Contabilitatea relatiilor cu tertii

(continuare)
curs 10

1
Contabilitatea relatiilor cu tertii

Relaţile comerciale curente se concretizează în:

• apariţia şi stingerea drepturilor de creanţă (creanţele);
• apariţia şi stingerea angajamentelor sau obligatiilor de
plată (datoriile).

Contab. decontărilor comerciale (furnizori-clienţi):

• relaţii de decontare privind obligaţiile faţă de furnizori şi

plata acestora, precum şi eventual creanţe faţă de furnizori
(grupa 40 Furnizori şi conturi asimilate);

• relaţii de decontare privind drepturile de creanţă faţă de

clienţi şi încasarea acestora, precum şi eventual datorii faţă
de clienţi (grupa 41 Clienţi şi conturi asimilate);
2
Contabilitatea relatiilor cu tertii

3
Reduceri comerciale și financiare

În mediul de afaceri se folosesc reducerile comerciale si

financiare care se acorda de către furnizori → clienţilor.

De obicei aceste reduceri au în vedere:

 volumul afacerilor,
 calitatea bunurilor sau
 încrederea între parteneri etc.

În literatura de specialitatea reducerile de preţ sunt

delimitate în două categorii:

• reduceri comerciale: rabat, remiză, risturn;

• reduceri financiare: scontul.

4
Reduceri comerciale și financiare

Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra preţului

de vânzare pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.

Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru

importanţa cumpărătorului în clientela vânzătorului, fidelitatea
clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere care poate fi acordată pentru depăşirea unui

plafon valoric anual al cumpărărilor stabilit prin contract.

Reducerile de preţ comerciale (rabat, remiză) se înregistrează la

momentul acordării acestora pe baza documentelor ce le atestă.

Dacă în factura iniţială sunt evidenţiate distinct, reducerile de preţ

acordate, respectiv primite, atât vânzătorul cât şi cumpărătorul
înregistrează în contabilitate factura la valoarea netă comercială,
aceasta reprezentând valoarea iniţială mai puţin reducerile acordate.
TVA aferentă facturilor care conţin reduceri comerciale se calculează la
valoarea netă a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor facturate. 5
Reduceri comerciale și financiare

În situaţia în care ulterior facturii iniţiale, vânzătorul acordă reduceri

comerciale cumpărătorului (de obicei risturn) conform clauzelor
contractuale, acestea se cuprind într-o factură ulterioară.

Acestea se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri

comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale
acordate"), pe seama conturilor de terţi.

Scontul este o reducere financiară de care poate beneficia clientul,

dacă acesta îşi plăteşte înainte de scadenţă datoria.

La client, reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă

venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul
767 "Venituri din sconturi obţinute").

La furnizor, reducerile acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei,

indiferent de perioada la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind
sconturile acordate"). Reducerile financiare, similar celor comerciale
sunt nete de TVA. 6
Contabilitatea relatiilor cu tertii
În funcţie de natura creditelor şi de documentele folosite avem:
• decontări comerciale prin credit comercial clasic (ordin de plată,
cec, chitanţă);
• decontări comerciale prin credit comercial cambial/efect comercial
(bilet la ordin, cambie)
În cazul în care, în cadrul unor relaţii comerciale de vânzare-
cumpărare, până la închiderea exerciţiului financiar nu s-au întocmit
facturi, ci doar avize de însoţire a mărfurilor, se impune ca aceste
operaţii să fie înregistrate în contabilitate distinct. Astfel este necesară
evidenţierea distinctă a TVA-ului aferent facturilor neîntocmite (4428
TVA neexigibilă).

În cazul în care în cadul unor relaţii comerciale de vânzare-cumpărare,

clientul acordă un avans furnizorului, atunci clientul devine un
creditor al furnitorului (prin urmare furnizoul va înregistra o datorie faţă
de client în contul 419 Clienti-creditori), în timp ce furnizorul devine un
debitor al clientului (prin urmare clientul va înregistra o creanţă faţă de
furnizor în contul 409 Furnizori-debitori). În situaţia în care avansul va
avea la bază factura fiscală, atunci se va putea deduce sau colecta
TVA-ul aferent. 7
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adaugată = impozit indirect care se datorează bugetului

de stat.

TVA se aplica agentilor economici inregistrati in scopuri cu TVA pentru

operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate care

presupune o plată ulterioara;

 locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat

a fi în România;

 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană

impozabilă;

 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate

economică.
8
 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Clasificare regimuri de impozitare pentru operaţiunile impozabile:

A. Operaţiuni impozabile sau taxabile, pentru care se aplică cota

standard sau redusă;

B. Operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se

datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea
taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau
serviciile achiziţionate.

C. Operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se

datorează taxa pe valoarea adăugată si nu este permisă deducerea
taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau
serviciile achiziţionate.

9
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Organizarea evidenţei operative a T.V.A. constă din întocmirea

următoarelor documente:

- Jurnal pentru cumpărari;

- Jurnal pentru vânzări

- Borderoul de vânzare (încasare) – Borderoul cuprinzând

operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri si servicii;

- Decontul privind T.V.A.

10
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adaugată se

realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I - 442
“Taxa pe valoarea adaugată”, care se detaliază pe
următoarele conturi de gradul II:
• 4423 "T.V.A. de plată“
• 4424 "T.V.A. de recuperat“
• 4426 "T.V.A. deductibilă“
• 4427 "T.V.A. colectată“
• 4428 "T.V.A. neexigibilă".

