Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale

 Caracteristicile calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și

reprezentate exact sunt: - comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea,
inteligibilitatea.
Comparabilitatea
Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să
identifice şi să înţeleagă similitudinile şi diferenţele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte
caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparaţie necesită
cel puţin două elemente. Aceasta nu presupune uniformitate.
Consecvenţa, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta.
Consecvenţa se referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă
la alta în cadrul unei entităţi raportoare, fie într-o singură perioadă pentru entităţi diferite.
Comparabilitatea este scopul, iar consecvența ajută la atingerea scopului.
Informaţiile relevante şi reprezentate exact sunt mai utile dacă pot fi uşor comparate cu
informaţii similare raportate de alte entităţi sau de aceeaşi entitate în alte perioade. Unul dintre
cele mai importante motive pentru care sunt necesare reglementări contabile este acela de a
îmbunătăţi comparabilitatea informaţiilor financiare raportate.
Așadar, comparabilitatea este o caracteristică calitativă amplificatoare, dar nu și una
fundamentală.
Verificabilitatea
Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informaţiile reprezintă exact fenomenele
economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi
observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la
faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Verificarea poate fi: - directă
- indirectă
Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin
observare directă (numărarea banilor).
Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o
altă tehnică și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii.
Informațiile care nu sunt verificate nu sunt neapărat inutile, dar este posibil să nu
reprezinte exact ceea ce utilizatorii își doresc să reprezinte. Estimările previzionale care sunt
importante pentru oferirea informațiilor financiare relevante (fluzuri de trezorerie preconizate,
duratele de viață utilă, valori de recuperare) nu pot fi direct verificate, ănsă excluderea
informațiilor privind aceste estimări ar face rapoartele financiare mult mai puțin utile.
Așadar, verificabilitatea este o caracteristică calitativă amplificatoare importantă, dar nu
obligatorie.
Oportunitatea
Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca
aceștia să ia decizii în timp util. cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai puțin utile,
însă unele informații pot să rămână oportune și după sfârșitul perioadei de raportare.
Oportunitatea nu face parte din relevanță precum valoarea predictivă și cea de confimare,
aceasta fiind importantă, dar nu la fel de esențială ca relevanța și reprezentarea exactă.
Informațiile oportune sunt utile doar dacă sunt relevante și reprezentate exact.
Inteligibilitatea
Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informaţiilor le fac pe
acestea inteligibile. Clasificarea inteligibilităţii drept una dintre caracteristicile calitative
amplificatoare este menită să arate faptul că informaţiile care sunt dificil de înţeles trebuie
prezentate şi explicate cât mai clar posibil.
Utilizatorii sunt răspunzători efectiv pentru studierea informaţiilor financiare raportate cu
o conştiinciozitate rezonabilă, şi nu numai pentru disponibilitatea de a le studia. În plus, este
posibil ca utilizatorii să solicite ajutorul consilierilor pentru a înţelege fenomenele economice
care sunt deosebit de complexe.

Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare

Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea,
oportunitatea şi inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil.
Totuşi, caracteristicile calitative amplificatoare, fie individual, fie în grup, nu pot face
informaţiile utile dacă respectivele informaţii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.
Transparenţă, calitate înaltă, consecvenţă internă, imagine corectă şi fidelă sau
prezentare fidelă sunt cuvinte diferite pentru a descrie informaţiile care deţin caracteristicile
calitative de relevanţă şi exactitate în prezentare, însoţite de comparabilitate, verificabilitate,
oportunitate şi inteligibilitate. Credibilitatea este similară, dar implică onestitatea conducerii
unei entităţi raportoare.
Un set complet de SF trebuie să cuprindă: - situația poziției financiare
- o declarație unică de venit global pentru
perioada de raportare
- o situație a modificărilor în capitaluri proprii
- o situație a fluxurilor de trezorerie
- politici contabile și alte informații explicative

Elementele situațiilor financiare

Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare, reflectate prin bilanţ, sunt
activele, datoriile şi capitalurile proprii.
Conform OMFP 1802/2014:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se așteaptă beneficii economice viitoare pentru entitate, acesta având un cost sau o
valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil.
Resursă economică: - bunuri și drepturi utilizate pe termen lung
- bunuri deținute pe termen scurt în scopul vânzării
- titluri de valoare
- creanțe față de terți
- lichidități bănești și echivalente de lichidități
Control: - trebuie efectiv exercitat
- este asigurat dacă întreprinderea preia cea mai mare parte a beneficiilor și riscurilor
asociate resursei respective
- trebuie acordată atenție fondului și realității economice ale acestuia, și nu numai
formei sale juridice
- dacă întreprinderea nu deține proprietatea juridică asupra unei resurse, aceasta o
controlează fiind recunoscută în activul bilanțier, în cazul bunurilor dobândite printr-un contract
de leasing financiar
Eveniment trecut: - o întreprindere trebuie să poată justifica accesul la beneficiile încorporate
într-un activ ca urmare a unui eveniment trecut, și nu ca urmare a unui eveniment care urmează
să aibă loc
Beneficii economice viitoare: - capacitatea de a genera beneficii economice viitoare este
dimensiunea esențială unui activ
- aprecierea beneficiilor economice viitoare se face în contextul
rarității resurselor, ținând seama de consumul și expirarea acestora
- consumul presupune extragerea voluntară a beneficiilor economice din resurse
- expirarea reflectă modul în care potențialul unei resurse se diminuează în timp din cauza altor
factori decât consumul deliberat de către întreprindere
- apar în diferite moduri: activul poate fi: - utilizat separat sau
împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării; -
schimbat cu alte active; - utilizat pentru decontarea unei datorii; - distribuit proprietăților entiății
b) o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și prin
decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
Obligație actuală: - o datorie trebuie să aibă la bază o obligație a entității
- obligațiile decurg din contractele și angajamentele încheiate cu terții sau din
legislație, fiind obligații legale
Evenimente trecute: - datoriile nu se recunosc pentru obligații viitoare ale entității (ulterior datei
bilanțului)
Ieșire de resurse: - este reprezentată, de regulă, de numerar
- transferul altor active
- prestarea de servicii
- o înlocuire a respectivei ibligații cu o altă obligație
 - conversia respectivei obligații în capitaluri proprii
- o renunțare a creditorului la drepturile sale
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei
entități după deducerea tuturor datoriilor sale.
Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul
de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub
forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu,
prin reducerea costurilor de producţie.
Așadar, potențialul poate fi unul productiv atunci când activul este utilizat separat sau
împreună cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea de bunuri destinate vânzării de
către entitate. Potențialul poate îmbrăca forma convertibilității în numerar sau echivalente de
numerar.
Capitalul propriu se definește în ipoteza lichidării întreprinderii. Practic, capitalurile
proprii reprezintă partea pe care ar revendica-o proprietarii din activul întreprinderii după
realizarea operațiunilor de lichidare. Valoarea la care capitalurile proprii sunt înregistrate în
bilanţ depinde de evaluarea activelor şi datoriilor.