Contabilitatea stocurilor

curs 7

1
 Caracteristicile stocurilor

Stocurile sunt acele bunuri economice destinate a fi

vândute în aceeaşi stare sau prelucrate prin procesul de
producţie şi care se consumă la prima lor utilizare.

Potrivit IAS 2 „Stocuri” acestea sunt delimitate şi clasificate în

contabilitate în funcţie de următoarele criterii:

 stadiul fizic, dat de forma corporală sau necorporală a stocurilor;

 destinaţia, dată de stadiul în care se delimitează modalitatea de

întrebuinţare;

 ciclul de exploatare, care indică faza de: aprovizionare, producţie,

desfacere;

 locul de gestiune, care semnifică locaţia în timp şi spaţiu: în

depozite, în curs de aprovizionare, livrate dar nefacturate,
facturate dar nelivrate, aflate la terţi etc.
2 2
 Stocurile şi producţia în curs de execuţie cuprind
acele bunuri din cadrul societăţii care sunt recunoscute
în contabilitate atunci când există posibilitatea să
producă beneficii economice viitoare iar costul lor
poate fi evaluat în mod credibil şi se regăsesc în una
dintre situaţii:

 sunt destinate a se utiliza în procesul de producţie,

pentru executarea de lucrări sau pentru prestarea de
servicii înainte de a fi vândute;
 sunt destinate vânzării în cadrul desfăşurării
normale a activităţii;

 sunt în curs de execuţie pentru pregătire în

vederea desfacerii.
3 3
 Clasificări:
a. După sursa de provenienţă:
- cumpărate;
- fabricate.

b. După apartenenţa la patrimoniu

- fac parte din patrimoniu si se află in spaţii proprii sau
la terţi: custodie, prelucrare, consignaţie, reparare;
- nu fac parte din patrimoniu dar se afla în gestiunea
unităţii, primite de la terţi.

c. După gradul de individualizare şi modul de gestionare

- identificabile, individualizate pe articole, elemente;
- greu identificabile, interschimbabile;
4 4
 Structura stocurilor din contabilitate:

 materii prime

 materiale consumabile

 materiale de natura obiectelor de inventar

 produse

 animale şi păsări

 mărfuri

 ambalaje

 producţia în curs de execuţie

 bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în

5 consignaţie la terţi 5
 Definiţia stocurilor

 Materii prime = bunuri care participă la fabricarea

unor produse şi se regăsesc în aceste produse
integral sau parţial;

 Materiale consumabile = bunuri care participă la

procesul de producţie sau de exploatare fără a se
regăsi în produsul finit (materialele auxiliare,
combustibili, materiale de ambalat, piese de schimb şi
alte materiale consumabile);

6 6
 Definiţia stocurilor

 Produse (bunuri, lucrări, servicii) = bunuri obţinute în

procesul de exploatare şi destinate în principal pentru
vânzare către terţi.
– semifabricate – bunuri al căror proces tehnologic a fost
terminat într-o secţie, ele urmând să participe şi la alte procese
tehnologice în alte etape de desfăşurare a procesului
tehnologic (în alte secţii) prin prelucrări ulterioare.
– produse finite – bunuri care au parcurs în întregime etapele
procesului de producţie şi nu mai au nevoie de prelucrări
ulterioare în cadrul societăţi, corespund din punct de vedere
calitativ şi sunt destinate vânzării;
– produse reziduale – bunuri care au rezultat din procesul de
producţie şi pot fi valorificate la preţuri inferioare, în această
categorie incluzându-se: rebuturi, materiale recuperabile,
deşeuri etc.;

7 7
 Definiţia stocurilor

 Animale şi păsări = animale născute şi tinere care sunt

crescute şi folosite pentru reproducţie, pentru îngrăşat,
pt. a fi valorificate (coloniile de albine pt. valorificarea
mierei şi a produselor apicole; alte animale pentru
valorificarea laptelui şi produselor lactate, a lânei etc).

 Mărfurile = bunuri pe care o societate le cumpără în

vederea revânzării lor în starea în care au fost achiziţ.;

 Ambalajele = bunuri utilizate pt. protecţia materialelor şi

mărfurilor pe timpul transportului, depozitării sau pentru
prezentarea lor comercială (ambalaje refolosibile,
reciclabile care pot fi vândute odată cu marfa sau
urmând a fi restituite, date la schimb sau contra cost
8 separat de marfă);
8
 Definiţia stocurilor

 Obiectele de inventar = bunuri cu o valoare mai mică

decât limita stabilită de lege pentru a fi considerate
mijloace fixe care au o durată de funcţionare mai mare
de un an (echipamentele de protecţie şi de lucru,
mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, (S.D.V.),
aparate de măsură şi control, matriţele folosite pentru
executarea unor produse etc).