11
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Mecanismul contabil al TVA-ului colectat presupune:

- înregistrarea TVA-ului colectat pentru vânzările de la intern (exclusiv
livrarile intracomunitare, exporturile) cu ajutorul contului 4427 “TVA
colectată” (cont de pasiv)

Formula contabilă “standard”:

CREANŢE = %
VENITURI
TVA COLECTAT
Exemplu:
41x ”Clienţi si conturi asimilate”= 70x “Cifra de afaceri netă”
sau sau
462 “Creditori diversi” 75x “Alte venituri din exploatare”
4427 “TVA colectată”
12
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Mecanismul contabil al TVA-ului deductibil presupune:

- înregistrarea TVA-ului deductibil pentru cumpărări, inclusiv din
achizitii intracomunitare, import cu ajutorul contului 4426 “TVA
deductibilă”(cont de activ)

Formula contabilă “standard”:

% = DATORII
CUMPĂRĂRI
4426 “TVA deductibilă”

Respectiv,
% = 40x ”Furnizori si conturi asimilate”
2xx “Imobilizări” sau
3xx “Stocuri” 462 “Debitori diversi”
6xx “Cheltuieli” 13

4426 “TVA deductibilă”

Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Înregistrarea TVA-ului exigibil la decontare cu statul poate fi:

 datorie fiscală netă din TVA, dacă: RC ct.4427 > RD ct.4426

(diferenta se inregistreaza in contul 4423 “TVA de plată” (P))

Formula contabilă standard:

ct. 4423 = RC ct.4427 - RD ct.4426

 creanţă fiscală netă din TVA , dacă: RC ct.4427 < RD ct.4426

(diferenta se inregistreaza in contul 4424 “TVA de recuperat” (A))

Formulă contabilă standard:

ct. 4424 = RD ct.4426 – RC ct.4427

14
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Exemplu: O SC plătitoare de T.V.A. achiziţionează din interiorul tarii

materii prime în valoare de 10.000 lei plus T.V.A.. În cursul lunii se
livrează la intern produse finite la preţul de vânzare de 15.000 lei plus
T.V.A.. Preţul de înregistrare al produselor vândute este de 13.000 lei.
La sfârsitul lunii se face regularizarea T.V.A. având în vedere că SC are
T.V.A. de plată din luna anterioară, neachitat în termenul legal, de
2.100 lei. Ulterior se achită întreaga datorie privind TVA, inclusiv
dobanzile aferente.
Rezolvare : 1) Înregistrarea achiziţiei de materii prime:
% = 401 „Furnizori” 11.900
301 „Materii prime” 10.000
4426 „T.V.A. deductibilă” 1.900
2) Înregistrarea livrării de produse finite:
4111 „Clienţi” = % 18.600
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 15.000
15
4427 „T.V.A. colectată 2.850
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

3) Înregistrarea descărcării din gestiune a produselor vândute:

711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” 13.000
4) Înregistrarea regularizării T.V.A. la sfârsitul lunii:
4427 „T.V.A. colectată” = % 2.850
4426 „T.V.A. deductibilă” 1.900
4423 „T.V.A. de plată” 950
5) Înregistrarea achitării T.V.A. datorat prin bancă cu ordin de plată:
4423 „T.V.A. de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 950

6) Înregistrarea cheltuielilor cu majorările de întârziere aferente:

(calcul majorări: 2100 x 0,1% / zi x 30 zile = 63 lei)
6581 „Despăgubiri, amenzi si = 4481 „Alte datorii faţă de 63
penalităţi” bugetul statului”

7) Înregistrarea plăţii prin bancă cu ordin de plată a majorărilor de

întârziere aferente:
4481 „Alte dat.faţă de bugetul stat.”= 5121 „Cont. la bănci în lei” 63 16
Contab. datoriilor din alte impozite, taxe si
varsăminte asimilate
Principalele impozite din aceasta categorie sunt:

- impozitul pe dividende;

- accizele;

- impozitele si taxele locale;

- taxele vamale;

- fonduri speciale (pentru promovarea si modernizarea turismului,

a drumurilor publice, pentru sanatate publica);

- alte fonduri: pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de

trecere a frontierei, pt. dezvoltarea sistemului enegetic, al aviatiei
civile, fondul national solidaritatea, cultural national, 17
cinematografic national etc.
Impozitul pe dividende

Dividendele reprezinta remuneratia capitalurilor, puse la

dispozitia societatii comerciale de catre asociati sau actionari.

O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către

o persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să
plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat,
conform art. 36 din Codul fiscal.

Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de

impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei
persoane juridice romane.

In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la

sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale,
impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25
ianuarie a anului urmator.

18
Accizele

Accizele reprezintă impozite indirecte, datorate bugetului de stat, care se

percepe asupra unor bunuri şi servicii de consum, provenite din ţară, din afara
ţării (= achiziţii din U.E.) şi din import. Atât din punct de vedere al sensului,
cât şi al conţinutului, definiţia corectă pentru acciză este de „impozit”, şi nu
de „taxă”, respectiv de „impozit de consumaţie” şi nu de „taxă de
consumaţie”.

Iniţial, accizele au fost concepute şi introduse cu triplul scop:

 1) de a frâna producţia şi, respectiv consumul ostentativ, parazitar, de lux şi
de vicii;
 2) pentru eliminarea sărăciei absolute prin redistribuirea veniturilor, adică
prin a se lua (pe calea acestor „impozite speciale”, numite şi
supraimpozite), o parte din venitul şi/sau averea celor cu venituri/averi
mari, în special de la cei care duc o viaţă de lux sfidător şi consumatori de
vicii (precum băuturile alcoolice, ţigările, prostituţia, jocurile de noroc
etc.), şi a se da celor săraci (în special celor săraci, dar nu din vina lor, nu
celor ajunşi săraci pentru că nu vor să muncească);
19
 3) de a creşte veniturile bugetare.
În România, accizele armonizate (reglementate în mod unitar la nivelul U.
E.) se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din
producţia internă sau din import (a se vedea art. 162 din Codul fiscal):
a) bere; b) vinuri; c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) tutun prelucrat, care include:
ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în
ţigarete; alte tutunuri de fumat; g) produse energetice, care includ: benzină
cu plumb; benzină fără plumb; motorină; păcură; gaz natural; petrol
lampant (kerosen); cărbune şi cocs; h) energie electrică, care include:
electricitate utilizată în scop comercial; electricitate utilizată în scop
necomercial.

