Berbecul Cu Lana de Aur & Merele Albastre

POMul cunoasterii.
Cararea pierduta spre Rai
Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre

POMul cunoasterii. Cararea pierduta spre Rai
Antologie ezoterica. Povesti fantastice pentru oameni mari
(gr. anthos - floare, legein - alege, esoterikos – interior, ascuns)
Motto: “Da de-aici pana la Rai, cararusa tata-i scai!” (Folclor maramuresan)
CUPRINS
1. Istorii uitate. Zeii

2. Scala Dei. Eroii
3. Apocalipsa. Labirintul si Firul Ariadnei
Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

NOPTILE SACRE
“Orice om ar trebui să aibă dreptul de a face orice speculaţii doreşte. De întrebările născute din
aceste speculaţii se tem atât de tare cei care controlează cunoaşterea acceptată… Odată cu intrarea
noastră în era cosmică va trebui totuşi să insistăm asupra dreptului nostru de a pune întrebări noi,
chiar şi prosteşti uneori, fără teama de a fi acuzaţi”.
Citat din cartea omului de ştiinţă Wilhelm Reich, Contact cu spaţiul cosmic. Reich a murit într-o
închisoare din Statele Unite, la data de 3 noiembrie 1957.
“In ceea ce priveste Miturile, Platon a declarat in Gorgias si Phaidon ca ele vehiculau mari adevaruri
care meritau sa fie cercetate.” Blavatsky, Isis dezvaluita
Draga cititorule in stele, caci, imbracand haina umana, citim stelele cu voia sau fara de voia noastra,
ca seminte astrale ce ne aflam pe drumul cunoasterii, rolul meu este sa iti reamintesc! A fost odata
ca niciodata…
Povesti stravechi vorbesc despre calatoria initiatica a omului aflat la rascrucea dintre cer si pamant.
Fiindca de fiecare data cand coboara in aceasta lume, spiritul sau uita tot ce a experimentat
vreodata si trebuie s-o ia de la capat, iar si iar, ca si Sisif cu bolovanul sau, s-a straduit sa-si trimita
mesaje peste generatii sub forma de mituri, pentru aducere aminte. Dar pe masura ce s-a indepartat
de origini, firul devenit legendar s-a incalcit si el s-a ratacit tot mai mult in labirintul vietii.
Simbolurile cuprinse in mituri sunt esentiale atat pentru istoria umanitatii cat si pentru viitorul ei.
Memoria universala le reinvie mereu in noi si noi forme, in personaje si combinatii multiple. Fiecare
poveste de viata se inscrie intr-un fel sau altul in aceste arhetipuri stravechi. Si tot mai des am
senzatia ca traiesc inlauntrul propriului mit care imi deschide taramuri magice nebanuite. Eroii
mitologici au aceleasi pasiuni, conflicte si dileme existentiale ca orice om obisnuit. Sunt prototipurile
care se plimba prin TIMP. Astrologia descifreaza si interpreteaza aceste mituri inregistrate in dansul
planetelor si reactivate ciclic intr-un urias parcurs atat de dificil inteles. Si ne ajuta sa navigam prin
viata intr-un un sens foarte pragmatic prin cunoasterea predestinarilor si predispozitiilor umane
general valabile. Ne arata o harta ca sa putem naviga mai usor. Dar „harta nu este teritoriul”, cum
spunea profesorul Corrado Malanga! Abia atunci cand reusim sa dibuim logica si directia influxurilor
astrale putem scapa de sub dominatia lor si sa beneficiem cu adevarat de liberul arbitru. Altfel
inaintam prin viata cu ochii legati. Nu stim cine suntem, de unde venim si incotro ne indreptam.
Termenul de mitologie provine din grecescul mythos care insemna discurs sau poveste si logos,
definit ca si cauzalitate sau plan, cu referire la ordinea, forma si intelesul cosmosului. Asadar,
colectia de povesti asociata mitologiei era menita sa explice originea si creatia universului, precum si
planul cauzal, cauzele primordiale ale vietii; cu alte cuvinte programele arhetipale care actioneaza in
om. Iar cu descifrarea acestora in manifestarile de zi cu zi, fie ca vorbim de indivizi sau colectivitati,
se ocupa astrologia. De aceea mitologia si astrologia sunt indisolubil interconectate.
In mitologia gnostica, Logos era numele unuia dintre primii eoni de natura masculina, creat in
pereche cu geamana sa feminina, Zoe sau viata. In crestinism cei doi erau astfel simbolizati:

“la inceput a fost cuvantul si cuvantul era cu dumnezeu si cuvantul era dumnezeu…
Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viaţa şi
viaţa era lumina oamenilor.
Si cuvantul s-a facut trup.” (Evanghelia dupa Ioan)
De ce ne place sa spunem povesti?

Timpul este o masura a spatiului, il divide in mici fragmente ca sa poata fi observat. Miscarea
constiintei prin spatiu creeaza perceptia de timp. Este insasi trairea spatiului. In lipsa miscarii
observatorului, timpul nu ar exista. Spatiul ar ramane nemiscat, tacut si neexplorat in intuneric. Si
atunci ne reamintim de spatiile pierdute povestind despre ele si, astfel, reinviem timpuri si personaje
de mult uitate. Caci timpul este biblioteca intunecoasa ce contine toate cartile care au fost scrise
vreodata. Spiritul isi alege o poveste si se arunca cu ea prin poarta care se deschide spre lumina. Si
acolo povestea lui prinde viata.
Ce sunt miturile? Sunt memoria ancestrala a umanitatii. Ca sa isi poata aminti candva adevarul uitat.
Florile albastre de “nu ma uita” ale constiintei.
SCHIMBAREA. In mitul personal

August 2009, Luna Plina la Chimera Yanartas, Turcia
Muntele Chimera a fost locul de origine al monstrului mitologic din Licia antica, aflat astazi in
regiunea numita Yanartaş, situat pe o culme stancoasa deasupra satului Çıralı, in apropiere de
Olympos, in Turcia.
Legenda spunea ca Chimera, creatura-dragon inspaimantatoare, cu 3 capete si cu rasuflarea de foc, a

fost ucisa de Bell-ero-phon, stapanul-erou sau maestru al sunetului, cu ajutorul lui Pegasus, calul alb
inaripat. Fiind in esenta sa o fiinta indestructibila, suflul ei de foc a ramas arzand pentru eternitate.
La Chimera (Yanartaş), in Turcia, poate fi vazut acest fenomen natural fascinant: zeci de flacari ies
necontenit din stanca, aparent fara a fi alimentate. In timpuri stravechi, in acel loc a fost ridicat
templul dedicat victoriei lui Bellerophon, in mod repetat distrus de cutremure de pamant. Bucati
uriase de coloane si ziduri au ramas imprastiate peste tot. In noptile intunecate peisajul,
impresionant chiar si la lumina zilei, primeste accente de un dramatism spectaculos. Sute de turisti
urca muntele in fiecare vara pentru a admira aceasta scena stranie si a simti energia magica a
locului.
Am fost acolo in august 2009, intr-o noapte speciala cu Luna Plina. Tot drumul de urcare prin
padurea batrana, cufundata intr-o liniste desavarsita sub lumina argintie a lunii, cu umbrele prelungi,
tremuratoare ale copacilor seculari, pana la aparitia surprinzatoare a flacarilor arzatoare de pe
varful muntelui, rasarind printre ruinele vechiului templu, am avut senzatia coplesitoare a unui vis
ciudat, premonitoriu.
Si intr-adevar, din acea noapte si in urmatorii ani care au trecut de atunci, viata mea s-a schimbat in
intregime… si continua sa se schimbe.

In cautarea nemuririi
"Cereţi, și vi se va da; căutaţi, și veţi găsi; bateţi, și vi se va deschide. Căci oricine cere capătă; cine
caută găsește; și celui ce bate, i se deschide." (Matei 7:7-8)
Frica de a fi. Traim intr-o lume bazata pe de-o parte pe frica, pe de alta pe dorinta. Toate canalele de
stiri, filmele contemporane pline de violenta, scenariile apocaliptice, fatalismul matrix-ului... sunt
menite sa provoace o stare generala de frica. Pe de alta parte, toate programele de dezvoltare
personala si gandire asa-zis pozitiva sunt destinate sa te orienteze pe calea dorintelor si obtinerea
succesului material dar in esenta exprima aceeasi atitudine de vulnerabilitate si insecuritate intr-o
societate bazata pe competitie, universul ostil. Ambele cai nu fac decat sa te distraga de la simpla
stare de a fi si nu te lasa sa te relaxezi. Cand te concentrezi atat de mult pe ratiune, vei ramane in
incordarea permanenta de a obtine ceva si mai devreme sau mai tarziu aceasta va genera
dezamagirea ca nu esti sau nu ai destul. Mintea mereu ocupata este garantia mentinerii starii de
contractare necesare pentru a putea fi manipulat. Mintea chiar te minte daca-i permiti. Pana si
conceptul iubirii este folosit in acest fel. Ti se spune ca iubirea pentru a fi autentica trebuie sa fie
neconditionata. Iubirea doar este! O stare profunda de constiinta! Nu ai nevoie de un obiect al iubirii
pentru a trai in iubire. Ea vine din profunzimea ta si atunci cand te recunosti te include cu totul - nu
mai poti fi distras sau manipulat. Si te aduce intr-o stare de relaxare in care viata pur si simplu curge
prin tine. Toate asteptarile au luat sfarsit. Intelegi miracolul de a fi complet, omniprezent. Tot ce poti
avea cu adevarat esti EU, z-eul etern din subconstientul temeliilor tale, restul sunt iluzii care te scot
din (OMNI)prezenta.
Atasamentele sunt dorinte care apar si dispar. De obicei, cand sunt implinite nu mai sunt
atragatoare. De unele atasamente te plictisesti la un moment dat, la fel ca de o haina veche. Si
atunci incepi sa visezi la alte dorinte si tot asa, pana ajungi la final, cand realizezi ca de fapt nu te-ai
ales cu nimic. Inca o viata din care pleci asa cum ai venit. Gol. Acesta este scenariul majoritatii
oamenilor. Nu inseamna ca trebuie sa fie si al tau. Cat timp INSPIRI inca mai poti alege sa FII, AICI si
ACUM, o expiratie divina. Faptul ca ai primit darul vietii este o confirmare a divinitatii tale. Nu
trebuie decat sa te relaxezi, sa alegi constient CE EXPIRI si viata ta va curge natural asa cum a fost
destinat. Pentru ca inspiri ganduri in functie de starile pe care le expiri. Liberul arbitru consta in
intelepciunea de a alege sa abandonezi frica si incrancenarea de a obtine ceva. Nu te mai lupta cu
viata! Fii pur si simplu recunoscator ca existi!
Invata de la pisica!
"If you hold a cat by the tail you learn things you cannot learn any other way." Mark Twain
Daca tii o pisica de coada inveti lucruri pe care nu le poti invata in nici un alt fel!
DANSUL LUI SHIVA

"According to quantum field theory, the dance of creation and destruction is the basis of the very
existence of matter. Modern physics has thus revealed that every subatomic particle not only
performs an energy dance, but also is an energy dance; a pulsating process of creation and
destruction. For the modern physicists then, Shiva’s dance is the dance of subatomic matter, the
basis of all existence and of all natural phenomena.

So in the light of day, when CERN is teeming with life, Shiva seems playful, reminding us that the
universe is constantly shaking things up, remaking itself and is never static. But by night, when we
have more time to contemplate the deeper questions Shiva literally casts a long shadow over our
work, a bit like the shadows on Plato’s cave. Shiva reminds me that we still don’t know the answer to
one of the biggest questions presented by the universe, and that every time we collide the beams
we must take the cosmic balance sheet into account.” Aidan Randle-Conde, cercetator la CERN
Comform teoriei campului cuantic, dansul creatiei si al distrugerii formeaza baza pentru existenta
materiei. Fizica moderna a revelat ca fiecare particula subatomica nu numai ca executa un dans
energetic, ci constituie deasemenea insusi dansul energiei; procesul pulsatoriu al creatiei si
distrugerii. Pentru fizicienii moderni, dansul lui Shiva este chiar dansul materiei subatomice,
fundamentul existentei si al tuturor fenomenelor naturale.
Deci in lumina zilei, Shiva pare zglobiu, reamintindu-ne ca universul agita mereu lucrurile, se
remodeleaza continuu pe sine si ca nu este niciodata static. Dar noaptea, cand avem suficient timp
sa contemplam intrebarile la un nivel mai profund, Shiva arunca literalmente o umbra lunga asupra
lucrarii noastre, cam ca umbrele pesterii lui Platon. Shiva ne reaminteste ca inca nu stim raspunsul la
una dintre cele mai mari intrebari puse de univers si ca de fiecare data cand lansam particulele in
coliziune, trebuie sa luam in considerare balanta cosmica.
Dansul este limbajul ascuns al sufletului; viata este un dans si fiecare Om un dansator.
Marii dansatori nu sunt mari din cauza tehnicii lor desavarsite, ci datorita pasiunii pe care o exprima
in dansul lor. ~ Martha Graham, dansatoare si coregrafa americana (nascuta la 11 mai, 1894, in taur)
Asa ca danseaza ca si cum n-ai avea nimic de pierdut!
Partea I: ISTORII UITATE. Zeii
Magia (MaGeea) cuvintelor

“Fie sa devin faimos, fie sa devin mai bogat decat cel mai bogat, astfel incat sa te pot servi mai bine,
dulcele meu Dumnezeu,
fie sa patrund in gratia ta, fie ca gratia ta sa ma patrunda, fie sa ma contopesc cu miile tale de
intruchipari pentru purificarea mea,
asa cum apa coboara la vale, discipolii mei sa vina de pretutindeni, astfel incat sa te pot servi mai
bine, dulcele meu Dumnezeu.”
Invocatie la webinarul CONTEMPLATION IN ACTION. Richard Rudd, fondatorul Gene Keys are
milioane de discipoli in toata lumea. “Dulcele lui dumnezeu” este sangele, containerul cheilor
genelor din ADN-ul uman. In romana SAN-GE are profunde conotatii mistice, inrudit fiind cu san-
ziana (Dione, zeita suprema), san-petru (Ju-piter, zeul suprem - piatra in forma de om-phalus care i-a
fost servita lui Cronos-Timpul in locul copilului Zeus), san-georz (omul pamantului)… GE o reprezinta
pe marea mama a pamantului (Geea, simbolizata si in G-ul masonic sau in SAN-GRAAL, sange regal si

mai nou in tehnologiile G) iar SAN, sursa laptelui dar si prescurtarea de la persoana I a verbului “a fi”
(sunt-sant) sau sfant (divin, sacru). Sangele contine insasi viata Geei, vehicul de culoare verde,
pigmentat de oxidul de magneziu, in regnul vegetal si rosu, de la oxidul de fier, in regnul animal.
2 imense sacrificii de sange sunt reiterate periodic in momente astrale semnificative: sacrificiul
mieilor (copiii soarelui) in zodia berbecului, dupa echinoctiul de primavara, in anotimpul renasterii
naturii si sacrificiul porcilor, animalele sacre lui Hades-Pluto, stapanul taramului mortii, in zodia
sagetatorului, in preajma celor mai lungi nopti ale anului care preced solstitiul de iarna, cand Soarele
moare si renaste. Dar sacrificiile animalelor de hrana au loc in fiecare zi iar vanatoarea si razboiul
par sa fie jocurile favorite ale elitelor care ne conduc. Toate sarbatorile umane sunt inSANGErate!
“Erate”, Hera, cea iubita de Zeus (Zeu’is), era personificarea sufl(et)ului pamantului! Sacrificiile
industrializate de sange sunt ofrandele contemporane de pe altarele zeilor. Pana cand orice sacrificiu
nu va inceta, umanitatea nu-si va putea regasi pacea.
Ne-Bunia mistificatoare prin care a fost deturnat destinul Omului a excelat in imperiul roman, care a
alterat esenta vechilor zei ai Helladei reducandu-i la aspectele lor negative prin magia cuvintelor. Ne-
au facut din vorbe, cum s-ar zice. Le-au schimbat numele - Numen sau spiritului locului - si in acest
fel au selectat energia lor dominanta. Si astazi in astrologie se folosesc denumirile romane ale
planetelor. Batrana Mama Geea, MaGeea, Magia, a fost transformata in Mama Terra, Ma-Teria, si
astfel am coborat in era inconstienta a materialitatii. Beneficul Zeus (eu-bun, incadrat de fulgerul Z
masculin, S feminin) a devenit Ju-piter, care provenea in latina din “jus”-lege iar piter prin filiatia
“petros” semnifica piatra si a adus JUdecata care impietreste inima. De acolo si expresia “cine dintre
voi este fara pacat, sa arunce cel dintai piatra” si pedeapsa lapidarii, aplicata in special femeilor
adultere. Biserica centrala din Vatican, de unde elitele religioase conduc lumea, este San Pietro.
Hades a fost limitat la aspectul Plutonian, de distributie a bogatiilor lumesti, generand o foame
atroce de imbogatire si consum; Poseidon a devenit Neptun, stapanul viselor nocturne dand tonul la
intunecata epoca a credintelor conflictuale ale pestilor. Cronos-Timpul s-a transformat in Saturn-
Satana, stapanul karmei si seceratorul nemilos cu coasa mortii, Ares energia debordanta a vietii in
Marte, instigatorul razboiului si aducatorul de M(O)ARTE, Afrodita, regina frumusetii formelor
nemuritoare in Venus Lucifera, simbol al coborarii feminitatii in derizoriu, sex si obsesie pentru LUX
iar alchimistul Hermes-Thoth a fost limitat la co-merciantul Mercur, inselatorul vanzator de marfuri
materiale si spirituale. La greci au existat mai multe precedente de transfigurare a zeilor prin nume
care indicau o restrictionare, separare sau reorientare a puterii lor personale, intre care poate cele
mai semnificative au fost: A-pollo (fara turmele soarelui, de la polis din care provine si politica, furate
de Hermes-Mercur) care l-a inlocuit pe Helios, soarele Epocii de Aur si Ar-temis (amazoana cu arcul)
in loc de magica tripla zeita a lunii, Hecate, precedata si ea de senina Selene. H-era, ipostaza
olimpiana a Geei si personificarea eterica a sufletului ei, a incercat sa impiedice nasterea lor. Iar
apogeul acestor tehnici manipulatoare de formatare a realitatii prin cuvinte a fost atins de misticii
romani. Cetatea eterna Roma, unde toate drumurile duc, s-a opus lui A-MOR (fara moarte), pur si
simplu inversandu-i numele!
Limba DACA (de la sumerianul AKKA-spirit/suflet) era printre cele mai magice dintre limbile arhaice.
La noi, Cu-VANT are intelesul “cu suflu (suflet)” si in EL este ascunsa adevarata bagheta a
magicianului. Si in limba noastra multe cuvinte au fost cu timpul denaturate, ca si vechiul AMU (fara
mu-moarte) devenit “acum” (fara cum-cunoastere). In mitologia straveche sumeriana, Nammu era

marea zeita mama din care s-a nascut tot universul. Primii sai copii au fost gemenii Anu, cerul care
ne masoara timpul si sotia sa Ki sau Gi, pamantul. Cand limba daca a devenit romana, a pastrat
totusi sensul de ACAsa, in spiritul si sufletul sau. Desi roman este indeobste asociat de lingvisti cu
Roma si imperiul roman, datorita vechimii expresiei ca „noi de la Ram ne tragem” iar crengile
copacilor se numesc ramuri si avem localitati numite Ramet, Remecioara, Remeti, Ramnic, as
presupune ca originea este mult mai veche si se asociaza cu POMul cunoasterii. In cultura indo-
europeana, Ram-ayana descrie „calatoria lui Ram”, al 7-lea avatar al zeului Vishnu iar in nordul tarii,
in MaRaMu, numele vechi al tinutului (MaRaM, palindrom), avem apa Viseului. Al 8-lea a fost
Krishna si din nou pe teritoriul romanesc avem Crisurile, alb, negru si repede, care evoca prin nume
acest stravechi arhetip.
Si originile pronumelor personale la romani contin rezonante mistice stravechi: EU in zeus, grecescul
“bun”, ambivalent masculin, feminin (dumnez-eu, domnul EU, „sunt cel ce sunt”), TU in theos,
titanul primordial (divinitatea din tine) din care provin si En-tu-ziasm (suflarea TITANULUI interior) si
En-teo-gen (nasterea TITANULUI interior), EL in El sau Bel, sumerianul domn al pamantului, NOI in
nous, gnostica minte universala, VOI in vox, vocea poporului z-ei-lor si in sfarsit Ei in Eli, ebraicul
elohim, in numele domnilor. Si toti suntem reuniti in Ma-Geea sub formula sacra de OM, codificata
in GEN-OM, generatorul rasei umane.
Zeii si simbolurile lor

“There is no Religion higher than Truth.”
Nu exista o religie mai inalta decat Adevarul.
H. P. BLAVATSKY (filozof si ocultist de origine rusa, 12 aug. 1831, leu)
Cine sunt zeii? Sunt forte spirituale celeste descrise in mitologie ca personaje arhetipale creatoare
care se oglindesc in fiecare om. Hermes Trismegistus, in Corpus Hermeticum, spunea despre zei ca
sunt oameni nemuritori iar despre oameni ca sunt zei muritori. Cu alte cuvinte, zeii ar fi stramosii
nostri stelari! Astro-logosul sau povestile zeilor au fost imprimate in corpurile astrale pe care le
vedem pe cer si actioneaza ca niste programe cosmice prin care se proiecteaza filmul realitatii
moment de moment. Cu revelarea acestor predeterminari se ocupa astrologia.
La fel cum viata pe pamant este influentata de energiile sistemului solar, puterile planetare
rezoneaza cu undele electro-magnetice emanate din constelatiile uni-versului. Lumina alba se
descompune in cele 7 culori ale curcubeului si aceste 7 raze de lumina colorata au fiecare
proprietati specifice. Se spune ca ele izvorasc din cele 7 stele ale carului (sau ursului) mare. Dar
fiindca cerul se invarte in jurul stelei Polaris din carul mic, in Nordul cel mai indepartat, ce formeaza
un fel de centru astral de comanda, din care ursa mare este ea insasi oglindita, amplificata, tind sa
cred mai degraba ca ar fi vorba despre aceasta „micuta” constelatie. La romani, de anul nou, inca se
mai practica stravechiul obicei popular al dansului ursilor, unul dintre cele mai spectaculoase jocuri
initiatice cu masti, acompaniat de instrumente de percutie si strigaturi rimate.

Cele 7 raze
1 rosu: Raza vointei si a puterii

Aceasta este energia inceputului si sfirsitului, sursa tuturor celorlalte energii. Este insasi esenta
puterii care da scop si directie. In sens pozitiv reprezinta energia creatiei in sens negativ pe cea a
distrugerii. Calitatile sale sunt intensitate, dinamism, rapiditate, dominatie. Poate determina
detasare, izolare sau cristalizare.
2 orange: Raza iubirii si intelepciunii

Este raza constiintei, uniunii dualitatii suflet/spirit cu materia. Poarta lumina iubirii, magnetism in
relatii, cursivitate si coerenta. Inzestreaza cu inteligenta, sensibilitate, intuitie, claritate si atentie la
detalii. Aceasta energie sintetizatoare care integreaza intregul sistem solar, are puteri evolutive si
vindecatoare. In sens negativ, poate genera antiteza iubirii, prin sentimente de frica si atasament.
3 galben: Raza inteligentei abstracte si adaptabilitatii

Este energia manifestarii, creativitatii si adaptarii. Prin intermediul ei sunt formulate planuri,
activate tipare si selectate materiale. Este o raza clara, inerenta mintii universale in cautarea
adevarului care are ca obiectiv manifestarea fomelor in materie si substanta. Este forta care evoca
forma.
4 verde: Raza armoniei din conflict

Este energia care sta simbolic in centrul celor 7 marcand in relatia magnetica a contrariilor punctul
de armonie, puntea de legatura in mijlocul conflictelor, suferintelor si luptelor. Stimuleaza arta si
frumusetea si e caracterizata de culoare si sunet. Discriminarea, graba si cautarea perfectiunii isi au
originea in aceasta energie. Forta ei relationala este puternica, evoca viata, iubirea si intelegerea.
5 albastru: Raza cunoasterii concrete si a stiintei

Aceasta energie determina cautarea, analiza si dezvoltarea ideilor care conduc la luminarea mintii si
intelepciune. Diferentiaza si investigheaza pentru a descoperi ce duce la separare, scindare sau
cristalizare. Lucreaza prin intermediul mintii si duce in ultima instanta la intelegerea si revelarea
adevarului.
6 indigo: Raza devotiunii si idealismului abstract

Genereaza aderenta, intensitate si persistenta. Este o energie profunda, plina de forta si uneori chiar
de furie, in extrema poate duce la fanatism si violenta militara. Abstractizarea si aspiratia o
caracterizeaza si orienteaza fiinta spre o natura idealista si loiala, determinata sa descopere
nivelurile cauzale ale existentei. Confera puterea de a recunoaste ce e drept si indreptatit, tendinta
si capacitatea de a vedea lumina constiintei.
7 violet: Raza organizarii si ritualului

Este cea mai tangibila expresie a planurilor exterioare, stabilind calitatea relatiei dintre spirit si
materie. In ritmul ei se construieste, integreaza, circula si manifesta. Produce incontinuu noi si noi
forme. Puterea relationala a acestei energii motiveaza legea si ordinea, regula si ritualul, organizarea
si constiinta de grup. Confera o intelegere practica si externalizarea energiei vitale, prin care se
incorporeaza atat centrul cat si periferia.

NIMIC NOU SUB SORE

Povestea mitologica a creatiei a inceput in KHA-OS, unde Nix (noaptea) si ERebOS (intunericul) se
intindeau deasupra lui Tartarus-ABYSS (taria). ABYSS rezoneaza cu BYTHOS-profunzimea, eonul
primordial al gnosticilor care din Si-GE (GE-EA grecilor, GI sau KI a sumerienilor), tacerea, a creat
Pleroma, taramul inefabil de la originea lumii. Abisul si Geea au stat la inceputurile creatiei.
Nu exista un cult al KHAOS-ului in vechea Grecie, era descris doar ca “zeita fara mituri”. Putine scrieri
faceau referire la ea. Hyginus considera ca, nascuta din umezeala si ceata, ea a fost deopotriva
mama noptii si a intunericului, dar si a luminii si zilei, Aether si Hemera.
Khaos desemna in greaca veche haul, golul cosmic primordial intunecat, infinit, confuz si dezordonat,
GAURA NEAGRA in care prima zeitate a noptii, Nix sau NOX a depus/coagulat un ou in sanul
intunericului, ERebOS. Dupa veacuri de incubatie, din el a aparut EROS, cu aripi aurii stralucitoare.
Sanul indica locul inimii, aripile aurii prima lumina, primul SOARE. ERebOS intunericul a germinat in
sine OUL iubirii si al dorintei, EROS, energia stralucitoare care a creat viata in KHAOS, pantecul imens
al macro-cosmosului. Nici vorba de vreo explozie gigantica (Big-bang) cum presupune stiinta oficiala,
procesul combinarilor si diviziunilor repetate parea sa fi fost lent si indelungat. Eros citit in oglinda da
SORE, care, coincidenta sau nu, este un termen arhaic romanesc pentru soarele nostru pamantean,
acesta nefiind nimic altceva decat reflexia lui Eros prin oglinda uraniana.
Despre Eros, copilul auriu inaripat al noptii, primul soare (energia electrica) aparut in haul originar,
se spunea asa in scrierile antice:
Firstly, blackwinged Night laid a germless egg in the bosom of the infinite deeps of Darkness, and
from this, after the revolution of long ages, sprang the graceful Love (Eros) with his glittering golden
wings, swift as the whirlwinds of the tempest. He mated in the deep Abyss with dark Chaos, winged
like himself, and thus hatched forth our race, which was the first to see the light. (Misterele Eleusine,
Aristofan)
La inceput, inaripata Noapte a lasat un ou FARA samanta in sanul adancimilor infinite ale
Intunericului si din el, dupa revolutia veacurilor indelungate a rasarit dragostea gratioasa (Eros) cu
aripile sale aurii stralucitoare, rapide ca vanturile furtunii. Eros s-a imperecheat in abisul intunecat cu
Haosul inaripat ca el insusi si astfel s-a ridicat cu putere rasa noastra, prima care a vazut lumina.
Eros impreunat cu Khaos au dat nastere constiintei cosmice, prin urmare miscarea fortei iubirii prin
vidul primordial, animata de dorinta de cunoastere, a ordonat elementele preexistente pentru a le
intelege si folosi intr-o creatie.
Acesta a fost primul act din “hieros gamos”, jocul sau dansul, HORA casatoriei sacre a elementelor!
Eros rezoneaza cu HEROS, eroul solar primordial, originea luminii, al carui corespondent feminin
divin in plan celest, a fost mai tarziu HERA, regina zeilor.

Si prima fiinta divina care s-a auto-creat IN KHAOS a fost Geea, pamantul, Mama tuturor fiintelor din
Univers, Ma-Geea, magia, forta MAGNETICA de atractie/respingere care deopotriva dizolva si
coagula, SOLVE ET COAGULA. Din ea, l-a RA-SUFLAT apoi in sus ca o bolta, invelis, acoperamant, pe
Ouranos-cerul si spatiul dintre ei a fost umplut cu atmos-sfera, locul de actiune al ROZEI
VANTURILOR. Pantecul Ma-Geei s-a umflat ca un balon cu aer. Vanturile in mitologia greaca purtau
numele de ANEMOI si erau 8 care ANIMAU atmosfera, SUFLAU aerul cu putere! Dincolo de vantul de
Nord, Boreas, iar nordul in astrologie stim ca indica destinul, se afla taramul nemuritorilor hyper-
boreeni! Expresia “se misca dupa cum bate vantul” facea initial referire la aceasta flexibilitate in fata
sortii. Atomos in greaca veche insemna “invizibil” iar atmos, abur. In sanscrita “atma” desemna
esenta sau sufletul, “unic, invizibil si indivizibil”; asadar sfera invizibila, torul magnetic ca un abur, din
jurul pamantului, in centrul caruia copacul vietii, MARUL DE AUR, crestea pana la stele, constituia
sursa sau rezervorul tuturor sufletelor care se materializau in lumea Ma-Geei. In stiinta moderna
ATOMUL este cel mai mic constituent al materiei, INVIZIBIL cu ochiul liber iar atomii incarcati electric
se numesc IONI; ON in greaca veche insemna fiinta, iar ae-on, fiinta eterna. Se crede ca totul in
univers este facut din ATOMI, IONI pozitivi si negativi, iar daca am avea in vedere viziunea mitologica
asupra atomului ar insemna ca universul in sine ar fi o gigantica FIINTA VIE.
Dupa cum se vede toate acele evenimente mitice s-au petrecut in interiorul KHA-OS-ului, GAURA
NEAGRA primordiala, ca intr-un urias pantec/cuptor alchimic.
Povestea spunea ca, in continuare, Ma-Ge-ea si Our-ANOS au generat 12 titani, totodata frati si
consorti, 6 puteri cosmice feminine (the-ea) si 6 masculine (the-os). Prima pereche, Okeanos si
Thetys, a dat forma pe pamant raurilor si oceanelor; insa Oke-ANOS, fluviul care inconjura universul,
asimilat uneori cu sarpele Ouroborus, putea la fel de bine sa fi reprezentat OCHIUL CERULUI,
denumit in stiinta moderna ORIZONTUL EVENIMENTULUI, ca un iris care margineste si inchide gaura
neagra abisala, nelasand nimic sa scape din ea. Acest ochi care vede tot aparea in multe simboluri
ezoterice antice. Dar chiar si in dimensiunea umana, universul este perceput prin gaura neagra a
ochilor!
Urmatorii titani au fost Hyper-ION cel inalt si Theya cea stralucitoare, creatorii lui HELI-OS, HELE-NA
(devenita Selena) si (H)EOS, oglindirile lui (H)EROS sub cerul lui Ouranos, soarele, luna si lumina
RASARITULUI, ce ar putea fi considerate reverberatii ale energiei magneto-electrice a iubirii, la fel
cum Eros a rasarit la inceput in inima intunericului din Khaos.
Krios, berbecul de sub pamant si Eurybia forta cu inima de piatra i-au creat apoi pe Astraios, tatal
instelat al vanturilor, Pallas, gigantul de stanca, tatal lacurilor si fantanilor, Perses, titanul
distrugerilor si Styx, zeita raului care separa lumea vizibila de cea invizibila.
Coeus, axa celesta in jurul caruia se invarteau cerurile si stralucitoarea Phoebe i-au creat pe Asteria,
titanida stelelor si pe Leto, mama gemenilor Apollo si Artemis, zeului soarelui terestru si zeita lunii.
Iapetus, cel care strapunge, a fost considerat tatal lui Atlas, titanul care sustinea cerul, Pro-me-theus
cel care gandea inainte de a actiona, creatorul omului pe care l-a inzestrat cu focul furat de la zei si
Epi-me-theus, cel care gandea dupa ce actiona, care a luat-o de sotie pe Pandora si a adus astfel in
lume toata suferinta trimisa de zei.

Themis, titanida bunelor sfaturi si personificarea legilor naturale si a ordinii divine, a creat Horele iar
Mnemosyne, titanida memoriei, a creat Muzele.
Ultimii dintre titani, Cronos (timpul tata celest) si Rhea (pamantul mama, Ma-Rhea, marea ca origine
a vietii, care a dat si numele feminin de Maria, atat de raspandit in toate culturile) au creat primii 6
zei (3 de-os si 3 de-ea) care impreuna cu progeniturile lor au format pleiada celor 12 din Olympos,
muntele sacru plin de lumina ascuns in nori.
Astfel a fost constituit pe firmamentul uranian cercul celor 12 zodii – MASA ROTUNDA A
CAVALERILOR - ce continea programul intregii lumi pamantene. Cercul zodiacal, in interiorul caruia
soarele este crucificat pe cele 4 directii cardinale dintre zodiile Berbec-Balanta-Rac-Capricorn, are
360 de grade/raze si fiecare unghi/raza reflecta pe arcul zodiacal o anumita energie arhetipala
(spirit), denumita generic arch-angel sau “conducatorul” gradului respectiv; de aici provenea
credinta ca fiecare spirit cobora (pe scara zeilor) in aceasta lume insotit de ingerul sau pazitor, adica
arhetipul specific gradului la care se oglindea raza soarelui pe cercul zodiacal in momentul nasterii.
Soarele parcurge cu aproximatie cate 1 grad pe zi, deci fiecare zi este patronata de cate un arch-
angel. Teoriile contemporane despre arhoni isi au originea in neintelegerea acestor mecanisme
astro-logice.
Prin urmare, conform mitologiei, procesul creatiei a inceput in Khaos cu Eros, primul soare, lumina
iubirii care s-a propagat in reflexiile sale ca Helios in dimensiunea titanilor (theos), ca Appolo in
dimensiunea zeilor (deos) si, in final, din nou ca Eros, de asta data ca fiu al Afroditei, zeita frumusetii,
in dimensiunea omului.
In timp ce Geea, mama primordiala, a emanat-o pe Ma-Rhea in dimensiunea titanilor si pe De-Meter

(spatiul pamantean) in dimensiunea zeilor, mama fecioarei Core (sufletul/inima) rapita de moarte si
proiectata pe cer in constelatia fecioarei care recolta spicele (viata).
Miturile mai spun ca Eros (iubirea), ca fiu al Afroditei cu Ares, s-a casatorit cu Psyche (sufletul) si din
uniunea lor a aparut Hedone, placerea, ca opus al suferintei, Algea, concept trinitar format din Lupe
(durere), Achos (tristete) si Ania (regret), progenitura zeitei Eris, zeita discordiei, arhetip al
conflictului, luptei sau COMPETITIEI, dar si al razbunarii in ipostaza de Nemesis. Ar mai fi de remarcat
ca Eros, Nemesis si Eris erau frati, proveniti din aceiasi Nix si Erebus. O interesanta varianta
mitologica spunea ca Nemesis ar fi produs un ou pe care l-a implantat muritoarei Leda, din care s-au
nascut 2 perechi de gemeni muritori/nemuritori, Helena (eroina nemuritoare a razboiului troian) si
Clytemnestra si Dios-curii, muritorul Cas-tor si nemuritorul Pol-lux.
Daca in Khaos Noaptea si Intunericul l-au conceput pe Eros, ziua si lumina, tot ei sunt cei ce au creat
soarta, gemenii moartea si somnul, discordia, razbunarea si multe alte entitati distrugatoare.
Paradigma universala
Copilul omului se formeaza din OUL matern in pantecul luminat de soarele inimii, dupa ce se naste
va trai in pantecul Geei (intre planul terestru si acoperisul instelat) luminat de soarele planetei, dupa
ce va muri va trece in pantecul uni-versului luminat de soarele superior (HELIOS)… si cine stie cat de

departe ar putea ajunge intr-un ciclu de nasteri/morti, caci pana la urma totul sta in pantecul
KHAOS-ului luminat de soarele iubirii (EROS). Stiti papusile acelea rusesti, MAtrioska, diminutiv
rusesc pentru mama si nume feminin foarte raspandit in Rusia? Ce metafora mai buna ar putea
exista pentru descrierea creatiei?
Electricitatea este vibratie, magnetismul e pulsatie. Electricitatea se propaga serpentiform,

magnetismul circular, concentric. Vibratia degenereaza in timp, pulsatia e eterna, atemporala.
Electricitatea genereaza o lume temporala decadenta. Magnetismul este sinonim cu magia. In corpul
uman creierul e electric, inima e magnetica.
CADEREA TITANILOR
“Farmecul sufletului era atat de puternic! Noi toti eram fiii lui si puteam indeplini lucruri mari
slujindu-l… Puterea creatoare a fortelor psihice in domeniul materiei trebuia considerata in mod
necesar ca o sursa a fenomenelor magice.” Thomas Mann, Muntele vrajit
Multe nume de locuri comemoreaza istoria secreta a umanitatii.

In mitologia greaca, titanii primordiali, creatiile mamei Geea si ale tatalui Uranus, au fost inchisi in
TARTAR. Tartarul era considerat fundamentul pamantului, groapa sau domul inferior opus lui
Ouranion, bolta instelata in care soarele si luna se roteau, iar impreuna inchideau Universul ca intr-
un OU-scoica. Intre cele doua arcuri, in partea de jos se afla casa oamenilor si, in cele mai
indepartate regiuni, inchisoarea titanilor care s-au luptat cu zeii si au fost infranti, iar deasupra casa
zeilor. In serialul God of War, personajul Atlas spunea “Ca urmare a razboiului dintre titani si
olimpieni (aka parinti si copii) a fost creat taramul mortii. Infrangerea titanilor a insemnat sfirsitul
epocii de aur guvernate de ei. Pacea si prosperitatea omenirii au disparut de atunci.”
Atlas, conducatorul titanilor alaturi de Cronos, a fost pedepsit sa-l sustina pe Uranus, bolta cereasca,
pe umerii sai astfel ca el sa ramana pentru totdeauna despartit de sotia sa Geea si sa nu se mai poata
uni. Cum e sus, asa e si jos! Atlas este si numele vertebrei C1 din coloana vertebrala care sustine
bolta craniana! Dintre titani, Prometeu, fiul lui Iapetus si Themis, personificarea legii divine si buna
sfatuitoare au luptat alaturi de Zeus. Ca urmare a acestui razboi mitologic, impreuna cu Zeus, Themis
a creat Horele, momentele predestinate ale zilei si pe cele 3 Moire, zeitele sortii. Iar Prometeu a
creat omul pe care l-a insufletit cu focul furat de la zei si pentru asta a fost pedepsit cu suferinta
vesnica: a fost legat de o stanca unde vulturul lui Zeus ii manca ficatul (sediul emotiilor) in fiecare zi,
dupa care se regenera numai pentru a suferi din nou, caci zeii se hraneau cu emotiile suferintei lui.
Tartarul era inconjurat de un zid inalt in care 2 porti sprijinite pe 4 stalpi erau pazite, la porunca lui
Zeus, de Hekatonkheires, fiii gigantici ai cerului si pamantului, cu 100 (hekaton) de brate care
manuiau norii si 50 de capete din care suflau vanturile. Dupa Homer, in Tartar sau groapa
pamantului, se afla casa lui Aides (Hades), domnul taramului mortilor dar si a lui Typhonus, un urias
sarpe-furtuna (taifun), incarcerat dupa razboiul titanilor sub muntele vulcanic Etna.
Tot acolo a fost inchis si Sisif, un alt oponent care l-a sfidat pe Zeus, pedepsit pentru eternitate sa
ridice un bolovan in varful unui munte; dar cand ajungea in varf, bolovanul se rostogolea la vale si
EROUL o lua din NOU de la capat. Acest mit era o alegorie a reincarnarilor repetate in taramul de jos
guvernat de zeul nevazut al mortii, Aides (Hades). Numele lui Aides indica apartenenta la marea

familie arhetipala a vietii si mortii, Eros, Hera, Ares, in dimensiunea ei cea mai ocultata. A fi sau a nu
fi… constient! In aspectul sau plutonian, capcanele prin care acest zeu invizibil si crud isi mentinea
supusii in matrixul lui erau formate din dorintele de bogatie, lux si patimi erotice incontrolabile.
In Iliada, Zeus o certa pe Hera astfel:

“Nu ma intereseaza furia ta, chiar daca te afli departe de limitele subtiri ale pamantului si marii unde
Iapetus (cel care patrunde) si Kronos (timpul) nu se pot bucura de stralucirea titanului Hyperion si
incantarea vanturilor caci Tartarul se intide adanc in jurul lor.”
In Teogonia lui Hesiod se spunea ca marginea cosmosului era acolo unde discul plat al pamantului se
intalnea cu domul descendent al cerului si cu peretii inalti din jurul Tartarului, care coborau tot mai
jos in pamant pe masura ce bolta urca spre cer. In Tartar, Nyx noaptea si Hemera ziua se apropie si
se saluta in timp ce trec de zidul urias, una coboara in casa in timp ce cealalta iese pe usa dar
niciodata nu raman impreuna. Hemera tine lumina in brate iar Nyx pe gemenii Hypnos (somnul) si
Thanatos (moartea). Inaintea portilor Tartarului, in Erebus, intunericul profund sau umbra care
acopera universul nascut din Khaos, sunt salile rasunatoare ale puternicului Aides (Hades) si ale
inspaimantatoarei Persephone, sotia sa. Acolo locuieste teribila Styx, fiica cea mare a lui Okeanos,
raul cosmic ce curge inapoi. In Erebus se afla sursa si sfirsitul pamantului intunecat (Ge), negrului
Tartar, marii zadarnice si al cerului instelat, detestabil, UMED si rece, pe care pana si zeii il urasc. Iar
dincolo, departe de toti zeii si de sumbrul Khaos, TRAIESC TITANII.
Hesiod spunea ca tatal lor Ouranos i-ar fi numit astfel din cauza ca au fost fortati de rautatea lor sa
faca lucruri teribile si apoi au fost siliti sa suporte razbunarea faptelor pe care le-au savarsit. Erau
cunoscuti si sub numele de LORZI sau DOMni. Dar profesorul de lingvistica Paul Beekes a propus o
alta versiune etimologica, neobisnuita, provenind din τιτϊ, cuvant ce denumea “ziua” in greaca
veche, in sensul de masura a timpului dar si de lumina, asa incat Tartarul devenea locul in care zilele
au fost intemnitate.
Curios ca in imperiul roman provincia din centrul Asiei se numea Tartaria Magna iar in Romania,
paradoxal, chiar in judetul pe nume ALBA, se afla misterioasa Tartaria (fundul pamantului???), unde
au fost descoperite 3 tablite cu cea mai veche scriere de pe Pamant si unde unii istorici considera ca
s-ar fi aflat leaganul poporului Sumerian, emigrat mai tarziu spre Asia.
Eroi si monstri
La un moment dat in istoria mitica, Hermes-Mercur, unul dintre fiii lui Zeus-Jupiter, copil fiind, a
furat turmele fratelui sau Apollo, zeul olimpian al Soarelui si apoi l-a pacalit sa i le lase in grija de
buna voie oferindu-i in schimb o lira cu 3 corzi (sunetele sacre) facuta din carapacea unei broaste
testoase; atunci Apollo i-ar fi daruit si caduceul (serpii incolaciti, simbolul ADN-ului si emblema
medicinei), palaria cu boruri largi care-l facea invizibil (de alchimist/vrajitor) si sandalele inaripate cu
care zbura intre tarimuri pentru a transmite mesajele zeilor si a conduce sufletele mortilor in lumea
de dincolo. Co-merciantul Mercur a iesit evident in castig.
Testoasa avea semnificatii complexe in ezoterism, unde era asociata cu formarea lumii. Civilizatia
Maya ne-a lasat un artefact care arata un om intr-o carapace de testoasa. In China, se considera ca

aminteste prin forma ei de “cerul rotund si pamantul plat”. Amerindienii credeau ca lumea se
sprijina pe o testoasa imensa. Deasemenea, ei credeau ca Marele Spirit a creat pamanturile punand
pamant pe spatele unei testoase. Testoasele erau un simbol al pamantului in multe culturi indigene.
Tot in mitologia mayasa, inceputul timpului a fost facut de cele “Trei Pietre ale Creatiei” de zeul Wak
Chan-Ahaw, “Cel care s-a ridicat din Cer”. El era zeul porumbului si tatal a doi gemeni. A fost ucis si
inviat cu ajutorul fiilor sai iar invierea sa era intotdeauna reprezentata de imaginea lui iesind din
carapacea unei testoase. Zeus-Jupiter era de asemenea tatal a 2 gemeni, Apollo, zeul Soare si
Artemis, zeita fecioara a padurilor si lunii (muma padurii!).
De numele lui Apollo se lega si legenda despre uciderea sarpelui Python, creat de Geea la
rugamintea Herei, din cauza geloziei pe infidelitatea sotului sau, Zeus, in urma careia s-a nascut
Atena, zeita intelepciunii. Atena era fiica lui Zeus si a titanidei Metis care il ajutase pe Zeus sa-l
detroneze pe Cronos-Saturn. Uranus si Geea, aveau darul profetiei si l-au avertizat pe Zeus ca Metis
ii va naste un copil care-l va detrona si atunci a inghitit-o, ca sa împiedice această posibilitate. Dar
mai tarziu, Atena s-a nascut totusi cu ajutorul lui Hephaistos, zeul focului, care i-a despicat capul lui
Zeus cu o secera si a reusit s-o elibereze. Atena era reprezentata ca o razboinica, cu o casca pe cap, o
sulita in mana drapta si un scut pe piept cu capul Gorgonei. Era insotita de un sarpe si o tinea in
mana pe Nike, zeita victoriei. Atena-intelepciunea avea destinul de a-l detrona pe Jupiter. Si daca
tinem seama de faptul ca, odata cu dezvoltarea stiintelor si exacerbarea materialismului, ate(n)ismul
(negarea divinitatii) a castigat tot mai multi adepti, aceasta profetie pare in curs de indeplinire, cel
putin pentru o parte a umanitatii.
Python, spiritul pamantului, sarpele ce pazea poalele muntilor Parnas a fost ucis de Apollo cu
ajutorul aceluiasi Hefaistos care i-a faurit niste sageti otravite. Oracolul de la Dephi, pana atunci
destinat Geei, a fost consacrat lui Apollo in memoria acestei victorii. Locul in care a fost construit era
marcat de omphalos, ”buricul” de piatra al lumii, care se credea ca a fost oferit lui Cronos sa-l inghita
in locul lui Zeus. Si cu acest act ritualic a fost consfintita dominatia asupra pamantului de catre zeii
olimpieni. Preotesele care serveau in templu purtau numele generic de Pythia. Pe frontispiciul
templului statea inscris „cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intregul Univers”. Ce simboliza
aceasta cunoastere de sine echivalata cu tot universul? Unicitatea constiintei creatoare care reflecta
infinitul cosmic, prin lentila ochilor si filtrul colorat al simturilor, in fiecare om, formand un
caleidoscop de oglinzi miscatoare. Atunci cand spiritul se ridica detasat deasupra conditionarilor
astrale cotidiene era capabil sa lumineze scena acestei lumi dintr-o perspectiva atotcuprinzatoare.
Monstrul amenintator al distrugerii devenea o parte integranta a creatiei jucand cu succes rolul sau
ingrat de agent al evolutiei, generator de fapte eroice exemplare.
Tema eroului salvator si a uciderii monstrului, fie sarpe, dragon sau balaur, a fost comuna mai multor
mitologii, incepand cu Bellerophon (la asirieni, bel semnifica domn sau stapan, ero erou iar phonos
sunet, asadar “stapanul sau maestrul sunetului”) si uciderea Chimerei (din care provine termenul de
himera), metamorfozat in legenda Sf. Gheorghe in crestinism.
Ratacirea parintilor
Culoarea ceakrei inimii este verdele sperantei dar trandafirul ei ascuns cand infloreste este roz.
Verde este si culoarea fructului necopt. Speranta a fost ultimul dar al Hestiei care a ramas inchis in

cutia Pandorei. Hestia era zeita virgina a inimii, pastratoarea focului sacru si pazitoarea caminului,
fiica titanilor Cronos-Saturn si a Rheei. Altarul dedicat Hestiei marca inima casei, a templului sau a
asezarilor umane. Focul ei trebuia sa ramana vesnic aprins.
Un simbol stravechi al focului sacru a fost si Helios, zeul ancestral al Soarelui. Era fiul titanilor
Hyperion si Theia, fiind el insusi unul dintre titani. Helios era asociat in unele mituri obscure cu
Cronos-Saturn, considerat Demiurgul acestui univers si primul soare al titanilor (se gasesc referinte
in acest sens la David Icke, Secretul Suprem). In aceasta ipostaza aparea ilustrat ca ochiul lui
Dumnezeu, ochiul inconjurat de raze care vede tot. Aceasta reprezentare, mai cunoscuta astazi ca
ochiul lui Horus-Ra, zeul egiptean al Soarelui, o regasim in multe simboluri oculte contemporane.
Stapanul Inelelor, cu ochiul lui Sauron, este o reinterpretare moderna, de mare success, a mitului.
Perioada in care lumea a fost condusa de titani, in frunte cu Cronos-Saturn era cunoscuta sub
numele de “Epoca de Aur” (Golden Age). Prima generatie de fiinte divine nascute din Uranus (Cerul
instelat) si Geea (Pamantul) au dat TONUL la o succesiune de caderi din constiinta dupa ce Cronos si-
a castrat tatal si i-a preluat puterea. Dupa Plutarh, Cronos ar fi fost intemnitat pe una din insulele
misterioase ale Hiperboreei din taramul lui Hades. De atunci doarme acolo pazit de Briareu,
monstrul cu 100 de brate si 50 de capete si este slujit de numerosi demoni. Adormirea lui a fost
viclenia nascocita de zei ca sa nu se poata elibera. Cronos inlantuit si adormit de Hypnos simboliza
suspendarea timpului in Lumea de Dincolo.
In ierarhia mitologica, dupa generatia a 3-a de zei urmau eroii, care erau pe jumatate zei, jumatate
oameni si apoi simpli muritori. Caderea ingerilor biblici prin incrucisarea cu fiicele oamenilor sugera
aceeasi evolutie.
Uranus si Geea, parintii primordiali ai creatiei au ramas exilati, tatal si mama renegati de propriii
copii, ignorati si ocultati.
Tatal pierdut
De ce mi se pare atat de importanta in acest moment rememorarea miturilor stravechi? Pentru ca
reveleaza arhetipurile ancestrale care inca marcheaza evolutia societatii umane. Ceva din “pacatele”
primordiale se perpetueaza peste timpuri astfel ca nu reusim sa ne depasim conditia si reiteram
aceleasi scenarii de suferinta. Ne invirtim ca intr-o bucla. Simbolic vorbind, sursa acestei constante
nefericiri se afla undeva in relatia dintre Masculin si Feminin, in ocultul razboi al zeilor care se
oglindeste si in nesfirsitele razboaie terestre.
Revenind la inceputuri…
Desi cele mai cunoscute legende din mitologia greaca, pe care se bazeaza si astrologia europeana, ii
atesta pe Uranus si Geea (Gaia la romani) ca fiind parintii primilor zei, genealogia mitica incepe
inainte de ei. In paranteza fie spus, in romana, gaia este numele unei pasari rapitoare asemanatoare
cu uliul. Expresia “luate-ar gaia” este un soi de blestem sau o forma arhaica de injuratura, cumva
echivalenta cu “luate-ar dracu”. In povestile populare aparea ca o pasare care facea legatura intre
taramuri.

Prima pereche de entitati existente in Chaos, a fost Erebus si Nyx, Intunericul si Noaptea. Copiii lor
au fost Aether si Hemera (similar cu Himera), Lumina si Ziua. Erau primii gemeni sacri care puteau fi
asociati celor 4 elemente mistice: apa, aer, pamant, foc. Erebus si Nyx i-au mai creat si pe Nemesis
(soarta), Eris (vrajba), Thanatos (moartea), Charon (Luntrasul mortilor).
Aether si Hemera au creat-o pe zeita valurilor marii, Thalassa.
Razboiul zeilor a pornit insa odata cu copiii Geei si s-a perpetuat in acelasi tipar din generatie in
generatie. Unele dintre progenituri au fost teribile: ciclopii cu un singur ochi sau eriniile, zeitele
pedepselor si ale razbunarii. Nasterea lor i-a cauzat Geei dureri infioratoare. In cele din urma, pentru
a nu mai crea si alte monstruozitati si ca sa-si salveze copiii de tirania tatalui, Geea l-a ajutat pe
Cronos sa-l castreze pe Uranus cu o secere din adamantiu - aliaj mitic pe baza de fier, presupus
indestructibil, a carui formula era secreta.
Aceasta a fost prima tradare a principiului FEMININ fata de MASCULIN (fiu si sot) din istoria mitica.
Dupa aceea, Cerul s-a despartit de Pamant si Cronos-Timpul a devenit zeul suprem in locul tatalui
sau. Uranus l-a blestemat sa aiba aceeasi soarta cu a lui. Tatal primordial s-a auto-exilat si cultul lui a
disparut din Panteonul zeilor consacrati.
Rhea, sotia lui Cronos a fost deseori asimilata Geei, se confunda ca atributii si rol, bucurindu-se si ea
de apelativul de “mama a tuturor zeilor”, ca ipostaza a Geei, care l-a inlocuit pe tatal Uranus cu fiul
Cronos in calitate de sot. Nu e cazul sa ne revolte aceste relatii intre zeii tutelari, daca ne aducem
aminte ca si Uranus era fiul Geei, zamislit FARA tata, iesit asadar dintr-o FECIOARA. Iar primii gemeni
sacri au fost destinati sa formeze un cuplu fertil si sa dea nastere unei intregi ierarhii de zei. Toti zeii
tutelari provin dintr-o relatie matrimoniala frate-sora sau mama-fiu. Aceste personaje reprezentau
arhetipurile cosmice care stateau la baza creatiei. Din punct de vedere astrologic, informatiile
arhetipale erau inregistrate in planetele omonime. Toate entitatile mitologice cu rol in astrologie
aveau corespondente in diversele corpuri astrale: planete, sateliti, stele, asteroizi, constelatii.
In limba romana, cuvantul REA este adjectiv, aplicabil in cazul ipostazei de tradatoare a Geei fata de
Uranus. Geea a devenit Rhea care s-a identificat mai tarziu si cu Demeter si Hera. Mama Geea s-a
transformat in emanatia sa Mama Rhea, pe scurt Ma-Geea (magia) in Ma-Rhea (marea) denumita in
civilizatia romana Ma-terra a fost asimilata cu “materia” sau mas-tera, mama vitrega a creatiei si
incet-incet istoria lumii (luminii) a devenit dominata de materialism. 70% din planeta al carei nume a
ramas TERRA dar si din corpul uman este format din apa sarata, plina de minerale, sangele marii
purtator de informatie arhetipala.
Rhea l-a tradat la randul sau pe Cronos si a implinit in acest fel blestemul lui Uranus, care a trecut
mai departe asupra lui Zeus. Indeplinirea acestei ultime prorociri a imbracat in istorie forma
ATE(N)ISMULUI, adica a negarii divinitatii pe baze rationaliste, pentru ca inainte de orice, Atena
reprezenta o personificare a ratiunii pure care lupta cu armele gandirii logice si a strategiilor militare
iar ATE(N)ISMUL, declarat sau ascuns, se manifesta astazi la nivele din ce in ce mai subtile, incepand
cu teribilele razboaie ideologice, religioase si, mai nou, spirituale, si terminand cu setea de
consumarism. Si toate acestea reflecta decaderea tot mai profunda a umanitatii din constiinta
sacralitatii vietii.

Astfel a doua tradare a FEMININULUI fata de MASCULIN fusese comisa. Una dintre ranile sacre
mentionate in Cheile Genelor de Richard Rudd, in Cheia 22, este separarea, ca urmare a tradarii, care
a generat o succesiune de alte rani arhetipale in relatia dintre genotipul feminin si cel masculin:
vinovatia, respingerea, rusinea, negarea, reprimarea. Este insasi esenta razboiului zeilor. In
mitologie, marea mama-titanida si-a tradat si parasit sotul-titan in favoarea copiilor-zei iar copiii si-
au renegat si indepartat parintii. Acest tipar functioneaza si astazi, fie ca suntem sau nu constienti de
modul in care se manifesta. Dupa ce femeia naste, ceva se schimba substantial in fiinta ei.
In acest context, putem interpreta la alt nivel destinul femeii in societatile umane grefat de acuzatia
pacatului originar. Karma femeii a fost plina de suferinta de-a lungul multor epoci: considerata
cetatean de rang inferior, supusa, prigonita, omorata, parasita, violata, pradata, tratata ca o marfa
erotica, exclusa din ierarhiile spirituale, multa vreme i s-a refuzat pana si calitatea de a avea suflet.
Revolta si razbunarea femeii fata de toate aceste cruzimi culmineaza in aceste timpuri cu tendinta ei
de masculinizare, pe care singura si-a ales-o ca solutie de emancipare – fuga suprema de a se
ascunde in insasi postura barbatului. In loc sa-si reia rolul natural de creatoare si sustinatoare a
MAGIEI vietii, sa lase barbatul sa-si regaseasca si el natura protectiva originara si sa refaca armonia si
echilibrul in relatiile dintre ei. Pentru ca numai impreuna pot repara ce s-a stricat. Femeia ar trebui
sa inceteze sa-si renege natura primordiala, sa-i fie rusine si frica de pedeapsa, iar barbatul sa
inceteze sa o mai invinovateasca si sa ii respinga statutul de egal al sau. Si amandoi sa termine cu
reprimarea adevarului interior pe care Sufletul il cunoaste dintotdeauna foarte bine. Altfel
arhetipurile vor continua sa se manifeste in forme din ce in ce mai aberante. La nivel extrem, Femeia
va fugi, Barbatul o va vana!
Femeie fiind, mi-a fost greu sa contemplez aceasta dramatica istorie ascunsa in povesti dar cred ca a
venit timpul sa mergem mai departe. Si nu putem face asta decat devoalind cauzele si consecintele
incifrate in mituri si reprimate in subconstient care ne tin prizonieri. Richard Rudd vorbeste despre
ruperare sigiliilor prin care cele 6 rani sacre ale umanitatii ar putea fi in sfirsit vindecate: vointa
divina, omniscienta, iubirea universala, epifania, iertarea si adevarul. Cand acestea vor fi implinite,
gratia divina va cobora asupra noastra, a tuturor.
Una dintre perlele muzicii romanesti, Constantine, Constantine, cripteaza o minunata ghicitoare
alchimica pura pe care o rezum aici: Maria PRIVIGHETOARE, cantecel de PRIMAVARA, NOAPTEA pe
racoare, prinsa la IZVOR de VANATOR, ii spala camasa NEAGRA plina de ROUA (aurul alb
monoatomic), cu sapun de TAMAIOARA, o usuca la SAN ca sa nu-i mai PUTREZEASCA trupul; nu-i e
ciuda ca o prinse da tine USILE INCHISE!
Originea treimii. Drama universala

Botezul mortii prin credinta! “Eu nu-L cunosteam; dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa mi-a zis:
“Acela peste care vei vedea Duhul coborandu-Se si oprindu-Se este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant.”
Ioan 1-33
Se spune ca in timpul nuntii lui Cronos cu Rhea, Nix, noaptea intunecata (care se ivise din haos)
hotarandu-se sa-l razbune pe Uranus, a nascut din bezna niste odrasle infricosatoare:
- Eris, discordia

- Nemesis, razbunarea
- Apate, care avea puterea de amagire si inselatorie
- Ker, nimicirea
- si gemenii Hipnos, somnul cu vise si fantasme, si Tanatos, moartea
Asa a inceput domnia lui Cronos, contra cronometru! Timpul s-a divizat apoi, a conceput 3 perechi
de zei (F/M), pe care mai intai i-a inghitit, cu exceptia celui mai mic si apoi i-a scuipat: Hestia si Hades
(foc, aer), fecioara si strainul, Demetra si Poseidon (pamant, apa), batranul marii si batrana
pamantului, Hera si Zeus (aer, foc), mama si tatal. Au fost creati Hestia, Demeter, Hera, Hades,
Poseidon si Zeus dar atunci cand Cronos si-a regurgitat copiii a facut-o in ordine inversa: Poseidon,
Hades, Hera, Demetra si Hestia. Adica s-au intors in timp de unde au plecat si circuitul s-a inchis la fel
cum a fost initiat. OroBorO, sarpele care si-a inghitit coada. Torul lumii in care mama si tatal
lumineaza firul vietii cu faclia spiritului navigand fara sfarsit prin oceanul de optiuni, apasand
neincetat butonul on/off, aprinzand si stingand rand pe rand scene dintr-un scenariu obscur pana
vor reusi sa descopere varianta castigatoare, care sa-i scoata la liman. Bingo!
Triada masculinitatii. Batranul, tatal, strainul

Cele 3 progenituri ale Timpului – Cronos, de natura masculina, au fost consacrate si divinizate de Om
ca autoritati exterioare supreme:
1. Tatal Zeus, zeul suprem al focului (Jupiter), domnul cerului, stapanirea prin manipularea mintii,
2. Batranul Poseidon, zeul apei (Neptun), domnul pamantului, posedarea prin manipularea emotiilor
si credintei si
3. Strainul Hades, zeul „nevazut” al aerului (Pluto), domnul taramului inferior al spiritelor mortilor,
dezintegrarea trupului prin acceptarea condamnarii la moarte.
Semnul crucii cu primele 3 degete peste inima este un juramant de credinta prin care se cedeaza
puterea acestor zei, nici nu conteaza cum ii denumim: punctul din frunte corespunde lui Zeus si
sigileaza creierul superior, clarvederea (intelegerea), punctul de sub stern corespunde lui Poseidon si
sigileaza inteligenta emotionala, punctul de pe umar corespunde duhului nevazut al lui Hades
(invocat ca „duhul sfant!”), sigileaza vointa si certifica supunerea in fata mortii iar amen este
semnatura si confirma pactul astfel incheiat cu „asa sa fie”. Chiar daca nu intelegem esenta
ritualurilor pe care le facem, nu inseamna ca ele isi pierd efectele, ba dimpotriva, devin mai eficiente
din cauza inconstientei practicantilor. Este sigiliul care inchide puterea personala si deschide intrarea
entitatilor exterioare.
Poseidon, fratele cel mare

Numele sau provenea din „posis” domn si „da” pamant si poseda pamantul, la fel cum apa il
patrunde si il fertilizeaza. Taurul si delfinul erau animalele sale sacre. Afrodita-Venus s-a nascut din
spuma efemera a valurilor marii lui Poseidon insamantata de Uranus-cerul cand a fost castrat de
Cronos-timpul, iar zodia taurului (simbol al zeului marii) este definita de verbul „a avea” (sau a
poseda). Nimic nu este intamplator in mitologie; nume, locuri, personaje, naratiuni sunt legate intr-o
coerenta logica pentru cine o cauta, vrea sa o observe si sa o inteleaga. Poseidon-Neptun ne
pescuieste prin credinta, in casa pestilor.