 Baracamentele şi amenajările provizorii = bunuri

achiziţionate sau construite pentru executarea
lucrărilor şi construcţiilor;

9 9
 Clasa 3: Grupe de conturi pentru stocuri si
producţie în curs de exerciţiu

30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE

33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
34 PRODUSE
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
36 ANIMALE
37 MĂRFURI
38 AMBALAJE
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

Conturile din grupele 30-38 – sunt conturi de activ:

- conturi de stocuri
- conturi de diferenţe de preţ: A 308, 348, 368, 388 P 378

Conturile din grupa 39 Ajustări - conturi de pasiv (cu funcţie contabilă

inversă)
10 10
 Evaluarea stocurilor se realizeaza:

1. Evaluarea iniţială a stocurilor (la intrarea în

patrimoniu)

2. Evaluarea la ieşirea din gestiune a stocurilor

3. Evaluarea la inventariere

4. Evaluarea la data bilanţului.

11 11
 1. Evaluarea la intrarea în patrimoniu

În funcţie de modul de dobândire:

 cu titlu oneros – cost de achiziţie

 din producţie proprie – cost de producţie

 cu titlu gratuit – valoare justă

 aport în natură – valoare de aport

12 12
 1. Evaluarea la intrarea in patrimoniu

Costul de achiziţie cuprinde:

1. Preţul de cumpărare fără TVA;
2.Taxele nerecuperabile: taxe vamale, accize, comisioane,
taxe asigurare;
3. Cheltuielile de transport, manipulare şi depozitare;
4. TVA-ul din factura furnizorului dacă cumpărătorul nu
este plătitor de TVA.

Costul de producţie cuprinde:

1. Cheltuielile directe: materii prime, materiale, manopera
(salarii personal direct productiv);
2. Cheltuieli indirecte: administrative, amortizare, reparaţii,
servicii poştale, bancare, manopera (salarii personal
indirect productiv) …

13 13
 Metode alternative de evaluarea
iniţială a stocurilor

Costul stocurilor = toate costurile aferente achiziţiei şi

prelucrării, precum şi alte costuri dependente care au
fost suportate pentru a aduce stocurile în formă şi la locul
final de livrare.

În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea

costului pot fi folosite mai multe metode:
 metoda costului standard (folosită în activitatea
de producţie)
 metoda preţului cu amănuntul (folosită în
activitatea de comerţ cu amănuntul).

14 14
 Metoda costului standard

Costul standard = acel cost care ia în considerare nivelurile normale

ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, capacitatea de
producţie.

Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, dacă este

necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.

Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie sunt

evidenţiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute în costul final.
 K = (Sidp + Dpcumul. I) / (Si stocps + V cumul stoc Ips)
 Dpe= VstocEps x K;

Nota: Si dp = sold initial la diferente de pret; Dp cumul I = diferente de pret

cumulate cu intrarile; Si stoc ps=sold initial stoc la pret standard; V cumul
stoc I ps = valoarea cumulata a stoc cu intrarile la pret standard; VstocEps =
val. stoc. de iesiere la pret standard

15 15
 Metoda preţului cu amănuntul

Metoda preţului cu amănuntul este folosită în comerţul

cu amănuntul pentru a determina costul stocurilor unui
număr mare de articole cu mişcare rapidă, care au marje
similare şi pentru care nu este practic să se folosească
altă metodă.

Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea

valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor.

Orice modificare a preţului de vânzare presupune

recalcularea marjei brute.

16 16
 2. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune

Stocurile pot ieşi din gestiune prin: - vânzare, consum,

donaţii, distrugeri

La ieşirea din gestiune stocurile se evaluează şi se

înreg. în contabilitate prin aplicarea uneia din metode:
a) metoda identificării individuale - cost istoric

b) metoda costului mediu ponderat - CMP

c) metoda primul intrat-primul ieşit - FIFO

d) metoda ultimul intrat-primul ieşit - LIFO

17 17
 Evaluarea: la cost istoric şi CMP

Metoda identificării individuale

 evaluarea bunurilor la cost istoric - de intrare.
Se foloseşte în cazul bunurilor de folosinţă îndelungată sau
destinate unor comenzi distincte.

