PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

1 Curenții turbionari
Sunt curenți induși intr-un conductor masiv de un câmp electromagnetic variabil in timp. Câmpul
magnetic produs de curenții turbionari se numește câmp magnetic de reacție. Câmpurile magnetice
de reacție induc la rândul lor alte câmpuri magnetice de reacție.

Curenții turbionari apar in principal in miezurile feromagnetice ale circuitelor magnetice ale mașinilor
sau aparatelor electrice. Curenții turbionari au dezavantajul că produc pierderi suplimentare de putere
prin efect Joule-Lenz. Aceste pierderi suplimentare au totuși și aplicații industriale cum ar fi încălzirea
prin inducție, călirea, topirea, etc.

1.1 Curenții turbionari in tole

Miezul feromagnetic al unui circuit magnetic cu înfășurare de curent alternativ este străbătut de un
flux magnetic variabil in timp:

𝛷 = 𝛷𝑚 sin 𝜔𝑡, (1)

sub acțiunea căruia se induc curenți electrici 𝑖 = 𝐼√2 sin 𝜔𝑡 cu liniile conținute in plane transversale
față de câmpul magnetic, Figura 1 a. Pentru reducerea pierderilor de putere date de acești curenți,
miezul feromagnetic se divizează in elemente subțiri (grosime Δ <<g, Δ <<l și Δ <<h) de material (tole)
izolate intre ele, Figura 1b. Tolele măresc rezistența căilor de închidere și reduc intensitatea curenților
turbionari.

Dacă se neglijează câmpul magnetic de reacție al curenților induși, inducția magnetică in tolă este
omogenă:

a) b)
Figura 1 Miezul feromagnetic și divizarea acestuia in tole

𝐵 = 1𝑧 𝐵𝑧 (𝑡) = 1𝑧 𝐵𝑚𝑎𝑥 sin 𝜔𝑡 (2)

∇×𝐻 =𝐽 (3)

𝜕𝐵 (4)
∇×𝐸 =−
𝜕𝑡

1
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

J = 𝜎𝐸 (5)

B = 𝜇𝐻 (6)
Considerând conductivitatea mediului constantă din (4) și (5) rezultă

𝜕𝐵 (7)
∇ × 𝐽 = −𝜎
𝜕𝑡
Deoarece tola este foarte subțire se poate considera infinit extinsă față de repartiția curentului in zona
ei centrală, neglijând-se astfel întoarcerea liniilor de curent la extremități (efect de capăt). In aceste
circumstanțe se admite că densitatea de curent 𝐽 este dirijată doar in sensul axei 𝑂𝑦 și depinde de
∆ ∆
variația spațială a lui 𝑥 ∈ [− , ] (caracter de undă plană. Din ecuația (7) rezultă:
2 2

1𝑥 1𝑦 1𝑧
𝜕 𝜕𝐽𝑦 𝜕𝐵𝑧
∇ × 𝐽 = || 0 0 || = 𝜕𝑥 1𝑧 = −𝜎 𝜕𝑡 1𝑧 (8)
𝜕𝑥
0 𝐽𝑦 0
sau

𝜕𝐽𝑦 𝜕𝐵𝑧
= −𝜎 = −𝜎𝜔𝐵𝑚𝑎𝑥 cos 𝜔𝑡 (9)
𝜕𝑥 𝜕𝑡
Soluția ecuație (9) se scrie sub forma:

𝜕𝐵𝑧
𝐽𝑦 = ∫ −𝜎 𝑑𝑥 = −𝜎 𝜔 𝑥 𝐵𝑚𝑎𝑥 cos 𝜔𝑡 + 𝑘 (10)
𝜕𝑡
Din condiția de simetrie 𝐽𝑦 (𝑥) = −𝐽𝑦 (−𝑥) → 𝑘 = 0 astfel curenții turbionari induși in tole sunt dați
de:

𝐽𝑦 (𝑥) = −𝜎 𝜔 𝑥 𝐵𝑚𝑎𝑥 cos 𝜔𝑡 (11)

Din legea transformării energiei in căldură se scrie densitatea de putere produsă de curenții
turbionari?