Apelativele de „sotul mamei pamant”, „cel care cutremura pamantul” sau „domnul cailor” isi au
originea in legenda iubirii pentru sora sa Demeter. Se spune ca a urmarit-o sa o posedeze dar zeita a
fugit, s-a transformat intr-o iapa si s-a ascuns intr-o herghelie. Poseidon a gasit-o si, devenind
armasar, a capturat-o. Din relatia lor s-a nascut Arion, EMOTIA, calul vorbitor atat de rapid ca „nu
exista om sa-l poata prinde” (Homer, Iliada).
Sotia lui Poseidon era oceanida Amphitrite, amfitrioana-stapana casei, „cea de a treia care
inconjoara”, fiica titanilor Okeanus si Thetis sau, in alta versiune, a batrinului marii Nereus si a
nereidei Doris. Pindar o numea „zeita arborelui auriu”, simbol al axei lumii iar Homer „cea care
murmura”. Triton, mesagerul marii cu corp de sirena, era fiul lor. Sirenele cu voci seducatoare
atrageau calatorii spre moarte prin cantecul lor irezistibil. Mitica insula a Atlantidei era domeniul lor.
Poseidon a avut o multime de copii, atat cu muritoare cat si cu nimfe sau zeite, unii dintre ei rezultati
in urma unor violuri.
Emblema si arma lui era tridentul cu 3 tepuse, simbol al trinitatii (spatiu/materie, timp/informatie,
sursa/energie sau minte, spirit, suflet) si mai tarziu al diavolului si se spunea ca servea puterii lui de
control; il folosea la pescuit, la crearea entitatilor din apa, la generarea furtunilor si a cutremurelor
de pamant. Motivul pescarului de suflete a fost dezvoltat in multe mituri din antichitate pana in evul
mediu, de la Christos la epopeea Graalului. Insasi epoca astrologica pe care o incheiem este
considerata „era pestilor”, in care „botezul apei”, prin spalarea capului si a fruntii in dreptul celui de
al 3-lea ochi, consacra puterea emotiilor asupra gandirii, indepartarea clarvederii si coruperea
intelepciunii prin falsele credinte. Si va fi urmata de era varsatorului, a cunoasterii universale
transpersonale.
Poseidon aparea ca o entitate furioasa, lacoma, cruda, cu toane, violenta si foarte razbunatoare cand
nu era multumit. Hranit cu emotii inferioare declansa forte distrugatoare impresionante. Majoritatea
eroilor s-a confruntat cu puterea lui autoritara si invaziva. Si chiar daca nu-i mai spunem pe nume,
acest egregor continua sa produca dezastre in lume, de cate ori il incarcam negativ. Daca va intrebati
care este cauza vremii derutant de capricioase, a calamitatilor tot mai devastatoare, este cazul sa
indreptati degetul spre propriul buric, de unde Poseidon isi extrage lacom si perseverent elixirul
vietii. In plus, din punct de vedere astrologic Neptun este in domiciliu pana in 2026, in Pesti, si, prin
urmare, deosebit de puternic. Nu scapati caii emotiilor de sub control, in special ai FRICII, caci ne vor
calca pe toti in picioare. Poseidon simboliza mintea universala dominata de emotii, care
materializeaza prin intermediul dorintelor alimentate de credinta.
Alte ispravi ale lui Poseidon

Impreuna cu Euryale, „cea care sare/calatoreste departe” l-a creat pe giganticul Orion, temutul
vanator care fusese inzestrat de tatal sau cu abitilitatea de a pasi pe valuri! Dupa ce a amenintat ca
va vana toate creaturile pamantului, Geea sau Apollo, in alte versiune, a trimis un scorpion urias sa-l
omoare iar Zeus i-a imortalizat pe amandoi in constelatii.
A violat-o pe Meduza (numele ei echivala cu „regina”) in templul Atenei, zeita intelepciunii care, ca
pedeapsa, a transformat-o intr-un monstru cu serpi in loc de par (simbol al gandurilor distructive),
care impietrea pe oricine o privea in ochi. Dupa ce Perseu „distrugatorul” a decapitat-o, din gatul ei
au iesit Chris-aor, omul de aur, simbol al desavarsirii intelepciunii si Pegas, calul alb inaripat, simbol

al puritatii mentale dar capul ei destrupat si-a mentinut puterea de pietrificare, simbol al mintii
violate de emotii; se spunea ca l-ar fi transformat pe insusi titanul Atlas intr-o stanca; a fost in cele
din urma incorporat in scutul Atenei.
Hades, strainul nevazut

Era zeul sfarsitului, primul dintre fiii timpului dar ultimul varsat in creatie, si conducea imensul
imperiu al mortii strabatut de raurile durerii, plangerii, agresivitatii, uitarii si urii. Purta pe cap o
casca ce-l facea invizibil. Planeta PITICA Pluto, corpul lui astral, a fost descoperita abia in 1930, pana
atunci fiind intr-adevar necunoscuta.
Arma lui Hades era furculita cu 2 tepuse (dualitatea) cu care sfarama tot ce-i statea in cale sau ii
displacea iar gardianul sau era Cerberus, cainele cu 3 sau, dupa Hesiod, cu 50 de capete. Trasura sa
infricosatoare era trasa de 4 cai negri.
Cel mai important mit care-l privea pe Hades descria rapirea Persefonei, care la inceput purtase
numele de Kore, „fecioara”. Se pare ca Zeus i-ar fi sugerat ca numai in acest fel putea dobandi o
sotie si regina a regatului sau. In Imnul homeric inchinat lui Demeter, Helios i se adresa astfel:
„Aidoneus (sau Aides, formele initiale ale numelui lui Hades) nu este un sot neputincios in randul
zeilor fara de moarte pentru fiica ta, fiind si propriul tau frate, nascut din aceeasi spita; a fost onorat
sa primeasca a 3-a parte a lumii, atunci cand s-a facut imparteala si a fost inscaunat domn al tuturor
tinuturilor in care locuieste.”
Adonai avea chiar semnificatia de domn. Desi numele lui starnea frica si avea puternice conotatii
negative, Hades era portretizat mai degraba ca o entitate neutra decat propriu-zis rea, rece si
inflexibila, care tinea sa i se respecte legile. O singura data a manifestat compasiune, atunci cand
Persefone, impresionata de cantecul lui Orfeu, l-a rugat sa o elibereze pe Euridice. Altfel, nu era
deloc interesat de lumea oamenilor, singura lui grija fiind ca nici unul dintre spiritele capturate sa nu
poata parasi regatul mortii. Personalitatea sa insa, in comparatie cu a altor zei, era destul de
enigmatica, grecii nu vroiau sa-i atraga prea mult atentia, preferind sa se tina cat mai departe de el.
Cei vii nu erau grabiti sa-l intalneasca. Chiar si pronuntarea numelui sau stirnea frica si de multe ori
era inlocuit cu un eufemism, ca de exemplu „cel bogat” (Pluto), asta pentru ca toate metalele
pretioase proveneau de pe domeniul lui de sub pamant. Sofocle se referea de asemenea la sumbrul
Pluto care „se imbogatea pe seama suspinelor si lacrimilor noastre”. Mai era numit si Zeus Clymenus
("faimos"), Polydegmon ("care primeste mult") sau Zeus Eubuleus ("bunul sfatuitor" sau "bine
intentionat"). Cand grecii il invocau pe Hades, loveau cu palmele in pamant, pentru a fi siguri ca vor
fi auziti.
In Iliada, Agammemnon intreba retoric „De ce ne-am osteni cu Hades mai mult decat cu oricare alt
zeu, daca nu pentru ca este atat de dur si neinduplecat?” Si totusi, desi aspru, crud si nemilos, Hades
nu era considerat malefic, ci drept. Aparent, nu era totuna cu moartea, Thanatos, o divinitate cu
aripi invelita in intuneric; insa el mai purta si numele de Hesperos Theos, "zeul întunericului", prin
urmare Thanatos nu era decat inca o deghizare sub care zeul nevazut se ascundea.

Plantele sale sacre erau narcisa si chiparosul iar animalele care-l insoteau, inafara de caine, erau
SERPII. Sursele clasice ale mitului sustineau ca Hades s-ar fi transformat in sarpe cand a rapit-o pe
Persefona si ca Zagreus, PRIMUL Dionysus, ar fi fost de fapt fiul lui Hades in ipostaza de Zeus
Eubuleus si de aceea a fost confundat cu Zeus Olimpianul. Sa fie vorba de o mai veche versiune a
caderii Omului din Paradis prin intermediul rapirii si coruperii FECIOAREI? Sa fie lumea lui Hades
chiar cea in care traim in suferinta, plingere, agresivitate, uitare si ura? Lumea mortilor vii? Pestera
umbrelor lui Platon sau, mai nou, realitatea holografica? O lume creata din NIMIC, unde domnea
moartea si judecata violata de emotii? Unde Dumnezeu era NEVAZUT si NEAUZIT (Perse-fona, „cea
care distruge sunetul”)? Ca sa ajunga in imparatia lui Hades eroii trebuiau sa traverseze oceanul,
insotiti de vantul de nord, Boreas. Zeul vantului inghetat din Nord era reprezentat ca un batran
inaripat, cu parul si barba tepoase, acoperit de o ampla mantie valurita si cu serpi in loc de picioare.
Sa fie miticele orasele subpamantene, Agartha si Sambhala sau Hyperboreea, de „dincolo de vantul
de nord” in viziune antica, sediul din care Hades cel nevazut isi administra supusii? Si daca ar fi asa,
ar trebui ca orice frica sa fie vindecata, pentru ca mai jos de aici nu am avea unde cobora! Singurul
lucru care ar mai ramane de facut, ar fi sa urcam in lumina constiintei!
Ar putea fi Kore, fiica lui Demeter, batrana mama, o personificare a sufletului pamantului rapit de
moarte, atras an de an inapoi in infern cu ajutorul semintelor de rodie, fructul sexualitatii, care
simbolizeaza celulele rosii din sange? Hecate, cu facliile ei lumina drumurile in acel taram, si
personifica luna cu cele 3 fete ale ei! Iar raul de foc, Phlegethon, „flacari de foc”, pe care Platon il
descria ca fiind "un curent de foc care se invarte in jurul pamantului si curge in adancurile
Tartarului”, sa fie insusi soarele? Tartarul era inchisoarea titanilor, primii zei nascuti dintre pamant si
cer, Geea si Uranus. Ei au fost conceputi in perechi gemene 6 F/ 6 M si, la fel ca eonii dodecadei
creati de Anthropos si Ecclesia, ar personifica cele 12 arhetipuri zodiacale. Persefona isi impartea
existenta intre lumea zeilor de deasupra si cea a spiritelor moarte de dedesubt. Straniu, ca sa
folosesc vorba favorita a profesorului Malanga!
Heraclit considera ca Hades si Dionysus erau unul si acelasi zeu, care si-a insusit esenta
indestructibila a vietii (eonul Zoe din gnosticism) si sugera ca acest aspect dual a lui era cunoscut de
practicantii Misterelor Eleusine. Ipostaza de Dionysus s-ar fi nascut dupa uniunea lui cu fecioara
Kore, cand Hades l-a emanat pe Dionysus-Zagreus iar Kore pe Persefone. Vinul ar fi fost darul lui
dupa aceasta mistica transformare. Misterele Eleusine detineau cheile de aur ale lui Hades si ale
Persefonei dar erau atat de bine pazite incat putine informatii despre ritualuri au razbatut prin timp.
Pentru ca zeul nevazut al mortii nu permitea nimanui sa-i paraseasca regatul.
Fiul lui Hades si al Persefonei era Zagreus, asociat cu Dionysus si misterele orfice, dezmembrat de
titani si reinviat la fel ca Osiris. Desi putin cunoscut, acest arhetip este foarte interesant. In unele
versiuni stravechi, Zagreus aparea ca perechea Geei si cel mai inalt dintre zei, de fapt din lumea
inferioara. De altfel, a fost identificat ulterior cu Dionysus-Hades. In greaca, un vanator care prindea
animale vii se numea „zagreus”. Karl Kerényi (filozof ungur nascut la Timioara, 19 ian 1897,
capricorn) semnala ca in versiune ionica zagre semnifica o "GROAPA pentru capturarea animalelor
vii". Kerenyi se intreba justificat: "De ce acest mare vanator mitic, care in Grecia a devenit un zeu
misterios al lumii subpamantene, captura animale salbatice si nu le ucidea?" Kerényi lega figura lui
Zagreus de cultul arhaic dionisiac si credea ca reprezenta "o migrare sau supravietuire a unui ritual
preistoric". Sa fie din nou un simbol al capturarii sufletului (energia vietii) in regatul mortii dominat

de Hades, acest zeu nevazut ce se ascundea sub o multime de nume si identitati enigmatice?
Dionysus era veriga care facea legatura intre Hades si Zagreus, indicand ca toate aceste personaje
reprezentau de fapt acelasi arhetip stravechi al zeului mortii si vietii, DUALITATEA.
Kerenyi a fost un pasionat cercetator al mitologiei grecesti si lucrarile lui fac referire la secretele
antice ale destinului omenesc, ca „Imaginea arhetipala eleusina a mamei si fiicei” sau „Prometeu:
imaginea arhetipala a existentei umane”.
De Hades se lega si povestea lui Sisif, condamnat in infern pentru eternitate sa ridice o stanca in
varful unui munte de unde se rostogolea inapoi la vale, numai pentru a lua munca de la capat,
simbol al reincarnarilor infinite incarcerate in lanturile uitarii. Sisif a fost pedepsit in acest fel pentru
ca se credea mai destept decat Zeus; numele lui provenea din „sophos”, intelepciune. Sau Sophia,
suna cunoscut? Aceeasi veche poveste a intelepciunii cazute din inaltimi, in alte haine. Sotia lui Sisif
a fost Merope, fiica titanului Atlas si a Pleionei, cea mai tanara si singura dintre pleiade care s-a
casatorit cu un muritor, supranumita „cea pierduta”, care si-a ascuns fata de rusine si a coborat in
regatul lui Hades impreuna cu el. Acest mit se inrudeste cu cel al muzei tragediei, Melpomene „care
celebreaza prin cantec si dans”, mama sirenelor care ademeneau calatorii, blestemata de Demeter
pentru a nu fi putut preveni si impiedica rapirea Korei, „fecioara” „inteleapta care atinge tot ce este
in miscare”, spunea Plato. Cand numele ei a devenit Persefone din cauza uniunii cu Hades care a
rapit-o sub forma sarpelui in imparatia mortii, in etimologie populara, a primit intelesul de „cea care
aduce moartea”. Si din nou aceasta poveste face trimitere la mitul caderii din rai a primilor oameni,
Adam si Eva.
Melpomene era fiica lui Zeus si a titanidei Mnemosyne, „memoria” nascuta din Geea si Uranus. Era
reprezentata imbracata intr-o roba cu maneci lungi, cu o cingatoare lata in talie, tinea in mana
dreapta o inspaimantatoare masca tragica, in cea stanga un sceptru rotund scaldat in sange si un
pumnal si avea pe cap o coroana din vita-de-vie cu ciorchini de struguri, simbolizand straniile „mere
albastre” ale sufletului, din colierul care inconjura si gatul Innanei, la sumerieni. Aceasta infatisare
aminteste de ritualurile dionisiace ale misterelor orfice, in care lumea aparea ca o imensa scena de
teatru pentru tragediile antice. Cuvantul „muza” in greaca isi are radacina in verbul „a gandi” sau „a
urca pe munte”, ca inteligentul Sisif care atunci cand Hades/Thanatos, la comanda lui Zeus, a venit
sa-l duca, a fost inspirat sa-l pacaleasca. L-a convins sa-i arate cum sa-si puna lanturile in infern si
moartea a ramas ea insasi inlantuita, astfel ca nici un om nu a mai murit in acea perioada. Dar Ares,
nemultumit ca razboiul isi pierduse rostul si nici un soldat nu mai putea fi ucis l-a eliberat pe
Thanatos si lucrurile au reintrat in „normal”. Miturile vorbesc prin simboluri si contin chei de
descifrare a enigmei mantuirii repetate iar si iar, sub diferite forme, nume si naratiuni, pentru cine
are urechi sa le auda si ochi sa le vada.
Legenda lui Narcis, indragostit de sine insusi, completeaza acest tablou halucinant cu alte cateva
elemente semnificative. Numele lui provenea din narkao, „crescut amortit” sau „intoxicat”, care sta
si la originea nacoticelor. Narcisa de altfel, floarea sacra a lui Hades, contine in bulbii ei un alcaloid
foarte toxic, mortal chiar; pe de alta parte, are diverse utilizari medicinale si o indelungata istorie
secreta ca stimulent care inducea transe mistice si halucinatii. Sofocle o denumise „cununa zeilor
infernali”.

Narcis era un vanator renumit pentru frumusetea lui rapitoare, nascut din pasiunea zeului raului
Cephissus pentru Liriope, o nimfa pe care a violat-o. Povestea lui era legata de a lui Echo, „sunet”, o
nimfa a muntilor pedepsita de Hera, pentru ca ar fi protejat escapadele lui Zeus, sa nu fie capabila sa
se exprime decat repetand ceea ce auzea. Urmarindu-l pe frumosul Narcis la vanatoare, Echo s-a
indragostit de el dar atunci cand acesta i-a vorbit nu a putut decat sa-i imite vorbele iar Narcis s-a
suparat, indepartand-o. Atunci Afrodita, zeita formelor materiale posedata de Nemesis, zeita
razbunarii, impresionata de durerea nimfei care ratacea neconsolata prin munti repetand cu vocea
lui Narcis „cine esti?” , l-a blestemat pe frumosul tanar. Si dupa o vanatoare, fiind insetat, cand s-a
aplecat sa bea deasupra unei ape, si-a vazut propria reflexie si s-a indragostit de ea, incapabil sa se
mai desprinda de acolo. Intelegand in cele din urma ca dragostea nu-i putea fi impartasita, s-a topit
in focul pasiunii transformandu-se intr-o floare alb-aurie cu un parfum delicat. Aceasta pereche
mitica intruchipa 2 arhetipuri puternice in regatul lui Hades: ecoul care nu facea decat sa
reverbereze vocile straine pe care le auzea (IN CAP) si frumusetea indragostita de un spectru, propria
sa imagine reflectata in oglinda apei (IN OCHI). Sunetul si lumina care se intrebau reciproc „cine
esti?”
Zeus, tatal autoritar al judecatii

Domnul zeu, dumnezeu, conducea din ceruri toata aceasta drama a sufletelor furate de Hades.
Rugaciunea tatal nostru in sens religios era o invocatie adresata lui Zeus iar numele il desemna chiar
ca „tatal cerului”. Platon il considera „cauza vietii si a tuturor lucrurilor”. Corpul lui astral era Jupiter,
cea mai mare planeta din sistemul solar.
Mama sa Rhea l-a salvat pe ultimul sau fiu, dandu-i lui Cronos sa inghita o piatra in locul lui,
denumita omphalos si l-a incredintat nimfei Amal-thea, „zeita iubitoare”, sa-l creasca. Pentru ca tatal
lui domnea peste cer, pamant si ape, doica l-a ascuns intr-o pestera sau, in alta versiune, l-a
suspendat de fringhii intr-un copac de pe Muntele Ida. Acolo, Koribantii („coroana muntelui”) lui
Cybele bateau tobele si dansau ca plinsetele copilului sa nu fie auzite de Cronos. Amalthea era
reprezentata sub forma unei capre care l-a hranit pe Zeus cu laptele ei. Pe cand era copil, jucandu-
se, i-a rupt fara sa vrea un corn, care a devenit „cornul abundentei” iar capra s-a transformat intr-un
unicorn, simbol al gratiei si puritatii care putea vindeca orice boala. Dupa ce Amalthea a murit Zeus
a plasat-o pe cer, in constelatia Capra, unde neobisnuita stea multipla Capella, „micuta capra”, este
printre cele mai stralucitoare de pe firmament. Iar din pielea ei si-a facut o egida cu care isi
inspaimanta dusmanii.
Cand a crescut, Zeus s-a intors la Cronos si, cu ajutorul unei potiuni preparate de Metis, „sfatuitoarea
cea ingenioasa”, l-a fortat sa vomite toti copiii pe care-i inghitise. Apoi, ucigand dragonul care-i
pazea, i-a eliberat din Tartar pe Hecatonchires, 3 giganti extrem de puternici si feroci cu 100 de brate
si 50 de capete si pe Ciclopi, uriasii cu un singur ochi rotund in frunte, recunoscuti ca priceputi
artizani, care, drept multumire, i-au inzestrat pe tinerii zei cu arme redutabile in razboiul ce a dus la
„caderea titanilor”. Lui Zeus i-au daruit fulgerul si tunetul, lui Hades casca invizibilitatii iar lui
Poseidon tridentul. Dupa ce Zeus si aliatii sai i-au invins pe titanii lui Cronos si i-au inchis in Tartar, cei
3 frati si-au impartit lumea si de atunci domnesc peste oameni si zei.
12 zei olimpieni

Zeus, stapanul cerului si al fulgerelor a luat-o pe sora lui Hera, zeita aerului, de sotie si impreuna cu
fratele sau Poseidon, surorile sale si o parte dintre copii si-au stabilit locuinta pe Muntele Olimp,
unde pe cel mai inalt varf, Mytikas („nasul”), de pe „platoul muzelor”, ca o creasta mereu ascunsa
de nori, strajuia tronul lui. Ei au format pleiada celor 12 zei olimpieni care controlau fiecare domeniu
al vietii in dimensiunea terestra: Zeus, Hera, Poseidon, Demeter, Athena, Apollo, Artemis, Ares,
Afrodita, Hephaestus, Hermes si Hestia sau Dionysus, care, asa cum am vazut, ar fi fost un alte-ego a
lui Hades. La poalele Olimpului se intindea Dion, orasul zeilor strabatut de raul sacru Vaphyras care
se spunea ca izvora din raul cosmic al titanului Okeanos. Orasul gazduia templele celor 12 zei
olimpieni, niste bai termale unde Asclepios era venerat si un amfiteatru pentru intalniri si
evenimente.
Iubirile lui Zeus

Zeus a avut o multime de iubite, intre zeite, titanide, nimfe, muritoare si a fost probabil cel mai
prolific dintre Olimpieni; dupa cum si planeta Jupiter are cel mai mare numar de sateliti din sistemul
solar, 79 cunoscuti si inventariati cu nume. Cei mai mari sunt Ganymede, Callisto, Europa si Io,
numiti dupa personajele din miturile lui Zeus.
Din cauza multiplelor sale escapade, Zeus se afla intr-o permanenta confruntare cu Hera iar
conflictul dintre ei se reflecta de multe ori asupra muritorilor, prinsi la mijloc intre jocurile lor de
putere. Ares, zeul razboiului, Hebe, zeita tineretii si Hephaistos, zeul focului, se spune ca ar fi fost
creati de Hera singura.
Mintea lui Zeus

It is not possible either to trick or escape the mind of Zeus.
Este imposibil sa trisezi sau sa scapi din mintea lui Zeus.
Hesiod
Era personificata de fiica sa si a titanidei intelepciunii Metis, virgina Athena, zeita care s-a nascut din
capul sau. Imediat ce a sedus-o pe Metis, Zeus si-a amintit de profetia ca aceasta ii va naste un copil
mult mai puternic decat el, care-l va detrona asa cum si el si-a detronat tatal. Pentru a preveni
implinirea profetiei, a inselat-o sa se transforme intr-o musca si a inghitit-o. Metis insa a continuat sa
pregateasca nasterea fiicei sale, facandu-i vesminte, arme si o casca. Loviturile de ciocan i-au cauzat
lui Zeus o asemenea durere incat l-a rugat pe Hefaistos sa-i despice capul iar Athena, „cea cu ochi
scanteietori”, a iesit complet crescuta, imbracata si utilata de lupta. In dialogurile sale, Platon afirma
ca numele zeitei provenea din A-theo-noa, „FARA mintea (nous) zeului”, ratiunea exteriorizata, „ea
care cunostea lucrurile divine mai bine decat altii”. Simbolul ei era bufnita. In unele mituri mama sa
Metis aparea ca prima sotie a lui Zeus; da si numele unuia dintre satelitii lui Jupiter iar Athena este
asteroidul cu numarul 881 din centura interioara.
Hermes
Intr-o noapte, in timp ce Hera motaia, Zeus a facut dragoste cu Maia, cea mai mare dintre cele 7
pleiade, „cu ochi negri frumosi”, si ca urmare aceasta a dat nastere siretului mesager al zeilor,
Hermes. Datorita mamei lui, Hermes mai era supranumit „atlanteanul”; alte apelative ale lui erau
„purtatorul berbecului”, in calitate de oficiant al sacrificiului ritualic si „gardianul portilor”.

La romani, Maia avea intelesul de „mareata” (femininul de la major) si era explicit invocata in
rugaciuni ca „magna mater” (marea mama), fiind identificata cu Terra. Luna mai ii poarta numele.
Acest fiu al lui Zeus, cu mantaua calatorului, cu palaria rotunda, sandalele si caduceul inaripate, juca
un rol cu totul special in ierarhia cereasca; era trisorul care pacalea zeii, ghidul care conducea
sufletele intre lumi si cel care marca granitele dar, in acelasi timp, indruma temerarii sa le
depaseasca. In cutia Pandorei, darurile lui au fost minciuna, seductia si duplicitatea. Din iubirea lui cu
Afrodita s-a nascut Hermaphroditus care, sedus de nimfa apei Salmacis, a fost transformat impreuna
cu ea in androgin. Satirul Pan, zeul naturii si Priapus, simbolul potentei masculine si al fertilitatii, au
fost de asemenea considerati copiii lui.
Se spunea ca tracii il identificau pe Hermes cu Zamolxis si il considerau stramosul lor.
Poetul arcadian Anyte din Tegea scria in sec. III e.n.:

„Eu Hermes stau aici la rascruci de drumuri, in livada de vanturi batuta, langa stravechiul tarm
cenusiu si pastrez un loc de odihna pentru drumetii obositi. Iar izvorul rece si pur tasneste afara.”
Atena si Hermes, intruchipau 2 aspecte complementare si uneori opuse ale mintii, inteligentei lui
Zeus. Atena patrona logica, filozofia, justitia, arta si strategia militara si era considerata protectoarea
eroilor, simbolizand mintea rationala, in timp ce Hermes era patronul medicinii, ocultismului,
alchimiei si magiei, dar si al comertului, calatorilor si... hotilor, simbolizand mintea intuitiva, creativa.
Demiurgul
In neoplatonism, Zeus era asociat demiurgului. Dar acesta, asa cum era descris in miturile gnostice,
era format din 3 arhonti: Yaldabaoth, literal semnificand „fiul haosului”, supranumit si Nebro,
„rebelul”, Sakklas „nebunul” si Samael ingerul mortii, „cel orb”. Yaldabaoth era unul din cei 12 ingeri
care a coborat din cer in fiinta, cu fata lui stralucitoare de foc. Fiecare din cei 12 ingeri, la fel ca cei 12
zei olimpieni si cele 12 case astrale ale zodiacului, a primit un domeniu in ceruri pe care sa-l
administreze. Yaldabaoth avea o natura mandra si geloasa, ca „o flacara arzatoare si consumatoare”
care tortura si pedepsea sufletele slabe. Pretindea ca era creatorul omului dar incerca sa-i limiteze
evolutia si i-a interzis accesul la „POmul cunoasterii”, la fel cum Zeus l-a pedepsit pe Prometeu
pentru furtul focului sacru de la zei si, in consecinta, a trimis omenirii „cutia Pandorei”. Capricios si
autoritar, increzut si autosuficient, Yaldabaoth, la fel ca si Zeus, se considera tatal suprem si absolut
al creatiei, nefiind constient ca puterea pe care o detinea provenea de la mama sa Sofia. Ambele
entitati si-au renegat parintii.
Asa ca asocierile logice ar fi fost Yaldabaoth-Zeus, Sakklas-Poseidon, Samael-Hades. Iar demiurgul ar

putea echivala mai degraba cu Cronos, tatal celor 3. Si daca l-am asimila pe Cronos-Timpul cu eonul
Logos, „cuvantul”, care a dat nastere naratiunii, adica scenariilor sau liniilor temporale aceasta
paradigma ar deveni si mai coerenta. In Pleroma, perechea lui Logos era Zoe, viata. Asa ca omul
arhetipal era chiar povestea care prinsese viata. Gnosticii considerau ca demiurgul nu era numai
originea raului in lume, ci insusi raul. Iar Cronos-Saturn a fost de asemenea identificat cu Satana.
Timpul lupta contra omului cu 3 arme pe care i le-a impus ca zei-TATI: mintea judecatorului Zeus,
emotiile nebunului Poseidon si moartea nevazutului si nevazatorului Hades. Ramane sa vedem cine
erau contra-partile lor feminine.

„De fiecare data cand ma chinuie Timpul, imi spun ca unul dintre noi trebuie sa sara in aer, ca nu e
posibil sa continuam la nesfarsit aceasta crancena infruntare...” Emil Cioran (8 apr 1911, berbec),
„Despre neajunsul de a te fi nascut”
Strainul. Regatul zeului nevazut

But thought’s the slave of life, and life Time’s fool,
And Time, that takes survèy of all the world,
Must have a stop.
Dar gandul este sclavul vietii, si viata e nebunul Timpului
Si Timpul, care controleaza intreaga lume,
Trebuie sa poata fi oprit.
William Shakespeare (presupus aprilie 1564, berbec), Henry IV, Partea I, Act V, scena iv
Daca inlocuim termenul de lume subpamanteana cu mai logica lume INFERIOARA, „de dedesubt”,
sau „de sub cerul” lui Zeus, unde sufletul fecioarei a fost rapit de domnul mortii, primul fiu al
Timpului, regatul lui Hades luminat de facliile lunare ale lui Hecate si flacarile raului de foc al soarelui
care „se invarte in jurul pamantului” (PLAT?), strabatut de apele durerii, uitarii si urii, unde plopii si
salciile isi leapada fructul inainte de vreme, ar putea descrie chiar PLANETA pe care ne aflam. In fata
intrarii traiau durerea, nelinistea, bolile, batranetea, frica, foamea, somnul, agonia si moartea, alaturi
de vinovatia pentru placeri. Dincolo de prag se aflau razboiul, furiile (erinies) si razbunarea (eris). In
apropierea portilor mai multi monstrii pazeau iesirea: centauri (fortele animalice din om), gorgone
(monstrii mentali), hidra din Lerna cu multe capete (dorintele de avere si consum), harpiile (parazitii
inimii) si (c)himera (iluziile). In mijlocul tuturor se inalta un ulm in care vise false erau agatate sub
fiecare frunza. Fioros tablou dar nimic din ce sa nu se regaseasca si in aceasta realitate! Infernul
zeului invizibil era chiar aici, in mijlocul nostru! Tinutul lui Hades mai era numit si taramul umbrelor si
intr-adevar, umbrele ne urmeaza peste tot in acest loc.
Lumea de dincolo era impartita in mai multe regiuni:
1. Tartarul era descris ca fiind atat de departe de pamant pe cat era pamantul sub cer. Noaptea
era turnata in 3 randuri in jurul lui iar deasupra lui cresteau radacinile pamantului si ale marii
nerecoltate. Acolo erau inchisi titanii si cei mai pacatosi dintre muritori.
2. Campiile crinilor unde sufletele obisnuite si indiferente, cele mai numeroase, traiau o
existenta monotona, robotica, dincolo de bine sau rau.
3. Campiile tristetii pentru cei care si-au irosit viata intr-o dragoste neimpartasita, ca Phaedra
„cea stralucitoare” indragostita de Hipollytus, fiul sotului sau Theseu, care a respins-o.
4. Insula fericitilor, Elysium, rezervata semi-zeilor si eroilor alesi de zei sa traiasca o existenta
binecuvantata si fericita, sa nu munceasca si sa se delecteze numai cu ce le aducea bucurie. In
miturile grecesti se mentiona explicit ca cei apropiati de zei erau admisi acolo, mai degraba decat cei
neprihaniti sau merituosi! O, Champs Elysees!

5. Si in sfirsit Insula Norocosilor (Fortunate), pentru cei care, dupa ce au fost binecuvantati sa
se renasca de 3 ori si sa traiasca de 3 ori in Elysium, primeau dreptul la o viata eterna in paradis.
3 fii ai lui Zeus erau adminstratorii si judecatorii acelei lumi: Minos, Rhadamanthis si Aeacus. Ei au
creat legile care guvernau acolo, dupa care judecau faptele sufletelor mortilor in asa fel incat sa NU
primeasca recompense pentru buna purtare si nici sa nu fie pedepsiti pentru faptele rele.
Aeacus era fiul lui Zeus si a insulei Aegina, care detinea cheile lumii de jos si judeca sufletele
oamenilor din Europa. Rhadamanthis era fiul lui Zeus si al Europei, rapita de Zeus sub forma unui
taur alb; domnea in Elysium si judeca sufletele oamenilor din Asia iar fratele sau Minos era
judecatorul suprem. Taurul alb care nu a fost sacrificat pe altarul lui Poseidon s-a imperecheat cu
Pasiphae (LUNA), sotia lui Minos, si aceasta a dat nastere monstruosului si crudului Minotaur.
Numele lui Rhadamanthis provenea din “bagheta” sau “profet” si “invincibil, nemaiauzit” sau
“cuceritor cu putere mare”. Numele Minos semnifica “rege” sau “ascet” si era identificat cu Manu al
indienilor, parintele umanitatii. Era portretizat ca un tiran crud si fara inima, care folosea tinerii
atenieni pentru a hrani Minotaurul.
Recunoasteti ierarhia sociala din realitatea noastra in aceste descrieri? Este posibil ca in varful ei sa
se afle 3 entitati obscure aflate in serviciul zeilor? Sunt ilustrate pe bancnota de 1 dolar in triunghiul
cu varful in sus (observati ca este plat spre deosebire de partea de jos in 3D) cu ochiul interior al lui
Horus (granita acestei lumi) situat la distanta de trunchiul de piramida de sub el, ce reprezinta
straturile societatii umane.
Hermes conducea sufletele in casele lor din regatul lui Hades cu bagheta sa de aur, deci prin MAGIE!
Imnul lui Homer descria rapirea fecioarei Kora in infern astfel:

Va cant acum despre mareata Demeter, cu parul ei frumos
Si despre fiica sa Persephone, cu picioarele minunate
Pe care Zeus a lasat-o sa fie despartita
De gradina mamei ei, de prieteni si flori - mai ales de Narcisa
Crescuta de Geea sa o incante pe tanara fecioara
Ca o favoare facuta lui Hades cel sumbru.
Aceasta floare i-a uimit pe toti cu sute de muguri
A facut sa zambeasca pana si cerul.
Cand fecioara a atins-o vrand sa culeaga o asemenea frumusete
Pamantul s-a deschis si Hades a tasnit,
Fiul lui Cronos a luat-o cu forta in caleasca lui de aur
Si a dus-o in locul din care cei multi nu puteau sa mai plece.
Persephone a strigat si-a chemat tatal in ajutor, cel atotputernic din inalt
Dar Zeus a permis ca aceasta sa se intample
Statea asezat in templul sau fara sa auda nimic
Primind sacrificiul oamenilor care il implorau!

Narcisa, floarea mortii, cum am vazut, avea proprietati psihedelice, fiind supranumita de Sofocle
„cununa zeilor infernali”. La greci, sufletul era identificat cu Psyche, de asemenea eroina unei transe
si a unui ritual de trecere, purtata pe aripile vantului de la rasarit, Zephyr. Si ca o incercare pentru a
redobandi iubirea lui Eros („iubirea iubirii”), ea a trebuit sa coboare in lumea lui Hades si sa aduca
pentru Afrodita cutia de frumusete a Persephonei. A fost sfatuita cum sa-si indeplineasca sarcina de
un turn magic vorbitor! La intoarcere, coplesita de curiozitate, a deschis cutia si a cazut intr-un somn
infernal din care a fost trezita de Venus cu ajutorul ambroziei, hrana zeilor care i-a conferit
imortalitate!
Ambrozia, infringerea mortii

Unii etnobotanisti moderni, ca Danny Staple, asociau ambrozia cu ciuperca halucinogena Amanita
muscaria: „era hrana zeilor, ambrozia lor iar nectarul era sucul extras din ea”. A fost inlocuita mai
tarziu, in ritualurile religioase crestine, cu painea si vinul sacramentale.
W. H. Roscher credea insa ca ambrozia si nectarul erau produse din miere, pentru ca in spatiul egean
mierea fermentata, miedul, a precedat vinul ca enteogen iar unele zeitati minoice, ca Merope, cea
mai mica dintre Pleiade, erau reprezentate cu fete de albina. La cei care consumau ambrozie,
sangele nemuritorilor le curgea prin vene. Atat ambrozia cat si nectarul emanau mirosuri puternice si
puteau fi utilizate ca parfum. Homer spunea ca era folosita si la imbracaminte, unguente, podoabe
pentru par sau chiar la sandalele zeilor. In Odiseea lui Homer, nimfa Calypso, „cea care ascunde sau
inseala” si l-a retinut pe Ulise din drumul sau pentru 7 ani, ar fi umplut o masa cu ambrozia adusa de
Hermes si a amestecat-o cu un nectar rosu pe care Hermes l-a baut. Aceste descrieri sugereaza ca de
fapt ar putea fi vorba de ambra cenusie, fabricata in intestinul casalotilor si eliminata in mare prin
voma, care, ajunsa pe plaja, sub influenta soarelui forma bulgari pietrosi cu un parfum placut de
mosc. Esenta de ambra este un ingredient foarte scump folosit astazi in industria parfumurilor. Daca
luam insa in considerare referintele lui Homer cu privire la multiplele utilizari, care mentioneaza in
plus ca era adusa in Olimp de porumbei, ar mai putea fi vorba de ambra aurie sau chihlimbar, rasina
care se formeaza pe trunchiul copacilor.
Totusi este interesant de precizat ca avem chiar o planta ce se numeste ambrozie (ambrosia
ARTEMISiifolia – frunza lui Artemis, zeita lunii), care face astazi obiectul unei ample campanii de
eradicare, din cauza ca ar fi invaziva si ar provoca cele mai puternice reactii alergice. Insa ambrozia
este o incredibila planta medicinala! Ea contine o multitudine de vitamine, oligoelemente, enzime si
minerale: fier, potasiu, cupru. Are proprietati antiinflamatoare, antibacteriane, intareste si
stimuleaza sistemul imunitar, favorizeaza productia de CELULE STEM REGENERATOARE si datorita
acestui fapt, trateaza multe boli, unii sustinand chiar ca toate bolile! Ea REVERSEAZA dezechilibrele
provocate de boli in organism. Reverseaza boala! Si semintele ei ar putea fi raspandite de porumbei!
In alta varianta mitica, Ambrosia, nimfa aducatoare de ploaie, a fost ucisa de Lycurgus din Tracia,
rivalul lui Dionysus si transformata de zeu in VITA DE VIE. Asadar nectarul rosu ar putea fi de fapt
vinul. Hebe, „tineretea”, zeita conceputa de Hera singura, cand a mancat o SALATA la masa cu Apollo
(soarele), era responsabila cu hrana nemuririi pentru olimpieni. Ambrozia (salata din frunze verzi) in
vin sa fie o oare una dintre retetele secrete ale tineretii?
„Ignorance is the curse of God; knowledge is the wing wherewith we fly to heaven.”

Ignoranta este blestemul lui Dumnezeu; cunoasterea este aripa cu care zburam spre cer.
William Shakespeare
Prin urmare, intrarea si iesirea din regatul zeului nevazut puteau fi infaptuite numai pe calea magiei
si cu ajutorul unor substante secrete cu proprietati psihotrope. De aceea Hermes, zeul alchimiei si al
magiei si Hecate, zeita lunara a vrajitoriei erau pazitorii trecerilor si calauzele calatorilor in acea
lume. Hypnos, „somnul”, era fratele geaman al lui Thanatos si locuia impreuna cu el in taramul de
jos. Iar Pasitheea, „relaxarea, meditatia, halucinatia” (pasivitatea), cea mai tanara dintre gratii, era
sotia lui.
Suntem vrajiti de ochiul hipnotic al sarpelui mitic si toate simbolurile acestei realitati nu fac decat sa
ne mentina in starea de profunda transa colectiva. Vedem o trecere de pietoni, un semn interzis, o
pardoseala ca tabla de sah, caduceul medicilor sau logo-ul unei companii ca pe simple banalitati, fara
sa fim constienti de mesajele subliminale manipulatoare pe care le emana. Iata de ce era atat de
important pentru conducatori ca oamenii sa-si piarda cunoasterea si credinta in magie si astrologie
si, ca niste victime neavizate, sa fie totodata incapabili sa recunoasca simbolurile magice care
actionau asupra lor; pentru ca era si cheia care le putea descuia portile infernale, eliberandu-i. Alice
care cadea prin gaura de iepure in tara minunilor si patrundea de cealalta parte a oglinzilor, la fel ca
Narcis care isi admira imaginea in oglinda apei pana s-a confundat cu ea, sunt minunate povesti
revelatoare despre aceasta lume paradoxala, narcotica si iluzorie. Lewis Carroll (27 ian 1832,
varsator) nu a ales intamplator acest nume; Alice provine din anticul „Aletheia”, eonul adevarului!
Va intrebati ce putem face cand suntem inconjurati din toate partile de oameni adormiti si de
semnale care pulseaza neincetat in capetele noastre? Primul pas ar fi sa constientizam ca suntem
intr-un vis colectiv indus prin magie. Urmatorii, sa invatam sa ne protejam si sa ne trezim. Visul
constient ar fi una dintre cheile de control. Visam ca ne nastem, traim si murim, cand de fapt nu
facem decat sa ne invartim intr-un labirint ca o bucla temporala inchisa, ascunsa in apele uitarii.
Conform miturilor stravechi, pamantul plat (PLANETA), inchis sub bolta cereasca instelata era
inconjurat de un zid urias de gheata. Trupul eonului intelepciunii, Sofia, a fost atras in aBIS (taramul
recurent de jos) cu ajutorul luminii ei (spiritul) rapite de Horos iar constiinta ei divizata a fost ametita
sub vraja agoniei mentale (narcissus).
Am ezitat sa public aceasta neobisnuita interpretare dar, pana la urma, fiecare poate alege in ce
crede. Atat de multe informatii false ne sunt servite in forma religiei, stiintei sau filozofiei, ca sa ne
confuzeze, atatea informatii deformate sunt invaluite in obscuritate incat este aproape imposibil sa
discerni adevarul de minciuna. Iar miturile sunt niste alegorii care ne-ar putea reaminti cunoasterea
interzisa. Cuvantul secret provine din latinescul „secretus” derivat din „secernere” si insemna a
separa sau a cerne.
„Hell is empty and all the devils are here.”

Iadul este gol si toti demonii sunt aici.
William Shakespeare

Triada feminitatii. Virgina, mama, batrana

"For our struggle is not against flesh and blood, but against the rulers, against the authorities,
against the powers of this dark world and against the spiritual forces of evil in the heavenly realms."
Lupta noastra nu este impotriva carnii si a sangelui, ci impotriva conducatorilor, a autoritatilor, a
puterilor acestei lumi intunecate si impotriva fortelor spirituale ale raului din taramurile ceresti.
Ephesians 6:12
Daca cele 3 arhetipuri masculine, batranul, razboinicul sau tatal si strainul (moartea), controlau
mintea violata de emotii, spiritul inselat de judecata si sufletul furat de moarte, treimea feminitatii a
jucat roluri ambigue, ascunse sub multe masti si nume, cand benefice, cand malefice, determinand
destul de multa confuzie in incercarile de interpretare. Sa nu uitam ca Melpomene, muza tragediei,
reprezenta un arhetip feminin. Sunt multe zeite feminine cu 3 aspecte, 3 capete, 3 voci, 3 fete, 3
gaturi, 3 trupuri: Gratiile (zeitele frumusetii), Moirele (zeitele sortii), Erinyile (zeitele razbunarii),
Hesperidele (zeitele apusului), Harpiile (zeitele furtunii), Horele (zeitele sezoanelor), Gorgonele,
Sirenele, Hecate-luna.
Este interesant cum aceasta tema a triadei feminitatii, in relatie directa cu Demeter si Misterele
Eleusine, mi-a fost inspirata exact in perioada speciala de dinaintea lunii pline din rac, zodia mamei,
la 0 grade in domiciliu, in sincronicitate perfecta cu solstitiul de iarna de pe 21 decembrie, a celei mai
lungi nopti din an, in 2018. Coincide cu revelatiile sufletului, aflat la rascrucea dintre moarte si
renastere care imprima o puternica resetare energetica in constiinta.
Zoe! Zoe! Fii bărbată... I.L. Caragiale (13 feb 1852, varsator), O scrisoare pierduta
Eonii Zoe, viata, Ecclesia, femeia-templu si Sofia, intelepciunea erau reprezentate in mitologia greaca
de arhetipurile olimpiene ale Hestiei, fecioara eterna, Herei, mama zeilor si ale batranei mame a
pamantului, Demeter.
Demeter
Ca prefix, „de” provenea din deea, zeita (ionic „zeia”) sau, mai subtil, din „ge” (Geea, pamantul), iar
„meter” desemna mama, „cea care hraneste” si de aceea a fost interpretata in principal ca zeita
agriculturii. „Dā” insemna pamant si de aici apelativul de „mama pamant” iar „Dem” insemna si casa,
astfel ca mai avea si atributia de „mama casei”. In greaca „metre” insemna „masura” ceea ce ar
putea duce si la interpretarea de „intinderea pamantului”. Alte astfel de combinatii numenale au
fost Me-deea, Me-duza, Andro-Me-da si... ma-geia care a devenit in latina „magia”. Prin urmare,
magia era un atribut al marii mame a pamantului, mama Geea, ma-geia. Astfel ca Demeter era
succesoarea liniei feminine Geea-Rhea, insamantata de Cronos-Timpul, reprezentand a 3-a ipostaza
a marii mame inclusa in generatia ultimilor zei, olimpienii.
Miturile legate de Demeter reveleaza arhetipurile stravechi ale vietii si mortii. Desi nu se specifica ca
ar fi avut un sot, ea a intretinut relatii cu fratii sai Poseidon si Zeus, cu Okeanos sau Ogenus,
personificarea fluviului larg care inconjura pamantul, supranumit „imbratisarea dragonului”, dar si cu
alte cateva personaje obscure, asociate unor ritualuri misterioase: Iasion, Karmanor si Triptolemus.
Iasion

Era fiul pleiadei Electra si al lui Zeus si fondatorul enigmaticelor rituri din Sanctuarul Marilor Zei,
construit din blocuri masive de calcar pe insula Samotrake. La nunta primului rege al Tebei, Cadmus,
cu Harmonia, fiica Afroditei si a lui Ares, Demeter l-ar fi ademenit pe Iasion departe de invitati si,
culcandu-se pe o brazda proaspata, a intretinut relatii sexuale cu el. Cand s-a intors, Zeus, vazand
lutul de pe spatele zeitei, a inteles ce s-a intamplat si, din gelozie, l-a ucis pe fiul sau cu un fulger. La
rugamintile lui Demeter, l-ar fi inviat apoi pe Iasion, ba chiar i-ar fi daruit nemurirea. Intr-o alta
versiune a mitului, l-ar fi tranformat impreuna cu Triptolemus in constelatia gemenilor. Iasion si
Demeter au avut 2 fii: Plutus, „bogatia”, copilul divin si Philomelus, inventatorul plugului imortalizat
pe cer in constelatia Carului Mare, el insusi intruchipand Constelatia Vacarului (Bootes).
Karmanor
Era un semi-zeu cretan al carui nume deriva din „keiro”, a taia. Ca partener al lui Demeter, el intrupa
„seceratorul”, „cel care recolteaza” sau „care taie spicele”, spicele simbolizand viata nascuta din
mama pamant. Se spunea ca ar fi fost preotul care l-a purificat pe Apollo dupa ce a omorat dragonul
pamantului, Python, care poseda oracolul din Delphi. Impreuna cu el, Demeter ar fi avut 2 copii:
Crysothemis si Eubuleus, „bunul sfatuitor”. Cum am vazut, Zeus Eubuleus era si unul dintre
apelativele lui Hades. Tatal lui fiind asociat cu atributul de „a recolta”, atat Karmanor cat si Eubuleus
ar fi putut simboliza ipostaze ale lui Hades sau chiar Cronos-Timpul, dupa cum si fecioara Kore ar fi
reprezentat arhetipul sufletului pur al pamantului inainte de a fi furat de zeul mortii. Numele
Crysothemis este compus din cryso-aur si Themis, titanida intelepciunii, „buna sfatuitoare”. Asadar
cei 2 copii reprezentau aspectul feminin si cel masculin al aceluiasi arhetip al intelepciunii.
Triptolemus
Ptolemaios insemna razboinic sau fiul razboiului, asadar Triptolemus era „de trei ori razboinic”, dupa
cum Trismegistus era „de trei ori intelept”. El era fiul cel mare al lui Celeus, cunoscut si ca Eleusis, din
regatul cu acelasi nume, si al Metanirei iar in acest caz se confunda cu Demophonos (vocea
poporului), ca un alter-ego al lui. Totusi, in versiunile mai vechi ale mitului, aparea ca progenitura
Geei si al lui Okeanos. In ipostaza de fiu al lui Eleusis, din cauza ca era bolnav, Demeter l-a hranit la
sanul sau iar Triptolemus s-a vindecat si a devenit brusc adult. Zeita l-a initiat in secretele agriculturii
si in Misterele Eleusine, al caror prim preot a fost, impreuna cu Celeus-Eleusis, desemnandu-i si
misiunea de a educa poporul.
Se spunea ca Triptolemus se plimba deasupra campurilor intr-o caleasca trasa de dragoni. In calitate
de partener al zeitei, a fost parintele lui Amphitheus, considerat semi-zeul pacii, unul din cei 9 copii
ai lui cu Demeter. Prefixul „amphi” insemna „rotund, cu 2 fete sau dublu” (ca in amfi-teatru) care in
latina a devenit „ambi”. Iar „theos” insemna zeu (asadar „zeul cu 2 fete”), care a generat si o serie de
alte nume masculine, dintre care poate cel mai cunoscut era Theodoros sau „darul zeului”. In
mitologia romana era similar lui Janus, care dadea si numele lunii ianuarie, la granita dintre ani, cele
2 fete fiind una intoarsa spre trecut, cealalta spre viitor.
Triptolemus, Celeus, Demophonos, Eleusis, Amphiteus pareau sa simbolizeze insa stadiile evolutive
ale unei singure entitati civilizatoare, de la razboi la pace, sub influenta arhetipului matern al lui
Demeter.
Caderea in infern

Dar cel mai important mit despre Demeter ramane epopeea cautarii fiicei ei Kora-Persephone rapita
de Hades in infern, atat de plastic descrisa de Homer in imnul dedicat zeitei pamantului. In
artefactele antice, Demeter si Persephone apareau mereu impreuna, impartaseau aceleasi atributii,
aceleasi insemne, ca si cum ar fi fost de fapt ipostazele aceluiasi arhetip. De altfel, Demeter era
divinizata in 3 aspecte, fecioara (Kore), mama (Demeter) si batrana (Doso).
Hades-Aides-Aidoneus, numit de Homer, „conducatorul si gazda celor multi” (asimilat cu „legiune” la

crestini, „cel intunecat”) si „cel cu o multime de nume”, a rapit-o pe Kore in caleasca lui de AUR, pe
cand culegea o narcisa, floare mortala. Si desi a strigat dupa ajutor, nimeni nu a putut sa o auda,
inafara de Hecate-luna din pestera sa si Helios, fiul stralucitor al lui Hyperion. Asa a dobandit numele
de Perse-phone, „distrugerea vocii”, „vocea mortii” sau „cea care aduce moartea”! Stim cu totii ca in
somn, fratele geaman al mortii, totul pare real cu o singura exceptie: nu ne putem folosi vocea.
Atunci Persephone, in timp ce inca privea pamantul, cerul si marea, s-a calmat si a folosit vocea ei
nemuritoare, adica vocea sufletului, iar inaltimile muntilor si adancimile marii au rasunat de
disperarea ei si regeasca sa mama a auzit-o. Narcisa era simbolul mortii lui Narcis si deci al oglinzii
apei, poarta care deschidea „taramul de dincolo”, prin care fecioara Kore a cazut; la fel cum Alice-
Aletheia-Adevarul a trecut in tara oglinzilor, in care toate lucrurile erau inversate si s-a trezit prinsa
pe o tabla de sah intre regina alba si cea neagra. Fiecare patrat, alb sau negru, reprezenta un regat in
care Alice era confruntata cu o problema careia trebuia sa-i gaseasca rezolvarea. In creierul nostru
partea stanga este conectata cu emisfera dreapta, iar cea dreapta cu emisfera stanga. Semnalele
luminoase patrund prin gaura neagra a pupilei, inconjurata de apele irisului, protejate de membrana
transparenta bombata a corneei, iar imaginea se formeaza rasturnata pe membrana retinei.
Descrierea lui Okeanos, fluviul rotund care inconjura pamantul acoperit de bolta instelata, seamana
foarte bine cu ochiul uman! Ochii sunt oglinzile prin care creierul nostru percepe realitatea. Desi
avem 2 ochi, imaginea este una singura!
In greaca, Iris insemna "curcubeu"; era zeita care servea zeii cu nectar, la fel ca Hebe, tineretea. In
timpul razboiului olimpienilor cu titanii, ea a fost mesagera zeilor - "cea cu aripi aurii" (de lumina?
Iris, ipostaza feminina a lui Eros?) calatorea cu viteza vantului pe curcubeu ducand mesajele zeilor
catre muritori, asigurand legatura dintre lumi! Sora sa era Arke, "arcul"; ar putea sugera bolta
transparenta a corneei ce acopera si protejeaza ochiul.
Din aceeasi radacina provine cuvantul OCHEAN, instrumentul care permite vizualizarea detaliata a
obiectelor indepartate. Limba romana ascunde multe secrete!
Este interesant sa facem aici distinctia intre sunet si lumina. In timp ce sunetul este de natura
mecanica si necesita un mediu (materie) pentru a se produce si propaga, lumina este de natura
energetica (electrica) si se poate propaga inclusiv in vid. Sunetul se propaga mai usor cand mediul
este mai dens, iar lumina exact invers, cu cat este mai putin dens (gaz). Putem presupune asadar ca
atunci cand Kore a fost rapita de duhul lui Hades, ea si-a pierdut trupul si deci, implicit, vocea. Practic
fecioara a murit si de aceea a fost jelita de mama sa; Demeter indoliata si-a acoperit parul si s-a
imbracat in negru. Ea a cautat-o timp de noua zile si nimeni nu a indraznit sa-i spuna ce s-a intamplat
cu fiica sa, inafara de Helios si Hecate, care i s-a adresat astfel:
„Regina Demeter, fiica a Rheei cu parul bogat, iti voi spune adevarul, caci ma plec inaintea suferintei
tale pentru fiica ta, taiata din picioare (n.b. de secerator?). Nu este vina nimanui altcuiva decat a lui

