Supraaprecierile rezultatelor învățării sunt mai pronunțate în cazul elevilor cu

un statut socioeconomic avantajat.
3. Studiile arată că diferențele în performanța școlară legate de statutul socioeconomic se
dezvoltă devreme și se extind pe parcursul vieții elevilor. Pe contul cărei variabile se produce
supra sau subaprecierea în cazul diferențelor de gen și în concordanță cu statutul socioeco-
nomic.
4. Identificarea factorilor care influențează rezultatele elevilor și cauzează diferențe între rezul-
tate ar asigura punerea în aplicare a unor politici educaționale ce ar garanta o educație de
4 VIORICA CRIŞCIUC
calitate pentru toți elevii și ar diminua diferențele de performanță dintre instituțiile de învă-
țământ urbane și rurale.
În primul capitol, întitulat „Rezultatele evaluării PISA în dinamică în contextul învățământului

general din Republica Moldova”, sunt prezentate caracteristicile evaluării PISA și situația actuală
a învățământului general din Republica Moldova potrivit evaluărilor internaționale; rezultatele
elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică: PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018.
Capitolul al doilea, întitulat „Analiza comparativă a rezultatelor PISA 2009+, PISA 2015, PISA
2018 și rezultatele examenelor naționale din perspectiva domeniului citire/lectură”, conține o
analiza comparativă a diferențelor dintre rezultatele elevilor la testele PISA (domeniul citire/
lectură) și rezultatele la examenul de absolvire a gimnaziului (limba de instruire); nivelurile de
competențe la citire/lectură și scala de notare la examenul de absolvire; analiza Curriculumului
național (2010) și alfabetizarea funcțională a elevilor din Republica Moldova.
Capitolul trei, concluziv, „Diferențele între rezultatele PISA ale diferitor instituții și ale diferitor
categorii de elevi”, prezintă informații referitoare la rezultatele elevilor la citire/lectură în Repu-
blica Moldova, diferențele de rezultate între băieți şi fete, rezultatele diferențiate pe mediile de
reședință: urban și rural; concluzii şi recomandări bazate pe bune practici pentru îmbunătățirea
rezultatelor școlare ale elevilor în Republica Moldova. S-au formulat constatările în baza anali-
zelor efectuate și recomandări pentru îmbunătățirea rezultatelor de perspectivă pentru evalu-
area PISA 2021.
Principalele constatări ale studiului sunt:
1. Elevii din Republica Moldova și-au îmbunătățit scorul în dinamică (domeniul citire/lectură)
la testările internaționale PISA din anii 2009-2018 cu 36 de puncte. Rezultatele elevilor în
cadrul evaluării internaționale PISA (PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018) atestă o creștere
continuă a scorului mediu pentru domeniul citire/lectură (cu 28 de puncte din 2009 până în
2015; cu 8 puncte din 2015 până în 2018) la o comparație internă, pe dimensiune longitudi-
nală. Dar nu și în raport cu țările OECD (Organization for Economic Cooperation and Develo-
pment) și țările UE. Conform Raportului PISA 2018, 43% dintre elevii din Republica Moldova
au niveluri scăzute la citire/lectură, matematică și știință, comparativ cu media OCDE de
23%.
2. Elevii care înregistrează rezultate joase la citire/lectură la testele PISA sunt preponderent din
zone rurale, de sex masculin și învață în școli mici, cu un număr mic de elevi.
3. În general, dacă ne referim la rezultatele elevilor din Republica Moldova, 57% dintre elevi
PISA 2018
ating nivelul minim de competență la citire/lectură. Aproximativ 58% din numărul de elevi
din instituțiile rurale nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură. Circa 30% din
numărul de elevi din instituțiile urbane nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură.
4. Diferența dintre rezultatele înregistrate la examenul național și cele de la PISA în dinamică
este semnificativă, ceea ce vorbește despre o supraapreciere a rezultatelor elevilor la exame-
nele de absolvire a gimnaziului.

Capi tol ul I
R EZ U LTAT EL E EVALUĂRII PISA ÎN D IN AMICĂ
Î N CON T EX T U L Î N VĂȚĂMÂN T U LU I G EN ERAL
D I N REPU B LICA MOLD OVA
1.1. Situația actuală a învățământului general din Republica Moldova
Actualmente, la nivel global, un învățământ de calitate înseamnă o investiție continuă în sistemul

educațional ca resursă de bază a dezvoltării pe termen lung. Calitatea resurselor umane (actan-
ților educației) este în cea mai mare parte asigurată de sistemul educațional.
Dezvoltarea durabilă și creșterea economică se bazează pe un capital uman adecvat, care este
asigurat prin educație. Deși în perioada de tranziție, investițiile publice relativ mari în educație [în
medie, mai mult de 7% din produsul intern brut (PIB), ceea ce, din punct de vedere procentual,
este mai mult decât nivelul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED)],
au asigurat rate înalte de înmatriculare la diverse niveluri de educație, dar Republica Moldova
încă se confruntă cu provocări semnificative, deoarece nu toți copiii sunt înmatriculați în învăță-
mântul obligatoriu, în special cei din păturile vulnerabile.
Sursa: http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home.html MisiunePNUD
În Republica Moldova, Obiectivul 4 ODD (Educație de calitate) prevede realizarea educației

incluzive și universale, dar și pregătirea tinerilor și adulților pentru o încadrare mai bună pe
piața muncii. Țintele obiectivului au scopul să asigure accesul la educație pentru toți, inclusiv
grupurile vulnerabile, așa ca persoanele cu dizabilități, precum și să ofere o educație de calitate la
fiecare nivel: de la dezvoltarea timpurie a copilului până la învățământul superior. Una din provocări,
care la fel urmează a fi abordată, constă în asigurarea instituțiilor de învățământ cu medii sigure,
neviolente, incluzive și efective de învățământ pentru elevi, copii cu dizabilități și fără discrimi-
nare pe bază de gen.
Sursa: http://www.md.undp.org/content/moldova/en/home.html MisiunePNUD
PISA 2018
Conform analizelor PISA 2018, în una din trei instituții de învățământ din Republica Moldova, procesul
de predare este afectat de lipsa cadrelor didactice.
Resursele adecvate sunt foarte importante pentru a oferi elevilor oportunități de învățare de
calitate înaltă. Fiecare țară este conștientă de faptul că asigurarea calității în educație nu poate
avea loc fără investiții în personalul didactic, în materialele educaționale și infrastructura fizică,
deoarece acestea sunt resurse esențiale pentru ca sistemul educațional să devină eficient.
Profesorii sunt cea mai importantă resursă a instituțiilor de învățământ de astăzi. Îmbunătățirea
6 VIORICA CRIŞCIUC
eficienței, a eficacității și a echității educației școlare depinde de asigurarea faptului că adoles-
cenții vor dori să devină profesori, instruirea lor va fi de calitate înaltă, iar de instruire de calitate
vor beneficia toți elevii.
Fiecare al patrulea profesor are vârsta între 50 și 59 de ani şi majoritatea au peste 20 de ani de
experiență în domeniul învățământului. Numărul cadrelor didactice a scăzut considerabil, astfel
încât astăzi unui profesor îi revin 12 elevi, cu unul mai mult decât anul precedent, iar tinerii
constituie doar 10% din totalul cadrelor didactice – arată datele publicate recent de Biroul Nați-
onal de Statistică (BNS). Potrivit BNS, în anul de studii 2019/2020, procesul educațional în insti-
tuțiile de învățământ primar şi secundar general a fost asigurat de 27400 de cadre didactice. În
anul școlar 2015/2016, numărul cadrelor didactice a fost mai mare cu 2000.
De asemenea, numărul profesorilor de până la 30 de ani a scăzut în ultimii patru ani cu 2,5%.
Dacă în anul de studii 2015/2016 aceștia reprezentau 12,3%, actualmente ei sunt în proporție
de 9,8%. Adică, fiecare al 10-lea profesor are mai puțin de 30 de ani. Scăderea numărului de
profesori nu este o tragedie dacă această scădere este provocată de scăderea numărului de
elevi. Prin urmare, ponderea profesorilor tineri în totalul de profesori din Republica Moldova
este în continuare în scădere. Cei mai mulți profesori din sistemul educațional au vârsta cuprinsă
între 50 și 59 de ani; în ultimii patru ani, numărul acestora a scăzut cu 0,2% şi astăzi constituie
26% din totalul cadrelor didactice. Adică, fiecare al 4-lea profesor are între 50 și 59 de ani. Misi-
unea și obiectivele MECC tind și în continuare spre creșterea atractivității profesiei de cadru
didactic în scopul încurajării tinerilor să îmbrățișeze această profesie, precum și spre menținerea
profesorilor calificați în sistemul educațional. Atragerea, dezvoltarea și menținerea celor mai
buni profesori este cea mai mare provocare a sistemului educațional din Republica Moldova, dar
și o prioritate națională.
Sursa: Biroul Național de Statistică, anul de studii 2019/2020; OECD (2018), Equity in Education: Breaking Down
Barriers to Social Mobility, PISA, OECD Publishing, Paris.
În trei din cinci instituții de învățământ, procesul de predare-învățare-evaluare este afectat de lipsa
cadrelor didactice și a materialelor educaționale.
Profesorii sunt cea mai importantă resursă a instituțiilor de învățământ. Multe țări încearcă să
atragă mai multe persoane în profesia de pedagog nu doar pentru a evita insuficiența de cadre
didactice, ci și pentru a extinde cunoștințele și experiențele profesorilor, sporind capacitatea
sistemului educațional de a face față diversității elevilor.
Un sistem de învățământ fără profesori înalt calificați va avea rezultate joase în performanța
PISA 2018
școlară comparativ cu alte sisteme. Conform datelor PISA 2018, în circa 35% din numărul de
instituții de învățământ din Republica Moldova procesul de predare este afectat de lipsa cadrelor
didactice. Comparativ cu țările OECD, această cifră este mai mare cu 7 puncte procentuale. În
același timp, instituțiile de învățământ rurale sunt afectate de lipsa personalului didactic mai
mult decât cele urbane. Circa 38% dintre directorii instituțiilor de învățământ rurale și 27% dintre
directorii instituțiilor de învățământ urbane au raportat că se confruntă cu această problemă.
Totuși, calitatea personalului didactic în Republica Moldova pare să nu fie o problemă atât de
mare cum este lipsa personalului didactic.
Sursa: PISA 2018 Results Programme for International Student Assessment.

Calitatea instruirii la disciplina limba și literatura română
În chestionarele PISA 2018, elevii au fost întrebați în ce măsură aspecte de calitate a instruirii
relevante – scopuri clare pentru eficientizarea învățării la limba de instruire; monitorizarea cu
atenție a evoluției rezultatelor învățării; ritmul adecvat și gestionarea situației în clasă; claritatea
prezentării conținuturilor de învățare, lecții bine structurate și comentarii pe parcursul lecțiilor
care informează și încurajează elevul – au fost prezente la lecții. Conform rezultatelor chesti-
onării, 89% din numărul de elevi au raportat că profesorul de limba și literatura română/rusă
stabilește scopuri clare pentru învățarea lor, comparativ cu 72% dintre elevii din țările OECD,
care au raportat același lucru. Circa 65% din numărul de elevi au spus că la începutul fiecărei
lecții profesorul recapitulează ceea ce au învățat la lecțiile precedente (procentajul se referă la
acei elevi care au răspuns „la majoritatea lecțiilor” sau „la fiecare lecție”). Circa 63% din numărul
de elevi din Republica Moldova consideră că profesorii lor oferă ajutor individual atunci când
apar dificultăți de înțelegere a unei teme sau a unei sarcini, pe când, în medie, în țările OECD,
circa 54% din numărul de elevi au semnalat aceeași situație.
Au fost înregistrate progrese importante în realizarea obiectivului de asigurare a faptului că toți elevii
ating nivelul minim de competență la citire/lectură, însă procentul celor cu rezultate joase este înalt...
În domeniul pe care s-a pus accent în cadrul PISA 2018 – citire/lectură, performanța tinerilor în
vârstă de 15 ani în Republica Moldova a crescut comparativ cu anul 2009, când domeniul citire/
lectură a fost la fel domeniul de bază în evaluarea PISA. În decursul ultimului deceniu Republica
Moldova a înregistrat progrese în procesul realizării obiectivului de asigurare a faptului că toți
elevii vor atinge nivelul minim de competență la citire/lectură.
Rezultatele PISA 2018 arată că Republica Moldova este între cele patru țări din lume care au
reușit să reducă procentul de elevi care nu ating nivelul minim de competență cu mai mult
de 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, aproximativ 43% din numărul de elevi din Repu-
blica Moldova nu ating nivel minim de competență la citire/lectură. O diferență semnificativă în
procentul de elevi care nu realizează nivelul minim de competență în PISA se atestă între insti-
tuțiile de învățământ urbane și rurale. La citire/lectură circa 30% din numărul de elevi din insti-
tuțiile de învățământ urbane sunt mai jos de nivelul de bază de competență, iar în instituțiile
de învățământ rurale acest procentaj este aproximativ dublu (58% de elevi cu rezultate joase la
citire/lectură).
PISA 2018
Numărul profesorilor scade şi din cauza micșorării numărului de studenți în domeniul științe ale
educației. Numărul acestora scade în fiecare an, astfel încât în 2015 erau 2523 de studenți în acest
domeniu, iar în 2018 numărul lor a ajuns la 1725. Prin urmare, e nevoie în continuare de:
1. creșterea atractivității profesiei de cadru didactic în scopul încurajării tinerilor să îmbrățișeze
această profesie;
2. menținerea profesorilor calificați în sistemul educațional.
8 VIORICA CRIŞCIUC
profesie;
1. creșterea atractivității profesiei de cadru didactic în scopul încurajării tinerilor să îmbrățișeze această
profesie;
În acest context, remarcăm decalajul în numărul elevilor înscriși la examenele naționale, care este în scăder
În acest context, remarcăm decalajul în numărul elevilor înscriși la examenele naționale, care
este și
în din
În acest cauzași
context,
scădere situației
remarcăm
din cauza demografice
decalajul în țară.
în numărul
situației Înînfigura
elevilor
demografice 1.1
înscriși
țară. În este prezentată
lafigura
examenele informația
naționale,
1.1 este care este
prezentată cu privire la numărul d
în scădere
informația
cu privire
și din la situației
candidați
cauza numărul de candidați
la examenele la examenele
de absolvire
demografice în țară. de este
absolvire
a gimnaziului
În figura 1.1 a gimnaziului
în anii informația în
2017-2019.
prezentată cuanii 2017-2019.
privire la numărul de
candidați la examenele de absolvire a gimnaziului în anii 2017-2019.
Figura
Figura 1.1. 1.1. Numărul
Numărul dedecandidați
candidați evaluați
evaluați lala
examenul de absolvire
examenul a gimnaziului
de absolvire a gimnaziului
Figura 1.1. Numărul de candidați evaluați la examenul de absolvire a gimnaziului
În În această
În această
această ordineordine
ordinedede depentru
idei,
idei, idei, pentru comparație,
comparație,
pentru circa circa
comparație, 40,1%circa
din40,1%
40,1% dinaudin
licee avut
licee licee au
maiavut
au avut
puţin de mai
mai 25 depuţin
puţin de 25
candidați.
de 25 deSede candidați. S
constată
candidați. căSe
constată în constată
multe școlicănumărul
că în multe în multe
școli elevilor
numărul care au finalizat
școli numărul
elevilor autreapta
elevilor
care liceală
care au
finalizat în 2019
finalizat
treapta este redus:
treapta
liceală înliceală
2019 dinîncele
2019
este 289 din cele 28
redus:
este redus:
de licee
de licee din cele
teoretice, 52 289
teoretice, 52deau
au avut licee
nu maiteoretice,
avut mult de 15
nu mai 52
mult au
deavut
elevi, 64
15 aunu mai
avut
elevi, mult
între
64 au16 de 15
şi 25
avut elevi,
de
între 16 64
elevi, au de
şi 111
25 avut
au între
avut între
elevi, 111 au avut într
16 şi 25 de elevi, 111 au avut între 26 şi 50
26 şi 50 de elevi şi doar 9 au avut peste 90 de elevi. de elevi şi doar 9 au avut peste 90 de elevi.
26 şi 50 de elevi şi doar 9 au avut peste 90 de elevi.
Sursa:
Sursa:Raport
Raportexamene
examene2019.
2019.
Sursa: Raport examene 2019.
În figura
În figura de
demai
maijosjossunt reflectate
sunt mediile
reflectate notelor
mediile la examenele
notelor de absolvire
la examenele a gimnaziului
de absolvire în sesiunile în
a gimnaziului din
În figura de mai jos sunt reflectate mediile notelor la examenele de absolvire a gimnaziului în sesiunile di
sesiunile din anii 2017-2019.
anii 2017-2019.
anii 2017-2019.
Figura
Figura1.2.
1.2.Mediile
Mediilenotelor
notelor la
la examenele de absolvire
absolvire aagimnaziului
gimnaziuluiînîn sesiunile
sesiunile dindin
aniianii 2017-2019
2017-2019
Figura 1.2. Mediile notelor la examenele de absolvire a gimnaziului în sesiunile din anii 2017-2019
PISA 2018
10
Concluzii
1
1. Rezultatele chestionării elevilor, a cadrelor didactice, a managerilor instituțiilor partici-
panți la Programul PISA au un caracter deschis, oferă date pertinente cu privire la cali-
tatea instruirii la disciplinele evaluate și la dotarea instituțiilor de învățământ cu mate-

riale educaționale, oferă transparență și acces la informații privind relația dintre resursele
educaționale, financiare, materiale și umane și rezultatele elevilor din Republica Moldova.
2. Situația învățământului general din Republica Moldova este marcată de progrese la nivel
național, precum și de un șir de regrese la nivel internațional. Ministerul Educației, Cerce-
tării și Culturii caută soluții de înlăturarea lacunelor apărute în procesul implementării,
modernizării, dezvoltării reformelor. A fost modificată şi completată legislația în dome-
niul învățământului general, au fost elaborate acte legislative şi normative noi. Învăță-
mântul a fost declarat o prioritate națională, la nivel de legislație sunt elaborate un şir de
programe şi strategii care au drept obiectiv modernizarea învățământului la toate trep-
tele de școlarizare (învăţământul preşcolar, învăţământul preuniversitar, învăţământul
secundar profesional etc.).
3. Politicile educaționale moderne se implementează continuu în Republica Moldova. În
dinamică, învățământul general din Republica Moldova atestă schimbări calitative la
nivelul politicilor educaționale, care prevăd: descentralizarea unor funcții manageriale,
optimizarea rețelelor instituțiilor de învățământ, redimensionarea formării continue a
cadrelor manageriale și didactice etc. Reformele lansate pe parcursul anilor 2009-2020
de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova modifică accentele în
educație în favoarea calității și, respectiv, în evaluarea rezultatelor elevilor.
4. Cadrele didactice din sistemul educațional sunt mai puține decât este nevoie, dar în regi-
unile urbane situația este mai buna decât în cele rurale. Raportul cadru didactic/elev,
deși este în creștere, totuși este unul optimal (1/12).
1.2. Caracteristicile evaluării PISA și învățământul general

din Republica Moldova în dinamică
În subcapitolul respectiv, ne vom referi la caracteristicile principale ale Programului PISA în dina-
mică (anii 2009+, 2015, 2018) cu referire la învățământul general din Republica Moldova.
Anul 2009 (caracteristicile principale ale Programului PISA)

În premieră pentru Republica Moldova, programul de evaluare internațională a elevilor PISA
PISA 2018
2009+ a apreciat și a urmărit cât de bine sunt pregătiți elevii cu vârsta de 15 ani pentru a utiliza
cunoștințele şi competențele pe care le-au obținut la școală, acasă şi în alte circumstanțe, pentru
a funcționa în calitate de membri de succes ai societății, fiind evaluate competențele în dome-
niul citirii/lecturii, al matematicii şi al științelor. În general, programul PISA 2009+ a constituit
a patra sesiune a proiectului, incluzând, inițial, 65 de ţări/regiuni: cele 34 de ţări ale OECD plus
31 de țări/regiuni partenere.
Alți zece parteneri solicitanți ai proiectului, care au întârziat a participa în perioada evaluării
PISA 2009, la care a aderat și Republica Moldova, au participat la studiu într-un termen amânat,
10 VIORICA CRIŞCIUC
Alți zece parteneri solicitanți ai proiectului, care au întârziat a participa în perioada evaluării PISA 2009,
la care a aderat și Republica Moldova, au participat la studiu într-un termen amânat, proces numit în
continuare PISA 2009+. Cei zece participanți ai PISA 2009+ au beneficiat de modalități, criterii, principii
proces numit în continuare PISA 2009+. Cei zece participanți ai PISA 2009+ au beneficiat de
similare în criterii,
modalități, administrarea evaluărilor
principii similare încuadministrarea
cele ale colegilor din PISA
evaluărilor 2009.aleElevilor
cu cele dindin
colegilor ţările/regiunile
PISA
participante
2009. Elevilorladin
PISA 2009+ li s-aparticipante
ţările/regiunile impus respectarea acelorași
la PISA 2009+ standarde
li s-a tehnice şi de
impus respectarea calitate ca şi
acelorași
standarde tehnice şi de
colegilor participanți calitate
la PISA ca şi colegilor participanți la PISA 2009.
2009.
Figura 1.3. Aspecte/interese

Figura 1.3. Aspecte/interese identificate
identificate în cadrul PISAîn2009+
cadrul PISA 2009+
Rezultatele PISA Gradul de pregătire a tinerilor

Ce competenţe care
pentru depăşirea provocărilor
2009+ s-au axat pe din viitor: îşi pot analiza,
facilitează capacitatea de
următoarele adaptare rapidă la
motiva şi comunica ideile în
schimbările sociale posedă?
aspecte/interese: mod eficient?
Cât de echitabilă este educaţia Ce atitudini şi Care ar fi modalităţile mai

în cadrul unei ţări sau de la o comportamente ale elevilor raţionale/indicate/eficiente de
ţară la alta? sunt asociate cu o organizare a şcolilor sau a
competenţă performantă la învăţării în şcoli?
lectură?
Sursa:OECD
Sursa: OECD (2018),
(2018), Effective
Effective Teacher
Teacher Policies:
Policies: Insights
Insights from PISA,from
PISA,PISA,
OECD PISA, OECDParis.
Publishing, Publishing, Paris.
12
Pe lângă evaluarea domeniilor principale, PISA 2009+ a evaluat mai mulţi ce țin de ambianța
școlară, inclusiv parametrii demografici și capacitățile în domeniile evaluate. Ca rezultat, PISA
determină patru grupe factoriale:
1. influențe de strategie – administrare școlară şi de context;
2. influențe de condiții – metode de evaluare şcolară;
3. influențe de context – metode specifice principiilor din mediul de învățare;
4. influențe de investiții – resurse educaționale, inclusiv preeducația primară, posedată de
elev ca factor semnificativ, referitor la sistemul investițiilor în învățământ.
Fiecare etapă a proiectului PISA se axează, în mod special, asupra unui singur domeniu școlar
de bază, oferind, în același timp, informații esențiale despre tendințele din celelalte două
domenii. PISA 2009+ (a patra sesiune de evaluare și prima pentru Republica Moldova) a avut
ca domeniu prioritar citirea/lectura, PISA 2015 – științele și PISA 2018 – citirea/lectura,
evaluând în premieră competențele globale, pe lângă cele la matematică și științe.
Rezultatul evaluării PISA 2009+ pentru elevii din Republica Moldova la domeniul citire/lectură –
PISA 2018
388 de puncte, un indice mai mic decât nivelul mediu atestat în toate ţările OECD. În Republica
Moldova, 43% dintre elevi sunt competenți în domeniul citirii, având nivelul de cunoștințe
egal sau mai mare decât noțiunile elementare, ceea ce este suficient pentru a participa efectiv
şi productiv la viaţa societăţii. Majoritatea elevilor au un nivel de cunoștințe care nu depășește
nivelul noţiunilor elementare de citire/lectură.
Sursa: Rezultatele PISA 2009: Depășirea fondului social. Echitatea rezultatelor şi oportunităților de învățare. Vol.
2. OECD, 2010b.