𝑊 𝐽2 1 2 2 2 2 2
𝜎 𝜔2 𝑥 2 𝐵2 𝑚𝑎𝑥
𝑝 = 𝐸 ∙ 𝐽 [ 3 ] → 𝑝 = = 𝜎 𝜔 𝑥 𝐵 𝑚𝑎𝑥 cos 𝜔𝑡 = (1 + cos 2𝜔𝑡) (12)
𝑚 𝜎 𝜎 2
Puterea instantanee disipată in întreaga tolă se obține prin integrarea de tot volumul tolei 𝑑𝑣 = 𝑙ℎ𝑑𝑥.

∆
𝜎 𝜔2 𝑙 ℎ 𝐵2 𝑚𝑎𝑥 2
𝑃𝐽 = ∫ 𝑝𝐽 (𝑥, 𝑡) 𝑑𝑣 = (1 + cos 2𝜔𝑡) ∫ 𝑥 2 𝑑𝑥
𝑉 2 −
∆
(13)
2
2 3 2
𝜎𝜔 𝑙ℎ∆ 𝐵 𝑚𝑎𝑥
= (1 + cos 2𝜔𝑡) [𝑊]
24

𝜎 𝜔2 𝑙 ℎ ∆3 𝐵2 𝑚𝑎𝑥
𝑃𝐽 = (1 + cos 2𝜔𝑡) [𝑊] (14)
24

2
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

Puterea activă disipată in tolă se obține luând media pe o perioadă a ecuației (14):

1 𝑇 𝜎 𝜔2 𝐵2 𝑚𝑎𝑥 2𝜋 𝜋2
𝑃̃𝐽 (𝑡) = ∫ 𝑃𝐽 (𝑡) 𝑑𝑡 = 𝑙 ℎ ∆3 ∫ (1 + cos 2𝜔𝑡)𝑑𝑡 = 𝑙 ℎ ∆ 𝜎 𝑓 2 ∆2 𝐵2 𝑚𝑎𝑥 (15)
𝑇 0 2𝜋 ∙ 24 0 6

𝜋2
𝑃̃𝐽 (𝑡) = 𝑙 ℎ ∆
𝜎 𝑓 2 ∆2 𝐵2 𝑚𝑎𝑥 [𝑊] (16)
6
Pierderile specifice in unitatea de volum a tolei 𝑙 ℎ ∆ = 𝑉1 = 1 sunt:

𝜋2 1 2 2 2
𝑝𝐽1 = 𝑓 ∆ 𝐵 𝑚𝑎𝑥 [𝑊] (17)
6 𝜌
1. Pierderile date de relația (17) sunt valabile la frecvențe suficient de joase pentru a neglija câmpul
magnetic de reacție al curenților induși. Această aproximare corespunde cazului când grosimea tolei
este mai mică decât de adâncimea de pătrundere.

2 1
∆≪ 𝛿 = √ =√ (18)
𝜔𝜇𝜎 𝜋𝑓𝜇𝜎

La 50Hz in FeSi 𝛿 ≅ 2 [𝑚𝑚].

2 .Pierderile sunt proporționale cu pătratul frecvenței, pătratul inducției maxime a câmpului magnetic,
și pătratul grosimii tolei. La frecvențe și dimensiuni de tole date trebuie să se asigure o inducție
magnetică maximă pentru satisfacerea pierderilor admisibile.

3. Pierderile sunt invers proporționale cu rezistivitatea tolelor, astfel pentru a reduce pierderile se
mărește rezistivitatea tolelor (de exemplu prin adăugarea de Si in Fe).

1.2 Efectul pelicular

Dacă un curent constant 𝑖 parcurge un conductor de rază 𝑎, repartiția curentului se face uniform cu
𝑖
densitatea de curent 𝐽 = 𝜋𝑎2, Figura 2 a. Dacă un curent variabil 𝑖(𝑡) = 𝐼√2 sin 𝜔𝑡 parcurge același
conductor, repartiția curentului se face neuniform cu densitatea de curent 𝐽 = 𝐽(𝑟, 𝜔), Figura 2 b.

a) b)
Figura 2 Distribuția densității de curent printr-un conductor circular de rază a parcurs de curentul 𝑖: a) curent continuu, b)
curent alternativ

3
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

In regim variabil densitate de curent are valori mai mici in axul conductorului și mai mari in exterior.
Acest fenomen se numește efect pelicular (skin effect).