Zeus, stapanul norilor, care i-a dat-o fratelui sau Hades sa-i fie sotie voluptuoasa. Iar el a luat-o in
carul lui si a coborat-o in regatul sau de ceata si intuneric.”
Este bizar acest mit, ca de altfel si restul povestilor despre Demeter! Adica zeii nemuritori ar putea
muri? Caci ce altceva ar insemna rapirea fecioarei fara voce in Infern?
Furioasa pe zei, Demeter s-a deghizat intr-o femeie batrana, numita Doso, si a coborat din Olimp pe
taramul muritorilor, oprindu-se in Eleusis, in palatul regelui Celeus, „cel arzator” sau „vrajitorul”
(etimologie sugerata de Robert Graves, istoric si poet englez pasionat de mitologie, 24 iul 1895, rac)
si al sotiei sale Metanira. Prefixul meta in greaca semnifica in spatele sau dincolo (metafizica) iar Ira
era un nume alternativ al Herei, provenit din „iroas”, erou. Cei 2 soti ar fi fost asadar avatarele lui
Zeus si Herei. La indicatiile zeitei, Metanira i-a preparat o potiune de bun venit dintr-un amestec de
apa, malt de orz si menta (kykeon) pe care Demeter a descantat-o inainte sa o bea. Emblema ei era
macul si se credea ca in Misterele Eleusine era folosit opiumul ca facilitator de transe mistice.
Timp de 1 an, Demeter a fost doica lui Demophonos, fiul lor al carui nume ciudat provenea din demo
„popor” si phone „voce” sau „sunet”, „vocea poporului”. Ingrijit de Demeter care l-a uns cu
ambrozie, l-a tinut la san, in rasuflarea ei parfumata, acesta a crescut neobisnuit de repede, ca in
basmele romanesti „intr-o zi cat altii intr-un an”, aratand ca un fiu de zeu. Vroia sa-l inzestreze cu
tinerete vesnica si sa-l faca nemuritor, asa ca in fiecare noapte il punea in flacarile vetrei ca sa-i arda
sinele muritor. Dar Metanira, spionand-o, si-a vazut la un moment dat fiul in flacari, s-a speriat si a
tipat intrerupand ritualul zeitei. Iar Demetra furioasa pe neincrederea femeii si-a reluat
impunatoarea infatisare olimpiana si a certat-o:
„Cu adevarat sunteti muritori si prea ignoranti pentru a intrezari din multime ce vine asupra voastra,
fie ca este bine sau rau. Caci din neatentia si nebunia voastra, ati intrerupt vindecarea; l-as fi facut pe
fiul vostru preaiubit nemuritor si fara batranete si i-as fi acordat onoare vesnica dar acum nu mai
poate scapa de moarte si soarta... Acum tot poporul sa-mi zideasca un templu mare si un altar in
varful dealului Challichor. Si eu insami va voi invata ritualurile mele, ca sa le indepliniti cu respect si
sa castigati favoarea inimii mele.”
Asa s-au nascut Misterele Eleusine care dezvaluiau calea secreta de intoarcere din taramul mortii. Si
din nou, toate aceste personaje si intamplari stranii apareau ca niste simboluri arhetipale mai
degraba decat ca fiinte in carne si oase.
Celeus a ascultat porunca zeitei, a adunat toti oamenii din regat si a construit templul si altarul din
varful dealului. Demeter cea cu par auriu s-a retras acolo si a continuat sa-si jeleasca fiica pierduta.
Timp de 1 an pamantul nu a mai produs nici un rod si oamenii au inceput sa moara de foame.
Temandu-se ca va distruge intreaga rasa umana si ii va lipsi pe zeii din Olimp de darurile si sacrificiile
ce li se cuveneau, Zeus a trimis-o pe Iris, cea cu aripi aurii (ipostaza feminina a lui Eros- iubirea), sa o
induplece sa se intoarca. Dar Demeter a refuzat si a ramas neconsolata in durerea ei, afirmand
hotarat ca nu va pune piciorul in Olimp pana nu-si va revedea fiica. Atunci Zeus l-a chemat pe
Hermes cu bagheta lui de aur si l-a trimis la Hades sa o elibereze pe Persephone iar acesta s-a supus
poruncii tatalui zeilor vorbind cu intelepciune:

„Du-te acum, Persephone la mama ta indoliata, dar arata bunavointa in inima ta fata de mine... Caci
atata vreme cat esti aici, vei stapani pe tot ce misca si este viu, vei avea cele mai marete drepturi si
puteri printre zeii nemuritori si ti se vor inchina ritualuri si daruri.”
Si ca sa se asigure de revenirea ei, i-a dat sa manance cateva seminte de rodie. Apoi a urcat-o in
carul sau de aur impreuna cu Hermes si puternicii cai nemuritori, carora nimic nu le putea sta in cale,
nici munti, nici ape, au dus-o rapid in templul parfumat unde locuia mama ei. Dar in timp ce se
imbratisau fericite, Demeter a fost cuprinsa de o presimtire:
„Spune-mi copila mea, nu cumva ai mancat ceva in timp ce erai in taramul de dincolo? Nu-mi
ascunde nimic, ca sa stim amandoua... Pentru ca daca ai gustat din hrana de acolo, va trebui sa te
intorci in locurile secrete ale pamantului si sa ramai acolo pentru a treia parte din an.”
Hecate cu parul stralucitor li s-a alaturat si de atunci a insotit-o mereu pe Persephone, care, fiindca
mancase semintele de rodie a trebuit sa-si petreaca toate iernile in regatul „domnului celor multi”.
Insa in cinstea revenirii ei periodice din infern, Demeter impodobea pamantul cu flori, verdeata si
roade bogate de fiecare data.
In cautarea sufletului pierdut. Misterele Eleusine

Inainte de a se retrage din nou intre olimpieni, Demeter si-a onorat promisiunea de a-i invata pe
oameni ritualurile sale secrete, „ingrozitoare mistere pe care nimeni nu le poate incalca, examina
sau rosti, fara ca profunda veneratie a zeilor sa le retina vocea; fericiti sunt cei de pe pamant care au
vazut aceste taine dar cel care nu le cunoaste, odata ce este mort, ramane in intuneric si ceata; cel
care a fost invatat de zeita stralucitoare, poate accede in Olimp, la adunarea zeilor si poate locui
alaturi de Zeus care se desfata in fulgere, teribile si venerabile zeite; este binecuvantat printre
oamenii de pe pamant care il iubesc neconditionat: curand il trimit pe Plutus ca oaspete in casa lui
faimoasa, pe Plutus care da bogatii muritorilor.” (Homer, Imn catre Demeter, pe care o numeste
„regina Deo”, derivat probabil din Ge sau Geea)
Drumul spre Eleusis

Misterele eleusine erau faimoase in Grecia antica. Erau practici religioase caracterizate de un cumul
de rituri initiatice, practici catarctice (purificatoare) si extatice, mentinute secrete printr-un cod al
tacerii timp de sute de ani. Eleuseos insemna „venirea” iar mysterion insemna cu gura si ochii inchisi.
Mysteria desemna deci intrarea in intuneric, acompaniata de murmurul sunetului „mu”, cu buzele
inchise.
Originea miticului Eleusis a mai fost pusa in legatura cu zeita nasterii, Eileithyia sau Eleuthia, fiica lui
Zeus si a Herei, „cea care aducea” copilul divin in fiecare an si care amintea de eonul gnostic al
adevarului, Aletheia, si, de asemenea, de insulele fericitilor, Elysium din regatul mortii, de pe malul
de apus al lui Okeanos. Asa ca drumul spre Eleusis simboliza si reintoarcerea sufletului la starea sa
initiala de puritate, armonie si bucurie. Dar este inutil sa incercam o localizare geografica a acestui
tinut deoarece Misterele Eleusine calauzeau o aventura spirituala, o calatorie in constiinta. Aveau loc
in primele 21 de zile ale lunii septembrie, marcand punctul culminant la momentul echinoctiului de
toamna (21-22 septembrie) din zodia Fecioarei. Erau accesibile oricui trecea prin procesul de initiere,
inclusiv sclavilor, dar existau 4 grade de participare:

- Preotii, preotesele si hierofantii (sfintii) care conduceau ceremoniile

- Initiatii, care participau pentru prima data
- Grupul celor care au mai participat
- Grupul celor care au realizat epopteia, „contemplarea”, si au invatat secretele marilor
mistere ale zeitei Demeter
Inainte de a intra in marele culoar al templului numit Telesterion initiatii recitau astfel: „Am postit,
am baut kykeon, am luat din kiste (cutie) si dupa ce am muncit, am pus inapoi in calathus (cos)”.
Kiste era o cutie patrata de piatra folosita ca sicriu in care se depuneau mortii (probabil in pozitie
fetala) iar calathus era un cos conic facut din ramuri impletite, a carui forma amintea de palaria
vrajitoarelor asezata invers, cu gura mai larga in sus si baza ingusta pe pamant, in care femeile tineau
lana sau fructe. Semana cu cosurile de purtat in spate ale taranilor romani, facute din ramuri tinere
de alun, doar ca acestea erau dreptunghiulare, nu rotunde.
Kiste amintea insa si de cutia sau lada de zestre a Pandorei de unde initiatul a scos „inzestrarile”
malefice trimise de zei, a muncit asupra lor si le-a pus inapoi intr-un cos impletit din ramuri de copac.
Cutia simboliza insusi trupul uman adormit, atras de vicii spre moarte iar lana de aur era un simbol al
creierului iluminat.
Pentru a li se permite sa bea kykeon, „amestecul” de apa (sau vin in unele surse), malt de orz si
ierburi magice cu proprietati psihotrope, participantii trebuiau sa posteasca timp de 9 zile, adica sa
se purifice. Reteta bauturii nu a fost insa niciodata dezvaluita. S-au facut diverse speculatii in ce
priveste ingredientul enteogen pe care il continea si care facilita transa mistica. Enteogen provine
din en, interior, theos, zeu si gen, geneza dar si rasa (din aceeasi familie cu gene, genetica); deci
enteogenele produceau „nasterea zeului interior”. Unii cercetatori considerau ca ar fi fost ergotul, o
ciuperca ce crestea pe orz, amanita muscaria sau o specie de ciuperca psilociba. Insa daca tinem
cont si de perioada misterelor, luna septembrie, nici una dintre acestea nu ar fi fost plauzibile.
Surprinzator, nu am gasit nici o referinta la salvia divinorum, desi dupa parerea mea, ar fi cea mai
credibila ipoteza, cu atat mai mult cu cat indicatiile lui Demeter pentru Metanira cand i-a preparat
bautura, descrise in imnul homeric dedicat zeitei, contineau menta iar salvia face parte din aceeasi
familie a Lamiaceaelor. In plus numele acestei plante provine din latinescul „salvare”, a salva, si a
fost supranumita „planta tineretii vesnice”. Doctorul Peter H. Addy, cercetator la Yale, care a studiat-
o timp de multi ani, spunea despre ea: „salvia e unica si misterioasa si ne ajuta sa descoperim multe
lucruri interesante despre noi si corpurile noastre”. De mentionat este si ca mazatecii din sudul
Mexicului o considerau intruparea FECIOAREI Maria. Transele provocate de salvie nu sunt pentru
orice neofit; sunt descrise ca inspaimantatoare si derutante, spiritul se disociaza de corp, face
calatorii astrale si se produce o sinestezie atipica a simturilor, nemaiintalnita la nici o alta substanta
psihedelica; la fel cum Homer definea aceste „ingrozitoare mistere”. Consumarea salviei, sub forma
de frunze proaspete sau infuzie, se facea de preferinta intr-un spatiu intunecat sau in orice caz, putin
luminat, pentru a favoriza experienta psihedelica. De exemplu, intr-un templu subteran, cum era cel
de la Eleusis!
Misterele eleusine cuprindeau 3 tipuri de ritualuri:
- dromena ("lucruri facute"), o reiterare dramatica a coborarii fecioarei in infern

- deiknumena ("lucruri aratate"), revelarea artefactelor sacre, in care hierofantul juca rolul
principal
- legomena ("lucruri spuse"), comentariile care insoteau prezentarea artefactelor
Aceste 3 elemente formau impreuna „aporrheta” ("irepetabila"); pedeapsa pentru divulgarea

secretelor era moartea. Punctul culminant avea loc in noaptea sacra de 21 spre 22 septembrie, in
care se revelau viziuni despre viata de dupa moarte. Misterele se incheiau pe 23 septembrie cand
toata lumea pleca acasa.
„Un spic de grau secerat in tacere”

Filozoful neoplatonic Porfirius scria ca „Demeter o nastea pe Persephone din Zeus, adica intrupa
focul din samanta... dadea putere samantei plantate in pamant”; dar in sens metafizic, Persephone
constituia sufletul aruncat in lumea materiei iar initierea in mistere, care presupunea 9 zile de post
inainte de a bea potiunea magica, corespundea celor 9 luni de gestatie. Fiindca Persephone mancase
in infern semintele de rodie, nu se mai putea intoarce definitiv in lumea divina, era conditionata sa
revina periodic in materia corporala, in regatul de dincolo al lui Hades. Si cum lumea de jos nu era
decat o oglinda a celei astrale, succesiunea anotimpurilor naturii, dar si a anotimpurilor vietii,
reflecta acelasi tipar ancestral de morti si renasteri repetate. Anul calendaristic nu era decat o
reiterare comprimata a varstelor omului. Mitul Persephonei era un mit initiatic, performat in timpul
toamnei, in zodia Fecioarei, cand se secerau spicele (vietile) in tacere si soarele incepea sa moara,
reamintea cum a inceput marea calatorie a sufletului in taramul umbrelor. Toata aceasta poveste
fusese inregistrata in stele. Madame Blavatski scria ca acest mit „era o masca pentru naratiunea
transcendentala a vazatorilor initiati; viziunea celesta a eliberarii sufletului initiatului din ultimul
moment descria procesul prin care sufletul care nu a mai fost incarnat (fecioara Kore) descindea
pentru prima data in materie”. Lumea lui Hades era lumea materiei in care Persephone-sufletul si-a
construit in jurul sau un corp material, s-a nascut, dar si-a pierdut in schimb libertatea, a fost rapita
in taramul pamantesc si ademenita sa se reintoarca in mod repetat de promisiunea de a fi regina si a
se bucura de placerile trupului. Misterele invatau sufletul sa-si recapete libertatea prin diferite
practici in care se foloseau constient transele somnului profund, pentru ca Hypnos si Thanatos erau
frati gemeni, nu-i asa?
Si somnul nu este decat o repetitie zilnica pentru moarte. Dar daca nu ne putem controla visele, cum
ne-am putea imagina ca ne putem controla moartea, care este incomparabil mai lunga si mai
enigmatica decat un vis de o noapte. Daca visam inconstienti, traim inconstienti si murim la fel de
inconstienti. Misterele Eleusine invatau discipolii sa viseze lucid, sa traiasca, sa moara si sa renasca in
constiinta divina. Erau o aventura a cunoasterii transcendentale pe drumul spre Eleusis, (re)nasterii,
(re)venirii sufletului, asistata de plante si artefacte sacre, calauzita de mostenitorii initiati la
inceputuri in aceste secrete de batrana si iubitoarea mama a pamantului.
Regatul mortii dominat de Hades-Aidoneus, zeul nevazut cu multe fete si nume (de multe religii),
taramul sublunar al umbrelor, al celor multi sau lumea de jos era o dimensiune spirituala, noetica
(mentala), iluzorie, in care „se moare”, adica se uita, la fel cum se uita visul de peste noapte. Ceea ce
numim moarte, in stare de inconstienta, nu este decat un somn incontrolabil prelungit, noaptea
sufletului, din care ne reintoarcem tot aici, atrasi de semintele de rodie (sexualitatea), intr-o haina

nou-nouta, dar cu memoria stearsa (tabula rasa), nu mai stim cine suntem si recitam un alt rol, daca
nu invatam misterele drumului ce duce spre Eleusis, spre trezirea in constiinta originara.
„We are such stuff as dreams are made on; and our little life is rounded with a sleep.”
Suntem din acelasi material din care sunt facute visele; si mica noastra viata este inconjurata de
somn. Prospero, Furtuna, W. Shakespeare
Triada feminitatii. Virgina, mama, batrana (2)

“Mythology helps you to identify the mysteries of the energies pouring through you. Therein lies
your eternity... Heaven and Hell are within ourselfs and all the gods. ”
Mitologia te ajuta sa identifici misterele energiilor care curg prin tine. Acolo se intinde eternitatea
ta... Raiul si iadul si toti zeii sunt chiar in interiorul nostru.
Joseph Campbell (istoric al religiilor, american, 26 mar 1904, berbec)
Hestia, fecioara eterna

„Tu, care ingrijesti casa sfanta a domnului Apollo, cel care tinteste departe la impunatorul Python, cu
uleiul catifelat care picura din pletele tale, vino acum in aceasta casa, vino avand mintea unita cu a
lui Zeus inteleptul, apropie-te si binecuvanteaza-ne cu harul tau.” (Imnul lui Homer dedicat Hestiei)
Astfel ca zeita nu era localizata in Olimp ci la Dephi, vatra straveche a tinuturilor hellenice.
Zeita „focului vetrei, altarului” era una dintre cele mai enigmatice figuri ale antichitatii grecesti.
Uneori nici nu era inclusa intre cei 12 zei olimpieni, fiind inlocuita de Dionysus (dio-zeu, nysa-eter,
din nou... zeu nevazut, eteric), considerandu-se ca ar avea o natura pasiva si pasnica, neconflictuala.
Ea avea o poveste minimala care privea nasterea sa, nu juca roluri in alte mituri, nu avea aventuri, ea
pur si simplu exista. Nu a putut fi prinsa in mrejele Afroditei, a respins cererile in casatorie ale lui
Poseidon si Apollo, si a ramas vesnic fecioara. Eminentul istoric al religiei grecesti, Walter Burkert,
considera ca „imobila ca si vatra casei, Hestia nu putea sa faca parte din procesiunea zeilor
olimpieni”. Si totusi in orice casa sau templu primul altar, unde focul era tinut mereu aprins, era
inchinat Hestiei, la fel si prima si ultima ofranda de vin. Multe dintre altarele zeitei erau construite in
aer liber.
Prima si ultima, inceputul si sfarsitul

Din cauza ca Hestia, primul copil al Rheei, inghitit de Cronos a fost si ultimul varsat in creatie, Homer
remarca paradoxul acestei entitati: „ea a fost primul nascut al vicleanului Cronos dar si cel mai
tanar”. Ambiguitatile se extindeau si asupra personalitatii, atributelor si iconografiei ei. Era
portretizata ca o femeie simpla, acoperita de un val, asezata pe un tron de lemn, nu avea emblema
sau obiecte care sa o reprezinte, era identificata uneori chiar cu vatra fizica sau cu un foc urias.
Despre Hestia nu sunt multe de spus. Simboliza aspectul feminin al focului, prima nascuta din Rhea-
pamantul si Cronos-timpul, energia incoruptibila a inimii, ultimul nascut fiind aspectul masculin al
focului, simbolizat de Zeus, energia coruptibila a inteligentei, din care a iesit vicleanul Hermes,
gandul duplicitar zburator intre lumi. Cand Demeter l-a pus pe Demophonos in focul vetrei pentru a-i
arde sinele muritor, l-a incredintat Hestiei pentru purificare. Hestia – Hades, Demeter – Poseidon,

Hera – Zeus erau arhetipurile succesive, care s-au desprins din pamantul insamantat de timp, mai
intai cele feminine, urmate de cele masculine in ordine inversa: foc – Hestia, Zeus, materie –
Demeter, Poseidon, aer – Hera, Hades.
Desi intre Hestia si dragon nu exista nici o legatura mitologica, cu exceptia celei indirecte cu Python,
sarpele din interiorul pamantului, dragonul a fost intotdeauna asociat focului. Dupa cum Hestia era o
personificare a focului etern purificator sau insasi esenta focului, dragonul era un simbol paradoxal
in manifestarile lui, uneori malefic, distrugator alteori creativ. Iar elementul foc reprezenta energia
arhetipala a spiritului. In timp ce Hestia simboliza spiritul liber, incoruptibil si protectiv, fiorosul
dragon aparea in postura amenintatoare de gardian al unor comori interzise ascunse.
Misterul dragonului
„Mitologia este muchia, interfata intre ceea ce poate fi cunoscut si ceea ce nu ar trebui niciodata
descoperit pentru ca este un mister care transcende toate cercetarile umane. Sursa vietii, ce este?
Nimeni nu stie. Cred ca este important sa traiesti viata cu constiinta misterelor ei si a propriului
mister care da vietii o noua savoare, echilibru si armonie. Este o terapie psihologica ca oamenii sa
afle ca ceea ce au inlauntrul lor iese direct inafara. In acest fel ei ar putea percepe ce este pozitiv in
aspectele aparent negative ale pozitivului. Este un mod de a spune sarpelui „nu” sau „da”, aventurii
de a fi in viata, de a trai. Este chiar atat de simplu. Sarpele sau dragonul reprezinta lacomia si fricile.
Dragonul european pazeste gramezi de aur si fecioare intr-o pestera (merele, lana de aur). Nu poate
folosi nimic din ele ci doar le pastreaza neatinse. Nu exista vitalitate in aceasta experienta, nici
valoare. Din punct de vedere psihologic, el simbolizeaza lanturile pe care ego-ul ni le pune,
capturandu-ne in propria cusca. Premiul vine cand distrugi peretii custii si o deschizi, astfel incat sa
te poti bucura de o perspectiva mai larga.
Asadar dragonul este chiar in tine, este ego-ul care te limiteaza in ce poti sa faci, sa vrei, sa crezi, sa
iubesti, in ceea ce-ti asumi ca scop al vietii si asa mai departe. Te face foarte mic, te tintuieste in jos,
te determina sa actionezi dupa cum iti dicteaza mediul; prin urmare mediul este dragonul tau, asa
cum se reflecta din interiorul tau. Ca sa omori dragonul ai nevoie sa descoperi ce te face fericit si sa
nu te temi sa-ti urmezi chemarea. Daca ceea ce alegi sa faci este ceea ce-ti aduce bucurie, atunci ai
gasit cheia. Dar de cate ori te gandesti ca nu poti, acela este dragonul care te prinde si te
intemniteaza. Noi nu suntem aici pentru a salva lumea, ci pentru a ne salva pe noi insine si prin asta
salvam lumea. Lumea este ca un ogor necultivat. Oamenii isi imagineaza salvarea lumii prin
schimbarea regulilor si a imprejurarilor vietii. Dar nu este deloc asa. Chiar daca ai prieteni care crezi
ca te pot ajuta, ultimul truc iti apartine intotdeauna. Tu esti eroul propriei tale povesti.”
Joseph Campbell (istoric al religiilor, american, 26 mar 1904, berbec)
Triada feminitatii. Virgina, mama, batrana (3)

Life begins where fear ends. Viata incepe acolo unde fricile se sfarsesc. Osho
Pentru mine mitologia, care formeaza suportul astrologiei, ramane cea mai buna sursa de
cunoastere si auto-cunoastere. Acolo se gasesc toate arhetipurile umane, tiparele comportamentale,
fenomenologia materiei dar si modelele de evolutie spirituala memorate sub forma de povesti

(mnemotehnica) si reflectate din astre sub forma de energii (frecvente) care ne formateaza
realitatea. Si desi multe informatii au fost alterate in decursul istoriei inca se mai pot discerne sau
intui semnificatiile originale. In ea este descrisa capcana matriciala si, in acelasi timp, ne sunt
revelate optiuni si cai de eliberare.
“The task is…not so much to see what no one has yet seen; but to think what nobody has yet
thought, about that which everybody sees.” Erwin Schordinger
In mare masura, sarcina nu este sa vezi ceea ce nimeni nu a mai vazut; ci sa gandesti ceea ce nimeni
nu a mai gandit despre ceea ce vede toata lumea.
Hera
Era cea mai tanara dintre progeniturile feminine ale titanilor Cronos si Rhea, urmasii lui Uranus si ai
Geei. Geea, Rhea, Hera, unde numele de Hera aparea ca o anagrama a Rheei, ea insasi o
transfigurare a Geei, erau ipostazele succesive ale aceleasi entitati primordiale a mamei universale
care reprezenta sufletul creatiei, cea dintai manifestare aparuta din haos. In timp ce divizarile
succesive ale lui Uranus, progenitura si sotul Geei, Cronos-timpul si mai tarziu Zeus-fulgerul
reprezentau partenerii de creatie ai marii mame.
Pentru numele Hera au fost propuse mai multe etimologii. Dupa Platon, ar fi provenit din erate „cea
iubita” de Zeus care a luat-o de sotie, dupa Plutarch ar fi fost o anagrama din aēr; alte optiuni ar fi
fost hōra, „sezon” sau heros, ca forma feminina pentru erou, cu intelesul de maestru/maestra
(Walter Burkert, Greek Religion) iar din aceasta filiatie ar rezulta si Eros, zeul iubirii, prin urmare H-
era ar fi fost si arhetipul feminin al iubirii. In folclorul romanesc avem pasarea maiastra care facea
legatura intre taramuri si ar putea fi o reprezentare autohtona a zeitei. Brancusi a fost obsedat de
maiastra si a imortalizat-o ca un arc intre cer si pamant, simbol al perfectiunii si aspiratiilor sufletului
catre transcendenta (prezentata public in 1913, la Expozitia Internationala de Arta Moderna de la
New York).
Ca stramoasa a tuturor marilor mame, Geea era uneori apelata pur si simplu Ge. Originea
indepartata a numelui ar putea fi revelata in legenda orasului sau insulei misterioase AeaeA, unde
Aeaetes, vulturul SOLAR, pastratorul lanii de aur a nemuririi, era rege. G adaugat in fata sirului de
vocale simboliza „de ambele sexe” in timp ce forma „aeaea” ar fi putut reprezenta femininul de la
„aeon”, energia vitala eterna, dinafara timpului. Ca entitate androgina Geea l-a emanat din ea pe
Uranus, impreuna cu care a produs apoi primele 6 perechi, F/M, de forte cosmice generatoare din
univers.
Ge insa a fost substituit in diverse variante de nume ale entitatilor mitologice feminine cu Rhe, De,
Me sau He, ca in Rhea, De-meter, Me-deea sau He-ra, He-stia, He-be si aceasta substituire ar putea
indica separarea de aspectul sau masculin.
Insa in oricare dintre aceste interpretari, o putem considera pe Hera ca personificare a sufletului
divin primordial.
Platon considera ca, in mitologia greaca, oamenii ar fi fost creati la origine cu 4 brate, 4 picioare si un
cap cu 2 fete. Temandu-se de puterea lor, Zeus i-ar fi separat in 2 fiinte distincte, barbati si femei,

condamnandu-i sa-si petreaca vietile in cautarea jumatatilor lor. Acesta e un aspect foarte important
al creatiei, aratand ca oamenilor le-a fost luata puterea prin DIVIZARE, prin separarea spiritului de
suflet. Divide et impera. Astfel ca finalitatea experientei umane trimite la (re)unificare.
Io si Argus
Paunul cu coada sa multicolora ornata cu o multime de ochi era pasara sacra a Herei, creata de zeita
in amintirea credinciosului Argus, cel cu 100 de ochi, omorat de Hermes pe cand o pazea pe
muritoarea Io. Era una dintre cele mai semnificative legende cu referire la Hera. Trasura Herei era
trasa de doi pauni iar rotile ei aveau 8 spite. Sa fie paunul misterioasa pasare albastra a fericirii?
Io insemna „luna” si era fiica primului rege din Argos, Inachus, considerat o zeitate a raului cu acelasi
nume, nascut din titanii Okeanos si Thetys si al oceanidei si surorii sale Melia. Io era una dintre
preotesele Herei, cunoscuta si ca „virgina cu coarne”, prin asocierea cu luna noua dar si datorita
faptului ca Zeus, indragostindu-se de ea, ar fi transformat-o intr-o vitea complet alba ca s-o ascunda
de sotia sa. Hera insa i-a cerut-o in dar, a legat-o in templul sau Heraion din Argos si l-a pus pe
uriasul Argus Panoptes s-o pazeasca. Panoptes insemna „atot-vazatorul”. Acest atribut mai era
asociat deopotriva cu Helios si cu Zeus. Specialistul german in mitologia greaca, Walter Burkert (2 feb
1931, varsator) observa ca puterea si ordinea din orasul Argos erau intrupate de Argus, acest domn
al turmei cu 100 de ochi, care dadea si numele tinutului.
Zeus insa l-a trimis pe Hermes sa o elibereze pe Io si acesta, deghizat in pastor, l-a adormit cu vraji pe
Argus si l-a ucis cu o piatra, infaptuind prima varsare de sange din noua generatie de zei olimpieni. In
semn de recunostinta pentru credinta si sacrificiul lui, Hera a luat ochii uriasului si a decorat cu ei
penajul pasarii sale favorite. Iar Io a ratacit prin lume, fugind de razbunarea zeitei pana a ajuns in
Egipt, unde Hera i-a permis lui Zeus sa-i restaureze forma umana, cu conditia sa nu o mai vada
niciodata. Acolo el a incoronat-o ca zeita-regina. Din relatia lor s-au nascut un fiu si o fiica, Epaphus
si Keroessa, stramosii mai multor generatii de regi si eroi, de la Perseus, Belus, Aegyptus, Danaus,
Europa, Minos si Rhadamanthus (regii din taramul lui Hades), pana la Heracles. Egiptenii o venerau
pe Isis si sub forma unei juninci albe, identificata cu Io.
Horele
3 ipostaze ale zeitei mame erau venerate ca personificari ale lunii, in calitate de agent al timpului:
Hebe, Hera si Hecate, luna noua, luna plina si luna batrana sau virgina primaverii (tineretea eterna),
mama verii si batrana care recolteaza roadele toamnei.
Intr-una dintre etimologii Hera era asociata cu sezoanele, denumite Horai, venerate in orasul Herei,
Argos. Dupa Karl Kerenyi Horae insemna „momentul potrivit”, in limba romana echivalent cu ore.
Erau cunoscute in 3 aspecte principale: Thallo (cea care aduce inflorirea, protectoarea tinerilor),
Auxo (cea care face sa creasca) si Carpo (ofilirea sau recoltarea) sau Eunomia (zeita ordinii si
conduitei), Dike (justitia) si Eirene (pacea). In alte variante, mai putin cunoscute, apareau in numar
de 12, la fel ca orele zilei de la rasarit la apus si marcau momentele importante de activitate:
Auge, prima geana de lumina
Anatolia, rasaritul
Musica, prima ora de muzica si studiu,
Gymnasia, ora de educatie si exercitiu,

Nympha, ora de baie,

Mesembria, amiaza,
Sponde, bauturile de pranz,
Elete, rugaciunile, prima ora de dupa-amiaza,
Aktê, mancaruri si placeri, a doua ora a dupa-amiezii,
Hesperis, inceputul inserarii,
Dysis, apusul,
Arctus, cerul noptii
Horele erau insotitoarele lui Dionysus, Pan, Apollo si ale Herei, Afroditei si Persephonei.
Zeita familiei
Cand Zeus s-a indragostit de sora sa Hera si a vrut sa o ia de sotie, ea l-a refuzat initial. Atunci,
folosindu-se de empatia zeitei pentru animale, a incercat sa-i castige bunavointa sub forma unui cuc
suferind de frig in fata ferestrei ei. Fiindu-i mila de pasare, Hera l-a luat sa-l incalzeasca la san iar
Zeus a profitat de apropiere, si-a reluat forma umana si a violat-o. Asa ca de rusine, zeita a acceptat
casatoria cu el. Dar la fel de mult cum isi iubea sotia, Zeus iubea si aventurile si nu scapa nici o ocazie
sa o insele deopotriva cu zeite, nimfe sau muritoare; deghizandu-se, rapindu-le sau pacalindu-le, a
produs o multime de copii inafara casatoriei, fiind tatal a numerosi zei si eroi. Hera avea o natura
geloasa si razbunatoare, urmarindu-l si pedepsindu-l pe sotul ei pentru numeroasele sale infidelitati.
Enyo, zeita razboiului, a fost fiica Herei cu Zeus.
Din frustrarea de a se simti mereu tradata, Hera a nascut ea insasi, singura, mai multe progenituri
fara tata, care reprezentau de fapt aspecte diferite, separate din personalitatea ei: He-be, zeita
tineretii, Ares (Hera inversat unde H este inlocuit cu S) zeul focului razboinic, He-phaestos, zeul
mestesugar al focului si Eileithyia, zeita nasterii (similara cu Aletheia, eonul adevarului). Iar Ares,
dupa cum indica si numele lui (pe dos), parea sa fie chiar ipostaza razboinica a zeitei sufletului.
Dintre acesti copii fara tata, Hephaestus a avut o istorie speciala. Nasterea lui a fost o consecinta a
geloziei Herei pe copiii ilegitimi ai lui Zeus. Dar copilul rezultat era urat si diform, asa ca Hera,
furioasa, l-a aruncat din Olimp, fiindu-i rusine sa-l recunoasca. In ciuda diformitatii sale, ingeniosul
Hephaestus, simbolizand mintea zeitei, era deosebit de inteligent si priceput in mestesugurile
focului. Si ca sa se razbune pe Hera, i-a faurit un minunat tron pe care odata ce s-a asezat nu mai
putea sa-l paraseasca. Desi implorat de toti zeii sa-si elibereze mama, nu a putut fi induplecat pana
cand Dionysus, imbatandu-l, l-a convins sa faca o intelegere, primind el, cel mai urat dintre zei pe cea
mai frumoasa zeita de sotie, pe Afrodita. Zeii focului razboiului si mestesugurilor, Ares si Hephaestus,
chiar daca par atat de diferiti intre ei - Ares, strategul genial si iubitul favorit al Afroditei, avea un fizic
perfect, in timp ce fratele sau, sotul dispretuit al Afroditei, era etalonul urateniei – erau totusi 2 fete
ale aceleiasi energii, mintea zeitei cu cele 2 aspecte ale sale, ratiunea si intuitia (stanga/dreapta). La
fel cum Atena si Hermes reprezentau mintea lui Zeus. In Odiseea, insusi Zeus se referea fara echivoc
la Ares ca mincinosul cu 2 fete, cel mai urat dintre zei, nascut de Hera fara un tata cunoscut, aruncat
sub zeii cerului stralucitor. In astrologie Ares-Marte il asimileaza pe Hephaestus iar cei doi impreuna,
strategul luptator si mestesugarul inventiv, reprezinta capul sau lana de aur a berbecului, cu puterea
inteligentei creatoare. Daca in mitologie pareau uneori antagonici fata de domnul Zeu-Jupiter,
simbol al zburdalniciei inimii schimbatoare, vesnic indragostit de noi frumuseti, era pentru ca mama

lor, Hera-Sufletul, pacalita si atrasa intr-o casnicie conflictuala, fusese in mod repetat tradata de
sotul ei celest. Spiritul lui Zeus intruchipa chiar arhetipul sotului si iubitului duplicitar, viclean si
mincinos, ascuns sub masca fermecatoare a virilitatii protective.
Originea caii laptelui

Se spune ca Hera ar fost pacalita, fie de Hermes fie de Athena, sa-l alapteze pe Heracles, fiul lui Zeus
si al muritoarei Alcmene iar cand si-a dat seama cine era copilul l-a aruncat de la san si laptele sau a
tasnit in ceruri formand un vartej stralucitor. Astfel calea laptelui simboliza sursa de unde stropii de
suflete (praful de stele) coborau in lume.
Originea ingerilor
Prima progenitura a Herei cu Zeus a fost Angelos sau Angelia, o figura obscura a mitologiei grecesti.
In greaca angelos insemna mesager divin. Dupa Theocritus, ea a fost crescuta de nimfe si, la un
moment dat, a furat mirul mamei sale (uleiul parfumat) si l-a daruit Europei. Ca sa scape de mania
zeitei, s-a ascuns printre oamenii care purtau un mort astfel ca Zeus i-a insarcinat pe cabeiri („cei
mari”) s-o purifice de pacat. Cabeirii erau copiii lui Hephaestus si ai nimfei Cabeiro, fiica batranului
marii Proteus, zeul cu multe infatisari; numele lor ar fi provenit etimologic din sumeriana, din kabar
cupru sau hitita, „inafara legii”, indicand origini stravechi, pre-grecesti. Se credea ca ar fi fost fiinte
amfibiene, crabi, cu clesti in loc de maini, cu ajutorul carora prelucrau metalele in foc. Acestia au
scaldat-o in apa lacului mlastinos Acherusia, format de raul plangerii, Acheron din taramul mortilor;
Angelos a ramas de atunci in lumea de dincolo, fiind identificata, ca ipostaza pre-olimpiana, cu
Hecate, tripla zeita a lunii care lumina drumurile calatorilor in tinutul intunecat cu facliile ei si, la fel
ca Hermes, asigura legatura dintre lumea de sus si cea de jos. I-a fost atribuit epitetul katachthonia,
„din lumea de jos”, de unde provine si termenul de catatonie (kata, jos, tonos, tensiune).
Hera contra Are(h)s

Printre multiplele sale intrigi razbunatoare, Hera s-a aflat si la originea razboiului troian, in care a
intervenit in mod constant; in ciuda interdictiei lui Zeus, l-a adormit pe sotul sau cu ajutorul lui
Hypnos pentru ca zeii sa se poata amesteca fara frica in conflictele muritorilor. Episodul a fost numit
in Iliada „Dios apate”, amagirea zeului, in care Hera l-a ademenit si sedus pe Zeus intr-un nor auriu
pe muntele zeitei mamei, „Ida”. Insusi tatal zeilor a fost ascuns si crescut de Amalthea intr-o
PESTERA (pantecele matern) de pe Muntele Ida. In Anatolia, marea mama arhaica Cybele,
identificata cu Rhea, era denumita „Mater Idaea”. Grecescul Idaea sau Idaia (munte impadurit) a
devenit in latina „idea”, ca arhetip al formei perfecte a gandului. Surprinzator, sintagma „muntele lui
Venus” s-ar putea sa aiba aceeasi origine. Hera sustinea asadar armata acheilor, in timp ce fiul ei
Ares era de partea troienilor; Hera contra Are(h)s. Si asta pentru ca marul de aur din propria ei
gradina fusese daruit de Paris Afroditei, in schimbul Elenei, cea mai frumoasa femeie de pe pamant.
Astfel cei doi iubiti au cauzat izbucnirea celui mai lung si distructiv razboi al antichitatii, timp de 9
ani. Paris insemna „roata” (destinului) iar Helena provenea din zeita lunii Selena (din nou
substituirea lui S cu H) si insemna „torta” sau „flacara”. Flacara lunii care invartea roata destinului.
Zeii sunt stramosii si profesorii nostri, in bine sau in rau. Hera a fost cel mai mare dusman al lui
Heracles si prin aceasta si cel mai puternic invatator al lui. I-a indus o criza de nebunie in care si-a
ucis familia, dupa care l-a urmarit timp de 12 ani de penitenta in care s-a confruntat cu munci
imposibile pana si-a castigat statutul de (H)eros sau maestru etern printre astrii si „gloria sufletului”

nemuritor. Zeii manipulau omul prin emotii canalizate de luna, mesagera sufletului si prin ganduri
canalizate de Mercur, mesagerul spiritului. Zeus personifica spiritul iar sora si sotia sa Hera sufletul.
Spiritul ar fi trebuit sa fie perechea fidela si protectorul sufletului si in loc de asta l-a violat, mintit si
inselat, cauzandu-i rusine, gelozie si razbunare. Heracles personifica omul nascut din focul spiritului
si pamant, hranit cu laptele stelar al sufletului si supus la incercarile sortii pentru a invata sa se ridice
deasupra conditiei de muritor si sa acceseze starea superioara de zeu.
Mesagerul
Mercur, element de baza in alchimie, la fabricarea pietrei filozofale si a elixirului vietii, si mesager al
zeilor. Asadar cine era in mitologie Hermes-Mercur, fiul lui Zeus si al Maiei? Mama sa era fiica
titanului Atlas, cel care tinea bolta cereasca pe umerii sai si a nimfei Pleione, cea mai mare dintre
pleiade.
Legendele pleiadelor sunt fascinante, pentru ca stau la baza multor povesti mitice, inclusiv ale
istoriei Troiei din care s-a nascut civilizatia romana care amprenteaza intreaga cultura
contemporana. Erau in numar de 7 si, in unele versiuni, apareau ca insotitoarele lui Artemis, in altele
ca amazoane. Dupa ce fratele lor a fost ucis de un SARPE, ele au fost vanate de Orion, un vanator
urias reputat pentru frumusetea si violenta lui. Zeus i-a transformat in cele din urma pe toti in
constelatii, atat pe Pleiade cat si pe Orion.
Unii dintre profetii New Age sustin ca ar canaliza mesaje provenite de la Pleiadieni si Orionieni. Pe de
alta parte, in mitologia moderna, Orionienii ar fi fiinte venite din constelatia Orion pe Pamant in
urma cu peste jumatate de million de ani, s-ar fi imperecheat cu rasa adamica si urmasii lor ar forma
un procent semnificativ din populatia umana actuala. Cat despre reptilieni, urmasii sarpelui mitic, in
teoria conspiratiei originea lor ar fi plasata in sistemul stelar Alpha Draconis. Se spunea ca ar fi
constituit linia minoritara de sange regal (albastru, Sang Real, potirul Sfintului Graal) care
controleaza umanitatea datorita puterii exceptionale de manipulare, din privirea magnetic-
hipnotizanta a Sarpelui. Sunt cei care ne-ar fi asezat peste ochi Valul Maiei. Mitul Sarpelui aparea in
toate sistemele religioase ale umanitatii. Dar toate aceste povesti mitologice ar putea sa simbolizeze
de fapt lungi perioade de puternice influente astrologice ale acestor constelatii, in care s-au nascut
generatii de oameni imprimate de aceste arhetipuri specifice. La fel cum eroul Heracles, ca fiu al lui
Zeus-Jupiter, a carui arma era arcul cu sageti otravite in sangele hidrei, reprezenta prototipul zodiei
sagetatorului, cel care intelegea si depasea limitarile materiale.
Revenind la Hermes, unul dintre simbolurile sale era caduceul cu 2 serpi incolaciti pe o bagheta sau
toiag care avea in varf o bila cu aripi, un simbol cat se poate de clar al RA-ZEI Soarelui incolacita de
serpi. In romana “Za” semnifica veriga unui lant. Camasile de zale erau armurile pe care le imbracau
ostenii in lupta. Stiti colinda romaneasca:
3 PASTORI se intalnira (Hermes de 3 ori mare – Trismegistul - era pastorul turmelor lui Apollo-Soare)
Si asa se sfatuira
Raza soarelui, Floarea Soarelui
Haideti fratilor, sa mergem

FLORICELE sa culegem
(floarea este simbolul Sufletului, trandafirul inflorit)
Se le culegem cu VITA (vitele se incolacesc ca serpii, ADN)

Sa-mpletim o cununita
Si sa facem o CUNUNA
S-o impletim cu voie buna (magia descantecului – Hermes poarta si palaria de vrajitor, alchimist)
Sa o ducem lui Cristos

(simbol al soarelui, un alt pastor mitologic caruia i s-au furat turmele, coroana lui Christos e cu RAZE
de SPINI!)
SA NE FIE DE FOLOS!!!
Sub aceasta aparenta seninatate a colindei se ascunde un mesaj teribil. Povestea Mioritei, pe care nu
o detaliez acum e un alt vechi colind romanesc cu semnificatii inrudite.
Si astazi la tara, femeile isi poarta parul IMPLETIT si isi infasoara coada in jurul capului, ca o coroana.
Se stie ca parul este o antena solara si sediu al puterii solare. Samson si-a pierdut puterea cand Dalila
i-a taiat parul, RAZELE!
Hermeneus inseamna pur si simplu interpret. In astrologie, Mercur insoteste permanent Soarele,
deci parcurge cercul zodiacal alaturi de el in 12 luni. Nu-l paraseste niciodata!
Desi considerat zeu secundar, Hermes era una dintre cele mai paradoxale figuri mitologice. De ce e
Hermes Arcadianul? Legatura cu expresia latineasca “Et in Arcadia ego!” este evidenta. In mod
obisnuit se traduce prin “Si eu (am fost) in Arcadia!”, gradina edenica imaginara, numai ca lipseste
verbul. De aceea, unii comentatori considera ca ar ascunde de fapt o formula ezoterica, fiindca prin
anagramare se obtine “Tego arcana dei “, adica “Eu sunt cel ce stiu secretul lui Dumnezeu”.
Si de aici ajungem la ipostaza lui Hermes Trismegistul (“de 3 ori mare”, din nou apare simbolul cifrei
3), cel mai cunoscut alchimist al tuturor timpurilor, identificat cu zeul egiptean Thot, care a cunoscut
toate secretele Universului si le-a incifrat in tabulele smaragdine.
Iata ce ne-a lasat Hermes cel paradoxal, parintele hermeneuticii, pe tablitele sale! “Ceea ce se află
sus este la fel cu ceea ce se află jos, iar ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus. Toate lucrurile
provin dintr-o esentă, cea mai secretă dintre toate lucrurile secrete, prin orânduirea acestei fiinţe
unice. Tatăl acestei atât de secrete esente este Soarele, iar mama sa este Luna, şi vântul (semnul de
aer al lui HERMES) a purtat-o pe aripile sale, iar hrana sa este pământul spiritual (Omul). Separaţi
pământul spiritual de corpul dens printr-o dulce căldură”. Hermes nu e nici bun nici rau, incifreaza si

devoaleaza HERMENEUTIC, ca sa fie inteles numai de cei alesi. De la el au luat nastere primele ordine
secrete.
O posibila traducere neortodoxa ar fi: Tatal Soare si Mama Luna folosesc Omul pentru a hrani esenta
secreta. Eliberarea din sclavia ei se poate face numai prin dulcea caldura a iubirii. Matricea care ne
tine prizonieri este formata din grilele intunecate ale fricii mentinute in Om, PAMANTUL SPIRITUAL,
de fortele atotpatrunzatoare ale Soarelui si Lunii care se rotesc in jurul Pamantului si tes plasa
energetica. Cand Luna Plina este opusa soarelui, sistemul emotional este solicitat la cote maxime. In
vreme ce, pe luna noua, cand se afla in conjuctie cu Soarele, sunt incarcate in matrice programele
pentru urmatorul ciclu temporal si influenta energetica poarta amprenta mai subtila a unui nou
inceput. Ciudat, nu-i asa? Pe luna plina nu putem dormi, ne doare capul, mintea lucreaza neobosita,
putem avea accese de furie, iesiri patimase, fara control si o neliniste inexplicabila. De ce? Pentru ca
prin intermediul apei Luna afecteaza intreg sistemul mental-emotional, iar pamantul ca si corpul
uman este in proportie de 70% apa. Asa cum a fost demonstrat de Emoto, apa se structureaza in
forme geometrice si in acest fel este purtatoare de informatie si are memorie mental-emotionala. In
noptile intunecate fara luna dormim mai bine, corpul uman se reface si se vindeca mult mai usor.
Sau cand cerul este incarcat de nori si ploua, nu-ti vine sa te mai scoli!
In spatele soarelui nostru asa cum il putem admira pe cer se pare ca ar sta insa un alt soare, mai
batran, Helios, titanicul soare negru asociat uneori lui Cronos-Saturn. Soarele ascuns, infasurat de
sarpele energetic care i-a distorsionat lumina, foloseste Luna ca statie de receptie si amplificare
catre care trimite informatie prin unde sonore si luminoase (raze vibrationale). Saturn, cel inlantuit
in inele si supranumit de aceea stapanul inelelor, este simbolizat in ezoterism de un cub negru.
Hermes, cu caduceul sau, urmareste indeaproapte Soarele, pentru ca pana la urma el este pastorul
mitic ce i-a luat turmele si l-a fermecat cu lira cu 3 corzi, ca sa-i cante in struna. Mai direct spus, i-a
modificat frecventele. Forta vitala a Soarelui este filtrata de mesagerul Mercur si transmisa Lunii sub
forma de energie mentala. Informatia este convertita in forme-gand si emisa mai departe in
atmosfera si apa terestra sub forma de ganduri si emotii Se dau stirile la tv-ul astral! Apoi, creierul
uman recepteaza formele-gand care rezoneaza cu spectrul inimii (torul, marul cunoasterii) si le
converteste in limbaj si senzatii. Selecteaza canalul! Energia emotionala care se degaja din Suflet prin
acest proces este absorbita inapoi in astral, pe acelasi traseu. Este un cerc vicios din care nu putem
iesi de milenii. Acesta este Universul Mental nevazut, Matricea, in care traim in suferinta si furnizam
in acest fel energie pentru esenta celesta secreta.
Planetele din sistem sunt programele prin care Soarele si Luna, parintii esentei secrete, regizeaza
scenariul subconstient. Planul karmic este inregistrat pe Saturn, Neptun intretine iluzia, Mercur duce
mesajele intre lumi si recolteaza sufletele ale caror corpuri terestre au expirat (altfel spus, este insusi
mesagerul mortii, care patroneaza Gemenii si Fecioara), Jupiter Judecatorul triaza pe categorii de
vinovatie (evident, TOATE spiritele sunt vinovate), Pluton recicleaza. Acesta este procesul Sufletului
(principiul feminin vinovat de pacatul originar care se afla in fiecare Om). La nivel personal, in
extrema negativa, Marte corupe iubirea prin violenta si razboi, Venus corupe iubirea prin seductie si
sex. Planetele-program contin implicit si remediile, antidotul raului, alternativele binelui daca stim sa
facem alegeri intelepte la momentele potrivite. Ele ne ispitesc dar tot ele ne pot ajuta sa ne trezim
pentru ca in MIEZUL lor contin tot adevarul. Uranus, tatal exilat, este considerat in astrologie octava

superioara a lui Mercur, Sinele Superior, care asista de departe tot acest proces si ne mai da cate un
imbold de rebeliune din cand in cand. Dar fiind atat de indepartat ne este greu sa ne conectam la el.
In acest context, Sfinta treime, TRIUNGHIUL, unul dintre cele mai folosite simboluri mistice prin care
suntem manipulati, ar semnifica Principiul Masculin (Spirit) si Feminin (Suflet), inlantuiti de duhul
sarpelui energetic (spirala ADN controlata prin frecventele lirei fermecate) care orchestreaza jocul
separarii in 4 elemente materiale, rastigniti pe cele 4 directii ale spatiului si timpului, crucea
perpetuarii sexuale (+/-), pentru ca ei sa viseze iluzia nasterii si mortii, sa treaca apa uitarii si sa
renasca de multiple ori in multiple forme. Din punct de vedere grafic 3 e jumatatea lui 8, adica
infinitul finit prin moarte, cifra magica si cheie a manipularii, mistificata in tata, fiu, duh sfint. Esenta
masculina este dezbinata de cea feminina si astfel este creat jocul din contraste, lumini si umbre,
tabla de sah in alb si negru. Semnul separarii lor este crucea. Dezbina si stapaneste!
Uitarea se perpetueaza in lume cu fiecare inghititura de apa - care coboara in casele noastre prin tevi
de plumb sau plastic. Este apa moarta. Apa vie, pura provine din adancul pamantului, ascunsa de
razele soarelui si ale lunii sau din fructele care alchimizeaza sau din ghetari (apa cristalizata, vedeti
cercetarile lui Coanda). De asemenea, lumina divina poate fi intrezarita in intunericul absolut din
pantecul pamantului, unde soarele si luna nu pot patrunde. Astfel are atat de mult sens retragerea in
intuneric total pe care o practicau ascetii pentru a-si deschide ochiul interior! Herodot spunea
despre Zamolxis ca s-ar fi retras intr-o camera subterana timp de 3 ani si cand a iesit de acolo a fost
considerat zeu. Cred mai degraba ca numele lui provine din zamol (namol?), care are intelesul de
pamant, el fiind asadar un zeu al pamantului. Focul din adancuri, luminata solidificata a cristalelor
din subteran este mai viu, mai pur si mai stralucitor decat in oricare alt loc de sub soare.
Suntem invatati ca intunericul reprezinta necunoscutul, iadul, raul, moartea, suntem invatati sa ne
temem de el si sa cautam mereu lumina soarelui, cand forta noastra interioara se sprijina pe
puritatea si generozitatea pamantului, adevarata noastra Mama. Luna ca substitut, mama vitrega a
creatiei, atunci cand mama buna a murit, in faza de luna plina ne otraveste existenta cu fructul
raului, simbolizeaza Regina care se oglindeste in ape crezindu-se cea mai frumoasa - “oglinda,
oglinjoara” – si care adoarme Sufletul, pe Alba ca Zapada. Vibratiile lente ale pamantului sunt cele
care linistesc mintea, inima, relaxeaza si vindeca trupul. Frecventa batailor inimii Mamei Pamantului
este de 7,83 Hz, denumita de anticii indieni frecventa ,,OM”. Impamantarea prin picioarele goale ne
conecteaza cu inima Pamantului, ne hraneste Sufletul si ne purifica Spiritul. Incaperea in care
dormim nu ar trebui sa aiba geamuri sau ar trebui ca acestea sa fie obturate de obloane. Apa ar
trebui energizata cu cristale naturale (ideal cuart roz sau macar cristale de sare naturala, in nici un
caz NU clorura de sodiu iodata) si magnetizata, pastrata in intuneric in sticle de culoare inchisa (verzi
sau maro, ca cele farmaceutice) si rotita intr-un virtej inainte de a fi bauta. Roua de la echinoctiul de
primavara, culeasa in zori, inainte de a fi vazuta de soare, era materia prima a alchimistilor din care
se nastea aurul alb monoatomic, elixirul tineretii vesnice!
Omul este ca o carte deschisa pentru puterile secrete. Cu toate acestea poate fi manipulat si
controlat numai in masura in care permite, din ignoranta sau frica, mintindu-se pe sine si cedand
ispitelor la care este in permanenta expus. Pe masura ce isi extinde constiinta si foloseste liberul
arbitru cu discernamant, nu mai poate fi pacalit si se poate elibera.

Cum ne ajuta ECLIPSELE? Eclipsele de Luna dar mai ales cele de Soare reduc intensitatea energiei
manipulatoare, slabesc inchisoarea, iluzia si ne dau ocazia de a respira o doza de libertate si a ne
trezi. Pe 31 ianuarie 2018 am avut o eclipsa totala de Luna la 11 grade in LEU intr-un an de vibratie
11 (cifra maestru a Gemenilor sacri) iar pe 15 februarie una de Soare in VARSATOR. Intr-o luna FARA
luna plina si imediat dupa o eclipsa de luna! A fost un timp propice dezvaluirilor ocultate si
initiativelor reformatoare. Pe axa Varsator – Leu (casele lui Uranus - Soare) s-au intamplat multe
evenimente astrologice in 2018.
Tinerete eterna
Elio d’Anna, in Scoala Zeilor, care contine planul evadarii din aceasta lume hipnotica, spune ca orice
moarte este de fapt o sinucidere. Omul poate deveni asemeni zeilor, vesnic tanar si nemuritor.
Secretul tineretii vesnice si al nemuririi este printre cele mai fascinante cautari din toate timpurile,
de la alchimisti la cercetatorii moderni.
Povestea a inceput cu Hebe, fiica lui Zeus si a Herei. Numele ei insemna “tinerete” iar Hera ar fi
ramas insarcinata cu ea in timp ce manca frunze de salata impreuna cu Apollo, zeul Soarelui si al
artelor. Hebe era considerata si zeita iertarii si obisnuia sa serveasca zeii la masa cu ambrozie si
nectar. Ambrozia era o hrana solida si se spunea ca ar fi fost mai dulce ca mierea iar nectarul o
delicioasa bautura de culoare aurie, de asemenea foarte dulce. Muritorii care ar fi avut sansa sa
guste din ele ar fi ramas vesnic tineri si ar fi devenit nemuritori. In unele surse, ambrozia era
asociata cu pastura iar nectarul cu miedul, bautura greceasca fermentata din miere si polen.
Oricum, acest mit impreuna cu cel al lui Adam si al Evei in Gradina Edenului unde mancau din pomul
vietii si pana sa fi gustat din cel al cunoasterii, erau tineri si nemuritori, ne vorbeste despre
importanta esentiala a hranei in mentinerea tineretii. Dupa 1400, folosirea masiva a zaharului in
detrimentul mierii naturale, a fost una dintre cele mai nefericite schimbari de alimentatie si sta la
originea multor boli din cauza dezechilibrarii pancreasului si a sistemului endocrin. Este unul dintre
principalii agenti de imbatrinire. Astazi zaharul este prezent in aproape orice mancare conservata.
Cercetarile moderne au demonstrat rolul special al unei mononucleotide care reverseaza procesul
de imbatrinire. NAD, supranumita molecula tineretii, este o coenzima prezenta in celulele vii,
formata din 2 baze, adenina si nicotinamida. Este ca o pulbere alba amorfa (solid cu caracteristici de
cristal) cu proprietati higroscopice, extrem de solubila in apa. Ea este agentul-caraus care distribuie
electronii in cadrul proceselor interne. Iar datorita calitatilor adeninei, determina o mare absorbtie a
luminii ultraviolete. Are de asemenea capacitatea de a repara enzimele si a imbunatati respiratia
celulara in mitocondrii, acumulatorii energetici din celule, eliminand astfel sindromul de oboseala.
Efectele binefacatoare ale NAD se manifesta in toate procesele corpului, de la metabolism la
functionarea creierului si a sistemului hormonal. Exista cateva alimente care stimuleaza in mod
natural cresterea nivelului NAD: broccoli, varza, castravete, fasole, avocado si rosii.
Insa hrana potrivita, desi necesara, este doar primul pas pe drumul de dobandire a tineretii vesnice
si anume, cel al sanatatii corpului fizic, fara de care nu se poate merge mai departe. Nivelurile mai
subtile pentru a redeveni Dumnezei in manifestare, necesita o munca de mai mare profunzime. Asa
ca, iata, ne intoarcem la prietenul nostru deja binecunoscut si alchimie.
In “Discursul perfect”, Hermes Trismegistul ii spune lui Asclepios, premergatorul medicinei:

“Dumnezeu nu are nume, sau mai curând le are pe toate, deoarece el este în același timp Unu și
Întregul (adica deopotriva Om si Umanitate). Bucurându-se în veci de fecunditatea celor două sexe,
el dă mereu naștere la tot ceea ce a avut intenția să procreeze.
- Cum, Trismegiste, spui că Dumnezeu are ambele sexe?
- Da, Asclepios, și nu numai Dumnezeu, ci și toate ființele însuflețite și vegetale...”
In “Tabela smaragdina” el defineste astfel alchimia: „Toate opozitiile se ordoneaza in functie de
opozitia fundamentala masculin-feminin; Marea Opera inseamna reunirea elementului masculin,
sulful, cu elementul feminin, mercurul.”
4 operatii stateau la baza transformarii alchimice: purificarea subiectului, dizolvarea lui pana ce nu
mai ramanea decat fiinta universala, o noua solidificare si finalmente o noua combinatie, pentru a da
nastere fiintei celei mai pure, aur sau Dumnezeu.
Procesul alchimic este reflectat si in multe povesti populare. Alba-ca-Zapada era tanara fecioara,
mina de aur, SUFLETUL. Cei sapte pitici, sau gnomi (din cuvantul grecesc gnosis – cunoastere)
infatisau materia minerala in cele sapte prelungiri ale sale (cele sapte metale alchimice asociate
planetelor - aur, argint, cupru, cositor, fier, plumb, mercur – argintul viu). Fiecare pitic avea dealtfel
caracterul planetei care il domina. Data de mama vitrega (Luna plina care se oglindeste in ape, in
oglinda fermecata) pe mana Vanatorului (Orion), a fost adormita dupa ce a muscat din marul otravit;
tanara fecioara va fi trezita la viata de Printul visurilor sale (Soarele, Aurul) cu un sarut de iubire. Si
au trait fericiti pana la sfirsitul zilelor!
In crestinism, Sf. Iacob cel Mare, înmormantat la Compostella, era considerat patronul alchimistilor
si al tuturor practicantilor artelor cosmologice. De aici si pelerinajul sacru de initiere alchimica, El
CAMINO (Drumul), simbolizat de o scoica (secretul), la finalul caruia se spunea ca-ti descoperi
sufletul geaman, printul sau printesa fermecata.
In rezumat, Opera alchimica presupunea:

Prima etapa (sau etapa lui Saturn) corespunzatoare innegririi, putrezirii, mortificarii. Era
reprezentata de un craniu, sau un mormânt. La începutul oricarei forme de realizare spirituala se afla
moartea, sub forma “mortii lumii”. Constiinta trebuia detasata de simturi si îndreptata spre interior.
Materia cea mai pretioasa obtinuta de alchimist era cenusa reziduala a calcinarii metalului inferior.
Saturn sta in domiciliu in capricorn intre 2017-2020 si, impreuna cu Pluto, ne face praf si pulbere!
Cea de-a doua etapa (sau etapa lui Jupiter) era intermediara în cadrul Micii Opere, o etapa a
sublimarii constiintei corporale eliberate de coagularile ei. Jupiter a fost in 2017 in Scorpion, a stat in
domiciul intre 2018-2019, in capricorn tot anul de gratie 2020 impreuna cu ceilalti 2 grei, iar la
sfirsitul anului intra de mana cu Saturn in zodia Varsatorului! Invatam, invatam, invatam!
Cea de-a treia etapa (dominata de Luna) era albirea completa, limita suprema a disolutiei (dupa ce
toate posibilitatile sufletesti au fost realizate), care trebuia urmata de o noua coagulare. In 2020,
anul lunii negre, Lilith, in berbec impreuna cu Chiron vindecatorul, in timp ce Jupiter, Saturn si Pluto
stau in casa capricornului, toate bagajele karmice ar putea sa fie rezolvate.