Caracteristicile specifice învățământului general din Republica Moldova
În perioada anilor 2009-2010 Ministerul Educației își propune schimbarea accentelor în
educație în favoarea calității procesului educațional şi a competențelor pe care elevii le obțin
în procesul didactic. Succesul individului depinde de capacitatea sa de adaptare la schimbări
şi învăţare continuă, iar sistemul educațional trebuie să ofere mediul adecvat pentru dezvol-
tarea acestor capacități. În contextul schimbărilor globale şi al declinului demografic accen-
tuat, învăţarea pe tot parcursul vieţii devine o preocupare importantă a sistemului educaţional
din Republica Moldova. În Republica Moldova, educația se plasează pe primele locuri în clasa-
mentele ce descriu nivelul de satisfacție al cetățenilor privind principalele aspecte ale vieţii
social-economice. Ponderea celor care se declară mulțumiți şi foarte mulțumiți de serviciile
educaționale depășește 50%.
Această percepţie, corelată cu rezultatele scăzute la testele internaţionale şi naţionale, cu
gradul redus de angajare în câmpul muncii a tinerilor absolvenţi şi cu legătura slabă dintre
dezvoltarea profesională şi cerinţele pieţei muncii, precum şi rata înaltă a plăţilor neformale,
indică o lipsă de informare a populaţiei cu privire la menirea sistemului educaţional.
Sursa: Institutul de Politici Publice, Barometrul opiniei publice, 2009-2012; Guvernul RM, Hotărârea nr. 944 din
14.11.2014.

Rezultatele PISA 2015 se axează pe aceleași probleme identificate și în evaluarea PISA
2009+ și explică: PISA nu este o competiție între ţări. Evaluarea se axează pe problema: cum
sistemele de învățământ devin mai mult sau mai puțin eficiente. Evaluarea PISA 2015 s-a axat
pe domeniile școlare principale: ştiinţe, citire/lectură, matematică şi rezolvarea problemelor
prin cooperare (ultimul domeniu a fost inclus în evaluarea efectuată prin intermediul calcu-
latorului), domeniul principal fiind științele. PISA 2015 a inclus, de asemenea, o evaluare a
alfabetizării financiare a tinerilor (la evaluarea prin calculator), care a fost opțională pentru
ţări şi regiuni. Aproximativ 540 000 de elevi au fost evaluați în PISA 2015, reprezentând
aproximativ 29 de milioane de elevi cu vârsta de 15 ani din instituțiile de învățământ din cele
72 de ţări participante şi regiuni.
Sursa: PISA 2018 Results Programme for International Student Assessment.
Un aspect specific pentru PISA 2015 este modificarea formei de evaluare –de la evaluarea pe
suport de hârtie la cea efectuată prin intermediul calculatorului. Pentru prima dată PISA
PISA 2018
2015 a oferit evaluarea la toate domeniile prin intermediul calculatorului. Evaluarea pe

suport de hârtie a fost oferită țărilor care au ales să nu testeze elevii utilizând calculatorul.
Însă evaluarea pe suport de hârtie a limitat posibilitatea studierii unor indicatori la întrebă-
rile ce puteau măsura tendințele în performanțe în domeniile ştiinţe, citire/lectură şi mate-
matică. Ceea ce diferențiază PISA 2015 de celelalte evaluări este modificarea în setul de itemi
PISA pentru domeniul ştiinţe. Printre alte obiective, s-a conturat revizuirea cadrului dome-
niului ştiinţe, care a avut ca scop utilizarea capacităților tehnologice oferite de evaluarea
prin intermediul calculatorului.
În cadrul PISA 2015, ca și la evaluarea PISA 2009, au fost utilizate teste, ce au fost rezolvate
timp de două ore de fiecare elev. De asemenea, elevii au răspuns la un chestionar cu privire la
mediul din care provin. Chestionarul a avut ca scop adunarea informațiilor despre elevi, unele
condiții socioeconomice de viață, instituția lor de învățământ şi experiențele lor de învăţare.
Directorii instituțiilor de învățământ au completat un chestionar care a inclus itemi despre
sistemul şcolar şi mediul de învăţare.
Sursa: Raport PISA 2015.
Rezultatul evaluării PISA 2015 pentru Republica Moldova (domeniul citire/lectură) – 416 puncte
(comparativ cu 388 de puncte la PISA 2009+). Acest rezultat al elevilor din Republica Moldova
este similar cu rezultatele elevilor din câteva țări care ocupă locurile 55-57 dintre cele 72 de
țări sau regiuni participante. Comparativ cu PISA 2009, în timp ce media la domeniul citire/
lectură pentru țările OECD a rămas aceeași (493 de puncte), media pentru Republica Moldova
a crescut cu 28 de puncte (de la 388 la 416 puncte). Programul PISA, la această etapă, nu
doar atestă o îmbunătățire a procesului instructiv din ultimii ani, dar își are și contribuția sa
la această îmbunătățire. Rezultatele în creștere ale elevilor din Republica Moldova de la PISA
2009+ la PISA 2015 confirmă acest fapt.
Sursa: OECD (2016), PISA 2015 Results (Volume II): Policies and Practices for Successful Schools, PISA, OECD
Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264267510-en
Caracteristicile specifice învățământului general din Republica Moldova

Prin reformele lansate în perioada 2010-2015, în Republica Moldova au fost aprobate
principalele documente de politici educaționale, au fost stabilite sarcini pe termen mediu
în vederea dezvoltării sustenabile și a funcționării eficiente a sectorului, reflectate în
documente strategice și de politici naționale: Strategia națională de dezvoltare „Moldova
2020” (Legea nr. 166 din 11.07.2012); Codul Educației (nr. 152 din 17.07.2014) a înlocuit
Legea învățământului (1995); Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020
„Educația 2020”; Proiectul „Reforma învățământului în Moldova” (PRIM), 2013-2018; au
fost finanțate activități pentru consolidarea educației și funcționarea eficientă a sectorului.
În același context, vom menționa direcțiile principale reliefate în activitățile proiectate și
sprijinite de Guvernul Republicii Moldova: consolidarea sistemului de testare și evaluare,
inclusiv prin participarea consecutivă și continuă a Republicii Moldova la Programul internați-
onal de evaluare a elevilor (PISA), modernizarea Sistemului Informațional de Management în
PISA 2018
Educație, conformarea numărului de elevi în clasă la standardele internaționale acceptate,
reabilitarea infrastructurii școlilor de circumscripție și dotarea lor conform standardelor de
asigurare a calității etc.
Sursa: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326757

internaționale acceptate, reabilitarea infrastructurii școlilor de circumscripție și dotarea lor conform
standardelor de asigurare a calității etc.
Sursa: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326757
Figura
Figura 1.4. Impactul PISA 1.4. Impactul
asupra PISA
politicilor asupra
altor statepoliticilor altor state
Sursa:PISA
Sursa: PISA2018
2018Results
ResultsProgramme
Programmeforfor International
International Student
Student Assessment.
Assessment.

15
Conform rezultatelor, Republica Moldova este una dintre cele 16 țări care, la evaluarea PISA
2018, a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile
evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare de participare. Prin urmare, Republica Moldova este
una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare
ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate
ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din OOECD.
Datele PISA din Republica Moldova și rezultatele oferă o bogată resursă pentru a sprijini mai
profund analiza sistemului de educație, atuurile sistemului și punctele slabe. OECD și partenerul
său, OSF (Open Society Foundations), sunt gata să sprijine eforturi suplimentare în Republica
Moldova pentru a analiza datele, a interpreta rezultatele și să lucreze prin strategii de asigurare
a unei evaluări calitative și durabile, bazate pe dovezi și rezultate concrete.
PISA 2018
Concluzii
1. Republica Moldova a înregistrat progrese în realizarea obiectivului ca toți elevii să atingă
nivelul minim de competență la citire/lectură. Rezultatele PISA 2018 arată că Republica
Moldova este una dintre cele 4 țări care au reușit să descrească, cu peste 10%, numărul
elevilor care nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură. Cu toate acestea, 43%
dintre elevii din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/
lectură și la științe, iar 50% dintre elevi – la matematică. În medie, în țările OECD, apro-
ximativ 23% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe
sau matematică.
2. Particularitatea de bază a evaluării PISA constă în faptul că aceasta se focalizează pe
gradul de pregătire a tinerilor pentru depășirea provocărilor din viitor: dacă îşi pot analiza,
motiva şi comunica ideile în mod eficient. Caracteristici importante, îndeosebi din perspec-
tiva provocărilor din ultima perioadă. Astfel, pregătirea cadrelor didactice și a elevilor
pentru o nouă provocare –atingerea gradului de alfabetizare funcțională – și reorgani-
zarea conținuturilor specifice disciplinelor pentru depășirea provocărilor din prezent și
viitor vor conduce spre un învățământ calitativ, adaptat la necesitățile reale ale elevilor.
1.3. Rezultatele elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică:

PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018
Printre modalitățile de a rezuma performanțele elevilor din Republica Moldova și de a compara

Analizând
poziția și comparând
relativă punctajele
cu alte țări medii înregistrate
la citire/lectură, programulde Republica Moldova
PISA utilizează cu cele ale
punctajul țărilor
mediu al de referință,
țărilor și
economiilor/regiunilor
cu media UE și cu media atât comparativ
OECD, între ele, cât și comparativ cu media OECD.
putem deduce:
• în cele trei
Analizând domenii școlare
și comparând de bază, medii
punctajele punctajele medii alede
înregistrate Republicii
RepublicaMoldova suntcu
Moldova maicele
miciale
decât media
țărilor
deOECD,
referință, cu media UE și cu media OECD, putem deduce:
• •încomparând
cele trei domenii
rezultateleșcolare de bază,
Republicii Moldovapunctajele medii
cu cele ale aledeRepublicii
țărilor Moldova că
referință, observăm sunt maimediu
scorul mici al
decât media
Republicii OECD,la citire/lectură nu diferă din punct de vedere statistic de scorul mediu al României și
Moldova
• Bulgariei...
comparând rezultatele Republicii Moldova cu cele ale țărilor de referință, observăm că scorul
mediu comparație,
Pentru al Republiciiprezentăm
Moldovapunctajul
la citire/lectură nu diferă
mediu acumulat dedin punct
elevii de vedereMoldova
din Republica statisticînde scorul la
dinamică
mediu al României și Bulgariei...
toate cele trei domenii evaluate (citire/lectură, matematică și științe).
Pentru comparație, prezentăm punctajul mediu acumulat de elevii din Republica Moldova în dinamică
la toate cele trei domenii evaluate (citire/lectură, matematică și științe).
Figura 1.5. Rezultatele elevilor din Republica Moldova la testările PISA 2009+, 2015, 2018: domeniile
citire/lectură, matematică, științe
Figura 1.5. Rezultatele elevilor din Republica Moldova la testările PISA 2009+, 2015, 2018: domeniile
Rezultate PISA 2009+,citire/lectură,
2015, 2018. Punctajul mediu acumulat
matematică, științede elevii din Republica
Moldova în domeniile citire/lectură, matematică, științe
430
420
PISA 2018
410
400
390
380
370
360
RM, Domeniul RM, Domeniul RM, Domeniul științe
citire/lectură matematică
PISA 2009+ 388 397 413
PISA 2015 416 420 428
PISA 2018 424 421 428
Sursa:
Sursa: ANCE,
ANCE, Rapoartele
Rapoartele 2009+,
2009+, 2015,
2015, 2018
2018 Republica
Republica Moldova
Moldova și evaluarea
și evaluarea internațională
internațională PISA.
PISA.
Conform rezultatelor Republicii Moldova la evaluările internaționale PISA 2009+, 2015 și 2018, se atestă
Rezultatele evaluăriia PISA
o creștere continuă 2018:
scorului dimensiuni,
mediu conexiuni
la citire/lectură (cu 28şideaşteptări
puncte din 2009 până în 2015; cu 8 puncte 15
privind evaluările
din 2015 internaţionale
până în 2018). Cu toate și
cănaţionale
în anul 2015alescorul
elevilor
mediu la matematică a crescut cu 23 de puncte,
Conform rezultatelor Republicii Moldova la evaluările internaționale PISA 2009+, 2015 și 2018,
se atestă o creștere continuă a scorului mediu la citire/lectură (cu 28 de puncte din 2009 până
în 2015; cu 8 puncte din 2015 până în 2018). Cu toate că în anul 2015 scorul mediu la mate-
matică a crescut cu 23 de puncte, iar la științe cu 15 puncte comparativ cu 2009+, în anul 2018
scorul mediu la matematică și științe nu s-a modificat (diferență de 1 punct la matematică și
scor neschimbat la științe). De asemenea, accentuăm că punctajele medii la citire/lectură și la
matematică, înregistrate de Republica Moldova în cadrul evaluărilor PISA 2015 și PISA 2018,
corespund nivelurilor de bază de competențe,
489493501 489490496pe când în evaluarea PISA 2009+ aceste scoruri
487493493
510
erau sub490
nivelurile de bază ale competențelor.
470 428428 421420 424416
450 413
430 397 388
410
390
370
Figura 1.6. Rezultate PISA 2009+, 2015, 2018 în raport cu țările OECD pe domenii
350
Țările OECD, Republica Țările OECD, Republica Țările OECD, Republica
489493501Moldova,
Domeniul 489490496Moldova,
Domeniul Domeniul487493493Moldova,
510
490 științe Domeniul matematică Domeniul citire/lectură Domeniul
470 428428
științe matematică
421 420 424416
citire/lectură
450 413
PISA 2009+ 430 501 413 496 397 397 493 388 388
410
PISA 2015 390
370 493 428 490 420 493 416
PISA 2018 350 489 Țările OECD, 428 Republica 489
Țările OECD, 421
Republica 487
Țările OECD, 424Republica
Domeniul Moldova, Domeniul Moldova, Domeniul Moldova,
științe Domeniul matematică Domeniul citire/lectură Domeniul
științe matematică citire/lectură
PISA 2009+ 501 413 496 397 493 388
Figura 1.7. Rezultatele
PISA 2015 PISA 2018 în raport
493 428 cu rezultatele
490 elevilor
420 din țările
493 OECD și
416
cu media UE pePISA 2018

domeniile 489 428
citire/lectură, 489
matematică, științe 421 487 424
Rezultatele PISA 2018

Figura 1.7. Rezultatele PISA 2018 în raport cu rezultatele elevilor din țările OECD și
Punctajul mediu acumulat de elevii din RM în comparație cu cel acumulat de
cu mediaelevii
UE pedin
Figura 1.7. Rezultatele PISA 2018 îndomeniile
raport citire/lectură,
țările OECD
cu rezultatele matematică,
și cu media UE din
elevilor științe
țările OECD și
cu media UE pe domeniile citire/lectură, matematică, științe
500
450 Rezultatele PISA 2018

Punctajul mediu acumulat de elevii din RM în comparație cu cel acumulat de
400
elevii din țările OECD și cu media UE
350
RM Țările Media RM, Țările Media RM, Țările Media
500
Domeni OECD, UE, Domeni OECD, UE, Domeni OECD, UE,
ul Domeni Domeni ul Domeni Domeni ul Domeni Domeni
450
citire/le ul citire ul matem ul ul științe ul ul
400ctură /lecturăcitire/le atică matem Matem științe științe
ctură atica atică
PISA 2018
PISA 2018 350 424 487 484 421 489 490 428 489 486
RM Țările Media RM, Țările Media RM, Țările Media
Domeni OECD, UE, Domeni OECD, UE, Domeni OECD, UE,
ul Domeni Domeni ul Domeni Domeni ul Domeni Domeni
În PISAÎn2018,
PISAnivelul
2018, nivelul
de bază
ctură
de
al bază
citire/le al competențelor
ul citire
competențelor ul
/lectură citire/le
matemîn fiecare
în fiecare
atică
ul domeniu
domeniu
matem
ul
este
Matem
este
definit cadefinit
științe
nivelul ulca nivelul
științe
ul 2 de
2 de științe
competențe.
competențe. Se poate spune că circactură 57% din numărul tinerilor cu vârsta de 15 ani în Republica
Se poate spune că circa 57% din numărul tinerilor cu vârsta deatica15 ani în atică
Republica Moldova au atins nivelul
MoldovaPISAau 2018
atins nivelul
424 de487
bază al 484 competențelor
421 la489
lectură 490 și științe;428 50% din 489numărul 486tine-
de bazărilor
al competențelor la lectură
în vârstă de 15 și științe;
ani au atins 50%
nivelul dedin numărul
bază tinerilor în la
al competențelor vârstă de 15 aniTotuși,
matematică. au atins nivelul
acest
de bazăprocentaj este mailajos
al competențelor de media OECD
matematică. Totuși,șiacest
de media UE, este
procentaj undemai
circa
jos77% din numărul
de media OECD de elevi
și de media
ating 2018,
niveluri de bază
de ale competențelor în fiecare domeniu.
UE, În PISA
unde circa 77%nivelul bază
din numărul dealelevi
competențelor în fiecare
ating niveluri domeniu
de bază este definit în
ale competențelor cafiecare
niveluldomeniu.
2 de competențe.
Se poate spune că circa 57% din numărul tinerilor cu vârsta de 15 ani în Republica Moldova au atins nivelul
16 de bază
Tabelul al competențelor
VIORICA CRIŞCIUC
1. Rezultatele la lectură
elevilor și științe;
la testarea PISA50% din 2015,
2009+, numărul tinerilor
2018 în vârstă de
în comparație cu15 ani au
țările atins (la
OECD nivelul
de bază al competențelor la matematică. Totuși, acest procentaj este mai jos de media OECD și de media
citire/lectură)
Tabelul 1. Rezultatele elevilor la testarea PISA 2009+, 2015, 2018 în comparație cu țările OECD
(la citire/lectură)
Rezultate elevi Punctaj RM Punctaj țările OECD Diferența
PISA 2009+ 388 493 105
PISA 2015 416 493 77
PISA 2018 424 487 63
Prin urmare, punctajele medii înregistrate de Republica Moldova în toate ciclurile PISA sunt
mai mici decât punctajele medii în țările OECD.
Însă, comparând diferențele dintre mediile OECD și mediile Republicii Moldova în fiecare ciclu,
observăm că aceste diferențe se reduc încontinuu. În PISA 2009, diferența în punctajele medii
la citire/lectură între țările OECD și Republica Moldova a fost de 105 puncte. În PISA 2015,
această diferență s-a redus până la 77 de puncte, și în PISA 2018, diferența constituie 63 de
puncte. Astfel, în PISA 2018, se atestă cea mai mică diferență în performanțe între mediile Repu-
blicii Moldova și mediile OECD în cele trei domenii. Conform rezultatelor elevilor la evaluările
PISA 2009+, 2015 și 2018, se atestă o creștere continuă a scorului mediu la citire/lectură (cu 28
de puncte din 2009 până în 2015; cu 8 puncte din 2015 până în 2018).
Concluzii
1. Rezultatele elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică (PISA 2009+, PISA 2015,
PISA 2018) atestă o creștere continuă a scorului mediu la citire/lectură (cu 28 de puncte din
2009 până în 2015; cu 8 puncte din 2015 până în 2018) la nivel național.
2. Rezultatele elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică (PISA 2009+, PISA 2015,
PISA 2018) atestă o descreștere în comparație cu țările OECD și UE. Conform Raportului PISA
2018, 43% dintre elevii din Republica Moldova au niveluri de competențe scăzute la citire/lectură,
comparativ cu media OCDE de 23%.
3. Rezultatele PISA reflectă parțial situația învățământului general din Republica Moldova, punc-
tele forte și punctele slabe, dar și nivelul pregătirii elevilor de 15 ani. Tangențial se reflectă
modul în care Republica Moldova avansează spre realizarea scopurilor stabilite în Strategia
de dezvoltare a educației naționale „Educația-2020”, în Recomandările Parlamentului Euro-
pean și ale Consiliului European.
4. Racordarea învățământului general al Republicii Moldova la tendințele europene a reliefat
progresele și regresele funcționale ale procesului educațional, dar și problemele existente în
învățământul general.
PISA 2018