Consecințele efetului pelicular sunt:

• sporirea pierderilor de putere prin efect Joule-Lenz in conductor,

• sporirea rezistenței echivalente a conductorului,
• reducerea inductivității interioare și
• dependența rezistenței, inductivității, densității de curent, intensității câmpului electric,
inducției electrice cu frecvența de lucru.

In cazul unui conductor circular efectul pelicular se poate analiza in funcție de raportul dintre raza
conductorului, 𝑎, și adâncimea de pătrundere 𝛿.

𝑎
= 𝑎 ∝= 𝑎 √𝜋𝑓𝜇𝜎 (19)
𝛿
a. Dacă 𝛿 ≪ 𝑎 efectul pelicular este pronunțat sau permanent, Figura 3. Curentul circulă printr-o
pânză foarte subțire la suprafața conductorului. Acest fenomen apare la frecvențe foarte înalte (≫
100𝑘𝐻𝑧).

Figura 3 Efectul pelicular net - Curentul circulă printr-o pânză foarte subțire 𝛿 la suprafața conductorului

Rezistența in curent continuu:

𝑙
𝑅𝑐𝑐 = (20)
𝜎𝜋𝑎2
Rezistența in curent alternativ:

𝑙
𝑅𝑐𝑎 = (21)
𝜎2𝜋𝑎𝛿
Se definește factorul de alternativ ca raportul dintre 𝑅𝑐𝑎 și 𝑅𝑐𝑐 :

𝑅𝑐𝑎 1 𝑎 𝑎
𝑘𝑎 = = = √𝜋𝑓𝜇𝜎 (22)
𝑅𝑐𝑐 2 𝛿 2
Factorul in alternativ artă cu cât crește rezistența in curent alternativ față de cea in curent continuu.
In cazul efectului pelicular net factorul de alternativ ia valori intre 𝑘𝑎 ≅ 10 ÷ 100.

b. Dacă 𝛿 ≫ 𝑎 efectul pelicular este slab. Acest fenomen apare la frecvențe scăzute (≪ 10𝑘𝐻𝑧)
datorită câmpurilor magnetice de reacție, Figura 4 a).

Densitatea de curent 𝐽 este compusă din suprapunerea mai multor câmpuri de reacție. In cazul
efectului pelicular slab distribuția densităților de curent este slabă și astfel se consideră doar
contribuția primelor două bucle de reacție, restul având o contribuție neglijabilă, Figura 4 a).

4
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

𝐽0 + 𝐽1 = 𝐽 (23)

a) b) c)
Figura 4 Efectul pelicular net – Câmpul magnetic de reacție

In mediile conductoare masive curenții de deplasare sunt zero astfel din Legea Circuitului Magnetic
(xxx) rămâne doar curentul electric de conducție 𝐽0 care generează bucla de reacție 𝐻0 , Figura 4 b):

𝑖0 𝑖0
∫ 𝐻𝑑𝑙Г = 𝑖Г ↔ 𝐻0 2𝜋𝑟 = 𝐽0 𝜋𝑟 2 = 2
𝜋𝑟 2 → 𝐻0 = 𝑟 (24)
Г 𝜋𝑎 2𝜋𝑎2
Deoarece 𝑖𝑜 (𝑡) = 𝐼0 √2 sin 𝜔𝑡, din (24) rezultă:

𝑟 𝐼0 √2 sin 𝜔𝑡
𝐵0 = 𝜇 (25)
2𝜋𝑎2
Considerând pentru simplificare mediul conductor imobil, din Legea Inducției electromagnetice (yyy)
aplicată buclei de reacție 𝐻0 rezultă câmpul electric al buclei de reacție 𝐽1 :

𝜕𝐵0 (26)
∇ × 𝐸1 = −
𝜕𝑡
𝐽1
unde 𝐸1 = 𝜎
și 𝐵0 = 𝜇𝐻0 .