Metoda costului mediu ponderat (CMP)

 presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la
începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau
cumpărate în timpul perioadei.

Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie.

 CMP = ( Vsi + Vi ) / ( Qsi + Qi )
 Ve = CMP x Qe
Nota: Vsi - valoarea stocurilor iniţiale; Vi - valoarea de intrare;
Qsi – cantitatea stocurilor inţiale; Qi – cantitatea intrată;
Ve – valoarea de ieşire; Qe – cantitatea de ieşire
18 18
 Evaluarea prin metoda FIFO, respectiv LIFO

Metoda “primul intrat - primul ieşit” (FIFO)

 bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie (sau de producţie) al primei intrări (lot).
 pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de
producţie) al lotului următor, în ordine cronologica.

Metoda “ultimul intrat - primul ieşit” (LIFO)

 bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie (sau de producţie) al ultimei intrări (lot).
 pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de
producţie) al lotului anterior, în ordine cronologica.

19 19
 3. Evaluarea la inventariere

La inventarierea patrimoniului = valoare actuală sau de utilitate;

Situatii posibile:
• diferenţe cantitative: + sau - între situaţia faptică şi cea
scriptică
• diferenţe valorice: + sau – între valoarea contabilă şi cea
actuală
o favorabile nu se înregistrează în contabilitate
o nefavorabile – ajustare

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare

mai mare decât valoarea ce se poate obţine prin utilizarea sau
vânzarea lor.

În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea

realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
20 20
 Evidenţa operativă

Valoarea realizabilă netă = preţul de vânzare estimat ce ar putea fi

obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin
costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile necesare
vânzarii.

Evidenta analitica a stocurilor se tine in functie de necesitatile de

informatii stabilite pentru procesul de decizie si control, astfel:

 cantitativ valoric – pe grupe si sortimente (pe fise de cont analitice);

 operativ contabil – pe locuri sau centre de responsabilitate (pe

solduri);

 global valoric – in unitati monetare fara a se face referire la

cantitati.

21 21
 Evidenţa operativă

Cumpararea si vanzarea se bazeaza pe transferul proprietatii, fiind

astfel necesar sa existe consemnarea scrisa a unui contract intre
furnizor si client.

Stocurile cumparate sosesc la client (beneficiar) impreuna cu “factura”

sau “avizul de insotire”. Avizul de insotire se foloseste pentru insotirea
marfurilor pe timpul transportului. Acesta se emite atunci cand factura
nu s-a intocmit si se va intocmi ulterior.

In urma primirii marfurilor se face receptia de catre o comisie de

receptie prin care se verifica faptic cantitatile (inventarul) si
indeplinirea conditiilor standard de calitate care se consemneaza in
“nota de intrare - receptie”.

Daca se constata diferente cantitative se intocmeste “nota de

constatare diferente”.
22 22
 Evidenţa operativă

Pentru stocurile respinse (cele care nu indeplinesc conditiile de livrare

solicitate) se intocmeste proces verbal de custodie temporara,
acestea fiind la dispozitia furnizorului.

Constatarea obtinerii productiei finite are la baza “raportul de

fabricatie”, iar predarea la depozit, si miscarea stocurilor se face cu
“bonul de predare – transfer –restituire”. Acesta (BPTR) se foloseste
si in cazul transferului intre gestiuni a obiectelor de inventar.

“Nota de comanda” se foloseste pentru inregistrarea comenzii ferme

de stocuri din partea clientilor.

“Delegatia pentru ridicare de marfuri” atesta legal identitatea

cumparatorului.

“Dispozitia de livrarea” este dispozitia administrativa de eliberare a

stocurilor din depozit.
23 23
 Evidenţa operativă

“Fisa de magazie” este documentul in care se inregistreaza

cronologic si in care se consemneaza cantitativ operatiile de intrare si
iesire si care se foloseste pentru verificarea concordantei dintre
existentul de stocuri faptic si scriptic, aceasta fiind deschisa pentru
fiecare element de stoc.

Consumul tehnologic pentru fabricatie (productie) se consemneaza in

“bonul de consum” individual sau colectiv, in functie de particularitatile
stocurilor consumate.