Capi tol ul II
ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR PISA 2009+,
PISA 2015, PISA 2018 ȘI A REZULTATELOR EXAMENELOR
NAȚIONALE DIN PERSPECTIVA DOMENIULUI CITIRE/LECTURĂ
2.1. Cadrul curricular național și cadrul de evaluare PISA
Analiza curriculumului național (2010) a fost efectuată în baza a două criterii:

1. Analiza
coincidcurriculumului național (2010)
sau nu competențele a foststatuate
de format efectuatăînîncurriculumul
baza a două criterii:
național (disciplina limba și
literatura română)
1. coincid cu cele evaluate
sau nu competențele de PISA,
de format domeniul
statuate citire/lectură;
în curriculumul național (disciplina limba și literatura
2. română)
coincid cu
saucele
nu evaluate
metodologiile dedomeniul
de PISA, evaluarecitire/lectură;
din învățământul general al Republicii Moldova cu
cele din PISA.
2. coincid sau nu metodologiile de evaluare din învățământul general al Republicii Moldova cu cele din
PISA. în 2018 era în vigoare curriculumul din 2010, o astfel de analiză se referă anume la el.
Întrucât
1. Întrucât în 2018
Coincid sau era în vigoaredecurriculumul
nu competențele din în
format statuate 2010, o astfel denațional
curriculumul analiză(disciplina
se referă anume
limba șilalite-
el.
ratura română)
1. Coincid saucu
nucele evaluate de
competențele de PISA,
formatdomeniul citire/lectură
statuate în curriculumul național (disciplina limba și literatura
română) cu cele evaluate de PISA, domeniul citire/lectură
Accentuăm faptul că evaluarea PISA se bazează pe definițiile de competențe recomandate de
OECD, respectiv,
Accentuăm faptulalfabetizarea
că evaluarealaPISA
citire/lectură
se bazeazăreprezintă capacitatea
pe definițiile unui elev
de competențe de a înțelege
recomandate şi
de OECD,
a utiliza textul
respectiv, scris, de alareflecta
alfabetizarea asupra
citire/lectură acestuiacapacitatea
reprezintă şi a lucra cu acesta,
unui elev depentru a atinge
a înțelege anumite
şi a utiliza textul
obiective/scopuri, pentru a-şi dezvolta cunoștințele, potențialul intelectual şi pentru a se integra
scris, de a reflecta asupra acestuia şi a lucra cu acesta, pentru a atinge anumite obiective/scopuri, pentru a-
armonios în societate.
şi dezvolta cunoștințele, potențialul intelectual şi pentru a se integra armonios în societate.
Sursa: PISA 2009 Assessment Framework – Key Competencies in Reading.
Sursa: PISA 2009 Assessment Framework – Key Competencies in Reading.
Figura 2.1. Concepția PISAFigura 2.1. Concepția PISA la citire/lectură

la citire/lectură
EVALUAREA PISA ÎN DOMENIUL CITIRE/LECTURĂ

se concentrează asupra abilităților elevilor de a utiliza informații scrise
în situații reale din viață.
PISA 2018
COMPETENȚA DE A CITI/LECTURA CONCEPȚIA PISA ÎN CITIRE/LECTURĂ

(noțiunea tradițională de decodificare a informației și
interpretare literară a ceea ce este scris)
Domenii de situații în care elevii citesc, diferite forme în

Alfabetizarea la citire/lectură:
care sunt prezentate textele scrise (de exemplu, în cărți
înţelegerea, utilizarea şi reflectarea
tipărite, dar, de asemenea, în fișe, forumuri on-line și
asupra textelor scrise, cu scopul de a-
știri), precum și varietatea de moduri în care cititorii
şi atinge propriile obiective, de a-şi
abordează și utilizează texte, cum ar fi: găsirea unor
dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi
anumite informații practice sau înțelegerea altor metode
de a participa la viața societății.
de a face, de a gândi și de a fi.
În general, definițiile de competențe recomandate de OECD nu coincid întocmai cu cele utilizate în

documentele curriculare din Republica Moldova în perioada evaluată. Programul PISA evaluează în ce
măsură au dobândit elevii aflați la finalul educației obligatorii unele dintre cunoștințele şi deprinderile de
În general, definițiile de competențe recomandate de OECD nu coincid întocmai cu cele utili-
zate în documentele curriculare din Republica Moldova în perioada evaluată. Programul PISA
evaluează în ce măsură au dobândit elevii aflați la finalul educației obligatorii unele dintre cunoș-
tințele şi deprinderile de bază, care sunt esențiale pentru participarea deplină la viața socială.
În Republica Moldova, pe parcursul anilor evaluați se întreprind o serie de acțiuni în vederea
modernizării sistemului de învățământ general în conformitate cu cerințele de rigoare: centrarea
educației din perspectiva celui care învață, desfășurarea procesului educațional din perspectiva
unei pedagogii axate pe competențe etc.
Revizuirea și restructurarea procesului didactic a parcurs calea pornind de la corelarea obiec-
tivelor educaționale şi a competențelor, anii 2009-2010; a fost elaborat Cadrul de referinţă al
Curriculumului naţional şi curriculumul la toate disciplinele incluse în planurile-cadru din acea
perioadă. Abordarea curriculară s-a bazat pe următoarele categorii de competențe: competen-
țe-cheie/ transversale; competenţe transdisciplinare pe trepte de învățământ: primar, gimnazial
şi liceal; competenţe specifice disciplinei; competenţe specifice unităţilor de învăţare.
Problema curriculumului 2009-2010 și a depășirii celor mai vulnerabile aspecte s-a axat pe
rezolvarea problemelor ce țin de complexitatea materiei și nivelul scăzut de actualitate al aces-
teia pentru elevii contemporani; dominarea cunoștințelor fundamentale care nu țin de cultura
generală a elevului (sunt necesare numai viitorilor specialiști în domeniu); nivel scăzut de cone-
xiune dintre competențele transversale – competențele specifice disciplinelor școlare – subcom-
petențe – unități de conținuturi – activități de învățare – activități de evaluare; nivel scăzut de
compatibilitate cu curriculumul pe discipline din alte țări; nivel scăzut de realizare a interconexi-
unii și a continuității în programa școlară.
Curriculumul îi pregătește pe elevi anume pentru viață. PISA evaluează doar capacitatea elevilor
de a aplica în viață cunoștințele însușite conform unui curriculum. PISA nu evaluează creativitatea
și gândirea abstractă, or, formarea și dezvoltarea acestora este scopul principal al curriculumului.
Tabelul 2.1. Competențele la disciplina LLR (2010) vizavi de competențele evaluate

de PISA la citire/lectură pe niveluri
Competențele specifice disciplinei limba și Competențele evaluate de PISA 2018, domeniul
literatura română (Curriculum 2010), citire/lectură
clasa a IX-a (descrierea nivelurilor de competențe la citire/lectură)
* Utilizarea diverselor strategii de informare/ * Nivelul 6 (698 de puncte)
documentare în vederea abordării eficiente a
Realizarea comparațiilor și a opozițiilor detaliate și
comunicării orale şi scrise.
precise prin deducții multiple. Formularea ipotezelor și
PISA 2018
evaluarea critică a unui text complex pe o temă famili-
ară. O condiție importantă a sarcinilor de tip „Accesea-
* Aranjarea/ordonarea în pagină sau în formu-
ză și regăsește” de la acest nivel este precizia analizei
lar standardizat a textului propriu/produs.
și atenția față de detaliile subtile, care sunt greu de
remarcat în texte.
* Rezumarea textelor literare şi nonliterare. * Nivelul 5 (626 de puncte)
* Organizarea/desfășurarea/utilizarea diver- Regăsirea informaţiei, localizarea şi organizarea mai
selor strategii de învăţare autonomă a limbii multor informaţii ascunse profund în text, deducerea
prin observare directă şi exersare. informațiilor cu adevărat relevante din text.

* Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, Evaluarea critică sau formularea de ipoteze pe baza
exactă a diverselor acte de comunicare orală unor cunoștințe specializate. Operarea cu anumite
şi scrisă. concepte, care sunt contrare așteptărilor sau deprin-
derilor de gândire ale cititorului.
* Nivelul 4 (553 de puncte)
* Explicarea funcţionării sistemului fonetic,
lexical, gramatical al limbii române. Regăsirea informaţiei, localizarea şi organizarea unor
informaţii ascunse în text. Interpretarea semnificaţiilor
nuanţelor limbajului dintr-o secţiune a textului prin
* Respectarea normei ortografice, ortoepice, luarea în calcul a textului integral. Înţelegerea corectă
semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilis- a unor texte complexe şi lungi, al căror conţinut sau a
tice a limbii române literare. căror formă le poate fi nefamiliară.
* Operaţionalizarea terminologiei lingvistice Localizarea şi, în anumite cazuri, recunoașterea rela-
şi literare în limita standardelor de conţinut. ţiei dintre mai multe informaţii care trebuie să înde-
plinească o serie de condiţii multiple. Integrarea mai
multor părți ale unui text pentru a-i identifica ideea
* Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii principală, pentru a înţelege o relaţie sau pentru a
române literare în diferite situaţii de comuni- construi sensul unui cuvânt sau al unei fraze.
care orală şi scrisă.
Localizarea uneia sau mai multor informaţii care pot
* Manipularea suporturilor audiovizuale şi necesita deducţie şi îndeplinirea mai multor condiţii.
informatice în calitate de surse sau mijloace Recunoaşterea ideii principale dintr-un text, înţele-
de învăţare a limbii de instruire. gerea relaţiilor sau construirea sensului din cadrul
unei anumite părţi a textului, când informaţia nu este
evidentă şi când elevul trebuie să facă deducţii simple.
* Respectarea etichetei verbale în orice situa-
ţie de comunicare orală şi scrisă. * Nivelul 1a (335 de puncte)
Localizarea uneia sau mai multor informaţii independente
formulate explicit în text; recunoaşterea temei principale
* Producerea textelor care reflectă propriile sau a scopului autorului dintr-un text pe o temă familiară;
experienţe senzoriale, idei, judecăţi, opinii, sau realizarea unei conexiuni simple între informaţia din
argumente. text şi cunoştinţele obişnuite, cotidiene.
* Nivelul 1b (262 de puncte)
* Identificarea propriilor atuuri, nevoi şi punc- Localizarea unei informaţii formulate explicit și plasate
te vulnerabile în diferite situaţii de comunicare într-o poziţie vizibilă, aflată într-un text scurt şi simplu din
orală şi scrisă. punct de vedere sintactic, având un context şi o tipologie
familiară, de exemplu o naraţiune sau o listă simplă.
* Exprimarea adecvată a propriei identităţi * Nivelul 1c (185 de puncte)
prin conştientizarea apartenenţei la comunita- Înțelegerea sensului unor propoziții scurte, simple din
PISA 2018
tea lingvistică a vorbitorilor de limbă română. punct de vedere sintactic la nivel literal. Identificarea
unui scop clar și simplu într-un timp limitat dintr-un text.
Sursa: Curricula disciplinare, ediţia 2010, www.edu.gov.md; Raport PISA 2018.
Competențele statuate în Curriculumul 2010 sunt mai puțin relevante din perspectiva pregă-
tirii elevilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, achizițiile finale fiind mai puțin racordate la
necesitățile elevului de astăzi. Ceea ce identificăm în nivelurile PISA este ierarhizarea pe interior
a itemilor din perspectiva continuității competențelor și atribuirea punctajului de la simplu la
compus. Nivelurile de competențe propuse de PISA antrenează competențele de care elevii au
nevoie zilnic, fiind evaluate deprinderile de a învăța să știi, să faci, să fii prin lectură, verbele-cheie
fiind: reflectă, interpretează, aranjează, ordonează (informații ascunse în text) etc. În competen-
țele din curriculumul 2010 se pune accent pe competențele cognitive (cunoașterea regulilor
ortografice, de punctuație, relațiile semantice, sintaxa frazei etc.), competențele aplicative fiind
introduse în special în ciclul liceal. În această ordine de idei, menționăm și faptul că rezultatele
evaluărilor internaționale adeveresc pregătirea insuficientă a elevilor (implicit formarea insu-
ficientă a competenței lecturale/de lectură), ceea ce ne permite să afirmăm că un motiv ar fi
procesul de predare/învățare neadaptat la necesitățile de zi cu zi, neeficient sau direcționat
incorect către termeni, informații, și nu către interpretarea, aplicarea, evaluarea acestor termeni,
informații etc.
În opunere, nivelurile PISA conțin un algoritm care presupune în final ieșirea spre situații reale cu
conexiuni directe la cotidian, necesar elevului contemporan.
În această ordine de idei, din analiza sarcinilor de evaluare a competențelor la citire/lectură
propuse de PISA sunt clar delimitate aspectele și algoritmul cunoașterii în procesul asimilării
conținuturilor lecturate: prelucrarea informațiilor, formarea unei înțelegeri vaste, dezvoltarea
unei înțelegeri despre fenomen, reflectarea și evaluarea conținutului unui text, reflectarea și
evaluarea formei unui text.
Prin urmare, cadrul curricular care nu s-a modificat pe parcursul unui deceniu, pe de o parte, și
evaluările internaționale din 2009 până în 2018, pe de altă parte, creează o primă imagine că
supraaprecierile persistă în timp. Respectiv, competențele evaluate în cadrul PISA 2018 nu pot să
coincidă întocmai/direct cu competențele curriculare la limba și literatura română (Curriculum
2010), dar tangențial se referă la aspecte conexe din domeniile de referință.
2. Coincid sau nu metodologiile de evaluare din învățământul general al Republicii Moldova cu cele
din PISA
Cu scopul de a facilita interpretarea produselor finale ale elevilor, metodologia de evaluare PISA
constă în scale de notare, care sunt divizate pe niveluri de competențe. Atingerea cel puțin a nive-
lului 2 de competențe este deosebit de importantă, deoarece nivelul 2 este considerat nivelul
de bază pe care toți elevii la vârsta de 15-16 ani ar trebui să-l atingă în scopul de a profita de
oportunitățile de învățare și de a participa pe deplin la viața socială, economică și civică a socie-
tăților moderne într-o lume globalizată. Este de așteptat ca toți elevii să atingă acest nivel până
în momentul în care părăsesc învățământul obligatoriu (nivel internațional ISCED 2). Nivelul 2+
PISA 2018
de competențe înseamnă un nivel 2 sau mai mare de competențe. Elevii care nu au atins nivelul
2 se consideră că au un nivel slab de competențe. Elevii care nu au atins nivelul 1 (sau 1b) de
competențe se consideră a fi de nivelul 0.
Potrivit analizelor PISA 2018, nivelul de bază al rezultatelor în fiecare domeniu este definit ca
nivelul 2 de competențe. În general, putem conchide că circa 57% din numărul tinerilor cu vârsta
de 15 ani din Republica Moldova au atins nivelul de bază al competențelor la citire/lectură și
științe. Totuși, acest procentaj este mai jos de media OECD și de media UE, unde circa 77% din
numărul de elevi ating niveluri de bază ale competențelor în fiecare domeniu. Prin urmare, la

finalizarea evaluărilor, procentul de elevi din fiecare țară sau regiune care se plasează la fiecare
nivel de competențe arată cât de bine țările sunt în măsură să abordeze performanța nesatisfă-
cătoare și, în același timp, să promoveze excelența.
Sursa: OECD (2016), PISA 2015 Results (Volume II): Policies and Practices for Successful Schools, PISA, OECD
Performanța în citire/lectură se examinează prin câteva metode diferite: (1) se compară media
țării pe scala principală a citirii şi pe șase subscale cu indicii respectivi pentru alte ţări sau media
pe OECD; (2) se examinează, informativ, rezultatele prin investigarea proporțiilor relative ale
elevilor din fiecare nivel de competenţă în cadrul unei scale. Analiza acestei investigații urmează
etapele/compartimentele: nivelul general de competențe în citire, nivelul de competenţe pe
subscale de aspectşi nivelul de competenţe pe subscalele referitoare la formatul textelor. Selec-
tarea, din diferite tipuri de texte, a unor texte de aspecte diferite garantează includerea în
evaluare a unei game multitreptuale de fragmente lecturale. Tipuri diferite de texte nu sunt folo-
site în scopul formării unei baze de itemi pentru citire, ci, mai degrabă, pentru asigurarea unei
acoperiri a definiției în domeniul respectiv, preferându-se tipurile de sarcini cu care elevii se pot
confrunta în viața adultă.
Domeniul/metodologia evaluării PISA la citire/lectură este construit/ă pe trei caracteristici
importante: texte, aspecte şi situații. Caracteristicile date sunt utilizate pentru a analiza şi a
descrie domeniul evaluat. În plus, primele două caracteristici au fost folosite pentru a determina
nivelul competențelor la citire/lectură din diferite perspective.
În această ordine de idei, situația se referă la utilizarea informației din text conform destina-
ției – din punctul de vedere al autorului. Setul de sarcini PISA pentru evaluarea competențelor
de lectură a fost construit intenționat ca să cuprindă un spectru din patru situații: personală,
publică, educațională şi ocupațională. Aspectul reprezintă abordarea cognitivă a investigării, de
către cititor, a textului. Aspectele pot fi privite ca strategii, deprinderi integratoare, etape de
prioritizare sau țeluri mentale, aplicate de elevi pentru a-şi găsi „calea” spre text, în jurul acestuia
şi prin mai multe texte. Textul/Mediul textelor reprezintă abilitățile de citire și nu se limitează
doar la interpretarea cuvântului tipărit tradițional. Textul digital se folosește tot mai mult în viața
cotidiană, de exemplu bloguri pe internet, e-mailuri.
Astfel, pentru domeniul citire/lectură, nivelul minim de competențe se definește ca nivelul la
care elevii pot nu doar să citească texte simple și familiare și să le înțelegea literal, ci și să dea
dovadă, chiar și în lipsa instrucțiunilor explicite, de un anumit grad de abilitate de a conecta
câteva informații, de a formula deducții, ce depășesc informația declarată explicit, și de a face
PISA 2018
legătură între text și experiența și cunoștințele personale.