Aceste prime trei etape corespundeau unei miscari ascendente (spiritualizarea trupului).
Urmatoarele trei etape apartineau Marii Opere si corespundeau unei miscari descendente (fixarea
volatilului).
In cea de-a patra etapa (dominata de Venus), avea loc o noua cristalizare a fortelor psiho-fizice.
Alchimistii spuneau despre cupru ca forta coloranta a sulfului devenea vizibila în el, dar ramânea înca
instabila si inferioara din cauza opozitiei inerente la cele patru elemente. Uranus sta in casa lui Venus
intre 2019 – 2024, declansand revolutia spiritualizarii materiei.
Cea de-a cincea etapa (dominata de Marte) era martora unei coborari active a Spiritului spre
planurile inferioare ale constiintei umane. Din 2026 Neptun, planeta spiritualitatii prin excelenta, va
tranzita casa berbecului, dominata de Marte, dand semnalul unui nou inceput. Intre 2024-2026, pe
zodiile berbecului si taurului, se deschide un canal evolutiv care ar putea schimba fundamental
paradigma omului despre „cine sunt” si „ce am”.
In aceste vremuri privilegiate se pare ca planetele sprijina Mica si Marea Opera alchimica.
Cei care reusesc detasarea de exteriorul lumii, orientarea spre interiorul sinelui si eliberarea din
constringerile ego-ului si a conditionarilor sociale si spiritual -religioase, ar putea atinge nivelul 3 al
Micii Opere, etapa de depasire a influxurilor Lunare si de curatare completa a constiintei, in miscarea
lor ascendenta de spiritualizare a trupului. Dupa care vor putea renaste in lume intr-o forma noua,
sacralizata. Atunci Omul va deveni Dumnezeu (Aurul spiritual) in manifestare.
Deocamdata “Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; puţini suie, mulţi coboară, unul macină
la moară.” (Ion Creanga, Harap Alb)
Pamantul si Soarele suna insa tot mai puternic desteptarea! Scutura, toarna, ard, topesc, lumineaza
constiinte pana destul va fi destul!
Misterele Afroditei
It's your place in the world; it's your life. Go on and do all you can with it, and make it the life you
want to live. E locul tau in lume, e viata ta. Du-te si fa tot ce doresti, materializeaza viata pe care vrei
s-o traiesti. Mae Jemison (fizician si astronaut)
Pentagrama
Simbolurile vorbesc limbajul zeilor, patrund direct in inima intelegerii, surclasand intelectul.
Pentagrama este simbolul adevarului absolut si contine instructiuni pentru nivelul spiritual al
experientei umane, astfel incat sa faca accesibile semnificatiile ezoterice constitutive ale Cosmosului,
sa dizolve forma si sa treaca dincolo de ea. Pentagrama acceseaza starile interioare ale constiintei
umane, face posibil controlul si expansiunea fortelor psihice.
Ea exprima dominarea mintii prin intermediul elementelor. Prin acest semn sunt legate spiritele
aerului, focului, spectrele apei, fantomele pamantului. Reprezinta steaua magilor din scolile
gnostice, simbolul inteligentei omnisciente si al puterii autocrate. Intelegerea sa este cheia care
deschide 2 lumi, e filozofia si stiinta naturii. Utilizarea simbolului este foarte periculoasa pentru cei

care nu il inteleg perfect. Toate simbolurile ezoterice sunt cuprinse in ea, de aceea Paracelsus o
proclama ca cel mai maret si mai potent dintre ele.
Pentagrama inversata, cu 2 varfuri in sus, ca doua coarne, si unul in jos este un simbol utilizat de
sectele satanice si magia neagra.
Pentru a intelege Misterul Pentagramei, trebuie sa pornim de la Venus, supranumita omologul

Terrei. Cea mai stralucitoare dintre planete, steaua zorilor si a crepusculului, primeste de 2 ori mai
multa lumina solara si caldura decat Pamantul dar o treime o trimite mai departe spre Pamant.
Venus este una dintre cele mai oculte, puternice si misterioase planete ale sistemului solar si are cea
mai puternica influenta asupra pamantului. Este singura care se roteste in sensul acelor de
ceasornic.
Egiptenii au simbolizat-o prin Ankh, uniunea dintre principiul masculin cu cel feminin, amuleta
pentru Viata vesnica si reunirea fortelor Universului, puterii soarelui, apei, aerului si pamantului.
Forma asemanatoare cu o cheie sugereaza capacitatea sa de a deschide portile mortii.
Pitagora o numea pe Venus "Sol Alter" (Alt Soare). Titanii din mitologia greaca erau conectati prin
intermediul ei, ca fiica a lui Uranus. In unele culturi arhaice, tot ce se intampla pe Venus, se intampla
si pe Pamant.
Ce legatura este intre Venus si Pentagrama?

1 ciclu venusian este egal cu 8 ani pamantesti, in care formeaza 5 conjunctii cu pamantul, puncte
sinodice. Prin cele 5 noduri, traseul venusian inscrie pe cer o pentagrama cu varfurile in anumite
zodii pe cercul zodiacal. Raportul de 8 la 5 (8 ani pamantesti : 5 cicluri sinodice venusiene) da
constanta "phi" (1,618 ...), proportia de aur care se reflecta si in secventa Fibonacci. Venus apare ca
luceafar de dimineata pentru 266 de zile si apoi ca luceafar de seara pentru alte 266 de zile. Perioada
de gestatie la om este de 266 de zile!
Venus retrogradeaza in spatele Soarelui de 2 ori la fiecare 8 ani pamantesti. Traseul pe care il
parcurge in spatele Soarelui alcatuieste forma unei perechi de coarne de vaca pe harta celesta. De
aici provin castile vikingilor si toate celelalte reprezentari cu coarne cu care Venus este uneori
asociata, ca Isis sau Hathor.
Conjunctia dintre Mercur, Venus, Pamant si Soare era cunoscuta sub numele de Shekina. Venus si
Mercur sunt vazuti de pe Pamant ca o singura stea foarte stralucitoare. Acest lucru se intampla la
fiecare 480 de ani. Sunt cuprinse 12 x 40 cicluri venusiene = 480. Una dintre aceste conjunctii a avut
loc in anul 4 inainte de era noastra si era asociata cu Steaua Biblica din Betleem. Perioada
misterioasa de 40 de ani in care se desfasoara 5 cicluri venusiene, are profunde intelesuri ezoterice:
40 de ani in desert, 40 de zile de post, 40 de zile si 40 de nopti ale potopului, 40 de zile ale lui
Buddha sub copacul Bodhi...
Impreuna, traseele a 13 orbite venusiene si 8 pamantene in jurul soarelui deseneaza pe cer floarea
vietii, supranumita „trandafirul lui Venus”. Floarea vietii contine modelele creatiei, asa cum au

aparut in vortexul „Marelui abis”, din gandul Creatorului, incepand cu Samanta vietii, continuand cu
urmatoarea structura sferica, Oul Vietii, apoi Fructul Vietii, din care se dezvolta toate sistemele
energetice existente.
Cele 2 Afrodite
Este interesant ca in mitologia greaca apareau 2 ipostaze diferite ale zeitei. Potrivit lui Hesiod,
Afrodita Urania s-ar fi nascut in spuma marii, din Uranus, cerul instelat, care la egipteni am vazut ca
era de fapt o entitate feminina, dupa ce a fost invins si indepartat de titanul Cronos. Luceafarul lui
Eminescu zice:
“Iar cerul este tatal meu
Si muma-mea e marea.”
Epitetul Urania asociat Afroditei, semnifica "ceresc" sau "spiritual", care o distingea de aspectul ei
pamantesc, Pandemos, "Afrodita pentru tot poporul". Cele doua ipostaze ale zeitei au fost folosite
pentru a diferentia iubirea celesta a trupului si sufletului de instinctele fizice primare. Afrodita
Urania era cunoscuta ca „regina cerului” sau „cea al carei scaun este in cer” si facea referire la
caracterul lunar al zeitei prin care isi exercita influenta asupra intregii lumi.
In cealalta varianta mitologica, ar fi fost nascuta din Zeus si Dione, care in religia frigiana era zeita
mama, „cea divina” (femininul din „dios”), asociata uneori Dianei. Dione avea si ea mai multe
ipostaze, intr-una fiind titanida nascuta din Okeanos si Tethis (titanida apei).
Aceeasi ambiguitate se aplica si in cazul lui Eros, care aparea pe de-o parte, ca prima entitate
nascuta din Haos, pe de alta ca fiu al Afroditei in ipostaza ei olimpiana, de sotie adultera, si al lui
Ares, zeul razboiului.
Renasterea zeitei
Ciclul Pentagramei venusiene in care ne aflam a inceput pe 6 iunie 2012 si se va incheia pe 3 iunie
2020, un punct sinodic fiind atins pe 26 octombrie 2018. Pana in 2023 se va finaliza si cea de-a 13-a
orbita venusiana din floarea vietii, anuntand o spectaculoasa renastere a zeitei iubirii si formelor
materiale.
DOI
Daca e Marti, de ziua lui Marte, e despre indragostitii mitici surprinsi in lumina Soarelui: Ares si
Afrodita, zeul razboiului si zeita frumusetii, nascuta din spuma marii. Cel mai urat si cea mai iubita
dintre zei. Ce poate fi mai contrastant de atat! S-au atras irezistibil in ciuda blamului pus asupra lor
de zei si i-au adus in lume pe Eros si ceilalti zei ai iubirii: Harmonia (armonia), Photos (dorinta),
Anteros (dragostea impartasita) si Himeros (dorinta neimpartasita). Tot ei au dat nastere Adrestiei
(cea care nu are scapare si tine balanta intre bine si rau), lui Phobos (frica) si lui Deimos (teroarea).
Copiii lor reflectau contradictia profunda dintre energiile lor.
De ce era fiul Herei fara tata, frumosul Ares, atat de urat de zei? Insusi Zeus i se adresa in acest fel in
Odissea:
Nu-mi sta alaturi si nu plinge, mincinos cu doua fete ce esti,

Tu, cel mai urat dintre toti zeii din Olimp.

Framantarile, razboaiele si luptele sunt pentru totdeauna dragi inimii tale.
Si totusi nu voi suporta mult timp sa te mai vad in durere
caci esti copilul meu, nascut de mama ta, dar din ALT DUMNEZEU; atat de ruinat, incat ai fost
aruncat sub zeii cerului stralucitor.
Ares s-ar fi nascut in Tracia, unde s-ar fi aflat adevarata sa casa si unde s-ar fi refugiat dupa ce relatia
cu Afrodita a fost expusa batjocurii zeilor. Numele lui original ar fi fost Thrax (tracul), in calitate de
patron al tracilor.
Numai in Sparta, tinutul razboinicilor, era venerat pentru rezistenta, puterea si elasticitatea trupului
si inteligenta militara fara egal.
Spiritul de foc al lui Ares era mai degraba energia tumultuoasa a vietii in actiune. Adevarat, el era cel
care distrugea dar totodata si innoia. Sarbatoare lui este primavara cand, dupa moarte, natura
reinvie in toata splendoarea. Aspectul pozitiv al lui Ares era de distrugere a vechiului (scorpionul)
pentru a face loc noului (berbecul). Influxurile lui razboinice aveau nevoie sa fie pacificate prin
intelegerea naturii lor superioare.
In razboiul Troiei, Ares a luptat alaturi de troieni. Iar dupa infringere, l-a protejat pe eroul troian
Eneas, fiul Afroditei, in calatoria de 9 ani spre tarmurile Italiei, unde urmasul sau, Romulus, a
intemeiat Roma. La romani, Ares a devenit Marte, i s-a schimbat numele, i s-a schimbat si destinul,
pentru ca era indragit si respectat ca patron al Imperiului Roman, unul dintre cele mai puternice din
toate timpurile. Numeroase temple au fost ridicate in cinstea lui si a iubitei sale Afrodita-Venus.
Civilizatia romana a integrat-o si inlocuit-o pe cea greaca si si-a pus amprenta pe intreaga cultura a
lumii moderne. Numele planetelor din sistemul solar provin din Panteonul roman. Poate ca grecii
aveau pana la urma un motiv sa nu-l iubeasca pe Ares.
In astrologie, octava superioara a lui Marte este Pluto, cea mai indepartata dintre planete. Marte si
Venus incadreaza Terra, ca si cum ar invalui-o in energia iubirii lor. Iar Venus se invarte in sens invers
decat toate celelalte planete!
Copilul iubirii
In Misterele Eleusine, Dragostea cu aripi aurii a aparut mai intai in Chaos, dintr-un ou fara samanta
lasat de Noapte in sanul Intunericului, timp de veacuri indelungate. Apoi din impreunarea cu Chaosul
inaripat, s-a nascut Omul, cel care a vazut primul Lumina iubirii! Si tot la inceputuri, Geea a iesit din
Chaos si l-a creat pe Uranus. Originea intregii creatii se afla in intunecimea Chaosului patrunsa de
iubire. Mult mai tarziu, abia in ultima generatie a zeilor olimpieni, Eros, spiritul iubirii, a venit pe
Pamant ca si copil al unui cuplu adulter, deci cumva inafara legii. Era, cum s-ar zice, un bastard! Si
totusi, suveran absolut, imposibil de contestat, pentru ca nici zei, nici muritori nu puteau rezista
sagetilor lui ce tinteau fara gres direct in inima. Nici chiar el insusi!
Eros a fost declansatorul unei alte povesti mitice de iubire, nu foarte diferita de cea a parintilor sai,
pentru ca vorbea tot despre o dragoste secreta, ilicita.

Psyche era o printesa pamanteana de o frumusete rapitoare si cu toate astea nu reusea sa-si
gaseasca perechea.
Asa ca regele, tatal sau, a consultat oracolul lui Apollo de la Delfi, intrebadu-l daca nu cumva au
suparat din nestiinta pe vreunul dintre zei si si-au atras astfel pedeapsa. Raspunsul primit a fost
tulburator: cel sortit fiicei sale nu se afla printre muritori ci era o creatura asemanatoare dragonului,
care hartuieste lumea cu foc si fier, temut chiar si de Jupiter si de locuitorii taramului de sub pamant!
Geloasa pe frumusetea fetei, Afrodita i-a cerut lui Eros sa o sageteze astfel incat sa se indragosteasca
de cel mai hidos barbat. Insa Eros s-a intepat el insusi in sageata destinata lui Psyche si s-a
indragostit nebuneste de ea. Trebuia s-o ia in secret de sotie.
Casatoria si moartea reprezinta in esenta un ritual de trecere similar, ca “tranzitie spre necunoscut”.
Asa ca Zephir, vantul de la apus, a venit in ajutorul lui Eros purtand-o pe Psyche spre o pajiste
frumoasa, unde a cazut intr-un somn profund, inainte de a-si intalni iubitul predestinat. S-a trezit
apoi intr-un palat cu coloane aurite, tavanul sculptat in fildes si lemn parfumat de cires, pereti de
argint si pardoseala dintr-un mozaic cu pietre pretioase. O voce o indemna sa se relaxeze si degete
invizibile ii cantau dintr-o lira fermecata. A fost condusa intr-un dormitor intunecat unde un
necunoscut fara chip a luat-o de sotie. Vizitele continuau in fiecare noapte dar in timpul zilei Psyche
ramanea singura. Era conditionata sa nu-si vada niciodata sotul.
Surorile ei invidioase au invatat-o sa aprinda o lampa si sa-si priveasca pe ascuns sotul in timp ce
dormea. Si asa Psyche descopera chipul splendid al iubirii, se inteapa intr-una din sagetile lui Eros si,
cuprinsa de pasiune, scapa din greseala o picatura de ulei pe fata lui, trezindu-l. Suparat de
neincrederea sotiei, Eros a luat-o in brate, zburand cu ea si parasind-o pe malul unui rau.
Deznadajduita, Psyche si-a cautat iubirea pierduta in toata lumea. Implora mila zeilor, la Ceres si
Juno si, pana la urma, ajungand la Afrodita, a fost supusa unor teste nemiloase, torturata de griji si
tristete. Ca in povestea Cenusaresei, a fost pusa sa aleaga boabe de griu, mac, naut si fasole dintr-o
gramada amestecata. Apoi sa traverseze un rau si sa ia lana de aur a unui berbec furios, sa colecteze
apa neagra din Styx si in cele din urma sa coboare in lumea de sub pamant pentru a lua pomada de
frumusete a Persephonei. Cu mari dificultati si cu ajutorul zeilor a reusit sa se achite de toate
sarcinile care i-au fost incredintate.
In sfirsit, Eros, inchis in casa Afroditei ca sa-si vindece ranile, a iertat-o pentru greseala savarsita, si,
evadand pe un geam, a rapit-o si s-a infatisat cu ea la Zeus, cerand sa fie lasati din nou impreuna. Iar
Zeus i-a dat lui Psyche sa manance ambrozie, ca sa fie nemuritoare si egala cu Eros. Toti zeii au
participat la o nunta ca in povesti oficializand astfel uniunea lor pentru totdeauna.
Psyche semnifica Sufletul, respiratia vietii. Iubirea si Sufletul s-au reunit dupa grele incercari intr-un
sacru mariaj, consfintit de zeii olimpieni. Initial, Psyche era o frumoasa muritoare dar trecand prin
multiple dificultati de dragul iubirii lui Eros, a dobandit nemurirea.
Aceasta poveste este o frumoasa alegorie despre contopirea Sufletului cu Iubirea. Chiar si cu ochii
legati, increderea trebuia sa prevaleze in fata indoielii. Numai asa, Iubirea putea dainui. Altfel,
Sufletul era supus la groaznice sacrificii pentru a reintra in gratia Iubirii.

Este in acelasi timp o poveste despre drumul cunoasterii. Psyche vrea sa-l cunoasca pe Eros, sa-l
dezvaluie din intuneric si pentru asta a trebuit sa plateasca un pret. Cunoasterea nu este nicicand
usoara. Pentru a ajunge la bine, trebuie sa depasesti raul. Abia la final iubirea si increderea pot fi
restabilite, dupa ce au trecut prin incercarile suferintei. In acest fel, fortele oarbe si violente ale
intunericului sunt transformate in puterile luminoase ale constiintei.
Candva, la inceputuri, iubirea a fost tradata si batjocorita de zei. Asa ca indragostitii cosmici l-au
conceput pe Eros sagetatorul. Iar Sufletul a trebuit sa ispaseasca prin suferinta, sa plateasca pretul
cerut pentru a regasi iubirea autentica pierduta, puterea si increderea de a iesi din intuneric la
lumina. Si nemurirea!
Morala? Asta au adus zeii pe Pamant: dragostea profund conditionata, restrictionata si tiranica, ca o
sageata otravita in inima! Si moartea! Pentru a ne face sa intelegem diferenta dintre bine si rau. Am
ales sa mancam din fructele cunoasterii si am descoperit ca ascund infinitele dureri ale Sufletului si
nenumaratele drame. Si am pierdut inefabila si dulcea inocenta a iubirii cu aripi aurii.
Iar Marte este FURIOS!
Indragostitii sunt cartea cu numarul 6 in Tarot, vibratia Omului

Cand Eros iarta, Psyche poate sa bea din nectarul nemuririi si Paradisul se poate intoarce in inima ei.
Gemenii divini pot fi din nou reuniti in Iubire.
Gemenii sacri
Frate Soare, sora Luna
In mitologia greaca, spiritele Soarelui si Lunii erau reprezentate de zeii gemeni Apollo si Artemis.
Apollo era zeul Soarelui, al artelor, al cunoasterii adevarului, profetiei si al vindecarii. Numele lui
provenea fie din apollymi, a distruge fie din apolysis, rascumparare. Purta pe cap cununa de lauri a
invingatorului , semnificand flacarile Soarelui. Artemis era zeita virgina a Lunii si a intregii Naturi,
paduri, campii, animale salbatice si a vanatorii. Purta pe cap o bentita care simboliza Luna noua.
Ei erau copiii lui Zeus si ai titanidei Leto, “cea ascunsa”, fiica titanilor Coeus, forta inteligentei si a lui
Phoebe, forta intuitiei. Din cauza geloziei Herei, sotia oficiala a lui Zeus, Leto a trebuit sa treaca prin
multe incercari la nasterea lor. A fost alungata de peste tot si pana la urma Geea a ascuns-o pe o
insula departe de Pamant unde Hera sa n-o poata gasi. Zeita Artemis s-a nascut prima, ajuntandu-si
apoi mama la nasterea fratelui ei, dupa un travaliu indelungat, de 9 zile si 9 nopti.
Tot ce vietuieste pe Pamant este influentat de ritmurile Soarelui si ale Lunii.

In folclorul romanesc se pastreaza sub forma de colind si balada, o legenda foarte interesanta a
Soarelui si Lunii. Si povestea spune asa: puternicul Soare vrea sa se insoare si-si cauta mireasa in
toata lumea. Dupa 9 ANI de umblat in lung si-n lat, pe 9 cai, o gaseste pe sora sa Ileana SANZIANA
(arhaic SAMZEANA) sau Cosinzeana (numele romanesc al zeitei Diana-Artemis), cea mai mica dintre
9 surori, dar si cea mai harnica TESATOARE!
Doamna florilor
S-a garoafelor,
Sora Soarelui,
Spuma laptelui.

Se indragosteste de ea si o cere de sotie. Dar Sinziana ii REFUZA iubirea! Ii raspunde ca nu s-a mai
pomenit sa ia sora pe frate. Pentru ca el insista si nu se lasa, ii cere sa faca un pod de fier peste
Marea Neagra iar la capat o manastire cu o scara de otel pana la cer. Si dupa ce le-a infaptuit,
Soarele a urcat si a ajuns la mos Adam si maica Iova care, purtindu-l prin Iad si prin Rai, incearca si ei
sa-l convinga sa renunte la pacatul de a se casatori cu sora lui. Dar orice vedea el nu se indupleca.
Asa ca Ileana Sanziana ii cere de aceasta data sa faca, intr-o singura noapte, un pod nevazut de
arama peste mare iar la capat o manastire frumoasa in care sa se cunune. Mergind pe pod, cu Mirele
in urma ei, tinind-o de mana dreapta, Mireasa ii cere sa treaca EL inainte, cum e firesc, iar Ea sa-l
urmeze. Apoi Sanziana se arunca in mare ca sa scape de uniunea nelegiuita si Domnul o transforma
intr-o mreana. Dar Soarele o pescuieste, ii curata solzii si o arunca pe cer. Insa Domnul intervine din
nou, la rugamintile fetei, si o aseaza in asa fel incat sa nu se poata intalni niciodata. Cand Soarele
rasare, Luna apune si de atunci o urmareste intr-una fara sa o poata prinde! In unele versiuni de
colinda, probabil mai vechi, cea care ii desparte este Mama lor.
La romani, noaptea de Sanziana se sarbatoreste pe 24 spre 25 iunie, imediat dupa solstitiul de vara,
cand Ziua incepe sa scada. Este NOAPTEA nasterii Lunii, cea mai scurta, asa cum, la celalalt capat al
solstitiului, 25 decembrie este ZIUA nasterii Soarelui, cea mai scurta. Fetele culeg flori galbene de
sanziene din care isi fac coronite, danseaza desculte in padure si fac vraji de iubire.
Din nou despre Hermes

Mercur Mesagerul era cel care intermedia legatura dintre Soare, Luna si toate celelalte planete. El
prelua informatia eterica, o transfera lunii care actiona ca o uriasa antena de receptie si emisie.
Aceasta o tranforma in unde ce puteau fi percepute sub forma de ganduri si emotii, pe care le
trimitea mai departe spre Pamant. Erau inregistrate in structurile cristaline ale apei cu care rezonau
atat planeta cat si omul, ambii in proportie de 70% apa. Mercurul, denumit alchimic argintul viu, este
un metal aflat in stare lichida la temperatura ambientului. Argintul era metalul Lunii. Deci, in sens
simbolic, Mercur ar fi fost cel care dadea viata Lunii. Ca dubla esenta de aer si pamant (nepot al
titanului Atlas prin mama sa), el avea capacitatea sa lucreze cu ambele energii, cele subtile ale
Universului si cele mai dense ale Pamantului. De aceea era si cel care putea sa preleveze Spiritele si
sa le transfere in Lumea de dincolo. Rezervorul de Spirite s-ar afla, conform unor surse oculte, pe
partea nevazuta a Lunii - lumina alba de la capatul tunelului pe care o descriu cei care au trecut prin
moarte clinica. De acolo erau trimise pe Pluto pentru a fi reciclate si renascute.
Erau 6 ape intunecate care inconjurau Infernul:

Acheron - raul tristetii
Cocytus - raul plangerii
Piriphlegethon - raul de foc
Lethe - raul uitarii
Mnemosynne - raul memoriei
Styx - raul urii
Charon, satelitul cel mai mare a lui Pluto cu care acesta formeaza de fapt un sistem de planeta dubla,
era luntrasul care trecea Sufletele peste raul Styx, de asemenea satelit al lui Pluto. Odata trecut, nu
mai exista cale de intoarcere. Un paznic fioros, Cerberus, si el satelit a lui Pluto, nu le mai lasa sa iasa.

Aceste rauri ne dau indicii despre lanturile care ne tin prizonieri, formate din vibratiile distructive,
emotionale ale fricii (apa raurilor). Ele declansau procesele karmice de vinovatie si Spiritul era in
acest fel determinat sa accepte o noua incarnare pentru a compensa greselile savirsite.
Din Lethe, raul uitarii, beau Spiritele inainte de a se renaste, pentru a uita vietile precedente. Raul
inconjura pestera lui Hypnos, zeul Somnului, unde se retrageau dupa ce experimentau complet
iertarea si se cufundau intr-un nou somn cu vise. Hypnos, fiul Noptii (Nyx, satelit al lui Pluto) si al
Intunericului (Erebus), exista in Lumea de dincolo alaturi de fratele lui GEAMAN Thanatos (moartea).
In serialul Games of Thrones, ca cea mai grea batalie a Oamenilor era cu mortii vii din tinuturile
inghetate!
La fel ca in alegoria pesterii lui Platon, traim intr-un joc al umbrelor.
Hypnos mai avea 3 frati: Phobetor, zeul cosmarelor si al viselor inspaimantatoare, care putea lua
forma oricarui animal, Phantasos, zeul iluziilor si Morpheus, zeul inaripat al viselor care putea lua
forma umana. Ceea ce ne duce cu gandul la personajul din filmul initiatic Matrix. In acest context,
toata aventura lui Neo (cel nou) in matrice este alegoria unui vis fantastic. Prin anagramarea numelui
se obtine One, UNU. Atunci cand devii constient ca visezi, nimic nu-ti mai este imposibil! Nu e
intamplator ca la inceputul fiecarui film din trilogie, Neo este aratat dormind in camera 101 din
hotelul “Inima Orasului”. 101 simbolizeaza gemenii sacri ce cuprind intre ei infinitul. Tot ceea ce
urmeaza este visul sau LUCID! Partenera si iubita lui din film este Trinity – treimea care reuneste
energiile Soarelui, Lunii si Pamantului.
Sufletele adormite inchise in pestera lui Hypnos viseaza inconstient!
In mituri se spunea ca pestera s-ar fi aflat pe tarmurile Oceanului de VEST (de la apus) si ar fi avut
doua porti prin care intrau visele, una din fildes si cealalta din corn de caprioara. Dar inainte de asta,
recipientul trebuia sa fie adormit de Hypnos!
Si ne reamintim de camera cu tavan de fildes in care a ajuns Psyche (SUFLETUL) dupa ce a fost
ADORMITA de Zephir, vantul de VEST, ca sa-si intalneasca destinul de SACRIFICIU personificat de
EROS. A trebuit sa hraneasca zeii cu suferinta ei si a avut sansa ca in cele din urma sa se poata elibera
si sa devina nemuritoare scapand din somnul de moarte. Lumea este plina de simboluri care ne
vorbesc, flutura pe sub ochii nostri dar continuam sa le ignoram.
Hypnos ne controleaza somnul in fiecare noapte. Apa si mancarea ne sunt otravite pentru a ne
inchide ochiul interior al pinealei. Emisfera dreapta a creierului ne este deconectata prin educatie.
Inima ne este inchisa prin frica. Morpheus ii da lui Neo pastila rosie ca sa cunoasca adevarul. CHEIA
revelata in Matrix e perfect adevarata: e VISUL LUCID in care UNU intalneste IUBIREA sub forma
TRINITATII (spirit, suflet, corp)! Invatand sa ne trezim IN vis vom cunoaste adevarul, la fel ca Neo. Iar
adevarul ne va elibera din matrice!
Entitati intunecate

Cunoasterea ofera putere. Era Varsatorului care va veni este a cunoasterii transcendentale, in
opozitie cu cea a credintei grefata de indoiala care se incheie. Trecerea dintre ere se desfasoara
acum. Credinta poate insemna si sa iei de bun orice ti se serveste, in timp ce cunoasterea vine la
pachet cu intelegerea.
Mitologie abisala. Thanatos (moartea) impreuna cu fratele sau geaman Hypnos (somnul) faceau
parte dintre zeitatile primordiale terifiante nascute din Nyx (noaptea) si Erebus (intunericul). Aveau o
multime de alti frati intunecati: batrinetea, suferinta, deceptia, vina, vrajba, razbunarea si Charon,
luntrasul catre trecea sufletele peste Styx. Ei locuiau in lumea subterana. SE PUTEAU MANIFESTA IN
LUMEA TERESTRA NUMAI CATA VREME SE CREDEA IN PUTEREA LOR!
Hesiod spunea despre ei: “Si acolo copiii Noptii intunecate isi au locuintele, somnul si moartea,
dumnezeii cei ingrozitori. Soarele stralucitor nu-i lumineaza niciodata cu razele lui, nici cand se ridica
in ceruri, nici cand coboara. El se misca pasnic deasupra pamantului si peste imensitatea marii, este
binevoitor cu oamenii, in timp ce zeii din adancuri au inimile de fier si duhurile lor sunt nemiloase ca
bronzul. Odata ce i-au luat pe oameni, nu le mai dau drumul. Sunt urati chiar si de zeii cei fara de
moarte.”
O alta personalitate divina mai putin cunoscuta era Ananke, forta constringatoare, inevitabilitatea
sau necesitatea, fiica si sotia lui Cronos. Mama destinului era uneori identificata cu Afrodita Ourania,
personificarea iubirii celeste, cele doua fiind de fapt ipostazele opuse care dictau viata si moartea. In
misterele Orfice, aparea ca o entitate auto-creata, imateriala, care impreunandu-se cu Kronos, forma
sarpele care infasura Universul. In uniunea lor a fost zdrobit oul primordial al creatiei din partile
caruia s-au nascut pamantul, apele si cerurile, din care este constituit Universul ordonat.
Ananke era si mama celor 3 Moire, zeitele Sortii si ale celor 3 Erinii, zeitele razbunarii.
Simbolul folosit in astrologie pentru Saturn seamana surprinzator de bine cu un th - Thanatos. Cum
domeniile lui Saturn sunt timpul, karma si moartea putem presupune ca a incorporat toate aceste
entitati malefice, de unde si identificarea lui cu Satana. Sa nu uitam totusi ca el a fost considerat
conducatorul Epocii de aur. E posibil ca dupa infringerea si caderea lui in Tartar (cel mai frumos si
mai iubit dintre fiii lui Dumnezeu, cel stralucitor, Lucifer), natura lui sa se fi schimbat, devenind
marele malefic, adormit, pazit si posedat de demoni si creaturi monstruoase.
Vrajitorul Don Juan, personajul din cartile lui Castaneda afirma: “Avem un pradator venit din
adancurile cosmosului, care a preluat puterea asupra vietilor noastre. Fiintele umane sunt prizonierii
lui iar pradatorul este domnul si stapanul nostru. (robii lui dumnezeu?) Ne-a facut docili si
ascultatori… Ne stapaneste pentru ca suntem hrana lui, ne stoarce de viata fara mila pentru ca din
asta traieste. Ne tine la fel cum tinem si noi animalele de consum intr-o ferma.” Pradatorul este o
entitate anorganica, invizibila, de energie intunecata.
Si cand Castaneda intreaba cum s-a putut intampla asa ceva, Don Juan ii raspunde.

"Pentru a ne pastra ascultatori, blanzi si slabi, pradatorii s-au angajat intr-o manevra uimitoare;
uimitor, desigur, din punctul de vedere al unui strateg de razboi. O manevra teribila din punctul de
vedere al celor care o sufera. Ne-au dat mintea! Ma auzi? Pradatorii ne dau mintea lor, care devine
mintea noastra. Mintea pradatorilor este baroca, contradictorie, plina de furie, plina de teama de a fi
descoperita in orice moment.” „Sa-l facem pe om dupa propria noastra imagine!" Omul, fiinta
destinata sa fie magica, a devenit o simpla bucata de carne.
Solutia? Este calea razboinicului: „Tot ce putem face este sa ne disciplinam pana la punctul in care ei
nu ne vor mai putea atinge.”
"Cum poti cere semenilor tai sa treaca prin acele rigori de disciplina? Ei vor rade de tine.. desi in
adancul fiecarei fiinte umane, exista o cunoaștere ancestrala, viscerala despre existenta
pradatorilor."
Castaneda, 1998
De vreme ce se hranesc cu sufletele umanilor, toate aceste arhetipuri pot fi considerate programe
alimentate de frecventele vibrationale cu care rezoneaza: frica, suferinta, vrajba, razbunare, vina...
In acest context disciplina inseamna controlul perfect al emotiilor si sentimentelor negative care
emana energie in benzile de frecventa pe care functioneaza pradatorii.
In lumea duala, de intuneric si lumina, in care traim este nevoie sa ne extindem permanent
constiinta pentru a putea recunoaste si depasi fortele care se lupta sa ne adoarma si sa ne traga
inapoi. Vigilenta este mama intelepciunii. Uneori armele pradatorilor sunt extrem de subtile si vin
imbracate in haine de lumina, ca sa nu fie recunoscute. Nici un razboi nu a fost castigat prin
declaratii, ci prin inteligenta si strategie. Cea mai mare viclenie a Diavolului este sa te faca sa crezi ca
nu exista. Cand nu-l poti recunoaste in hainele pioase sub care se ascunde, al lui esti, fara sanse de
scapare. Cu cat mai mult avansezi pe calea cunoasterii, cu atat mai perfide vor fi ispitele. De cate ori
“lumina” devine ostentativa este cazul sa te intrebi daca e autentica.
Puterea si simbolurile. Matricea foloseste mai multe simboluri manipulative prin care ne mentine in
sclavie: cubul, crucea, triunghiuri, hexa si pentagrame. Formele in Univers pot fi rotunde sau
ascutite. Cele rotunde oglindesc esenta feminina, cele cu muchii ascutite, esenta masculina.
Anck. Este un simbol egiptean care reprezenta uniunea dintre principiul masculin cu cel feminin.
De-a lungul timpurilor, Ankh-ul a fost considerat o amuleta pentru Viata vesnica si reunirea fortelor
Universului, puterii soarelui, apei, aerului si pamantului. Forma asemanatoare cu o cheie sugereaza
capacitatea sa de a deschide portile mortii.
Anck-ul reflecta forma cerului marcata de traseul ecliptic al Soarelui dintre solstitii, trecand prin
intersectia punctelor de echinoctiu: bucla mai mica de sus reprezenta parcursul de vara, bucla mai
mare de jos pe cel de iarna. In ansamblu, simbolul seamana cu un 8 dar si cu o silueta umana. Era
cheia vietii si a nemuririi care se afla in Om, reflexia si templul lui Dumnezeu, dupa chip si
asemanare.

Povestile cerului
Ophiucus, constelatia ascunsa. Este una dintre constelatii prin care Soarele trece in cursul anului,
desi nu este desemnata in zodiacul traditional, aflata la granita cu Sagetatorul. Constelatia era
mentionata sub numele de ”Serpentarius”, care insemna „purtatorul de sarpe”. Este simbolizata
printr-un om care se lupta cu un sarpe, corpul omului incaleca sarpele impartindu-l in doua, Serpens
Caput si Serpens Cauda. El tine partea dinspre capul sarpelui in mana stanga (emisfera dreapta a
creierului) iar coada in mana dreapta (emisfera stanga). Un dus meteoric cunoscut sub numele de
Ophiucidele, asociat cu aceasta constelatie, are loc in fiecare an, cu varful in perioada solstitiului de
vara de la 21 iunie. Radiantul, sau punctul de origine, se afla in apropierea granitei cu Sagetatorul.
Sunt mai multe versiuni mitologice in legatura cu barbatul care incaleca sarpele figurat in Ophiucus.
Una era legata de tamaduitorul Asclepius, plasat astfel pe cer aproape de Chiron, din Sagetator,
mentorul sau. O alta se referea la preotul troian Laocoon, ucis de o pereche de serpi dupa ce i-a
avertizat pe locuitorii cetatii asupra pericolului calului troian. Ar fi putut fi, de asemenea, chiar
Apollo in lupta cu Python, pentru a prelua controlul asupra Oracolului din Delphi. In sfirsit, se spunea
ca Ophiucus ar reprezenta spiritul lui Imhotep, considerat pe jumatate zeu, intelept din Egipt cu
puteri miraculoase si darul de a vindeca orice boala.
Sarpele sau balaurul reprezenta insasi sursa raului si multi eroi au ramas in istoria mitica pentru ca
au reusit sa-l invinga. Daca ne raportam la spirala ADN asemanatoare cu 2 serpi incolaciti, aceasta
poate indica atat sursa bolii cat si pe cea a vindecarii si atunci este explicabil de ce toate personajele
mitologice legate de constelatia Ophiucus au fost celebrate ca tamaduitori.
2 dintre cele 12 munci ale lui Hercule povesteau despre lupta sa cu creaturi fantastice inrudite cu
sarpele. Una se referea la uciderea hidrei din Lerna, care s-ar fi petrecut chiar pe meleagurile
romanesti, in zona Bailor Herculane. Se spune ca hidra, un balaur monstruos care ucidea pe oricine ii
simtea duhoarea, ar fi fost spiritul intunecat al vaii Cernei (Lerna?), care inseamna Valea Neagra, de
la care provine si cuvintul cernit. Apele sulfuroase de la Herculane au intr-adevar un miros puternic
neplacut, de pucioasa. Locurile in care Hercule ar fi taiat capetele hidrei erau marcate de localnici cu
statui in memoria victoriei eroului.
Merele de aur din gradina Hesperidelor. La nunta Herei, Geea i-a daruit un pom cu mere de aur pe
care zeita l-a incredintat Hesperidelor, sa-l pazeasca. Hesperidele erau supranumite “nimfele luminii
aurii a apusului” iar gradina lor miraculoasa era situata la poalele Atlasului (baza coloanei vertebrale,
osul sacral, chakra sexualitatii), pe tarmul Oceanului. Originea lor era incerta, apareau fie ca fiice ale
lui Atlas, fie ale lui Nyx (noaptea) si Erebus (intunericul) fiind deci printre primele entitati create. Cine
manca din marul de aur din gradina Hesperidelor devenea nemuritor. De aceea Hera a pus un
dragon cu 100 de capete care nu dormea niciodata, Ladon, sa-l pazeasca. Una dintre cele mai dificile
munci ale lui Heracles a fost sa fure merele de aur. Dupa una dintre versiuni, balaurul Ladon, ucis de
el, ar fi fost transformat in uriasa constelatie a Dragonului sau Draco. Aceasta domina nordul
indepartat de la zodia Leului la Capricorn. Controleaza emisfera Nordica si polul nord al elipticii,
Fecioara, Balanta si Scorpionul aflindu-se fix in coada dragonului. Sub Draco, si deasupra zodiilor
Fecioarei, Scorpion, Sagetator se intinde Ophiucus. Iar constelatia eroului Heracles este situata intre
Draco si Ophiucus, adica intre dragon si sarpe.

Povestea romaneasca cu Prislea cel voinic vorbeste despre un mar cu mere de aur care s-ar fi aflat in
gradina unui puternic imparat, de unde erau mereu furate de un zmeu de pe celalalt taram, asa ca
imparatul nu reusea sa se bucure de ele. Zmeu provine din limba slava, “zmii” care insemna sarpe
sau balaur (sarpe cu aripi si mai multe capete). Atat zmeul cat si balaurul erau creaturi fantastice
similare dragonului. In povestea lui Harry Potter cei mai puternici dragoni proveneau din
Transilvania.
Sunt mai multe conexiuni care s-ar putea face intre constelatia Draco, dragon si legendele poporului
roman. Conturul lantului carpatic are o forma similara unei siluete de dragon. Apoi multe povesti
populare descriu lupta dintre eroi si zmeii sau balaurii care intruchipeaza fortele raului. Pe de alta
parte, stindardul dacilor (sau poate dracilor?) era denumit Draco, cu cap de lup cu gura larg deschisa
din care iesea o limba de foc, avea o coada de sarpe si emitea un suierat teribil cand era purtat in
batalie. Acest stindard apare si pe coloana lui Traian de la Roma.
Tatal legendarului Dracula a fost Vlad Dracul. Una dintre etimologiile cuvantului “vlah” sau “valah”
face referire de asemenea la dragon. Volos era prezentat uneori ca un balaur care se lupta cu o alta
zeitate. De la slavi, numele de volochi a trecut la greci sub forma de vlachos. Volos este si numele
portului din Grecia de unde au plecat argonautii in cautarea berbecului lui Poseidon, cu lana de aur,
care se spunea ca s-ar fi aflat pe tarmul Marii Negre pazit bineinteles de un… DRAGON. Dupa ce a
fost sacrificat a devenit constelatia Berbecului.
In romana mai avem si alte cuvinte similare: drag, dragaica, dragobete, dragoste. Dragobetele era un
zeu tanar al dragostei, similar lui Eros, celebrat la 24 februarie, inainte de intrarea in primavara, in
zodia Pestilor. Dragaica sau Sanziana era zeita naturii, ogoarelor si padurii, a lunii asemanatoare
zeitei Artemis-Diana. Se sarbatorea in noaptea 23 spre 24 iunie, in zodia Racului, imediat dupa
solstitiu, cand fetele se imbracau in alb, isi puneau coronite de flori de sanziana cantau, jucau si
faceau vraji de iubire sub lumina Lunii. Era si perioada ploii de meteoriti din Ophiucus.
Sunt paradoxale aceste semnificatii opuse ale terminologiei inrudite dragonului: pe de-o parte, cele
cu conotatii negative derivate din drac si cele cu conotatii pozitive derivate din drag.
Binele reprezentat de lumina si raul, de intuneric, sunt marcate in zodiac de solstitii: punctul
solstitiului de vara, cea mai lunga zi si solstitiul de iarna cea mai lunga noapte. Domeniile lor sunt
separate pe cercul zodiacal prin punctele de echinoctiu din zodiile berbecului (jumatatea de sus a
cercului) si balantei (jumatatea de jos). Partea luminoasa cuprinde zodiile de la berbec la fecioara,
partea intunecata, descendenta, de la balanta la pesti. Insa influenta Dragonului se face simtita
imediat dupa solstitiul de vara, cand ziua incepe sa scada, coada Dragonului aflindu-se deasupra
zodiei Leului si culmineaza cu cea mai lunga noapte, de la inceputul Capricornului, unde se afla capul
Dragonului.
SAPTE
7 este o cifra magica cu profunde semnificatii: sunt 7 camere ale inimii, parti ale creierului, zilele
saptamanii, note muzicale, chakre, culori. 7 reprezinta sarpele si sediul lui este in Scorpion, deasupra

caruia este localizata constelatia Ophiucus, supranumita si omul cu sarpele (serpentarius). Capul
sarpelui este indreptat spre zodia fecioarei iar langa ea se afla Balanta, care reprezinta pomul
cunoasterii binelui si raului. Iar semnul numarului 7, se prezinta grafic ca si coasa care reteaza spicele
(vietile), secera mortii, din mana lui Saturn-timpul.
7 sunt si surorile Pleiade, arhetipuri ale feminitatii, reflexii astrale ale trupului uman din care emana
7 raze divine conectate la cele 7 chakre dupa cum urmeaza:
Maia, moasa (cea mai batrina, bunica), mama lui Hermes - chakra radacina
Alcyone, regina (marea mama) - chakra pantecelui
Electra, cea care trezeste – plexul solar
Clean, iubita – chakra inimii
Taygeta, povestitoarea – chakra gatului
Asterope, vizionara – chakra ochiului interior
Merope, preoteasa (SOTIA lui Sisif, care a coborat in infern impreuna cu el!!!) – chakra coroana
Pleiadele sunt un roi stelar (grup de stele cu origine comuna si compozitii chimice similare intre care
se exercita forte de atractie reciproca) localizat in constelatia Taurului, supranumite si „closca cu
pui”. In mitologie, Pleiadele erau fiicele lui Atlas (prima vertebra din coloana vertebrala), cel care
tinea Pamantul pe umerii sai, si ale Pleionei, divinitate a Oceanului.
Mayasii, Cherokee si Hopi credeau ca stramosii lor provin din Pleiade. Mayasii si egiptenii au
construit piramide aliniate cu stelele din Pleiade, cunoscute in Egipt ca cele sapte moase iar in China
si Grecia ca cele sapte surori - preotese, mame, iubite si moase.
Pleiadele sunt situate in dreptul gatului din constelatia Taurului iar in scripturile orientale se afirma
ca legatura noastra cu energia pleiadiana se face prin sunet si vibratii (chakra gatului). Scriitoarea
Alice Bailey, sugera ca Pleiadele erau sursa si esenta Logosului, VIATA (Zoe, la gnostici), aspectul
activ, inteligent al omului prin a carui influenta mintea rationala se trezeste si se transforma intr-un
vehicul al spiritualitatii.
Culturile antice au marcat mult timp ciclurile veacurilor in calendarele sacre si piramide si au
semnalizat in acest fel traseul celest al constelatiilor. Se spune ca a venit timpul ca energia feminina
divina a Pleiadelor sa se alinieze din nou cu Pamantul pentru a favoriza evolutia cosmica a omenirii.
Ar urma o era de mari transformari, in care femininul sacru sa fie re-echilibrat cu masculinul pentru a
da nastere unei constiinte universale armonioase, caracterizata de pace, creativitate si vitalitate.
Aceasta noua era in care ar urma sa intram este supranumita era Varsatorului.
Un rol special in aceasta evolutie ar avea Alcyone, cea mai stralucitoare stea din Pleiade,
supranumita regina, „soarele central”, „maica soare” sau „marele soare spiritual”.
Arabii o numeau Al Wasat iar ebraicii Al Cyone (Sion sau Zion), cu referire la cetatea sfanta cereasca
a lui Dumnezeu, care in Matrix aparea ca orasul oamenilor treziti.
In astrologie, era Varsatorului face legatura umanitatii cu Pleiadele si, prin urmare, cu zodia Taurului,
pe care Uranus, patronul Varsatorului il tranziteaza din 2019 pana in 2026. Cheia acestei relatii sta in

dorinta, prin care procesele experientei de viata vor fi transmutate si eliberate in Scorpion, zodia
opusa Taurului.
Varsatorul, Alcyone si Umanitatea constituie un triunghi de forta deosebit de puternic. Alcyone era
numita si "steaua individualitatii" sau, uneori, "steaua inteligenței". Energiile sale au impregnat
substanta Universului cu calitatea mintii inteligente. Doua planete au fost produsul direct al acestei
activari: Terra (Geea) si Uranus. Umanitatea joaca rolul Mesagerului divin in lumea formelor,
reprezentat in astral de Mercur, octava inferioara a lui Uranus, care intermediaza legatura sa cu
Pamantul.
In era Varsatorului care ar uma sa domine urmatorii 2000 de ani, Omul ca individ va actiona in
serviciul intregii umanitati si va constientiza in mod profund apartenenta sa la comunitate, la un
nivel nemaintalnit in istoria acestei planete. Din punct de vedere astrologic, Jupiter si Uranus, ca
expresii ale intelegerii, iubirii si cunoasterii, vor avea un rol esential in aceasta tranzitie.
4 constelatii vor contribui la procesul de ridicare a umanitatii la nivelul divinitatii: Berbec, Leu,
Scorpion si Varsator. Fiecare dintre aceste constelații este un transmitator de energie, care
conecteaza planeta cu anumite stele, dinafara sistemului zodiacal.
Astfel, Berbecul, initiatorul impulsurilor (fie impulsul de a se intrupa, fie impulsul de a reveni la sursa
de origine) este strans legat de una dintre stelele din Carul Mare (Ursa Major, aflata in vecinatatea
constelatiei Draco) cu rol de indrumator, de indicator al directiei prin care va curge vointa de
unificare si sinteza. Aceasta este forta care va determina fuziunea personalitatii cu Sufletul si
unificarea umanitatii, iar ca urmare Pamantul va putea fi integrat in sacralitate. Constelatia
Berbecului, Pamantul si steaua indrumatoare din Ursa Mare vor forma o relatie triunghiulara cu
impact puternic asupra intregului sistem solar. Aceste energii vor coagula vointa constienta de a fi,
specifica Berbecului, subordonand expresia materiala a manifestarii.
Cele 7 stele surori Pleiade erau considerate in mitologie si sotiile celor 7 intelepti (rishi, guru,
indrumatori) 7 stele stralucitoare care fac parte din Ursa Mare sau Carul Mare si, de asemenea,
asistentele vindecatoare ale zeului razboiului, Marte, conducatorul armatelor celeste si patronul
Berbecului.
Sub influenta lor se va produce un al doilea triunghi energetic intre constelatia Leului, Steaua polara
din Ursa Mica si o alta stea indrumatoare din Ursa Mare. Impreuna, vor determina o evolutie fara
precedent a constiintei umane. Un ultim triunghi format din Scorpion, Sirius si Marte va imputernici
manifestarea noilor tipare si va conduce omenirea prin ucenicie si initiere. Cand lucrarea acestor
energii va fi incheiata, umanitatea (si intr-un sens misterios Pamantul) va functiona intr-un ritm
perfect si va raspunde armonios energiilor care se revarsa din Alcyone, punctul astral central.
Potrivit unei traditii mistice putin cunoscute, "raul cosmic” este cauzat de relatia unuia dintre cei 7
intelepti din Ursa Mare cu una dintre fortele stelare ale Pleiadelor (sotia oculta) si prototipul nostru
planetar. Asadar un mic razboi cosmic intre arhetipul rationalitatii masculine (Ursa Mare) si cel al
inteligentei feminine (Pleiade) reflectat in prototipul planetar al Pamantului.

"O stea stralucitoare a cazut din inima vesniciei, o samanta de speranta din ale carei 7 raze au
atarnat 7 lumi de fiinta.”
Ultima frontiera
“Intram in cel mai necunoscut teritoriu omului si n-avem nevoie de o nava spatiala ca sa ajungem
acolo. Sunt peste 200 miliarde de stele in Calea Lactee dar sunt peste 200 de TRILIARDE de legaturi
neuronale in creierele noastre!!! Este o mare oportunitate de a fi fantastici! Pentru ca putem explora
creierul uman…”
Filmul Perception
Sa fie creierul nostru o oglinda a cerului instelat? Atlas tinea pe umerii sai bolta cereasca. In
anatomia umana baza craniului sta deasupra vertebrei C1, numita si atlas si atunci creierul ar putea
fi asociat boltei ceresti. Nebuloasa din Orion are forma similara cu configuratia cerebrala din jurul
glandei pineale. Stelele sunt centre de putere care emana energii si actioneaza ca lentile prin care
focalizeaza si transmit energia universala si rezoneaza cu creierele umane care sunt centrele de
putere electrica ale organismului. Sau, la fel de bine s-ar putea spune ca cerul se manifesta, mai
exact se OGLINDESTE, chiar in triliardele de conexiuni neuronale. Oare purtam Universul in cap?
ALB / NEGRU, BINE / RAU. SAHUL ASTRAL. Regina alba sau regina neagra?
Cu mai bine de 5000 de ani in urma, Zoroastru, “cel care se inchina la stele”, descifra misterele
cerului si tiparele codificate in astre. Identifica astfel cele 4 stele regale ale Persiei, supranumite
“gardienii cerului” sau “ai directiilor”, corelate cu zodiile fixe din horoscop: Taur, Leu, Scorpion,
Varsator. Ele fixeaza in spatiu 4 puncte cardinale, E, V, N, S si marcheaza de asemenea succesiunea
anotimpurilor. Aldebaran, cea mai stralucitoare stea din Taur, priveste spre Est si semnaleaza
primavara, Regulus, din Leu, priveste in sus, spre Nord si semnaleaza toiul verii, Antares, din
Scorpion, spre Vest, toamna iar Fomalhaut, din Pesti, priveste in jos, spre Sud, iarna. Deoarece
Fomalhaut se afla pe aceeasi longitudine cu steaua Alfa din Varsator, este asociat si cu aceasta zodie
fixa.
Cine sunt acesti observatori celesti? Denumiti in diverse moduri, fie ca apar in mitologii sau religii ca
gardieni, privitori, igigi, ingeri pazitori sau arhangheli, fac referire la acelasi tip de entitati astrale
carora li s-au inchinat ritualuri si rugaciuni de-a lungul veacurilor. Li se atribuia menirea divina de a
asista umanitatea in evolutia ei.
Pe de alta parte, atat Biblia cat si Cartea lui Enoh vorbesc despre ei ca ingeri cazuti si le confera mai
degraba roluri malefice decat benefice, deoarece ar fi incalcat directiva divina de a nu se amesteca
cu oamenii si ar fi dezvaluit cunostinte secrete interzise. In new age sunt considerati extraterestri
veniti din alte constelatii, Pleiade, Orion, Sirius, Lira etc. sau chiar galaxii (Andromeda), pentru a ajuta
la asa-numitul proces de “ascensionare” in dimensiuni superioare.
Dar din pdv astrologic, corpurile astrale codifica arhetipuri mentale si emotionale care ne
amprenteaza viata in fiecare moment, de la nastere la moarte, determinandu-ne destinul.

Cei 4 cai ai Apocalipsei

Sorii sau stelele sunt simbolizati in mitologie prin cai inaripati, asemenea lui Pegas. Prin urmare, ar fi
interesant sa asociem cele 4 stele regale, 2 cate 2 opuse, cu cei 4 cai ai Apocalipsei. In acest context,
caii nu vin de nicaieri sa ne aduca distrugerea. Au fost dintotdeauna aici, chiar in interiorul fiintei
noastre. Ei reprezinta pur si simplu constiinta umana luminata sau obturata de cele 4 stele regale.
Gardianul de la Rasarit. Aldebaran, “urmaritorul” Pleiadelor-sori-chakre, calul alb al iluminarii si

puterii spirituale, calarit de un rege, coroana si arcul fiind insemnele mintii patrunzatoare cu care
tinteste fara gres orice inamic. Sta in zodia Taurului, patronata de Venus. Puterea calului alb vine din
intelegerea superioara a vietii, prin care natura inferioara este depasita si calaretul este astfel
inzestrat cu intuitie, clarviziune, calauzire, capacitatea de a deschide cai noi si a trai in comuniune cu
natura. Poate fi asociat cu arhangelul Uriel, lumina lui Dumnezeu.
Elemente: primavara, aerul, constiinta, mirosul, sunetul
Aspecte negative: aroganta si dorinta de stapanire asupra semenilor. Apocalipsa 6: 2. Si am vazut un

cal alb si cel ce sedea pe el avea un arc; si i s-a dat o coroana si a plecat sa cucereasca.
Gardianul din Nord. Regulus, “legiuitorul”, calul rosu al inteligentei si judecatii impartiale, calarit de
luptator care tine in mana sabia dreptatii. Sta in zodia Leului patronat de Soarele ce lumineaza
adevarul. Cand este INCALECAT aduce succes, bogatie, iertare, dreptate. Poate fi asociat cu
Arhangelul Mihail, conducatorul armatelor ceresti.
Elemente: vara, focul, inima, vazul
Aspecte negative: mania, razbunarea, vrajba si violenta. Apocalipsa 6: 4. Si a iesit un alt cal rosu: si
puterea i s-a dat celui ce sedea pe el ca sa ia pacea de pe pamant si sa se omoare unul pe altul: si i s-
a dat o sabie mare.
Gardianul de la Apus. Antares, “cel care se opune lui Ares”, calul negru al confruntarii, calarit de un
batran sever care tine in mana o balanta, reprezinta depasirea conditionarii sexuale. Sta in zodia
Scorpionului patronat de Marte si Pluto. Cand este stapanit confera onoare, curaj, capacitatea de a
distruge raul (emotiile negative), pace, intelegere, purificare. Poate asociat cu Arhangelul Gabriel,
forta lui Dumnezeu si protectorul umanitatii.
Elemente: toamna, pamantul, sexualitatea, atingerea
Aspecte negative: abuzul de putere si control, ignoranta, nedreptate, saracie. Apocalipsa 6: 5. Si am

vazut un cal negru; si cel care sedea pe el avea o balanta. Si am auzit un glas spunand: 1 masura de
grau pentru 1 ban si 3 masuri de orz pentru 1 ban; si vezi sa nu strici uleiul si vinul. Uleiul simboliza
secretia cerebrala care coboara de-a lungul coloanei vertebrale pana la osul sacral iar vinul sangele.
Gardianul din Sud. Fomalhaut, steaua alchimiei, calul palid (galbui, verzui sau albastrui) al
transcendentei materialitatii, calarit de Moartea cu coasa. Sta in zodia Pestilor patronata de Neptun.

Cand este stapanit confera bucurie, sanatate, longevitate, favorizeaza magia si ocultismul, inlatura
blocajele. Poate fi asociat cu Arhanghelul Rafael, al vindecarii.
Elemente: iarna, apa, credinta, gustul, hrana
Aspecte negative: tristete, suferinta, boala, moarte. Apocalipsa 6: 7. Si am vazut un cal palid; si
numele celui care statea pe el era Moartea, Iadul a urmat dupa el. Si puterea le-a fost data in a patra
parte a pamantului, pentru a ucide cu sabia, cu foamete si cu moarte, si cu fiarele pamantului.
Calul celei mai puternice dintre stele, gardianul din Nord, asociat Leului, este rosu. Iar opusul sau,
gardianul din Sud, asociat Pestilor, este palid pentru ca prin alchimizare pamantul trupului isi pierde
densitatea si devine straveziu pentru energiile celeste. In astrologie Nodul Sud reprezinta trecutul
care trebuie inteles si depasit pentru a putea atinge Nodul Nord, scopul si destinatia finala a oricarei
vieti pamantene. Calatoria de la Sud, prin celelalte 2 puncte cardinale, Rasarit si Apus, spre Nordul
indepartat al cerului, descrie o poveste individuala calauzita de Legea Universala a Vietii Vesnice.
Este un zig-zag astrologic personalizat.
„Apocalipsa” inseamna revelatie, revelatia inseamna cunoastere si cunoasterea face posibila

transcenderea raului, a carui prima si ultima esenta este moartea. Aceasta invatatura constituie
Viata.
IN CONCLUZIE. Stelele regale au si ele o natura duala, ca tot ce exista; este necesara evolutiei, nu
poate exista lume vie inafara fortelor contrare care misca Universul; putem alege intre bine si rau,
depinde cum ne raportam la ele si ce atragem in manifestare; daca raul ne atrage mai mult in frica
decat binele in iubire, vom avea parte de el; iar cel mai mare obstacol in iubire il ridica ignoranta si
indoiala, care sunt manifestari subtile ale fricii; pana la urma liberul arbitru este o lectie de
discernamant.
Spectacolul cerului
Cand se nasc stelele si cand mor emit radiatie ultravioleta. Asa ca daca am putea privi cerul noptii in
lumina ultravioleta, atunci aproape toate stelele ar disparea si tot ce am putea vedea ar fi aceste
spectaculoase nasteri si morti.
Nasterea unui Univers...