Consumurile administrative se consemneaza tot prin intermediul

bonului de consum.

24 24
 Organizarea contabilităţii curente a stocurilor

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau

numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.

Inventarului permanent = în contabilitate se înregistrează

toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite
stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât
cantitativ cât şi valoric.

Inventarul intermitent = stabilirea ieşirilor şi înregistrarea

lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la
sfârşitul perioadei.
25 25
 4. Evaluarea stocurilor în bilanţ (extras)

26 26
 Contabilitatea stocurilor folosite in productie

 Deosebirea dintre imobilizări şi stocuri sau produse în curs de

execuţie constă în aceea că acestea din urmă se consumă la prima lor
întrebuinţare în procesul de producţie (un ciclu de productie).

 Sunt considerate că participă la un singur ciclu de exploatare

(aprovizionare-producţie-desfacere) care de obicei nu este mai mare
de un an.
Materii prime şi materiale

Producţie neterminată

Semifabricate

Produse finite şi produse reziduale

CICLUL DE PRODUCŢIE
27 27
 Grupa 30 – Stocuri de materii şi materiale

Materiile prime participă direct la fabricarea produselor si se

regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială,
fie transformată (contul 301).

Materialele consumabile (materialele auxiliare, combustibili,

materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de
plantat, furaje şi alte materiale consumabile) care participă sau ajută
la procesul de fabricaţie fără a se regăsi de regula în produsul finit
sau asigură desfăşurarea activităţii curente a entităţii (contul 302).

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o

valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi
considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de serviciu,
sau cu o durata mai mică de un an, indiferent de valoarea lor precum
şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie,
echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de măsură si
control, etc.) (contul 303).
28 28
 Conturi operaţionale utilizate

 301 Materii prime

 302 Materiale consumabile
 3021 Materiale auxiliare
 3022 Combustibili
 3023 Materiale pentru ambalat
 3024 Piese de schimb
 3025 Seminţe şi materiale de plantat
 3026 Furaje
 3028 Alte materiale consumabile
 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

29 29
 Explicaţii conturi

Contul 301 "Materii prime" este un cont de activ.

Aplicare inventar permanent: În debitul contului se înregistreaza:
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţ. (401, 408, 542,446);
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi (351, 401);
- val. la preţ de înreg. a mat. prime reprez. aport în natura, al actionarilor şi
asociaţilor (456);
- val. mat. prime const. plus la inventar şi cele primite cu titlu gratuit (601,758);
- val. la preţ de înreg. a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca
materie prima în aceeaşi unitate (341, 345);
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime primite de la societăţile din grup,
alte soc. legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482),
În creditul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate
lipsa la inventar şi pierderile din deprecieri (601);
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare (371);
- val. la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate societăţilor din grup, alte
societăţi legate prin participatii, unitate sau la subunitati (451, 452, 481, 482);
- val. la preţ de înreg. a mat. prime ieşite prin donaţie şi pierderile din calamitati
(658, 671); - val. la preţ de înreg. a mat. prime trimise spre prel. sau în
custodie la terţi (351).
30 Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc. 30
 Explicaţii conturi

Contul 302 "Mat. consumabile" este un cont de activ.

Aplicare inventar permanent: În debitul contului se inregistreaza:
- val. la preţ de înreg. a mat.consumabile achiziţ. (401, 408, 542, 446);
- val. la preţ de înreg. a mat. consumab. aduse de la terţi (351, 401);
- val. la preţ de înreg. a mat. cons. reprez. aport în natura, al acţ. şi asoc.(456);
- val. la preţ de înreg. a materialelor consumabile constatate plus de inventar şi
a celor primite cu titlu gratuit (602, 758);
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi
consumate ca materiale în aceeaşi unitate (341, 345);
- val. la preţ de înreg. a mat. consumabile primite de la societăţile din grup, alte
soc. legate prin participatii, unitate/subunitati (451,452, 481, 482).
În creditul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înregistrare a materialelor consumabile, incluse pe cheltuieli,
constatate lipsa la inventar şi pierderile din deprecieri (602);
- val. la preţ de înregistrare a mat. consumabile vândute ca atare (371);
- val. la preţ de înregistrare a mat. consumabile livrate societăţilor din grup, alte
soc. legale prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
- val. la preţ de înreg. a mat. cons. donate şi pierd. din calamitati (658,671);
- val. la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare
sau în custodie la terţi (351).
31 Soldul cont. reprez. val. la preţ de înreg. a mat. consumabile existente în stoc.31
 Explicaţii conturi

