Capitolul 7Algoritmi şi tehnici de reprezentare

7.1. Etapele rezolvării problemelor economice

Pentru ca o problemă să fie rezolvată cu ajutorul
calculatorului trebuie să avem în vedere
îndeplinirea a două condiţii:
să existe un program care să descrie algoritmul de
rezolvare a problemei într-un limbaj accesibil
calculatorului. Se vor preciza operaţiunile prin
care, de la datele de intrare, se ajunge la rezultate.
să existe datele structurate într-un anumit mod,
pentru a fi accesibile programului.
Varianta clasică, discutată mai sus, poate fi
detaliată. Astfel, se ajunge la următoarele etape:
definirea şi analiza problemei;
elaborarea algoritmului de rezolvare şi
reprezentarea acestuia;
codificarea algoritmului într-un limbaj de
programare;
obţinerea programului în format executabil;
testarea şi corectarea programului;
documentarea programului;
exploatarea şi întreţinerea.

Calculatoarele actuale gestionează date, fără a lua

în considerare semnificaţia lor. Identificarea
datelor reprezentate se realizează prin amplasarea
simbolurilor în memoria internă, în anumite zone
de pe suport, după cum sunt definite prin
programele de prelucrare. De aici necesitatea
organizării datelor, deci a structurării lor conform
logicii programelor.
Nume grupa 2

În calculator solicită
concepţia ului datele de
tradiţional utilizând intrare şi
ă se un limbaj furnizează
parcurg de rezultatele
următoarel programar .
e etape e. Este
(vezi fig. etapa de În
nr. 7.1.): scriere a concepţia
analiza programul tradiţional
problemei ui şi de ă drumul
şi transpuner de la
definirea ea problemă
modelului acestuia în la
de format rezultate
prelucrare. executabil. este relativ
Se prelucrare greoi,
stabilesc a propriu- fiind
astfel zisă este necesară
algoritmul ultima însuşirea
de etapă în şi
prelucrare care utilizarea
şi programul unui
structurile în format limbaj de
de date. executabil programar
transpuner este e. Etapele
ea încărcat şi de analiză
modelului pus în şi
obţinut execuţie. programar
într-un La e durează,
model execuţie de obicei,
accesibil programul mult timp
DDDF
HJKKH
 Titlul 3

şi anumite întregii
presupun etape, game de
costuri subsumate resurse
ridicate. criteriului utilizate
În eficienţă. (hardware,
rezolvarea Criteriul software,
problemel de personal,
or cu eficienţă resurse
ajutorul are o sferă financiare)
calculator largă de .
ului cuprindere 7.2
electronic, , fiind Algoritmi:
drumul aplicat atât definiţie,
parcurs la fiecare proprietăţi
până la etapă în ,
realizarea parte cât şi operaţiuni
şi global, la de bază
exploatare nivelul 7.2.1.
a clasei de Noţiunea
programul probleme de
ui se rezolvate, algoritm
structurea cu
ză în implicarea
Realizarea unui profunzime, a
program fiabil, de problemei supuse
bună calitate, atenţiei
necesită o activitate programatorului, a
complexă care datelor, şi în special,
implică parcurgerea a logicii de
unor etape distincte, prelucrare a
bine definite. acestora, necesită şi
Analiza, în constituie o condiţie
Nume grupa 2

impusă în vederea Operaţiuni de

obţinerii, în viitor, a atribuire. Prin
unui program cu atribuire se asociază
performanţe unei variabile o
ridicate. Pe această anumită valoare
bază se trece la definită printr-o
elaborarea constantă, printr-o
algoritmului de altă variabilă sau
rezolvare. printr-o expresie.
7.2.3. Operaţiuni de Tot aici se includ
bază în algoritmi operaţiunile de
Operaţiunile calcul definite pe
prevăzute în mulţimea numerelor
algoritmi utilizează reale: adunare,
date elementare şi scădere, înmulţire,
date structurate. Este împărţire, ridicare la
vorba de constante, putere, funcţii etc.
variabile, masive de Exemple:
date (tablouri), Nota : = 10
articole, fişiere. Medie : = (Nota1 +
Asupra acestor Nota2) / 2
mărimi se pot defini Nume : =
următoarele "Nicolescu"
categorii de Operaţiuni de
operaţiuni: decizie. Prin
operaţiuni de operaţiunea de
atribuire, operaţiuni decizie se determină
de decizie, valoarea logica a
operaţiuni de unei propoziţii
intrare /ieşire, alte (condiţii): adevărat
operaţiuni. sau fals. În
redactarea
DDDF
HJKKH
 Titlul 3