20
Alte produse care conform art. 207 din Codul fiscal urmatoarele
produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde;
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori;
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila;
d) confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor de iepure, oaie,
capra;
e) articole din cristal;
f) bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor;
g) produse de parfumerie;
h) arme si arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar, cu
exceptiile prevazute in lege;
i) iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru
agrement;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor
nave si ambarcatiuni pentru agrement, cu exceptia barcilor cu sau
fara motor cu lungime mai mica de 8 metri si cu motor mai mic de 25
CP si iahturile si alte nave si ambarcatiuni destinate utilizarii in
21
sportul de performanta, in conditiile prevazute in norme.
Platitori de accize pentru produsele prevazute la art. 207 sunt
operatorii economici: persoane juridice, asociatii familiale si persoane
fizice autorizate – care produc sau care achizitioneaza din teritoriul
comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse.
Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara
produsele prevazute la art. 207 din Codul fiscal.
Accizele preced TVA si se calculeaza prin aplicarea unei cote
procentuale (stabilite de lege) asupra bazei de impozitare.
Operatorii economici care achizitioneaza din teritoriul comunitar
produsele prevazute la art. 207, inainte de primirea produselor,
trebuie sa fie inregistrati la autoritatea fiscala competenta, in
conditiile prevazute in norme, si sa respecte urmatoarele cerinte:
a) sa garanteze plata accizelor in conditiile fixate de autoritatea
fiscala competenta;
b) sa tina contabilitatea livrarilor de produse;
c) sa prezinte produsele oricand li se cere aceasta de catre organele
de control;
d) sa accepte orice monitorizare sau verificare a stocului. 22
Impozitele si taxele locale

Impozitele si taxele locale sunt venituri proprii ale bugetelor locale.

Principalele impozite si taxe locale sunt:

- impozitul pe cladiri;

- impozitul pe teren;

- taxa asupra mijloacelor de transport;

- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in

domeniul constructiilor;

- taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama;

- taxa pentru sederea in statiunile balneoclimaterice;

- impozitul pe spectacole etc. 23

Contul 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate"
Contul 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" este un cont de
pasiv. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta deconturilor cu bugetul statului
sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
cum sunt: accizele, impozitul pe titeiul din producţia interna şi pe gaze
naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, vărsăminte din profitul net
al regiilor autonome, alte impozite şi taxe.
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului
statului sau bugetelor locale (635); - repartizari din profitul net al regiilor
autonome (117); - impozitul pe dividende datorat (457); - valoarea taxelor
vamale aferente aprovizionarilor din import (212, 213, 214, 301, 302, 303,
361, 371, 381); - taxa pe valoarea adăugată amânată la plata (4428).
În debitul contului se înregistrează: - plăţile efectuate la bugetul de stat sau
bugetele locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (512); -
datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor
locale.
24
Exemplu:
Firma „X” înregistrează în contabilitatea proprie impozitul pe clădiri
datorat în sumă de 1.800 lei, impozitul pe teren de 20 lei si taxa pentru
autoturism 400 lei.

Rezolvare:

635 „Chelt. cu alte impozite, = % 2.220

taxe si vărsăminte asimilate”
446.01 „Alte impozite, taxe si 1.800
vărsăminte asimilate”
(impozit pe clădiri)
446.02 „Alte impozite, taxe si 20
vărsăminte asimilate”
(impozit pe teren)
446.03 „Alte impozite, taxe si 400
vărsăminte asimilate”
(taxa pt. autoturism)
25
Fonduri speciale

Fonduri speciale = acele fonduri care au anumite destinaţii

prevăzute de lege şi sunt datorate de societăţi sau instituţii.

Clasificare fonduri speciale:

 fondul consolidat, cum ar fi: bugetul asigurărilor sociale de stat,
contribuţia la pensia suplimentară, fondul special pentru asigurările
sociale de sănătate, fondul de solidaritate socială pentru persoanele
cu handicap, fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic, fondul
special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului.

 fonduri derulate prin trezorerii: fondul pentru regenerarea

pădurilor, fondul cinematografic, fondul pentru reformă economică,
fondul de ameliorare a fondului funciar.

 fonduri ce nu se derulează prin trezoreria statului: fondul de

garantare a depozitelor în sistemul bancar, fondul de acţiuni şi
obiective cu caracter umanitar.
26
Contul 447 "Fonduri speciale - taxe şi
vărsăminte asimilate"

Contul 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte

asimilate" este un cont de pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor şi a
vărsămintelor efectuate către alte organisme publice,
potrivit legii.
În creditul contului se înregistrează:
- datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform
prevederilor legale, către alte organisme publice (635).
În debitul contului se înregistrează:
- plăţile efectuate către organismele publice (512);
- datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate.

27
Contabilitatea contrib. la fondurile speciale

Exemplu:
Se înregistrează în contabilitate datoria entităţii privind fond pentru
sănătate publică de 1.100 lei, ce se achită ulterior prin bancă.

Rezolvare:
1) Înregistrarea datoriei privind fondul pentru sănătate publică :
635 „Chelt. cu alte impozite, = 447 „Fonduri speciale-taxe si 1.100
taxe si vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate “

2) Înregistrarea achitării datoriei prin bancă cu ordin de plată:

447 „Fonduri speciale taxe = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1.100
si vărsăminte asimilate”

28
Contabilitatea creanţelor de natura subvenţiilor

Subvenţiile reprezintă creanţe (sume de primit) adjudecate de

entităţile economice faţă de guvern, agenţiile guvernamentale sau
alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.

Contabilitatea curentă a creanţelor din subvenţii se realizeaza prin

contul sintetic 445 “Subvenţii” prin urmatoarele ct. analitice:
4451”Subvenţii guvernamentale”
4452 “Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii”
4458 “Alte sume primite cu caracter de subvenţii”

Subventia poate fi acordata pentru finanţarea integrală şi/sau

parţială a unor categorii (elemente) de cheltuieli curente de
exploatare.