Contul 303 "Mat. de natura obiectelor de inventar" este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. achiz. (401, 408, 446, 542);
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. primite de la soc. din grup, alte
soc. legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. aduse de la terţi (351, 401);
- val. la preţ de înreg. a mat.de nat.ob.de inv. reprez. aport nat. la cap. soc.(456);
- val. la preţ de înreg.a mat.de nat.ob.de inv.const.plus de inv. şi primite cu titlu
gratuit (603, 758);
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. obţ. din prod. proprie (345).
În creditul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. date în folosinta (603, 471);
- val. la preţ de înreg. a mat. de nat. ob. de inv. lipsa şi pierd. din deprec. (603)
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inventar vândute ca atare (371);
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inventar trimise la terţi (351);
- val. la preţ de înreg. a mat. de natura ob. de inv. livrate soc. din grup, alte
societăţi legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
- val. la preţ de înreg.a mat.de nat.ob.de inv.donate şi pierd.din calam. (658, 671);
- val. la preţ de înreg.a mat. de nat.ob.de inv. retrase din aportul la capit. soc.
(456). Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor
32 de natura obiectelor de inventar existente în stoc. 32
 Explicaţii conturi

Contul 308 "Dif. de preţ la mat. prime şi materiale" este un cont

rectificativ al valorii de înreg. a materiilor prime, mat. consumabile şi
mat.de nat. ob. de inv.
În debitul contului se înregistrează:
- dif. de preţ în plus (cost. de achiz. > decât preţul standard) aferente
mat. prime, mat. consumabile şi mat. de natura ob. de inv. intrate în
gestiune (401, 542);
- dif.de preţ în minus af. mat. prime, mat. cons. şi mat. de nat. ob.de
inv. ieşite din gestiune (601, 602, 603).
În creditul contului se înregistrează:
- dif. de preţ în minus, aferente mat. prime, mat. cons. şi mat. de
natura ob. de inv.achiziţionate (301, 302, 303);
- dif. de preţ în plus aferente mat. prime, mat. consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601,
602, 603).
Sold. cont.reprez. dif. de preţ af. mat. prime, mat.cons. şi mat. de
natura ob. de inv. existente în stoc.

33 33
 În situaţia aplicării inventarului intermitent:

Stocul existent la începutul exercitiului financiar precum şi intrările

în cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile şi
materiale de natura obiectelor de inventar se înregistreaza direct
în debitul conturilor:
• 601 "Cheltuieli cu materii prime",
• 602 "Chelt. cu mat. cons." şi
• 603 "Chelt.privind mat. de natura obiectelor de inventar".

Conturile 301,302,303 se debiteaza numai la sfarsitul perioadei cu

valoarea, la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul
conturilor 601,602,603.

34 34
 Exemplu: Metoda Inventarului Permanent

O SC plătitoare de TVA, ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie are un sold

initial de 200 kg cu 8 lei/kg, achiziţii 600kg cu 10 lei/kg, si TVA 19%, cheltuieli
transport 600 lei si TVA, consumuri 700kg, metoda LIFO.

Rezolvare:
1. Inregistrarea intrarii in gestiune a materiilor prime (600 kg)
% = 401 “Furnizori” 7.140
301 “Materii prime” 6.000
4426 “TVA deductibila” 1.140
2. Inregistrarea cheltuielilor de transport
% = 401 “Furnizori” 714
301 “Materii prime” 600
4426 “TVA deductibila” 114
3. Inregistrarea consumului de materii prime
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 7.400
CA unitar = 6.600/600 =11
Consum materii prime LIFO 700kg
600 x 11 + 100 x 8 = 7.400
35 35
 Exemplu: Metoda Inventarului Intermitent:

O SC plătitoare de TVA, tine evidenta stocurilor la cost de achiziţie are

un SI de 200 kg cu 8 lei/kg, achiziţii 600 kg cu 10 lei/kg, si TVA, chelt.
transport 600 lei si TVA, stoc final 100 kg evoluţie prin metoda LIFO.

