Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software şi Automatică

Prelucrarea semnalelor

Lucrarea de laborator nr. 2

Tema: „Formarea semnalelor elementare în sistemul

MATLAB”

A efectuat: 

A verificat: Romanenco Alexandru, conf. univ., dr.

Chişinău 2019
 LUCRAREA DE LABORATOR 2

Tema: Formarea semnalelor elementare în sistemul MATLAB

Scopul lucrarii: Formarea semnalelor elementare în sistemul MATLAB. Însușirea unor

elemente de bază din Matlab precum: definirea unei matrice, operații cu matrice, tipuri de
date.

Desfașurarea lucrării de laborator:

1. Reprezentarea funcției „impuls” unitar.

k=-10:10;
x2=zeros(size(k));
x2(16)=0.5;
figure;
stem(k,x2);
grid;
xlabel('k');
ylabel('x2(k)')

Fig. 1. Funcția „impuls” unitar, poziționat în momentul de timp t=5

2. Reprezentarea trenului de impulsuri unitate

P=10; M=3;
%generarea impulsului generator, de lungime P
d=[1;zeros(P-1,1)]; y=d*ones(1,M);
%generarea trenului de impulsuri de lungime P*M
tren=y(:);
%reprezentare grafica
n=0:M*P-1;
stem(n,tren);
xlabel('n');
ylabel('Amplitudine');
title('Tren de impulsuri unitate');
axis([-2 32 0 1.2]);

Fig. 2. Tren de impulsuri unitate, cu perioada P = 10

3. Reprezentarea semnalului treaptă unitate

t=-0.5:0.004:1.5;
U=[zeros(1,251), ones(1,250)];
plot(t,U);
xlabel('t,s');
ylabel('Amplitudine');
title('Treapta unitara');
axis([-0.5 1.5 0 1.5]);
 Fig. 3. Semnalul treaptă unitate.

4. Reprezentarea impulsurilor dreptunghiulare

t=0:0.01:10;
y=1.5*rectpuls(t-2.2, 1.2) + 0.5*rectpuls(t-3.6) + rectpuls(t-5.9, 2) +
0.25*rectpuls(t-8.6);
plot(t,y),grid;
xlabel('timpul(s)');
ylabel('y(t)');

Fig. 4. Impulsuri dreptunghiulare (patru impulsuri dreptunghiulare consecutive de

amplitudine și durată diferită.)

5. Reprezentarea impulsurilor triunghiulare

t=0:0.01:10;
y=0.5*tripuls(t-2, 1)+1.7*tripuls(t-4, 1, 1)+1.7*tripuls(t-6, 1, -1) +
0.5*tripuls(t-8, 1);
plot(t,y); grid;
xlabel('timpul(s)');
ylabel('y(t)');
 Fig. 5. Impulsuri triunghiulare.

6. Reprezentarea impulsului Gaussian

tc = gauspuls('cutoff', 60e3, 0.2, [], -80);

t = -tc:1e-6:tc;
yi = gauspuls(t, 60e3, 0.2);
plot(t,yi);
grid on;
xlabel('timpul(s)');
ylabel('yi(t)');

Fig. 6. Impuls Gaussian

 7. Reprezentarea transformatei Fourier a impulsului dreptunghiular

t=0:0.01:20;
yi=1.2*sinc(pi*(t-10)/2);
plot(t,yi);
grid;
xlabel('timpul(s)');
ylabel('yi(t)');

Fig. 7. Transformata Fourier a impulsului dreptunghiular

8. Reprezentarea semnalului sinusoidal

clf;
t=0:0.05:100;
f=0.05;
phase=0;
A=3;
arg=2*pi*f*t-phase;
x=A*cos(arg);
plot(t,x);
axis([0 100 -3.5 3.5]);
grid;
title('Sinusoida');
xlabel('Timpul t');
ylabel('Amplitudinea');
axis;
 Fig. 8. Semnal sinusoidal