Înregistrari contabile:
- înregistrarea creanţei privind subvenţia: 445x =741x
- încasarea subvenţiei (prin bancă) : 5121 =445x
29
Contul 445 "Subvenţii"

Contul 445 "Subvenţii" este un cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor
privind subvenţiile de la buget sau provenite din
contribuţii financiare nerambursabile.
În debitul contului se înregistrează:
- sumele alocate de la buget, precum şi valoarea altor
subvenţii pentru investiţii de primit (131);
- valoarea subvenţiilor pentru diferenţe de preţ şi a altor
subvenţii de primit (741);
- valoarea subvenţiilor guvernamentale primite drept
compensaţii pentru pierderile înregistrate de o persoana
juridică, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate
de evenimente extraordinare (771).
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea subvenţiilor încasate (512).
Soldul contului reprezintă subvenţiile de primit. 30
Contabilitatea creanţelor de natura subvenţiilor

Finanţarea integrală/parţială a activelor

imobilizate:
1. Aprobarea acordarii subvenţiei:
445x = 13x
2. Încasarea subvenţiei (prin bancă):
5121 = 445x
3.Transferul cotei părţi a subvenţiei la rezultatul
exerciţiului (venituri), pe măsura realizării
activului:
13x = 7584
31
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
si cu acţionarii/asociaţii

Structura contabilă a decontărilor în cadrul grupului şi cu

acţionarii/asociaţii vizează:

A. Decontări între entităţi:

1. Entităţi afiliate;
2. Entităţi între care există interese de participare;

B. Decontări între entitate şi acţionarii/asociaţii privind:

1. Sume datorate acţionarilor/asociaţiilor;
2. Decontări privind capitalul şi dividentele de plată;

C. Contabilitatea curentă - cu ajutorul conturilor din grupa:

45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

32
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
si cu acţionarii/asociaţii

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE

ENTITĂŢILE “DE GRUP” - constă în acordarea şi
retragerea de ajutoare financiare (fără/sau cu
dobândă moderată) între entităţile afiliate şi/sau
între entităţile care există interese de participare.

Conturile (451x si 453x) vor avea funcţia contabilă:

 de activ – la entitatea aflată în postura de creditor;
 de pasiv – la entitatea aflată în postura de debitor;

33
Contul 451 "Decontări în cadrul grupului"

Contul 451 "Decontări în cadrul grupului" este un cont bifunctional. Cu

ajutorul acestui cont se tine evidenta operaţiilor între unităţile aparţinând
aceluiaşi grup.
In debitul contului se înregistrează:- sumele virate altor unităţi din cadrul
grupului (512);- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. livrate unităţilor
din cadrul grupului (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381,
388);- preţul de vânzare al imobilizarilor corporale şi necorporale cedate (758):-
dividende aferente investiţiilor pe termen scurt (762);- diferenţele favorabile de
curs valutar, aferente creanţelor în valuta (765);- dividendele de încasat din
participatii (761);- preţul de vânzare al imobilizarilor financiare cedate la unităţi
din cadrul grupului (764);- dobânzile aferente împrumuturilor acordate (766).
În creditul contului se înregistrează:- sumele încasate de la alte unităţi din
cadrul grupului (512, 531);- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime,
materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc.
primite de la unităţi din cadrul grupului (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368,
371, 378, 381, 388);- dobânzile aferente împrumuturilor angajate (666);-
încasarea dividendelor din participatii (512);- diferenţele nefavorabile de curs
valutar, aferente creanţelor în valuta (665);- valoarea debitelor scăzute din
evidenta (668).
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele unităţii, iar soldul creditor,
datoriile unităţii în relaţiile cu unităţile aparţinând aceluiaşi grup.
34
Contul 453 "Decontări privind interesele de
participare"
Contul 453 "Decontări privind interesele de participare" este un cont
bifunctional. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor
privind interesele de participare.
În debitul contului se înregistrează:- sumele virate altor unităţii legate
prin interese de participare (512);- diferenţele favorabile de curs
valutar, aferente creanţelor în devize (765);- dividendele de încasat din
participatii (761);- preţul de vânzare al imobilizarilor financiare cedate
la unităţi din cadrul grupului (764);- dividendele aferente investiţiilor pe
termen scurt (762);- dobânzile aferente împrumuturilor acordate (766).
În creditul contului se înregistrează:- sumele încasate de la alte unităţi
legate prin interese de participare (512, 531);- dobânzile aferente
împrumuturilor (666);- încasarea dividendelor din participatii (512);-
diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valuta
(665);- valoarea debitelor scăzute din evidenta (668).
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele privind interesele de
participare, iar soldul creditor, datoriile privind interesele de participare.
35
 Exemplu:

Societatea comercială X acordă, prin virament bancar, un ajutor

financiar, în sumă de 500.000 lei, filialei Y. La finele exerciţiului
financiar dobânzile calulate, dar încă nedecontate, aferente
exerciţiului financiar expirabil sunt de 30.000 lei. În exerciţiul
financiar următor se decontează dobânzile si se restituie 200.000
lei, din ajutorul financiar acordat.
ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
În exerciţiul financiar N În exerciţiul financiar N
1. Acordarea ajutorului financiar: 1. Primirea ajutorului financiar:
4511 = 5121 500.000 5121 = 4511 500.000
2. Înregistrarea dobânzilor de încasat: 2. Înregistrarea dobânzilor de plătit:
4518 = 766 30.000 666 = 4518 30.000
În exerciţiul financiar N+1 În exerciţiul financiar N+1
1. Încasarea parţială a ajutorului 1. Plata parţială a ajutorului financiar si a
financiar si a dobânzilor: dobânzilor:
5121 = % 230.000 % = 5121 230.000
4518 30.000 4511 200.000 36
4511 200.000 4518 30.000
 Contabilitatea decontărilor în cadrul
grupului şi cu acţionarii/asociaţii

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE

ENTITATE SI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

– are loc la societăţile de persoane (SNC si SCS) sau

mixte (SRL) în care apare frecvent insuficienţă de
“lichidităţi” iar aceasta este acoperită temporar de
către asociaţi (fără/sau cu dobândă modică).
Conturi utilizate: 455x - cu funcţie contabilă de pasiv.