La inceput nu erau decat cerul si pamantul iar pamantul era fara forma si intunericul domnea pe fata
abisului.
...Si moartea unei stele

O stea de 3 ori mai mare ca Soarele nostru este pe cale sa-si incheie existenta. Cum? Printr-un
colaps. Fortele gravitationale ale intregii mase coplesesc forta electromagnetica a fiecarui atom,
astfel prabusindu-se spre interior. Daca steaua are o masa suficienta, aceasta contractare va
continua creind o gaura neagra, unde deformarea spatiu-timp e atat de puternica incat nimic nu
poate scapa, nici macar lumina. Devine din ce in ce mai mica. In fapt, steaua devine din ce in ce mai
densa, pe masura ce atomii, chiar si particulele subatomice, sunt literalmente strivite, intr-un spatiu

din ce in ce mai mic. Iar la final cu ce ramanem? O singularitate spatiu-timp... Spatiul si timpul
inceteaza sa existe. Ce-ar fi daca am aplica teoria la intregul Univers? Inversand procesul pana la
singularitatea spatiu-timp inseamna ca Universul s-ar fi nascut prin expansiunea unei gauri negre.
Respiratie – inspiratie, expansiune – implozie.
Stephen Hawking in Teoria Intregului (2014)
Mnemotehnica
Mitologia nu este altceva decat mnemotehnica, adica un ansamblu de tehnici folosite pentru
memorarea informatiilor cu ajutorul unor lanturi de asociatii mentale. Energiile astrale care vibreaza
in acest Univers si ne formateaza realitatea au putut fi mai usor intelese si transmise sub forma de
povesti in momentul in care au fost personificate. Prin urmare, miturile ar trebui interpretate in
aceasta cheie. Astfel, personajul uman dezvolta un caracter in care sunt imbinate caracteristicile
zeilor astrali, tipare energetice, in functie de pozitia planetelor care ii reprezinta pe cercul zodiacal.
Dupa cum si zeii, pe de alta parte, sunt un cumul virtual de insusiri omenesti. Insasi memoria este
personificata in titanida Mnemosyne, creata din Geea si Uranus. Iar dupa ce s-a imperecheat cu
Zeus, nepotul sau, timp de 9 nopti, ea a dat nastere celor 9 muze atotstiutoare:
Calliope, muza poeziei epice si a elocvenței

Clio, muza istoriei
Erato, muza elegiei si a poeziei erotice
Euterpe, muza muzicii și a poeziei lirice
Melpomene, muza tragediei
Polimnia, muza retoricii si a imnurilor religioase
Terpsihora, muza dansului
Thalia, muza comediei
Urania, muza astronomiei
In misterele Orfice, initiatul era astfel indrumat sa bea din apa Mnemosynei pentru a preintimpina
transmigratia sufletului: „Sunt un copil al Pamantului si al cerului instelat. Sunt uscat de sete si mor;
dar dati-mi repede sa beau apa rece din Lacul Memoriei.” „Acum ai murit si acum ai renascut in
aceeasi zi, cel de trei ori fericit. Spune-i Persephonei (regina lumii subpamantene) ca te-a eliberat
insusi cel Unic Bacchic.” (Dionysus-Hades) Misterele Dionysiace le premerg pe cele Orfice. "Viata,
moartea, viata, adevarul, Dio (nysus). Orfici" scrie enigmatic pe o tablita gasita pe ruinele antice ale
unei foste colonii grecesti de la Pontic Olbia, pe coasta Marii Negre, in Ukraina, ocupata de geti in
vremea lui Burebista. Originea lui Dionysus (Bacchus la romani), ca si a lui Ares, Hermes si Pan, se
afla in Tracia. Interesant si ca numele vechi al lui Apollo, era Paean! Orasul lui Zeus, de la poalele
Olimpului, care includea si un templu inchinat zeitei egiptene Isis, se numeste Dion. Ca simpla
speculatie, in romana Dion-Ysus, ar putea avea intelesul „DION (orasul ZEILOR sau insusi ZEUL) e
sus”. Si iata cum ne reaminteste de ZION din Matrix, orasul OAMENILOR treziti, care era plasat insa
sub pamant.
Secretele vinului
Ritualurile lui Dionysus erau asociate cultului vinului iar mitul sau simboliza eternul ciclu al vietii si al
mortii. In genealogia mitica general acceptata, el ar fi fost fiul lui Zeus si al Persefonei, maiestuoasa
printesa a mortii care aplica blestemele asupra sufletelor celor morti, caruia Zeus ar fi vrut sa-i lase

mostenirea tronului sau. Din cauza geloziei Herei, titanii au fost trimisi sa omoare copilul si sa-l
manance. Insa Atena i-a salvat inima si a dezvaluit crima lui Zeus care, furios, a azvarlit un fulger
asupra titanilor. Din cenusa rezultata s-a nascut omul pacatos, care continea atat corpul titanilor cat
si spiritul nemuritor a lui Dionysus. Asa a ajuns spiritul divin sa fie inchis in robia corpului. De atunci a
fost decretat ca spiritul sa se intoarca de 10 ori sa fie legat de un corp prin roata reincarnarilor. Intr-o
alta versiune a mitului, renasterea lui Dionysus s-ar fi produs prin insamantarea unei muritoare,
Semele, cu inima lui.
Ciclul de viata al vitei de vie - vita vietii si a adevarului, caci „in vino veritas” ziceau romanii - despre
care se credea ca intrupeaza zeul viu, ritualizeaza aceasta legenda. Fermentarea se produce din
corpul sau dezmembrat si trimis in lumea mortilor dar patruns de esenta divina. Efectele euforice si
dezinhibante ale vinului se datoreaza spiritului zeului care poseda trupul. Vinul putea fi potentat prin
adaugarea de ingrediente si arome din plante, flori sau rasinoase (iedera, smochine, pin, AMBROZIE).
Se credea ca ceara si mierea de albine macerate in vin produceau efecte enteogene in timpul
sacramentelor.
Misterele Orfice
Orfeu era de asemenea un erou de origine traca, ce a invins moartea cu SUNETELE lirei lui, cand a
coborat in Infern dupa iubita lui Euridice, ucisa de o vipera pe cand fugea de un satir (insotitor al lui
Dionysus). Doar ca nu a avut suficienta incredere pentru a-si incheia calatoria cu succes, astfel ca
Euridice s-a intors in lumea mortilor cand Orfeu s-a uitat in urma lui. Morala? Niciodata nu privi
inapoi! Va amintiti ca lira cu 3 corzi a fost instrumentul facut de Hermes din carapacea unei broaste
testoase (simbol al pamantului), cu care a cumparat turmele lui Apollo si a mai primit in schimb
caduceul si sandalele inaripate? Cu sunetele magice ale lirei Apollo vrajeste Soarele.
Orfeu era fiul muzei poeziei Calliope si al regelui trac Oeagrus (insa in unele versiuni tatal lui ar fi fost
insusi Apollo) si s-a nascut intr-o pestera de la poalele Olimpului. Pestera simboliza pantecul matern
al Pamantului si poarta de intrare in taramul subpamantean, pasajul ascuns catre lumea lui Hades.
Mai era asociata si cu inima Terrei. S-ar zice ca prin nasterea sa a fost predestinat sa parcurga
drumul spre intuneric. Orfeu a fost inzestrat cu geniu muzical si capacitati profetice. A facut parte
dintre argonautii plecati in cautarea lanei de aur si i-a ajutat in calatorie vrajind sirenele cu cantecul
lui.
Spre sfirsitul vietii se spune ca ar fi dispretuit toti zeii, cu exceptia lui Apollo, pe care il venera ca zeu
al Soarelui. Invataturile lui Orfeu au fost pastrate in Misterele Orfice, de unde au fost preluate de
romani sub forma cultului lui Mithra, Sol Invictus, aflat la originea evangheliilor lui Isus. Filiatia ar fi
fost deci Dionysus, Orfeu, Mithra, Isus.
Atat misterele Dionisiace cat si cele Orfice constau in procesiuni insotite de muzica si dans,
condimentate cu licori extatice derivate din vin, in urma carora initiatii intrau in puternice transe
mistice: „Urmand tortele, ei se miscau in intuneric, urcau pe carari de munte, cu capul dat pe spate
si ochii stralucitori, dansand in bataia tamburului care le infierbanta sangele. Se abandonau in acea
stare de extaz, in miscari salbatice si strigau „Euoi!” (numele lui Dumnezeu, IUOI???) si in acele
momente de posedare intensa se identificau cu insusi dumnezeu. Se umpleau de spiritul lui si
dobandeau puteri divine.” (Euripide, Bacantele) Cunoasteti vorba ardeleneasca „Ioi, domne”?

Moartea lui Orfeu si constelatia Lirei

In zorii unei zile, se spunea ca Orfeu ar fi fost taiat in bucati de o menada traca, una dintre
insotitoarele lui Dionysus, pentru ca nu l-ar fi onorat pe zeu inainte de a intra in oracolul sau de pe
Muntele Pangaion. Capul asezat pe lira, continuand sa cante, a plutit pe raul Hebrus (raul alb) pana
la insula Lesbos unde locuitorii l-au ingropat si i-au construit un altar. Cu ajutorul lui Zeus care a
trimis un vultur s-o recupereze, lira a fost luata de Muze in cer si asezata printre constelatii. Resturile
trupului au fost ingropate la poalele Olimpului, in Dion, unde privighetorile cantau la mormantul sau
iar spiritul s-a reintors in imparatia lui Hades si a Persefonei pentru a se reuni cu iubita sa Euridice. In
unele interpretari, datorita numeroaselor similitudini dintre povestile lor de viata, Orfeu era
considerat o reintrupare a lui Dionysus.
Constelatia Lirei, supranumita si „oierul” sau „pastorul cu oile” (Isus?), infatisata si ca un „vultur in
cadere”, se invecineaza pe cer cu Dragonul, Heracles, Vulpea si Lebada. Vega este steaua ei cea mai
stralucitoare si formeaza impreuna cu Altair din constelatia Acvilei si Deneb din constelatia Lebedei
celebrul Triunghi de Vara sau Triunghiul Navigatorului, vizibil in emisfera nordica din primavara pana
in toamna.
Lira gazduieste si una dintre cele mai frumoase nebuloase, „Inelul”, formata in urma cu aprox 7000
de ani, atunci cand o gigantica stea rosie a implodat expulzand o masa de gaz ionizat in mediul
interstelar iar in centru a ramas nucleul sau sub forma unei pitice albe. Un soare batrin, probabil
orbitat de planete, a murit astfel si se disperseaza in spatiu timp de cateva zeci de mii de ani.
Nebuloasa Inel din constelatia Lirei este unul dintre cele mai spectaculoase corpuri astrale vizibile pe
cerul noptii, in forma unei mingi de rugby cu un halou auriu stralucitor in jurul rotundului albastru
din interior, ca un gigantic ochi cosmic.
Originea raului
“If you don’t know the trees you may be lost in the forest, but if you don’t know the stories you may
be lost in life.” Daca nu cunosti copacii, poti sa te ratacesti in padure, dar daca nu cunosti istoriile
poti sa te pierzi in viata. ~ Vechi proverb siberian
Pentru gnostici, cunoasterea era singura cale de salvare prin care se putea atinge direct divinitatea
fara interventia unui mijlocitor, fie preot sau maestru spiritual, si fara intermedierea nici unei religii.
Bineinteles ca religiile organizate nu au fost deloc multumite cu aceasta eliberare de dogme si
constringeri, asa ca au declarat gnosticimul erezie.
Gnosticii au preferat sa exploreze direct originile creatiei, sa inteleaga de unde venim si incotro ne
indreptam. Au contemplat miturile genezei si au ajuns la concluzia ca nu a fost o poveste tocmai
fericita si ca ceva fundamental gresit s-a intamplat la moment dat si a cauzat prea multa suferinta,
boala si moarte in lumea in care traim. Astfel, ei faceau o distinctie intre creatorul transcendental,
luminos si intelept si creatorul acestei realitati, pe care il numeau Demiurg si il considerau fie
incompetent, fie de-a dreptul rauvoitor. In timp ce creatorul suprem era considerat sursa originara a

vietii, Demiurgul era cel care limita existenta umana la o drama nesfarsita si mentinea omul in
adormire, ignoranta si betie a simturilor.
In Cartea secreta a lui Ioan, creatorul transcendental era numit „Unu”, „Cel Bun” sau „monada”, un
spirit invizibil care domnea in infinit iar locuitorii acelei lumi, emanati in perechi (F-M) din sursa
divina, se numeau eoni sau taramuri eterne. Primul astfel de taram care s-a desprins din necunoscut
ar fi fost mama divina, numita Helena sau Ennoia, gandul lui dumnezeu. Din ea a fost emanat Bythos,
profunzimea si impreuna, in iubire divina, ei au creat prima pereche de gemeni sacri, Nous, mintea
universala si Aletheia, adevarul.
Eonii erau identificati cu diferite calitati ale divinitatii si purtau nume iar totalitatea acestor prime
emanatii forma Universul Spiritual sau Pleroma. Unul dintre eoni ar fi cazut din lumina, devenind
divinitatea acestei lumi, care traieste prin noi si in noi. In textele gnostice, era vorba Sophia, care
exprima atributul intelepciunii. Ea imbraca doua aspecte, intelepciunea superioara, numita chiar
Sophia si cea inferioara, numita Achamoth, asociata Evei, ca mama a celor vii si revelatoare a
cunoasterii.
Razboiul fratilor
Demiurgul acestei lumi era ignorant, tragic, megaloman. In Cartea secretă a lui Ioan era descris ca
fiind copilul urat al Sophiei, infatisat sub forma de sarpe, cu fata de leu si ochii stralucitori ca de
fulger. Era cunoscut sub 3 aspecte, cu numele de Yaldabaoth, Saklas si Samael, ingerul mortii. La
inceput a fost ascuns de mama sa dar a reusit sa scape si, furind puterile divine, a creat aceasta lume
materiala in care a incercat sa imite Pleroma. In Evanghelia Gnostica a Adevarului, se spunea ca este
puternic in lume dar distrugator si lucreaza prin 5 arhoni rai intre care erau mentionati Azazi'il,
Lucifer si Satana. Samael ar fi intruchipat sarpele care a tentat-o pe Eva sa manance din pomul
cunoasterii binelul si raului. Cain, primul fiu al Evei si primul ucigas din istoria omenirii, ar fi fost
conceput din samanta lui Samael in gradina Edenului. Raul a patruns astfel in creatie prin el, atunci
cand l-a ucis pe fratele sau, Abel si mai apoi cand a conceput copii cu Lilith, luna neagra.
Salvatorii gnostici care se nasteau din cand in cand in lume aveau menirea de a trezi oamenii de sub
vraja demiurgului. Primul dintre ei ar fi fost Seth, al treilea fiu al lui Adam si al Evei. In Egipt era
atestat Thoth sau Hermes Trismegistul, mesagerul divin si parintele alchimiei. Iranianul Zarathustra,
Ioan Botezatorul, care l-a precedat pe Isus, Buddha la indieni au fost printre cei mai cunoscuti.
Salvatorii au fost numiti de-a lungul timpului „cei neclintiti”, „urmasii sau samanta lui Seth”, „cei fara
rege”, „cei alesi” si, mai tarziu, „Hristos” sau „Christ, Christian” (cel uns). Stramosii lor comuni au fost
Eva si fiul sau Seth. Insusi Isus ar fi fost o reincarnare a lui Seth.
Asadar lupta ancestrala in lume, in ipoteza gnostica, a inceput cu urmasii lui Cain, primul fiu al Evei
cu Samael, asupritorii, pe de o parte, si de cealalta, cei ai lui Seth, al 3-lea fiu al Evei cu Adam,
eliberatorii.
S-ar putea crede ca Seth din traditia iudaica ar fi acelasi cu Set din mitologia egipteana.
In pofida asemanarii de nume erau caractere complet diferite, cu genealogii diferite, plasati in
timpuri si locuri indepartate. Egipteanul Set ar putea fi mai degraba asociat lui Cain.

Set sau Sut, in mitologia egipteana, era zeul „cel intunecat”, al haosului si desertului care, din
gelozie, l-a ucis si taiat in bucati pe fratele sau Osiris, zeul vietii de apoi si al taramului de dincolo.
Sotia si sora sa Isis, zeita magiei a adunat insa toate partile, cu exceptia penisului, care ar fi fost
aruncat in Nil si mancat de pestele-pisica. Asa ca l-a dotat cu un falus de aur, l-a reinviat cu ajutorul
surorii sale si au conceput impreuna pe fiul lor Horus. Set, Osiris, Isis si sora sa geamana intunecata
Nephthys erau copiii lui Geb, zeul pamantului si ai zeitei cerului, Nut, reprezentata printr-o femeie
goala acoperita de stele care se intindea ca un arc deasupra pamantului (domul sau firmamentul
stelar de deasupra pamantului plat). Isis si Osiris erau exponentii luminii, in timp ce Set si Nephthys
erau ai intunericului.
Conflictul dintre Set si Osiris s-a extins si asupra lui Horus. La fel ca Saturn cu Uranus, se spune ca
Horus i-ar fi retezat testiculele lui Set iar acesta in schimb i-a furat ochiul drept si l-a asezat pe capul
sau. Imaginea atat de cunoscuta a Ochiului atotvazator al lui Horus, atat de des folosita in
simbolistica moderna, aminteste acest eveniment mitic. De unde s-ar putea deduce ca ordinul
masonilor si grupul Illuminati se inchinau zeului Set ca detinator (ilicit) al ochiului furat al soarelui.
Aspectul feminin al lui Set ar fi fost monstrul Typhon, sarpele-spirit al pamantului, personificat ca
mama a celor 7 stele (Pleiadele?), in timp ce Set ar fi personificat-o pe a 8-a ca forta a apei care
rezista luminii si ordinii si era asociat caprei de mare, reprezentata pe cer de constelatia
Capricornului.
Set sau Satan din mitologia crestina era o figura centrala in misterele lui Aleister Crowley, unul dintre
cei mai cunoscuti ocultisti si magicieni din sec. XIX (n. 12 oct 1875, balanta).
Keneth Grant, biograful lui, comenta despre lucrarea lui Crowley „Seal of the Beast” (Pecetea
Bestiei):
„Apele de sub pamant sunt casa stramosilor si contin atasamentele subconstiente ale rasei.”
Iar despre crucea cu 4 colturi:
“Intersectia acestor suprafete (orizontala si verticala) reprezinta poarta spre o alta dimensiune,
apele subpamantene oglindesc adincimile spatiilor de deasupra in care stralucesc stelele, suflete
nenascute ale viitoarelor stari ale constiintei sau pur si simplu viata de dincolo de pamant.
Lumea muritorilor se intinde de la est la vest iar taramurile invizibile sus si jos, in dimensiunea
inaltimii si a adancimii, de la Nord si Sud, Horus si Set.”
In cercul zodiacal, emisfera Nordului cuprinde zodiile de la Berbec la Fecioara, dominate de Leu
(Horus-Soare) iar cea a Sudului de la Balanta la Varsator, dominate de Capricorn (Set-Satan).
Aceleasi personaje apar iar si iar in principalele mitologii ale umanitatii. La sumerieni sunt cei doi
frati, Enki si Enlil. La fel cum Set l-a ucis pe Osiris si Cain pe Abel, Enlil l-a ucis pe Enki.

Sang Real sau Sangraal

In romanul de succes al lui Dan Brown, „Codul lui Da Vinci”, se presupunea ca numele Sfintului Graal
ar proveni dintr-o veche expresie franceza „sang real”, cu intelesul de sange regal si s-ar referi la cele
12 linii de sange ale copiilor lui Isus si ai Mariei Magdalena, care asa cum sustin sursele gnostice ar fi
urmasii lui Seth, al 3-lea fiu al Evei. Aceasta neobisnuita ipoteza s-ar fi bazat pe documentele secrete
detinute de Staretia Sionului (Priory of Sion) care ar fi fost infiintata special pentru a pazi si transmite
prin generatii misterele Graalului. In Biblie Sionul aparea ca orasul ceresc al lui dumnezeu, regatul
divin al spiritualitatii.
Se pare ca ar fi existat si o a 13 linie de sange regal, constituita prin incrucisarea sangelui lui Christos
cu samanta lui Satan, reprezentata de urmasii lui Cain si Nimrod, din clanul mitic pierdut al lui Dan.
Numele Dan ar fi insemnat in iudaica „judecator”. Aceasta ar fi fost linia de sange a Iluminatilor, din
cadrul careia o profetie obscura sustine ca ar urma sa se nasca Anti-Cristul la sfirsitul timpurilor, cand
judecata lui Dumnezeu se va abate asupra oamenilor. Regele asirian Nimrod era cel care ar fi
construit legendarul turn Babel, incercand sa ajunga la ceruri. In ritualurile oculte si simbolismul
modern, toate filiatiile duc spre misterele antice egiptene si babiloniene unde „nobilimea neagra”,
paradoxal numita Illuminati, isi afla radacinile.
Cui ii e frica de Lilith?

In ierarhia entitatilor intunecate, este poate cel mai ascuns, controversat si fascinant personaj, care
aparea sub o multitudine de nume in majoritatea mitologiilor. In miturile sumeriene, Lil sau Lilitu
reprezenta un spirit al aerului, care aparea uneori sub forma de duh (fantasma), alteori sub forma
unei femei extraordinar de frumoase si ispititoare, cu aripi si gheare de pasare la picioare. Era
insotita de doua bufnite, ca simbol al noptii dar si al intelepciunii. La greci ar putea fi asociata zeitei
Hecate iar la egipteni lui Nephthys, geamana intunecata a lui Isis si sotia lui Set. Despre Lilith se
spunea ca ar fi fost prima sotie a lui Adam dar a parasit Paradisul de buna voie atunci cand Adam nu
a vrut sa o considere egala lui. A fost prima rebela din istoria omenirii care l-a sfindat pe creator
pronuntandu-i furioasa numele secret, pe care NUMAI EA il cunostea si apoi s-a ridicat in ZBOR.
Dupa ce a fugit pe malul Marii Rosii si s-a insotit cu Samael, arhangelul cazut, dumnezeu ar fi trimis
dupa ea 3 ingeri ca sa o ROAGE sa se intoarca in gradina Edenului. Dar ea a refuzat si s-a autoexilat
pentru eternitate, nemuritoare fiind ca insusi dumnezeu, jucand de atunci rolul unei forte
intunecate, distructive si neiertatoare. Ca urmare Eva, urmasa sa, sedusa de sarpele din pomul
cunoasterii, a cazut si ea impreuna cu Adam din raiul dumnezeesc si i-a nascut pe Cain arhetipul
ucigasului, Abel arhetipul victimei si Seth arhetipul salvatorului si a atras in acest fel blestemul
pacatului primordial asupra omenirii.
Originea lui Lilih este misterioasa, povestea cum ca ar fi fost creata din lut deodata cu Adam este
evident un fals, o ocultare intentionata a clericilor, care s-au temut intotdeauna de acest personaj
puternic si paradoxal, din cauza statutului special de care se bucura in fata lui dumnezeu. Atributele
sale, faptul ca s-a insotit cu arhangelul mortii Samael, asocierea cu bufnita, toate acestea ar putea sa
faca trimitere la Sophia, eonul intelepciunii din gnosticism, ea insasi considerata un eon cazut. Insa
un aspect al Sophiei era si Eva, considerata prima femeie cazuta din rai din cauza dorintei insuflate
de SARPE de a se supune lui Adam si a-i satisface dorintele si fanteziile sexuale; cei 3 copii ai Evei se

reflectau si in personalitatea tripla a demiurgului gnostic. Asa ca Lilith mai degraba s-ar inscrie in
tiparul Ecclesiei, care impreuna cu perechea sa Anthropos-omul, a dat nastere Sophiei-intelepciunea
cazuta din pleroma fiindca si-ar fi inghitit perechea, pe Teletus-dorinta; iar apoi, manata de patima
de a-si „cunoaste” creatorii si a procrea la randul ei, a fost prinsa intre hotarele de jos ale
materialitatii, in agonia mintii, de Horos, arhontele care delimita (h)OROrile mintii mincinoase,
intruchipat mai tarziu in astrologie de Mercur, paznicul granitelor. Asta ar face din Lilith una dintre
emanatiile primordiale ale monadei si atunci devine de inteles atitudinea demiurgului fata de ea.
Pentru ca de fapt il precedase. Lilith nu se temea de dumnezeu in timp ce se parea ca el nu avea nici
o putere asupra ei. Aceste arhetipuri se confrunta de atunci din culise pe scena lumii.
De-a lungul timpurilor, se spunea ca Lilith s-ar fi intrupat in mai multe personaje istorice, avatare, de
la Elena din Troia, regina din Saaba care l-a sedus pe Solomon, Maria Magdalena, Caterina de Medici;
dar in toate aceste cazuri, care au iesit in evidenta ca si caractere arhetipale puternice ale naturii
feminine, este vorba de diferite ipostaze ale lunii in general si nu in mod specific ale lunii negre.
In astrologie, Lilith, luna neagra, cu un ciclu de 9 ani, este forta teribila care ne confrunta cu cele mai
ingrozitoare frici si tentatii, ne conduce si ne provoaca sa ne descoperim identitatea ascunsa, ne
preseaza sa ne asumam puterea si sa ne eliberam de constringeri.
Gemenii alb si negru

In mitologia greaca, primele creatii dintre cer si pamant au fost titanii, 6 perechi de gemeni, fortele
cosmice care prin uniune au dat nastere tuturor corpurilor ceresti si pamantesti. Gnosticii afirmau de
asemenea ca primele emanatii din „monada”, eonii, au iesit in perechi. Sophia si ea avea 2 ipostaze,
intelepciunea superioara si cea inferioara, Achamoth. Lumea in care traim este guvernata de
dualism.
Cercul zodiacal are 12 case, constituite din 6 perechi impartite intre 2 emisfere (Nord-Sud, Lumina-
Intuneric) din care emana energii complementare.
Berbec – Balanta , Marte – Venus, foc – aer, Lumina – Intuneric (echinoctiile, punctele de echilibru
unde se desparte lumina de intuneric)
Taur – Scorpion, Venus – Marte/Pluto, pamant – apa, Viata - Moarte
Gemeni – Sagetator, Mercur – Jupiter, aer – foc, Gandire - Judecata
Rac – Capricorn, Luna – Saturn, apa – pamant, Iubire – Frica (solstitiile, cea mai lunga zi – cea mai
lunga noapte)
Leu – Varsator, Soare – Saturn/Uranus, foc – aer, Individualitate - Totalitate
Fecioara – Pesti, Mercur – Jupiter/Neptun, pamant – apa, Materie - Spirit
In evangheliile gnostice secretul iesirii din dualitate era unificarea:

Yeshua said to them,
When you make the two into one,
and when you make the inner like the outer
and the outer like the inner
and the upper like the lower,
and when you make male and female into a single one,

so that the male will not be male nor the female be female,
when you make eyes in place of an eye,
a hand in place of a hand,
a foot in place of a foot,
an image in place of an image,
then you will enter the kingdom.
Isus le-a spus lor (apostolilor):

Cand faci din doi unul
si cand ce-i afara este totuna cu ce-i inauntru,
si inafara este ca si inauntru
si sus este la fel ca jos
Cand barbatul si femeia devin unul
astfel ca barbatul nu mai e barbat si nici femeia femeie
Cand pui ochii in locul ochiului,
o mana in locul mainii
un picior in locul piciorului
o imagine in locul imaginii
Atunci vei putea intra in imparatie.
Marea Mama
”The identification of the Devī with matter, the earth, or the cosmos is often expressed by
identifying parts of the world with parts of her body. The Devī-bhāgavata-purāṇa calls the earth the
Devī’s loins (5.8.72). The same text speaks of the oceans as her bowels, the mountains as her bones,
the rivers as her veins, and the trees as her body hair. The sun and moon are her eyes, and the
nether worlds are said to be her hips, legs, and feet. ” Mahavidya, marea revelatie in cultura hindusa
Identificarea marii zeite mame cu materia, pamantul sau cosmosul era exprimata prin asocierea
intregii lumi cu parti ale corpului ei. Devī-bhāgavata-purāṇa numea pamantul coapsele zeitei. Vorbea
despre oceane ca intestine, muntii ca oase, raurile ca vene si copacii ca par. Soarele si luna erau ochii
ei, iar lumile de jos soldurile, picioarele si talpile ei.
In majoritatea mitologiilor, daca ne intoarcem suficient de mult in trecut, la originea creatiei statea
marea mama a Universului, a vietii si a mortii. De aici provenea probabil si mitul atat de raspindit al
fecioarei mame care putea creea fara ajutorul tatalui. Iar primele entitati care s-au desprins din ea
apareau simultan in pereche, o fiinta feminina si una masculina. Erau gemenii sacri primordiali, care
personalizau de obicei cerul si pamantul. Mai tarziu, marea mama a fost inlocuita de dumnezeul
androgin, ulterior redus si acesta la rolul unilateral de tata, iar partea feminina aproape a disparut
din peisajul religiilor monoteiste. Aceasta ultima paradigma a stat la baza societatii patriarhale.
Unul dintre cele mai vechi si mai enigmatice mituri ale genezei vorbea despre Nammu, zeita
primordiala sumeriana a marii si mama marilor zei. La inceput, nu ar fi existat decat Nammu, oceanul
cosmic. Primele entitati separate din ea au fost An (cerul) si Ki/Gi (pamantul) din care s-a nascut
Enlil, zeul vantului, ploii si furtunii care a luat pamantul in stapanire si si-a despartit parintii, pe An de
Ki. Nammu impreuna cu An a dat nastere apoi lui Enki, zeul apelor si zeitei muntilor, Ninhursag. Alte

ipostaze mitice a lui Enlil ar fi fost El numit la evrei si Yahweh (YHVH), Bel sau Baal la asirieni, iar Enki
era cunoscut si sub numele de EA. Nammu ar fi avut ideea de a crea un OM dupa chipul si
asemanarea lor, pentru a-i sluji pe zei si ar fi fost pusa in practica de Enlil si Enki sau EL si EA! Stim cu
totii ca in limba romana acestea desemneaza pronumele masculin si feminin la persoana a 3-a.
In sumeriana En semnifica domn iar Nin, doamna, asa ca En-Lil era aerul, domnul vazduhului (EL), iar
En-Ki, apa, domnul pamantului (EA). Ei erau insotiti de perechile lor feminine, Nin-Lil (Lilith) si Nin-
hursag.
An sau Anu simboliza Spiritul timpului inscris in astrele cerului iar Ki/Gi Sufletul intrupat in materie.
Sotia lui Enlil, atmosfera care a despartit pamantul de cer, era sora sa Nin-Lil, „doamna vantului”,
care amintea de Lilith, duhul inaripat al aerului. Iar sotia lui Enki (EA) era sora sa Ninhursag, „doamna
muntilor” (inaltarea), al carui simbol era litera Omega (sfirsitul), perechea mitica ce marca inceputul
si sfirsitul. En-Ki era duhul apelor sau memoria care inregistra curgerea timpului in materie. Aceste
mituri primordiale vorbeau prin urmare de nasterea celor 4 elemente din Spirit si Suflet: foc racit si
condensat in materie, apa evaporata in aer. In limba romana masura timpului este chiar Anu.
Urmasii lui An si Ki erau cunoscuti ca ANNunaKI, cele mai puternice zeitati din lumea de jos a caror
prima functie era sa judece si sa decida soarta oamenilor. Conducatorul lor ar fi fost Enlil, „Domnul si
gardianul tablitei destinului” (table of destiny). Opusii lor ar fi fost Igigi, zeii paradisului, al caror
nume insemna „ochii cerului”, „cei care privesc din cer” sau „supraveghetorii”, STELELE sau SORII,
personificati in mitologie de caii inaripati. Enlil ar fi incercat sa-i stapaneasca si sa-i supuna la munci
grele dar ei s-au revoltat impotriva lui si, ca urmare, consiliul Annunaki a decis crearea oamenilor.
Consiliul Annunaki era format din 7 entitati care ar putea corespunde cerurilor din modelul
astrologic antic (ptolemeic): Luna, Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter, Saturn. Asadar, astrologia
nu ar fi decat interpretarea tablitei destinului codificata in corpurile astrale ale Annunaki. Iar Mercur
ar fi mesagerul care face legatura intre ele si, fiind un semn de aer care urmareste indeaproape
soarele, ar putea sa-l indice pe Enlil, in calitate de gardian al destinului, mai ales ca aminteste si de
tablitele smaragdine ale egipteanului Thot sau Hermes Trismegistul. Hermes-Mercur era si cel care
conducea sufletele in lumea de dincolo. El patroneaza zodiile Gemenilor si Fecioarei, poate cele mai
semnificative arhetipuri din astrologie, tinand cont ca toate mitologiile stravechi sustin ca primele
entitati au iesit in pereche dintr-o fecioara, marea mama, fie ca se numeste Nammu (Sumer), Geea
(Grecia) sau Iusaaset (Egipt). Gemenii primordiali de foc si pamant, aer si apa, nascuti din Abisul
intunecat au dat nastere la tot ce exista in Univers.
In constelatia Fecioarei se afla un supercluster stelar, locul in care se nasc stelele, Virgo Supercluster,
o concentratie masiva de galaxii care contine intre multe altele si Grupul Fecioarei in care se rotesc
in spirala galaxiile Caii Lactee si Andromedei. Pe de alta parte, mai multe constelatii sunt locuite de
viduri astrale, cele mai inspaimantatoare locuri din Univers, in care stelele mor. Doua dintre cele mai
mari se afla in constelatia Vacarului (Bootes), unde Arcturus, gardianul ursului (semn de pamant),
este steaua calauzitoare si cea a Capricornului, cu a sa Deneb, din coada caprei de mare.
Ingerii cazuti, ar putea fi reprezentati asadar de cele 7 corpuri astrale din modelul Ptolemeic,
corespunzatoare celor 7 ceruri care acopereau pamantul, Luna-Mercur-Venus-Soare-Marte-Jupiter-

Saturn, care au adus in manifestare razboiul, judecata, batrinetea (prin cel batrin de zile), tehnologia
(stiinta), religia (iluzia, visul) si moartea. Formau impreuna roata karmica prin care erau reiterate
incarnarile in dimensiunea umana. Deasupra lor se intindea cerul instelat al lui Uranus, al 8-lea, iar
dincolo de el apele intunecate ale lui Neptun/Noaptea celesta. Ultimul cer, al 10-lea, apartinea
divinitatii inefabile transcendentale.
Innana, stranepoata lui Nammu

Marea regina a cerurilor si pamantului, Nin-Ann-Ak, ar fi fost fiica fie a lui En-Lil, fie a lui En-Ki, zeita
plenara a vietii si mortii, a timpului, ordinii, frumusetii si armoniei care se manifesta prin planeta
Venus. Pe de alta parte, in mitologia sumeriana, Venus ar fi fost fiica Lunii, stapana noptii si a apelor,
asa ca asocierea cu En-Ki ar fi mai plauzibila. Anticii numeau sursa vietii eterne Ka (Ki/Gi) sau Zoe iar
multiplele ei ipostaze temporale, Ba sau Bios, se reintorceau la sursa dupa moarte. Aceasta credinta
era ilustrata in mitul Innanei si a fiului si sotului sau Dumuzid, „cel verde” sau „taurul din cer”,
asociat lunii in crestere, care, dupa solstitiul de vara cobora in lumea de sub pamant in locul Innanei.
In fiecare an, la echinoctiul de primavara, Inalta Preoteasa (hierodula) care o intruchipa pe Innana,
celebra casatoria sacra, „hieros gamos”, in care alegea un tinar sa-i fie sot pentru o noapte, dupa
care acesta era numit rege pentru un an. Copilul rezultat din aceasta casatorie era considerat semi-
zeu. Eroul sumerian Gilgamesh s-ar fi nascut ca urmare a unei astfel de uniuni.
Sinele intunecat al Innanei (luna neagra) era personificat de sora sa geamana Ereshkigal, doamna
lumii subpamantene. Planeta Venus, numita de romani si Lucifera, are un ciclu astral format din 4
faze: este steaua diminetii (morning star) timp de 8-9 luni, dupa care timp de 3 luni dispare de pe
cer, apoi reapare ca luceafar de seara timp de alte 8-9 luni si dispare din nou pentru 14 zile pentru a
reaparea ca stea a diminetii. In traseul de 8-9 luni, Venus deseneaza in astral o pentagrama iar timp
de 8 ani o roza, supranumita roza vietii, care este si simbolul sau ezoteric. In perioadele de disparitie,
mitul spune ca s-ar reunifica in lumea de dincolo cu sora sa intunecata, integrand cele 2 aspecte
opuse ale constiintei sale. In drumul ei spre lumea de dincolo, ea a fost nevoita sa treaca prin 7 porti,
la fiecare poarta renuntand la cate un bun pamantesc, piesa de imbracaminte sau bijuterie, prima
fiind colierul ei de lapis lazuli (piatra regala a cerului sau paradisului, „merele albastre”), astfel ca la
sfirsitul calatoriei care dura 6 zile, in a 7-a ajungea complet goala. In tot acest timp, Dumuzid
stralucea pe cer ca luna plina. Suparata de nepasarea lui, Innana l-a oferit ca jertfa taramului
subpamantean al mortilor in schimbul reintoarcerii ei in lume, calauzita de Enki, singurul dintre zei
care a fost dispus sa o salveze din locul fara intoarcere.
El a faurit din tarana de sub unghiile zeilor doua entitati asexuate numite gala-tura si kur-jara. Le-a
instruit sa se infatiseze la Ereshkigal si sa-i ceara cadavrul Innanei pe care sa-l ude cu apa si hrana
vietii [Wolstein & Kramer, Innana, 1983, p.64, lucrare despre care Mircea Eliade spune ca este „O
revizuire proaspata a textelor antice despre Ishtar, prima zeita a lumii, ilustrata cu artefacte vizuale
din acea perioada. O capodopera a literaturii universale ”]. Cand au gasit-o pe Innana, aceasta era in
agonie, ca o femeie in durerile facerii. Ereshkigal a incercat sa-i momeasca sa nu-si indeplineasca
misiunea dar ei au urmat intocmai instructiunile lui Enki, au reinviat-o pe zeita si au readus-o la
lumina. Atunci Ereshkigal a trimis un demon s-o urmeze pe pamant, insarcinat sa ia o viata in
schimbul Innanei. Mai intai a incercat cu Ninshubur, apoi cu Shara, servitorii ei credinciosi dar acestia
ii jeleau moartea si zeita nu a permis sa-i fie luati. In cele din urma s-a oprit la Dumuzid, sotul ei, care

se odihnea pe tron si petrecea in compania unor sclave. Furioasa, Innana a permis demonului sa-l ia
in lumea de dincolo in locul ei.
In aspectul de calatoare intre lumi, Venus era asociata cu Mercur, iar in cel de forta cruda a naturii,
creatoare si distrugatoare a lumii cu Marte, astfel ca pentru ea zodiile Fecioarei si Scorpionului erau
sacre, precum si Sirius, ca luminator al destinului si karmei. O data la 480 de ani are loc o rara
conjunctie intre Mercur, Venus, Pamant si Soare, cunoscuta sub numele de Shekina, cand Venus si
Mercur sunt vazuti de pe Pamant ca o singura stea foarte stralucitoare. Shekina ar putea fi
considerata manifestarea astrala a entitatii (energiei) care aparea la indieni sub numele de Shakti, ca
suflet sau casa a lui Dumnezeu.
Rabinul Eliahu di Vidas, un ilustru cabalist evreu din sec XVI, spune “Cel ce nu a experimentat forta
iubirii pasionale pentru o femeie nu va cunoaste niciodata iubirea lui Dumnezeu (Who has not
experienced the force of passionate love for a woman will never attain to the love of God).”
Arhetipul Innanei purta numeroase nume, Isthar sau Ashtar in Babylon, Isis in Egipt, Afrodita la greci,
Venus la romani, Freya la nordici, Kali la indieni sau... Lilith, la iudei, in aspectul sau intunecat de luna
neagra. In calitate de forta distrugatoare era reprezentata ca un dragon sau un leu.
Grecii o numeau pe Venus la rasarit Phospheros (cea care aduce lumina) iar la apus Hesperos (a
inserarii), echivalate la romani cu Lucifer si Vesper.
Annunaki si merele de aur

In traditia oculta, se spunea ca Annunaki ar fi fost interesati de aurul pamantean care le conferea
tinerete vesnica si imortalitate. Miturile despre puterile magice ale aurului sunt universal raspandite,
in special cateva dintre ele sunt foarte indragite: merele de aur, intalnite si in folclorul romanesc in
povestea lui Prislea cel voinic, gasca cu oua de aur si lana de aur a berbecului Soarelui. In Romania s-
a descoperit si cel mai mare tezaur stravechi, la Pietroasa, closca cu puii de aur (Pleiadele!). De
asemenea, scopul operei alchimice a casatoriei sacre (hieros gamos) era obtinerea aurului alchimic.
Pentru ca este in directa legatura cu misterele Innanei-Venus in ipostaza Hesperos, ma opresc

deocamdata la povestea merelor de aur. La nunta lui Zeus, cadoul Geei pentru Hera ar fi fost un mar
care facea mere de aur. Acesta ar fi fost plantat in Gradina Hesperidelor, pe tarmul oceanului de
vest, pazita de sapele-dragon Ladon cu 100 de capete, cel care nu dormea niciodata, asociat
constelatiei Dragonului. In numar de 3, la fel ca Moirele, zeitele destinului, Hesperidele erau nimfele
amurgului, fiicele lui Hesperos sau, in alta varianta, ale noptii, nascute din Nyx si Erebus (intunericul
primordial). Cum am vazut, Hesperos era Luceafarul de seara, asociat planetei Venus. Numele lor
faceau referire la culorile apusului, rosu, galben si auriu: Aigle ("lumina orbitoare", posibil steaua
regala Aldebaran, cea mai stralucitoare din constelatia taurului, patronata de Venus), Erytheia („cea
rosie”, posibil Antares) si ochiul boului, Hesperethusa ("stralucirea amurgului”, posibil Fomalhaut).
Un mar din aceasta gradina ar fi fost aruncat de Eris, zeita razbunarii, la nunta lui Peleus cu Thetis, ca
premiu pentru cea mai frumoasa zeita. Hera, Atena si Afrodita si-au disputat intaietatea si i-au cerut
lui Zeus sa decida. Dar el l-a insarcinat pe muritorul Paris ca judecator si fiindca nu putea sa aleaga, a
fost tentat de cele 3 zeite cu putere, intelepciune sau iubirea celei mai frumoase femei din lume,

care se intampla sa fie Elena, sotia lui Menelaus. Desemnand-o castigatoare pe Afrodita, a declansat
lungul razboi al Troiei, in care au fost implicati zei, semi-zei si muritori deopotriva. Astfel ca, in mod
paradoxal, alegerea iubirii, in detrimentul puterii sau al intelepciunii a atras ura, confruntarea si
moartea. Marul de aur a ramas de atunci in mitologie ca marul discordiei. Acesta este si paradoxul
religiei crestine care propovaduieste iubirea dar in numele ei a savarsit cele mai odioase crime.
Marul are multiple semnificatii ezoterice.
In povestea cu Prislea cel voinic, merele de aur din gradina imparatului au fost furate de zmei si duse
pe taramul subpamantean.
Campul „auric” al omului are forma de tor, si, atunci cand este integru, sanatos, arata ca un mar
auriu stralucitor in care cotorul prin care circula energia emanata din inima este trupul uman. Sa fie
insusi Omul marul de aur la care ravneau zeii Annunaki? Piatra filozofala si aurul alchimic? Sa fie
emotiile si sentimentele din inima lui hrana care ii mentine tineri si nemuritori?
Pe de alta parte, apa codifica emotiile si inregistreaza memoria materiei. Sa fie sangele apa vie din
povesti? Legendarii vampirii ramaneau tineri si nemuritori dar luau foc cand erau atinsi de razele
soarelui. Nu puteau trai decat in intuneric.
Urmareste umbra, nu soarele!

Dominion, ep. 5
Caderea Sofiei
Water finds its greatest power by seeking its lowest point.

Apa isi descopera cea mai mare putere cautandu-si punctul cel mai de jos. (proverb Zen)
Cunoaste adevarul si adevarul te va elibera si de asemenea cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste
intregul univers cu tainele sale. Dar care este adevarul? Cine simte emotiile, iubirea sau suferinta?
Sufletul, spiritul, corpul material? Lumina (focul) e energie pura, aerul e mediul pe care-l strabate si
din care se alimenteaza. Publicistul italian Alberto Casiraghy spunea ca “apa e o emotie care curge”.
Sa fie posibila simtirea emotiilor numai in aceasta realitate materiala in care apa in stare lichida le
permite curgerea? Apele primordiale inghetate in haul cosmic s-au topit sub lumina arzatoare la
trecerea Sofiei si au inregistrat pentru prima data in materie durerea caderii din iubire.
Ce e iubirea? In traditia gnostica, Eonul Sofia (Ayn Sof in kaballa semnifica „cel fara sfirsit”, in
egipteana Ayn semnifica ochi) a cazut din inalt din cauza atractiei sale irezistibile pentru cunoasterea
originii. Prezentul este inteles de oamenii care observa si invata din trecut. Inima nu e un ceas.
Dragostea nu e ceva premeditat sau ceva ce poate fi controlat. E ca arta... o forta care vine in vietile
noastre fara reguli, asteptari sau limitari. Trebuie sa fie mereu libera. Dar in povestea mitica a Sofiei
tocmai iubirea interzisa pentru parintele sau i-ar fi cauzat intemnitarea in materie. Poate ca iubirea
in sens universal nu are prea mult de-a face cu ce intelegem noi prin acest concept. Poate ca este

pur si simplu o forta magnetica colosala, care la nivel macrocosmic ar provoca ciocnirea atomica a
elementelor din care poate cadea un univers, ca un copil din pantecul mamei. Un orgasm astral.
Sofia a fost marea tema a gnosticismului, care statea la originea misterului creatiei lumii. Era un
aspect feminin al lui dumnezeu, intelepciunea, analog sufletului omenesc si facea parte din ultima
generatie de eoni. In mitologia greaca Aion era zeul timpului nelimitat care inconjura universul si
zodiacul, eternitatea care, spre deosebire de Cronos, nu avea trecut, prezent sau viitor. Eonii erau
emanatiile gemene (masculine si feminine) ale Monadei (absolutul), perechi numite syzygies („cei
care se joaca impreuna”, la sumerieni igigi, supraveghetorii). Prima pereche a fost formata din
Bythos (profunzimea) si Sige (tacerea) sau Ennoia/Helena (intentia, gandul) iar din ei prin separare
au aparut Nous (mintea) si Aletheia (adevarul), care i-au creat pe Logos (cuvantul, universul
constient) si Zoe (viata), iar din acestia au aparut Anthropos (omul) si Ekklesia (biserica, templul,
spatiul), a caror ultime emanatii au fost Theletus (dorinta, perfectiunea) si Sofia (intelepciunea). In
descendenta directa Sofia se tragea deci din Ennoia (intentia), Aletheia (adevarul), Zoe (viata) si
Ecclesia (templul), toate fiind asociate liniei feminine de divizare a sufletului (anima), cealalta fiind
linia masculina de divizare a spiritului (animus). In textele de la Nag Hammadi, sufletul era
personificat de o femeie care a cazut din perfectiune in prostitutie.
In mitologia gnostica, vrand sa procreeze, Sofia si-a inghitit perechea, pe Theletus si apoi cuprinsa de
dorinta de a-si cunoaste originea a urcat pana in prima dimensiune pentru a se uni cu tatal sau,
Bythos. Eonii infricosati de indrazneala ei, au decis sa o separe de sursa originara si sa o arunce in
haos, oceanul cosmic inghetat. Prinsa in agonia mintii prin puterea lui Nous, Horos / Stauros
(copacul, stalpul) i-a intins o capcana si apoi a pacalit-o asumandu-si rolul de salvator, ca sa nu fie
absorbita inapoi in sursa. A luat lumina Sofiei si din ea a creat un soare in abis cu care a atras-o in
dimensiunile intunecate iar acolo a intemnitat-o in materie. In gnosticism taramurile eonilor erau
locuite de entitati numite arhonti (conducatori) asa ca Horos (al carui nume semnifica bariera,
granita) ar fi fost arhontele care locuia in eonul Nous (mintea). Atributele puterii lui erau pe de o
parte de sustinere in ipostaza de Stauros, de cealalta parte de separare (Horos). A fost reprezentat
mai tarziu si divinizat sub forma crucii, ca simbol al soarelui cu care a prins-o pe Sofia in materie. Dar
daca de fapt temerea eonilor ar fi fost ca Sofia sa nu absoarba intreaga profunzime a lui Bythos, la fel
cum l-a absorbit pe Theletus, devenind cea mai puternica dintre toti?
Coborata in haos, Sofia s-a retras in sine insasi, si-a separat corpul material intr-o parte deasupra,
bolta cereasca, si una dedesubt, pamantul si l-a creat pe Demiurg, o entitate aroganta si auto-
suficienta, cu cap de leu si trup de sarpe, care s-a auto-proclamat zeul acelui univers. Arhontii
Demiurgului ar fi fost Yaldabaoth (creatorul), Saklas (nebunul) si Samael (seducatorul si
distrugratorul). Demiurgul s-a facut cunoscut oamenilor ca “singurul dumnezeu caci nu exista alti
dumnezei inafara de mine”. Pamantul a fost numit Geea de greci, Geb de egipteni, Ge, Gi sau Ki de
sumerieni, simbolizat cu un simplu G la masoni, care il reprezentau inchis intre un compas si un
echer (un triunghi cu ochiul solar in varful sau inscris intr-un cerc). Si a fost despartit de cerul instelat
intins ca un arc deasupra lui, numit Uranus de greci, Anu de sumerieni, Nut de egipteni. Conform
mitologiei gnostice, in acest UNI-VERS material alcatuit din fiinta Sofiei 8 eoni ar fi fost inchisi in
corpurile materiale ale sistemului solar (cele 7 corpuri astrale + pamantul), condusi de Horos (Enlil,
zeul furtunii si fulgerelor la sumerieni, Zeus la greci, Jupiter la romani), arhontele lui Nous (mintea)
care si-a asumat rolul principal de temnicer, judecator si… salvator al Sofiei. Consiliul celor 7 arhonti

(annunaki la sumerieni) detinea tablitele destinului fiecarui om intrupat din Sofia care se nastea pe
pamant.
Dar daca pamantul ar fi plat si am trai sub o cupola, sub un dom stelar? Intre cele 2 jumatati din
corpul Sofiei cufundat in apele inghetate ale oceanului cosmic.
De ce e semnificativa paradigma pe care o acceptam? Daca pamantul ar fi o sfera care se roteste in

jurul unui soare undeva la marginea unei galaxii, si nu o PLANeta de sine statatoare, rolul nostru de
pamanteni ar fi ca al furnicilor care trudesc intr-un musuroi. Dar daca pamantul ar fi o entitate
DIVINA vie inchisa sub o cupola in care soarele si luna si intregul firmament al cerului s-ar roti in jurul
ei aceasta entitate ar deveni protagonistul central in jocul de lumini si umbre manipulat din culise de
regizorul nevazut. Scena intregului univers s-ar muta pe pamant. Orice ierarhie ar fi artificiala.
Soarele nu ar mai fi punctul central al lumii noastre ci ar fi luminatorul, reflectorul sub care s-ar juca
piesa (scrisa de Horos, arhontele eonului Nous, mintea universala) si intregul esafodaj construit de
religii s-ar prabusi. Actorii ar putea deveni constienti de rol si si-ar putea alege liberi scenariul pe care
doresc sa-l joace. Greu de crezut?
In serialul atat de popular „Games of Thrones” ni se arata uriasul zid de gheata din tinutul
indepartat, de la „capatul lumii” cum se spune in film, dincolo de care se intinde regatul salbaticilor,
uriasilor si al mortilor vii. In unele harti antice indiene si japoneze pamantul plat era reprezentat
impartit in mai multe cercuri concentrice, despartite de fisii de gheata, fiecare astfel de lume avand
propriii luminatori (sori). Modelul heliocentric care l-a inlocuit pe cel geocentric al lui Ptolemeu, a
fost propus de Copernic pe la 1500 si este foarte tanar comparativ cu intreaga istorie a omenirii, abia
daca are 500 de ani. Inainte de asta, pe la 1200 ultima reduta a gnosticismului a cazut odata cu
decimarea catarilor („cei puri”) de catre papa Innocentiu al III-lea in cruciada impotriva albigenezilor
(se vede ironia sortii in aceste nume, inocentul contra albilor!). Invatatura Sofiei a fost uitata timp de
secole de atunci incolo. Nu discut aici ipoteza pamantului plat din punct de vedere stiintific, ci doar
mitologic. Multe reprezentari astrologice si alchimice stravechi prezentau pamantul plat si nemiscat
in centru si astrele care se roteau deasupra lui sub un dom. Intreaga cultura a umanitatii s-a
schimbat odata cu adoptarea modelului heliocentric si de atunci materialitatea a proliferat in
detrimentul spiritualitatii. Dar daca mare parte din stiinta „iluminista” a revolutiei intelectualiste s-ar
dovedi o minciuna, si asta ar fi chiar una dintre cele mai gogonate, ar fi posibil ca miturile antice sa
fie mai aproape de adevar decat ce ne invata scoala contemporana si decat ne-ar placea sa credem?
Universul mental si ochiul intelepciunii (Ayn Sof)

In spatele pupilelor negre ale ochilor se proiecteaza tot ce ni se pare ca vedem in exterior. Gaura
neagra pereche este de fapt reversul intunecat al unei oglinzi care reflecta realitatea prin lentila
cristalinului interior.
Fiecare viata e supusa unor forte care depasesc puterea noastra de intelegere. Suntem prinsi intre
spatiu si timp, simple fragmentari ale unui scenariu necunoscut, in asa fel incat lumina constiintei
cand trece prin tunelul timpului sa creeze senzatia de miscare; frame dupa frame se deruleaza filmul
realitatii, matrixul. Iar scenariile alternative sunt multiple, constientul si, mai ales, subconstientul nu
face decat sa aleaga din multitudinea de trasee prestabilite. Suntem adormiti si ne miscam ca si
somnambulii pe marginea prapastiei. Gardieni celesti pazesc portile universului: sunt stelele regale

fixe, caii biblici din apocalipsa, ochii din trupul celest al Sofiei, puteri astrale care formeaza vortexuri
energetice aproape imposibil patruns.
Gardianul portalului de la rasarit, Aldebaran din ochiul taurului, detine cheia iluminarii care ne incuie
intr-o minte constrangatoare. Daca mintea ar putea fi eliberata de programele restrictive si
prejudecati ne-ar deschide poarta vederii supra-constiente.
Gardianul portalului de nord, Regulus din inima leului, detine cheia legilor care ne incuie inima. Daca
inima ar putea fi eliberata de conventii si reguli ne-ar deschide poarta energetica a iubirii
transcendentale.
Gardianul portalului de vest, Antares din inima scorpionului care se opune vietii (Ares), detine cheia
sexualitatii cu care ne inchide in sclavia simturilor. Se pretinde ca ar fi o gigantica rosie aflata spre
sfirsitul vietii sale, apropiindu-se de momentul in care va exploda intr-o super-nova. Daca ne-am
putea elibera de conditionarile dorintelor, ni s-ar deschide poarta nemuririi.
Gardianul portalului de sud, Fomalhaut din gura pestelui, detine cheia alchimiei, prin care energia
este condensata in materie si se creeaza proiectia realitatii fizice. Daca ne-am putea elibera de
falsele credinte, ni s-ar deschide poarta creatiei constiente, de tranfigurare a intregii realitati.
Acestia detin cele 4 chei care moduleaza realitatea. Ordinea deschiderii portalurilor ar fi: minte,
inima, dorinte/sexualitate (simturi), credinta. De fapt nu putem iesi din matrix, pentru ca matrixul
suntem chiar noi. Ce putem face insa este sa schimbam structura realitatii schimbandu-ne punctul
de vedere sau „punctul de asamblare” cum spunea Castaneda.
Sofia si-a inregistrat povestea in astre pentru ca noi sa o putem deslusi/reciti peste veacuri cand vom
fi uitat-o. Astraea a fost ultima dintre zeii nemuritori care au parasit pamantul dupa Epoca de Aur si
s-a retras in constelatia fecioarei.
Groapa Marianelor
“Omul este o stea incatusata intr-un corp, pana cand, la sfarsit se elibereaza prin propria lupta. Doar
prin efort si truda steaua din tine va inflori intr-o noua viata. Cel ce stie inceputul tuturor lucrurilor,
isi elibereaza steaua din taramul noptii.” Thoth Trismegistul
Groapa Marianelor este cel mai adanc loc de pe pamant (-10,994 m) din Oceanul Pacific, situat in
apropierea Japoniei si printre cele mai misterioase. Unii cercetatori considera ca, in mod bizar, masa
totala a asteroizilor care formeaza centura faramitata dintre planetele Marte si Jupiter ar incapea
perfect in acest gol oceanic. Ceea ce sugereaza ca s-ar putea ca de acolo sa provina: o bucata din
trupul ma-terr(i)ei aruncata in spatiu de forte nestiute. Este desigur o speculatie fara fundament
„stiintific”.
Din punct de vedere astrologic centura de asteroizi traseaza o bariera intre planetele personale
(Mercur, Venus, Marte) si cele interpersonale (Jupiter, Saturn) si transpersonale (Uranus, Neptun,
Pluto), ca rezonatori superiori, unde centura ar corespunde energiei mercuriene:
Mercur > centura de asteroizi > Uranus
Venus > Jupiter > Neptun
Marte > Saturn > Pluto

Asadar centura de asteroizi ar reprezenta o fragmentare a energiei mentale la nivel relational in

planul intermediar dintre personal si transpersonal. De unde si permanenta stare de competitie si
conflict in relatiile interumane. Pandora este printre cei mai mari asteroizi din centura. Tot acolo le
gasim pe Ceres, Palas Atena, Juno, Vesta si alte milioane de corpuri ceresti dintre care in astrologie
sunt utilizate cel mult cateva sute. Ar putea fi centura de asteroizi suportul astral al mintii colective
scindate? Mercur era asociat zeitatilor cunoasterii, mesagerului zeilor Hermes, alchimistului egiptean
Thoth si sumerianului Enki, artizanul si invatatorul omului primordial. Schizofrenia se manifesta din
plin si in domeniile cunoasterii: religie/filozofie vs stiinta, arta vs tehnologie, idealism vs pragmatism,
materialism vs spiritualitate. In gnosticism, se credea ca eonul Sofia a fost prinsa in agonia mintii
printr-o BARIERA.
Legendele sumeriene, cele mai vechi din istoria civilizatiilor omenirii, vorbeau despre razboiul zeilor,
in care principalele forte conduse pe de o parte de Enlil (EL sau Bel), de cealalta de fratele sau Enki
(EA) s-au confruntat pentru suprematia asupra pamantului. Enlil l-ar fi ucis in mai multe randuri pe
fratele sau, zeul apelor si al imparatiei subpamantene, dar de fiecare data, Enki, cunoscator al
secretului nemuririi, ar fi inviat. Atunci Enlil, zeul vantului, fulgerelor si furtunii, l-ar fi smuls de pe
pamant cu tot cu regatul sau din abisuri, l-ar fi sfaramat si aruncat departe in spatiu, pentru a nu se
mai putea intoarce. Drept peseapsa Anu, tatal zeilor, l-a exilat pe Enlil si a acordat suprematia asupra
pamantului lui Marduk, fiul lui Enki. Intr-un mod similar zeul egiptean Osiris a fost omorat si taiat in
bucati de fratele sau Seth.
In sumeriana En-Ki semnifica domnul pamantului iar E-A casa apelor. Fiica sa E-anna (casa cerului)
sau Innana a coborat in lumea subpamanteana a surorii sale gemene Eresh-ki-gal (regina pamantului
mare) ca sa o consoleze de moartea sotului sau Gu-gal-ana (taurul mare al cerului). En-domn, nin-
doamna, ki-pamant, lil-vant (punte), gu-taur, gal-mare, ana-cer. De acolo a fost cu greu adusa inapoi,
reinviata, de Enki. Pe de alta parte Enlil a fost nevoit sa coboare si el in lumea infernala numita Kigal
sau Kur ca o consecinta ca a sedus-o pe sora sa Ninlil si l-a creat pe Nanna, zeul lunii. Cand Ninlil s-a
dus dupa el, ca sa nu fie recunoscut, i s-a aratat rand pe rand sub 3 infatisari diferite: mai intai ca
„paznic al portii”, apoi ca „om al riului iadului” si in final ca „omul cu barca” (pescarul?) si a sedus-o
din nou dand nastere la mai multe entitati intunecate. Multiplele variante de nume si ipostaze ale
zeitatilor antice fac dificila interpretarea miturilor si favorizeaza, poate intentionat, numeroase
confuzii. Cunoasterea numelui adevarat al lui dumnezeu se spunea ca ar oferi o mare putere, asa ca
era bine ocultat. Lilith era singura entitate celesta care l-ar fi stiut, ba chiar ar fi avut indrazneala sa-l
strige dupa ce a parasit furioasa Paradisul.
Sumerienii credeau ca lumea a inceput atunci cand Enlil si-a despartit parintii, cerul An de pamantul
Ki (creatiile lui Nammu, marea primordiala si mama a tuturor zeilor).
Tiamat
In versiune mesopotamiana, inainte ca universul sa fie creat a existat doar Tiamat, zeita dragon a
apelor sarate ale oceanului cosmic. Insotindu-se cu Abzu, zeul apelor dulci din adancuri, ea a dat
nastere primilor zei. Dupa mai multe generatii de urmasi, a pornit un razboi impotriva lor ca sa
razbune uciderea sotului ei dar a fost ucisa la randul ei de Marduk, fiul lui Ea (Enki) cu un vant
puternic pe care i l-a trimis in gura atunci cand a vrut sa-l inghita si o sageata in stomac. Apoi Marduk

i-a despicat trupul in doua, dintr-o parte a facut cerul, din cealalta pamantul. Tigrul si Eufratul ar fi
fost ochii marii mame. Numele lui Marduk insemna „copilul taurului soarelui” (vitelul soarelui, vitelul
de aur). El facea parte din ultima generatie de zei babilonieni si era asociat planetei Jupiter, asadar
echivalent al lui Zeus, care si el l-a ucis pe monstrul Typhon (taifun), trimis de Geea sa-l detroneze
din Olimp drept pedeapsa pentru intemnitarea tatalui sau Cronos in Tartar. Personaje similare din
istoria mitica a creatiei lumii reitereaza diverse teme mai mult sau mai putin apropiate.
Pe cer, Stella Maris (Steaua marii) in jurul careia graviteaza toate stelele din emisfera nordica,
personificata ca „doamna noastra”, Mari, Mayam, Mariam, Maat sau Maria, in rezonanta cu
ipostazele ancestrale ale mamei primordiale, Nammu sau Tiamat, este inconjurata de coada
constelatiei dragonului. Ea ramane ochiul nemiscat din inima furtunii, calauza calatorilor pe mare,
lumina aurie din nordul universului si cheia destinului.
Shekkinah vs Lilith
In kabbala Shekkina este un fel de versiune a zeitei indiene Shakti, adica sufletul feminin al lui
Dumnezeu, care nu poate fi complet pana cand nu se reuneste cu ea. Kabbalistii considerau ca tot
raul acestei lumi provenea din faptul ca dumnezeu, nu se stie cum, ar fi pierdut-o pe Shekina, sursa
sufletului intregului univers si ar fi ramas astfel fara casa. Numele Shekinei ar semnifica in ebraica
„spatiu de locuit”. Daca va amintiti Shekina se numea si conjunctia dintre Venus si Mercur, formata o
data la 480 de ani!
Shekkina era cea care ii conferea sotului ei forta si abilitatea creatoare. Cand Shekina l-a parasit pe
dumnezeu ea a fost inlocuita de Lilith, „femeia noptii”, pentru a-i oferi in continuare putere
creatoare. In Zohar se spunea ca Lilith ar fi fost cu dumnezeu cand au fost create animalele si primul
om androgin. Numele ei provenea de la floarea de lotus (lilu) care simboliza sexualitatea marii mame
dar era totodata asociata si uitarii, prin filiatia lethe. In mitologia sumeriana, casa pamanteana a lui
Lilith ar fi fost Babylonul („poarta zeilor”), in gradinile suspendate ale Semiramidei, construite de
Nabucodonosor pe structura unui templu inchinat lui Marduk, ucigasul marii mame devenit stapanul
pamantului.
In Biblie se spunea ca „Babylonul a fost o cupa de aur in mainile Domnului, care a imbatat intregul
pamant; natiunile au fost ametite de vinul ei; din cauza asta natiunile au innebunit”.
("Babylon hath been a golden cup in the LORD's hand, that made all the earth drunken: the nations
have drunken of her wine; therefore the nations are MAD") (Jeremiah 51:7).
In timp ce Shekkinah a disparut cu totul din religia crestina, in toate marile mitologii o regasim pe
Lilith in diferite ipostaze: zeita Kali la indieni, care da si numele perioadei intunecate pe care o
traversam, Kali Yuga, Innana, Semiramis sau Ishtar la sumerieni, Hecate si Persephona la greci sau
Nephthys, geamana intunecata a zeitei Isis, la egipteni.
Dar cele 2 aspecte ale marii mame, par in cele din urma sa apartina aceleiasi entitati, ca 2 fete ale
aceleiasi medalii. Dupa cum si esenta masculina manifesta aceleasi 2 ipostaze, cea luminoasa si cea
intunecata.
The Best Revenge Is Massive Success. Frank Sinatra