Rezolvare:
1. Includerea în cheltuieli a stocului iniţial
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 1600
2. Achiziţie materii prime (600kg)
% = 401 “Furnizori” 7.140
601 “Cheltuieli cu materiile prime” 6.000
4426 “TVA deductibila” 1.140
3. Cheltuieli transport
% = 401 “Furnizori” 714
601 “Cheltuieli cu materiile prime” 600
4426 “TVA deductibila” 114
4. Consum stoc final
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 800
CA unitar = 6.600/600 =11;
Constatare stoc final LIFO 100 x 8 = 800
36 36
 Exemplu: MIP preţ standard

O societate a cumparat o cantitate de materiale auxiliare de 200 kg cu 20

lei/kg, diferenţe de preţ 200 lei achiziţii 500 kg preţ facturare 21 lei/kg si
TVA consum 600 kg.

Rezolvare:
1. Achiziţie materiale aux. (500kg)
% = 401 “Furnizori” 12.495
3021 “Materiale auxiliare” 10.000
308 “Dif. de pret la mat. prime si mat.” 500
4426 “TVA deductibila” 1995
Diferenţa de preţ = (21-20) x 500 = 500
2. Consum materiale auxiliare
6021 “Chelt. cu mat. auxiliare”= 3021 “Materiale auxiliare” 12.000
3. Diferenţe de preţ aferente consumului
6021 “Chelt. cu mat. auxiliare” =3021 “Materiale auxiliare” 600

Coeficient diferenţe de preţ K= Si308+Rd308)/(Si302+RD302)=0,05

Diferenţe de preţ aferente consumului =12.000 x 0,05 = 600
37 37
 Exemplu: Metoda Inventarului Permanent

O SC plătitoare de TVA, ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie şi

achiziţionează 10 aparate de măsură cu 800 lei/buc cu TVA 20%, din
care se dau în consum 4 aparate care după expirarea duratei de utilizare
se casează.

Rezolvare:
1. Achiziţie materiale de natura obiecte de inventar
% = 401 “Furnizori” 9.520
303 “Mat. de nat. ob. de inventar” 8.000
4426 “TVA deductibilă” 1.520
2. Dare în folosinţă (800 x 4 = 3.200)
603 “Chelt.priv.mat.de nat.ob.de inv.= 303 “Mat. de nat. ob. de inv.” 3.200

Evidenţa extracontabilă a ap. de măsura (obiecte de inventar):

 La achiziţie în debitul cont. 8039 “Stocuri de natura ob. de inv.” înreg.
3.200
 La casare în creditul contului 8039 Stocuri de natura ob. de inv. înreg.
3.200
38 38
 Grupa 33 – Producţia în curs de execuţie

 Producţia în curs de execuţie = producţia care nu a

trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare,
prevăzute în procesul tehnologic precum şi produsele
nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau
necompletate în întregime.

 În cadrul producţiei în curs de execuţie se

cuprind: produse, lucrări şi servicii si studii în curs
de execuţie sau neterminate.

Conturi operaţionale:
331 “Produse în curs de execuţie” (A)
332 “Lucrări si servicii în curs de execuţie” (A)
711 “Variaţia stocurilor” (A/P)

39 39
 Explicaţii conturi:

Contul 331 "Produse în curs de execuţie" este un cont de

activ.
În debitul contului se înregistrează:
- valoarea la cost de producţie a stocului de produse în
curs de execuţie la sfârşitul perioadei, stabilită pe baza
de inventar (711).
- În creditul contului se înregistrează:
- scăderea din gestiune a valorii producţiei în curs de
execuţie la
începutul perioadei următoare (711).
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a
produselor aflate în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei.
40 40
 Explicaţii conturi:

Contul 332 "Lucrări şi servicii în curs de execuţie" este

un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
- valoarea la cost de producţie a lucrărilor şi serviciilor
în curs de execuţie la sfârşitul perioadei (711).
În creditul contului se înregistrează:
- scăderea din gestiune a valorii lucrărilor şi serviciilor
în curs de execuţie la începutul perioadei următoare
(711).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie

a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la
sfârşitul perioadei.
41 41
 Explicaţii conturi:

Contul 711 "Variatia stocurilor“ tine evidenta costului de producţie al

producţiei stocate, precum şi variatia acesteia.
În creditul contului se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrărilor şi serviciilor
în curs de execuţie (331, 332);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele
perioadei, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de
producţie aferent (341, 345, 346, 348);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi
pasarilor obţinute din producţie proprie şi diferenţele de preţ
aferente (361, 368).
În debitul contului se înregistrează:
- reluarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la
începutul perioadei (331, 332);
- costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor,
produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi pasarilor
vândute, constatate lipsa la inventariere, precum şi diferenţele de
preţ aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368).
42 42
 Producţiei neterminate la sfârşitul lunii