– are loc in cadrul decontărilor cu acţionarii/asociaţii

pentru capital si dividende (prezentate în capitolul
Contabilitatea capitalurilor).
Conturi utilizate: 456 (A/P), 457 (P).

37
Contul 455 "Sume datorate asociaţilor"

Contul 455 "Sume datorate asociaţilor" este un cont de

pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor lăsate
temporar la dispoziţia unităţii de către asociaţi.
În creditul contului se înregistrează:
- sumele depuse de asociaţi (512, 531);
- dobânzile aferente sumelor depuse (666);
- sumele lăsate în contul curent al asociaţilor,
reprezentând dividende (457).
În debitul contului se înregistrează:
- sumele restituite asociaţilor (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate
asociaţilor.
38
Contul 456 "Decontări cu actionarii/asociaţii
privind capitalul"
Contul 456 "Decontări cu actionarii/asociaţii privind capitalul" este
un cont de activ.Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor
cu actionarii şi asociaţii privind capitalul.
În debitul contului se înregistrează:- capitalul subscris de acţionari sau
asociaţi, în natura şi /sau numerar, capitalul social majorat prin
subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni (101);- valoarea primelor
stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital şi/sau din
conversia obligaţiunilor în acţiunii (104);- sumele achitate asociaţilor
sau bunurile retrase cu ocazia reducerii capitalului, în condiţiile legii
(512, 531, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 381);- diferenţele
favorabile de curs valutar aferente aportului în valuta la sfasitul
exerciţiului (765).
În creditul contului se înregistrează:- aportul în natura la capitalul social
(205 la 267, 301 la 381);- sumele depuse ca aport în numerar, titluri de
plasament şi/sau imobilizari necorporale la constituirea capitalului
social (512, 531, 503 la 508);- împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni convertite în acţiuni (161);- capitalul social retras de
acţionari sau asociaţi (101);- diferenţele nefavorabile de curs valutar
rezultate cu ocazia varsarii capitalului subscris sau la încheierea
exerciţiului (665).
39
Soldul contului reprezintă aportul la capital subscris şi nevarsat.
Contul 457 "Dividende de plata"

Contul 457 "Dividende de plata" este un cont de pasiv.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividendelor
datorate actionarilor sau asociaţilor corespunzător
aportului la capital.
În creditul contului se înregistrează:
- dividendele datorate actionarilor sau asociaţilor din
profitul realizat (117).
În debitul contului se înregistrează:
- sumele achitate actionarilor sau asociaţilor (512, 531);
- impozitul pe dividende (446);
- sumele lăsate în contul curent al asociaţilor sau
actionarilor, reprezentând dividende (455);
- datorii prescrise sau anulate (758).

Soldul contului reprezintă dividendele datorate40

actionarilor sau asociaţilor.
 Exemplu:

O societate cu răspundere limitată încasează în numerar de la

asociatul său unic suma de 50.000 lei pentru finanţări curente. La
finele exerciţiului financiar se calculează si se înregistrează dobânzi în
sumă de 5.000 lei. În exerciţiul financiar următor se achită, în numerar,
dobânzile cuvenite asociatului, concomitent cu retragerea de către
acesta a sumei de 25.000 lei.
În exerciţiul financiar N:
1. Încasare sumei depuse de asociatul unic în casierie:
5311 = 4551 50.000
2. Înregistrarea dobânzilor cuvenite asociatului unic:
666 = 4558 5.000
3.Închiderea contului de venituri si cheltuieli privind dobânzil
121 = 666 5.000
În exerciţiul financiar N+1:
1. Plata, în numerar a dobânzilor si a sumelor retrase de asociatul unic:
% = 5311 30.000
4551 25.000 41
4558 5.000
Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
si cu acţionarii/asociaţii
C. CONTAB. DECONTĂRILOR DIN OPERAŢIUNI ÎN PARTICIPAŢIE
- se realizeaza in cadrul asocierilor în participaţie, fără
personalitate juridică, în cadrul cărora apar, de regulă,
următoarele categorii de relaţii de decontare:

1) Încasări si restituiri de sume vizând constituirea si lichidarea

necesarului de fond de rulment pentru dezvoltarea operaţiunilor
în participaţie;

2) Transferuri de venituri si cheltuieli între coparticipanţi la

realizarea de operaţiuni în participaţie si decontarea sumelor
reprezentând rezultatul financiar brut între coparticipanţi:
Conturi utilizate: 458x

42
Contul 458 "Decontări din operaţii în participaţie"

Este un cont bifunctional.

În creditul contului se înregistrează: - veniturile realizate din operaţii în
participaţie transferate coparticipantilor, conform contractului de
asociere (701 la 786);- cheltuielile primite prin transfer din operaţii în
participaţie (601 la 686); - sumele primite de la coparticipanti (512,
531).
În debitul contului se înregistrează:- veniturile primite prin transfer din
operaţii în parlicipatie (701 la 786); - amortizarea calculată de
proprietarul imobilizarii, ce se transmite coparticipantului care tine
evidenta operaţiilor în participaţie conform contractelor (281);-
cheltuielile transferate din operaţii în participaţie (601 la 686);- sumele
achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiei în
participaţie (512, 531);
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate coparticipantilor
ca rezultat favorabil (profit) din operaţii în participaţie, precum şi
sumele datorate de coparticipanti pentru acoperirea eventualelor
pierderi înregistrate din operaţii în participaţie.
Soldul debitor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi încasate
din operaţii în participaţie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele
datorate de coparticipanti pentru acoperirea eventualelor pierderi 43
înregistrate din operaţii în participaţie.
Exemplu:

Între societăţile comerciale X , cu rol activ, si Y cu rol pasiv în contabilizarea

operaţiunilor în participaţie, se derulează următoarele decontări:
a) Contribuţia SC Y, pusă la dispoziţia SC X, la fondul de rulment al asocierii,
în sumă de 200.000 lei;
b) Veniturile realizate din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului
de asociere, 60% SC X , iar SC Y:
b1) Venituri din vânzări de mărfuri……100.000 lei;
b2) Venituri din activităţi diverse………10.000 lei;
c) Cheltuieli realizate din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului
de asociere, 50% revin SC X, iar 50% revin, SC Y:
c1) Cheltuieli privind energia si apa ……….1.000 lei;
c2) Cheltuieli privind mărfurile………………60.000 lei;
c3) Chelt. cu remuneraţiile pers.….10.000 lei;
c4) Chelt. privind contrib. unităţi la asigurările sociale…..2.333 lei
c5) Chelt. privind contrib. unităţi pentru ajutorul de somaj..500 lei
c6) Cheltuieli postale si taxe de telecomunicaţii…..4.000 lei
44
c7) Alte cheltuieli de exploatare………………...........2.167 lei
Exemplu:

ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y
1. Încasarea contribuţiei la fondul de 1. Plata contribuţiei la fondul de
rulment al asocierii: rulment al asocierii:
5121 = 4581 200.000 4582 = 5121 200.000
2. Cedarea cote-parti din venituri 2. Primirea cote-parti din venituri
(40%) (40%)
% = 4581 44.000 4582 =% 44.000
707 40.000 707 40.000
708 4.000 708 4.000
3. Cedarea cotei-părţi din cheltuieli 3. Primirea cotei-părţi din cheltuieli
(50%): (50%):
4581 = % 40.500 % = 4582 40.500
605 500 605 500
607 30.000 607 30.000
641 5.000 641 5.000
6451 1.166 6451 1.166
6452 250 6452 250
626 2.000 626 2.000 45
658 1.083 658 1.083
Contab. decontărilor cu debitorii si creditorii diversi

Principalele operaţiuni din care rezultă creanţe si datorii diverse:

- imputaţii, despăgubiri si penalităţi de primit de la terţi sau datorate
terţilor;

- vânzarea imobilizărilor si a titlurilor de plasament;

- împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;

- sume cuvenite pentru concesiuni, locaţii de gestiuni, chirii, etc;

- dividende si dobânzi de încasat pentru titluri imobilizate sau de

plasament;

- reactivarea unor debite.

Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi se realizează cu ajutorul

grupei 46 “Debitori si creditori diversi” care cuprinde:
461 “Debitori diversi”/ 462 “Creditori diversi” 46
Contul 461 "Debitori diversi"

Este un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta

debitorilor din pagube materiale create de terţi, alte creanţe provenind
din existenta unor titluri executorii şi a altor creanţe.
În debitul contului se înregistrează:- valoarea bunurilor şi a producţiei
în curs de execuţie, constatate lipsa sau deteriorate, imputate terţilor
(758, 4427);- valoarea titlurilor de plasament cedate (764, 502 la 508);-
preţul de vânzare al imobilizarilor cedate (758, 4427);- valoarea
debitelor reactivate (754);- suma împrumuturilor obţinute la valoarea de
rambursare a obligaţiunilor emise (161);- dividende de încasat aferente
titlurilor de plasament sau a celor imobilizate (762, 761);- valoarea
despăgubirilor şi a penalitatilor datorate de terţi (758);- sumele datorate
de terţi pentru concesiuni, locatii de gestiune, licenţe, brevete şi alte
drepturi similare (706);- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate
în urma raportarii creanţelor la cursul de la închiderea exerciţiului
financiar (765);- dobânzile datorate de către debitorii diversi (766).
În creditul contului se înregistrează:- valoarea sconturilor acordate
debitorilor (667);- val. debitelor încasate (512, 531);- val. debitelor
scăzute din evidenta (654);- diferenţele nefavorabile de curs valutar,
aferente debitelor încasate sau la sfârşitul exerciţiului (665).
Soldul contului reprezintă sumele datorate unităţii, de către debitori. 47
Contul 462 "Creditori diversi"

Este un cont de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se tine

evidenta sumelor datorate terţilor, pe baza de titluri
executorii sau a unor obligaţii ale unităţii fata de terţi
provenind din alte operaţii.
În creditul contului se înregistrează:- sumele încasate şi
necuvenite (512, 531);- sumele datorate terţilor
reprezentând despăgubiri şi penalităţi (658);- datoriile
privind achiziţionarea titlurilor de plasament (502 la
508);- diferenţele nefavorabile de curs valutar din
evaluare sau la încheierea exerciţiului (665).
În debitul contului se înregistrează:- sume achitate
creditorilor (512, 531);- plata datoriilor pentru
achiziţionarea titlurilor de plasament (512, 531);- datorii
prescrise sau anulate (758);- sconturile obţinute de la
creditori (767); - diferenţele favorabile de curs valutar,
aferente datoriilor în valuta achitate, sau la sfârşitul
exerciţiului (765). 48

Soldul contului reprezintă sumele datorate creditorilor.