9. Reprezentarea semnalului poliarmonic afectat de zgomot

%intervalul de timp 0≤t≤1s

t=0:0.001:1;
%suma unei oscilaţii armonice
% cu amplitudinea de 3V şi frecvenţa 170Hz și
% a unei oscilaţii cu amplitudinea de 1V şi frecvenţa de 30Hz
y=3*sin(2*pi*170*t)+1*sin(2*pi*30*t);
randn('state',0);
yn=y+0.5*randn(size(t));
plot(t(1:50), yn(1:50));
grid

Fig. 9. Semnal poliarmonic afectat de zgomot

 10. Reprezentarea secvenţei periodice de impulsuri rectangulare

t=-20:0.1:20;
% frecvența unghiulară determinată de parametrul w = 2.5
y=square(2.5*t, 50);
plot(t,y), axis([min(t), max(t), -2, 2]), grid

Fig. 10. Secvenţă periodică de impulsuri rectangulare

11. Reprezentarea secvenței periodice de impulsuri "dinte de ferestrău"

t=0:0.1:6*pi;
%frecvența unghiulară determinată de parametrul w=2
x=sawtooth(2*t);
plot(t,x); grid

Fig. 11. Secvență periodică de impulsuri "dinte de ferestrău"

 12. Reprezentarea utilizării funcţiei pulstran în cazul impulsurilor dreptunghiulare

t=0:0.01:100;
d=[0:20:100];
y=1.5*pulstran(t, d ,'rectpuls', 4);
plot(t,y), grid;

Fig. 12. Utilizarea funcţiei pulstran în cazul impulsurilor dreptunghiulare

13. Reprezentarea utilizării funcţiei pulstran pentru o succesiune periodică de

impulsuri triunghiulare

t=0:0.01:100;
d=[0:20:100];
yl=1.5*pulstran(t,d,'tripuls', 16);
plot(t,yl), grid;
 Fig. 13. Utilizarea funcţiei pulstran pentru o succesiune periodică de impulsuri
triunghiulare

14. Reprezentarea utilizării funcţiei pulstran pentru o succesiune periodică de

impulsuri gaussiene

t=0:0.01:50;
d=[0:10:50];
y2=0.9*pulstran(t,d,'gauspuls',0.4, 0.5);
plot(t,y2), grid

Fig. 14. Utilizarea funcţiei pulstran pentru o succesiune periodică de impulsuri

gaussiene
 15. Reprezentarea unei cosinusoide cu frecvenţa variabilă în timp

t=0:0.001:2;
y=0.2*chirp(t);
plot(t,y),
grid

Fig. 15. Formarea unei cosinusoide cu frecvenţa variabilă în timp

16. Reprezentarea semnalului exponenţial complex

clf;
c=-(0.7/30)+i*(pi/6);
K=2;
t=0:0.1:60;
x=K*exp(c*t);

subplot(2,1,1);
plot(t, real(x));
xlabel('Timpul t');
ylabel('Amplitudinea');
title('Partea reala');
grid;

subplot(2,1,2);
plot(t, imag(x));
xlabel('Timpul t');
ylabel('Amplitudinea');
title('Partea imaginara'); grid
 Fig. 16. Semnal exponenţial complex

17. Reprezentarea semnalului sinusoidal, variind exponențial

t=0:0.001:1.700;
T=0.001;
k=101:1701;
Z=zeros(1,100);
x=[Z,exp(-(k*T-0.1)/0.2).*sin(2*pi*(k*T-0.1)/0.16)];
plot(t,x); grid on;
title('Proces tranzitoriu');
xlabel('Time(s)');
ylabel('Amplitudine');

Fig. 17. Semnal sinusoidal, variind exponențial

 18. Reprezentarea secvenței exponențiale reale

clf;
t = -10:10;
a = 1.7;
K = 7;
x = K*a.^t;
plot(t,x);
title('Secventa exponentiala reala');
xlabel('n');
ylabel('Amplitudine');
grid

Fig. 18. Secvență exponențială reală