MODUL INDICATIV

Modul indicativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală.

Timp/aspect Caracteristici Pers. Conjugarea I Conjugarea Conjugarea Conjugarea a

a II-a a III-a IV-a
1. Prezent Verbele la timpul prezent exprimă o acțiune Eu mănânc tac fac citesc
care se desfășoară în momentul vorbirii. În Tu mănânci taci faci citești
funcție de conjugare, verbele la modul El/ea mănâncă tace face citește
indicativ, timpul prezent au următoarele forme: Noi mâncăm tăcem facem citim
Voi mâncați tăceți faceți citiți
Ei/ele mănâncă tac fac citesc
2. Trecut Verbele la timpul imperfect exprimă o acțiune Eu mâncam tăceam făceam citeam
Imperfect neterminată care se desfășoară în trecut față de Tu mâncai tăceai făceai citeai
momentul vorbirii. În funcție de conjugare, El/ea mânca tăcea făcea citea
verbele la modul indicativ, la imperfect au Noi mâncăm tăceam făceam citeam
următoarele forme: Voi mâncați tăceați făceați citeați
Ei/ele mâncau tăceau făceau citeau
3. Perfect Verbele la timpul perfect compus exprimă o Eu am mâncat am tăcut am făcut am citit
compus acțiune terminată care se desfășoară în trecut Tu ai mâncat ai tăcut ai făcut ai citit
față de momentul vorbirii. Este alcătuit din El/ea a mâncat a tăcut a făcut a citit
forme specifice verbului auxiliar a avea (am, ai, Noi am mâncat am tăcut am făcut am citit
a, am, ați, au) și participiul verbului de Voi ați mâncat ați tăcut ați făcut ați citit
conjugat. În funcție de conjugare, verbele la Ei/ele au mâncat au tăcut au făcut au citit
modul indicativ, la perfect compus au
următoarele forme:
4. Perfect Verbele la timpul perfect simplu exprimă o Eu mâncai tăcui făcui citii
simplu acțiune terminată care se desfășoară în trecut Tu mâncași tăcuși făcuși citiși
față de momentul vorbirii. Acest timp este El/ea mâncă tăcu făcu citi
folosit în vorbire curentă în anumite zone ale Noi mâncarăm tăcurăm făcurăm citirăm
țării (Muntenia, Oltenia, Banat) pentru a Voi mâncarăți tăcurăți făcurăți citirăți
exprima o acțiune trecută și terminată de curând Ei/ele mâncară tăcură făcură citiră
față de momentul vorbirii. În limba literară
 acest timp nu exprimă o acțiune terminată de
curând, ci o acțiune trecută și terminată.
5. Mai mult ca Verbele la timpul mai mult ca perfect exprimă o Eu mâncasem tăcusem făcusem citisem
perfect acțiune trecută, îndeplinită înaintea altei acțiuni Tu mâncaseși tăcuseși făcuseși citiseși
trecute. În funcție de conjugare, verbele la El/ea mâncase tăcuse făcuse citise
modul indicativ, la mai mult ca perfect au Noi mâncaserăm tăcuserăm făcuserăm citiserăm
următoarele forme: Voi mâncaserăți tăcuserăți făcuserăți citiserăți
Ei/ele mâncaseră tăcuseră făcuseră citiseră
Viitor Verbele la timpul viitor exprimă o acțiune care Eu voi mânca voi tăcea voi face voi citi
se va îndeplini după momentul vorbirii. Timpul Tu vei mânca vei tăcea vei face vei citi
viitor prezintă forme pentru limba scrisă și El/ea va mânca va tăcea va face va citi
pentru limba vorbită. Noi vom mânca vom tăcea vom face vom citi
În funcție de conjugare, pentru limba scrisă, Voi veți mânca veți tăcea veți face veți citi
verbele la modul indicativ, la viitor au Ei/ele vor mânca vor tăcea vor facce vor citi
următoarele forme:
Viitor Verbele la timpul viitor anterior exprimă o Eu voi fi mâncat voi fi tăcut voi fi făcut voi fi citit
anterior acțiune care se va îndeplini înaintea altei acțiuni Tu vei fi mâncat vei fi tăcut vei fi făcut vei fi citit
viitoare. În funcție de conjugare, verbele la El/ea va fi mâncat va fi tăcut va fi făcut va fi citit
modul indicativ, la viitor anterior au Noi vom fi mâncat vom fi tăcut vom fi făcut vom fi citit
următoarele forme: Voi veți fi mâncat veți fi tăcut veți fi făcut veți fi citit
Ei/ele vor fi mâncat vor fi tăcut vor fi făcut vor fi citit
Pentru limba vorbită, viitorul (forma aceasta a verbului mai este cunoscută și ca viitor popular) poate fi format în trei feluri:
(1) „o“ invariabil și conjunctivul verbului conjugat,
(2) verbul a avea la indicativ prezent și conjunctivul verbului de conjugat,
(3) forme particulare ale verbului a vrea și infinitivul verbului conjugat

PERS (1) (2) (3)

Eu o să mănânc am să mănânc oi mânca
 Modul conjunctiv
Modul conjunctiv este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune posibilă, realizabilă. Modul conjunctiv poate fi recunoscut ușor datorită
conjuncției să, care se află în componența verbului. Conjunctivul are două timpuri: prezent și perfect.