Contab. decontărilor cu debitorii si creditorii diversi

Exemplu:
La o entitate patrimonială se înregistrează în contabilitatea proprie
următoarele:
- dividende de încasat de 7.000 lei de la o entitate la care se deţin titluri
de plasament
- reactivarea debite în valoare de 56.000 lei ;
- acordarea către un debitor a unui scont în sumă de 750 lei ;
- achiziţionarea titlurilor de plasament în valoare de 4.000 lei, achitate
ulterior
-diferenţa nefavorabile de curs valutar în valoare de 850 lei pentru o
datorie în valută faţă de un furnizor extern;
- creanţelor pentru concesiuni, chirii, locaţii de gestiune, licenţe si alte
drepturi similare în suma de 50.000 lei;
- debitorilor prescrisi, scosi din evidenţă în sumă de 300 lei;
- achitarea datoriilor faţă de creditori în sumă de 400 lei. 49
Contab. decontărilor cu debitorii si creditorii diversi

1) Înregistrarea dividendelor de încasat în valoare de 7.000 lei de la o

entitate la care se deţin titluri de plasament:
461 „Debitori diversi” = 762 „ Venit. din invest. financiare 7.000
pe termen scurt”

2) Reactivarea debitelor în valoare de 56.000 lei:

461 „Debitori diversi” = 754 „ Venituri din creanţe reactivate 56.000
si debitori diversi”

3) Se acordă unui debitor divers un scont în valoare de 750 lei :

667 „ Chelt. privind sconturile acordate” = 461 „Debitori diversi” 750

4) Se achiziţionează titluri de plasament în valoare de 4.000 lei ce se

vor achita ulterior.
50
503 „ Acţiuni” = 462 „Creditori diversi” 4.000
Contab. decontărilor cu debitorii si creditorii diversi

5) La sfârsitul exerciţiului financiar N se înregistrează o diferenţă

nefavorabilă de curs valutar în valoare de 850 lei, aferentă unei datorii
exprimate în valută:
665 „ Chelt. din diferenţe de curs valutar”= 462 „Creditori diversi” 850

6) Se înregistrează creanţe pentru concesiuni, chirii, locaţii de

gestiune, licenţe si alte drepturi similare în sumă de 50.000 lei
461 „Debitori diversi” = 706 „Venituri din redevenţe, locaţii 50.000
de gestiune si chirii”

7) Se înreg. debitori prescrisi, scosi din evidenţă în sumă de 300 lei:

654 „Pierderi din creanţe si debitori diversi”= 461 „Debitori diversi” 300

8) Se înreg. achitarea datoriilor faţă de creditori în sumă de 400 lei:

462 „Creditori diversi” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 400
51
Contab. conturilor de regularizare si asimilate

Principiul independenţei exerciţiului financiar impune instituirea

unor conturi de decontare/regularizare care sa faca diferenta între
exerciţii financiare consecutive.
În plus, în cursul exerciţiului, dar mai ales la sfârsitul acestuia, apar
unele operaţii economice care trebuie reflectate temporar în
contabilitatea entităţii si care, ulterior, urmează a fi anulate sau
repartizate la alte conturi. Asemenea operaţii poartă numele de
regularizări.
Principalele operaţii de regularizare se referă la:
- delimitarea cheltuielilor si veniturilor aferente perioadei viitoare de
cele aferente perioadei curente;
- separarea creanţelor si datoriilor care necesită cercetări si lămuriri
suplimentare.
47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE (471; 472; 473)
52
Contul 471 "Cheltuieli înregistrate în avans"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor efectuate

în avans care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe
baza unui scadentar, în perioadele/ exerciţiile viitoare. Este un
cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
- sumele reprezentând abonamentele, chiriile şi alte cheltuieli
efectuate anticipat (401, 512, 531);
- valoarea dobânzilor aferente contractelor de leasing
financiar, potrivit prevederilor contractuale (167).
În creditul contului se înregistrează:
- sumele repartizate în perioadele/exerciţiile financiare
următoare pe cheltuieli, conform scadentarelor (605, 611 la
628, 658, 666, 668);
Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate în avans.
53
Contul 472 "Venituri înregistrate în avans"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor înregistrate

în avans. Contul 472 "Venituri înregistrate în avans" este un
cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
- veniturile înregistrate în avans, aferente
perioadelor/exerciţiilor financiare următoare, cum sunt: sumele
facturate sau încasate din chirii, abonamente, asigurări etc.
(411, 461, 512, 531).
- dobanda aferentă bunurilor cedate în regim de leasing
financiar (267).
În debitul contului se înregistrează:
- veniturile înregistrate în avans şi aferente perioadei curente
sau exerciţiului financiar în curs (704, 705, 706, 708).
Soldul contului reprezintă veniturile înregistrate în avans.
54
Contul 473 "Decontări din operaţii în curs de
clarificare"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor în curs de

clarificare, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli, sau alte
conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri
suplimentare. Este un cont bifunctional.
În debitul contului se înregistrează:
- plăţile pentru care în momentul efectuării sau constatării
acestora nu se pot lua măsuri de înregistrare definitiva într-un
cont, necesitand clarificări suplimentare (512);
- sumele restituite, necuvenite unităţii (512, 531).
În creditul contului se înregistrează:
- sumele clarificate trecute pe cheltuieli, precum şi sumele
încasate în conturile de trezorerie şi necuvenite (512, 601 la
658).
Soldul contului reprezintă sumele în curs de clarificare.
55
Exemplu:

În data de 20.12.2017 se achită prin virament bancar suma de 2.000

lei, reprezentând un abonament la o revista de specialitate care se
publica trimestrial urmand a fi livrate in exerciţiul financiar următor.
(Editorul este tot o societate comerciala).

Contabilitatea ABONATULUI Contabilitatea EDITORULUI

Exerciţiul N (20.12.2017) Exerciţiul N(20.12.2017)
1. Plata abonamentului: 1. Încasarea documentului:
471 = 5121 2.000 5121 = 472 2.000
Exerciţiul N+1 (31.03.2018) Exerciţiul N+1(31.03.2018)
2. Includerea abonamentului în 2. Includerea abonamentului în
cheltuielile curente in veniturile curente:
momentul primirii revistei 472 = 702 500
(2000/4 = 500 lei):
6588 = 471 500 56
Exemplu:

Într-un extras de cont, eliberat de bancă, apare o încasare de 10.000

lei fara a fi anexate documente care să permită identificarea plătitorului.
Ulterior se constată că plătitorul este un client vechi, înregistrat în
contabilitatea curentă la clienţi incerţi.

1. Încasarea prin bancă a sumei de la plătitorul neidentificat:

5121 = 473 10.000

2. Încasarea creanţei de la clientul incert, după identificarea plătitorului:

473 = 4118 10.000

57
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii

Relaţiile de decontare în cadrul unităţii apar în interiorul

acelor agenţii economici organizaţi sub formă de
combinate, trusturi sau întreprinderi, care au în structura
lor organizatorică subunităţi cu gestiune internă care îsi
organizează si conduc contabilitate proprie până la
balanţa de verificare.