Sursa: PISA 2009 Assessment Framework – Key Competencies in Reading, Mathematics and Science (Cadrul de
evaluare PISA 2009. Competenţe-cheie la citire...) [OECD 2009].
Potrivit curriculumului modernizat 2010 din Republica Moldova, evaluarea este parte integrantă
a curriculumului, care constată nivelul de formare a competențelor, valoarea acestora la o anumită
etapă și este curentă, periodică, finală. Evaluarea curentă se efectuează pe parcursul învățării,
după predarea/învățarea unei teme sau unități. Evaluarea sumativă este efectuată la sfârșit de
Figura 2.2. Caracteristicile domeniului citire/lectură al PISA
DOMENIUL EVALUĂRII PISA LA CITIRE/LECTURĂ
TEXTUL ASPECTUL SITUAȚIA

Se referă la abilităţile de citire, care, în Se referă la strategii, deprinderi Se referă la utilizarea
ziua de azi, nu se limitează doar la integratoare, etape de prioritizare sau informaţiei din text conform
interpretarea cuvântului tipărit ţeluri mentale, aplicate de elevi pentru destinaţiei – din punctul de
tradiţional. Textul digital se foloseşte tot a-şi găsi „calea” spre text, în jurul
vedere al autorului.
mai mult în viaţa cotidiană, de exemplu acestuia şi prin mai multe texte.
bloguri pe internet, e-mail.
Mediul textelor: tipărit, digital Aspecte de investigare a Modele PISA pentru

Formatul textelor: continuu, textelor: evaluarea competenţelor
discontinuu de lectură:
Tipul textului: descrierea; accesul și selectarea; texte personale;
naraţiunea, expoziţia/expunerea interpretarea şi texte educaţionale;
de acţiune, argumentarea, integrarea; texte ocupaţionale;
instrucţiunea, textele reflectarea şi evaluarea. texte publice.
tranzacţionale.
Astfel, pentru domeniul citire/lectură, nivelul minim de competențe se definește ca nivelul la care elevii
pot nu doar să citească texte simple și familiare și să le înțelegea literal, ci și să dea dovadă, chiar și în lipsa
capitol, semestru,
instrucțiunilor clasă,deetapă
explicite, etc. grad
un anumit Evaluarea finală
de abilitate deare loc lacâteva
a conecta fineleinformații,
anului şcolar sau al treptei
de a formula deducții,
de
ce şcolarizare. Trebuie declarată
depășesc informația spus dinexplicit,
start cășinude există,
a face în acest între
legătură sens,text
modele şi procedee
și experiența unice.
și cunoștințele
În funcție de timpul efectuării, aceasta poate fi continuă (formativă) şi cumulativă (sumativă).
personale.
Obiectivele de evaluare conțin comportamentul pe care elevul trebuie să-1 afirme (ce?), în ce
Sursa: PISA 2009 Assessment Framework – Key Competencies in Reading, Mathematics and Science (Cadrul de
condiții (cum?) și la ce nivel de performanță (cât?).
evaluare PISA 2009. Competenţe-cheie la citire...) [OECD 2009].
Sursa: Curriculum național 2010.
Potrivit curriculumului modernizat 2010 din Republica Moldova, evaluarea este parte integrantă a
Putem observa că
curriculumului, caresituația
constatăsenivelul
schimbă de radical
formareîna cazul Curriculumului
competențelor, valoareala acestora
limba şi literatura română
la o anumită etapă și
2019, care solicită o nouă atitudine faţă de elev, tratându-l ca subiect al propriei formări comu-
este curentă, periodică, finală. Evaluarea curentă se efectuează pe parcursul învățării, după
nicativ-lingvistice şi literar-artistice, şi faţă de materiile predate (sistemele şi fenomenele limbii,
predarea/învățarea unei teme sau unități. Evaluarea sumativă este efectuată la sfârșit de capitol, semestru,
operele şi fenomenele literare), interpretându-le nu numai ca valori imanente, ci şi ca valori care
clasă,
sunt etapă etc.
produse Evaluarea
prin finală
activitatea deare loc la finele
învăţare, anului şcolar
comunicativă sau al treptei
şi literară de şcolarizare. Trebuie spus
a elevilor.
din start că nu există, în acest sens, modele şi procedee unice. În funcție de timpul efectuării, aceasta poate
Dimensiunile unei evaluări curriculare, specifice curriculumului dezvoltat 2019, permit acumu-
fi continuă
larea de date(formativă) şi cumulativă
pentru a orienta (sumativă).
instituţiile Obiectivele
de învăţământ spredeformarea
evaluare unei
conțingenerații
comportamentul
de tineripe
cucare
o
elevulmentalitate,
nouă trebuie să-1 având
afirme capacităţi,
(ce?), în ce condiții (cum?)
cunoştinţe, și la ce nivel
aptitudini, de performanță
calități (cât?). să răspundă
personale menite
cerințelor moderne, care2010.
solicită un alt tip de profesionalism şi un alt tip de integrare socială.
PISA 2018
Sursa: Curriculum național
În curriculumul dezvoltat 2019 sunt reliefate și sugestii pentru alegerea textelor: profesorii au
libertatea să aleagă texte-suport în măsură să sprijine formarea unităților de competențe; textele
Putem observa că situația se schimbă radical în cazul Curriculumului la limba şi literatura română 2019,
literare (integral sau fragment) se studiază fără definirea conceptelor. Prin urmare, în Republica
care solicită o nouă atitudine faţă de elev, tratându-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice
Moldova evaluarea în învățământul general reprezintă un set de acțiuni sistemice, care anali-
şi literar-artistice,
zează și evaluează:şisistemul
faţă de materiile
educațieipredate (sistemele
generale şi fenomenele
în întregime, limbii,școlar,
curriculumul operele şi fenomenele
instituțiile de
literare), generală,
educație interpretându-le nu numai
rezultatele ca valori
școlare, imanente,
personalul ci şi cașivalori
didactic care sunt produse
de conducere, procesulprineducațional
activitatea de
șiînvăţare,
managerial. Ca și în cazul
comunicativă Programului
şi literară a elevilor.PISA, analiza rezultatelor școlare la evaluările naționale
are ca scop aprecierea nivelului de formare a competențelor elevilor în baza standardelor educa-25

ționale naționale. Respectiv, spre anii 2019-2020, direcția strategică în documentele de politici
educaționale tinde spre aceleași obiective ca programul internațional PISA.
Concluzii
1. În analiza curriculumului național (2010) din Republica Moldova, s-au constatat aceleași
observații și sugestii enunțate de cercetătorii rezultatelor evaluărilor internaționale PISA
2017, 2018, deci evaluarea curriculumului efectiv realizat sau a curriculumului atins rămâne o
problemă actuală centrală a cercetărilor şi a practicilor educaționale actuale.
2. PISA se axează pe capacitatea de înțelegere a textelor și experiențelor de viață, pe când
evaluările naționale pun accent pe modalitatea de formulare și exprimare a ideilor, noțiunilor,
informațiilor, textelor. Această accepțiune merge dincolo de noțiunea tradițională de decodi-
ficare a informației și interpretare literară a ceea ce este scris. Concepția PISA în citire/lectură
cuprinde domeniul de situații în care elevii citesc, diferitele forme în care sunt prezentate
textele scrise (de exemplu, în cărți tipărite, dar, de asemenea, în fișe, forumuri on-line și știri),
precum și varietatea de moduri în care cititorii abordează și utilizează texte, cum ar fi: găsirea
unor anumite informații practice sau înțelegerea altor metode de a face, de a gândi și de a fi.
3. În această ordine de idei, nu coincid întocmai competențele de format statuate în curri-
culumul național 2010 (disciplina limba și literatura română) cu cele evaluate de PISA în
domeniul citire/lectură, dar putem regăsi tangențial elemente comune în ambele abordări
conceptuale privind competențele. Evaluările naționale oferă indicatori de bază, care asigură
un profil de referință al competențelor elevilor, iar evaluarea PISA reflectă și modul în care
nivelurile de competențe se raportează la diferite variabile demografice, social-economice și
educaționale prin îmbinarea rezultatelor testelor și a informațiilor adunate prin intermediul
diferitor chestionare.
4. PISA evaluează gradul de posedare de către elevi, spre sfârșitul învățământului obligatoriu,
a unora dintre cunoștințele şi abilitățile necesare pentru a se încadra armonios în societatea
modernă. Dimensiunea conceptuală multiaspectuală în tratarea noțiunii „competență”, abor-
dată diferit în aceste două tipuri de evaluări: metodologia evaluării în Republica Moldova,
aferentă Curriculumului 2010, prin care s-a realizat analiza datelor, și concepția în PISA 2018.
5. Evidențiem că situația s-a schimbat în cazul Curriculumului 2019; autorii Curriculumului nați-
onal 2019, prin introducerea sugestiilor și recomandărilor experților de politici educaționale
și a demersurilor inovative privind dezvoltarea curricula 2019, au valorificat tendințele inter-
naționale:
- introducerea conceptului de alfabetizare funcțională;
PISA 2018
- abordarea sistemică a curricula pe discipline din perspectiva postmodernității și a tendin-

țelor actuale de dezvoltare a curricula pe plan național și internațional;
- valorificarea noului sistem de competențe-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți
(Recomandarea Consiliului European din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru
învățarea pe tot parcursul vieții, ST/9009/2018/INIT) etc.
2.2. Nivelurile de competențe la citire/lectură în cadrul PISA și
scala de notare la examenul de absolvire
În cadrul evaluărilor internaționale PISA, gradul de dificultate al itemilor este descris prin șase
niveluri de competențe: nivelul 1, care coincide cu analfabetismul funcțional, are trei subni-
veluri: subnivelul 1c solicită cele mai mici competențe, urmează subnivelurile 1b și 1a; nivelul 2,
nivelul 3 până la nivelul 6. Elevii posedând competenţe în limitele nivelului 1a pot soluţiona cu
succes itemii nivelului 1, dar este puţin probabil să rezolve itemi de niveluri superioare. Nivelul
2 reprezintă competențele de bază. Nivelul 6 conţine itemii care prezintă cea mai mare provo-
care pentru demonstrarea abilităţilor şi a cunoştinţelor; elevii care au înregistrat rezultate foarte
bune în acest interval statistic la citire pot fi în stare să rezolve cu succes itemi de citire localizați
şi la acest nivel, precum şi alte sarcini de citire PISA.
Prin urmare, estimările competențelor demonstrate de elevi au fost efectuate prin tipurile de
itemi care ar trebui să fie „luaţi” cu succes de către aceştia, ceea ce înseamnă că elevii ar putea fi
capabili să răspundă cu succes la toate întrebările nivelului sau subnivelului de dificultate asociat
cu poziţia lor pe scală (dar nu întotdeauna e posibil). În schimb, este puţin probabil ca aceştia să
răspundă cu succes la întrebările situate mai sus de nivelul lor de dificultate asociat cu poziţia pe
scalămai
(uneori,
mai sus deacest
susde lucru
nivelul
nivelullor este
lorde
de posibil).asociat
dificultate
dificultate Figuracu
asociat 2.3
cu ilustrează
poziţia
poziţiape modul
pescală
scală în care
(uneori,
(uneori, acestfuncţionează
acest lucru
lucrueste această
esteposibil).
posibil).Figura
Figura2.3
2.3
abordare probabilistică.
ilustrează
ilustreazămodul
modulînîncare
carefuncţionează
funcţioneazăaceastă
aceastăabordare
abordareprobabilistică.
probabilistică.
Figura 2.3. Relaţia dintre itemi şi soluţii pe o scală de competență – scala de alfabetizare la citire
Figura
Figura2.3.
2.3.Relaţia
Relaţiadintre
dintreitemi
itemişişisoluţii
soluţiipe
peooscală
scalăde
decompetență
competență––scala
scalade
dealfabetizare
alfabetizarelalacitire
citire
PISA 2018
Sursa:
Sursa:OECD
OECD(2016),
(2016),PISA
PISA2015
2015Results
Results(Volume
(VolumeII):
II):Policies
Policiesand
andPractices
Practicesfor
forSuccessful
SuccessfulSchools,
Schools,PISA,
PISA,OECD
OECD
Sursa:Publishing,
OECD (2016),
Publishing, PISA
Paris.
Paris. 2015 Results (Volume II): Policies and Practices for Successful Schools, PISA, OECD
http://dx.doi.org/10.1787/9789264267510-en
http://dx.doi.org/10.1787/9789264267510-en
Itemi
Itemicucudificultate
dificultaterelativ
relativmare
mare(VI,
(VI,V)
V)––elevul
elevulA,
A,având
avândun unnivel
nivelde
decompetenţe
competenţerelativ
relativînalt
înalt––este
estede
de
Rezultatele
aşteptat evaluării
aşteptatsă
săfie PISA
fiecapabil
capabilde 2018: dimensiuni,
deaarezolva
rezolvaitemii
itemiiI-Vconexiuni
I-Vcucusucces,şi aşteptări
succes,şi,
şi,probabil,
probabil,itemul
itemulVI.
VI.Itemi
Itemicu
cudificultate
dificultatemedie25
medie
(IV,
(IV,III)
III)––elevul
elevulB,
B,având
avândununnivel
nivelde
decompetențe
competențemediu
mediu––este
estede
deașteptat
așteptatsă
săfie
fiecapabil
capabilde
deaasoluţiona
soluţionacucu
Itemi cu dificultate relativ mare (VI, V) – elevul A, având un nivel de competenţe relativ înalt –
este de aşteptat să fie capabil de a rezolva itemii I-V cu succes, şi, probabil, itemul VI. Itemi cu
dificultate medie (IV, III) – elevul B, având un nivel de competențe mediu – este de așteptat să
fie capabil de a soluţiona cu succes itemii I, II şi III, dar probabilitatea să rezolve itemul IV este
mică şi este improbabil că va soluţiona cu succes itemii V şi VI. Itemi cu dificultate relativ mică
(II, I) – elevul C, posedând un nivel de competenţe relativ scăzut – este de aşteptat că nu va fi în
stare să rezolve cu succes itemii II-VI; de asemenea, probabilitatea că va soluţiona itemul I este
mică. PISA asigură o modalitate de a defini nivelul minim de competență, prin intermediul scării
sale descrise a competenței, și o modalitate de a măsura această proporție, într-un mod compa-
rabil la nivel internațional, în rândurile elevilor care se apropie de finalul studiilor secundare (sau
au absolvit recent ciclul secundar).
Prin urmare, dificultatea fiecărui item din testele PISA nu este setată implicit, ci rezultă din luarea
în calcul a raportului dintre numărul de răspunsuri date corect și numărul total de răspunsuri.
Figura 2.4. Rezultatele elevilor la evaluarea PISA 2015, PISA 2018. Repartizarea rezultatelor (în
procente) pe niveluri de competențe în domeniul citire/lectură
Figura 2.4. Rezultatele elevilor la evaluarea PISA 2015, PISA 2018. Repartizarea rezultatelor
Rezultatele PISA 2015, PISA 2018. Repartizarea elevilor din RM (în procente) pe
(în procente) pe niveluri de competențe în domeniul citire/lectură
niveluri (domeniul citire/lectură)
35 29
27.7 28
30 25.1
25 18.7
20 17.1
14.713.5
15
10 5.9 4.5 6.6 7
5 1.25 1 0.1 0.1
0
Nivelul 1c Nivelul 1b Nivelul1a Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4 Nivelul 5 Nivelul 6
PISA 2015 5.9 14.7 25.1 27.7 18.7 6.6 1.25 0.1
PISA 2018 4.5 13.5 17.1 28 29 7 1 0.1
PISA 2015 PISA 2018
Sursa:
Sursa: OECD (2018),Equity
OECD (2018), Equityin in Education:
Education: Breaking
Breaking Down
Down Barriers
Barriers to Social
to Social Mobility,
Mobility, PISA,
PISA, OECD OECD Publishing,
Publishing, Paris;
Paris;
OECDOECD(2016),(2016), Low-Performing
Low-Performing Students:
Students: Why TheyWhy
FallThey Falland
Behind Behind
How and HowThem
to Help to Help Them PISA,
Succeed, Succeed,
OECD PISA,
OECD Publishing,
Publishing, Paris. Paris.
Cu toate că procentajul elevilor cu performanțe în Republica Moldova este mic, este important de notat că
Cu toate
29% că procentajul
din numărul de elevielevilor cu performanțe
ating nivelul în Republica
3 sau mai mare Moldova– este
la citire/lectură mic, tipic
un nivel este de
important
competențe în
de notat elevilor
rândurile că 29% îndinvârstă
numărulde de
15 elevi ating
ani din nivelul
țările 3 sauCirca
OECD. mai mare
15%ladin numărul de– elevi
citire/lectură un nivel
dintipic
Republica
de competențe în rândurile elevilor în vârstă de 15 ani din țările OECD. Circa 15% din numărul
Moldova au dat dovadă de cunoștințe și abilități bune în toate cele trei domenii, în sensul că au atins
de elevi din Republica Moldova au dat dovadă de cunoștințe și abilități bune în toate cele trei
PISA 2018
nivelul
domenii,3 sau mai mare
în sensul la atins
că au citire/lectură.
nivelul 3Aceste
sau mainiveluri
mare ladecitire/lectură.
cunoștințe și Aceste
abilităținiveluri
sunt atribute importante
de cunoș-
tințe șiviitorii
pentru abilități sunt atribute
cetățeni, importante
iar provocarea pentru
pentru viitorii cetățeni,
Republica Moldova iaresteprovocarea
să mărească pentru Republica
procentul de elevi cu
Moldovaînalte
rezultate este să
și,mărească procentul
desigur, să de elevi cu social-economice
reducă diferențele rezultate înalte și, între
desigur,cei să
cureducă diferențele
rezultate joase și cei cu
social-economice între cei cu rezultate joase și cei cu rezultate înalte.
rezultate înalte.
În sistemul național de evaluare, la ciclul gimnazial, practic nu sunt rezultate insuficiente. Elevi
absolvenți ai ciclului gimnazial cu rezultate insuficiente sunt practic inexistenți în sistemul nați-
Înonal
sistemul național(sub
de evaluare de evaluare, la ciclul
1%) la limba gimnazial,Conform
de instruire. practic nudatelor
sunt rezultate
PISA însă,insuficiente. Elevi absolvenți
aceștia reprezintă
aiaproape
ciclului jumătate
gimnazialdincu rezultate
numărul insuficiente
de elevi dinsunt practic inexistenți
Republica în sistemul
Moldova (46%). naționalevaluărilor
Rezultatele de evaluare (sub
1%) la limba de instruire. Conform datelor PISA însă, aceștia reprezintă aproape jumătate din numărul de
elevi din Republica Moldova (46%). Rezultatele evaluărilor naționale la limba de instruire indică practic
26 VIORICA
inexistența CRIŞCIUC
elevilor cu rezultate negative la testările naționale 2009, 2015, 2018, un contrast foarte mare
comparativ cu rezultatele evaluărilor internaționale PISA 2009+, 2015, 2018, ceea ce creează o impresie
naționale la limba de instruire indică practic inexistența elevilor cu rezultate negative la testă-
rile naționale 2009, 2015, 2018, un contrast foarte mare comparativ cu rezultatele evaluărilor
internaționale PISA 2009+, 2015, 2018, ceea ce creează o impresie că supraaprecierile persistă în
timp. Rata de promovare a elevilor la examenele de absolvire a gimnaziului este de aproximativ
99,5%.
Tabelul 2.2. Rata de promovare a elevilor din Republica Moldova la examenul de absolvire
a gimnaziului în raport cu rezultatele PISA, în funcție de limba de instruire
Perioada Rata de promovare la Punctaj acumulat PISA Ponderea elevilor care posedă
examenul național nivelul 2 PISA
2009+ 99,48% 388 27,6%
2015 99,07% 416 27,7%
2018 99,12% 424 28%
(98,54% româna, 99,71%
rusa)
În această ordine de idei, potrivit rezultatelor examenelor de absolvire a gimnaziului în anul

2015, procentul elevilor care nu au reușit să înregistreze un rezultat satisfăcător constituie
0,93%, iar al celor care au obținut rezultate foarte bune constituie 99,07%. În anul 2018, rata de
promovare la examenul la limba de instruire a fost de aproximativ 99,12%. Rezultatele exami-
nării certifică un nivel înalt de pregătire al elevilor și o rată de promovare de aproximativ 100%.
Rezultatele examenelor de absolvire în Republica Moldova, în condițiile în care acestea sunt
organizate şi desfășurate în mod corect, reprezintă nu doar o estimare a performanței elevilor,
dar şi un instrument de evaluare a calităţii studiilor. Multitudinea de date generate în timpul
examenelor permite o analiză țintită în funcție de variabilele de interes, cum ar fi tipul instituției
de învățământ, distribuția geografică, limba de instruire, profilul de studiu, disciplinele de studiu,
numărul de elevi admiși la examenul de absolvire a gimnaziului.
Conform Regulamentului privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea

în învățământul primar și secundar, elaborat în conformitate cu Codul educației nr. 152/2014 și
Cadrul de referință al Curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 432/2017,
notarea rezultatelor învățării reprezintă expresia numerică a aprecierii performanțelor școlare
ale elevilor. În învățământul gimnazial și liceal, notarea se face cu note de la „10” la „1” și, după
caz, cu calificativele „excelent”, „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „admis”, în baza descriptorilor
PISA 2018
aprobați de MECC. În învățământul gimnazial și liceal, notele de la „5” la „10” și calificativele
„excelent”, „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „admis” sunt considerate rezultate de promovare
a anului/ciclului de învățământ. Rezultatele școlare apreciate cu note de la „4” la „1” sunt consi-
derate sub limita de promovare și sunt apreciate cu calificativul „nesatisfăcător”.
Variabila principală care va sta la baza analizei o reprezintă nivelurile de performanță PISA
(ponderea rezultatelor cu o anumită performanță). Pentru corectitudinea comparării datelor,
cele șase niveluri PISA au fost grupate pe patru niveluri/categorii:

- ponderea elevilor cu rezultat satisfăcător (nivelul 2) – (nota 5, 6); calificativ – satisfăcător
-- ponderea
ponderea elevilor
elevilor cu
cu rezultat
rezultatînalt (nivelurile 3,
nesatisfăcător 4) – (nota1c,
(nivelurile 7, 1b,
8); calificativ
1a) – (nota– bine
1-4): calificativ –
- nesatisfăcător
ponderea elevilor cu rezultat foarte înalt/cu performanțe (nivelurile 5, 6) – (nota 9, 10); calificativ
- ponderea elevilor
– foarte bine – 9; cu rezultat
excelent satisfăcător (nivelul 2) – (nota 5, 6); calificativ – satisfăcător
–10.
- ponderea
Conform elevilor
rezultatelor cu rezultat
examenelor înalt (nivelurile
naționale, 3, 4)cu
absolvenți – (nota 7, 8);
rezultate calificativ –înbine
insuficiente ciclul gimnazial sunt
- ponderea
practic inexistențielevilor
(sub 1% cude
rezultat
elevi cufoarte înalt/cu
rezultate performanțe
insuficiente). Însă(nivelurile
datele PISA5, 6) – (nota
atestă 9, 10);
aproape cali- de
jumătate
ficativ – foarte bine – 9; excelent –10.
elevi cu rezultate nesatisfăcătoare în Republica Moldova (46%). Corelarea cu notele la examenul de
Conform rezultatelor examenelor naționale, absolvenți cu rezultate insuficiente în ciclul gimna-
absolvire a gimnaziului oferă un tablou relevant al diferențelor de performanță la evaluarea națională și la
zial sunt practic inexistenți (sub 1% de elevi cu rezultate insuficiente). Însă datele PISA atestă
cea aproape
internațională. Dimensiunea
jumătate de elevi cucumulativă (decizională) vizează
rezultate nesatisfăcătoare nemijlocit
în Republica rezultatele
Moldova (46%).elevului la limba
Corelarea
cu notele
de instruire la examenul
și permite de absolvire
atribuirea a gimnaziului
de calificative: oferă
foarte bine; un suficient,
bine; tablou relevant al diferențelor de
insuficient.
performanță la evaluarea națională și la cea internațională. Dimensiunea cumulativă (decizio-
nală) vizează nemijlocit rezultatele elevului la limba de instruire și permite atribuirea de califica-
Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură:
tive: foarte bine; bine; suficient, insuficient.
PISA 2009+: 57,3% de elevi cu nivelul 1c-1a, 0,1% de elevi cu nivelul 5 (niciunul cu nivelul 6);
Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură:
PISA 2015: 45,8% de elevi cu nivelul 1c-1a, 1,2% de elevi cu nivelul 5-6;
PISA 2009+: 57,3% de elevi cu nivelul 1c-1a, 0,1% de elevi cu nivelul 5 (niciunul cu nivelul 6);
PISA 2018:43% de elevi cu nivelul 1c-1a, 1,02% de elevi cu nivelul 5-6.
PISA 2015: 45,8% de elevi cu nivelul 1c-1a, 1,2% de elevi cu nivelul 5-6;
PISA 2018:43% de elevi cu nivelul 1c-1a, 1,02% de elevi cu nivelul 5-6.
Tabelul/Figura 2.3. Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură în raport cu calificativele
Domeniul Nivelul 1c-1a Nivelul 2 Nivelul 3, 4 Nivelul 5, 6
Tabelul/Figura 2.3. Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură în raport cu calificativele
citire/lectură Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine
Domeniul Nivelul 1c-1a Nivelul 2 Nivelul 3, 4 Nivelul 5, 6
PISA 2009+
citire/lectură 57%
Nesatisfăcător 27,6%
Satisfăcător 15,26%
Bine 0,14%
Foarte bine
PISA 2009+
PISA2015 57%
46% 27,6%
27,7% 15,26%
25,05% 0,14%
1,25%
PISA2015 46% 27,7% 25,05% 1,25%
PISA 2018 43% 28% 27,98% 1,02%
PISA 2018 43% 28% 27,98% 1,02%
57%
60% 46% 43%
50%
40%
30%
20%
0.14% 1.25% 1.02%
10%
0%
PISA 2009+ PISA 2015 PISA 2018
Nivel scăzut de competență 57% 46% 43%
Nivel avansat de competență 0.14% 1.25% 1.02%
PISA 2018
Nivel scăzut de competență Nivel avansat de competență
Prima observație, din anul 2009, procentajul elevilor cu nivel mai mic de nivelul 2 la citire/
Prima observație,
lectură este îndin anul 2009,
scădere. Dacăprocentajul elevilor
în 2009, 57% cu nivelde
din numărul mai micaudeînregistrat
elevi nivelul 2 la citire/lectură
rezultate joase este
la în
scădere. Dacă în 2009,
citire/lectură, atunci57% din numărul
în 2015 de elevi
acest număr au înregistrat
s-a redus rezultate
la 46%, iar în 2018joase
– lala43%.
citire/lectură, atunci în
2015A acest
douanumăr s-a redus
observație estela că
46%, iar înmediu
scorul 2018 –allacelor
43%.cu rezultate joase la citire/lectură este în
continuă creștere. Dacă în 2009 elevii care erau mai jos de nivelul 2 la citire/lectură aveau un 31
scor mediu de 327 de puncte, atunci în 2015 acest scor mediu a crescut cu 3 puncte, iar în 2018
– cu 7 puncte, comparativ cu 2015. În această ordine de idei, se atestă o discrepanță majoră
între rezultatele examenelor naționale și internaționale.
Tabelul 2.4. Distribuția notelor de la examenele de absolvire a gimnaziului la limba de

instruire cu atribuirea calificativelor
Domeniul Nota 1-4 Nota 5, 6 Nota 7, 8 Nota 9, 10 Indicator de
limba de in- Calificativul Calificativul Calificativul Calificativul performanță
struire nesatisfăcător satisfăcător bine foarte bine
2009+ 1,34% 46,41% 39,95% 12,3% Media
Rezultate elevi 6,75%
2015 0,9% 34,2% 55,2% 9,7% Media
2018 0,5% 32,9% 55,4 11,2% Media
• 2009 – Nota 10 la limba de instruire au obținut 2,83% dintre elevi.

Note insuficiente la limba de instruire: 1,34% dintre elevi.
Ponderea
Figura elevilor
2.5. Rezultatele cu rezultate
elevilor scăzute
din Republica și avansate
Moldova la examenul
la examenul dea gimnaziului
de absolvire
absolvire
după nivel scăzut a gimnaziului
și nivel avansat la limba de instruire (procente)
2.83 2.65
3 2.26
2 1.34
0.9
1
0.5
0
RM 2009 RM 2015 RM 2018
Note negative 1.34 0.9 0.5
Note de 10 2.83 2.26 2.65
Tabelul 2.5. Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură în raport cu distribuția

PISA 2018
calificativelor la examenele de absolvire a gimnaziului la limba de instruire
Distribuția 2009+ 2015 2018
Tabelul 2.5. Nivelurile de competențe
calificativelor RM PISA la citire/lectură
PISA RM în raport
PISA cu distribuția
RM calificativelor
PISA la
exameneleNesatisfăcător
de absolvire a gimnaziului
1,34% la limba
57% de instruire
0,9% 46% 0,5% 43%
Satisfăcător 46,41% 27,6% 34,2% 27,7% 32,9% 28%
DistribuțiaBine
2009+
39,95% 15,26% 55,2%
2015 25,05% 55,4
201827,98%
calificativelorbine
Foarte RM12,3% PISA0,14% RM9,7% 1,25%
PISA 11,2%
RM 1,02%
PISA
Sursa: calculele proprii.
Nesatisfăcător 1,34% 57% 0,9% 46% 0,5% 43%
Satisfăcător 46,41% 27,6% 34,2% 27,7% 32,9% 28%
Bine evaluării 39,95%
Rezultatele 15,26% conexiuni
PISA 2018: dimensiuni, 55,2% şi aşteptări
25,05% 55,4 27,98% 29
privind evaluările
Foarte bine internaţionale
12,3% și0,14%
naţionale ale elevilor
9,7% 1,25% 11,2% 1,02%
Prin urmare, 28% dintre elevii din Republica Moldova ating minimul nivel de competență de
citire (nivelul 2) și 48% ating niveluri mai ridicate. Deci, elevii din RM pot să identifice ideea
principală a unui text de lungime moderată. Ei pot înțelege relații sau pot să deducă sensul în
cadrul unei părți limitate a textului, atunci când informația nu este evidentă, făcând deducții
simple și/sau când informația este însoțită de oarecare altă informație, care distrage. Ei pot să
selecteze și să acceseze o pagină într-un set în baza unor sugestii explicite, care, uneori, pot fi
complexe, și să localizeze unul sau mai multe fragmente de informații în baza mai multor criterii,
parțial implicite.
Elevii sunt capabili să reflecteze cu privire la scopul general sau scopul detaliilor specifice ale
unorPISA
La evaluarea texte2018
de lungime medie. Ei pot
a fost înregistrată cea să
maireflecteze cu privire
mică diferență întrelapunctajul
trăsăturimediu
vizualeOECD
sau tipografice
și punctajul
simple. Ei pot să compare declarațiile făcute și să evalueze motivele din spatele acestora în baza
mediu al Republicii Moldova la fiecare dintre domeniile evaluate. Astfel, rezultatele evaluării pentru
unor afirmații scurte, explicite.
Republica Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Muntenegru,
La evaluarea PISA 2018 a fost înregistrată cea mai mică diferență între punctajul mediu OECD
Chile saușiUruguay.
punctajulȚările
mediulider în Programul
al Republicii PISAla2018
Moldova sunt
fiecare Singapore,
dintre Japonia
domeniile și Estonia.
evaluate. Astfel, rezultatele
evaluării pentru Republica Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România,
Bulgaria, Muntenegru, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore,
Datele PISA din Republica Moldova și rezultatele oferă o bogată resursă pentru a sprijini mai profund
Japonia și Estonia.
analiza sistemului de educație, atuurile sistemului și punctele slabe. OECD și partenerul său, OSF (Open
Society Foundations), este gata să sprijine eforturi suplimentare în Republica Moldova pentru a analiza
Datele PISA din Republica Moldova și rezultatele oferă o bogată resursă pentru a sprijini mai
datele, a profund
interpretaanaliza
rezultatele și să de
sistemului lucreze prin atuurile
educație, strategiisistemului
politice de
și asigurare a uneiOECD
punctele slabe. evaluări calitative și
și partenerul
durabile, său,
bazate pe (Open
OSF doveziSociety
și rezultate concrete. este gata să sprijine eforturi suplimentare în Republica
Foundations),
Moldova pentru a analiza datele, a interpreta rezultatele și să lucreze prin strategii politice de
asigurare a unei evaluări calitative și durabile, bazate pe dovezi și rezultate concrete.
Figura 2.6. Analiza rezultatelor elevilor din Republica Moldova la evaluările internaționale și
naționale 2015, 2018, raportate la calificative
Figura 2.6. Analiza rezultatelor elevilor din Republica Moldova la evaluările
internaționale
Analiza și elevilor
rezultatelor naționale 2015,
din 2018,
RM la raportate
evaluările la calificative
naționale și internaționale
55.20% 55.40%
46%
43%
34.20% 32.90%
27.70% 28% 27.98%
25.05%
0.90% 9.20% 1.25% 0.50% 11.20% 1.02%

PISA 2018
2015 RM 2015 PISA 2018 RM 2018 PISA

Nesatisfăcător 0.90% 46% 0.50% 43%
Satisfăcător 34.20% 27.70% 32.90% 28%
Bine 55.20% 25.05% 55.40% 27.98%
Foarte bine 9.20% 1.25% 11.20% 1.02%
Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine
46%
43%
9.20% 11.20%
0.90% 1.25% 0.50% 1.02%
2015 RM 2015 PISA 2018 RM 2018 PISA
Nesatisfăcător 0.90% 46% 0.50% 43%
Foarte bine 9.20% 1.25% 11.20% 1.02%
Axis Title
Nesatisfăcător Foarte bine
Este sugestivă și prezentarea grafică a curbei rezultatelor elevilor din Republica Moldova.
Este sugestivă și prezentarea grafică a curbei rezultatelor elevilor din Republica Moldova.
Concluzii
Concluzii
Rezultatele
Rezultatele evaluărilor
evaluărilor naționale
naționale lala limba
limba de
de instruire
instruire indică
indică practic inexistențaelevilor
practic inexistența elevilorcu
cu rezultate
rezul-
tate negative la testările naționale 2009, 2015, 2018 – un contrast semnificativ comparativ
negative la testările naționale 2009, 2015, 2018 – un contrast semnificativ comparativ cu rezultatele
cu rezultatele evaluărilor internaționale PISA 2009+, 2015, 2018, ceea ce creează o imagine
evaluărilor internaționale PISA 2009+, 2015, 2018, ceea ce creează o imagine că supraaprecierile persistă
că supraaprecierile persistă în timp. Rata de promovare a elevilor la examenele de absolvire a
în timp. Rataeste
gimnaziului de promovare a elevilor
de aproximativ la examenele de absolvire a gimnaziului este de aproximativ 99,5%.
99,5%.
Se constată discrepanțe calitative ce țin de modalitatea de apreciere a nivelului de compe-
Se constată
tențe atins dediscrepanțe calitative celimba
elevi la disciplina țin dede
modalitatea
instruire de apreciere
conform a niveluluicurriculare
concepției de competențedin atins de elevi
Republica
Moldova prinlimba
la disciplina schema de notare
de instruire și de testarea
conform PISA
concepției pe domenii
curriculare din de evaluareMoldova
Republica prin niveluri, scale șide
prin schema
subscale
notare și ladecitire/lectură
testarea PISAcupeatribuirea
domenii de punctajului aferent
evaluare prin nivelurilor
niveluri, scale de la 1c la 6,lacu
și subscale descriptoricu
citire/lectură
pentru fiecare nivel de competențe.
atribuirea punctajului aferent nivelurilor de la 1c la 6, cu descriptori pentru fiecare nivel de competențe.
Supraaprecierile persistă în timp prin discrepanța evidență a rezultatelor naționale și internațio-
nale în cazul când acestea sunt comparate paralel cu rezultatele examenelor de absolvire a clasei
Supraaprecierile persistă în timp prin discrepanța evidență a rezultatelor naționale și internaționale în cazul
a IX-a. Este evident că sistemul educațional încearcă să soluționeze toate domeniile în care sunt
când acestea sunt comparate paralel cu rezultatele examenelor de absolvire a clasei a IX-a. Este evident că
lacune evidente, dar totuși sunt carențe înrădăcinate, care mai persistă în sistemul educațional.
sistemul educațional încearcă să soluționeze toate domeniile în care sunt lacune evidente, dar totuși sunt
Menționăm diferențele dintre ratele de promovare a examenelor naționale la limba de instruire
șicarențe înrădăcinate,
competențele care mai
elevilor persistă în sistemul
la promovarea testeloreducațional.
PISA în Republica Moldova, diferențele procen-
tuale sunt foarte mari. Chiar dacă o parte din aceasta diferență poate fi explicată prin abordările
diferite,
Menționăm totuși faptul cădintre
diferențele mai mult
ratelededejumătate
promovaredin aelevi nu atingnaționale
examenelor nivelul minim de competențe
la limba de instruire și
ridică semne evidente
competențele elevilor lade îngrijorare.testelor PISA în Republica Moldova, diferențele procentuale sunt
promovarea
PISA 2018
foarte mari. Chiar dacă o parte din aceasta diferență poate fi explicată prin abordările diferite, totuși faptul
că mai mult de jumătate din elevi nu ating nivelul minim de competențe ridică semne evidente de
îngrijorare.
35

Capi tol ul III
DIF E R EN Ț EL E Î N T RE RE Z U LTAT ELE PISA ALE D IF ERITOR
INS T I T U Ț I I Ș I AL E D IF ERITOR CAT EG ORII D E ELEVI
CAPITOLUL III
Diferențele între rezultatele PISA ale diferitor instituții și ale diferitor categorii de elevi
3.1. Rezultatele 3.1. Rezultatele înde

în instituțiile instituțiile
învățământ de învățământ
urbane urbane și rurale
și rurale
În învățământul general din Republica Moldova, rezultatele învățării la limba de instruire sunt
supraapreciate.
În Supraaprecierile
învățământul general rezultatelor
din Republica Moldova, învățării sunt mai
rezultatele pronunțate
învățării la limbaîndecazul elevilor
instruire suntcu un statut
supraapreciate. Supraaprecierile
socioeconomic avantajat. Studiilerezultatelor învățării între
arată că diferențele sunt performanțele
mai pronunțate în cazul
legate elevilor
de statutul cu
social-economic
un statut socioeconomic avantajat. Studiile arată că diferențele între performanțele legate de
se dezvoltă devreme și se extind pe parcursul vieții elevilor. Inechitatea poate crește la toate etapele vieții:
statutul social-economic se dezvoltă devreme și se extind pe parcursul vieții elevilor. Inechitatea
copilărie,
poate adolescență
crește sau maturitate.
la toate etapele vieții: copilărie, adolescență sau maturitate.
În această
În această ordine
ordine de
de idei,
idei, este
esteîmbucurător
îmbucurătorfaptul
faptulcăcăaproximativ
aproximativtoți elevii
toți eleviicare auau
care susținut testul PISA în
susținut
Republica
testul PISA Moldova în anul
în Republica 2018 în
Moldova privesc școalaprivesc
anul 2018 într-unșcoala
mod pozitiv. De exemplu,
într-un mod pozitiv. Demaiexemplu,
mult de 90% dintre
mai
elevimult de 90%că
consideră dintre
este elevi consideră
important că este
să depui important
eforturi să depuideeforturi
la instituția la instituția
învățământ și circade89%
învă-consideră că
țământ și circa 89% consideră că efortul depus la instituția de învățământ îi va ajuta să obțină
efortul depus la instituția de învățământ îi va ajuta să obțină un post de muncă bun. În Republica Moldova
un post de muncă bun. În Republica Moldova se atestă o atitudine pozitivă a elevilor față de
se atestă de
instituția o atitudine pozitivă
învățământ. a elevilor
De cealaltă față
parte, de 3%
doar instituția de învățământ.
din numărul Desunt
de elevi nu cealaltă parte,cudoar 3% din
de acord
afirmațiile
numărul dedeelevi
mai sus.
nu sunt de acord cu afirmațiile de mai sus.
Figura
Figura 3.1.3.1. Percepțiaimportanței
Percepția importanței efortului
efortuluidepus în cadrul
depus instituțiilor
în cadrul de învățământ
instituțiilor general general
de învățământ
Efortul pe care îl depun la instituția de

90.30%
învățământ este important
învățământ mă va ajuta să intru la o 89.60%
universitate bună
învățământ mă va ajuta să obțin un post 87.80%
PISA 2018
de muncă bun
86.50% 87.00% 87.50% 88.00% 88.50% 89.00% 89.50% 90.00% 90.50%
Diferențele în rezultate conform PISA, atestate în țări și economii/regiuni, reflectă parțial o divi-
Diferențele
zare în rezultate
între instituțiile conform PISA,
de învățământ atestate
din zonele în țăriși și
urbane economii/regiuni,
cele reflectădin
rurale. Datele studiului parțial
țărileocu
divizare între
venit mic șide
instituțiile mediu arată îndin
învățământ mod consistent
zonele urbanecășicopiii
cele din zonele
rurale. rurale
Datele cu multdin
studiului maițările
puțincuprobabil
venit mic și mediu
vor trece de la ciclul primar la cel secundar inferior și de la ciclul secundar inferior la cel secundar
arată în mod consistent că copiii din zonele rurale cu mult mai puțin probabil vor trece de la ciclul primar
la cel secundar inferior și de la ciclul secundar inferior la cel secundar superior decât copiii din zonele
32 VIORICA
urbane CRIŞCIUC
(UNESCO, 2018). Astfel, în multe regiuni, oportunitățile de participare la educație rămân a fi
distribuite în mod inegal, în funcție de locul aflării elevilor.
superior decât copiii din zonele urbane (UNESCO, 2018). Astfel, în multe regiuni, oportunitățile
de participare la educație rămân a fi distribuite în mod inegal, în funcție de locul aflării elevilor.
În subcapitolul respectiv examinăm detaliat diferențele mediului de învățare și cele ale resurselor școlare
În subcapitolul respectiv examinăm detaliat diferențele mediului de învățare și cele ale resur-
în zonele urbane și rurale. Prin urmare, prezentăm situația în general pe domeniile de evaluare PISA,
selor școlare în zonele urbane și rurale. Prin urmare, prezentăm situația în general pe domeniile
rezultatele
de atestate
evaluare PISA, în zoneleatestate
rezultatele urbane și
în rurale
zoneleale Republicii
urbane Moldova.
și rurale ale Republicii Moldova.
Figura 3.2. Punctajele