Timp Caracteristici Pers. Conjugarea I Conjugarea a Conjugarea a Conjugarea a

II-a III-a IV-a
1. Conjunctiv Conjunctivul prezent se formează de la timpul Eu să mănânc să tac să fac să citesc
prezent prezent, modul indicativ, precedat de conjuncția Tu să mănânci să taci să faci să citești
să. La persoana a III-a singular și plural, El/ea să mănânce să tacă să facă să citească
conjunctivul se deosebește de indicativul Noi să mâncăm să tăcem să facem să citim
prezent. (el/ei mănâncă – indicativ prezent, el/ei Voi să mâncați să tăceți să faceți să citiți
să mănânce – conjunctiv; el tace, ei tac – Ei/ele să mănânce să tacă să facă să citească
indicativ prezent, el/ei să tacă – conjunctiv)
2. Conjunctiv Conjunctivul perfect este format din Eu să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
perfect conjunctivul prezent al verbului a fi - forma să Tu să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
fi și participiul verbului de conjugat. Are El/ea să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
aceeași formă pentru toate persoanele, la Noi să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
singular și plural. Voi să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
Ei/ele să fi măncat să fi tăcut să fi făcut să fi citit
Conjuncția poate sta chiar lângă verb sau pot exista alte părți de vorbire între ea și verb (nu, mai mi etc).
 Să nu vorbești prea tare.
 Să mai cumperi cărți și data viitoare.
 Să nu-mi dai telefon.
 ! La persoana a II-a singular următoarele verbe se scriu cu doi i: a fi, a ști, a ține, a veni, a deveni, a susține, a deține, a reține, a reveni, a preveni, a
redeveni (tu să fii, tu să știi, tu să ții, tu să vii, tu să devii, tu să susții, tu să deții, tu să reții, tu să revii, tu să previi, tu să redevii).
 ! ! La fel ca la indicativ prezent, verbele a crea și a agrea se scriu și se pronunță cu doi e: eu să creez, eu să agreez.
 Modul condițional-optativ
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care
înseamnă a dori) sau o acțiune realizabilă dacă este îndeplinită o anumită condiție. Atunci când exprimă o acțiune realizabilă, modul condițional-
optativ este folosit în general în frază, condiția fiind o altă propoziție. Când exprimă o acțiune dorită, condiționalul-optativ este folosit în propoziții
independente sau în propoziții principale.

 Aș merge și eu la munte. (aș merge – verb la modul condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziție independentă)
 Aș merge și eu la munte, 1/ dar nu am timp. 2/ (aș merge – verb la modul condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziția principală 1/)
 Dacă aș mai sta 1/ aș ajunge prea târziu.2/ (aș ajunge – verb la modul condițional-optativ, 1/ condiție)

Modul condițional-optativ are două timpuri: prezent și perfect.

Timp Caracteristici Pers. Conjugarea I Conjugarea a Conjugarea a Conjugarea a

II-a III-a IV-a
Condițional- Condiționalul-optativ prezent se formează cu Eu aș mânca aș tăcea aș face aș citi
optativ verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și Tu ai mânca ai tăcea ai face ai citi
prezent infinitivul verbului de conjugat. În funcție de El/ea ar mânca ar tăcea ar face ar citi
conjugare, verbele la modul condițional-optativ, Noi am mânca am tăcea am face am citi
timpul prezent au următoarele forme: Voi ați mânca ați tăcea ați face ați citi
Ei/ele ar mânca ar tăcea ar face ar citi
Condițional- Condiționalul-optativ perfect se formează din Eu aș fi mâncat aș fi tăcut aș fi făcut aș fi citit
optativ condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și Tu ai fi mâncat ai fi tăcut ai fi făcut ai fi citit
perfect participiul verbului de conjugat. În funcție de El/ea ar fi mâncat ar fi tăcut ar fi făcut ar fi citit
conjugare, verbele la modul condițional-optativ, Noi am fi mâncat am fi tăcut am fi făcut am fi citit
timpul perfect au următoarele forme: Voi ați fi mâncat ați fi tăcut ați fi făcut ați fi citit
Ei/ele ar fi mâncat ar fi tăcut ar fi făcut ar fi citit
 Modul imperativ
Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în latinescul “imperare”, care înseamnă a
porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat. Prin verbele la acest mod, vorbitorul cere unei persoane sau unui grup de persoane să îndeplinească o
acțiune. Imperativul are forme doar pentru persoana a II-a singular și plural. (vino tu, veniți voi; mănâncă tu, mâncați voi)

Forma imperativului la persoana a II-a singular, la cele mai multe verbe, este identică cu forma persoanei a III-a a indicativului prezent.
 mănâncă tu (imperativ) – el mănâncă (indicativ prezent)
 citește tu (imperativ) – el citește (indicativ prezent)

Alte verbe au forma imperativului la persoana a II-a singular identică cu forma persoanei a II-a a indicativului prezent.
 mergi tu (imperativ) – tu mergi (indicativ prezent)
 șezi tu (imperativ) – tu șezi (indicativ prezent)

Există și verbe care au la imperativ, persoana a II-a singular, forme proprii: a veni - vino, a face - fă, a zice - zi, a duce - du. Forme asemănătoare au și
verbele derivate din cele enumerate anterior: a reveni, a conveni, a preveni, a desface, a reface, a preface, a prezice, a dezice, a conduce, a reduce.