Cea mai buna razbunare este succesul masiv.
Un loc comun in vechile mitologii era nemultumirea si razbunarea mamei primordiale, aflata la
originea universului, indepartata sau chiar ucisa la un moment dat de unul dintre urmasi; trauma ei a
cauzat opozitia subversiva a naturii feminine fata de dominatia pamantului de catre progeniturile ei
de natura masculina: Geea l-a creat in Tartar pe Typhon, cel mai inspaimantator dintre monstri,
impotriva lui Zeus, Tiamat a luptat impotriva lui Marduk, fiul lui Enki, mostenitorul pamantului, pana
a fost ucisa si rupta in bucati, Sofiei i s-a luat lumina, a fost intemnitata in materie de Horos si
separata intre cer si pamant, Lilith (Lilitu, Nin-Lil, doamna vazduhului, consoarta lui Enlil), o entitate
mult mai batrina decat este indeobste recunoscut, sub care probabil se ascund multiplele identitati
ale marii mame, s-a insotit cu Samael, ingerul mortii, si impreuna cu el a conceput si trimis o armata
de demoni asupra urmasilor lui Adam. Toate aceste povesti aveau acelasi substrat, chiar daca
personajele purtau diferite nume.
Dar pana la urma ce dorea marea mama sa obtina? Ca orice mama ocrotitoare, isi dorea
recunoasterea, intelegerea si vindecarea trecutului, indreptarea raului si reintoarcerea in gradina
minunata a raiului, unde iubirea, pacea, armonia, frumusetea, generozitatea si adevarul stralucesc.
„To live fully is to be always in the no-man’s-land, to be willing to die over and over again.”
Pentru a trai din plin trebuie sa te mentii mereu in tinutul nimanui, sa fii dispus sa mori in mod
repetat, iar si iar. Pema Chodron (calugarita budista, 14 iul 1936, rac)
Materia Neagra
"The path isnt a straight line; its a spiral. You continually come back to things you thought you
understood and see deeper truths." ~ Barry H. Gillespie (profesor si practicant de Yoga)
Calea nu e o linie dreapta; e o spirala. Te intorci mereu la lucruri pe care credeai ca le-ai inteles
pentru a descoperi adevaruri tot mai profunde.
In mitul gnostic al Sofiei se spunea ca ea ar fi fost prinsa in agonia mintii de arhontele Horos, al carui
nume insemna granita sau bariera si era reprezentat de un cerc/sfera. La romani, hora este un dans
traditional stravechi, in forma de cerc, in care dansatorii se tin de maini si se invart. Poate cele mai
profunde semnificatii le poarta Ciuleandra, iar numele ei provenea din ciulin, o planta erbacee cu
spini, extrem de invaziva, rezistenta si vitala, chiar si in conditii de mediu neprielnice, care face o
floare violacee foarte frumoasa cu proprietati terapeutice remarcabile, fiind de altfel singurul leac
natural capabil sa regenereze ficatul (unde se depoziteaza emotiile negative ale furiei, urii, geloziei,
nerezolvate).
Ciuleandra, dansul destinului

Un dans cu o puternica tenta erotica, a carui semnificativa descriere ne-a fost lasata de Liviu
Rebreanu in romanul „Ciuleandra”:
„Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, probabil
după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puțin,
muzica prinde a se agita și a se iuți. Ritmul jocului se accelerează, firește. Jucătorii, cuprinși de după
mijloc, formează un ZID COMPACT DE CORPURI care se mlădie, se îndoaie, se răsucesc și tresaltă

CUM PORUNCESC LAUTARII. Cu cât se aprind mai tare jucătorii, cu atât și muzica se ațâță, devine mai
zvăpăiată, mai sălbatecă! Picioarele flăcăilor scapără vijelios, schițează figuri de tropote, sărituri de
spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi deodată, cu toții, cu pașii săltați și foarte iuți, pornesc într-un vârtej.
Zidul viu se avântă când încoace, când încolo, lăutarii pișcă vehement strunele înăsprind și ascuțind
sunetele cu câte-un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat
însă și înghițit de năvala ritmului. Acuma șirul, tot încovoindu-se și strângându-se, ca un SARPE
FANTASTIC, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească, până ce se transformă parcă
într-un morman de carne fierbinte, care se zvârcolește pe loc un răstimp, ca apoi, pe neașteptate, să
se destindă iarăși, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă fețele roșite și vesele ale
jucătorilor. Dar lăutarii se înfurie că s-a înmuiat jocul, își întărâtă iar cântecul, mai puternic, mai
stăruitor. Şiragul de jucători, parc-ar vrea să sfideze și sa stârnească pe lăutari, se repede mai
furtunos, picioarele hurducă pământul cu bătăile, vârtejul pornește din nou,mai strâns, mai
încăpățânai, se încolăcește iar și se descolăcește și, în cele din urmă, se încheagă într-un vălmășag de
trupuri zdrobite. Așa, pe loc, câteva minute, nu știu cât timp, în același ritm nebunesc, flăcăi și fete
se frământă, tremură, tropăie… De câteva ori clocotul de patimă e străpuns de chiote prelungi,
țâșnite parcă din strâvechimea vremurilor, sau de vreun țipăt de fală cu sânii aprinși de strânsoare…
Şi așa, jocul pare că va continua până ce toți jucătorii își vor topi sufletele intr-o supremă înflăcărare
de pasiune dezlănțuita… Dar, brusc, ca și când l-ar fi tăiat cu foarfecele, cântecul se frânge și
îngrămădirea de tineri se risipește într-un hohot de râs sălbatec, ca geamătul unei imense plăceri
satisfăcute, încât chiar văile se umplu de un cutremur, parcă furia patimii omenești ar fi deșteptat
până și instinctele de amor de mult înțelenite ale pământului…”
Pentru ca ar fi vrut sa depaseasca limitele si sa cunoasca profunzimea originii (Bythos), Sofia,

intelepciunea, s-a lovit de bariera lui Horos, a fost alienata si atrasa in agonia mintii cu ajutorul
luminii ei oglindite in oceanul abisal. Acolo ea s-ar fi retras in sine insasi si separat intre cer si
pamant, asa ca sistemul solar ar fi constituit chiar din corpul Sofiei. Stiinta moderna sustine ca atat
gaura neagra, cat si cea alba sunt inconjurate de un inel care se numeste orizontul evenimentului. In
timp ce in gaura alba nimic nu patrunde, din gaura neagra nimic nu poate iesi. Dar ele ar putea
constitui de fapt cele 2 fete ale unui tunel de vierme: materia neagra este condensata in gaura
neagra si iese in partea opusa, transformata in lumina, prin gaura alba formand o gigantica OGLINDA
astrala.
Este posibil ca aceste energii arhetipale primordiale care erau eonii, aparuti fara exceptie in pereche,
syzygies (cei care se joaca impreuna), sa fi fost creati prin polarizarea materiei negre din sursa (gaura
neagra). Bythos-profunzimea din centru inconjurata de spatiul tacerii, Sige/Ennoia-tacerea/gandul a
fost prima pereche. A urmat o divizare multipla: Nous-mintea cu Aletheia-adevarul au produs Logos-
cuvantul si Zoe-viata care au produs Anthropos-omul si Ekklesia-spatiul (biserica, templul). Toate
aceste 4 perechi gemene (de natura complementara) create succesiv din Monada formau cercul
celest superior al celor 8 esente pure (Ogdoad sau Pleroma), manifestate in cele 4 elemente
fundamentale, aer, apa, foc, pamant, fiecare format din interactiunea celor 2 aspecte ale sale,
masculin/ feminin, plin/gol, particula/unda. Sau azot, hidrogen, oxigen, carbon. Acestea alcatuiau
prima ordine a evolutiei, prima dimensiune, cea a totalitatii ideale, absolutul. In acceptiunea de
Pleroma era golul umplut.
Gregg Braden asociaza astfel Codul lui Dumnezeu in cartea cu acelasi nume:

Formula lui Dumnezeu, spirit fara trup:

Y (1, hidrogen, foc) – H (5, azot, aer) – V (6, oxigen, apa) – H (5, azot, aer)
Formula OMULUI, Dumnezeu spirit insufletit, intrupat:
Y (1, hidrogen, foc) – H (5, azot, aer) – V (6, oxigen, apa) – G (12, carbon, pamant)
Principala componenta a Universului este Hidrogenul, 75% din masa totala, cel mai usor dintre
elemente care in natura apare in forma de molecula diatomica, H2. Etimologic, cuvantul hidro-gen
provine din 2 cuvinte grecesti cu semnificatia de „a face apa”. Prin urmare suspectez ca asocierile lui
Braden nu ar fi tocmai corecte. In stare de plasma, hidrogenul se gaseste ca element majoritar in
alcatuirea stelelor. Pe de alta parte, etimologic, oxigen provine din grecescul Oxis, ascutit, acid, adica
ar putea fi mai degraba asociat focului, pe care de altfel il si alimenteaza. Asa ca in viziunea mea Yod
ar corespunde Oxigenului, focului, H, Hidrogenului, apei, V ar corespunde azotului, aerului iar G
carbonului, pamantului. Repetarea H-ului in formula lui Dumnezeu ar indica despartirea apelor de
sus de cele de jos (foc-apa-aer-apa, Y-H-V-H).
Ultimii eoni din dimensiunea Pleromei, Anthropos si Ekklesia, au creat in continuare alte 2
dimensiuni inafara pleromei: decada, care cuprindea 10 arhetipuri in 5 perechi de eoni si dodecada,
12 arhetipuri in 6 perechi de eoni. Ultima pereche din dodecada a fost formata din Sofia-
intelepciunea si Theletus-dorinta. Impreuna cu ei in aceeasi dimensiune mai erau arhetipurile
protectorul-credinta, tatal-speranta, masuratorul-iubirea, rugaciunea-inteligenta si ecleziastul-
fericirea/binecuvantarea; toti acesti eoni proveneau din aceeasi pereche originara, Anthropos-
Ekklesia. Dimensiunea Sofiei constituita din 12 arhetipuri ar putea fi asociata celor 12 constelatii care
alcatuiesc zodiacul, prin care trece soarele pe parcursul unui an. Aceste constelatii sunt de asemenea
grupate in perechi complementare: berbec-balanta, taur-scorpion, gemeni-sagetator, rac-capricorn,
leu-varsator, fecioara-pesti.
Dupa ce Sofia si-a integrat perechea s-a produs evenimentul caderii ei din dimensiunile celeste ca
urmare a dorintei de a cunoaste perfectiunea sursei. Din perspectiva gnostica, 8 eoni au fost atrasi si
inchisi in sistemul solar si se poate deduce ca ar fi vorba de Sofia si Theletus, plus inca 3 din cele 4
perechi primordiale. Arhontele Horos mai aparea si in ipostaza de Stauros, cu intelesul de stilp sau
copac al cunoasterii, cu radacinile in pamant si coroana in cer, ca o legatura intre taramuri. In acest
context Omul putea fi socotit ca un portal al cunoasterii Sofiei care facea conexiunea intre regiunile
superioare ale arhetipurilor si cele inferioare ale manifestarii.
In Corpus Hermeticum, Hermes Trismegistos afirma ca dodecada ar contine si 12 tipare negative,

surse ale suferintelor omenesti: nestiinta, mihnirea, lipsa de masura, desfranarea, nedreptatea,
lacomia, greseala, invidia, inselatoria, mania, pripeala, rautatea.
Decada in schimb putea fi considerata o dimensiune a perfectiunii in care perechile de eoni aratau
calea de echilibrare pentru principiile masculine si feminine: de la unicitate si fericire, nemiscare si
armonizare, constiinta de sine si placere/binecuvantare, nedegradare si reintregire pana la
profunzime si unitate. Ea emana 10 puteri prin care chinurile dodecadei puteau fi depasite:
cunoasterea, bucuria, cumpatarea, infranarea, dreptatea, darnicia, adevarul, binele, viata, lumina.
Sistemul solar, inchisoarea Sofiei

Conform stiintei moderne ar fi impartit in mai multe regiuni grupate in jurul soarelui, corpul cu cea
mai mare masa din sistem, format din hidrogen si heliu: 4 planete interioare telurice, inconjurate de
un inel interior de asteroizi, 4 planete exterioare dintre care 2 gazoase si 2 giganti de gheata,
inconjurate de un inel exterior de asteroizi. Centurile de asteroizi sunt formate din roci refractare,
minerale metalice si gheata.
Planetele telurice sunt formate predominant din roci refractare iar Terra este singura care are si apa
in stare lichida. In astrologie sunt considerate planete personale.
In centura interioara de asteroizi, care separa planetele interioare de cele exterioare, Ceres, Pallas,
Juno si Vesta au corpurile cele mai mari.
Planetele exterioare Jupiter si Saturn sunt gazoase, formate din hidrogen si heliu, la fel ca soarele.
Jupiter este cea mai masiva planeta din sistem si emana caldura interna in timp ce Saturn e cea mai
putin densa si este inconjurat de inele formate din particule de roca si gheata. In astrologie sunt
considerate planete relationale.
Uranus, desi imens, are cea mai mica masa si este singura planeta care orbiteaza inclinata pe o parte
la peste 90 gr. iar Neptun, mult mai dens, emana caldura interna, la fel ca Jupiter. In astrologie sunt
considerate planete transpersonale.
Centura exterioara de asteroizi, denumita Kuiper, este un inel gigantic, ca o bariera la granita
sistemului solar, plina cu resturi formate in special din gheata. Cele mai cunoscute corpuri de acolo
sunt Pluto si Charon, descrise cateodata ca alcatuind un sistem binar, deoarece ambele orbiteaza in
jurul unui baricentru gravitational comun situat deasupra suprafetelor lor, astfel ca ele par a se
„orbita reciproc”. Este asa-numitul taram indepartat al lumii de dincolo.
Sistemul solar este inchis intr-o bula energetica numita Heliosfera in care soarele emana radiatii sub
forma unui vant care parcurge spatiul cu o viteza de 400km/s pana se ciocneste de mediul
interstelar. Cel putin asa sustine stiinta oficiala.
Daca ar fi sa asociez planetele cu cei 8 eoni prinsi in sistemul solar, interpretarea mea, complet
NECONVENTIONALA dar logica, avand in vedere succesiunea, compozitia si masa planetelor, ar fi
urmatoarea:
Centura Kuiper – Inelul lui Horos
Nivel transpersonal
Neptun, credinta (apa) – Nous, mintea universala
Uranus, cunoasterea (aer) – Aletheia, adevarul
Nivel relational
Saturn, timpul (pamant) – Logosul, cuvantul/scenariul (creeaza karma/dharma)
Jupiter/Hestia, inteligenta (focul caminului) – Zoe, viata (energia)
Centura de asteroizi care inchide nivelul personal format din
Marte, fiinta (foc) – Anthropos, omul, FIInta
Terra, materia (apa) – Ekklesia, templul, spatiul
Venus, forma (pamant) – Sofia, trupul stapanit de dorinte

Mercur-Hermes, gandirea (aer) – Horos, arhontele mintii universale, mesagerul zeilor

Soarele, lumina (foc), spiritul Sofiei
Luna, sufletul Sofiei inchis in timp (Saturn/Logos) cu toate ipostazele sale: luna neagra karma, luna
alba dharma, nodul nord si nodul sud, calea destinului de la trecut spre viitor
Venus conjunct cu Mercur formeaza herm-afroditul.
„Câmpul de lupta este trupul. Numele victoriei este integritate. Scopul vietii unui om, telul lui, este
integritatea, unitatea Fiintei.” Elio D’Anna (3 sept 1949, fecioara), Scoala zeilor
Toate aceste arhetipuri ale eonilor fac parte din fiecare fiinta care traieste pe Terra, in proportii
specifice. Combinatiile sunt absolut unice, fiecare individualitate avand o semnatura energetica
diferita.
Prima centura de asteroizi separa regiunea inferioara, telurica, de cea superioara, iar centura Kuiper
inchide sistemul solar intr-o bula izolata de Univers. Centura interioara se presupune ca ar fi aparut
la un moment dat in istoria sistemului solar si ar reprezenta bucati dintr-o planeta (posibil chiar din
Terra, dupa cum s-a vazut in articolul despre Groapa Marianelor). Era simbolizata in mitul cutiei
Pandorei, din care toate suferintele au fost varsate in lume ca pedeapsa pentru furtul focului sacru
de catre Prometeu. La nivel ezoteric, putem considera ca acest inel de corpuri minerale si metalice
tine spiritul inchis intr-un matrix social-economic, dat fiind ca majoritatea zeitatilor care sunt
asociate cu corpurile din centura personifica aspecte ale organizarii sociale: Ceres, zeita granelor si
agriculturii, Juno, zeita casatoriei, Vesta, protectoarea caminului, titanul Pallas insotit cu apa mortii
Styx si ucis de Atena, si insasi Pandora, prin intermediul careia lumea a fost corupta. Legendele spun
ca in timpul epocii de aur, zeii traiau pe pamant, dupa care s-au retras in ceruri, iar ultima care a
plecat a fost Astraea, zeita inocentei, al carei nume insemna „fecioara”. Mitul mai spune ca atunci
cand ea se va intoarce pe pamant, epoca suferintelor se va sfirsi si va incepe o noua epoca de aur.
Conceptul dualitatii si vindecarea

Lumea de dincolo din textele antice ar putea fi asociata materiei negre (anti-materia), definita de
oamenii de stiinta ca o dimensiune de dincolo de spatiu/timp in care functioneaza mecanismele
cuantice.
„Caderea omului” a avut loc cand Universul a iesit din haosul cuantic pre-existent, ca un container de
multi-universuri si s-a manifestat in ordinea acestei lumi asa cum o cunoastem.
Planeta Charon din centura exterioara Kuiper, luntrasul care poarta sufletele intre lumi, simboliza
acest pasaj. Mitul ni-l prezenta ca fiu al lui Erebus, intunericul primordial si al surorii sale Nyx,
noaptea, la fel ca fratele sau Eros, iubirea cu aripi aurii. Dar pentru acest serviciu de traversare a
abisului, Charon solicita ca plata o moneda, altfel spiritul dezintrupat ramanea pe malul apei Styxului
pentru vreo 100 de ani, zicea legenda.
Pluton si Charon, cele 2 planete pitice infratite din lumea de dincolo, ca 2 fete orbitandu-se reciproc,
emana o puternica energie duala. In majoritatea mitologiilor, dualitatea era reprezentata de sarpe
iar sarpele era totodata si un simbol al vindecarii care s-a mentinut pana-n ziua de azi in emblema

medicala, caduceul lui Hermes. Energia distrugatoare plutoniana pare necesara pentru ca procesul
de evolutie sa poata avea loc.
La prima vedere, atomii sunt pur si simplu spatiu gol dar microscoape puternice au evidentiat ca
exista particule solide in ei, care se rotesc ca niste vortexuri. Corpurile sunt solide din cauza
rezistentei lor la vibratii extrem de rapide. Teoria fizica moderna ne arata ca fiecare particula are
atasata o super-particula neagra (de antimaterie) care ii stabileste masa, dar care este nedetectabila.
Extrapoland, se poate deduce ca avem un super-corp de materie neagra (la fel ca o umbra) de care
nu suntem constienti. Charon ascuns in spatele lui Pluto simbolizeaza exact acest corp de materie
intunecata invizibila, pe care luntrasul il traverseaza spre lumea de dincolo, a umbrelor, in procesul
mortii fizice.
Grecii antici credeau ca zeii si zeitele reprezentau emotiile si energiile celor vii, raspunsuri ale naturii
umane, constituite in arhetipuri ale personalitatii. Cel mai mare corp din centura Kuiper este Eris,
fapt pentru care este uneori considerata a 10-a planeta din sistemul solar. In mitologie aparea si ea
ca o fiica primordiala a Intunericului si Noptii, se manifesta prin emotii de durere, gelozie, disputa,
crima, razbunare si il insotea pe Ares in razboi. Ea descrie acea parte din personalitatea umana care
exprima frustari si resentimente cauzate de ceea ce era considerat ca nedreptate si determina o
reactie vindicativa.
Tandemul Charon-Pluto administra taramul indepartat al umbrelor, de la marginea sistemului solar.

Charon se prezenta ca un ghid al calatoriei de dupa moarte iar moneda pe care o cerea ca rasplata
simboliza valorile spirituale care ii dadeau dreptul unui spirit sa beneficieze de indrumare in dificila
trecere spre lumea de dincolo. Drumul ducea intr-o singura directie, Charon nu lasa nici un spirit sa
se intoarca in taramul viilor cu o singura exceptie: daca primea o creanga de aur de la regina
Persefona ca recunoastere ca a inteles dualitatea! Altfel, spiritele ajunse in regatul mortii intrau in
masina plutoniana de dezintegrare si transformare, unde toate experientele vietii le erau varsate in
„marea” de date a subconstientului colectiv, spalate in apa uitarii pentru a putea pleca curate si
goale intr-o noua incarnare. Aceasta „creanga de aur” a Persefonei/ insemn de intelegere a
dualitatii, ca o cheie misterioasa care descuia portile necunoasterii, da si titlul amplului studiu al
magiei si religiilor, in 5 volume, lasat de Sir James George Frazer, un genial antropolog englez,
precursor al lui Mircea Eliade (1 ian 1854, capricorn).
Cultul Persefonei includea unele dintre cele mai secrete dar longevive rituri ale antichitatii,
Misterele Eleusine, care reiterau periodic mitul rapirii zeitei de catre Hades in lumea de dincolo,
consacrarea ei ca regina a taramului umbrelor si reintoarcerea pe pamant datorita presiunilor
mamei ei, Demeter/Ceres, zeita granelor si agriculturii. Numele ei este compus din 2 parti: perse -
aceeasi radacina ca si la Perseu, ucigasul Meduzei si eliberatorul Andro-medei, regina/mama
oamenilor - provenea din „a distruge, a cauza moarte” si phone - voce, sunet. Persefona era sotia lui
Hades/Pluto si regina mortilor, „cea care distruge (sunetul) vocea umana”. Un raport New Scientist
facea o uluitoare dezvaluire despre asteroidul Ceres, cel mai mare din centura interioara, si anume
ca este format din aceeasi materie ca si Pluto, ca cele 2 planete pitice ar fi fost candva una singura si
ar avea aceeasi origine iar la un moment dat s-a intamplat ca Ceres s-a desprins si s-a apropiat de
pamant, ramanand agatata in centura interioara.

Capul lui Ioan

Dintre miturile religioase contemporane unul mi-a atras atentia in mod special: taierea capului
sfantului Ioan, intr-o miercuri, 29 august. August este luna a 8-a, cifra infinitului. Miercuri este ziua
lui Mercur, 29 numerologic se reduce la 11, cifra maestru care simbolizeaza Gemenii, patronati de
acelasi Mercur, mesagerul zeilor. 29 august cade in zodia Fecioarei, guvernata bineinteles de Mercur.
Iar Mercur, in mitologia clasica era cel care a furat turmele lui Apollon, zeul soarelui, dupa care le-a
rascumparat de la el pentru o lira cu 3 corzi. Si era si cel care conducea sufletele mortilor. Isus, de
asemeni simbol solar, a fost vandut tot intr-o zi de miercuri si crucificat in numele iubirii de oameni
intr-o vineri, ziua lui Venus, zeita formelor frumoase si a iubirii. Miercurea si vinerea sunt zilele de
post in calendarul crestinesc.
Ziua de nastere a sfantului Ioan era 7 ianuarie si cadea in zodia Varsatorului, patronata de Uranus. 7
in numerologie este cifra sfinteniei. Iar mama lui Isus ar fi fost o fecioara nascuta in zodia Fecioarei,
pe 8 septembrie! Varsatorul, Gemenii si Fecioara sunt singurele zodii ale caror constelatii au forme
umane.
Etimologic, Ioan este numele Dumnezeului milostiv (din eu-io-bun, an - tatal suprem la sumerieni).
Se pare ca Ioan Varsatorul a venit prea devreme, pentru ca era sa urmeze epoca Pestilor!
In religia crestina, se spunea ca Ioan l-ar fi botezat pe Isus in Iordan, care semnifica “raul care
coboara” si izvoraste din “Muntele Batrinului”, Hermon (Cel batrin de zile fiind un alt nume al lui
Dumnezeu-Cronos-Timpul). In Evanghelia lui Ioan, dupa botez Isus s-ar fi dus la o nunta.
Comentatorii neortodoxi pretind ca ar fi fost propria nunta cu Maria Magdalena cu care ar fi avut si
copii. Isus avea 12 discipoli, care se spune ca ar fi reprezentat fiecare cate o zodie, el insusi, al 13-lea
fiind Capricorn (Saturn, cel batrin de zile, Soarele epocii de aur!). Dupa ce Ioan a fost decapitat, Isus
ar fi fost rastignit pe dealul CAPATINII (Golgota).
In mituri, ca si in viata, fiecare detaliu are semnificatie, nimic nu e intamplator.

La fel ca in Alice in Tara Minunilor, taierea capului semnifica sacrificarea mintii. In timp ce
crucificarea DUMNEZEULUI OM si semnul crucii facut peste piept semnifica intemnitarea inimii.
Culmea cinismului, in NUMELE IUBIRII, ca diavolul, nu-i asa, se ASCUNDE in detalii! Devine explicabil
cum, in religia crestina, atatea atrocitati impotriva semenilor au putut fi savirsite. Crima initiala a
crucificarii s-a perpetuat intr-o multime de variante, de la lapidarea femeilor si arderile pe rug ale
vrajitoarelor, la razboaiele sfinte. Si cum iertarea a putut deveni subiect tranzactional: se cumpara pe
bani, penitente sau rugaciuni. Sa te inchini Omului crucificat si sa consfintesti crucificarea asupra ta
este poate cea mai parsiva manipulare a Spiritului in lumea contemporana. Ne inchidem inima in
fiecare zi in numele iubirii prin libera noastra alegere!
Chiar daca in cheie oculta aceste naratiuni ascund de fapt secrete alchimice, ele au fost si sunt
interpretate ad literam in religiile crestine, ca realitati istorice.
Povestile mitice ale lui Ioan si Isus sunt impletite, amandoua au narat o forma de sacrificiu. In
timpurile de inceput se spune ca ar fi existat chiar o competitie intre cele 2 doctrine din care cea a lui
Isus a iesit invingatoare, fiind mai usor pretabila mistificarilor. Ancestralul conflict dintre Uranus

(Varsator) si Cronos-
epoca Pestilor, epoca somnului Neptunian al umanitatii care a nascut monstrii.
Cutiile in care traim sunt dreptunghiuri si patrate. In orase sunt asezate unele peste altele.
Inchisoarea Trupului peste inchisoarea Sufletului. Un Isus crucificat sta la fiecare raspintie de drum!
O biserica se ridica in orice asezare. Traim intr-o lume ca un iad si ce e mai trist e ca ni se pare
absolut firesc. Nu vrem sa ne parasim inchisorile, ba mai inventam si noi metode de constringere,
care de care mai performante, mai TEHNO-LOGICE. Cand oamenii vor fi microcipati, controlul va fi
absolut, daca nu cumva Dumnezeu cel milostiv din INIMA noastra va decide ca e de-ajuns!
Neptun a intrat in domiciliu in anul de gratie 2012 si sta acolo pana in 2026, incheind un mare ciclu
cosmic de iluzii si ceata spirituala. Acum ne ajuta sa facem un pas spre libertate, sa percepem
lucrurile care ne tin blocati si, impreuna cu Chiron, sa ne vindecam ranile sufletesti. Incepem sa
vedem dincolo de bariere. In timp ce Varsatorul revine in forta, se tot apropie! Saturn il va tranzita
din 2020 iar in 2025 Uranus va intra si el in Gemenii Mercurieni unde se simte in exaltare si ne
conduce spre genialitate. Si cireasa de pe tort, din 2024 Pluton se muta in Varsator si va restructura
intreaga cunoastere si societate pe baze complet noi si nemaivazute! Pluto nu sta la negociere,
reprezinta vointa divina si predestinarea schimbarilor care TREBUIE acceptate. Pana in 2043 lumea
va arata complet diferit. Pentru cine va supravietui! Pentru ca din 2043 incolo va trebui sa trecem
puntea Pestilor si va fi greu!
Hai, Varsatorule, hai, iarta si trezeste-ne!

In gradina lui Ion toate pasarile dorm. Ioane, Ioane, TOATA LUMEA DOARME.
Cui ii e frica de Lucifer?

,,Tu eşti visul tuturor strămoşilor tăi." Bert Hellinger (psihoterapeut, 16 dec 1925, sagetator)
In Stalpii lui Tubal-Cain, Nigel Jackson si Michael Howard il identificau pe Lucifer cu Isus si, de
asemenea, cu Sfintul Graal. Pentru crestini aceste interpretari suna a sacrilegiu. Dar, luand distanta
fata de dogmele crestine, conexiunile logice castiga credibilitate. Tubal-Cain, „cel care drege breasla
lui Cain”, era un personaj biblic, descendent al lui Cain si frate cu Nammah, Jabal si Jubal.
In traditiile ezoterice, Graalul nu era un artefact, un simplu obiect in continuumul spatiu-timp, ci

trebuia inteles ca un proces in care Lucifer juca rolul regelui sacrificat. El era condamnat sa se
intrupeze intr-o „haina de carne”, ca avatar al rasei umane si sa plateasca pretul ca „tap ispasitor” in
numele ei. Pentru a dobandi iluminarea, intelepciunea cunoasterii si focul primordial al creatiei,
pentru a salva umanitatea de sine insusi, el moare si renaste etern. Dar pe masura ce rasa umana
progreseaza, Lucifer urca incet pe Scara de Lumina si se poate intoarce in tinuturile zeilor, dincolo de
Steaua Polara. Este Domnul Stelei Diminetii (Morning Star) si Lumina Lumii (Lux Mundi), a carui
renastere din intuneric se celebreaza anual la vremea solstitiului de iarna.
In mitologia greaca, un rol similar a fost jucat de titanul Prometeu, prietenul si binefacatorul
oamenilor, care a adus focul sacru pe pamant. Numele lui semnifica „cel chibzuit, care gindeste
inainte de a infaptui”. Se spunea ca a urcat la ceruri si s-a intors de acolo purtand o torta cu focul

solar, CONSTIINTA, pe care a folosit-o pentru a face oamenii superiori animalelor. Zeus l-a inlantuit
pentru asta pe o stanca in Muntii Caucaz pana a fost eliberat de Heracles.
In poemul “Paradisul pierdut”, John Milton (9 dec 1608, sagetator) il descrie pe Satan ca pe un erou
tragic, un caracter combinat intre Lucifer si Prometeu. Desi Lucifer a fost de multe ori identificat cu
Satan, cei doi erau personaje mitologice distincte.
Numele Lucifer provine din latina si inseamna “purtatorul luminii”. Este greu sa reconciliem aceasta
semnificatie cu tipica descriere a demonicului. El era cel mai frumos si mai iubit fiu al lui Dumnezeu,
care a cazut pe pamant din cauza ca a vrut sa fie ca tatal sau. La fel ca Adam care a mancat din
pomul cunoasterii si a fost izgonit din Paradis si, mai tarziu, Isus, crucificat pe Muntele Craniului
(Golgota) pentru pacatele omenirii. Iar Satan aparea in Biblie sub forma sarpelui care i-a ispitit pe
primii oameni cu fructul cunoasterii binelui si raului, pretinzand ca astfel vor deveni asemenea lui
Dumnezeu. Este evident ca nu erau pregatiti pentru un asemenea dar si, desi au fost avertizati de
dumnezeu, acceptandu-l, au fost alungati din Paradis si pedepsiti prin moarte si suferinta. Lucifer
rezoneaza cu Jupiter, Satan cu Saturn. Jupiter-Zeus era fiul titanului Saturn-Cronos si l-a detronat pe
tatal sau pentru ca isi devora copiii. Dar mai inainte Saturn-Cronos isi uzurpase si castrase tatal.
Toate aceste povesti se invart in jurul puterii cunoasterii la care se pare ca fiii zeilor nu aveau
dezlegarea tatalui. Milenii de istorie umana au demonstrat ca puterea corupe daca nu esti pregatit
pentru ea.
In relatarile despre experientele de moarte clinica, subiectii descriu ca sunt atrasi printr-un tunel
catre o lumina puternica, unde ii asteapta o entitate luminoasa pe care de obicei o asociaza unei
figuri religioase in functie de credinta sau unui apropiat din familie. Aduce a Lucifer, “purtatorul
luminii”? La fel cum fluturii atrasi de flacara lumanarii isi ard aripile, spiritele atrase de lumina sunt
capturate, purificate si aruncate intr-o noua incarnare. E ca si cum ar fi prinse intr-o bucla temporala
in care se invart continuu in jurul soarelui, intr-un circuit infinit de nasteri, rataciri labirintice si morti.
Pentru ca o gaura alba nu lasa nimic sa patrunda in ea, spre deosebire de o gaura neagra care
deschide un pasaj catre un alt univers. Insa teribila frica de abisul intunecat o tine departe. Pentru ca
desi a dorit cunoasterea, omului ii este prea teama sa se avante in necunoscut; s-a agatat
intotdeauna de zei, protectori, ghizi, fie ei si demoni, ca sa il invete ceea ce ar fi trebuit sa descopere
singur. A vrut lumina dinafara pentru a nu se confrunta cu intunericul din interior.
Proclus, unul dintre ultimii filozofi clasici, neoplatonic, se referea la zei ca la niste supraveghetori ai
diferitelor aspecte ale lumii si existentei umane. Spre exemplu, Neptun (Poseidon) si Athena erau
considerati gardienii vietii filozofice. In termeni astrologici, ei sunt asociati corpurilor ceresti si sunt
insotiti de demoni, ca de niste asistenti, la fel cum in Gnosticism arhontii erau portretizati ca
administratori ai eonilor pe care-i locuiau. Sunt energii, frecvente care moduleaza realitatea din
taramurile inferioare si conduc sufletele oamenilor, animalelor, plantelor sau pietrelor.
Cand eonii au cazut din Pleroma, ei si-au creat numerosi slujitori, ingeri si demoni ca sa-i serveasca
iar acestia au instruit oamenii, INSPIRandu-le cunostinte din cele mai diverse, de la mestesuguri la
magie si arme. I-au invatat sa ridice temple si altare, sa faca sacrificii pentru a-i multumi atat pe zeii
dreptatii cat si pe cei ai nedreptatii.

In Corpus Hermeticum (tratatele traditiei lui Hermes Trismegistus, de origine egipteana), Soarele era
identificat cu Demiurgul iar corpurile astrale care-l insotesc erau instrumentele prin care lumea-
matrix a fost creata. Guvernatorii planetari (daimones sau arhonti in gnosticism) administrau soarta
omenirii si modelau natura umana ca un microcosmos si se credea ca fac aceste lucruri din iubire.
Creatorul care este Soarele uneste cerul cu pamantul, isi trimite energia in jos, pana in abisurile marii
si ridica materia in sus iar din corpul lui emana substanta spirituala sub forma luminii ce curge spre
noi. Nu-l putem privi dar il putem simti si intelege.
Pe de alta parte, daimones controlau ciclurile reincarnarii si sortii: „Cand fiecare dintre noi s-a nascut
si a fost insufletit, demonii responsabili pentru administrarea nasterii sale preiau in acel moment
controlul asupra sa – si fiecare planeta are demonii sai in subordine” se spune in CH. Ei erau fortele
care cauzau caderea sufletelor in lumea materiala iar aceasta tema era comuna tuturor religiilor si
miturilor. Petru spunea foarte clar „Si astfel avem cuvantul profetic confirmat, la care e bine sa luati
aminte ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecat, pana cand ziua se va lumina si steaua
diminetii va rasari in inimile voastre. Si mai presus de toate, trebuie sa intelegeti ca nici o profetie
din Scriptura nu provine de la insusi profetul. Originea profetiei nu a depins niciodata de vointa
umana, ci prin vocea profetului purtat in Spiritul Sfant a vorbit chiar Dumnezeu.” (Petru 1:19-21)
Deci, daca Venus si Jupiter sunt planete, atunci Lucifer a fost probabil unul dintre acei administratori
spirituali coborati din cer impreuna cu ele. Dar nu numai Lucifer a purtat numele de „luceafarul
diminetii”, ci si Isus. De altfel, in mitologii aparea mereu un personaj salvator care se spunea ca ar fi
adus lumina/focul cunoasterii pe pamant, fie ca se numea Prometeu, Hermes sau Isus. Si toti acestia,
dintotdeauna, nu e nici urma de indoiala, au vorbit in numele zeilor! Si de asemenea e evident ca
soarele si planetele reprezinta corpurile lor fizice, dupa cum ingerii si demonii sunt spiritele care le
locuiesc. Ceea ce nu detin insa aceste gigantice corpuri astrale este sufletul, ATMO-SFERA si pentru
asta au nevoie de pamanteni. Geea vie, cu tot ce cuprinde, e singura planeta insufletita din micul
nostru Uni-vers. Si atat de pretioasa!
Pentru ca se leaga oarecum de subiectul luciferic, va semnalez un serial interesant, Helix, un fel de
alegorie cu iz de mitologie moderna. La prima vedere pare horror, dar pana la urma asa e si lumea in
care traim. Helix este o nebuloasa din zodia Varsatorului, supranumita „ochiul lui Dumneazeu” dar si
„ochiul lui Sauron”, pentru ca in pozele realizate in infrarosu ochiul apare de culoare rosie. Sauron
este, evident, alte-egoul lui Saturn.
Despre sezonul 1 nu zic nimic... il las surpriza!
Sezonul 2 se petrece pe o insula izolata numita St. Germain; se stie ca acesta a fost si numele unui
alchimist celebru, un conte originar din Transilvania, detinator al secretului nemuririi. Dupa
Shakespeare in „Timon of Athens” (circa 1607), Germain provine din latinescul „germen”, samanta,
care sta si la radacina verbului „a germina” si semnifica „inrudit indeaproape”. Insula era CASA unei
secte izolate de civilizatie dezvoltate timp de sute de ani, in jurul unui nemuritor, fratele Michael (big
brother), pasionat de incrucisarea diferitelor soiuri de plante pentru a produce modificari genetice
asupra oamenilor si alterarea starii de constiinta. In Noul Testament, arhangelul Mihail conducea
armatele zeilor impotriva fortelor lui Satan. De altfel, in film, Michael facea parte dintre cei 500 de

nemuritori care detineau monopolul puterii pe planeta. El crease aceasta manastire in scopul de a
experimenta un sistem de control asupra „fratilor si surorilor sale”. Toti membrii comunitatii erau
propriii lui copii, intrucat merele din livada erau altoite de Michael cu o ciuperca inhibatoare a
capacitatii de procreare din samanta masculina, extrasa din radacinile „Marii mame”. „Marea
mama”, de fapt copacul ancestral al vietii, de altfel si emblema manastirii in film, era un mar
gigantic, batrin de zeci de mii de ani, asezat sub Steaua Polara si fusese taiat la inceputurile
comunitatii pentru ca din lemnul lui sa fie construita deasupra manastirea. Ordinele lui Michael erau
transmise si executate prin intermediul a 3 femei/sotii aflate mereu alaturi de el: batrina, mama si
fecioara iar aceste roluri erau transmise din generatie in generatie. Ele reprezentau cele 3 aspecte
sacre ale feminitatii. O data la cateva sute de ani, Michael facea o purificare a comunitatii, atunci
cand membrii ei incepeau sa se revolte. Adica ii ucidea pe toti, inafara de o singura femeie,
FECIOARA, pastrata pentru reproducere, mama urmatoarei generatii de frati si surori. In cabinetul
lui, avea pe un perete portretele tuturor acestor mame. Actiunea serialului se intampla tocmai intr-
un asemenea moment de rascruce, in pragul celei de a cincea purificari, care se suprapunea peste
proiectul nemuritorilor de a provoca o extinctie in masa a umanitatii, cu ajutorul unui virus mortal
produs in laborator. Nu o sa povestesc acum tot filmul, ca poate veti vrea sa-l urmariti si stric
suspansul; am vrut numai sa va atrag atentia ca are un simbolism ascuns dincolo de firul naratiunii,
de numele de locuri si personaje; este inca o viziune asupra Matrixului, apocaliptica si foarte dura.
Fructul interzis
„Esti tu cel care faci, sau cel caruia i se face?
Numai atunci devii un bun meditator cand nu cauti nimic; abia atunci realizezi ce lucru minunat este
sa fii capabil sa stai fara sa diseci lumea prin prisma intelectului tau analitic. Sa poti privi apa sau
copacii, pamantul si lumina fara sa le denumesti sau sa te gandesti din ce sunt facute. Dar nu cu o
minte goala ci numai fara sa analizezi, fara sa creezi probleme tot timpul, fara sa incerci sa controlezi
mintea, sau ceea ce vezi si auzi ci pur si simplu sa-ti descoperi experienta. Caci ceea ce experimentezi
esti chiar TU!
... Religia nu ar trebui luata in serios. Este un lucru socant pentru multi oameni. O vorba veche spune
ca religia va muri atunci cand preotul va rade deasupra altarului.” Allan Watts
Pregatiti-va pentru ceva ce v-ar putea indigna! Pacatul originar este un subiect asupra caruia de
multe ori m-am intrebat dar n-am indraznit pana acum sa-l abordez sistematic. De ce? Pentru ca este
poate cel mai misterios episod din istoria cunoasterii si a inspirat multe povesti mitice, fiind continut
in fiecare dintre ele intr-o forma mai mult sau mai putin subtila. Si arata spre originea suferintei si a
mortii in lume. De acolo a inceput apocalipsa.
Prima profetie biblica cand Adam si Eva au fost alungati din rai suna asa:
EU voi pune vrajmasie intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei, ea iti va zdrobi capul iar tu
ii vei intepa calcaiul.
Dumnezeu se adresa in acest fel sarpelui. Iar apoi insira toate pedepsele pe care le va abate asupra
celor 2 impricinati si, la final, concluziona vorbind cu niste interlocutori misteriosi: „Iata ca omul a
ajuns ca unul din Noi, CUNOSCAND binele si raul. Sa-l împiedicam, dar, acum, ca nu cumva sa-si

intinda mana, sa ia si din pomul vietii, sa manance din el si sa traiasca in VECI.” (Geneza 3) Asadar
pare dumnezeul biblic PROTECTORUL omului? Nicidecum!
Si cine este sarpele? Ca sa putem intelege semnificatiile, trebuie sa ne intoarcem la inceput, pe firul
povestii fructului interzis din copacul cunoasterii binelui si raului.
Mai intai, a fost intr-adevar fructul cunoasterii binelui si raului un mar? In biblie nu se precizeaza
decat ca dupa nesocotirea poruncii lui Dumnezeu, rusinandu-se ca sunt goi, Adam si Eva si-au facut
sorturi din frunze de SMOCHIN! Sa fi fost de fapt fructul interzis o smochina? In Capela Sixtina,
Michelangelo, care stim ca era un initiat, in tabloul caderii din rai, a pictat un smochin. Dar cel mai
curios aspect al picturii este ca cele 2 personaje, Adam si Eva, apar fiecare in 3 ipostaze, impartite in
2 scene: in prima scena, Eva apare calare pe smochinul care are infasurat un sarpe in jurul
trunchiului si, de asemenea, ingenuncheata la picioarele lui Adam cu capul intors in dreptul sexului si
mana stanga intinsa sa ia o smochina iar in fundal apare un ciot ca o silueta de om cu bratele ridicate
spre cer, care are unde ar fi trebuit sa fie picioarele un ciot indoit spre pamant; in scena urmatoare,
un Adam aerian (spirit?) imbracat intr-o roba rosie, aflat in postura de dumnezeu, ii alunga pe cei doi
oameni goi cocosati, cu o expresie de suferinta pe fetele incruntate, impingand cu mana stanga o
sabie in spatele gatului Adamului pamantean. Mana stinga intinsa, a Evei dupa smochina si a lui
Adam-dumnezeu pe manerul sabiei, indica emisfera dreapta a creierului, canalul subconstientului.
Personajele din tablou au insa, fara indoiala, aceleasi fizionomii. Cele 3 ipostaze corespund spiritului
(curios al femeii, razbunator al barbatului), trupului instinctual si sufletului pedepsit si alungat din
paradis. Asadar ei insisi sunt cei care s-au auto-pedepsit, s-au alungat si si-au creat iadul.
Michelangelo sugera in acest fel ca pacatul originar ar fi fost sexualitatea, binele fiind reprezentat de
actul iubirii, urmat de raul si stricaciunea cauzate de sentimentele rusinii si vinovatiei. Insusi numele
artistului, ingerul Michael, face trimitere la razboinicul biblic al lui dumnezeu.
Smochinele au forma testiculelor cu semintele din interior ca niste spermatozoizi si sunt un puternic
afrodisiac natural. Se spune ca ar fi fost fructele preferate ale Cleopatrei datorita proprietatilor
erotice. In majoritatea culturilor smochinele au fost asociate sexualitatii.
Si cum au reactionat Adam si Eva dupa ce au incalcat porunca parintelui si domnului lor? Si-au
acoperit sexul si s-au ascuns, iar cand au fost descoperiti si au fost nevoiti sa-si recunoasca
neascultarea, au dat vina unul pe celalalt, barbatul pe femeie, iar femeia pe sarpe, care cred ca ati
inteles cine era (sangele barbatului infierbantat de dorinta). Dupa care a urmat binecunoscuta
condamnare.
Strategia caderii
Suntem manipulati prin credinta. De ce strategie? Pentru ca, dupa cum se prezinta mitul, caderea
omului a fost un rezultat planificat. Mai intai a fost pusa o interdictie care sa fie sigur incalcata.
Incalcarea interdictiei a generat rusine, negare, vinovatie si acestea sunt, asa cum se arata si in cheile
genelor, ranile primordiale ale psihicului uman, urmate de separare, reprimare, respingere.
Adam si Eva s-au imbracat cu o frunza, adica pentru prima data au ascuns o parte din ei, dupa care
au inceput sa ascunda tot mai multe. Pentru ca dumnezeu le-a confectionat haine. I-a invatat sa-si
puna masti.

Apoi dumnezeu le-a zis „veti suferi si veti muri” si stramosii nostri l-au crezut. Asa a aparut FRICA si
OMUL si-a cedat puterea creatoare unei autoritati exterioare! Si si-a creat moartea.
Urmatorul pas in dresarea omului de catre dumnezeul biblic a fost discriminarea fratilor: jertfele
pastorului (carnea!) i-au placut mai mult decat ale agricultorului. Si atunci Cain l-a ucis pe FRATELE
sau Abel si prima crima a fost infaptuita. Iar acesta a fost cu siguranta un pacat. Dupa aceea crimele
impotriva fratilor au proliferat de-a lungul secolelor si au atins proportii inspaimantatoare,
culminand cu adevarate masacre. Raul a coborat in lume din ce in ce mai adanc si in tot mai multe
forme. Dar dumnezeu a rezistat!
De ce a pus dumnezeu copacul in gradina edenului?

POmul cunoasterii era chiar trupul uman iar gradina edenului nimic altceva decat un laborator
experimental de control mental asupra unor tineri inocenti, care a dus l-a formarea mai multor
generatii de slugi.
Radacina raului: conditionarea iubirii

„Dumnezeu” a folosit o prima programare lingvistica, NLP-ul primordial; i-a marcat pe subiecti cu un
asa zis pacat original ACCEPTAT; stiind ca iubirea fizica ii va atrage irezistibil ca un magnet, pentru ca
era in natura lor, le-a interzis-o si i-a convins ca incalcarea poruncii va cauza pedeapsa cu moartea.
De atunci iubirea si sexualitatea au fost conditionate de reguli iar biserica a avut grija sa fie aplicate
si orice abatere pedepsita cu asprime si neindurare. Desi, pe de alta parte, pretindea ca dumnezeu ar
fi fost milostiv si iubitor. Iar mai tarziu si-a impartit atributiile cu statul.
Deci ce simbolizeaza sarpele? Energia sexuala care atrage opozitiile sa se intrepatrunda si sa se

neutralizeze. Si atunci, cine era dumnezeu? Suspectez ca, asa cum indica povestea, era chiar tatal lui
Adam si al Evei. Sa fi fost gelozia care sa-l fi determinat sa-si controleze copiii si sa se hraneasca din
suferinta lor? Sau teama ca i se va lua locul? Sa ne amintim de Saturn care-si devora copiii – oare
putea simboliza barbatul care-si resoarbe samanta pentru a nu se reproduce? Se temea ca va fi la
randul lui uzurpat asa cum ii prezisese tatal? Dar sotia sa Rhea l-a pacalit si i-a ascuns un baiat, pe
Zeus-Jupiter. Domnul zeu, dumnezeu! Care a urmat destinul prezis, si-a uzurpat la randul sau tatal si
l-a inchis in Tartar! Dupa care i s-a prezis si lui acelasi destin. Karma de familie! Moirele, zeitele sortii,
fiicele primordiale ale intunericului si noptii, erau singurele forte de care se temeau si zeii. Asa ca
noul dumnezeu s-a gandit la o strategie prin care sa foloseasca puterea copiiilor sai impotriva lor
insisi si in propriul interes. Si sa-si evite astfel destinul.
„Sa-l împiedicam, dar – a zis dumnezeu - acum ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul
vietii, sa manance din el si sa traiasca in VECI.” Cacealma! Ce interes avea el ca omul sa nu traiasca in
veci? Probabil se temea ca va fi uzurpat. Dar daca ar fi existat sansa ca undeva, in lantul de cauze si
consecinte, vreunul dintre copii sa aleaga iertarea parintelui si sa vindece in sfirsit conflictul ancestral
dintre generatii? Strategia pacatului originar a intarziat aceasta sansa cu mii de ani de suferinte,
morti si renasteri. Pentru ca uzurpatoarea prezisa de Saturn lui Jupiter ar fi fost Athena, zeita
nascuta din capul sau.