Din definiția rotorului1 rezultă, Figura 4 c):

𝜕𝐸1
− (𝐸1 + 𝑑𝑟) 𝑙 + 𝐸1 𝑙
∮ 𝐸𝑑𝑙Г 𝜕𝑟 𝜕𝐸1 (27)
∇ × 𝐸1 = lim = lim =−
𝑆Г →0 𝑆Г 𝑑𝑟→0 𝑙𝑑𝑟 𝜕𝑟
Din (26), (27) și (25) rezultă:

𝜕𝐸1 𝜕𝐵0 𝑟 𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡

= =𝜇 (28)
𝜕𝑟 𝜕𝑡 2𝜋𝑎2
Prin integrarea ecuației diferențiale (28) după variabila 𝑟, rezultă:

1
Acest raționament se poate demonstra și din definiția rotorului conform relației (8).

5
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

𝑟
𝑟 𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡 𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡 𝑟2 (29)
𝐸1 = ∫ 𝜇 𝑑𝑟 = 𝜇 (𝑘 + )
0 2𝜋𝑎2 2𝜋𝑎2 2

𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡 𝑟2 (30)
𝐽1 = 𝜎𝐸1 = 𝜎𝜇 (𝑘 + )
2𝜋𝑎2 2
Pentru determinarea constantei de integrare 𝑘 se pornește de la faptul că in cazul curenților turbionari
suma curenților rezultați din buclele de reacție (𝑡) este zero:

𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡 𝑟2 (31)
∑ 𝑖𝑡 = 0 → ∫ 𝐽1 𝑑𝑠 = 0 → 𝜎𝜇 ∫ (𝑘 + ) 𝑑𝑠 = 0
𝑆Г 2𝜋𝑎2 𝑆Г 2
𝑡→∞

Din 𝑑𝑠 = 2𝜋𝑟 𝑑𝑟 și (31) rezultă:

𝜔 𝐼0 √2 cos 𝜔𝑡 𝑎 𝑟2 (32)
∫ 𝐽1 𝑑𝑠 = 𝜎𝜇 ∫ (𝑘 + ) 2𝜋𝑟 𝑑𝑟 = 0
𝑆Г 2𝜋𝑎2 0 2

𝑎
𝑟2 𝑟2 𝑟4 𝑎 𝑎4 𝑎2 (33)
∫ (𝑘 + ) 𝑟 𝑑𝑟 = 0 → (𝑘 + )⁄ = 0 → 𝑘𝑎2 + =0→𝑘=−
0 2 2 8 0 4 4
astfel:

𝜔 𝐼0 √2 𝑟 2 𝑎2
𝐽1 = 𝜎𝜇 ( − ) cos 𝜔𝑡
2𝜋𝑎2 2 4
(34)
𝐼0 √2
𝐽0 = sin 𝜔𝑡
𝜋𝑎2
Densitatea de curent rezultată in urma efectului pelicular slab este:

𝐼0 √2 𝜎𝜇𝜔 𝑟 2 𝑎2
𝐽 = 𝐽0 + 𝐽1 = [sin 𝜔𝑡 + ( − ) cos 𝜔𝑡] (35)
𝜋𝑎2 2 2 4
Valoarea efectivă a densității de curent se obține pe baza relației:

1 𝑇
𝐽𝑒𝑓𝑓 = √ ∫ 𝐽2 𝑑𝑡 (36)
𝑇 0

Astfel relația (36) devine:

2
𝐼0 √2 1 𝑇 𝜎𝜇𝜔 𝑟 2 𝑎2
𝐽𝑒𝑓𝑓 = √ ∫ [sin 𝜔𝑡 + ( − ) cos 𝜔𝑡] 𝑑𝑡 (37)
𝜋𝑎2 𝑇 0 2 2 4
2𝜋 1+cos 2𝜔𝑡 1−cos 2𝜔𝑡 sin 2𝜔𝑡
Ținând cont de faptul că 𝑇 = 𝜔
, cos2 𝜔𝑡 = 2
, sin2 𝜔𝑡 = 2
și sin 𝜔𝑡 cos 𝜔𝑡 = 2
,
iar atât funcțiile sinus cât și funcțiile cosinus integrate pe o perioadă sunt zero, rezultă:

2
𝐼0 𝜎 2 𝜇2 𝜔 2 𝑟 2 𝑎2
𝐽𝑒𝑓𝑓 = √1 + ( − ) (38)
𝜋𝑎2 4 2 4

6
 PĂTRUNDEREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC IN MEDIUL CONDUCTOR

𝜎 2 𝜇 2 𝜔2
Se înlocuiește in relația (38) 4
cu α4 și rezultă:

2
𝐼0 𝑟 2 𝑎2
𝐽𝑒𝑓𝑓 = √1 + α4 ( − ) (39)
𝜋𝑎2 2 4

Puterea disipată in curent alternativ este dată de:

𝑃𝑐𝑎 = 𝑅𝑐𝑎 𝐼 2 0 (40)

sau

1 2
𝑃𝑐𝑎 = ∫ 𝐽𝑒𝑓𝑓 𝐸𝑒𝑓𝑓 𝑑𝑣 = ∫ 𝐽 𝑑𝑣 (41)
𝑉 𝑉 𝜎 𝑒𝑓𝑓
Conform Figura 4 stânga 𝑑𝑣 = 𝑙 ∙ 2𝜋𝑟 ∙ 𝑑𝑟, astfel ecuația (41) devine:

2
2𝜋𝑙 𝑎 2 2𝜋𝑙 𝑎 𝐼 2 0 𝑟 2 𝑎2
𝑃𝑐𝑎 = ∫ 𝐽 𝑒𝑓𝑓 𝑟 𝑑𝑟 = ∫ 2 4 (𝑟 + α4 𝑟 ( − ) ) 𝑑𝑟 =
𝜎 0 𝜎 0 𝜋 𝑎 2 4
2 𝑎 5 2
2∙𝑙∙𝐼 0 4
𝑟 4 3
𝑎 4
𝑎4
= ∫ (𝑟 + α − 2α 𝑟 + α 𝑟 ) 𝑑𝑟 =
𝜎𝜋𝑎4 0 4 8 16 (42)
𝑙 ∙ 𝐼2 0 𝑎 4
𝑟5 4 2
𝑟3 𝑟
= 4
∫ (2𝑟 + α − α 𝑎 + α4 𝑎4 ) 𝑑𝑟 =
𝜎𝜋𝑎 0 2 2 8
2 2 6 6 6
𝑙∙𝐼 0 𝑎 4
𝑎 4
𝑎 4
𝑎 𝑙 ∙ 𝐼2 0 4
𝑎4
= (2 + α − α + α ) = (1 + α )
𝜎𝜋𝑎4 2 12 8 16 𝜎𝜋𝑎2 48
1
Dacă se înlocuiește in relația (42) α = 𝛿 (unde 𝛿 este adâncimea de pătrundere, rezultă:

𝑙 ∙ 𝐼2 0 1 𝑎 4
𝑃𝑐𝑎 = (1 + ( ) ) (43)
𝜎𝜋𝑎 2 48 𝛿
Rezistența in alternativ pentru efectul pelicular slab se obține din (40) și (43):

𝑙 1 𝑎 4
𝑅𝑐𝑎 = 2
(1 + ( ) ) (44)
𝜎𝜋𝑎 48 𝛿
Puterea disipată in curent continuu este dată de:

𝑙
𝑃𝑐𝑐 = 𝑅𝑐𝑐 𝐼 2 0 = 𝐼2 (45)
𝜎𝜋𝑎2 0
Astfel factorul de alternativ pentru efectul pelicular slab devine:

𝑃𝑐𝑎 𝑅𝑐𝑎 1 𝑎 4
𝑘𝑎 = = =1+ ( ) (46)
𝑃𝑐𝑐 𝑅𝑐𝑐 48 𝛿