Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iași. Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” .

Secțiunea:
Master – T.P.F.R.

Evaluarea – Factor de Stimulare a Formării Religioase în Școală și în Biserică

După cum bine știm, atât în şcoală cât şi în Biserică, scopul tuturor activităților şi
etapelor de ordin pedagogic rezidă în stimularea și augmentarea intelectuală și spirituală a
elevului sau a credinciosului, catehumenului. Aceasta se desfășoară îndelungul întregii
perioade de dezvoltare a omului, din copilăria timpurie până la stadiul evaluativ. Astfel omul
va fi capabil să le aplice în situații concrete de viaţă.
După părerea mea, evaluarea reprezintă intervalul firesc în desfășurarea educativă, atât
din şcoală, cât şi din actul catehetic care are loc în Biserică. Ea nu trebuie concepută numai ca
un control al cunoştinţelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecţionare,
ce presupune o strategie în ansamblu în ceea ce privește formarea. Evaluarea constituie un
mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale.
Aceasta are drept obiectiv stimularea elevilor sau a credincioșilor pentru un proces de
cunoaștere nedeterminat, deoarece tot timpul noi avem câte ceva de învățat. Procesul are ca
scop intensificarea lucrării binelui și întărirea voinței în privința dezvoltării personale a
elevului sau a credinciosului. În ceea ce privește motivarea, sunt de părere că putem motiva
prin actul evaluativ, atât pe elevii din școli cât și pe credincioșii care se află într-o instruire
religioasă, catehetică, sub formă practică sau mai mult intelectuală care dispune de mai multă
teorie.
Aceste metode prin care putem întări sau motiva atât pe elev cât și pe credincios se pot
face după cum am spus prin actul evaluativ, abordând diferite tehnici și strategii ale motivării
extrinseci și intrinseci.
1. În ceea ce privește motivarea de ordin extrinsec, o modalitate ar însemna să putem
dărui elevilor un stimulent pentru a învăţa şi a fi perseverenți, prin oferirea unor răsplătiri de
ordin material. De exemplu, putem anunţa înaintea unei evaluări scrise faptul că acea
categorie de elevi care va obţine calificativul maxim la disciplina Religie, va primi ca răsplată
Biblia cu ilustraţii sau un Atlas de istorie Biblică. Pe cealaltă parte abordând situația în
contextul bisericesc, putem stimula şi credincioșii. Însă maniera de evaluare a credincioșilor
se deosebește oarecum de cea a elevilor prin faptul că evaluarea credincioşilor sau a
catehumenilor nu poate fi compusă neapărat prin formularea unui colocviu sau lucrare scrisă,
ci printr-o anumită retrospectivă pe care credinciosul o primește sub forma unor atitudini și
conduite faţă de aproapele nostru care se află în impas sau suferință; cum se raportează
credinciosul la sine și la Dumnezeu și cum raportează viața sa la viața Bisericii. Astfel preotul
sau catehetul va avea asupra credinciosului o privire de ansamblu mai largă prin care poate
surprinde momentele în care ideile împărtăşite la cateheză au frapat ființa lui și au fost
înfăptuite în mod real. Motivarea extrinsecă în acest caz constă într-o răsplată pentru cei care
au participat frecvent la actul catehetic lucrat prin faptă în viaţa lor prin îndemnurile indicate
de preot sau catehet. Aceasta poate consta într-un pelerinaj la mănăstirile din județul Neamț,
pus la dispoziție de către preotul din parohia aferentă sau prin acordarea unor cruciulițe,
cărticele de rugăciuni, iconițe, chiar și bunuri materiale sau produse alimentare.
2. În ceea ce privește motivarea de ordin intrinsec aceasta se poate face individual sau
după cea de ordin extrinsec, venind în legătură și fiind urmată de un scurt cuvânt de încurajare
şi considerație prin care îi putem felicita pe respectivii elevi sau credincioşi pentru rezultatele
deosebite şi pentru străduință. Toate acestea încurajează și dăruiesc oamenilor un imbold în
ceea ce privește formarea interioară pe care atât elevul cât şi credinciosul printr-un entuziasm
evolvent duhovnicesc îl va păstra în adâncul fiinţei sale. De aici va lua naștere voința și
dorința de a fi un om mai bun, mai muncitor, mai vrednic, şi mai milostiv în toate cele pe care
le va lucra în viața de creștin. Ar mai fi un exemplu: după ce elevii cu cele mai bune
calificative au primit ca răsplată Atlasul de istorie Biblică sau Biblia cu ilustraţii, prefesorul
sau preotul îi poate informa pe elevi asupra faptului că în zonele prezentate din Atlasul istoric
au avut loc în chip real desfășurarea unor pasaje regăsite în Biblia cu ilustratii. Putem
identifica anumite zone istorice unde Mântuitorul Iisus Hristos a predicat Cuvântul
Evanghelic întregii lumi, Cuvânt care este dătător de viață că El este Cel care a dus la bun
sfârșit Opera Mântuitoare de care s-a vorbit la ora de Religie sau la Cateheză. În cazul
credincioșilor după răsplata de ordin material, respectiv: icoana, cărticica, cruciulița, preotul îi
poate binecuvânta ca în tot timpul și toată vremea vieţii lor să înfăptuiască prin lucrarea
virtuţilor desăvârșirea făcând aici o comparație în într-asemănare cu sfinţii ale căror chipuri
sunt reprezentate pe sfintele icoane; sau rodirea rugăciunii în sufletele lor care prin puterea
sfintei Cruci ne păzește de tot răul.
În concluzie, evaluarea poate fi un stimulent eficient în vederea formării religioase în
școală și în biserică, iar atâta timp cât vom aplica modalitățile de întărire și motivare, acestea
vor face ca atât elevul cât și credinciosul să acceadă la deplinătatea lăuntrică, duhovnicească
și la extinderea capacității sale intelectuale spre slujirea și săvârșirea binelui.