Metoda contabilă ( indirectă, scriptică)

 Producţia neterminată = Producţia neterminată de la
începutul lunii + Cheltuielile totale ale lunii - Cheltuieli
aferente producţiei terminate

Metoda directă (a inventarierii)

 Productia neterminata se determina prin inventarierea
faptică a producţiei neterminate de la fiecare loc de
muncă

Producţia neterminată se evaluează la cost de producţie

efectiv.

43 43
 Exemplu: Producţie în curs de execuţie

La inventarierea de la sfârşitul lunii pe baza inventarului

intermitent se constată că în secţiile de producţie există produse
în curs de execuţie care au fost evaluate la costul efectiv de
5.000 lei

Rezolvare:
1. Înregistrarea producţiei în curs de execuţie
331 “Produse în curs = 711 “Venituri aferente 5.000
de execuţie” costurilor stocurilor de produse”

2. Stornarea la începutul lunii următoare a stocului de producţie

neterminată
711 “Venituri aferente = 331 “Produse în curs 5.000
cost. stocurilor de produse” de execuţie”

44 44
 Grupa 34 – Produse

Conturi operaţionale:

341 “Semifabricate”

345 “Produse finite”

346 “Produse reziduale”

348 “Diferenţe de preţ la produse”

711 “Variaţia stocurilor”

45 45
 Explicaţii conturi:

Contul 341 "Semifabricate" este un cont de activ.

În debitul contului se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare sau preţ de producţie a semifabricatelor
intrate în gestiune din activitatea proprie şi plusurile constatate la
inventariere (711);
- valoarea semifabricatelor aduse de la terţi (354, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor primite de la societăţile
din grup alte societăţi legate prin participatii, unitate sau subunitati (451,
452, 481, 482).
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute şi lipsurile
constatate la inventariere (711);
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor consumate în aceeaşi
unitate (301, 302);
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor trimise la terţi (354),
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor livrate societăţilor din
grup, altor unităţi legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452,
481, 482);
- valoarea pirderilor din calamitati (671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor
existente în stoc la sfârşitul perioadei.
46 46
 Explicaţii conturi:
Contul 345 "Produse finite" este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite
intrate în gestiune şi plusurile de inventar (711);
- val. la preţ de înreg. a produselor finite aduse de la terţi (354, 401).
În creditul contului se înregistrează:
- val. la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite
vândute şi lipsurile de inventar (711);- val. la preţ de înregistrare a
prod. acordate salariaţilor, ca plata în natura, potrivit legii (421);
- val. la preţ de înreg. a prod. cuvenite actionarilor, asociaţilor sau
unităţilor prestatoare, ca plata în natura, potrivit prevederilor contract.
(462, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate în
magazinele de vânzare proprii (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute şi consumate în
aceeaşi unitate (301, 302, 303);
- val. la preţ de înregistrare a produselor finite trimise la terţi (354);
- val. donatiilor de prod. finite şi pierderilor din calamitati (658, 671).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor
47 finite existente în stoc la sfârşitul perioadei. 47
 Explicaţii conturi:
Contul 346 "Produse reziduale" este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a
produselor reziduale intrate în gestiune din producţie
proprie (711);
- val. produselor reziduale aduse de la terţi (354. 401).
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a
produselor reziduale ieşite din gestiune (711);
- valoarea produselor reziduale trimise la terţi (354).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare

a produselor reziduale existente în stoc la sfârşitul
perioadei.
48 48
 Explicaţii conturi:

Contul 348 "Diferenţe de preţ la produse" este un cont

rectificativ al valorii de înregistrare a produselor.
În debitul contului se înregistrează:
- diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare
decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din
producţie proprie (711);
- diferenţele de preţ în minus repartizate asupra produselor
ieşite din gestiune prin vânzare (711).
În creditul contului se înregistrează:
- diferenţele de preţ în minus (costul de producţie este mai mic
decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din
producţie proprie (711);
- diferenţele de preţ în plus repartizate asupra produselor ieşite
din gestiune prin vânzare (711).
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente
49 produselor existente în stoc. 49
 Produse - Definiţii

Semifabricatele reprezintă produsele al căror proces

tehnologic a fost terminat într-o secţie (faza de fabricaţie)
si care trec în continuare în procesul tehnologic al altei
secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor (contul
341).