condiţiilor se descris în două

utilizează variabile, moduri:
constante, expresii, ansamblu de
operatori relaţionali simboluri folosite în
(=, #, >, <, >=, <=) matematică şi
şi, eventual, logică, permiţând
operatori logici găsirea în mod
(NOT, AND, OR). mecanic (prin
Operaţiuni de intrare calcul) a unor
/ieşire. Operaţiunile rezultate;
de intrare /ieşire succesiune de
precizează fie operaţii necesare în
introducerea datelor rezolvarea unor
în memoria interna probleme oarecare.
(citire), fie În dicţionarul de
extragerea informatică
rezultatelor din algoritmul este
memoria internă prezentat ca un
(scriere) pentru a "concept folosit în
putea fi stocate sau mod intuitiv pentru
vizualizate şi a desemna o
interpretate. mulţime finită de
Alte operaţiuni. operaţii
Includem aici (instrucţiuni,
operaţiunile de salt, comenzi) cunoscute,
operaţiunile de apel care executate într-o
a unei proceduri etc. ordine bine stabilită,
Algoritmul este pornind de la un set
abordat în diferite de valori (intrări),
accepţiuni. În DEX produc în timp finit,
algoritmul este un alt set de valori
(ieşiri)".
Nume grupa 2

Cu toate ca diagramele
algoritmii sunt o arborescente;
realitate tabelele de decizii.
incontestabilă, până 7.3.1 Scheme logice
în prezent nu există 7.3.1.2. Structuri de
o definiţie riguroasă bază în schemele
de la care să se logice
dezvolte o teorie. De Ordinea în care
aceea ne mulţumim instrucţiunile
cu următoarea programului sunt
descriere a noţiunii executate constituie
de algoritm: structura de control
ansamblu de operatii a acestuia.
împreună cu ordinea Structuri
în care se aplică secvenţiale.
asupra datelor de Structura secvenţială
intrare ale unei clase este folosită în cazul
de probleme pentru programelor simple,
a obţine rezultatele. în care, ordinea
7.3 Tehnici de execuţiei
reprezentare a instrucţiunilor sau a
algoritmilor modulelor de
În procesul de instrucţiuni coincide
dezvoltare a cu ordinea sintactică
programelor se a acestora.
folosesc diverse Structura alternativă
tehnici de este acea structură în
reprezentare, din care se efectuează
care cele mai un bloc de
utilizate sunt: operaţiuni sau altul
schemele logice; se execută în funcţie
pseudocodurile; de o anumită
DDDF
HJKKH
 Titlul 3

condiţie (C) impusă

de logica de
rezolvare a Fig. 7.7 Structura
problemei. Condiţia secvenţială
se poate referi la: Un exemplu de
verificarea schemă logică de
conţinutului şi a program în care se
naturii unor zone de regăseşte numai
memorie; structura secvenţială
verificarea este prezentată mai
conţinutului unui jos.
contor, a cărui structuri alternative
valoare poate creşte (numite şi de decizie
sau descreşte; sau de selecţie);
verificarea structuri repetitive
corectitudinii unor (iterative);
date de intrare etc. structuri mixte.
Cazul general de
program (P)
cu structură
M 1 alternativă
este de
forma:
P = M1; {M2
M 2 dacă C = DA
sau M3 dacă
C = NU};
.
. M4.
în care M1,
M2, M3, M4
M n sunt
modulele
 Nume grupa 2

programului P, iar
(C) condiţia
evaluată.

Anul Venituri Cheltuieli Cheltuieli Profit/Pierdere

fixe variabile

2009 1200 1.50 2000

3000
2010 1400 1,00 1500 1500

2011 1600 2,00 3000 6000

2012 1900 4,00 3500 14000

2013 2100 15 66000 990000

TOTAL 1014500

DDDF
HJKKH