Figura mediimedii
3.2. Punctajele la citire/lectură, matematicăși științe
la citire/lectură, matematică și științe în instituțiile de învățământ
în instituțiile
de învățământ
urbane și rurale în Republica urbane și rurale în Republica Moldova
Moldova
500 454 455
446
450
390 391 399
400
350
Citire/lectură Matematică Științe
Instituții urbane 454 446 455
Instituții rurale 390 391 399
Sursa: OECD (2018), Effective Teacher Policies: Insights from PISA, PISA, OECD Publishing, Paris.
În Republica Moldova se atestă o diferență semnificativă între rezultatele elevilor din instituțiile de
În Republica Moldova se atestă o diferență semnificativă între rezultatele elevilor din instituțiile
învățământ urbane și din cele rurale. Elevii din instituțiile de învățământ urbane au rezultate mai bune în
de învățământ urbane și din cele rurale. Elevii din instituțiile de învățământ urbane au rezultate
toate
mai treiîndomenii
bune comparativ
toate trei cu elevii dincuinstituțiile
domenii comparativ rurale. Cearurale.
elevii din instituțiile mai mare
Cea diferență
mai mareîn scor mediu se atestă
diferență
înlascor mediu se atestă
citire/lectură – 64 dela citire/lectură
puncte, iar la– științe
64 de puncte, iar la științe
și matematică și matematică
diferențele diferențele
sunt egale cu 56 de puncte și,
sunt egale cu 56 de puncte și, respectiv, 55 de puncte.
respectiv, 55 de puncte.
În acest context, vom reaminti implementarea Proiectului „Reforma învățământului în Moldova”
(PRIM) în perioada anilor 2013-2022. Bugetul total al proiectului este de 50 de milioane de
În acest
dolari, context,
oferiți vom reaminti
în calitate implementarea
de împrumut preferențialProiectului
de Banca„Reforma
Mondială.învățământului
Menționăm că,înînMoldova”
total, (PRIM)
înîncadrul
perioada
PRIM anilor
sunt2013-2022.
renovate23Bugetul
de școlitotal al proiectului este
de circumscripție. de 50 depentru
Cheltuielile milioane de dolari,unei
întreținerea oferiți în calitate
astfel de școli preferențial
de împrumut sunt comparabile
de Bancacu cele suportate
Mondială. în cazulcă,
Menționăm unor instituții
în total, cu unPRIM
în cadrul numărsuntmult
renovate23 de
mai mare de elevi. Principala condiție pentru crearea școlilor de circumscripție: modernizarea
școli de circumscripție. Cheltuielile pentru întreținerea unei astfel de școli sunt comparabile cu cele
drumurilor, a infrastructurii, a școlii şi asigurarea cu transport a elevilor din alte localități. Ca
suportate
rezultat, în cazul
calitatea unor instituții
procesului cu un număr
de instruire, dar şi a mult mai de
nivelului mare de elevi.
pregătire Principala
al elevilor va fi condiție pentru crearea
mai înaltă,
iar utilizarea
școlilor resurselor disponibile
de circumscripție: va fi mai
modernizarea eficientă. Prioritate
drumurilor, au avutașcolile
a infrastructurii, școlii cu perspectivăcu transport a
şi asigurarea
demografică, în care învață copii din mai multe localități rurale și oferă un mediu prietenos copilului,
elevilor din alte localități. Ca rezultat, calitatea procesului de instruire, dar şi a nivelului de pregătire al
PISA 2018
dispun de cadre didactice, au o reușită școlară bună. Doar o școală accesibilă, prietenoasă copiilor,
elevilor
care are un vamanagement
fi mai înaltă,eficient
iar utilizarea resurselor
și deține disponibile
un colectiv va fide
profesionist mai eficientă.
cadre Prioritate
didactice au avut școlile cu
poate oferi
servicii educaționale
perspectivă calitative
demografică, și relevante.
în care învață copii din mai multe localități rurale și oferă un mediu prietenos
Încopilului,
Republicadispun
Moldova desecadre
atestădidactice,
că 30% din aunumărul de școlară
o reușită elevi dinbună.
instituțiile
Doardeoînvățământ urbane prietenoasă
școală accesibilă,
nu ating nivelul de bază de competențe la citire/lectură, iar în instituțiile rurale procentajul
copiilor, care are un management eficient și deține un colectiv profesionist de cadre didactice poate oferi
elevilor care nu ating nivelul 2 de competențe la citire/lectură este aproape de 2 ori mai mare
servicii
(58%). educaționale
Circa calitativedeși elevi
15% din numărul relevante.
din instituțiile de învățământ rurale ating nivelul 3 sau
mai mare de competențe la citire/lectură. În instituțiile de învățământ urbane aproape 42% din
numărul de elevi
În Republica ating nivelul
Moldova 3 sau
se atestă că mai
30%mare de competențe
din numărul de eleviladin
citire/lectură.
instituțiile de învățământ urbane nu ating
nivelul de bază de competențe la citire/lectură, iar în instituțiile rurale procentajul elevilor care nu ating
Rezultatele evaluării
nivelul 2 de PISA la
competențe 2018: dimensiuni,
citire/lectură esteconexiuni
aproape şi
deaşteptări 33 de
2 ori mai mare (58%). Circa 15% din numărul
privind evaluările internaţionale și naţionale ale elevilor 37
instituțiile de învățământ urbane aproape 42% din numărul de elevi ating nivelul 3 sau mai mare de
competențe la citire/lectură.
Figura 3.3. Distribuția elevilor pe niveluri de competențe după mediul de reședință (citire/lectură)
Figura 3.3. Distribuția elevilor pe niveluri de competențe după mediul de reședință (citire/lectură)
70%
60%
50% 58%
40%
30% 42%
20% 30%
26.00% 26.20%
10% 15% 2.00% 0.10%
0%
Insufucient Nivelul 1a,
Suficient Nivelul 2 Bine Nivelul 3, 4 Foarte bine Nivelul 5, 6
1b, 1c
Instituții urbane 30% 26.00% 42% 2.00%
Instituții rurale 58% 26.20% 15% 0.10%
Instituții urbane Instituții rurale
Sursa:
Sursa:OECD (2018),Effective
OECD (2018), Effective Teacher
Teacher Policies:
Policies: Insights
Insights from PISA,from OECD PISA,
PISA,PISA, OECD
Publishing, Publishing, Paris.
Paris.
Dacă ne referim la elevii cu performanțe de top în instituțiile de învățământ urbane și rurale din Republica
Dacă ne referim la elevii cu performanțe de top în instituțiile de învățământ urbane și rurale din
Moldova,
RepublicaseMoldova,
atestă situația că situația
se atestă 0,1% din numărul
că 0,1% de elevi de
din numărul dinelevi
zonele rurale rurale
din zonele au performanțe
au perfor- de top la
citire/lectură,
manțe de toppelacând în instituțiile
citire/lectură, urbane
pe când procentul lor
în instituțiile este de
urbane 1,8%. lor este de 1,8%.
procentul
Astfel, în general, pentru toate cele trei domenii evaluate, aproximativ 56% din numărul de elevi
din instituțiile rurale nu ating nivelul minim de competențe la științe, 58% – la citire/lectură și
Astfel, în general, pentru toate cele trei domenii evaluate, aproximativ 56% din numărul de elevi din
63% – la matematică. Circa 30% din numărul de elevi din instituțiile urbane nu ating nivelul
instituțiile rurale nu ating nivelul minim de competențe la științe, 58% – la citire/lectură și 63% – la
minim de competențe la citire/lectură și științe, iar 39% – la matematică.
matematică.
Sursa: Raport Circa 30% din numărul de elevi din instituțiile urbane nu ating nivelul minim de competențe
PISA 2018.
la citire/lectură și științe, iar 39% – la matematică.
Figura
Sursa: Variația
3.4. Numărul
Raport PISA numărului
de
2018. elevi perde elevi perșiprofesor
profesor numărulșimediu
a numărului mediu
de elevi de elevi
în clasă dupăînmediul
clasă înde reședință
instituțiile de învățământ urbane și rurale
Numărul mediu de
de elevi în clasă 27.2
Figura 3.4. Numărul elevi 20 elevi în clasă după mediul de
per profesor și numărul mediu de
Raportul elevi-profesor 13.3
reședință 11
0 10 20 30
Raportul elevi-profesor Numărul mediu de elevi în clasă
Instituții urbane 13.3 27.2
Instituții rurale 11 20
PISA 2018
Astfel,
Astfel, se observă
se observă că,medie,
că, în în medie, în instituțiile
în instituțiile de învățământ
de învățământ din zonele
din zonele urbane urbane unui profesor
unui profesor îi revin îi revin mai
mai mulțielevi,
mulți elevi,iar
iarnumărul
numărul de de elevi
elevi într-o
într-oclasă
clasăeste
estemai
maimare
marecomparativ
comparativ cucu
instituțiile dindin
instituțiile zonele
zonele rurale. În
rurale. În instituțiile de învățământ din zonele urbane numărul mediu de elevi per profesor este de 38
instituțiile de învățământ din zonele urbane numărul mediu de elevi per profesor este de 13,3, iar în
13,3, iar în instituțiile rurale – 11 elevi per profesor. Numărul mediu de elevi în clasă în instituțiile
deinstituțiile
învățământrurale – 11
urbane elevi
(27,2 per profesor.
de elevi) este cu 7Numărul mediu
unități mai mare de elevi
decât celîn
dinclasă în instituțiile
instituțiile rurale. de învățământ
urbane
Sursa: http:/(27,2 de elevi) este cu 7 unități mai mare decât cel din instituțiile rurale.
/www.oecd.org/document/61/0,3746,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html
Sursa: http://www.oecd.org/document/61/0,3746,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html
34 Și VIORICA
aspirațiile CRIŞCIUC
elevilor privind nivelul final de studii în rândul elevilor din instituțiile de învățământ rurale și
urbane în Republica Moldova sunt diferite. Se observă că elevii care urmează o instituție de învățământ
Și aspirațiile elevilor privind nivelul final de studii în rândul elevilor din instituțiile de învățământ rurale și
urbane în Republica Moldova sunt diferite. Se observă că elevii care urmează o instituție de învățământ
într-o zonă rurală mai puțin se așteaptă să facă o facultate, comparativ cu elevii din zonele urbane. Diferența
Și aspirațiile elevilor privind nivelul final de studii în rândul elevilor din instituțiile de învățământ rurale
între instituțiile
și urbane de învățământ
în Republica Moldova rurale și urbane
sunt diferite. cu referire
Se observă la aceste
că elevii care așteptări
urmează este foarte mare
o instituție (25 de puncte
de învă-
țământ într-o zonă
procentuale). Pe derurală mai puțin
altă parte, eleviisedin
așteaptă să facă
instituțiile de oînvățământ
facultate, comparativ cu elevii
rurale mai des decâtdin
ceizonele
din instituțiile de
urbane. Diferența între instituțiile de învățământ rurale și urbane cu referire la aceste așteptări este
învățământ urbane aspiră să facă doar colegiul sau doar liceul.
foarte mare (25 de puncte procentuale). Pe de altă parte, elevii din instituțiile de învățământ rurale
mai des decât cei din instituțiile de învățământ urbane aspiră să facă doar colegiul sau doar liceul.
Figura 3.5. Aspirațiile elevilor din Republica Moldova privind nivelul de studii, după mediul de
reședință
Figura 3.5. Aspirațiile elevilor din Republica Moldova privind nivelul de studii, după mediul de reședință
70% 60%
60%
50%
40% 35%
30% 19% 21%
17% 15%
20% 11%
7% 7% 8%
10%
0%
Școală
Gimnaziu Liceu Colegiu Universitate
profesională
Elevi din instituții rurale 17% 19% 8% 21% 35%
Elevi din instituții urbane 7% 7% 11% 15% 60%
Elevi din instituții rurale Elevi din instituții urbane
În această ordine de idei, elevii din instituțiile de învățământ urbane depășesc elevii din institu- 39
țiile de învățământ rurale în toate cele trei domenii testate, de exemplu cu o diferență de punctaj
mediu de 64 de puncte la citire/lectură. Aproximativ 58% din numărul de elevi din instituțiile
rurale nu ating nivelul minim de competențe la citire/lectură. Circa 30% din numărul de elevi din
instituțiile urbane nu ating nivelul minim de competențe la citire/lectură.
Concluzii
1. Punctajele elevilor din localitățile rurale sunt mai mici decât cele ale elevilor din localitățile
urbane. Performanța la oraș este mai mare decât în zona rurală.
2. Între punctajele elevilor și aspirațiile acestora referitoare la nivelul studiilor pe care ei se așteaptă
că le vor avea există o corelație strânsă: în cazul punctajelor mici se atestă aspirații mai modeste.
3. Factorii care contribuie la rezultatele elevilor din Republica Moldova la evaluările internațio-
nale din perspectiva performanțelor în instituții de învățământ urban și rural depind de:
PISA 2018
 factori individuali: performanțele elevilor sunt reflectate de modul în care este raportat
statutul financiar, nonfinanciar al familiei; așteptările pe care le raportează părinții sunt
preponderent asociate cu notele acestora, și nu cu modul de transpunere/raportare a
cunoștințelor asimilate la necesitățile practice pentru integrarea în societate;
 factori instituționali: fiecare țară definește zonele sale rurale și urbane conform criteriilor
naționale proprii. Potrivit constatărilor PISA, în instituțiile din localitățile cu un număr mic
de populație (sub 3000 de locuitori) ponderea elevilor care au înregistrat rezultate sub
media OECD este foarte mare.

4. Performanța școlară a elevilor este direct legată de statutul lor social-economic. Aceeași situație
se atestă la nivel de instituție de învățământ urbană sau rurală. Se observă că instituțiile de
învățământ cu indicele statutului social-economic mai mare au și rezultate medii mai mari.
În Republica Moldova instituțiile de învățământ urbane tind să aibă indicele statutului soci-
al-economic și rezultate medii la lectură, matematică și științe mai mari decât valorile medii
pe țară, iar rezultatele medii și indicele statutului social-economic ale instituțiilor de învăță-
mânt rurale sunt adesea mai mici decât valorile medii pe țară.
3.2. Echitatea performanțelor elevilor la citire/lectură

în Republica Moldova
Constatările PISA arată că diferențele în performanța școlară legate de statutul social-economic

se dezvoltă devreme și se extind pe parcursul vieții elevilor. Inechitatea poate crește la toate
etapele vieții: copilărie, adolescență sau maturitate.
În acest subcapitol ne vom referi la următorii indicatori contextuali specifici noțiunii de echitate:
• diferenţele în rezultate ale elevilor dezavantajați și avantajați din punct de vedere material;
• relaţia diferenţelor de rezultate în context socioeconomic;
• diferențe de rezultate între băieți și fete.
Echitatea sistemelor educaționale cu privire la elevi din diferite medii social-economice se poate
examina prin diferite aspecte statistice ale relației între rezultatele elevilor în cadrul evaluării
PISA și statutul lor social-economic. Pentru a simplifica expunerea și din motivul că relația este
foarte similară pentru toate domeniile evaluate în cadrul PISA, prezentul subcapitol doar exami-
nează relația între rezultatele la citire/lectură și indicele specific PISA din perspectiva indicato-
rilor majori ai echității.
Tabelul 3.1. Performanța la citire/lectură și indicatorii majori ai echității în educație

Domeniul Punctaj Echitatea în educație
citire/ mediu Incluziunea Corectitudinea
lectură Acoperirea po- Procentajul de Procentajul varia- Diferența de puncte în
PISA 2018 pulației națio- elevi cu rezulta- ției în rezultate la scorul la citire/lectură
PISA 2018
nale a elevilor în te mai mici de citire/lectură ex- asociată cu creșterea

vârstă de 15 ani, nivelul 2 la citire/ plicat prin statutul SESC (statutul econo-
% lectură, % social-economic al mic, social, cultural) cu
elevilor, % o unitate
Republica
422 95% 43% 18% 42
Moldova
Media
487 88% 23% 12% 37%
OECD
Media UE 484 77% 23% 13% 38%
Cu toate că indicatorii care schițează dimensiunile echității nu reliefează toate inechitățile ce ar
putea exista în țară, ei sunt un indiciu de încredere în ceea ce privește nivelurile de incluziune și
corectitudine, în special din perspectivă internațională. Doi indicatori majori ai incluziunii sunt
accesul la școlarizare și procentajul elevilor cu nivel de bază al competențelor sau unul mai
mare. În Republica Moldova eșantionul PISA acoperă mai mult de 95% din populația națională
de tineri în vârstă de 15 ani, ceea ce implică faptul că 9 din 10 tineri din această grupă de vârstă
sunt în clasa a 7-a sau mai mare în școală. Acest procentaj este mai mare comparativ cu media
OECD, media UE și media țărilor de referință. Cu toate acestea, procentul elevilor cu rezultate
mai mici de nivelul 2 la citire/lectură în Republica Moldova este mai mare comparativ cu media
OECD. Aceasta înseamnă că Republica Moldova a reușit să asigure un nivel de participare la
educație a tinerilor în vârstă de 15 ani, însă mai există o parte de elevi cu rezultate foarte slabe
la citire/lectură.
Analiza progreselor înregistrate în ultimii ani privind asigurarea egalității de șanse în domeniul
educației ne permite să evidențiem schimbări pozitive în respectarea principiului egalității de
gen: promovarea condițiilor pentru asigurarea accesului egal al fetelor și al băieților la servicii
în domeniu; identificarea unor inițiative de integrare a perspectivei de gen în programele de
formare inițială și continuă a profesorilor în contextul drepturilor omului prin elaborarea unor
module tematice sensibile la dimensiunea de gen; organizarea campaniei de comunicare a atrac-
tivității și a avantajelor unei cariere în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, focu-
sată în special pe fete absolvente ale învățământului preuniversitar; acțiuni de ghidare în carieră
în domenii mai puțin tradiționale din punctul de vedere al genului.
Sursa: https://www.soros.md/files/Studiu%20Cristei%20Aliona%202017-09-29.pdf
PISA, în mod consistent, identifică o legătură puternică între profilul social-economic al insti-
tuției de învățământ și rezultatele elevilor: instituțiile dezavantajate din punct de vedere soci-
al-economic (se definesc ca instituții al căror profil social-economic, măsurat prin indicele statu-
tului economic, social și cultural PISA, se încadrează în cele 25% de jos din țara sau regiunea lor),
de regulă, au rezultate medii mai mici decât cele care școlarizează elevi cu un statut social-eco-
nomic mai avantajat.
Sursa: Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2016-2020, http://www.
particip.gov.md/public/documente/139/ro_3140_anexa1.pdf
Atunci când relația între statutul social-economic și performanță este una slabă, aceasta
PISA 2018
înseamnă că mulți alți factori pot avea impact asupra realizărilor elevilor și, astfel, focalizarea
politicilor doar asupra elevilor dezavantajați s-ar putea să nu fie atât de eficientă. Din contra,
atunci când relația este una puternică, adică statutul social-economic este un bun predicator
al performanței, atunci politicile care elimină barierele în calea performanțelor înalte, legate de
dezavantajul social-economic, ar putea fi mai eficiente.
În această ordine de idei, printre țările/regiunile PISA 2009 şi PISA 2009+, interdependența
factorilor educaționali în domeniul cunoștințelor/abilităţilor variază. Ca exemplu, din perspec-
tiva domeniului citire/lectură, labilitatea observabilă a nivelului de impact educațional asupra
citirii/lecturii în diferite școli, în general, este legată de situația demografică şi socioeconomică a