(Cred ca v-ati dat seama ca moartea de fapt nu exista, un simplu un truc in jocul de-a parintii.)
Este doar o interpretare posibila.
Fructul vietii. Legea iubirii

„Imagine going through a door, this great barrier. When you get in and look back from the other
side, you find out there is no door.” Alan Watts
Imagineaza-ti ca treci printr-o usa, aceasta mare bariera. Dupa ce intri si te uiti inapoi din cealalta
parte, realizezi ca nu era nici o usa acolo.
In mitologia greaca, marul de aur era fructul vietii si al nemuririi. Copacul vietii, la fel ca cel al
cunoasterii era infasurat de un sarpe, care avea insa rol de gardian nu de ispititor. El a fost darul Geei
pentru Hera, la nunta sa cu Zeus si plantat in gradina hesperidelor, la capatul de apus pamantului,
acolo unde titanul Atlas fusese pedepsit sa tina bolta cereasca pe umerii sai. Tatal lui Atlas era titanul
Iapetus, fiul cerului si al pamantului, cel care penetreaza si raneste, fratele Timpului (Cronos) care a
condus lumea in timpul epocii de aur. Iar mama sa era Clymene, oceanida nascuta din titanii marilor,
Okeanos si Tethis. Fiii lui Iapetus au fost uneori blamati pentru soarta nefericita a omenirii din cauza
ca intruchipau cateva trasaturi morale ce ar fi dus la caderea spiritului: Prometheu pentru inteligenta
vicleana folosita la hotie, Epimetheu pentru prostia si nebunia care dus la deschiderea cutiei
Pandorei, Atlas pentru indrazneala de a se razboi cu zeii, platita cu suferinta, Menoetiu pentru
aroganta pripita si violenta. Insusi Iapetus era descris ca un zeu al mortalitatii. Numele lui Atlas
insemna „cel dur, rabdator”.
In mitologia crestina, Iapetus a fost asociat cu Japheth, fiul lui Noah, tatal umanitatii de dupa potop.
Mitul merelor de aur are rezonante si in multe culturi populare, inclusiv la romani: Prislea cel voinic
se lupta cu zmeii ce fura merele de aur si le duc pe taramul celalalt.
Prin urmare, in gradina zeilor cresteau 2 copaci magnifici:

- Copacul cunoasterii binelui si raului, smochinul, care simboliza sexualitatea, mortalitatea,
masculinitatea (Adam, spirit) iar sarpele care-l infasura era ispititorul si a fost ascultat de femeia
inocenta (Eva), determinand caderea in pacat, uitare si moarte.
- Copacul vietii, marul de aur, care simboliza viata, nemurirea, feminitatea (Hera, suflet) iar
sarpele care-l infasura era gardianul si a fost pacalit de barbatul salvator puternic si inteligent
(Heracles), determinand redobandirea gloriei nemuritoare a sufletului.
Prin intermediul sexualitatii, sufletul inocent a fost furat si a putut fi regasit numai datorita curajului,
perseverentei si ingeniozitatii. Furat de dumne-zeus (foc, spirit) care a luat-o pe Hera (aer, suflet) de
sotie. Marul de aur reprezenta soarele intelept de la apus iar soarele era sediul vointei, plexul solar
din corpul uman-pomul vietii. Dobandirea marului de aur reprezenta asumarea vointei omului,
pentru ca in acest fel sa-si poata recupera sufletul nemuritor ascuns in gradina zeilor.
Culegerea merelor de aur (recastigarea sufletului) a fost a 11-a munca a lui Heracles din al 11-lea an,
intr-a 11-a zodie. 11 reprezinta numarul maestru al gemenilor divini, simbolizati in zodia varsatorului

de cele 2 cupe cu apa vietii care se varsa dintr-una intr-alta (suflet si spirit). Traseul lui Heracles in
aceasta incercare, marca lungul drum de intoarcere in paradis, dupa ce toate celelalte munci de
purificare au fost indeplinite.
Postul tacerii
AER. In aceasta prima incercare, Heracles a trebuit sa afle cum sa ajunga la gradina hesperidelor. Si
numai batrinul marii ii cunostea locul iar el se ascundea sub tot felul de masti schimbatoare si sub o
multime de nume pentru a nu fi recunoscut. Batrinul profet era pastorul turmelor marii, a bestiilor
lui Poseidon (emotiile). Primul sau nume ar fi fost Proteus, cu intelesul de „primul” (protos,
primordial) si „cel capabil sa-si schimbe forma” (protean, versatil); locuia pe o insula de nisip, uneori
identificata cu Pharos (far) alteori cu Carpathos (stanca). Homer spunea despre el in Odiseea ca
putea raspunde la orice intrebare daca era capturat, tinut si observat in timp ce isi schimba formele.
Toate vietuitoarele s-au nascut din ocean iar Proteus era batrinul vrajitor al marii si forta primordiala
a vietii. El reprezenta sursa originara, scanteia ascunsa in toate formele vii schimbatoare, constituia
suportul si reflecta lumina (stanca si farul) constiintei universale. Apa produce sunet si se manifesta
in om (70% apa) prin gand, cuvant, emotie. In arta hermetica a alchimiei, batrinul marii era
considerat „anima mundi”, sufletul lumii, volatilul mercur. Capturarea schimbatorului Proteus,
simboliza disciplinarea gandirii si dobandirea claritatii mentale pentru a putea auzi soapta intuitiei.
Prin urmare, orice adevar putea fi gasit chiar in interiorul nostru si confirmat de emotie. Numai
intuitia stie sa deosebeasca adevarul de minciuna dar acest proces solicita focusarea atentiei pe
tacerea interioara.
Postul hranei
PAMANT. In continuare, Heracles a fost oprit din drum de Antaeus, fiul urias nascut din pamant
(Geea) si apa (Poseidon). Simboliza chiar trupul uman atras si sustinut de puterea pamantului.
Antaeus insemna „oponentul, antagonistul” si nu putea fi infrint decat tinindu-l ridicat deasupra
pamantului. De la numele lui provine sufixul „anti” (impotriva). In acest test Heracles a trebui sa-si
infringa limitele corpului fizic cu puterea de urs a sufletului (AER). Adica sa-si foloseasca ursita in
avantajul lui! Ursa mica sau carul mic, infasurata in coada constelatiei Draco, gazduieste Steaua
polara in jurul careia se invarte toata emisfera de nord, care in astrologie ghideaza drumul
destinului. Daca ai sta noaptea sa privesti lumina stelelor ai putea contempla aceasta miscare lenta.
Dincolo de Polaris se intind universuri infinite de posibilitati. Dar trupul se opune realizarii spirituale
pentru ca este alimentat de materialitate de cate ori consuma din roadele pamantului.
Postul sexualitatii
APA. Ajuns in Egipt, Heracles a fost capturat de regele Busiris si pus in lanturi pentru a fi sacrificat lui
Poseidon. In greaca, Aegyptos provine din expresia egipteana „Hwt-Ka-Ptah” care insemna „palatul
spiritului lui Ptah” (sau Pitah), demiurgul care a existat inaintea tuturor lucrurilor si care prin vointa
sa a adus lumea in manifestare: domnul adevarului, al dreptatii, al eternitatii, cel cu fata frumoasa.
In romana pita este un regionalism pentru paine iar in rugaciunea crestina se spune „painea noastra
cea de toate zilele da-ne-o noua astazi” si este evident o metafora pentru spirit. Iar Busiris era fiul lui
Poseidon si al nereidei Lysianassa, una dintre cele 50 de fiice ale lui Nereus, ipostaza a aceluiasi
batrin al marii. Busiris intrupa templul lui Osiris, zeul egiptean al lumii de dincolo, „cel puternic” sau
„purtatorul ochiului”; in egipteana numele lui Osiris era format dintr-un sir de consoane si indica

principiul masculin al actiunii ca simbol al sexualitatii masculine (penisul de aur). In astrologie era
asociat constelatiei Orion, corpul astral al celui mai mare vanator.
Poseidon pe de alta parte sta la radacina verbului „a poseda”. Semnificatia numelui sau este
plurivalenta, uneori aparea ca „sotul” sau „domnul” pamantului, stapanul apelor, zeul cailor
(puterea energiei astrale), „cel care cunoaste multe lucruri” dar si „cel care cutremura pamantul”. In
casa spiritualitatii, Poseidon si Osiris reprezentau aspecte ale puterii sexuale masculine, generatoare,
sacrificate pe altarul zeilor. Pentru a putea pleca mai departe in cautarea nemuririi sufletului,
Heracles a trebuit sa rupa lanturile lui Poseidon si sa-l ucida pe fiul sau Busiris, simbolul dorintei de
posesiune sexuala.
Postul emotiilor
FOC. Asa a ajuns pe muntele Caucaz, deasupra Marii Negre. Numele este de origine scita si semnifica
„stralucirea ghetii” sau „alba ca zapada”! Iar acolo l-a gasit pe titanul Prometeu, purtatorul focului
sacru, inlantuit pe o stanca, in timp ce vulturul lui Zeus, care era chiar spiritul lui, ii manca ficatul in
fiecare zi dupa care noaptea se regenera. La greci, ficatul era considerat sediul emotiilor prin urmare
suferinta lui Prometeu era destinata sa hraneasca zilnic spiritul flamand al zeului. Dar Heracles a ucis
vulturul si l-a eliberat pe titan de suferinta.
Constiinta nemuririi
In sfirsit, la capatul calatoriei, la marginea de apus a pamantului, Heracles mai avea de infruntat o
ultima dilema. Cum sa-l evite pe paznicul fioros al gradinii, dragonul cu 100 de capete. In Astronomia
lui Hyginus, Ladon era asociat constelatiei Draco care incolaceste Ursa mica sau carul condus de
Polaris. Numele lui insemna „flux puternic” si simboliza pericolul unor curenti astrali distrugatori.
Preoteasa lui Apollo l-a asigurat pe Heracles ca atunci cand cele 12 munci vor fi fost indeplinite, va
deveni unul dintre nemuritori. Instruit de Prometeu, eroul l-a trimis pe Atlas sa-i aduca merele de
aur in timp ce el a preluat greutatea cerului pe umerii sai. Dar Atlas insemna „cel rabdator”. Ar indica
Ladon puterea distrugatoare a soarelui daca ar fi confruntat inainte de vreme, inainte de timpul
potrivit? Hesperidele, fiicele lui Atlas, personificau nuantele apusului, de la „lumina orbitoare” la
„ochiul boului”, violet. Iar marul de aur din gradina lor era chiar soarele la apus. Preluand rolul
titanului de sustinator al boltei, ingenuncheat in pamant, cu palmele ridicate spre cer, Heracles a
primit in ochii sai focul marului solar si constiinta nemuririi i-a iluminat cele 2 emisfere ale creierului
(lana de aur). Mai trebuia sa se poata retrage la timp pentru a nu ramane impietrit pe vecie.
Hesperidele mai erau numite si atlantide. Sa fi fost atlantida (Atlantis) miticul pamant al
nemuritorilor dinainte de potop care a decazut ca urmare a razboiului dintre zei si titani? Alexander
Stuart Murray (arheolog scotian, 8 ian 1841, varsator) spunea in manualul sau de mitologie ca acolo
se afla taramul celor binecuvantati, unde locuiau Okeanos cu sotia sa Tethys iar locuitorii lui, la fel ca
zeii din Olimp, se hraneau cu ambrozie si nectar, painea si bautura care-i faceau nemuritori. Atlas era
rege al acestui tinut si in MIJLOCUL gradinii lui crestea copacul vietii (soarele). Pamantul era incercuit
de ape ca de un urias torent si minuni de toate felurile puteau fi vazute acolo.
Vechile legende celtice vorbesc despre un loc secret, o fantana, un fruct sau o planta care puteau
rascumpara moartea. Zeita Idunn („cea care reda tineretea”) traia langa un izvor sacru si isi tinea

merele magice, numite elixirul zeilor, intr-un sipet. Cei care mancau din ele redeveneau tineri din
nou.
De ce a fost substituit fructul cunoasterii binelui si raului cu fructul vietii? Din marul de aur al
nemuririi a devenit fructul otravit al pacatului. Si daca marul reprezenta soarele batrin si intelept (la
apus) iar soarele canalizeaza vointa, atunci puterea care ne-a fost furata, otravita, corupta de zei
este puterea vointei (din plexul solar!); a vointei sufletului de a alege sa nu mai traiasca experienta
mortii, ci sa ramana in constiinta universala nemuritoare.
Thelema sau Legea Vointei

„Cum te porti este dictat de vointa. Sa pui insa o eticheta pe fiecare dorinta nu duce nicaieri.
Thelema ne invata sa privim dincolo de aceste categorisiri restrictive. Fiecare persoana pe care o
iubim constituie o cheie de o forma diferita. Si fiecare cheie descuie o alta parte din noi insine dar
numai una ne elibereaza. Toate suferintele provin din marea schisma dintre cele 2 forte primare ale
vietii: masculina si feminina, intuneric si lumina. Numai prin unirea opozitiilor noastre suntem
eliberati de aceasta durere si reintregiti.
Iubirea este partenera esentiala a vointei. In timp ce veneratia reflecta frica! Urmeaza-ti nestingherit
vointa. Ajuta-ti prietenii sa si-o descopere pe-a lor dar nu interfera niciodata cu vointa altuia.
Coliziunea este singura crima din cosmos.” Serialul Un inger straniu (Strange angel)
Thelema era o filozofie spirituala si sociala derivata din ezoterismul vestic. Cuvantul provenea din
greaca si insemna vointa. A fost de multe ori inteleasa ca o miscare religioasa sau ca un matrix
religios. Axioma fundamentala, cunoscuta ca „Legea lui Thelema”, era „Sa faci ce vrei sa-ti fie singura
Lege” si corespundea cu „Iubirea este legea, iubirea subordonata vointei” astfel ca natura
interactiunii unui om cu lumea era perceputa ca o forma de iubire sau armonizare. „Fiecare barbat si
femeie – se spunea in Thelema – intruchipeaza o stea” si coliziunile dintre ei pot fi evitate atunci
cand devin constienti de adevaratul scop al vietii lor.
Stamus contra malus (Stam impotriva raului)

Principalul simbol al thelemei, definit de Blaise Pascal in 1639, echivalent cu anticul Ankh egiptean
sau roza-cruce, descrie un hexagon inscris intr-un cerc in care cele 3 perechi de opozitii de pe laturile
sale intersecteaza 3 puncte situate pe o linie dreapta. Aceasta forma poate fi desenata dintr-o
singura linie continua. Figura geometrica se mai numeste si „Steaua varsatorului” (a 11-a zodie);
unele miscari ezoterice secrete o considerau un semn de mare putere care putea deschide portile
catre Atlantis.
In anii 1900, Aleister Crowley (12 oct 1875, balanta), care se prezenta ca profet al noii ere (new age)
si intrupare a lui Horos, a folosit principiile thelemei pentru a fundamenta o noua religie, adoptata
de Ordo Templis Orientis (O.T.O.)
Natura nu cunoaste rusinea, vina sau frica si de aceea pare cruda. Acestea sunt doar interpretari
omenesti. Natura isi foloseste forta in 2 directii, de atractie sau respingere, prin care creeaza sau
distruge. Natura este actionata de vointa de a exista, impulsul creator prin care genereaza continuu

forme frumoase cu care umple spatiul iar atunci cand sunt degradate de timp le descompune si le
recompune din nou, armonizandu-le. Si prin acest proces natura traieste. Inspira si expira.
Actualitatea miturilor
Ceea ce New Age denumeste dimensiunea a 4-a este de fapt subconstientul colectiv, in care-si au
locuinta toate entitatile mentale create de umanitate de-a lungul timpului: demonii, zeii autocrati,
parazitii energetici si spiritele involuate. Atunci cand un om traieste si paraseste planul terestru in
frica, hraneste aceste entitati. Este o dimensiune mentala, Dumnezeul mental daca vreti, din care
provin toate gandurile negative prin intermediul carora entitatile malefice vampirizeaza energia
umanitatii. Nu au putere in lumea materiala decat daca omul emana emotii distructive in campul
inimii si formeaza astfel goluri aurice intunecate prin care acestea pot penetra. Atunci ii pot locui
trupul cat timp Sufletul sau le permite accesul. Experienta fricii cu tot spectrul sau de manifestari –
nesiguranta, neincredere, control, lacomie, zgircenie, furie, ura, vina, victimizare, griji etc. - este
traita pentru a fi inteleasa si depasita. Este o (C)HIMERA cu infatisari infioratoare care se lipeste de
aura, totusi o simpla himera inconsistenta care se disipeaza ca un fum atunci cand omul devine
constient de puterea din el si isi foloseste liberul arbitru pentru a o transcende.
Cand rolul fricii a fost inteles temeinic si depasit, se deschide poarta spre dimensiunea
supraconstientului. Starea mentala a fiintei se stabilizeaza, trecutul este vindecat iar viitorul se
transforma intr-un perpetuu acum. Cand mintea se linisteste, iubirea si pacea coboara in Suflet.
Atunci stihiile dimensiunii a 4-a sunt luminate de atentie si compasiune si nu mai pot avea influente
distrugatoare asupra campului inimii. Oul de lumina care este omul straluceste in universul sau
interior si toata realitatea sa se transfigureaza.
Himera si Capul Medusei

Pontus era personificarea marii, fiul Geei si al lui Aether. Cu Geea, el a avut cinci copii: Nereus,
Thaumas, Phorcys, Ceto si Euribia. Din Phorcys si Ceto s-a nascut Medusa, creatura mitica descrisa ca
o femeie cu serpi in loc de par si capacitatea de a pietrifica pe oricine se uita in ochii sai. Medusa a
fost decapitata de Perseu cu ajutorul Atenei (inteligenta) si a lui Hermes (mesagerul) iar din gatul sau
au iesit calul inaripat Pegasus si Chrisaor, omul de aur (fiii lui Poseidon, zeul marii). Perseu,
reprezenta primul decan al Berbecului iar taierea capului Meduzei (medulla oblongata), mintea
inferioara.
Pegasus l-a ajutat pe Bellerophon sa o omoare pe Chimera (Himera), monstrul cu corp de leu, coada
cu cap de sarpe, gat de leu si 2 capete, unul de leu si celalalt de capra. Aceasta ar fi fost versiunea
pre-crestina a mitului cu sf. Gheorghe care a omorat balaurul.
Vergilius plasa Himera la portile lui Hades impreuna cu alti frati de-ai ei si multe alte creaturi
monstruoase.
Din punct de vedere astrologic, Himera a fost asociata cu constelatia Capricornului, capra cu coada
de sarpe, a carei aparitie anunta inceperea iernii si moartea naturii. Inamicul sau, identificat cu
constelatia Pegas, aparea primavara pentru a o „alunga” de pe cer.

Ce au in comun toate aceste simboluri?

Atat Medusa cat si Pegas il au ca tata pe Poseidon, stapanul marii, adica al corpului mental-
emotional. Medusa, nascuta din Pamant si Apa, era produsul fricii cu serpii mentali din capul sau si
privirea care impietrea inima si lua viata. Dar din Medusa violata de Poseidon (zeu) si DECAPITATA
de eroul Perseu (OM) s-a nascut Pegas, calul pur, alb inaripat, ca simbol al Luminii solare si omul de
aur, Crisaor.
Cealalta monstruozitate, Himera (Chimera), creata din Pamant si Foc – forta mentala iluzorie care
pazea portile Infernului impreuna cu fratele ei, cainele Cerberus, era gardianul inspaimantator al
Mortii cu cele 3 capete ale sale, de capra, sarpe si leu care scuipa foc. Cele 3 capete reprezentau
capra, gandirea rationala, organizata, sarpele, gandirea vicleana si leul, gandirea autoritara. Himera a
fost ucisa de Bellerophon (ipostaza straveche a Sf. Gheorghe), cu ajutorul fortei celeste a Soarelui,
reprezentata de Pegas; ucisa de propria-i arma, inghitind plumbul ce i s-a topit in gat (unde este
plasata chakra vorbirii), de la focul incins cu care l-a atacat pe erou. Numele de Bell-ero-phon ar
putea fi tradus ca si “conducatorul-maestru-al sunetului”!
Miturile vorbesc prin simboluri. Batalia tuturor eroilor a fost intre inima si ratiunea emisferei stangi a
creierului. Povestile ne repeta ca inima, atunci cand este sustinuta de calul inaripat al inteligentei
(creierul), va invinge mereu. Puterile ceresti sunt dispuse sa ajute eroul predestinat. Astrologia
pregateste armele si momentele. Omul potrivit la timpul si locul potrivit este capabil sa elibereze
umanitatea iar si iar.
Omphalos si Maya. Zeii si simbolurile lor

,,Adevarul este mai straniu decat fictiunea." Mark Twain (30 noi 1835, sagetator)
Omphalos
Acest enigmatic concept provenea de la greci si, etimologic, insemna buric, centru sau umflatura. A
fost considerat Axis mundi, centrul lumii sau buricul pamantului si reprezentat la inceput de o piatra
sacra in forma de phallus asezata la Delphi pe locul unde Apollo l-ar fi ucis si inmormantat pe Python,
dragonul care pazea inima pamantului. In antichitate Delphi era considerat centrul lumii, in care
initial s-a aflat oracolul zeitei Geea. Sarpele Python reprezenta spiritul pamantului care, la ordinele
Herei, a urmarit-o pe titanida Leto (uitarea) incercand sa preintampine nasterea gemenilor Apollo si
Artemis, noii zei ai soarelui si lunii. Dar Leto a reusit in cele din urma sa se ascunda (de aici apelativul
de „cea ascunsa”) si sa dea nastere copiilor sai si ai lui Zeus. Din razbunare, Apollo l-a ucis pe Python
si pe mormantul lui si-a ridicat propriul oracol. In sens ambivalent, omphalos reprezenta piatra de
mormant a miticului sarpe dar si cea de temelie a noului templu. Iar preoteasa care oficia la Delphi
purta numele generic de Pythia, provenit din púthein, a putrezi, referindu-se la mirosul degajat de
trupul mort al lui Python, aflat in descompunere. In romaneste, mirosul puternic de putrefactie este
„putoare” care „DUHneste” cand se ridica in VAZ-DUH!!! Si Pythia avea viziuni despre viitor!
Profetiile inspirate in timpul posesiunii preotesei de catre DUHUL zeului erau celebre in toata Grecia
si majoritatea eroilor au trecut pe la Pythia pentru a li se deslusi destinul. Se spunea ca preoteasa
intra intr-o stare frenetica provocata de aburii de etilena (hormon vegetal) care ieseau din
crapaturile stancii si, cu o voce guturala (din gat), vorbea in versuri (hexametri dactilici) care au fost
consemnati de poeti in literatura greaca. Pe de alta parte, se parea ca Pythia obisnuia sa mestece

frunze de laur (dafin), care se credea ca produceau stari modificate de constiinta. Dafinul este un
arbust unisexuat, ca si canepa (plantele femela sunt separate de cele mascul), ale carui frunze sunt
mereu verzi; legenda povestea ca Daphne, nimfa izvoarelor, s-ar fi transformat in acest copac ca sa
scape de urmarirea Apollo, atins de sageata lui Eros si indragostit de ea. Copacul sacru a devenit in
timp si un simbol al victoriei, eroii fiind impodobiti cu cununi de laur, pentru ca, in cele din urma,
Daphne nu a putut fi atinsa de zeu.
Ce semnificatie avea insa vocea guturala a preotesei? Desi cel mai frecvent pineala a fost asociata
sufletului, tiroida, marea glanda din gat in forma de fluture, controlorul mecanismelor energetice ale
corpului si sediul “logosului” ar putea fi un candidat mai potrivit. Alice Bailey, in cartea sa “The Soul
And Its Mechanism”, cita urmatoarea remarca a dr. Berman: “fara tiroida nu ar putea exista gandirea
complexa, nici procesul de invatare sau formare de obiceiuri, nici energia receptiva necesara vietii,
nici coordonarea fizica a functiilor corpului, nici reproducerea speciei”. Deasupra tiroidei sunt situate
si corzile vocale, lira cu 3 corzi a lui Hermes, vocea sufletului daruita lui Apollo pentru a-si putea
fermeca si conduce turmele. Miscarea coloanei de aer prin gat produce un schimb permanent cu
esenta divina denumita de indieni “prana”. Caci pana la urma sufletul era sinonim cu suflarea, de aici
provenea si expresia de “a-si da ultima suflare” si credinta primitiva ca prin inhalarea ei se putea
prelua sufletul celui care murea. Posedarea preotesei de catre “rasuflarea” zeului soarelui, care o
facea sa vorbeasca din gat, primea astfel un sens metafizic. In culturile populare, vocea din gat
necesita o tehnica straveche extrem de dificil de invatat si realizat; horile maramuresene cu noduri
(lovituri de glota) si iodlerele elvetiene erau printre cele mai cunoscute astfel de creatii, in prezent
pe cale de disparitie. In hipnozele regresive, sufletele erau adeseori vizualizate ca niste fluturasi
stralucitori.
Transele Pythiei erau denumite “enthusiasmos”, atribuite de asemenea si bacantelor lui Dionysus. In
greaca en semnifica interior, theos, zeu si asm, rasuflare, asadar facea referire la „zeul interior al
sufletului”. Asocierea cu zeul vinului si vitei de vie avea insa si alte semnificatii oculte. Numele lui
Dionysus provenea etimologic din dio-zeu si nusa, denumire arhaica pentru copac, asadar zeul-
copacului. Cultul lui a fost asociat cu smochinul care am vazut ca simboliza sexualitatea sau copacul
cunoasterii binelui si raului, astfel incat Dionysus mai era cunoscut si ca „cel din copac”, similar deci
ispititorului sarpe, care de altfel facea parte din iconografia acestui zeu. In alaiul lui, alaturi de
bacante defilau si satyri, spirite masculine reprezentate cu enorme penisuri in erectie. Dionysus era
fiul lui Zeus si al fecioarei pamantului, Semele, purtat in coapsa lui, la fel cum, mult mai tarziu, Isus a
fost considerat fiul lui Dumnezeu, nascut dintr-o fecioara pamanteana.
Omphalos putea fi astfel separat in alte 2 intelesuri distincte, prin care se obtinea sunetul primordial
om si phallos sau ridicatura, umflatura, devenit in latina phallus. Omphalos era o reflectare atat a
uterului cand era gol cat si a phallus-ului cand era plin. Cupa cu vin rosu, potirul graalului cu sangele
regal, obeliscul si cupola bisericii ca si casa a domnului sunt toate interpretari ale acestui simbol
stravechi de putere. La Delphi, omphalos reprezenta si piatra pe care Rhea a imbracat-o in scutece si
i-a dat-o lui Cronos s-o inghita in locul lui Zeus. Si i-a cazut atat de greu la stomac, incat a trebuit sa
verse in creatie toti copiii-zei mancati mai inainte si sa se retraga invins in negurile timpului. Caci
pana la urma Zeus a fost cel care i-a invins pe titani si a schimbat pleiada de zei ai umanitatii, din el
s-a nascut si Dumnezeul mostenit si adorat in religia crestina.

In traditia greaca, alaturi de Dionysus si Apollo, inca unul din fiii lui Zeus, vicleanul Hermes,
mesagerul zeilor si gardianul portilor, era si el considerat zeu falic, reprezentat de coloane (herms)
iar fiii lui Pan si Priapus constituiau simboluri ale virilitatii si fertilitatii masculine.
Dar intr-un sens profund mistic, omphalos simboliza insusi „homo erectus”, omul ridicat si posedat
de spiritul pamantului ca centru al universului. In taoism corpurile fizice erau considerate de natura
masculina, Yang.
Maya
Daca omphalos din mitologia greaca aparea ca un simbol al tatalui-spirit, conceptul de Maya din
filozofia hindusa a primit de-a lungul timpului multiple interpretari dar toate asociate principiului
feminin. Astazi, in mod restrictiv, este cel mai des definita ca iluzie sau „val” care acoperea adevarata
realitate. Dar in traditia indiana straveche conceptul avea semnificatii mult mai profunde, mai
complexe. Numele provenea din radacina mā, insemnand „masura” dar si mama, dupa specialistul
olandez in sanscrita Jan Gonda. Iar in limba avestana, a scripturilor zoroastriene, desemna ”puterea
magiei”. Mai multi specialisti in sanscrita i-au asociat diferite descrieri:
- pentru Monier Williams, in limbajul stravechi pre-vedic, simboliza „o intelepciune si putere
extraordinare”, posesorul ei fiind capabil sa creeze orice dorea; in romana avem cuvantul maiestrie
care desemneaza aceasta putere si povestea populara a pasarii maiastre care facea legatura intre
taramuri
- P. D. Shastri considera ca in Vede semnificatia originala era de “aparenta, nu simpla iluzie”,
asadar se referea la formele materiale; maya insemna orice are forma materiala, fara a dezvalui insa
si principiile ascunse in ele si cunoasterea din spatele procesului de creatie
- pentru William Mahony conceptul isi avea originea in procesul gandirii si implica "puterea
minunata si misterioasa de a transforma o idee intr-o realitate fizica"
- Zimmer o considera "o mama in toate cele trei lumi", o creatie, magia ei fiind activitatea
manifestata in spiritul vointei
- Hendrick Vroom explica diferenta fundamentala dintre iluzia mentala si maya, in sensul ca
lumea EXISTA ca realitate, nu este o iluzie mentala ci pur si simplu nu este ce pare a fi iar
experientele traite de oameni erau inselatoare in ce priveste adevarata lor natura
In filozofia indiana Maya era asociata deci subconstientului care nu-si revela principiile creatoare ci
le pastra ascunse, pre-existand si co-existand cu Brahman, constiinta-spirit suprem. Asadar, intr-un
sens foarte general, maya se referea pur si simplu la puterea creatoare aflata in stare de ignoranta.
Din aceasta cauza scolile mistice indiene subliniau necesitatea intelegerii Mayei ca pe o cale de a
ajunge la sine, exprimata metaforic in aceasta zicala paradoxala: "I am right now in my village, but I
need a road to reach my village” - sunt chiar acum in satul meu dar am nevoie de un drum pentru a
ajunge la el. Maya constituia acest drum.
Maya ar putea semnifica si legendarul firmament, bolta cereasca sau domul (valul) care in mitologiile
antice separa si inchidea planul pamantean, readus in actualitate de „noile” vechi teorii ale
pamantului plat. Citez un verset din a 4-a veda a cunoasterii, Atharvaveda:
She rose. The Asuras saw her. They called her. Their cry was, "Come, O Māyā, come thou hither" !
Her cow was Virochana Prahradi. Her milking vessel was a pan of iron.

Dvimurdha Artvya milked this Māyā.

The Asuras depend for life on Māyā for their sustenance.
One who knows this, becomes a fit supporter.
Ea s-a ridicat. Asuras (fiinte divine atat bune cat si rele, spiritele naturii) au vazut-o.
Strigatul lor a fost:
“Vino, o Maya, vino aici.”
Vaca ei era Virochana Prahradi. Vasul ei de lapte era un castron de fier.
Dvimurdha Artvya a muls laptele Mayei.
Viata Asuras-ilor depindea de sustinerea Mayei.
Cel care stie aceasta devine un suporter pregatit.
In vechile texte Puranas, se spunea ca Maya era una dintre cele 9 shaktis (consoarte, forte sau
energii) ale lui Vishnu, entitatea primordiala a adevarului absolut, cel care mentinea si proteja
creatia. Si anume, era somnul care invaluia lumea (insusi trupul lui Vishnu), atunci cand el se TREZEA
sa distruga raul. Cu alte cuvinte, cand lumea dormea, Vishnu se trezea. Intr-unul dintre mituri,
inteleptul Markandeya i-a cerut lui Vishnu sa experimenteze Maya iar zeul i-a aparut ca un copil care
plutea pe o frunza de smochin pe apele oceanului cosmic si l-a inghitit pe intelept. In pantecul
copilului, inteleptul a vazut diverse lumi, intregi universuri si zei, pana si propriul sau schit se afla
acolo. Apoi copilul l-a respirat afara pe intelept care a incercat atunci sa il imbratiseze; dar totul a
disparut brusc si inteleptul si-a dat seama ca nu a fost plecat nicaieri, ca a ramas tot timpul in chilia
lui, savurand pe Maya lui Vishnu. Daca ar fi sa interpretez acest vis al inteleptului, copilul ar fi insusi
omul arhetipal care plutea in pantecul mamei divine iar in interiorul lui erau cuprinse intregi
universuri si zei. Smochinul era copacul mitic al cunoasterii si simboliza sexualitatea prin care copilul
era expulzat in lume, frunzele lui fiind folosite de Adam si Eva pentru a-si ascunde sexul, dupa ce
“pacatuisera” in gradina raiului. Iar inteleptul care parea sa fi fost inghitit si apoi aruncat inafara de
respiratia copilului a realizat ca de fapt nu a fost nici o clipa plecat nicaieri si ca toata aceasta
aventura nu reflecta decat capacitatea imaginativa a Mayei, marea mama sau oceanul cosmic pe
valurile caruia copilul divin se legana. In mitologia romana, Maya, apelata chiar “magna mater”, a dat
si numele lunii mai.
Puterea magica a creatiei a fost intotdeauna considerata un monopol al spiritului solar central,
asociat in mitologia indiana cu arhetipul primordial al lui Vishnu, a carui sotie Maya era. Numele lui
provenea etimologic din radacina “viś” care insemna patrunzator, apropiindu-l astfel din punct de
vedere simbolic de titanul Iapetus din mitologia greaca, tatal lui Prometeu si Atlas. Era descris in
soteriologia hindusa (studiul religiilor salvarii) ca sustinatorul cerului si al pamantului si cel care
patrundea tot ce exista, aparand de rau, haos si fortele distructive. In iconografie, era infatisat cu
pielea albastra si 4 brate in care tinea un lotus, floarea uitarii (stanga jos), un buzdugan (dreapta jos),
o scoica (stanga sus) si un disc (dreapta sus). Avea sarpele Shesha (care invelea lumea) incolacit ca o
ghirlanda, pe dupa gat si de-a lungul trupul si era insotit de sotia lui Lakshmi; el era “cel care viseaza
universul in realitate”. Se credea ca Vishnu s-ar fi reincarnat de mai multe ori, cele mai cunoscute
avatare ale lui fiind Rama, Krishna si Buddha.

Pe de alta parte, in hinduism, fratele mai mic al lui Vishnu, Shiva reprezenta distrugatorul asociat cu
sexualitatea, simbolizat de un lingam sau phallus (omphalos). Iar fratele cel mare, Brahman era
Spiritul si Creatorul suprem primordial.
"When one's senses are clear, one will truly see things as they really are, INFINITE ..."
Cand simturile sunt clare, cineva va vedea cu adevarat lucrurile asa cum sunt, INFINITE...
William Blake (mistic, poet si pictor, 28 noi 1757, sagetator)
Matrice sau destin

“No self is of itself alone. It has a long chain of intellectual ancestors. The “I” is chained to ancestry
by many factors …This is not mere allegory, but an eternal memory.”
Nici un sine nu este de unul singur. Are un lung sir de stramosi intelectuali. „Eu”-l este inlantuit de
ancestral prin multe fire... Aceasta nu este o simpla alegorie ci o vesnica amintire.
Erwin Schrodinger (fizician si filozof austriac, laureat al Premiului Nobel, autor al cartii „Ce este
viata? Spirit si materie”, 12 aug 1887, leu)
Pamantul face parte din asa-numitul sistem solar iar acesta din galaxia caii lactaea populata de o
multime de entitati de forma unor constelatii, fiecare continand diferite arhetipuri, modele
energetic-informationale. Mai apropiate si mai cunoscute sunt cele 12 constelatii zodiacale prin care
trece soarele pe parcursul unui an, de la berbec la pesti; ele primesc la randul lor influxuri de la
constelatiile cu care se intersecteaza si tot asa vibratiile reverbereaza in univers din aproape in
aproape. Zodiacul functioneaza ca un ceas astral in care soarele joaca rolul aratatorului iar luna al
minutarului si unde fiecare interval orar corespunde unui loc si timp arhetipal, denumit in astrologie
casa. Cand soarele a terminat de parcurs intregul cadran s-a incheiat o zi si o noapte astrologica.
De la berbec la fecioara se intinde ziua horoscopului, constientul: sa fii, sa ai, sa gandesti, sa simti, sa
vrei, sa servesti este natural si spontan. De la balanta la pesti se intinde noaptea neagra a sufletului,
subconstientul: sa echilibrezi, sa doresti (presupune sincronizarea inimii si a creierului pe aceeasi
lungime de unda; dorintele, instrumentul principal al creatiei, vietii si mortii, sunt deseori ascunse),
sa intelegi, sa folosesti, sa cunosti si sa crezi in revelarea subconstientului este adevarata provocare a
vietii.
In functie de momentul in care spiritul rasare in lume, programul lui de viata va fi imprimat cu
anumite energii specifice. Iar aceste marcaje date de pozitia soarelui in zodia natala si ascendent ii
vor influenta viziunea, parcursul si alegerile pe care le va face pe parcursul vietii, fie ca este constient
sau nu de aceasta predeterminare. Un nativ berbec cu ascendent in leu va fi diferit de unul cu
ascendent in fecioara sau de un scorpion cu ascendent in leu. In astrologie, Nodul Nord indica
destinul sau destinatia unui suflet, atingerea scopului sau pamantean intr-o intrupare. Caile care duc
la aceasta finalitate, pot fi insa foarte diferite: mai usoare, directe, scurte sau mai grele,
intortocheate, lungi si in aceasta consta libertatea de a alege. Dar in cele din urma „toate drumurile
duc la Roma” care criptat invers inseamna AMOR, pentru ca in realitate toate destinatiile sfarsesc in

iubire. Unii concep viata ca pe un joc, altii ca pe o afacere, spectacol, experienta samd. Astfel
viziunea generala de viata, pe o scala de la negativ la pozitiv, constituie pentru:
- berbec, pur si simplu viata, de la agonie si lupta la extaz
- taur, forma si materialitate, de la saracie la supra-abundenta
- gemeni, spectacolul mintii, de la iluzie la magie
- rac, intemeierea casei si familiei spirituale, de la cocioaba la palat
- leu, vointa de a conduce regatul, de la slabiciune la omnipotenta
- fecioara, dedicatia pentru serviciu si hrana, de la incrancenare si sacrificiu la vindecare
holistica
- balanta, parteneriat si colaborare, de la dezechilibru la armonie
- scorpion, misterul creatiei, de la frica la iubire
- sagetator, calatorie in constiinta, de la intoleranta si judecata la eliberare
- capricorn, rigorile educatiei, de la inchisoare la maiestrie
- varsator, integrarea in universalitate, de la ignoranta la omniscienta
- pesti, puterea credintei, de la cosmar la feerie
Una dintre legile care guverneaza aceasta lume este si liberul arbitru exprimat prin vointa, care ofera
posibilitatea de a ne alege punctul de referinta pe scala disponibila de valori in fiecare dintre cele 12
case sau domenii ale unei vieti pamantene, patronate de cele 12 zodii. Soarele este garantul astral al
acestei libertati de alegere. Nu matrixul sau destinul ne pune limitele ci numai noi insine. Diferenta
intre un ignorant si un maestru al vietii este ca maestrul stie sa foloseasca energiile astrale in
beneficiul lui, pe cand ignorantul se lasa purtat de ele. Aceasta cunoastere a fluxului vietii poate fi
deopotriva constienta si intuitiva. Stiintele ezoterice, intre care astrologia, geometria sacra, magia
s.a., inventariaza numeroase instrumente prin care legile si mecanismele oculte ale materialitatii pot
fi intelese si controlate prin vointa. Conducatorii din umbra ai omenirii stapanesc si utilizeaza aceste
instrumente manipulatoare de milenii, in sens preponderent negativ. Dar scopul ideal al unei vieti
implinite este ca acest acordaj subtil intre corpul uman si cel universal sa devina natural si spontan,
astfel incat nici un artificiu intermediar sa nu mai fie necesar pentru atingerea armoniei desavarsite.
Ce este dumne-zeu? Puternicul Zeus sau domnul zeu personifica energia arhetipala emanata din
corpul astral al planetei Jupiter. Asadar este un program, exprima un model, un rol sau o masca, o
persona(litate) cu anumite trasaturi, atat pozitive cat si negative. Numele Zeus este format din
miezul eu care in greaca insemna bun si cele 2 insemne ale fulgerului asezate in oglinda la inceput si
la sfirsit, unde Z e simbol masculin iar S feminin. De aici, in astrologie Jupiter, corpul gazos care
emana caldura, cel mai mare din sistemul solar, era considerat marele benefic, stapanul fulgerelor si
tatal tuturor zeilor. Prin urmare Zeus-Jupiter, echivalent cu EL al sumerienilor, produce si emana
energie ELectrica. In corp este reflectata in conexiunile neuronale din sistemul nervos care permit
receptia si interpretarea informatiilor, micile fulgere personale, de unde si verbele sale caracteristice
„a intelege” si „a percepe”. E ca atunci cand ti se aprinde un bec, „evrika, acum stiu”. Practic daca te
inchini lui dumnezeu, divinizezi si alimentezi energia acestei planete si in loc sa o folosesti ca
instrument de constientizare, sa-ti aprinzi propria lumina, o ridici la rangul de autoritate suprema si
te lasi dominat subconstient de influxurile ei astrale. Cu alte cuvinte, iti abandonezi si delegi
libertatea de a alege, liberul arbitru, punandu-te la dispozitia unei puteri exterioare.

In mitologie, Zeus-Jupiter a fost ultimul dintre copiii titanului Cronos-Saturn-Timpul si al mamei

Rhea-Pamantul-Marea si cel care de altfel l-a detronat si izgonit. In astrologie, Jupiter si Saturn sunt
considerate planete relationale, ne pun in legatura unii cu altii si cu realitatea in care functionam ca
oameni.
Este interesanta genealogia copiilor lui Cronos si ai Rheei. Primele 3 progenituri au fost Hestia,
Demeter si Hera (anagrama Rhea), putind fi asociate unei triade feminine cu varful in jos, unde
Hestia la stanga reprezenta focul caminului, varful in jos la Demeter hrana pamantului si eterica Hera
sufletul creatiei la dreapta. Urmate de 3 progenituri masculine care formau un triunghi cu varful in
sus: invizibilul Hades la stanga, tumultuosul Poseidon deasupra si atotputernicul Zeus la dreapta. Cei
6 zei principali marcau astfel 6 puncte intr-o hexagrama magica in care focul-spirit (Hestia-Zeus) si
aerul-suflet (Hera-Hades) incadrau materia situata in centru, intre pamant si apa. Iar toata aceasta
constructie era incercuita si inchisa in pantecul timpului: ochiul uman cu gaura neagra din centru,
pestera intunecata a lui Hades inconjurata de apele lui Okeanos, care inghitea lumina si o traducea
in forme miscatoare pe oglinda retinei, interpretate in creier ca imagine coerenta a realitatii
inconjuratoare.
Calea lactaea, calea uitarii

Legenda spune ca din laptele Herei imprastiat pe cer s-a format vartejul stralucitor al Caii Lactaea.
Etimologic, termenul provine din grecescul „gala”, lapte, din care s-a format si cuvantul galaxia,
galaxías kýklos sau “cercul laptelui”, devenit in latina “via lactaea”.
Din aceeasi radacina provenea si numele celebrei statui de fildes alba ca laptele sculptata de
Pygmalion si insufletita de Afrodita-Venus, Gala-teea care ar putea fi tradus ca “zeita laptelui” (din
teea sau deea, zeita). Galateea a devenit astfel femeie si s-a insotit cu creatorul ei.
Pe de alta parte, din grecescul „lḗthē” cu intelesul de uitare sau „cea ascunsa”, provine numele apei
uitarii din tinutul intunecat al lui Hades si poate fi asociat cu latinescul lactaea, in italiana moderna
latte, franceza „lait” (citit „le”) sau romana lapte. Sta si la originea florii care aduce uitare pentru cei
care ii mananca fructul, lotus, emblematic pentru cultura indiana. Tot in mitologia greaca o intalnim
pe Leto, fiica titanilor Coeus-cerul si Phoebe-cea stralucitoare, nimeni alta decat mama zeilor
soarelui si lunii, Apollo si Artemis, in timp ce sora ei Asteria, “cea din stele”, titanida oracolelor si
stelelor cazatoare a fost mama lui Hecate, zeita lunara a magiei. In romana letal este sinonim cu
mortal si din nou face trimitere la uitare; uitarea pare sa fie un mecanism esential de camuflare prin
care in aceasta lume sunt perpetuate programele distructive. Istoria se repeta pana cand in sfarsit nu
va mai fi uitata.
Ce vreau sa spun este ca aceste etimologii ale “caii laptelui” sugereaza faptul ca laptele matern ar
putea fi primul agent al uitarii in aceasta dimensiune terestra. Chiar daca pare hazardata si
speculativa asocierea laptelui cu apa uitarii, etimologiile memoreaza intelesurile profunde, primare
ale cuvintelor (etymos-adevarat, logos-cuvant). In lumea moderna, desi este complet nenatural sa fie
consumate dupa intarcare, produsele din lapte constituie o componenta de baza a alimentatiei si
provoaca dependenta la fel ca un drog. Beta endorfinele sintetizate de mama in procesul alaptarii au
proprietati similare narcoticelor, in special morfinei si faciliteaza productia de prolactina, care este

considerat un hormon al submisiei si predarii. La primate, masculul dominant are cel mai scazut nivel
de prolactina.
Anotimpul schimbarii
,,Evul mediu întunecat înca domneste peste întreaga umanitate si profunzimea si persistenta acestei
dominatii abia acum devine tot mai clara. Acesta temnita a evului mediu întunecat nu are bare de
otel, lanturi sau lacate. În schimb, este încuiata prin dezorientare si construita din dezinformare...
Suntem puternic întemnitati în acest ev mediu întunecat pur si simplu prin termenii in care am fost
conditionati sa gândim." Buckminster Fuller (arhitect american avangardist, 12 iul 1895, rac)
In incheiere, tin sa mentionez tranzitele planetelor transpersonale, sinonime marilor zei ai

antichitatii, din perioada dificila pe care o traversam cu totii, vrem nu vrem:
Pluton (Hades), zeul mortii si renasterii, in Capricorn 2008-2024, 16 ani de schimbari in structurile
sociale
Neptun (Poseidon), zeul apelor, acasa in Pesti 2012-2026, la incheiere de ciclu zodiacal (la ceasul al
12-lea, cum ar veni), 14 ani de confruntari (puternic emotionale) in credinta; sfirsitul iluziilor
religioase
Uranus, zeul cunoasterii universale si tatal primordial, la inceput de ciclu zodiacal (ora 0), in Berbec
2010-2019, 9 ani de schimbari in intelegerea vietii.
Aceasta configuratie astrologica ar putea marca perioada de tranzitie intre sfirsitul marii ere a
pestilor si rasaritul varsatorului.
Pluton in Varsator va revolutiona cunoasterea in toate domeniile societatii.

Neptun in Berbec, sub influenta noilor credinte, va schimba modul personal de a fi.
Uranus in Taur va redefini relatia umanitatii cu formele si bunurile materiale, conceptia asupra
proprietatii dar si asupra locului si rolului omului in univers.
Si acesta e abia inceputul.
Partea II: SCALA DEI. Eroii
Drumul spre Acasa

In traditia ezoterica, Scala Dei sau scara zeilor era un alt nume al crucii, vazuta ca o emanatie
energetica care se ridica sub forma de spirala. Pe aceasta scara care ducea la cer urcau si coborau
ingerii.
Cercul zodiacal, in interiorul caruia soarele este crucificat pe cele 4 directii cardinale dintre zodiile
Berbec-Rac-Balanta-Capricorn, are 360 de grade/raze si fiecare unghi/raza reflecta pe arcul zodiacal

o anumita energie arhetipala, denumita generic arch-angel sau “conducatorul” gradului respectiv; de
aici provenea credinta ca fiecare spirit cobora (pe scara zeilor) in aceasta lume insotit de ingerul sau
pazitor, adica arhetipul specific gradului la care se oglindea raza soarelui pe cercul zodiacal in
momentul nasterii. Soarele parcurge cu aproximatie cate 1 grad pe zi, deci fiecare zi este patronata
de cate un arch-angel.
EROII COPILARIEI
PINOCCHIO
"Din plenitudinea debordanta a divinitatii (pleroma) a fost individualizat Demiurgul, muritorul
nemuritor, caruia ii datoram existenta noastra fizica si suferinta prin care trebuie sa trecem ca sa-l
cunoastem." Manly P. Hall, Invataturi secrete pentru toate varstele
Demiurg provine din grecescul „demiurgos” care se traduce prin mestesugar, tamplar sau artizan.
Cine trage sforile

In 1883, Carlo Lorenzini (cunoscut sub numele de Carlo Collodi), publica “Aventurile lui Pinocchio”,
marioneta care se incapatana sa devina copil adevarat. Povestea incepea cu Geppetto, batrinul
artizan care creea din lemn o papusa pe care o numea semnificativ Pinocchio (pin = pineala, occhio =
ochi). Casa lui Geppetto era plina de ceasuri, care sugerau limitarea timpului din planul fizic. Desi
papusa era foarte frumoasa, era totusi lipsita de viata, asa ca batrinul creator a cerut ajutorul
marelui zeu pentru a o insufleti. S-a rugat celei mai stralucitoare stele pentru indeplinirea dorintei, in
fata unei ferestre deschise pe care sedea o pisica (in secventa din filmul realizat de Disney).
Ar putea fi aceasta stea Sirius? Cum am vazut, in mitologia greaca, Sirius era cainele, insotitorul
credincios al lui Orion si facea parte din constelatia Cainele Mare. Era supranumit in diferite mitologii
si “cainele sau lupul Soarelui”, “cainele Lunii” sau “cainele care insoteste turmele in munti”, care
impreuna cu steaua regala Antares era considerat unul dintre gardienii “drumului Spiritului”. Numele
lui provenea din grecescul “Seirios”, care insemna stralucitor sau arzator. La egipteni, Sirius era una
dintre cele mai importante stele, rasaritul sau semnaland inundatiile anuale ale Nilului dar si cele
mai fierbinti zile ale verii, “zilele cainelui”. Marea piramida de la Giza este aliniata cu Sirius. Cainele
Anubis, zeul mortii, si Toth-Hermes, marele intelept invatator al omenirii, erau si ei asociati acestei
stele.
"Tratatul "Fecioara Lumii" din Egipt se referea la "Ritul lui Osiris cel Negru", cel mai inalt grad de
initiere oculta, secretul final al misterelor lui Isis. Se spunea ca Hermes a venit pe pamant special
pentru a initia barbatii in secretele celeste si apoi s-a reintors acasa lasand religia sa-si urmeze
cursul.” Robert Temple, Misterul lui Sirius
In ocultism, energia de natura feminina a lui Sirius este considerata “soarele din spatele soarelui” si
deci, adevarata sursa a puterii solare (de unde si zicala “in spatele fiecarui barbat puternic sta o
femeie puternica”). In timp ce caldura Soarelui mentine viata in lumea fizica trecatoare, steaua Sirius
metine viata in lumea spirituala reala.
Este interesant de semnalat ca Sirius A are si un mic companion, o pereche, Sirius B (de dimensiuni
similare Soarelui nostru). Din pdv astronomic sistemul are intre 200 si 300 milioane de ani. Initial a
fost compus din 2 stele stralucitoare albastrui. Cea mai masiva dintre ele, Sirius B, si-a consumat

resursele, devenind o giganta rosie dupa care s-a restrans in starea sa actuala de pitica alba cu circa
120 milioane de ani in urma. Sirius se apropie treptat de Sistemul Solar, asa ca luminozitatea sa va
creste in urmatorii 60.000 de ani! Dupa aceea, se va indeparta din nou, dar va continua sa ramana
cea mai stralucitoare stea de pe cerul observat de pe Pamant pentru aprox. 210.000 de ani. In 1920
a fost observata o „a treia stea”, ca obiect din fundal.
In Tarot, Sirius este asociat cu arcana cu numarul 17 si arata o fecioara cu par auriu in pozitie
aplecata, cu o stea galbena deasupra capului, care toarna apa din 2 ulcioare cu ambele maini, de o
parte si alta a trupului.
In masonerie este divinizata ca “steaua arzatoare” (inflacarata, blazing star). "Blazing star este
SIRIUS, sau Dumnezeul ANUBIS, insotitorul lui ISIS in cautarea corpului lui OSIRIS, fratele si sotul ei.
Apoi a devenit imaginea lui HORUS, fiul lui OSIRIS, simbolizat ca Soare, creatorul anotimpurilor si al
timpului; Fiul lui ISIS, de natura universala, el insusi materia prima, sursa inepuizabila a vietii,
scanteia focului necreat, samanta universala a tuturor fiintelor." Ramane pana azi un simbol al
omniprezentei si omniscientei divinitatii. Sirius este, asadar, "destinatia sacra" la care toti masonii
spera sa acceada, sursa puterii divine si a indivizilor divini. Pentru a atinge perfectiunea, initiatul
trebuia sa inteleaga si integreze natura duala a lumii (bine - rau, masculin - feminin, alb-negru etc.)
prin metamorfoza alchimica, reprezentata simbolic de uniunea lui Osiris cu Isis si nasterea lui Horus,
copilul-stea, similar lui Hristos, omul (barbatul?) perfect, echivalat cu Sirius.
Societatea feminina masonica se numeste „Order of the Eastern Star (OES)”, Ordinul Stelei de
Rasarit.
Madame Blavatsky si Alice Bailey, celebre ocultiste, considerau Sirius ca sursa puterii ezoterice si
marea stea a initierii in “Ierarhia spirituala”.
"Energia sau forta emanata de soarele Sirius ar putea fi exprimata ca energia gandirii sau forta
mintii. Ea ajunge in totalitate la sistemul solar de la un centru cosmic indepartat prin intermediul lui
Sirius, care actioneaza ca transmitator si centru de focalizare, de unde emana mai departe acele
influente care produc in om constiinta de sine. " [Alice Bailey, Initiere, umana si solara]
Aleister Crowley, A.A. si Kenneth Grant

In 1907, Crowley a infiintat societatea oculta A.A., prescurtare pentru Argentium Astrum, "Ordinul
stelei de argint" care facea, desigur, referire la Sirius. El pretindea ca ar fi fost contactat de Ingerul
Ingrijitor Sfant, care il canaliza pe Sirius. Daca Crowley se referea codificat la Sirius, protejatul sau
Keneth Grant se exprima foarte clar:
"Set este initiatorul si deschizatorul constiintei umane spre razele Dumnezeului nemilos, al carui
arhetip se afla in Sirius.
La origine Sirius sau Set, a fost "cel fara cap" - lumina regiunii inferioare (de sud), cunoscut in Egipt
drept An (caine), asadar Set-An (Satan) este stapanul regiunilor infernale, locul focului, mai tarziu
interpretat ca "iad". [Kenneth Grant, Renasterea magica]
Sirius si Cristos. Steaua din Bethleem

Similitudinile dintre miturile lui Horus si Isus au fost de multe ori semnalate de cercetatorii fara
prejudecati: nasterea dintr-o virgina, anuntata de o stea stralucitoare (Sirius), celebrata de cei 3
regi/magi de la Rasarit (stelele din centura Orion), imaginea fecioarei cu pruncul (originea icoanelor
cu fecioarele negre, raspindite mai ales in Franta), moartea si renasterea eroului dupa 3 zile.
In Textele piramidei egiptene antice, Dr. James P. Allen afirma: „In Egipt, steaua Sirius este cunoscuta
sub numele de Sothis sau Sopdet. Ea dispare sub orizont (lumea subpamanteana) in aprilie, pentru
70 de zile iar rasaritul ei este asociat cu Horus in aspectul sau solar (Horus in Sothis, Sothis Horus sau
Horus cel taios). La solstitiul de vara isi face reaparitia, marcand inceperea unui nou ciclul. Sirius este
steaua zeitei Isis, sotia marelui Osiris, reprezentat de constelatia Orion.” Asa ca nasterea lui Horus
este asociata cu Sirius, la fel cum nasterea lui Isus a fost marcata de steaua din Bethleem.
Referitor la relatia dintre Orion, Sirius si zeii egipteni, egiptologul Dr. Bojana Mojsov afirma:
„Constelatia Orion este legata de Osiris. Osiris a venit ca Orion. Isis si Osiris sunt inseparabili in cer si
pe pamant si anunta inundatiile si renasterea vietii. Aparitia lor este o masura a timpului de o mare
magnitutide si este celebrata prin sarbatori.” Pe cer, Sirius, „steaua caine” , care il urmeaza pe
Orion, este de 23 de ori mai stralucitoare ca Soarele.
Cei 3 magi de la Rasarit

Cele 3 stele din centura lui Orion, supranumite „cei 3 regi”, se aliniaza si indica pe cer spre Hyade si
Pleiade pe de o parte, pe de alta spre Sirius. In Iov sunt numite si „trupele Orionului”.
In cartea Numele stelelor: invataturi si semnificatii, astronomul Richard H. Allen sustine ca in
folclorul european cele trei stele din centura lui Orion sunt numite Magi sau Regi. Au fost asociate
celor 3 magi (crai) de la rasarit care au vestit nasterea mantuitorului si i-au daruit aur (insemnul
regalitatii), tamaie (putere spirituala) si smirna (moarte ritualica, sacrificiu). Cele 3 stele indica intr-o
linie directa catre Sirius, ca origine a spiritului christic.
Alvin Boyd Kuhn, mitolog crestin, citeaza o veche varianta de colinda de Craciun:
"Noi, cei trei regi ai lui Orion,
Am venit de departe, am traversat campii si vai, mari si munti,
Ca sa aducem daruri stelei stelelor”
Cultul lui Sirius continua sa fie de actualitate in mitologiile moderne. In Harry Potter unul dintre
personaje este Sirius Black, nasul lui Harry, vrajitor, profesor si ghid care are capacitatea de a se
transforma intr-un caine negru urias.
In francmasonerie este simbolul central. 31 decembrie 1999 a fost exact momentul cand Sirius a
atins culminatia pe meridianele pamantului. In Egipt s-a intentionat ca la miezul noptii, trecerea la o
noua mare era siriusiana sa fie celebrata printr-un specatol de sunet si lumina, prin plasarea unui
varf aurit pe marea piramida de la Giza (aliniata cu Sirius), acompaniata de muzica lui Jean-Michel
Jarre si jocuri de lasere. Evenimentul a fost blocat de arabi, care au acuzat ca este un ritual masonic
malefic.
Cantecul din filmul Pinocchio este o oda dedicata lui Sirius:

Cand iti pui o dorinta catre o stea, nu conteaza cine esti
Dorinta iti va fi indeplinita

Daca dorinta ta vine din inima

Nici o cerere nu este prea mare
Soarta este buna cu cei ce iubesc si le aduce
Dulcea implinire a dorintelor secrete
Ca o scanteie din albastru
Dorintele tale indreptate spre stele, visele iti vor deveni realitate
Steaua caine a fost mereu asociata cu divinitatea si privita ca o sursa de cunoastere si putere in
simbolismul societatilor secrete. Exista o legatura intre Sirius si evolutia umana? Intelegerea acestei
conexiuni ar lumina unul dintre cele mai mari mistere ale civilizatiei.
Capcanele lui Pinocchio

Asadar, Geppetto se roaga acestei stele sa-l insufleteasca pe Pinocchio. O zana albastra inaripata
(referire la lumina albastruie a stelei Sirius) coboara pe Pamant, il descanta cu o bagheta magica, ii
da o farama din mintea universala (nous sau noosfera) si papusa prinde viata.
"Gnosticii cred ca rascumpararea omenirii este asigurata prin coborarea lui Nous (Mintea
Universala), o mare fiinta spirituala superioara Demiurgului, care, intrand in constitutia omului,
confera nemurirea constienta creatiei mecanice a Demiurgului."
Deci Zana Albastra ii daruieste viata lui Pinocchio si liberul arbitru. Cu toate astea el nu este inca un
baietel real. "Sunt un baiat adevarat?", intreaba dar Zana ii raspunde "Nu, Pinocchio. Pentru ca
dorinta lui Geppetto sa se implineasca, depinde in intregime de tine. Dovedeste-te curajos, sincer si
generos si intr-o zi vei fi un baiat adevarat. Dar nu va fi usor. Trebuie sa inveti sa deosebesti binele de
rau." „Dar cum o sa stiu”, intreba Pinocchio. „Constiinta ta iti va spune.” Toata scena este asistata de
Greieras, pe nume Giminy (aluzie la emisferele creierului gemene), care va juca chiar rolul
constiintei.
Tema increderii in sine si a slefuirii spirituale este inspirata de asemenea din Gnosticism. Salvarea
este conditionata de auto-disciplina si auto-cunoastere, motivate de o vointa intensa.
Si ce face marioneta cu viata proaspat primita? Incepe sa experimenteze fetele raului si trece prin
grele incercari pana sa dobandeasca cu adevarat un suflet uman! Pentru inceput este animat numai
de dorinta de cunoastere. Desi pare o simpla poveste pentru copii, in realitate constituie o fantastica
alegorie a lumii, una dintre cele mai profunde din literatura universala si o initiere in misterele
antice.
Prima tentatie apare in calea lui Pinocchio sub forma faimei si averii. Asa ca ii intalneste pe vulpea
Foulfellow (Tovaras Nebun) si Motanul Gideon care il ademenesc pe "drumul spre succes". Nebunul
in Tarot este si prima carte in calatoria vietii. In ciuda avertismentelor constiintei sale, marioneta ii
urmeaza si este vanduta lui Stromboli, proprietarul unui spectacol de papusi. Acolo invata repede
costurile asa-zisului succes, prin care il imbogateste de fapt pe Stromboli, nu se mai poate intoarce la
tatal sau (creatorul) si isi da seama ce il asteapta cand va imbatrini. Intelege ca a ales calea usoara

care e de fapt un drum infundat, si-a vandut sufletul si a ramas prins intr-o cusca din care nu stie
cum sa iasa. Apeleaza la constiinta sa, Greierasul naravas, dar acesta nu poate sparge lacatul
inchisorii. Doar ca Zana Albastra il ajuta de aceasta data sa se elibereze.
Dar Pinocchio se lasa inca o data pacalit de vulpe si ajunge pe „insula placerilor”, unde nu exista
scoala, nici legi si fiecare putea sa manace, sa bea, sa fumeze, sa se distreze in voie, chiar sa se bata
sau sa distruga sub ochiul a-tot-vazator al Vizitiului, stapanul insulei. Aceasta era o alegorie a vietii
profane, traita in ignoranta, pentru satisfacerea impulsurilor primare. Vizitiul incuraja toate aceste
manifestari, deoarece ele constituiau metoda perfecta pentru a-i transforma in sclavi. Dupa ce
petreceau suficient de mult timp in acest fel, baietii erau transformati in magari si exploatati sa
lucreze intr-o mina. Intr-un moment de luciditate, Pinocchio reuseste sa scape si de aceasta tentatie
si se intoarce in sfirsit acasa, pentru a se reuni cu tatal sau, creatorul. Numai ca intre timp Geppetto,
suparat de disparitia lui Pinocchio, cautandu-l, cazuse in apa (simbolul constiintei indurerate) si
fusese inghitit de o balena. Pinocchio pleaca la randul lui sa-l caute pe Geppetto si sfarseste inghitit
de aceeasi balena. Aceasta era initierea finala, cufundarea in intuneric, simbolizat de pantecul
balenei ca si o grota adanc ascunsa in apele pamantului-mama, pentru a putea descoperi acolo
lumina spiritualitatii. Se recunoaste aici si tema biblica din cartea lui Iona. Creatorul si creatura sunt
deopotriva inchisi in burta balenei, intr-un univers inchis din care nu mai stiu cum sa iasa.
"Folosit ca un simbol al raului, pestele reprezenta pamantul (natura inferioara a omului) si

mormantul Misterelor. Astfel Iona a stat trei zile in burta "marelui peste", asa cum Cristos a stat trei
zile in mormant. Mai multi parinti ai bisericii timpurii considerau balena ca simbol al lui Dumnezeu
Tatal care, atunci cand Iona a fost aruncat peste bord, l-a acceptat in propria lui natura pana cand a
ajuns intr-un loc in care sa fie in siguranta. "
- Manly P. Hall, Invataturi secrete pentru toate varstele

Dupa ce Pinocchio a aprins focul in burta balenei, aceasta a stranutat din cauza fumului si i-a
expulzat pe cei doi, marioneta si creatorul, prin orificiul din crestetul capului (steaua polara?), inapoi
la lumina. Iar Pinocchio a devenit prin aceasta experienta un pui de om pe deplin insufletit.
ALBA CA ZAPADA
Omne Trium Perfectum
Tot ce vine de trei ori este perfect sau complet
Povestea printesei cu pielea alba ca zapada ca sa reflecte lumina, gura rosie ca sangele ca sa exprime
iubirea, parul si ochii negre ca abanosul ca sa absoarba focul solar, am auzit-o cu totii in copilarie dar
poate nu ne-am gandit la semnificatiile ei ascunse.
Regula celor 3: intr-o iarna, o frumoasa imparateasa cosea in fata unei ferestre cu pervazul negru de
abanos, privind fulgii mari de zapada care se cerneau din cer; intepandu-se la un deget, 3 picaturi
rosii de sange au cazut in zapada alba si inspirata de constrastul celor 3 culori, rosu, alb, negru
imparateasa si-a imaginat o fetita in care sa le ingemaneze. Dar nasterea Albei ca zapada i-a cauzat
moartea si locul ei a fost ocupat de mastera, imparateasa cea frumoasa dar ingamfata si rea. Sunt 3
tipologii feminine in aceasta poveste care intruchipau frumusetea: imparateasa-mama cea buna
animata de dorinta, fiica ei, fecioara inocenta inselata de ispita si imparateasa-mama cea rea orbita

de invidie si orgoliu. Precum si 3 personaje masculine: tatal indiferent, vanatorul milos si printul
salvator. Vizitele mamei vitrege la casuta piticilor, in incercarea de a omora printesa, au fost de
asemenea in numar de 3. Iar printesa a cazut intr-un somn de moarte din care s-a trezit tot de 3 ori.
„E uimitor cat de raspandita e iluzia ca frumusetea e buna.” Serialul Grimm, bazat pe povestile
fratilor Grimm
Oglinda fermecata
Ochiul de taina al imparatesei rele era o oglinda fermecata in care isi confirma periodic frumusetea.
Cand Alba ca zapada a implinit 7 ani se facuse o mandrete de fata; frumusetea imparatesei incepea
sa paleasca si atunci oglinda, care nu putea sa minta, i-a confirmat temerea ca nu mai era cea mai
frumoasa femeie din tara cum fusese odata. Roasa de invidie si ura, imparateasa l-a trimis pe
vanator sa o omoare pe printesa si sa-i aduca ficatul si plamanii ei drept dovada. Coplesit de mila
pentru frumusetea si tineretea copilei, vanatorul a abandonat-o in padure si i-a dus imparatesei
organele unui pui de mistret. De ce dorea imparateasa sa manance ficatul si plamanii fecioarei? Sa fi
fost o pura cruzime sau un act magic, ritualic? Plamanii inhaleaza aerul, vehiculul sufletului, ficatul
produce sangele, vehiculul spiritului (informatia generatoare din ADN). La nasterea Albei ca zapada,
mama buna a murit si locul ei a fost ocupat de mama vitrega, simbol al decaderii frumusetii originare
a sufletului reflectat in oglinda lumii fizice si consumat de dorinte. La fel cum Luna se oglindeste pe
suprafata marii dar sub frumusetea si stralucirea ei se ascund apele intunecate ale subconstientului.
In tot acest timp, tatal-imparat, simbol al spiritului care trebuia sa-si protejeze copilul, a ramas tacut
si absent, la fel ca Zeus cand a abandonat-o zeului mortii pe fiica sa Core.
Minunata poveste initiatica pentru copii mari si mici, cu conotatii ezoterice, Alba ca zapada si cei 7
pitici reveleaza misterele calatoriei sufletului in lume, personificat de tanara fecioara. In povestea
fratilor Grimm piticii nu sunt numiti, ei apar ca un grup omogen cu o singura vointa; sunt cei care
sapau in maruntaiele pamantului – MINERII - pentru a scoate la lumina aurul si celelalte metale
pretioase si o protejau pe printesa-fecioara; in schimb ea invata sa serveasca (zodia fecioarei), adica
sa se ocupe de intretinerea si curatenia casei si de pregatirea hranei. Sute de ani mai tarziu Disney, in
bine-cunoscutul sau film de desene animate, i-a diferentiat prin caracter: Inteleptul, Bucurosul,
Rusinosul, Somnorosul, Hap-Ciu, Morocanosul si Mutulica. Cand Alba ca zapada a ajuns obosita,
infometata, infrigurata si inspaimantata la casuta lor din padure, de peste 7 munti, a luat cate putina
mancare si bautura din castronul si cupa fiecarui pitic si a incercat toate patuturile pana l-a gasit pe
cel potrivit. Ce simbolizau asadar cei 7 pitici CARUNTI intalniti de Alba ca zapada peste 7 munti pe
cand implinise 7 ani si a fost alungata de acasa? Se spune ca 7 este cifra divinitatii, semnul ei fiind
coasa lui Saturn-timpul. Cei 7 erau gardienii si invatatorii fecioarei. Ei extrageau si purificau esentele
celor 4 elemente primordiale din profunzimile subconstientului (adancul pamantului): aurul,
simbolul soarelui si hrana spiritului – arhetipul aerului, argintul viu, simbolul lunii si hrana emotiilor
volatile – arhetipul apei, cuprul, simbolul lui Venus si hrana invelisului (pielii) care da forma
corpurilor fizice - arhetipul pamantului si fierul, simbolul lui Marte, sursa si hrana sangelui purtator
de ADN, informatia vietii – arhetipul focului din materie. Asociati cu cele 7 raze ale curcubeului si 7
sunete muzicale (vocale) emise din stelele carului mic care se rotesc in jurul stelei fixe a Nordului
(NN din astrologie), ei erau reflexii ale celor 7 chakre, virtejurile energetice sau stelele din trupul
uman, unde in crestetul capului, inteleptul aflat in rezonanta cu Polaris, fixa busola care ghida

destinul intruparii. Piticii au reusit sa o salveze pe Alba ca zapada de 2 ori de consecintele naivitatii si
inconstientei ei dar a 3-a oara s-au dovedit neputinciosi.
„Fiecare ne suntem propriul demon si facem din aceasta lume iadul nostru.” Grimm
Cele 3 incercari ale sufletului

Dupa ce a aflat ca Alba ca zapada traia ascunsa peste 7 munti in casuta piticilor, imparateasa s-a
deghizat intr-o negustoreasa care avea de vanzare cingatori de toate culorile. A reusit sa-i vanda
printesei o frumoasa cingatoare baltata si a incins-o cu ea atat de strans incat fecioara si-a pierdut
rasuflarea si a cazut ca moarta. Dar piticii au reusit sa taie cingatoarea si sa o elibereze pe Alba ca
zapada. Acesta fusese testul emotiilor necontrolate, care sufocau plexul solar.
A doua oara imparateasa s-a infatisat ca o batrana garbovita de ani care a ademenit-o pe printesa,
desi avertizata de-acum, cu un pieptene otravit cu care i-a pieptanat parul. Dar si de aceasta data
piticii au reusit sa o salveze. Incercarea simboliza amagirea mintii cu ganduri otravitoare.
A treia oara, imparateasa s-a prezentat ca o taranca si a luat cu ea un mar frumos jumatate alb,
jumatate rosu. Dar jumatatea cea rosie pe care i-a oferit-o printesei era otravita si i s-a oprit in gat,
impiedicand-o sa mai respire. De aceasta data piticii nu au mai putut face nimic sa o trezeasca din
somnul profund ca de moarte, caci nu au mai inteles cauza ascunsa a otravirii. Marul simboliza torul
energetic nevazut al carui cotor formeaza trupul uman. Daca sediul sufletului s-ar afla intr-adevar in
tiroida, glanda sub forma de fluture din gat, ca o reflexie centralizata a energiei vitale, atunci otrava
marului a blocat-o si inveninat-o de moarte. Pentru ca era atat de frumoasa chiar si adormita, piticii
au asezat-o pe Alba ca zapada intr-un sicriu de clestar pe care i-au inscris numele cu slove de aur si
au depus-o pe varful celui mai inalt munte unde o pazeau pe rand. Vietatile padurii veneau in fiecare
zi sa o admire.
„Locurile adevarate nu sunt pe nici o harta.” Grimm
Printul salvator
Otravurile cu care imparateasa a inveninat-o pe Alba ca zapada erau frica, furia si invidia asadar
antidotul trebuia sa-l constituie iubirea. Dupa multa vreme, la casa piticilor din padure a ajuns un
tanar fiu de crai si le-a cerut gazduire pentru o noapte. Dar cand sa porneasca din nou la drum, a
vazut sicriul din varful muntelui si s-a indragostit pe loc de frumoasa adormita. Atat de impresionati
au fost piticii de dragostea lui inflacarata incat au acceptat sa i-o dea pe printesa. Iar cand unul
dintre slujitorii care duceau sicriul s-a impiedicat de o buturuga, marul otravit i-a sarit din gat si
printesa s-a trezit uimita la viata, de parca abia se culcase. Ce simboliza printul cel frumos in aceasta
poveste? Intalnirea sufletului nemuritor cu spiritul iubitor si protector, de care tatal printesei o
lipsise in copilaria ei. Iar piticii reprezentau spiritele celor 7 munti, cu toate imperfectiunile lor, pe
care printesa i-a urcat pentru a ajunge pe cel mai inalt pisc (mutulica), unde a zacut adormita pana a
fost trezita (cu un hap-ciu!) de printul calator, cunoscand astfel iubirea cu care a indeplinit in final
uniunea sortita.

