Dragobetele se sărbătorește pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 și 25 martie, aceste numeroase date

fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian și gregorian). Marcel Lutic a
observat ca acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară.
Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu
martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”.[2] În majoritatea
locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat că a
descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care
se sarbatorea Dragobetele.[1]

Hora de Dragobete
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin
păduri și lunci, flori de primăvară.[9] Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în
buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride
fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”.[10] Pe dealurile