Toate verbele au formele de imperativ la persoana a II-a plural identice cu formele indicativului prezent la persoana a II-a plural.
 mâncați voi (imperativ) – voi mâncați (indicativ prezent)
 citiți voi (imperativ) – voi citiți (indicativ prezent)
 Modul infinitiv
Modul infinitiv este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă numele acțiunii sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o
formă de bază pentru formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și caracteristica conjugării verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea viitorului,
condiționalului-optativ prezent, imperativ negativ.

În propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor compuse, sunt precedate de prepoziția „a“.

Modul infinitiv prezintă două forme: forma scurtă și forma lungă. Forma scurtă este precedată de prepoziția „a“. (a citi, a învăța) Forma lungă,
o formă folosită în limba veche, era obținută prin adăugarea sufixului „-re“ (a citire, a învățare). În limba actuală se folosește forma substantivată a
infinitivului lung (citire, citirea, învățare, învățarea).

Infinitivul cunoaște două timpuri: infinitiv prezent (a citi, a învăța) și infinitiv perfect. Infinitivul perfect se formează din infinitivul prezent al
verbului a fi și participiul. (a fi citit, a fi învățat)

! Deoarece infinitivul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot avea funcția sintactică de predicat verbal.

Funcțiile sintactice ale infinitivului

subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de
scop, complement circumstanțial de mod
 Modul participiu
Modul participiu este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată o acțiune trecută și terminată. Verbele la participiu se termină în t (mâncat,
citit, văzut, alergat) sau s (spus, zis).
Participiul este o formă de bază pentru alcătuirea verbelor la timpurile compuse, la diateza activă, care exprimă acțiuni trecute: perfect compus,
conjunctiv perfect, condițional-optativ perfect, infinitiv perfect. Este folosit și la formarea viitorului anterior și a verbelor la diateza pasivă.
 ! Deoarece participiul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot avea funcția sintactică de predicat verbal.

Valori gramaticale ale participiului

Participiul poate fi folosit cu valoare adjectivală (film văzut, carte citită), iar în aceste cazuri se acordă în gen număr și caz cu substantivul pe care îl
determină. Ca orice adjectiv, participiul cu valoare adjectivală poate fi articulat (apreciat - apreciatul film, cel mai apreciat film, foarte apreciat).
Prin substantivare, participiul devine un substantiv, iar atunci nu mai însoțește un substantiv. În aceste situații participiul poate fi articulat enclitic sau
proclitic. (rănit - participiu; rănitul, cel rănit)
Participiul poate avea și valoare adverbială, atunci când determină un verb. (A spus răspicat ce avea pe suflet.)

Forma negativă a participiului

Forma negativă a participiului se formează cu ajutorul prefixului -ne. (neauzit, neîncercat, neobișnuit, neînchipuit) Uneori între prefixul ne și participiu
poate fi intercalat și adverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut, nemaipomenit).

Funcțiile sintactice ale participiului

valoare adjectivală: atribut adjectival, nume predicativ
valoare adverbială: complement circumstanțial de mod.
 Modul gerunziu
Modul gerunziu este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea sau cum se desfășoară
acțiunea. Se formează prin adăugarea sufixului -ând sau -ind la rădăcina verbului. (a cânta – cântând, a mânca – mâncând, a ieși – ieșind, a croi –
croind)
 Mergând pe drum m-am întâlnit cu un coleg. (gerunziul exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea)
 Tot drumul am călătorit dormind. (gerunziu exprimă cum se desfășoară acțiunea)
Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume, verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala u. (văzând – văzându-l,
vânzând – vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o face rostirea împreună cu pronumele o (văzând – văzând-o, vânzând
– vânzând-o, aducând – aducând-o).

 ! Deoarece gerunziul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot avea funcția sintactică de predicat verbal.

Valoare gramaticală a gerunziului

Atunci când determină un substantiv are valoare adjectivală, situație în care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Are funcția
sintactică de atribut adjectival.
 Şi-a dus mâna tremurândă la buzunar.
 În urma incendiului au rămas case fumegânde.

Funcțiile sintactice ale gerunziului

atribut verbal, atribut adjectival, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de cauză
 Modul supin
Modul supin este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată scopul sau numele unei acțiuni. Este format din forma invariabilă a participiului,
precedat de una din prepozițiile: de, la, pentru, spre, după (de făcut, la șofat, pentru calculat, la cules)

 ! Deoarece supinul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot avea funcția sintactică de predicat verbal.

Funcțiile sintactice ale supinului

subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de scop, complement circumstanțial de
cauză