școlarizaților. Acest fapt înseamnă că strategiile de administrare, de responsabilizare, de inves-
tiții şi perfectibilitate a resurselor educaționale, adică circumstanțele generale de învățământ,
totuși depind în mare măsură de condiția socială și demografică a școlii.
Sursa: PISA 2009 Plus Results: Performance of 15-year-olds in reading, mathematics and science
for 10 additional participants /Maurice Walker ISBN: 978-1-74286-067-1
Figura
Figura 3.6.Punctajul
3.6. Punctajul elevilor
elevilordin Republica
din Moldova
Republica la citire/lectură
Moldova după statutul
la citire/lectură dupăsocioeconomic
statutul socioeconomic
500 462 476
427
351 372 375
400
300
200
100
0
PISA 2009+ PISA 2015 PISA 2018
Elevi dezavantajați 351 372 375
Elevi avantajați 427 462 476
Elevi dezavantajați Elevi avantajați
Analizând tendințele
Analizând tendințeleîn
în scorurile
scorurile medii
medii acumulate
acumulate de
de către
către elevii
elevii avantajați
avantajați șișidezavantajați
dezavantajațidin
din punct de
punct de vedere social-economic care au participat la evaluarea PISA în Republica Moldova, se
vedere social-economic care au participat la evaluarea PISA în Republica Moldova, se atestă faptul că
atestă faptul că scorul mediu al elevilor avantajați este în continuă creștere. Pe de altă parte,
scorul mediu
punctajul al elevilor
mediu avantajați
al elevilor este în continuă
dezavantajați creștere.
nu este stabil. Pe de altă parte,
La citire/lectură punctajul
scorul mediu mediu
nu s-a al elevilor
modificat semnificativ
dezavantajați (a crescut
nu este stabil. cu doar 3 puncte
La citire/lectură scorulînmediu
2018 față de modificat
nu s-a 2015). Figura 3.6 de asemenea
semnificativ (a crescut cu doar
accentuează că, deși elevii social-economic avantajați tind să acumuleze un punctaj mediu ce
3 puncte în 2018 față de 2015). Figura 3.6 de asemenea accentuează că, deși elevii social-economic
corespunde nivelului 3 de competențe, punctajul mediu al elevilor dezavantajați niciodată nu a
avantajați tindlasănivelul
crescut până acumuleze un punctaj mediu ce corespunde nivelului 3 de competențe, punctajul mediu
2 de competențe.
alAvantajul
elevilor dezavantajați niciodată
social-economic nu a crescut
nu presupune pânărezultate
implicit la nivelulînalte,
2 de competențe.
după cum nici dezavantajul
social-economic nu presupune implicit rezultate joase. În tabelul 3.2 prezentăm procentajul
elevilor cu rezultate joase și rezultate foarte înalte la citire/lectură în rândurile elevilor avantajați
Avantajul social-economic nu presupune implicit rezultate înalte, după cum nici dezavantajul social-
și dezavantajați din punct de vedere social-economic în Republica Moldova.
economic nu presupune implicit rezultate joase. În tabelul 3.2 prezentăm procentajul elevilor cu rezultate
joase și rezultate foarte înalte la citire/lectură în rândurile elevilor avantajați și dezavantajați din punct de
Tabelul 3.2. Rezultate joase și foarte înalte la citire/lectură, după statutul socioeconomic al elevilor
vedere social-economic în Republica Moldova.
Domeniul Elevii social-economic dezavantajați Elevii social-economic avantajați
PISA 2018
Procentajul celor cu Procentajul celor cu Procentajul celor Procentajul celor

rezultate
Tabelul 3.2. Rezultate joase
joase și foarte înalte foarte
rezultate cu rezultate
la citire/lectură,
înalte joase cu
după statutul rezultate foarteal elevilor
socioeconomic
înalte
Domeniul
Citire/lectură Elevii social-economic
66% dezavantajați
0,1% Elevii
22%social-economic avantajați
3%
Procentajul celor Procentajul celor Procentajul Procentajul
cu rezultate joase
cu rezultate foarte celor cu celor cu
Accentuăm faptul că în Republica Moldova înalte rezultate
procentajul elevilor joase joase
cu rezultate rezultate foarte
în rândurile
elevilor dezavantajați social-economic este de aproximativ de trei ori mai mare decâtînalte
în rându-
rile elevilor avantajați social-economic. Cu privire la elevii cu rezultate foarte înalte, se poate
Citire/lectură 66% 0,1% 22% 3%
Accentuăm faptul că în Republica Moldova procentajul elevilor cu rezultate joase în rândurile elevilor
dezavantajați social-economic este de aproximativ de trei ori mai mare decât în rândurile elevilor avantajați
probabilitatea că elevii avantajați social-economic vor atinge nivelul 5 sau 6 este cu mult mai ridicată decât
probabilitatea
afirma că elevii dezavantajați
că în Republica social-economic
Moldova probabilitatea voravantajați
că elevii atinge nivelul 5 sau 6.
social-economic vor atinge
nivelul 5 sau 6 este cu mult mai ridicată decât probabilitatea că elevii dezavantajați social-eco-
nomic vor atinge
În Republica nivelulexistă
Moldova 5 sau 6.
o relație puternică între rezultatele elevilor, statutul lor social-economic și
În Republica Moldova există o relație puternică între rezultatele elevilor, statutul lor social-eco-
profilul social-economic al instituției de învățământ.
nomic și profilul social-economic al instituției de învățământ.
Figura 3.6. Rezultatele la citire/lectură, după statutul social-economic al elevilor și al instituțiilor de

Figura 3.6. Rezultatele la citire/lectură, după statutul social-economic al elevilor și
învățământ al instituțiilor de învățământ
600 493
500 455 425 430
371 404 387 404
366
400
300
200
100
0
Elevi nici dezavantajați
Elevi dezavantajați Elevi avantajați
nici avantajați
Instituții dezavantajate 366 387 425
Instituții nici dezavantajate nici
371 404 430
avantajate
Instituții avantajate 404 455 493
Instituții dezavantajate Instituții nici dezavantajate nici avantajate Instituții avantajate
Sursa:OECD
Sursa: OECD (2018),
(2018), Equity
Equity in Education:
in Education: Breaking
Breaking Down Down
Barriers Barriers
to Social to PISA,
Mobility, Social Mobility,
OECD PISA,
Publishing, OECD
Paris. Publishing,
Paris.
PISA
PISAaaconstatat
constatat în
în mod
mod repetat/constant că, în
repetat/constant că, în toate
toateţările
ţările şi
şi regiunile,
regiunile, fetele au un
fetele au un punctaj
punctaj mai
mai mare decât
mare decât băieţii în domeniul citire/lectură. Astfel, în 2018, în Republica Moldova fetele au
băieţii în domeniul citire/lectură. Astfel, în 2018, în Republica Moldova fetele au avut rezultate mai bune
avut rezultate mai bune decât băieții în toate cele trei domenii. Cea mai mare diferență dintre
decât băiețiifetelor
rezultatele în toate celebăieților
și ale trei domenii. Cealamai
se atestă mare diferență
citire/lectură dintrederezultatele
(diferență fetelor
41 de puncte). și ale băieților se
Această
diferență este cu 11 puncte
atestă la citire/lectură mai mare
(diferență decât
de 41 diferențaAceastă
de puncte). medie atestată
diferențăîn este
țărilecuOECD.
11 puncte mai mare decât
diferența medie atestată în țările OECD.
Figura 3.7. Diferențe de gen în rezultatele la citire/lectură, matematică și științe
în Republica Moldova la evaluarea PISA 2018
Figura 3.7. Diferențe de gen în rezultatele la citire/lectură, matematică și științe în Republica
450
Moldova
440 la evaluarea PISA 2018
445
430
420 434
PISA 2018
410 420 422 423
400
390 404
380
Citire/lectură Matematică Științe
Băieți 404 420 423
Fete 445 422 434
Băieți Fete
Sursa:Raport
Sursa: Raport PISA
PISA 2018.
2018.
44
Tendințele în diferențele de gen la citire/lectură se constată și la evaluările din anii precedenți. În anii 2015
și 2009+
privind Republica
evaluările Moldova, fetele
internaţionale au înregistrat
și naţionale rezultate puțin mai bune decât băieții. Punctajul mediu
ale elevilor
Sursa: Raport PISA 2018.
Tendințele în diferențele de gen la citire/lectură se constată și la evaluările din anii precedenți. În anii 2015
Tendințele
și 2009+ în diferențele
Republica de gen
Moldova, fetele aulaînregistrat
citire/lectură se constată
rezultate și labune
puțin mai evaluările
decât din anii Punctajul
băieții. precedenți.
mediu
În anii 2015 și 2009+ Republica Moldova, fetele au înregistrat rezultate puțin mai bune decât
obținut de băieți la PISA 2015 la științe este de 425 de puncte, iar punctajul mediu obținut de fete este de
băieții. Punctajul mediu obținut de băieți la PISA 2015 la științe este de 425 de puncte, iar punc-
431 detajul
puncte, la PISA
mediu 2009+:
obținut 406este
de fete puncte și, respectiv,
de 431 de puncte,420 de puncte.
la PISA 2009+:Ambele categorii
406 puncte de elevi au
și, respectiv, obținut
420
de puncte.
rezultate mai bune Ambele categorii
la PISA 2015 de
în elevi au obținut
comparație rezultate
cu PISA mai bune
2009+, la PISA 2015
iar diferența dintreînpunctajele
comparațiemedii
cu PISA 2009+, iar diferența dintre punctajele medii obținute de fete și de băieți s-a micșorat de
obținute de fete și de băieți s-a micșorat de la o testare la alta.
la o testare la alta.
În comparație cu PISA 2009+, s-au micșorat diferențele dintre procentul băieților și al fetelor pe niveluri
În comparație cu PISA 2009+, s-au micșorat diferențele dintre procentul băieților și al fetelor pe
joase șiniveluri
niveluri înalte
joase de competențe.
și niveluri înalte de competențe.
Figura 3.8. Tendințele în Tendințele

Figura 3.8. diferențele
în de gen la citire/lectură
diferențele în Republica
de gen la citire/lectură Moldova
în Republica Moldova
500 442 445

411 390 404
400 366
300
200
100
0
2009+ 2015 2018
Băieți 366 390 404
Fete 411 442 445
Băieți Fete
La citire/lectură fetele au avut rezultate mai bune decât băieții în toate trei cicluri de evaluare PISA la care
La citire/lectură
a participat fetele au avut
Republica Moldova. rezultate
Cu toate maidiferențele
acestea, bune decâtînbăieții
scoruriîns-au
toatemodificat
trei cicluri de evaluareDacă
semnificativ.
PISA la care a participat Republica Moldova. Cu toate acestea, diferențele în scoruri s-au modi-
în 2009 s-a atestat o diferență de 45 de puncte, atunci în 2015 această diferență a ajuns la 52 de puncte. În
ficat semnificativ. Dacă în 2009 s-a atestat o diferență de 45 de puncte, atunci în 2015 această
2018 diferența
diferențădintre
a ajunsrezultatele
la 52 de fetelor
puncte.șiÎnale băieților
2018 la lectură
diferența dintre constituie
rezultateledeja 41 șideale
fetelor puncte – cea
băieților la mai
lectură constituie
mică diferență atestată.deja 41 de puncte – cea mai mică diferență atestată.
În această ordine de idei, accentuăm creșterea constantă a scorului mediu la citire/lectură în Republica
Moldova atât la fete, cât și la băieți. Totuși, la PISA 2009+, 2015 și 2018, în medie, rezultatele fetelor
la citire/lectură au fost mai mari de nivelul de bază, iar cele ale băieților – mai jos. Respectiv, se 45
constată o discrepanță majoră în rezultatele atestate pe indicatorul diferențe de gen.
În general, atitudinile față de lectură ale fetelor și ale băieților diferă. Fetele mai des rapor-
PISA 2018
tează o atitudine pozitivă față de lectură comparativ cu băieții. Chestionarele elaborate în cadrul
programului PISA au urmărit cât timp, de regulă, dedică elevii lecturii (ținând cont de faptul că
se pot citi diferite materiale, cum ar fi: cărți, reviste, ziare, pagini web, bloguri sau e-mail). Circa
27% dintre fete au răspuns că nu citesc sau citesc mai puțin de 30 de minute pe zi, 55% citesc
între 30 de minute și 2 ore pe zi și 18% dintre fete citesc mai mult de 2 ore pe zi. La băieți însă
procentajele sunt diferite. Circa 60% dintre băieți au răspuns că nu citesc sau citesc mai puțin
de 30 de minute pe zi, 35% citesc între 30 de minute și 2 ore pe zi și doar 5% dintre băieți citesc
mai mult de 2 ore pe zi.
Conform răspunsurilor date de elevi, procentajul de fete care au spus că lectura este una dintre
modalitățile lor preferate de a-și petrece timpul liber este aproape de două ori mai mare compa-
rativ cu procentajul de băieți care au raportat același lucru. Circa 9 din 10 fete nu consideră că
lectura este o irosire a timpului, pe când 7 din 10 băieți sunt de această părere. În Republica
Moldova există diferențe mari în ceea ce privește măsura în care băieților și fetelor le place să
citească.
În general, competența de lectură are o valoare esențială pentru un spectru larg de activități ale
elevului: de la respectarea instrucțiunilor dintr-un manual la identificarea detaliilor unei situații
(cine, ce, unde, când și de ce), la comunicarea cu alții pentru atingerea unui scop specific. Mai
mult ca atât, lectura este parte componentă a multor altor domenii în procesul cunoașterii.
Plăcerea de a citi este o condiție prealabilă pentru a deveni un cititor eficient, elevat. Atitudinile
pozitive față de lectură și realizările academice sunt legate între ele și se influențează reciproc.
Elevii cărora le place să citească și care obișnuiesc să citească sunt capabili să-și îmbunătățească
continuu competențele de lectură.
Figura 3.9. Distribuția elevilor după competența percepută la lectură, în funcție de gen
80% 68% 74% 69% 76%

70% 59% 57%
60% 43%
50% 41%
40% 32% 31%
26% 24%
30%
20%
10%
0%
Sunt
capabil să
Citesc Sunt un
Fete Băieți înțeleg Fete Băieți Fete Băieți
fluent cititor bun
texe
dificile
Dezacord 32% 41% 26% 31% 24% 43%
Acord 68% 59% 74% 69% 76% 57%
Dezacord Acord
Sursa: Raport
Sursa: Raport PISA
PISA2018.
2018.
PISA2018
PISA 2018a amăsurat
măsurat autopercepția
autopercepția elevilor
elevilor cu cu privire
privire la lectură
la lectură prinprin intermediul
intermediul declarațiilor
declarațiilor făcute despre
făcute despre sine atunci când erau întrebați dacă sunt de acord (nu sunt deloc de acord, nu sunt
sine atunci când erau întrebați dacă sunt de acord (nu sunt deloc de acord, nu sunt de acord, de acord sau
de acord, de acord sau sunt perfect de acord) că sunt cititori buni; că sunt capabili să înțeleagă
sunt
texteperfect decăacord)
dificile; citesccă sunt cititori
fluent; buni; că au
că întotdeauna sunt capabili
avut să înțeleagă
dificultăți la lectură;texte dificile;
că trebuie săcă citesc fluent; că
citească
PISA 2018
întotdeauna
un text de maiau avut
multedificultăți
ori pentrula lectură; că trebuie
a-l înțelege să citească
pe deplin; un text
că le este dificildesămai multe ori
răspundă pentru a-l înțelege
la întrebări
pecudeplin;
privirecă
la le
uneste
text. Răspunsurile
dificil elevilor
să răspundă „nu sunt
la întrebări cudeloc delaacord”
privire un text.și „nu sunt de acord”
Răspunsurile au fost
elevilor „nu sunt deloc
îmbinate în categoria Dezacord, iar răspunsurile „de acord” și „perfect de acord” au fost îmbinate
de acord” și „nu sunt de acord” au fost îmbinate în categoria Dezacord, iar răspunsurile „de acord” și
în categoria Acord. Scopul acestor categorii este să măsoare propria percepție a elevilor privind
„perfect de acord”
competența au fost îmbinate
și dificultățile. Figura 3.10în categoria Acord. Scopul
prezintă dificultățile acestordecategorii
percepute băieți și este
fete să măsoare propria
în Repu-
blica Moldova
percepție cu privire
a elevilor privindlacompetența
lectură. și dificultățile. Figura 3.10 prezintă dificultățile percepute de băieți
și fete în Republica Moldova cu privire la lectură.
Figura 3.10. Distribuția răspunsurilor (procente) privind dificultățile percepute la lectură, după gen
Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări
90%
41
privind evaluările internaţionale
86% și naţionale ale elevilor
76% 79%
0.9
0.8 56%
percepție a elevilor privind competența și dificultățile. Figura 3.10 prezintă dificultățile percepute de băieți
și fete în Republica Moldova cu privire la lectură.
Figura 3.10.
FiguraDistribuția răspunsurilor
3.10. Distribuția (procente)
răspunsurilor (procente) privind dificultățile
privind dificultățile percepute
percepute la lectură,
la lectură, după gen
după gen
86% 90%
76% 79%
0.9
0.8 56%
0.7 44% 50% 50%
0.6
0.5 24%
0.4 14% 21%
0.3 10%
0.2
0.1
0
Îmi este Fete Băieți Trebuie Fete Băieți Întotdeau Fete Băieți
dificil să să citesc na am
răspund un text avut
la de mai dificultăți
întrebări multe ori cu lectura
cu privire pentru a-l
la un text înțelege…
Dezacord 86% 76% 56% 50% 90% 79%
Acord 14% 24% 44% 50% 10% 21%
Dezacord Acord
Sursa: Sursa:
RaportRaport
PISAPISA
2018.
2018.
Fetele raportează mai des decât băieții o competență percepută de nivel mai înalt și mai puține 47
dificultăți percepute la lectură, ceea ce corespunde cu rezultatele lor mai bune la lectură. Figura
3.9 arată că fetele, comparativ cu băieții, se descriu pe sine mult mai des ca „cititor bun” și
„persoană care citește fluent”. Aceeași situație se atestă atunci când se analizează dificultatea
percepută la lectură. Figura 3.10 arată că fetele raportează un nivel mai redus al dificultății
la lectură, comparativ cu băieții. În consecință, rezultatele chestionarelor au reliefat propria
percepție a elevilor privind competența și dificultățile.
Concluzii
Indicatorii echității în educație, incluziunea și corectitudinea, cer ca toți elevii să aibă acces la
oportunități educaționale, care duc la rezultate de învățare reale, indiferent de genul, etnia sau
bunăstarea elevului, de nivelul educației. Datorită informației detaliate despre mediul din care
provin elevii participanți, PISA poate măsura incluziunea și corectitudinea în populația de elevi.
Totuși, aceasta reprezintă doar o descriere parțială a incluziunii și a corectitudinii în educație –
echitatea în interiorul sistemului.
Dezvoltarea unor politici de asigurare a egalității de gen în educație în Republica Moldova repre-
PISA 2018
zintă unul dintre factorii necesari pentru asigurarea dezvoltării durabile a societății și pentru
depășirea diferențelor de gen la rezultatele școlare. Diferențele de gen în performanța școlară
pentru cele trei domenii de testare sunt semnificative. Cel mai mare decalaj între rezultatele
obținute de fete și de băieți (52 de puncte) s-a înregistrat la domeniul citire/lectură.
Rezultatele PISA trebuie înțelese/tratate ca un indicator al stării generale în învățământul din
Republica Moldova, raportate la un elev mediu, și nu la un elev capabil de performanțe/rezultate
foarte înalte). Mai mult ca atât, rezultatele PISA arată foarte clar: dacă sistemul îi ajută pe elevii
cu statut socioeconomic scăzut, crește automat statutul lor social și cultural, iar situația din învă-
țământ se îmbunătățește. În acest caz, se deschid noi perspective pentru toți elevii.
Totuși, jumătate din elevii din Republica Moldova rămân doar la nivelul de bază de competențe,
nivelul 2, pe când în țările OECD și UE aproximativ 80% dintre elevi trec peste acest nivel.
Îmbucurător este faptul că sistemul nostru de învățământ oferă tuturor posibilități egale. Chiar
și elevii care provin din familii cu venituri foarte modeste nimeresc în topul elevilor cu perfor-
manțe (25% dintre elevii cu cele mai bune rezultate). Respectiv, sistemul nostru educațional este
deschis să asigure într-un mod echitatea, dar rezultatele arată contrariul: elevii din mediul rural
au rezultate semnificativ mai joase decât cei din mediul urban.
3.3. Concluzii şi recomandări bazate pe bune practici pentru

îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor în Republica Moldova
Constatări
S-a așteptat un progres în domeniul învățământului general la evaluările internaționale PISA,
întrucât în ultimii ani au fost făcute multe schimbări în sistemul de învățământ general al Repu-
blicii Moldova, dar se observă că interacțiunea reformelor cu sistemul de învățământ nu produce
rezultate evidente la nivel internațional în comparație cu alte țări.
Învățământul general din Republica Moldova este marcat de progrese la nivel național, dar și
de un șir de regrese la nivel internațional. Evaluările internaționale PISA sunt importante prin
faptul că creează, de asemenea, necesitatea, dar și oportunitatea, unor abordări noi în problema
analizei, evaluării și implementării documentelor de politici educaționale.
Recomandări
1. Continuarea traseului și procesului de implementare a reformelor, dar cu o evaluare partici-
pativă și sistemică a eficienței lor pentru învățământul general din Republica Moldova.
2. Creșterea procentului elevilor care ating nivelul minim de competențe la citire/lectură vs.
limba și literatura română (limba de instruire).
Exemple de bune practici

PISA 2018
În ultimii trei ani, treisprezece sisteme educaționale (țări participante la evaluările PISA) au
trecut prin reforme care au inclus şi recomandări primordial legate de dezvoltarea competențelor
la citire/lectură, cititul fiind fundamentul pentru formarea/dezvoltarea multilaterală a elevului în
toate domeniile. Cele mai importante aspecte ale acestor reforme includ: extinderea timpului
dedicat predării citirii: Finlanda, Spania şi Ungaria; citirea ca obiectiv intercultural: Belgia (comu-
nitatea lingvistică franceză și flamandă/olandeză), Danemarca, Spania, Franţa, Austria, Marea
Britanie, Irlanda de Nord, Ţara Galilor şi Scoţia; introducerea timpurie a citirii, la nivel preșcolar:
Finlanda, Danemarca, Italia, Austria, Portugalia şi Marea Britanie (Anglia); aspecte legate de

metodele didactice: interdependența între citire şi scriere; exerciții de fonetică de calitate supe-
rioară: Finlanda, Franţa, Austria, Marea Britanie (Anglia) şi Norvegia.
Constatare
În timp ce evaluările naționale din Republica Moldova evaluează competențe, cunoștințe și abili-
tăți în corelație cu conținuturile curriculumului național (2010), testările PISA nu se axează pe
astfel de conținuturi și programe de evaluare. Acest lucru se datorează faptului că accentul pe
conținuturile curriculare ale tuturor țărilor participante ar cere multe compromisuri și ar duce la
o evaluare îngustă, ce nu va putea servi drept ghid pentru factorii de decizie, care încearcă să
învețe din punctele forte și inovațiile sistemelor educaționale din alte țări.
Recomandare
Conceptul de alfabetizare funcțională aduce și o dimensiune practică cititului/scrisului. Acest
lucru sugerează integrarea, în programele școlare, a unor exerciții cu dimensiune practică de
literație și numerație, cum ar fi să știi să citești instrucțiunile sau componența de pe un produs,
să poți citi și înțelege un anunț etc. Prin urmare, în Curriculumul național 2019 sunt valorificate
perspectivele tendințelor internaționale ale evaluărilor PISA, și anume introducerea conceptului
alfabetizare funcțională.