Conturi utilizabile: Grupa 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481Decontari intre unitate si subunitati

482 Decontari intre subunitati

58
Contul 481 "Decontări între unitate şi subunitati"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor între

unitate şi subunitatile sale fără personalitate juridică, care
conduc contabilitate proprie. Este un cont bifunctional.
În debitul contului se înregistrează:
- valori materiale şi băneşti transferate subunitatilor (în
contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunitatii)
(301, 302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388,
512, 531).
În creditul contului se înregistrează:
- valori materiale şi băneşti primite de unitate de la subunitati
(în contab. unităţii) sau cele primite de subunitate de la unitate
(în contab. subunitatilor) (301, 302, 303, 308, 341, 348, 361,
368, 371, 378, 381, 388, 512, 531).
Soldul debitor al contului reprez. sumele de încasat, iar soldul
creditor, sumele datorate pt. operaţiuni reciproce.
59
Contul 482 "Decontări între subunitati"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor între

subunitatile fără personalitate juridică din cadrul aceleiaşi
unităţi, care conduc contabilitate proprie. Este un cont
bifunctional.
În debitul contului se înregistrează:
- valori materiale şi băneşti transferate între subunitati (301,
302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512,
531).
În creditul contului se înregistrează:
- valori materiale şi băneşti primite (301, 302, 303, 308, 341,
348, 361, 368, 371, 378, 381, 388, 512, 531).
Soldul debitor reprezintă sumele de încasat de la alte
subunitati, iar soldul creditor, sumele datorate pentru
operaţiuni reciproce.

60
 Exemplu:

O entitate X, transferă unei subunităţi Y cu contabilitatea proprie

până la balanţa de verificare, piese de de schimb în valoare de
2.000 lei. Evidenta stocurilor la ambele entităti, se realizeaza
cu ajutorul inventarului permanent.

Contabilitatea SC X Contabilitatea SC Y
481 = 3024 2.000 3024 = 481 2.000

61
Exemplu:

O subunitate X, transferă unei alte subunităţi Y materii prime în

valoare de 50.000 lei, ambele entităţi patrimoniale având
contabilitatea proprie până la balanţa de verificare, si practicând,
pentru evidenţa stocurilor de materii prime inventar permanent.

Contabilitatea SC X Contabilitatea SC Y
482 = 301 50.000 301 = 482 50.000

62
Contabilitatea ajustărilor privind deprecierea
creanţelor

Pierderile de valoare reversibile se stabilesc la sfârsitul exerciţiului

când se compară valoarea contabilă cu valoarea actuală sau reală a
acestora stabilită la inventar, iar pentru diferenţele constatate (atunci
când valoarea contabilă > valoarea actuală) se constituie ajustări
pentru depreciere sau se actualizează ajustările existente.

Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creanţelor se realizează

cu ajutorul grupei 49 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor”, ce
cuprinde următoarele conturi:
- 491 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi “
- 495 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor-decontări în cadrul
grupului si cu actionarii/asociatii”
- 496 “Ajustari pentru deprecierea creanţelor-debitori diversi”.

63
Contul 491 “Ajustari pentru deprecierea
creanţelor-clienţi"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor

constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de
clienţi. Este un cont de pasiv.

În creditul contului se înregistrează:

- valoarea ajustarilor constituite pentru clienţi incerti,
dubiosi, rau platnici sau aflaţi în litigiu (681).

În debitul contului se înregistrează:

- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite pentru
deprecierea creanţelor - clienţi (781).

Soldul contului reprezintă ajustarile constituite.

64
Contul 495 “Ajustari pentru deprec. creanţelor -
decontări în cadrul grup. şi cu asociaţii"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajustarilor

constituite pentru deprecierea creanţelor evidentiate în
conturile de decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii.
Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
- constituirea ajustarilor pentru depreciere de natura
financiară, constatate în cadrul conturilor de decontări în
cadrul grupului şi cu asociaţii (686).
În debitul contului se înregistrează:
- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite pentru
deprecierea creanţelor din conturile de decontări în
cadrul grupului sau cu asociaţii (786).
Soldul contului reprezintă ajustarile constituite.
65
Contul 496 “Ajustari pentru deprecierea
creanţelor - debitori diversi"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajustarilor

constituite pentru deprecierea creanţelor - debitori
diversi. Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
- ajustarile constituite pentru deprecierea creanţelor din
conturile de debitori diversi (681).
În debitul contului se înregistrează:
- diminuarea sau anularea ajustarilor constituite pentru
deprecierea creanţelor din conturile de debitori diversi
(781).
Soldul contului reprezintă ajustarile constituite.

66
Exemplu:

Societatea mamă acordă unei filiale un ajutor financiar în sumă de

100.000 lei. Creanţa se află în situaţia posibilă de a nu mai putea fi
încasată. Ulterior, filiala se redresează, iar creanţa este încasată prin
bancă.
Rezolvare :
1) Înregistrarea acordării împrumutului:
4511 „Decont. în cadrul grup.”= 5121 „Cont. la bănci în lei” 100.000
2) Înregistrarea constituirii ajustarii pentru deprecierea creanţei:
6864 „Chelt. financiare = 495 „Ajust. pt. deprecierea 100.000
privind ajustări pentru creanţelor-decontări în cadrul
deprecierea activelor circulante” grupului si cu asociaţii”
3) Înregistrarea încasării creanţei:
5121 „Cont.la bănci în lei” = 4511 „Decont.în cadrul grup.” 100.000
4) Înregistrarea anulării provizionului:
495 „Ajustari pentru = 7864 „Venit. din ajustări pt. 100.000
deprecierea creanţelor decontări deprecierea activelor circulante”
în cadrul grupului si cu asociaţii” 67
68