Produsele finite sunt produsele care au parcurs în

întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au
nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unitătii, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct
clientilor (contul 345).

Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi,

materiale recuperabile sau deseuri (contul 346).
50 50
 Exemplu: Metoda inventarului permanent

O societate a realizat produse finite de 200 buc cu cost de prod. 100 lei/buc iar
în cursul lunii se produc 500 buc. Chelt. efectuate cu productia sunt: materii
prime 30.000 lei, mat. auxiliare 15.000 lei, salarii 6.000 lei, energie electrică
4.000 lei si TVA. Se livrează 600 buc. Cu pret de vânzare 150 lei/buc si TVA.
La descărcarea gestiunii se aplică FIFO utilizand MIP.
Rezolvare:
1. Cheltuieli cu materii prime
601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 30.000
2. Cheltuieli cu materiale consumabile
6021 “Chelt. cu mat. auxiliare” =3021 “Materiale auxiliare” 15.000
3. Cheltuieli cu salariile
641 “Chelt. cu salar. pers.” = 421 “Personal - salarii datorate” 6.000
4. Cheltuieli cu energia
% = 401 “Furnizori” 4.760
605 “Cheltuieli privind energia si apa” 4.000
4426 “TVA deductibilă” 760
51 51
 Exemplu: Metoda inventarului permanent
(continuare)

5. Obţinere produse finite (CP=55.000)

345 “Produse finite” =711 “Venituri aferente costurilor 55.000

stocurilor de produse”

6. Livrare produse finite

4111 “Clienti” = % 107.100

701 “Venituri din vanz. prod. finite” 90.000
4427 “TVA colectată” 17.100

7. Scoaterea din evidenţă a prod finite (1200x100+400x110=64.000)

711 “Venituri aferente costurilor = 345 “Produse finite” 64.000

stocurilor de produse”

52 52
 Exemplu: Metoda inventarului intermitent

O SC are produse finite in cantitate de 200 buc la un cost de prod. de 100

lei/buc iar in cursul lunii se produc 500 buc. Cheltuielile aferente: materii
prime 30.000 lei, materiale auxiliare 15.000 lei, salarii 6.000 lei energie
electrica 4.000 lei si TVA. Se livreaza 600 buc. cu pret de vanz. 150 lei/buc si
TVA. La descarcarea gestiunii se aplica FIFO si MII.

Rezolvare:
1. Scoaterea din gestiune a prod. finite aflate in stoc
711 “Venituri aferente costurilor = 345 “Produse finite” 20.000
stocurilor de produse”
2. Vanzare produse
4111 “Clienti” = % 107.100
701 “Venituri din vanz. prod. finite” 90.000
4427 “TVA colectată” 17.100
3. Stabilire prin inventariere a stocului final de prod finite
(100 buc x 110=11.000)
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilor 11.000
stocurilor de produse”

53 53
 Exemplu: Evaluare la preţ standard

O SC are un S.I. de pf. de 300 kg evaluate la preţ standard de 60lei/kg,

diferenţe de preţ 2.000 lei. În cursul lunii se obţin 700 kg pf, la un cost
de 45.300 lei. Se livrează 800 kg pf la preţ vânzare 100 lei/kg plusTVA.
Rezolvare:
1. Obţinere pf 700 buc
345 “Produse finite” = 711 “Venituri aferente costurilor 42.000
stocurilor de produse”
2. Diferenţe de preţ (45.300-42.000)
348 "Diferenţe de preţ la produse" = 711 “Venituri aferente costurilor 3.300
stocurilor de produse”
3. Vânzare prod finite
4111 “Clienti” = % 95.200
701 “Venituri din vanz. prod. finite” 80.000
4427 “TVA colectata” 15.200
4. Scoatere din gestiune
(K=(SI348+RD348)/(SI345+RD345)=5.300/(18.000+42.000)=0.0883)
711 “Venituri af. cost. …” = 345 “Produse finite” 48.000
5. Diferenţe de preţ = 0.0883 x 48.000
711 “Venituri aferente costurilor = 348 "Dif. de preţ la produse" 4.238,40
54 stocurilor de produse” 54
55 55