Dacă e să luăm exemplu finlandezilor, sistemul educațional este descentralizat, ceea ce permite
profesorilor să-și adapteze programa școlară și modul de predare în funcție de preferințele și
nevoile actuale ale elevilor, spre deosebire de abordările clasice ale sistemelor de educație.
Abordarea finlandeză a educației este deja inovatoare, probabil din acest motiv mulți profesori
sunt implicați în această nouă tendință de predare: 70% dintre cadrele didactice din Helsinki
sunt implicate într-un fel sau altul în direcționarea procesului didactic spre necesitățile actuale,
pentru integrarea elevului în mediul sociocultural actual al țării.
Constatare
Supraaprecierile persistă în timp, dinamica atestă o discrepanță evidentă între rezultatele națio-
nale și internaționale în cazul când acestea sunt comparate paralel cu rezultatele examenelor de
absolvire în clasa a IX-a. Este evident faptul că factorii de decizie, prin politicile educaționale,
PISA 2018
încearcă să soluționeze toate problemele în care sunt lacune, dar totuși sunt carențe înrădăci-
nate, care mai persistă în sistemul educațional.
Rezultatele evaluării PISA în dinamică în contextul învățământului general din Republica
Moldova sunt mult mai joase decât rezultatele medii pentru țările OECD și UE. Particularitățile
de evaluare PISA, în general, pe parcursul a trei evaluări în Republica Moldova, se focalizează pe
axa gradului de pregătire a tinerilor pentru depășirea provocărilor din viitor: dacă își pot analiza,
motiva şi comunica ideile în mod eficient.
Recomandare
Instituțiile de învățământ trebuie în continuare să urmărească obiectivul fundamental: pregă-
tirea elevilor pentru schimbările și provocările actuale, să extrapoleze cele învățate prin apli-
carea cunoștințelor acumulate în situații reale de viață atât în școală, cât și în afara acesteia
pentru depășirea provocărilor din societatea contemporană și viitor. Prin urmare, raportându-ne
la bunele practici în ceea ce privește descentralizarea pe cazul finlandez, ar fi bine de sugerat
factorilor de decizie că o anumită descentralizare, inclusiv la nivelul curriculumului școlar, ar
putea fi un instrument eficient de adresare a inegalități locale/regionale, inclusiv în sat/oraș.
Implementarea unui sistem național centralizat de evaluări „diagnostice” este un pas crucial
pentru identificarea elevilor expuși riscului de a nu reuși la învățătura. Un învățământ general
cu performanțe trebuie să pună accent pe evaluări „diagnostice” la nivel național, deoarece ele
reprezintă instrumente utile pentru identificarea elevilor expuși riscului de eșec și determinarea
cauzelor dificultăților de învățare pentru planificarea de acțiuni și remedieri adecvate. Scopul
evaluărilor „diagnostice” nu este să se dea o notă sau un calificativ, ci să se colecteze date
comparabile în timp, ceea ce ar permite monitorizarea progreselor fiecărui elev în baza unor
standarde unice, oferind un feedback cu suficiente detalii pentru a lua decizii de îmbunătățire.

Finlanda este renumită pentru sistemul său educațional, având o rată de alfabetizare impre-
sionant de mare. Pe lângă faptul că se bucură de statistici impresionante în ceea ce privește
educația, Finlanda acordă o mare atenție procesului de învățare-predare-evaluare, care a trecut
printr-o importantă transformare la nivel de sistem. Finlanda nu folosește calificative pentru a
evalua sistemul educațional; în schimb, cadrele didactice se concentrează pe ceea ce au nevoie
elevii să învețe în viață, nu pe ceea ce se reflectă în rezultatele examenelor. În Finlanda sistemul
de învățământ asigură oportunități de învățare axate pe interesele elevilor și pe dezvoltarea
abilităților necesare elevilor în viața cotidiană. Din această perspectivă sunt elaborate și imple-
mentate strategii cu precădere pentru formarea gândirii critice la adolescenți.
Constatare
Concepția PISA în citire/lectură cuprinde domeniul de situații în care elevii citesc, diferitele
forme în care sunt prezentate textele scrise (de exemplu, în cărți tipărite, dar, de asemenea, în
fișe, forumuri on-line și știri), precum și varietatea de moduri în care elevii abordează și utilizează
texte. Practic, o bună parte din tipurile de texte propuse la evaluare în domeniul citire/lectură
PISA 2018
sunt actuale și legate de cotidian sub aspectul conținuturilor.
Recomandare
S-ar cere o diversificare a textelor propuse spre asimilare la disciplinele de profil și din perspectiva
tipurilor specifice de texte evaluate în PISA, formate diversificate de texte (format noncontinuu),
nu doar texte simple, ci și multimodale. De extins și categoriile de texte (de exemplu categoriile
de text public și ocupațional), texte selectate pentru a apropia elevul de situații reale din viață
sub aspecte transdisciplinare. Cu privire la textele multimodale și practica axării lor pe interesele

elevilor, ar fi oportun să se ia în calcul și diferența acestor interese între băieți și fete, care sunt
mai importante la o vârstă timpurie (ciclul primar). Prin urmare, diferențierea textelor pe mai multe
categorii de interes ar putea fi un plus în stimularea interesului mai multor copii, inclusiv printre băieți.

Învățarea bazată pe fenomene (phenomenon-based learning) își are originea în mișcarea educa-
țională finlandeză din 2016. În acest sistem educațional, elevii sunt încurajați să încheie câte
un modul în fiecare an, utilizând o abordare de învățare bazată pe fenomene. Scopul este de a
pregăti mai bine elevii pentru viața reală. Cu această abordare instructivă, elevii se angajează în
învățare care are mai mult context pentru problemele din viața reală, aplică cunoștințe și abilități
de la diferite discipline și dezvoltă abilități importante, cum ar fi comunicarea, gândirea critică etc.,
importante pentru domeniul citire/lectură.
Prin urmare, acest tip de învățare împărtășește similitudini cu proiectele bazate pe învățare,
învățarea bazată pe probleme și învățarea bazată pe anchetă. Cu toate acestea, diferența-cheie
este că învățarea bazată pe fenomene are un context global și o abordare interdisciplinară și
transdisciplinară.
Constatări
Cei mai importanți factori de impact care afectează rezultatele la citire ale elevilor sunt genul şi
istoricul mediului familial. În medie, fetele au rezultate mai bune la citire decât băieții, iar deca-
lajul dintre fete şi băieți se adâncește pe măsură ce aceștia avansează în vârstă. Cu toate acestea,
rezultatele sondajelor internaționale sugerează că interesul pentru citit are potențialul de a echi-
libra diferențele dintre rezultatele la citire pe care le obțin băieții şi fetele sau elevii care provin din
medii sociale diferite. Elevii care înregistrează rezultate joase la citire/lectură la testele PISA provin
din zone rurale, sunt de sex masculin și din școli mici cu un număr mic de elevi. Elevii din zonele
urbane sau municipii au înregistrat rezultate mai mari în comparație cu cei din zonele rurale.
Recomandare
Mediile rurale sunt puternic dezavantajate față de cel urban la capitolul calitatea instituțională
a învățământului, la nivelul pregătirii cadrelor didactice. Se cer deci investiții puternice și strate-
gice în școlile rurale, inclusiv prin continuarea reformelor școlilor de circumscripție.
S-ar cere o anumită suplețe în valorificarea curriculumului școlar pentru a include particulari-
PISA 2018
tăți/diferențe locale, regionale, sociale, de gen, pentru a crea o ofertă educațională sensibilă la
aceste diferențe și astfel să stimuleze interesul tuturor categoriilor de elevi. În plus, se cere o
abordare sensibilă față de diferențele sociale pentru copiii cu „moștenire culturală” mai ridicată
și cei care vin din medii în care cultura, cititul și reflecția intelectuală are valoare minimă.

Țările europene cu performanțe evidente la citire/lectură au înființat proiecte naționale care coor-
donează şi finanțează activități menite să promoveze lectura în societate, pentru angajarea părin-
ților și elevilor în activități care implică lectura, în afara mediului de învățământ formal pe care îl
constituie şcoala. În aceeași Finlandă există programe de mare amploare, finanțate de stat, prin
care se promovează lectura, acestea luând de multe ori forma acțiunilor de alfabetizare, care se
adresează întregii populații sau, mai specific, copiilor şi tinerilor. Aceste programe de alfabetizare
sau de dezvoltare a interesului pentru citit în familiile din Finlanda oferă consiliere şi formare
pentru ca părinții să citească cu voce tare copiilor lor. Aceasta ar fi un factor enorm care ar stimula
interesul copiilor pentru lectură. Deja este demonstrat, copilul face ce au făcut și părinții, este deci
un efect tipic de „moștenire culturală” (Bourdieu). Cu toate acestea, datele provenind din cercetări
indică faptul că nu este suficient ca părinţii numai să lectureze împreună cu copiii lor. Programe
eficiente pot fi considerate acelea prin care părinții ar trebui să învețe cum să-i ajute pe copiii lor
să-și dezvolte abilități specifice de lectură prin dorința şi motivația de a citi.
Constatare
Indicatorii echității în educație, incluziunea și corectitudinea, cer ca toți elevii să aibă acces la
oportunități educaționale, care duc la rezultate de învățare reale, indiferent de genul, etnia sau
bunăstarea elevului. Datorită informației detaliate despre mediul din care provin elevii partici-
panți, PISA poate măsura incluziunea și corectitudinea în populația de elevi. Prin urmare, aceasta
reprezintă doar o descriere parțială a incluziunii și a corectitudinii în educație – echitatea în inte-
riorul sistemului educațional.
Recomandare
Continuarea dezvoltării unor politici de asigurare a egalității de gen în educație în Republica
Moldova reprezintă unul dintre factorii necesari pentru asigurarea dezvoltării durabile a socie-
tății și a depășirii crizelor din diferite domenii, precum și a depășirii diferențelor de rezultate în
funcție de gen. Diferențele de gen în performanța academică pentru cele trei domenii evaluate
sunt semnificative. Cel mai mare decalaj între rezultatele obținute de fete și de băieți (52 de
puncte) s-a înregistrat la domeniul citire/lectură. Prin urmare, anume acest domeniu este cel mai
afectat de diferențele de gen.
Constatare
Performanța elevilor este direct legată de statutul lor social-economic. Aceeași situație se atestă
la nivel de instituție de învățământ urbană sau rurală. Se observă că instituțiile de învățământ
cu indicele statutului social-economic mai mare au și rezultate medii mai mari. În Republica
PISA 2018
Moldova instituțiile de învățământ urbane tind să aibă indicele statutului social-economic și
rezultate medii la lectură, matematică și științe mai mari decât valorile medii pe țară, iar rezulta-
tele medii și indicele statutului social-economic ale instituțiilor de învățământ rurale sunt adesea
mai mici decât valorile medii pe țară.
Recomandări
1. Continuarea reformei privind școlile de circumscripție.
2. Susținerea și oferirea de suport profesorilor din zona rurală.

3. Organizarea cursurilor pentru profesori cu privire la aspecte de suport moral, informațional
al elevilor pentru sporirea încrederii în forțele proprii.
4. Analiza detaliată a programei de studii din țările cu rezultate înalte pentru identificarea parti-
cularităților care determină performanța școlară a elevilor.
5. Sporirea eficienței utilizării banilor publici învestiți în educație, astfel încât resursele dispo-
nibile să fie direcționate pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării, inclusiv pentru investiții
în personalul didactic, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățământ și de
educație.
6. Asigurarea compatibilității structurale și calitative a sistemului educațional național cu aria
europeană a educației.
7. O evaluare corectă și permanentă a tuturor elevilor în bază acelorași puncte de referință și
standarde, o identificare cât mai devreme a elevilor expuși riscului de eșec, o monitorizare
permanentă a progreselor tuturor elevilor, sprijinirea elevilor cu rezultate joase, dezvoltarea
competențelor fiecărui elev – toate acestea vor contribui la realizarea faptului că toți elevii
vor acumula competențele necesare pentru a fi cetățeni activi într-o societate modernă, care
este într-o permanentă schimbare.
8. Evaluările trebuie elaborate astfel încât acestea să nu mai evalueze doar unele dimensiuni ale
obiectivelor de învățare, ci modul în care elevii pot utiliza cunoștințe și abilități în situații și
probleme reale. Îmbinarea itemilor teoretici cu sarcini aplicative este caracteristica de bază
a evaluărilor în sistemele educaționale cu rezultate de top. În felul acesta se pot evalua două
preocupări actuale: cum asimilează elevii cunoștințele teoretice și în ce măsură ei pot aplica
în situații reale abilitățile dobândite. Astfel se asigură faptul că profesorii nu sunt concen-
trați doar asupra elevilor care nu reușesc la învățătură, dar sunt preocupați de susținerea și
dezvoltarea potențialului intelectual al fiecărui elev.
9. Orientarea învățământului spre o educație pentru toţi, spre o şcoală inovativă, prietenoasă
copilului, spre valorile democrației şi ale umanizării devine fundamentală în proiectarea
dimensiunilor evaluării curriculare de perspectivă pentru Republica Moldova, prin valorifi-
carea și evaluarea Curriculumului național 2019 și a produselor curriculare aferente. Acesta
ne-ar permite să presupunem o creștere semnificativă a rezultatelor elevilor din Republica
Moldova la evaluarea internațională PISA 2021.
PISA 2018
B IB LIOG RAF IE
OECD (2018), Equity in Education: Breaking Down Barriers to Social Mobility, PISA, OECD
Publishing, Paris.
OECD (2016), Low-Performing Students: Why They Fall Behind and How to Help Them Succeed,
PISA, OECD Publishing, Paris.
OECD (2012), Equity and Quality in Education: Supporting Disadvantaged Students and Schools,
OECD Publishing, Paris.
Schleicher, A. (2018), World Class: How to build a 21st-century school system, Strong Performers
and Successful Reformers in Education, OECD Publishing, Paris.
WADI D. HADDAD. Education policy-planning process: an applied framework. Paris 1995.
UNESCO: International Institute for Educational Planning.
UNESCO Handbook on Education. Policy Analysis and Programming. UNESCO 2013. 3. Educa-
tion Policy Outlook 2015. MAKING REFORMS HAPPEN.
GUŢU, VL. Curriculum educaţional. Cercetare. Dezvoltare. Optimizare. Chişinău: CEP USM, 2014.
GREMALSCHI, A. Guvernanţa învăţământului general: descentralizare, participare, implicare.
Studiu de politici educaţionale, Chișinău, 2017.
CURRICULUM NATIONAL 2019 la limba și literatura română
Rezultatele PISA 2009: Depăşirea fondului social. Echitatea rezultatelor şi oportunităţilor de
învăţare. Vol. 2. OECD, 2010b.
Rezultatele PISA 2009: Ce face învățământul mai bun? Resurse, strategii şi tehnici. Vol. 4. OECD,
2010d.
OECD (2016), PISA 2015 Results (Volume I): Excellence and Equity in Education, PISA, OECD
OECD (2016), PISA 2015 Results (Volume II): Policies and Practices for Successful Schools, PISA,
OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264267510-en
OECD (2018), Effective Teacher Policies: Insights from PISA, PISA, OECD Publishing, Paris.
OECD (2016), Low-Performing Students: Why They Fall Behind and How to Help Them Succeed,
PISA 2018
PISA, OECD Publishing, Paris.
OECD (2012), Equity and Quality in Education: Supporting Disadvantaged Students and Schools,
OECD Publishing, Paris.
Walker, Maurice (2011). ‚PISA 2009 Plus Results: Performance of 15-year-olds in reading,
mathematics and science for 10 additional participants’. Melbourne: ACER.
Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2016-2020,
http://www.particip.gov.md/public/documente/139/ro_3140_anexa1.pdf

http://www.oecd.org/document/61/0,374
6,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html
http://www.oecd.org/document/19/0,3746,en_2649_35845621_48577747_1_1_1_1,00.html
http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-data-analysis-manual-sas-second-diti-
on_9789264056251-en
Strategia pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2016-2020,
http://www.particip.gov.md/public/documente/139/ro_3140_anexa1.pdf
https://www.soros.md/files/Studiu%20Cristei%20Aliona%202017-09-29.pdf
PISA 2018
50

Crisciuc - Rezultatele Evaluarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Crisciuc - Rezultatele Evaluarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezultatele evaluării

CAPITOLUL I. Rezultatele evaluării PISA în dinamică în contextul

CAPITOLUL II. Analiza comparativă a rezultatelor PISA 2009+, PISA 2015,

CAPITOLUL III. Diferențele între rezultatele PISA ale diferitor instituții și

Studiul a fost elaborat în cadrul Proiec- Crişciuc, Viorica.

Buna Guvernare al Fundației Soros-Mol- şi aşteptări privind evaluările internaţionale și naţionale

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 3

supraapreciate. Supraaprecierile rezultatelor învățării sunt mai pronunțate în cazul elevilor cu

În primul capitol, întitulat „Rezultatele evaluării PISA în dinamică în contextul învățământului

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 5

1.1. Situația actuală a învățământului general din Republica Moldova

Actualmente, la nivel global, un învățământ de calitate înseamnă o investiție continuă în sistemul

În Republica Moldova, Obiectivul 4 ODD (Educație de calitate) prevede realizarea educației

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 7

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 9

1.2. Caracteristicile evaluării PISA și învățământul general

Anul 2009 (caracteristicile principale ale Programului PISA)

Figura 1.3. Aspecte/interese

Rezultatele PISA Gradul de pregătire a tinerilor

Cât de echitabilă este educaţia Ce atitudini şi Care ar fi modalităţile mai

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 11

Anul 2015 (caracteristicile principale ale Programului PISA)

2015 a oferit evaluarea la toate domeniile prin intermediul calculatorului. Evaluarea pe

Caracteristicile specifice învățământului general din Republica Moldova

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 13

Anul 2018 (caracteristicile principale ale Programului PISA)

1.3. Rezultatele elevilor la evaluarea internațională PISA în dinamică:

Printre modalitățile de a rezuma performanțele elevilor din Republica Moldova și de a compara

cu media UE pePISA 2018

Rezultatele PISA 2018

450 Rezultatele PISA 2018

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 17

2.1. Cadrul curricular național și cadrul de evaluare PISA

Analiza curriculumului național (2010) a fost efectuată în baza a două criterii:

Figura 2.1. Concepția PISAFigura 2.1. Concepția PISA la citire/lectură

EVALUAREA PISA ÎN DOMENIUL CITIRE/LECTURĂ

COMPETENȚA DE A CITI/LECTURA CONCEPȚIA PISA ÎN CITIRE/LECTURĂ

Domenii de situații în care elevii citesc, diferite forme în

În general, definițiile de competențe recomandate de OECD nu coincid întocmai cu cele utilizate în

Tabelul 2.1. Competențele la disciplina LLR (2010) vizavi de competențele evaluate

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 19

Sursa: Curricula disciplinare, ediţia 2010, www.edu.gov.md; Raport PISA 2018.

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 21

legătură între text și experiența și cunoștințele personale.

DOMENIUL EVALUĂRII PISA LA CITIRE/LECTURĂ

TEXTUL ASPECTUL SITUAȚIA

Mediul textelor: tipărit, digital Aspecte de investigare a Modele PISA pentru

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 23

- abordarea sistemică a curricula pe discipline din perspectiva postmodernității și a tendin-

PISA 2015 PISA 2018

În această ordine de idei, potrivit rezultatelor examenelor de absolvire a gimnaziului în anul

Conform Regulamentului privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 27

Nivel scăzut de competență Nivel avansat de competență

Tabelul 2.4. Distribuția notelor de la examenele de absolvire a gimnaziului la limba de

• 2009 – Nota 10 la limba de instruire au obținut 2,83% dintre elevi.

Tabelul 2.5. Nivelurile de competențe PISA la citire/lectură în raport cu distribuția

0.90% 9.20% 1.25% 0.50% 11.20% 1.02%

2015 RM 2015 PISA 2018 RM 2018 PISA

Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine

Nesatisfăcător Foarte bine

Rezultatele evaluării PISA 2018: dimensiuni, conexiuni şi aşteptări 31

3.1. Rezultatele 3.1. Rezultatele înde