Desigur ca stiti incheierea povestii, in care, la nunta indragostitilor, imparateasa cea rea, uratita si
coplesita de frica, nemaicutezand sa se priveasca in oglinda, a disparut pentru totdeauna
ascunzandu-se in padurea salbatica unde nimeni nu a mai vazut-o vreodata.
„Iar Albă-ca-Zăpada trăi în bucurie şi fericire împreună cu tânărul împărat şi, dacă n-or fi murit, cu
siguranţă că mai trăiesc şi-n zilele noastre…”
Sfarsit?
„Lumea este plina de lucruri evidente pe care, din intamplare, nimeni nu le observa niciodata.”
Grimm
De unde provine puterea semnificatiei lui 3? Din faptul ca intre cele 2 extreme ale dualitatii,
inceputul si sfarsitul sau nasterea si moartea unui om-uni-vers, se situeaza intotdeauna misterul
central al evolutiei. Iar intr-un sir infinit de evolutii, inceputul si sfisitul marcheaza doar punctele de
trecere dintr-un ciclu in altul.
VRAJA LUNII
“In ceea ce priveste Miturile, Platon a declarat in Gorgias si Phaidon ca ele vehiculau mari adevaruri
care meritau sa fie cercetate.” Helena Blavatsky, Isis dezvaluita
Phaidon (în greaca veche Φαίδων) contine un dialog despre suflet si este considerata uneori cea
importanta carte a umanitatii scrisa vreodata. Platon credea ca numai gandirea rationala putea
permite sufletului sa scape din constringerile fizice.
Oare cine a inventat povestile? Pentru ca ele vin de dincolo de timp, de unde “a fost odata ca
niciodata” si ascund adevaruri atat de profunde incat ramai pur si simplu uimit in fata inocentei cu
care sunt exprimate. Nu cred ca exista om care sa nu fi auzit povestea Albei ca zapada, probabil cea
mai populara de pe planeta. Si chiar daca nu constientizam semnificatiile ezoterice, subconstientul
inregistreaza informatia care ramane acolo latenta si poate ca lucreaza subliminal pe parcusul
intregii vieti. Si ori de cate ori as reveni asupra ei inca mai pot descoperi noi intelesuri.
Alba ca zapada descrie istoria creatiei sufletului intr-o zi GE-roasa de iarna, a evolutiei, adormirii si
trezirii sale in materialitate. In timp ce imparateasa cea buna cosea un goblen (tesatura din fire
colorate dar si spirite ale naturii, goblini reprezentati ca niste pitici cu urechi ascutite si
supradimensionate) in fata ferestrei cu rame intunecate de abanos (gaura neagra!) dincolo de care
stralucea zapada argintie (lumina!) ea s-a intepat la un deget si 3 picaturi de sange au inrosit zapada.
Atunci imparateasa si-a dorit-o si a proiectat-o mental pe fiica ei, frumoasa Alba ca zapada,
personificarea sufletului facut din intuneric (parul si ochii negri) si lumina (invelisul pielii albe)
animate de sangele rosu. Gura rosie simboliza locul de intrare a suflarii de viata, prima respiratie
odata cu primul strigat al fetitei-suflet cazute din intunericul protectiv al pantecului matern in lumea
cruda de lumina. Insa nasterea ei a consumat vitalitatea mamei-creatoare. Si locul ei a fost luat de
mas-tera, imparateasa-mama cea rea, LUNA care se reflecta in oglinda fermecata – ma(ma)-rea cu
apa ei sarata de lacrimi si se vedea cea mai frumoasa. In absenta protectiei tatalui-spirit, fetita-suflet
a ramas sa infrunte singura capcanele primejdioase ale vietii.

Pe masura ce Alba crestea, frumusetea ei a(e)riana tindea sa o depaseasca pe cea ma-teriala, a mas-
terei. Si atunci luna a incercat sa o prinda si sa o adoarma in vraja ei otravitoare. Mai intai a trimis
VANA-TORUL sa-i aduca ficatul si plamanii fetitei. In mitologia greaca Orion, cel mai mare vanator,
tovarasul legendar al Artemisei, zeita lunii, urmarea Pleiadele, cele 7 arhetipuri feminine ale
sufletului, perechile celor 7 arhetipuri masculine ale spiritului din Carul sau Ursul Mare, reflexie a
principiilor creatoare primordiale din cele 7 stele ale Carului sau Ursei Mici, conduse de Polaris, Stela
Maris sau Doamna noastra. Calatoria Albei a fost marcata de magia cifrei 7: 7 ani, 7 munti, 7 pitici.
Si fiindca vanatorul a tradat-o, imparateasa cea rea si-a exercitat puterile vrajitoresti, asumandu-si
singura rolul de calau al sufletului. Cingatoarea care sugruma emotiile, pieptenele care prindea si
intepa gandurile ca firele de par si jumatatea de mar otravit care amutea vocea si oprea rasuflarea
au fost cele 3 arme magice pe care le-a folosit impotriva frumusetii pure a sufletului aruncat in
dilemele vietii.
Si dupa ce Alba a fost in sfirsit adormita, piticii au inchis-o intr-un sicriu de clestar si au asezat-o pe
cel mai inalt pisc de munte, unde frumusetea ei nepieritoare putea fi admirata dar vocea sa amutita
de marul otravit din gat nu mai putea fi auzita. Tot asa cum legendara Core rapita de zeul mortii in
infern a devenit Perse-fone cand inima ei care striga dupa ajutorul zeilor a ramas fara sunet.
Dar cine sa fi fost printul salvator indragostit? Fiu de imparat ca si Alba, cap in-coronat, era
personificarea spiritului, capabil sa trezeasca cu un sarut fermecat fecioara-suflet din somnul de
moarte si sa-i regenereze esenta si vocea blocata de marul otravit din gat. Ca sa ajunga la printesa a
trebuit si el sa urce 7 munti si sa-i incredinteze pe cei 7 pitici de iubirea lui sincera si curata. Prin
uniunea spiritului cu sufletul, vraja mas-terei Luni s-a destramat si ea a ramas sa rataceasca de
nebuna prin padurile intunecate. Si totusi, fara sa treaca prin incercarile din oglinda lumii, s-ar fi
putut intalni vreodata ca niciodata in acest taram magic printesa cu printul ei? Ar fi suit Alba pe
inaltimile muntilor pe unde Printul ratacea in cautarea vanatului?
“Spiritul interior pastreaza o amintire vaga si nedefinita a starii sale de fericire pre-natala, precum si
o aspiratie instinctiva si anticipativa de a reveni la ea. … Sufletul, spune Platon in Theaitetos, nu
poate intra in forma unui om, daca nu a cunoscut niciodata adevarul. Aceasta cunoastere a
adevarului este amintirea aspectelor pe care Sufletul nostru le-a vazut altadata, cand calatorea
alaturi de Divinitate…”
Helena Blavatsky (ocultist si filozof de origine ucraineana, co-fondatoarea Societatii Teozofice, n. 12

aug. 1831, leu), Isis dezvaluita
Iubitii mitologici
In spatiul astral pamantul este incadrat de planetele Marte si Venus, in mitologie/astrologie zeul
razboiul si zeita iubirii sau arhetipul printului luptator care salveaza printesa frumusetii:
- Ares-Marte, numele inversat din Hera, personificare a sufletului, unde H e inlocuit cu S, fiul
Herei fara tata, zeul razboiului definit de verbul a fi; in sensul de erou, Ares, ca si mama sa Hera, era
inrudit arhetipal cu Eros-iubirea
- Afrodita-Venus, fiica cerului abandonata de tata, nascuta din spuma alba a marii (n.b. in
Grecia nu e zapada) in care au cazut testiculele lui Uranus (simbol al spiritului rebel) dupa ce a fost

castrat de Cronos, zeita iubirii, facuta din praf de stele, a frumusetii si perfectiunii formelor
materiale, definita de verbul a avea.
Din uniunea lor s-a nascut Harmonia dar si gemenii monstruosi Phobos si Deimos (frica si teroarea).
In mitologiile stravechi copiii zeilor se razboiau cu parintii, generatiile noi le invingeau si le inlaturau
pe cele precedente, vezi Cronos contra Uranus, Zeus contra Cronos, dar in mitologia crestina Lucifer,
cel mai frumos si iubit fiu al lui dumnezeu, si fratii sai rasculati impotriva tiranicului lor tata, au fost
invinsi si inchisi in iad, ca urmare a pacatului trufiei.
„What is hell? I maintain that it is the suffering of being unable to love.”

Ce este iadul? Eu sustin ca este suferinta fiintei incapabile de iubire.
Feodor Dostoevsky (11 noi. 1821, scorpion)
EROII MITOLOGICI
Paris, ULISE si drumul spre acasa
PARIS
In timpul nuntii titanidei apei Thetis cu Peleas, regele Tesaliei, Eris, personificarea discordiei, care nu
fusese invitata, a aruncat un mar de aur pe care era inscris “celei mai frumoase”. Hera, Atena si
Afrodita si l-au revendicat fiecare dar neputandu-se intelege muritorul Paris, printul troian, a fost
desemnat ca arbitru. Este interesant ca in hitita, originea numelui sau, Luwian similar cu Pari-zitis,
face trimitere la roata. In Tarot cartea cu numarul 10 este roata Fortunei si simbolizeaza capriciile
sortii. Roata reprezinta chiar cercul zodiacal cu sferele celeste care contin 8 stele iar a 9-a, din
centru, functioneaza ca selector. Fortuna, zeita care invarte roata, este acoperita cu un val sau e
oarba si aduce noroc sau ghinion, la intamplare.
Vettius Valens, astronom si astrolog din secolul II, descria astfel mecanismul sortii:
“Exista multe roti, majoritatea se misca de la Vest la Est dar sunt si unele care se deplaseaza de la Est
la Vest. 7 roti detin fiecare cate un obiect ceresc, primul stapaneste Luna. A 8-a contine toate stelele
pe care le vedem. A 9-a este chiar roata norocului si se invarte de la Est la Vest, trecand prin toate
cele 12 semne zodiacale. Fiecare roata o include pe cea urmatoare si nu exista spatii goale intre ele,
asezate fiind ca foile de ceapa, una peste alta.”
Acesta era modelul astrologic antic mostenit de la Ptolemeu, in care pamantul plat era inchis in 7
sfere concentrice conduse fiecare de un guvernator astral incepand cu Luna, continuand cu Mercur,
Venus, Soare, Marte, Jupiter, Saturn. A 8-a dimensiune era constituita din firmamentul instelat al lui
Uranus, tatal primordial, deasupra caruia se intindea valul intunecat al apelor NOPTII Neptuniene, in
care FORTUNA invartea roata norocului. Fortuna are rezonante fonetice evidente cu furtuna.
Si fiindca traim intr-o lume plina de simboluri ezoterice, foarte interesant de remarcat este faptul ca
orasul Paris, capitala Frantei, are forma de roata, avand in centru Arcul de Triumf al Stelei (Arc de
Triomphe de l'Étoile) din Piata Stelei (Place de l’Etoile), chiar la la capatul vestic al cartierului Champs

Elysees (Campiile Elisee din taramul zeului nevazut, Hades), din care pornesc 12 bulevarde ca niste
raze, corespunzatoare celor 12 zodii! Este evident ca aceasta constructie bine sistematizata nu a fost
deloc intamplatoare!
Daca numele lui Paris poate fi asociat cu roata, numele Elenei insemna “torta” sau “flacara” si
provenea din Selene/Helene, zeita Lunii Albe. Intr-o versiune mitologica, ea era fiica lui Zeus si a lui
Nemesis, zeita implacabila a razbunarii, nascuta fara tata din zeita primordiala a noptii, Nyx. Nemesis
a creat-o intr-un ou pe care l-a transferat apoi reginei Spartei, Leda care a fost si mama gemenilor
divini, Castor si Polux. Asadar, metaforic vorbind, roata norocului si flacara razbunarii impreunate au
dus la razboiul troian. In plan subtil insa, numele definesc energiile.
Paris (“aparatorul” in greaca) era fiul regelui Troiei Priam si al reginei Hecuba. Nasterea sa a stat sub
semnul blestemului asa ca a fost abandonat in salbaticie, pe Muntele Ida, “muntele sacru al zeitei
mama” (Cybele, zeita frigiana asociata cu Geea sau Rhea), si crescut de un urs, in unele variante, in
altele de un pastor. In adolescenta l-a invins pe fratele sau Hector intr-o intrecere de arme, a fost
recunoscut de tatal sau si reprimit acasa.
Pentru ca zeitele i-au cerut lui Zeus sa fie judecator in competitia frumusetii, acesta i-a transferat
ingrata sarcina de a o alege pe cea care merita marul de aur al frumusetii. Judecata lui Paris este o
tema frecventa in arta. Pentru ca nu se putea hotara, toate fiind divin de frumoase, Hera a incercat
sa-l tenteze cu puterea regala, Atena cu inteligenta militara iar Afrodita cu cea mai frumoasa femeie
de pe Pamant, care se intampla sa fie Elena, regina Spartei si sotia regelui Menelaus. Iar Paris,
alegand iubirea, i-a oferit Afroditei marul de aur. Aceasta decizie l-a costat insa viata si cetatea
Troiei, care a fost distrusa pentru totdeauna. Numai ca spita troiana a renascut mai tarziu, prin
Eneas, fiul zeitei Afrodita si al muritorului Anchise, varul regelui Priam, iar urmasii lui au format una
dintre cele mai mari si puternice civilizatii din istoria omenirii, Imperiul Roman. Aparent, Grecii au
invins printr-un viclesug dupa 10 ani de lupte teribile dar victoria tardiva a urmasilor troienilor a
schimbat soarta intregii umanitati, i-a marcat evolutia si a surclasat rolul culturii grecesti in lume.
Razboi intre zei

Alegerea lui Paris a declansat razboi nu numai intre oameni, greci si troieni, ci a divizat si zeii.
Poseidon, Hera, Atena, Hefaistos si Hermes erau de partea aheilor, iar Ares, Apollo, Afrodita, Artemis
si uneori chiar Zeus erau de partea troienilor. Din pdv istoric era plasat in jur de 1300 inaintea erei
noastre. Din punct de vedere ezoteric, razboiul inca nu a incetat. Se pare ca prevalenta iubirii in
detrimentul puterii si al inteligentei continua sa supere zeii si se plateste cu razboaie neintrerupte,
moarte, suferinte, saracie, sclavie.
Dupa infringerea titanului Cronos, cei 3 fii si-au impartit regatul mostenit, Poseidon fiind zeu peste
marile si oceanele pamantului (apa), Hades peste imparatia mortii (pamant) iar Zeus, stapanul
fulgerelor din Olimp (foc), peste muritori si toti ceilalti zei, numerosii sai fii si fiice. Desi domeniile lor
de putere au fost astfel delimitate (stapanii elementelor), rivalitatea ascunsa dintre ei mai
rabufneste ocazional in capul oamenilor. In astrologie, se manifesta sub forma de opozitii si careuri
intre astrele grele care-i reprezinta, Jupiter, Neptun, Pluto si ne fac viata dificila. In hipnozele
regresive, unii subiecti vorbesc despre Zeus si Poseidon, ca primul si al doilea creator care se
confrunta pentru stapanirea asupra Pamantului.

Asediul Troiei a durat 9 ani si a fost castigat in al 10-lea datorita vicleanului Ulise, care a reusit sa
introduca in cetate razboinici greci in burta uriasului cal de lemn, “cadoul” de incheiere a razboiului.
“Calul troian” a ramas pana in ziua de azi emblema darurilor otravite. Dar Ulise a ispasit din plin
inselatoria si minciuna prin care grecii si-au adjudecat o victorie nedreapta. Calatoria sa spre casa a
durat inca 10 ani de cumplite incercari, suferinte si pierderi, asa cum Oracolul il prevenise de altfel cu
multa vreme in urma. Drumul pe mare a insemnat o permanenta lupta cu moartea, un lung infern la
finalul caruia eroul razboinic a ajuns un biet cersetor, istovit si batrin, pe care nici Penelopa,
credincioasa sa sotie, nu a putut sa-l mai recunoasca.
ULISE. DRUMUL spre ACASA

Mai intai Ulise a fost aruncat de furtuna pe tarmurile Traciei, apoi capturat de ciclopului Polifem,
monstrul cu un singur ochi pe care a reusit sa-l orbeasca pentru a scapa dar a provocat in acest fel
mania lui Poseidon, tatal. A fost vrajit de Circe, cu care a avut un fiu, Telegonos, apoi a ratacit pana la
portile imparatiei lui Hades, a fost ispitit de sirene, a trebuit sa treaca printre stancile ucigase, Scila si
Caribda si dupa ce tovarasii sai de calatorie au ucis boii sacri ai lui Helios, corabia i-a fost distrusa de
fulgerele lui Zeus. Ulise a ramas singurul supravietuitor, aruncat de valuri pe insula nimfei Calipso,
unde a stat timp de 7 ani. Desi nimfa i-a promis tineretea vesnica si nemurirea, dorul de casa l-a
facut sa se aventureze din nou pe mare, singur pe o pluta. Dupa un nou naufragiu pe insula feacilor,
a fost gasit de Nausicaa, fiica regelui, si dus la curte unde poetul Demodocos tocmai recita povestea
caderii Troiei. Impresionat pana la lacrimi, si-a marturisit peripetiile in fata regelui iar acesta, plin de
compasiune, i-a daruit o corabie pentru a-si putea continua drumul spre casa. Ajuns la sotia sa
credincioasa si ajutat de Atena Ulise a reusit in sfirsit sa-si recastige regatul.
Toata aceasta calatorie a eroului ar putea fi interpretata ca o alegorie a vietii, care l-a purtat pe Ulise
prin valurile tumultuoase ale unei mari furioase, apa reprezentand imperiul mental-emotional al
posesivitatii (Poseidon) in opozitie cu strafulgerarile focului celest al inteligentei, asistat de zeita
intelepciunii, Atena, care l-a salvat de mai multe ori pe Ulise pe parcursul acelei calatorii. Trecut prin
furtuni si strimptori, din cand in cand poposea pe insule, cand terifiant de periculoase, cu monstri
sau vrajitoare, cand ispititor de captivante, cu tentatii si promisiuni, pana sa ajunga la destinatia
finala. Numai cu perspicacitate si persistenta si-a putut duce la bun sfarsit calatoria, practic
intorcandu-se de unde a plecat, mai batrin, mai obosit, deposedat de toate bunurile lumesti, inafara
arcului (care era insemnul regalitatii si ascutimii mintii) dar cu siguranta mai intelept si mai bine
temperat, odata revenit in patria sa Itaca, insula indepartata de la Apus de Soare.
Penelopa
Sotia lui Ulise, al carei nume provenea din pēnē (πήνη), tesatura si ōps (ὤψ), fata, fiindca pe toata
durata calatoriei sotului sau, timp de 20 de ani, ea a continuat sa teasa o panza pe care nu putea sa o
termine pana la intoarcerea lui, a fost un alt personaj fascinant al acestei povesti; la fel ca in legenda
mesterului Manole, ce ziua tesea, noaptea se destrama. Era tesatura timpului pe care neobosita
Penelopa, emblema a fidelitatii feminine, in asteptarea iubitului ei, i-o daruia cu generozitate,
rabdare si speranta. In cheie fiziologica, Pene-lopa o simboliza pe Pia Mater, mama cea iubitoare,
membrana translucida care imbraca toata suprafata creierului si a maduvei spinarii si secreta lichidul
cefalo-rahidian cu rol de hranire si protectie. Dedesubtul ei se afla Arachnoid mater, ca o panza fina
de paianjen. Asadar din nou, calatoria spre casa lui Ulise era una interioara, in constiinta.

Toti navigam pe oceanul agitat al vietii, orice alegere se plateste, rotile norocului se invart
necontenit precum soarele pe cercul zodiacal iar torta lunii ne urmareste in fiecare noapte. Paris,
Elena, Ulise, Penelopa sunt arhetipurile ancestrale pe care le purtam in trupul si sangele nostru.
“Knowing is not enough; we must apply. Being willing is not enough; we must do.”
Nu e suficient sa stii, trebuie sa aplici. Nu e destul sa vrei, trebuie sa faci.
Leonardo da Vinci
OEDIPUS REX
Ghicitoarea universala
„The world has converted into one’s own soul. Our path follows the shimmering edge where the surf
thoughtlessly caresses the earth.”
Lumea s-a convertit in propriul suflet al omului. Calea noastra urmeaza marginea stralucitoare, in
care valurile marii mangaie tacute pamantul. Andreas Weber (filozof, biolog, cercetator al
conceptelor naturii, scriitor, n. 4 noi 1967, balanta)
Sfinxul era o creatura mitologica nascuta din Typhon, regele-sarpe, tatal monstrilor mitici, si Echidna,
femeia sarpe. Avea cap de femeie, corp de leu, coada de sarpe si aripi de vultur. Pazea portile Tebei
si cei care doreau sa intre in cetate erau supusi testului ghicitorii. Daca nu reuseau sa gaseasca
raspunsul potrivit erau devorati. Cetatea a fost infiintata de fenicianul Cadmus, cel mai teribil ucigas
de monstri, inaintea lui Hercule, si numita dupa cea din Egipt, „orasul lui Amun (Hammon)”, zeul
suprem asociat mai tarziu Soarelui (Amun-Ra). Iar numele ctitorului sau, Cadmus, semnifica „cel de
la Rasarit care straluceste”. Sfinxul ar fi fost trimis din Egipt in Grecia la porunca Herei si a lui Ares
pentru a pune la incercare calatorii, intr-un joc pe viata si pe moarte. Numai Oedip, regele Tebei,
blestemat sa-si ucida tatal si sa se insoare cu mama sa, a reusit sa-l invinga. Dupa ce a raspuns corect
la cele 2 enigme, Sfinxul s-a autodevorat. Mitul lui Oedip, ca si al lui Paris, declansatorul razboiului
Troiei, vorbea in esenta despre destinul implacabil. Numele Oedip facea referire la faptul ca el a fost
abandonat in munti ca si copil, ca urmare a blestemului, cu picioarele legate! Si desi a distrus Sfinxul,
nu a putut sa se sustraga sortii sale tragice.
Alchimistul Michael Maier, in cartea sa, Atalanta Fugiens (1617), facea urmatoarele observatii cu
privire la ghicitoarea Sfinxului, in care afirma ca solutia sa era Piatra Filosofala:
“Se spune ca Sfinxul ar fi avut mai multe ghicitori, dar cea pe care i-a pus-o lui Oedip era capitala:
"Ce are dimineata 4 picioare, dupa-amiaza 2 si seara 3?" De fapt ce a raspuns Oedip nu este
cunoscut. Cei care se refera la varstele omului se inseala. Primul lucru de luat in considerare este
Cuadrantrul celor 4 elemente care sta la baza tuturor lucrurilor, de acolo se ajunge la emisfera care
imparte cercul prin 2 linii, una dreapta si una curba (masculin-feminin), care este Luna Alba si in
sfirsit la trinitatea care consta in Trup-Minte, Suflet si Spirit sau Mercur, Luna, Soare. Astfel, Rhasis
spune in epistolele sale ca Piatra filozofala este in esenta sa un Triunghi definit in calitatile sale de un
Cuadrant. " Materie, adica pamant si apa, Suflet Aer si Spirit Foc. In esenta, 2 cate 2
complementaritati.

A doua ghicitoare pe care Sfinxul i-ar fi adresat-o lui Oedip era “Sunt 2 surori, una da nastere
celeilalte si in schimb, aceasta o creeaza pe prima. Cine sunt ele?” Iar Oedip ar fi raspuns ca ar fi ziua
si noaptea. In cheie alchimica lumina si intunericul, energia si materia, viata si moartea, care se
contin una pe alta si se nasc necontenit una din cealalta.
Cum se poate rezolva enigma destinului? Sa-l accepti sau sa-l confrunti? Tocmai am incheiat
vizionarea serialului Merlin, un film care vorbeste despre inevitabilitatea sortii. Chiar si cel mai mare
vrajitor al tuturor timpurilor a fost pacalit. I s-a aratat viitorul si pentru ca s-a temut de el s-a
transformat in cel mai eficient instrument destinului. Nu era mai bine sa nu stie? Timp de 5 sezoane
Merlin, pe numele sau ocult Emrys (care semnifica “nemuritorul”) se lupta sa controleze soarta
tragica a regelui Arthur si vine un moment in care intelege ca toate actiunile lui prin care urmarea sa
o evite au condus exact in directia predestinata, pana la ultima, care nu mai lasa loc de intoarcere,
desi ar fi putut fi de fapt cea mai simpla si evidenta alegere de a ocoli deznodamantul tragic. Si a avut
atatea ocazii in care ar fi putut sa schimbe destinul! Pe calea opusa, neconventionala, care cerea
intr-adevar mult curaj si compasiune! Cand in sfirsit a vazut logica povestii si modul in care a servit
fatalitatea din frica, era deja prea tarziu. Sah mat, si moartea regelui Arthur a fost ca si infaptuita.
Poate ca tocmai memoria predestinarii inscrisa in subconstient este cea care o face sa se
indeplineasca.
Jocul cu destinul nu e niciodata usor. Inexorabilitea lui se bazeaza pe tiparele psihice si sociale, cu cat
le servesti mai fidel, cu atat mai sigura va fi implinirea destinului. Viata nu face decat sa-ti scoata in
cale ocaziile potrivite prin care sa-ti dovedesti supunerea sau nesupunerea fata de conventii. Cu cat
te vei opune mai mult, cu atat mai dure iti vor fi incercarile. Si daca destinul este tragic, inseamna ca
trebuie sa i te supui? Succesul lectiei de viata este sa-l implinesti sau sa-l depasesti? Intr-un fel sau
altul destinul tuturor oamenilor este nefericit pentru ca ne conduce spre imbatrinire si moarte. Poti
fi victorios si demn de puterea divina cu care ai fost daruit numai atunci cand reusesti sa-ti controlezi
viata prin alegeri constiente, nicidecum predeterminate, asa cum ti-au fost trasate de Moire. Ca intr-
un joc de sah, privesti de sus cu detasare, iti anticipezi miscarile si consecintele lor. Adversarul nu va
fi nicicand binevoitor pentru ca la fel ca tine, vrea sa castige. Numai cand personajul invata sa
improvizeze devine cu adevarat creator. Si da peste cap scenariul, face pe scena vietii lui doar ce
vrea el. Karma a murit, traiasca libertatea! The king is dead, long live the Queen!
Cei antici erau cu adevarat inspaimantati de fortele nemiloase ale destinului: ”Ascultati Sortile, cele
mai apropiate dintre zeitati de tronul lui Zeus, si imbracati-va in tesatura lor neclintita si inevitabila,
care va conduce nelimitat, in orice situatie. Aisa, Clotho si Lachesis, fiicele bine inarmate ale Noptii,
ascultati rugaciunile noastre, zeite teribile ale cerului si pamantului. Trimiteti-ne legi binevoitoare si
surorile lor pe tronuri stralucitoare. Pacea dreapta sa fie incoronata si orasul sa fie iertat de
nenorocirile care apasa cu greu pe inima lui.” Republica, Platon
In misterele Orfice, cele 3 moire ar fi fost fiicele lui Ananke (necesitatea), zeita primordiala a
inevitabilitatii care a marcat creatia cosmosului, incolacita cu Chronos, chiar de la inceputul
timpurilor si care controla inclusiv soarta zeilor. Ananke era frecvent asociata sau identificata cu
Afrodita Urania, zeita celesta a iubirii, ca doua fete opuse ale aceleasi forte care dicteaza viata. Ea s-
ar fi autocreat sub forma unui sarpe care, impreuna cu sotul sau Cronos, inconjura intreg Universul.

In imbratisarea lor au strivit oul primordial din care au iesit pamantul, cerurile si marea pentru a
forma lumea ordonata.
Platon in Republica mai spune:

“Sunt 3 cele care stau asezate in cerc, fiecare pe tronul ei, moirele, fiicele lui Ananke, imbracate in
haine albe, cu capetele rasucite si canta la unison cantecul SIRENELOR: Lakhesis (Lachesis) despre
lucrurile care au fost, Klotho despre cele care sunt si Atropos (Atropus) despre cele ce urmeaza sa
fie."
Sirenele erau creaturi magice primejdioase care ademeneau navigatorii cu cantecul lor pentru a-i
devora. Numele lor semnifica “cele care leaga, prind in mrejele lor”. Ce mult semanau cu “pescarii de
suflete”, nu-i asa? Sirenele erau intre 3 si 5 surori mortale cu trunchi de femeie si coada de peste
sau, intr-o versiune mai veche, jumatate femeie, jumatate pasare. In ipostaza de pasare reprezentau
sufletul, in ipostaza de peste materialitatea. Capcanele din cantecul lor erau multiple, vrajeau fie
prin gandire, fie prin emotie.
In sens alegoric, Sirenele personalizau vocile destinului (ale moirelor) care te atrageau irezistibil spre
moarte. Astfel, marinarul neexperimentat in oceanul vietii ajungea sa le fie hrana. Pentru a scapa de
sirene, Ulise si-a astupat urechile si s-a legat de catarg; numai asa a reusit sa se salveze de soarta
nemiloasa si sa ajunga ACASA.
In 1917, Franz Kafka scria in "Tacerea Sirenelor": "Acum, sirenele au o arma si mai letala decat
cantecul, si anume tacerea. Si, desi asta nu s-a intamplat cu adevarat, se poate presupune ca cineva
ar putea scapa de cantecul lor, dar din tacerea lor cu siguranta niciodata ".
Sfinxul, sirenele si moirele reprezentau provocarile destinului: enigmele, tentatiile, fatalitatea. Si deci
ce era de facut? Ei bine, Sfinxului ii puteai intoarce spatele, ca aveai doar 3 incercari si daca nu le
ghiceai te manca de viu. Lumea era suficient de mare si nu era musai sa ajungi la Teba, unde oricum
te astepta o soarta de orb si pribeag. La cantecul sirenelor iti astupai ca Ulise urechile si te legai de
catargul corabiei vietii ca sa tii drumul drept iar pe moire le ocoleai cu eleganta si determinare.
Pana la urma, tot ce-ti doresti e sa fii fericit! Iar fericirea sta chiar in buzunarul de la piept.
In lumea plina de urmari

Eu sunt un om pe niste scari
In sus ce e? In jos-nimic
In jos ce e? In sus-nimic.
Vorbesc cu ceilalti care-au fost

Si-n sus si-n jos si nu-i dezic
Eu insumi spun de locurile
Pe unde-am fost nu e nimic.
…
Vecine, domnule, straine,
Nu inteleg ce-aveti cu mine
Stiu, scarile ne sunt comune

Dar trec atat de rar pe-aici

Portarul insusi poate spune
Ca am ambitii foarte mici.
Pasarea Colibri
REGELE ARTHUR
Sfirsitul umbrei
I think someone is following us... It’s only the past, keep walking!
Cred ca ne urmareste cineva... E doar trecutul, continua sa mergi!
Chiara Bautista (ilustratii pe teme mitologice)
Arcturus
Numita si „Gardianul Ursului”, este cea mai stralucitoare stea din constelatia Vacarul (Bootes),
situata intre Ursa Mare si Ursa Mica. Formeaza impreuna cu Spica din Fecioara si Denebola din coada
Leului, Marele triunghi de primavara si, prin extensie Marele Diamant, supranumit si „Diamantul
Fecioarei”, impreuna cu Steaua Cor Caroli din Canes Venatici (cainii de vanatoare ai Vacarului).
Conform unei vechi povestiri atribuita lui Eratosthenes, constelatia il reprezenta pe Arcas, fiul lui
Zeus si al lui Callisto, fiica regelui Lycaon din Arcadia. Cand Zeus a venit in vizita, socrul sau, pentru a-
i testa puterea, l-a servit la masa cu carnea fiului sau transat. Infuriat, Zeus l-a transformat pe Lycaon
in lup si i-a ucis fiii cu un fulger. Apoi a adunat toate partile lui Arcas, reintregindu-l si l-a dat Maiei,
moasa, cea mai batrana dintre Pleiade, sa-l ridice pe cer.
In alta varianta a mitului, Callisto a fost transformata in urs, fie de Hera din gelozie, fie de insusi Zeus
pentru a o ascunde de sotia sa. Cand Arcas a crescut, a intalnit-o in timp ce era la vanatoare.
Urmarita de fiul sau, Callisto s-a ascuns in templul lui Zeus. Pentru a preintampina uciderea mamei
de catre fiu, Zeus i-a transformat pe amandoi in constelatii alaturate: Ursul si paznicul lui.
Din punct de vedere ezoteric, Ursa mare intruchipeaza si emana calitatile vointei in sistemul nostru
solar, in timp ce Arcturus poate fi un model de tranzitie care simbolizeaza trecerea dintre modul de
viata al vanatorului nomad la agricultorul stabil. Nomazii urmaresc stelele in calatoria lor, in timp ce
agricultorii tin cont de ele pentru calendarul agricol. Dupa Ptolemeu, Arcturus exprima natura
combinata a lui Jupiter si Marte, prin care se definea razboiul spiritual. Deoarece traverseaza granita
dintre stelele circumpolare si cele ecuatoriale, el indica un lider puternic, protector al oamenilor in
timp ce ii conduce spre noi moduri de viata.
Ar putea oare da nastere Arcturus, in calitate de gardian al ursului, unui avatar care sa imbine
puterea constiintei si vointa de evolutie pe calea umanitatii? Un avatar poate fi definit ca o
personalitate ce intruchipeaza fizic niste calitati arhetipale ale constiintei care razbat prin spatiu si
timp si produc un impact puternic asupra mentalitatii, schimband-o pentru totdeauna.

Un astfel de avatar a fost reprezentat de legendarul rege Arthur.
Asadar unde il vom cauta pe Arthur pe cerul noptii?

Sunt multe constelatii care detin memoria lui si sunt legate de tranzitia mitica, simbolica de la
dragon la urs. Arhetipul Arthurian este mult mai vechi decat povestile medievale despre el. Pe de o
parte, se spune ca era fiul lui Uther PenDRAGON dar numele sau este derivat din Arth, Urs. In acest
sens, poate fi asociat cu Polaris, Steaua Nordului, din Ursa Mica, punctul in jurul caruia se invart
cerurile nordice, care nu dispare odata cu schimbarea anotimpurilor, la fel cum amintirea lui Arthur
dainuieste peste vremuri. Unul dintre numeroasele nume ale Ursei Mari este Arthur's Wain, carul pe
care il plimba in jurul punctului static al stelei polului nord de pe cer.
"Arthur a incetinit drumul carului sau care se roteste

In intuneric total in jurul polului ." Walter Scott
Datorita inclinarii pamantului, rolul de calauza a noptii trece de la o stea la alta. Deoarece
precesiunea echinoctiilor dureaza aproximativ 25.770 de ani pentru a finaliza un ciclu, o singura stea
detine acea pozitie timp de milenii. Se estimeaza ca Polaris a devenit steaua nordului din jurul anului
3400 î.H. Inainte de asta, punctul cerului nordic era Thuban, o stea sarpe din constelatia Draco,
Dragonul. Tatal lui Arthur se numea Uther Pendragon, "capul" sau "dragonul sef". La un moment
dat, constelatia Draco aparea mult mai mare si ursii erau tinuti infasurati in coada lui.
Cu mari convulsii Draco tine

Axa ecliptica in faldurile sale solzoase.
Jumatate de cer sta asezata pe gatul sau
Si in imense meandre cuprinde Ursii." Erasmus Darwin
A fost aceasta schimbare a stelelor calauzitoare motivul din tema infrangerii dragonului care apare
in atatea povesti de tip arthurian? Pe masura ce steaua din coada ursului a devenit punctul central al
Nordului, suprematia dragonului, Uther Pendragon a cedat in fata puterii ursului, Arthur. Dar acest
lucru s-a intamplat treptat, numai dupa ce Arthur, crescut intr-o familie adoptiva, si-a dovedit
dreptul de a conduce imparatia.
Atat ursul cat si dragonul reprezinta energia pamantului. Cand, ca si Thuban, dragonul a fost mai
dificil de accesat, Arthur, in calitate de mostenitor al tribului stravechi al Dragonului, a devenit
fondatorul clanului Ursului, nascut sub o noua stea. Vrajitorul Merlin ii prezisese lui Uther toate
aceste evenimente datorita unui eveniment cosmic:
"Tu vei fi rege al intregii Britanii! Caci steaua ta te conecteaza cu dragonul de foc. Dar raza care se
intinde pana departe in regiunea Galiei vesteste ca un fiu ti se va naste si te va depasi in stapanire iar
puterea lui se va extinde peste toate acele pamanturi care se afla sub lumina sa." Geoffrey de
Monmouth
Pentru a face acest mit mai complex si interesant, regele Arthur, nu a avut descendent legitim sau
mostenitor, el devenind astfel stramosul mitologic al intregului popor britanic. In schimb, legenda

spune ca se intoarce mereu, ca si soarele la solstitiul de iarna, sub numele de Alban Arthusan (lumina
lui Arthur).
Conexiunea lui Arthur cu steaua Arcturus, vine si prin numele sau, ortografiat medieval chiar
Arcturus, cu intelesul de Gardianul Ursului. In istoria calatoriei sale la Avalon, regele ar fi fost
transportat in constelatia Bootes, unde locuieste pentru totdeauna intr-un palat de cristal de pe
steaua cea mai stralucitoare, Arcturus (John Lydgate).
Curtea regelui Arthur

Constelatia Lirei mai este cunoscuta sub numele de Harfa regelui Arthur sau Talyn Arthur de la
bardul Taliesin, povestitorul de la curtea legendarului rege. Ptolemeu asocia aceasta constelatie cu
Venus si Mercur, ca planete ale frumusetii, comunicarii, magiei iubirii, amestecate cu un pic de
viclenie. In acest context, Triunghiul de primavara format din stelele Vega, Deneb si Altair ar
simboliza legatura puternica de prietenie eterna dintre Arthur, sotia sa iubita Guenevere si Lancelot,
cel mai viteaz dintre cavaleri.
Deneb, steaua lui Guenevere face parte din constelatia Lebada, o pasare asociata cu Venus.
Guenevere, atat de des rapita, la fel ca Venus „cea stralucitoare” care cand apare, cand dispare, este
returnata de fiecare data nevatamata. Guen ca prefix insemna de asemenea alb sau lumina. Cel mai
vechi nume celtic pentru Venus a fost Windo-seibari, fantoma alba sau fantoma zeitei, care poate fi
atrasa prin magia cuvintelor, a lui Mercur. Constelatia Lirei, unde se afla Vega (asociata lui Arthur in
triunghi) era legata de practicile druidice in care samanul purta o mantie din pene de lebada. Forma
galeza originala a lui Guenevere era Gwenhwyfar, care insemna „Descantatoare alba” sau
„Zana/Fantoma alba” facand inca o data trimitere la Venus. In unele povestiri Guenevere aparea ca
sotie a lui Mordred, cavalerul care l-ar fi tradat pe Arthur si l-ar fi ranit de moarte in batalia de la
Camlann. Regele ar fi fost dus apoi pe insula Avalon, a merilor roditori, unde se spunea ca sora sa
vitrega, Morgan, stapana insulei, „nimfa eterna/fara moarte” supranumita si „doamna insulei
secrete”, l-ar fi vindecat cu ajutorul plantelor. In alte versiuni ale mitului, ar fi fost inmormantat
acolo iar Morgan le Fay, cunoscuta si ca Morgause sau Morgana ar fi fost de fapt cea mai nemiloasa
adversara a lui Arthur. Numele ei semnifica „cea nascuta din mare” iar le Fay, vine din fairy (zana)
prin filtru francez „la fée”. Morgan the Fairy (Morganda Fatata) sta si la originea expresiei „Fata
morgana”.
In sfarsit, Lancelot, celebrul cavaler arthurian, era asociat cu Altair, din constelatia Acvilei, canalizat
de Jupiter si Marte. Cand apare proeminent in tema unui horoscop natal aceasta stea indica un
razboinic spiritual. Cei care au acest marcaj vor actiona (Marte) pentru a proteja si servi idealuri
spirituale nobile (Jupiter). Personajul lui Lancelot reprezenta onoarea, curtoazia, indrazneala dar si
blindetea, complexitatea relatiilor profunde si grija pentru cei apropiati. Ca si copil adoptiv al
Doamnei Lacului, el trebuia sa lupte nu numai cu pericolul fizic, ci si cu propria mandrie. Aflat la
intersectia lumii fantastice a zanei si cea umana, el se misca intre 2 realitati care tindeau fiecare spre
dominatie. Lancelot a fost pus sa aleaga intre dragostea pentru regina si loialitatea fata de rege. La
fel ca steaua stralucitoare a vulturului el a reusit sa se ridice deasupra emotiilor si intereselor
personale si sa se dedice unui scop superior.

Un alt personaj fascinant care apare in legendele lui Arthur era Merlin, cel mai puternic vrajitor al
tuturor timpurilor, pe numele sau secret Emrys, „nemuritorul”. Intre altele, era inzestrat si cu darul
profetiei, astfel ca a prevazut nasterea si rolul lui Arthur in istoria umanitatii. Merlin a fost vazut sub
mai multe infatisari, uneori aparea ca un baiat, alteori ca un barbat frumos sau chiar ca un batran cu
barba si plete albe si lungi. Se spunea ca l-ar fi ajutat pe Uther Pendragon sa se culce cu Igraine, sotia
prietenului sau, de care era indragostit in taina, luand prin magie infatisarea sotului ei. Arthur s-ar fi
nascut ca urmare a acestei legaturi ilicite si ar fi fost luat imediat dupa nastere de Merlin, ca rasplata.
Apoi ar fi fost incredintat unei familii care l-a fi crescut dupa sfaturile vrajitorului. La moartea lui
Uther l-ar fi adus pe Arthur pe tron si, in unele versiuni, l-ar fi protejat si asistat de-a lungul intregii
sale domnii.
Arthur si cavalerii mesei rotunde

Legenda mesei rotunde ca loc de intalnire si de sfatuire simbolizeaza idealul de lume a dreptatii,
egalitatii, pacii si cooperarii pentru care au luptat Arthur si cavalerii sai. 12 scaune identice erau
asezate la distante egale pentru cei 12 cavaleri iar al 13-lea era rezervat cavalerului care ar fi
indeplinit Graalul. Asemanarea cu cercul zodiacal si cei 12 apostoli ai lui Christos care reprezentau
fiecare cate o zodie este evidenta. Masa, ca arhetip al Universului rotund, ar fi fost construita de
Merlin dupa un model al lui Iosif din Arimathea, cel care l-ar fi ingropat pe Isus dupa crucificare si ar
fi fost insarcinat cu responsabilitatea pastrarii Sfintului Graal. Dupa moartea lui Iosif, potirul
misterios ar fi fost dus in Britania de fiul sau Josephus care a devenit pastratorul Graalului si era
considerat primul sfant al Britaniei, cunoscut sub numele de John of Glastonbury. In unele legende,
se spunea ca Arthur s-ar fi tras din spita lui.
In 1934, artista Katherine Maltwood sugera ca imaginea unui zodiac terestru, o gigantica harta a
stelelor ar fi fost formata din drumuri, cursuri, dealuri, roci, constructii de pamant si granite vechi in
jurul orasului Glastonbury. Ea a sustinut ca "templul" ar fi fost creat de sumerieni in jurul anului 2700
î.Hr. Zona Marelui Templu Stelar care reflecta incredibil de fidel imaginea modelului ceresc in care
stelele se potrivesc peste cele 13 efigii pamantesti (in loc de 12 din zodiacul traditional) era
considerata adevaratul Avalon. Datorita dimensiunilor uriase, Mary Caine, in lucrarea sa “The
Glastonbury Zodiac: Key to the Mysteries of Britain” afirma ca nu ar fi putut fi realizate de om, ci
numai de o inteligenta superioara, fie ca o numim natura, forta cosmica sau dumnezeu. Scopul sau
magic ar fi fost salvarea umanitatii. In mitologia celtica, 13 este “numarul zanei”, astfel ca
formatiunile de la Glastonbury sunt cunoscute si sub numele de “Inelul zanei”. Una dintre efigii este
“Piatra zanei”, situata in satul Stone. Aceasta ar oferi indrumare pentru munca magica ce ar trebui
indeplinita in timpul solstitiului de iarna.
In sec. XI, se spunea ca Merlin ar fi trecut toate testele la care a fost supus pentru a obtine “Cele 13
comori” pe care le-ar fi ascuns spre pastrare la Glasshouse. Glass are si intelesul de oglinda sau
pahar. Intr-un poem al lui Taliesin, bardul de la curtea lui Arthur, apareau urmatoarele 2 versuri
enigmatice:
Dincolo de Cetatea Oglinzii (sau sa fie a cupei, paharului?), nimeni nu a inteles valoarea lui Arthur,
Treizeci de secole ale oamenilor erau inscrise pe zidul sau.

Unele dintre canalele din harta stelara poarta numele de ziduri. Cantecele stravechi ale druizilor
vorbeau despre necesitatea de a proteja pe vecie “zidul oglinzii”. Astfel devine destul de clar ca
Glasshouse se referea la Inelul Zanei de la Glastonbury. In apropierea orasului, in mijlocul campiei
Somerset, se gaseste o ridicatura conica din argila si sisturi calcaroase,“Blue Lias”, in varful careia se
ridica ruinele unei stravechi biserici inchinata Sf. Michael. Ansamblul este cunoscut sub numele de
Glastonbury Tor. Etimologia este destul de controversata si neclara dar Tor in celta veche se pare ca
ar proveni din "Isle of Glass” (Insula Sticlei, Oglinzii sau Paharului/Cupei), bury semnifica a
inmormanta iar Glast se pare ca ar fi putut indica o persoana sau familie. Asadar mormantul lui Glast
de pe Insula Oglinzii? Zona este ca o peninsula marginita din 3 parti de raul Brue. In acest loc, din
cauza umezelii, cand Tor este invaluit in ceata, se produce un efect vizual cunoscut sub numele de
Fata Morgana. Fenomenul apare deoarece razele de lumina sunt puternic curbate cand trec prin
straturi de aer cu temperaturi diferite. Asa cum am vazut, Fata Morgana deriva din numele
puternicei vrajitoare din povestile arthuriene, Morgan le Fay, “fantoma alba”.
Torul are o interesanta structura terasata, pe care Geoffrey Russell in 1968 o interpreta ca fiind ceea
ce a mai ramas dintr-un labirint tridimensional, acum acoperit de ierburi. Ce ar fi putut ascunde
acest loc sacru stravechi al civilizatiei celtice? Dar ceea ce culmineaza ca simbolism este ca Torul
formeaza in Inelul Zanei o parte din zodia Varsatorului si anume inima din corpul zeitei!
In trecut ar fi fost numit Ynys yr Afalon (adica "Insula Avalon") de catre britanici si considerat de
Gerald of Wales, scriitor din sec XII-XIII, Avalonul din legendele arthuriene. In 1191 au fost
descoperite acolo presupusele sicrie ale regelui Arthur si reginei Guinevere, conform aceluiasi Gerald
de Wales. Prin urmare s-a considerat ca Glastonbury Tor ar fi fost una dintre posibilele locatii ale
Sfantului Graal, fiind aproape si de manastirea care a gazduit Cupa Nanteos. Aceasta ar fi fost facuta
din lemnul crucii pe care a fost ratignit Isus si ar fi vindecat pe oricine bea din ea.
In sec al XIX-lea, Torul a fost asociat cu Gwyn ap Nudd, primul Lord al Lumii de Dincolo (Annwn) si
rege al zanei. Ar fi putut fi deci punctul de intrare (poarta) in Annon sau Avalon, tinutul zanei sau al
mortilor… prin labirintul in mijlocul caruia se ridica turnul bisericii cu o curte interioara patrata din
care lasa sa se intrevada cerul indepartat. Din mariajul alchimic al Regelui Zanei si al Reginei Zana s-
ar fi nascut Copilul Radiant care era reprezentat in harta stelara de-a lungul cursului de sud-est al
raului Cary. In povestile celtice ei apareau ca fiul Mabon si mama Madron. In relatie cu istoria lui
Arthur, tinarul cavaler ar marca pe harta Echinoctiul de primavara, regele, solstitiul de vara, apoi in
calitate de Rege Pescar (personajul care detinea Potirul Sfant) echinoctiul de toamna si batrinul Pen
Annfwn calatoria in Lumea Mortii iar la final renasterea sa in copilul Mabon la Solstitiul de iarna.
Lebada Zanei formata in harta din Glastonbury Tor si Wearyall Hill sta sub steaua regala a alchimiei,
Fomalhaut, si aparea in miturile celtice ca Brigit, cea care ducea in zbor copilul zana la echinoctiul de
primavara. Intre formatiunile Inelului Zanei apar de fapt toate cele 4 stele regale fixe, gardienii
punctelor cardinale care formeaza impreuna conturul sabiei destinului, Excalibur, unde Fomalhaut
reprezenta lebada zana a torului, Antares, piatra zanei, Aldebaran, barca zanei iar Regulus, pisica
zanei.

La GlassHouse sau Glastonbury, unde Torul se inalta ca o santinela, Inelul Zanei se intinde multi-
dimesional in cele 3 regate, de deasupra, de mijloc si de dedesubt. Atunci cand rezonam in armonie
cu cerul, sub Excalibur, sabia celor 4 stele regale, totul in jur este sfintit de energia a 13 comori care
se oglindesc din constelatii si pe care regii nobili ai acestei insule a Avalonului le cunosteau. Ele
exprima impreuna o declaratie de suveranitate prin care relatia dintre Om si Zana infloreste si, o
data asumata, nici o alta autoritate nu o poate incalca. Caci devenim fiinte suverane care nu
datoreaza nici un fel de credinta nimanui, ci numai propriului destin individual, tesut din curcubeu si
stelele din axa luminii care traverseaza cele Trei Taramuri.
PERCIVAL & GALAHAD
Calatoria Graalului
„Dezvoltarea spirituală este o călătorie lungă şi ardentă, o aventură prin ţinuturi străine, pline de
surprize, de bucurie, frumuseţe, greutăţi şi chiar pericole. " ROBERTO ASSAGIOLI (psihiatru italian,
pionier al psihologiei transpersonale, cercetator al sufletului uman, n. 27 feb 1888, Pesti)
Incercarile Graalului
Sfantul Graal a reprezentat mereu una dintre cele mai mari fascinatii pentru cautatorii spirituali.
Interpretat fie ca o cupa, un vas, o piatra, o bijuterie, un mecanism sau pur si simplu un simbol
enigmatic, se spune ca oferea tinerete vesnica, fericire, bogatie si nemurire, la fel ca piatra filozofala,
elixirul vietii sau cornul abundentei. Toti cei care s-au apropiat de acest mister sunt de acord ca este
ceva profund mistic, magic si sacru care merita devotiunea intregii existente pentru a fi inteles.
La originea povestii statea Iosif din Arimathea care ar fi detinut pocalul din care a baut Isus la cina
cea de taina si ar fi colectat in el sangele si sudoarea mantuitorului de oameni. Atunci cand Iosif a
fost acuzat ca ar fi furat si ascuns trupul lui Christos si a fost intemnitat, acesta i s-a aratat in
inchisoare, l-a numit pastratorul potirului si i-a impartasit tainele comuniunii sfinte si ale vietii de
apoi. Urmasul sau, Josephus, cunoscut sub numele de John of Glastonbury, ar fi ascuns potirul sfant
in enigmatica insula Avalon din Britania. Ultimul pastrator legendar al Graalului dintr-o lunga
genealogie se spunea ca ar fi fost Regele Pescar, un nume care face trimitere la biblicul „pescar de
suflete”. El era ranit la picioare si singurul lucru pe care il putea face era sa pescuiasca intr-o barca
mica pe lacul de langa castelul sau, Corbenic. Acolo il astepta pe cavalerul care ar fi putut raspunde
la o anumita intrebare vindecandu-i ranile in acest fel. Cunoscut ca si castelul Graalului, acesta era
un loc in care lucruri stranii puteau fi vazute: o fecioara care fierbea intr-o caldare magica, un dragon
sau o incapere in care tisneau sageti din toate partile atacand temerarul vizitator. Etimologia provine
din cor-beneic, corpul binecuvantat, cu referire la corpul cristic.
O posibila interpretare a alegoriei ar fi: Regele (capul) din castelul corpului binecuvantat, era ranit la
picioare, nu putea sa umble ci doar sa pluteasca pe lac (simbolul emotiilor), imobilizat pe o barca si
sa pescuiasca (suflete). Picioarele sunt asociate in horoscop cu zodia Pestilor, a credintei, prin
urmare Regele pescar, desi detinea potirul sfint, era bolnav de credinta, captiv in emotiile care-l
raneau si asta il facea incapabil sa se vindece. La fel ca in legenda Sfinxului care s-a auto-devorat
salvarea se afla in raspunsul la o enigmatica intrebare-capcana. Cui, cine sau mai degraba „cum”
serveste credinta?

La masa rotunda faurita de Merlin pentru cavaleri, unde al 13-lea scaun era rezervat cavalerului
necunoscut al Graalului, misterioasa cupa ar fi aparut de Rusalii (20 mai), la sarbatoarea crestina a
coborarii duhului sfant, plutind intr-o aura de lumina si acoperita cu un val iar cavalerii s-au angajat
sa o gaseasca si sa o recupereze. Toti cavalerii au pornit in cautarea ei dar numai 3 dintre ei au reusit
sa parcurga calatoria pana la final: Perseval, Bors si Galahad, fiul lui Lancelot si al Elainei of Corbenic,
fiica Regelui Pescar Pelles, supranumita „fecioara sau purtatoarea Graalului”. Galahad a fost
cavalerul ales sa atinga Graalul si a putut ocupa scaunul ce-i era rezervat la masa rotunda fara sa fie
ucis.
Regele Pescar era considerat descendentul lui Iosif din Arimathea. El a avut o viziune in care i s-a
aratat ca Elaine va concepe cu Lancelot un fiu care va deveni cel mai mare cavaler, sortit de
dumnezeu sa infaptuiasca misterul Sfintului Graal. Lancelot a salvat-o pe fecioara Graalului atunci
cand Morgan le Fay, geloasa pe frumusetea fetei, ar fi aruncat-o sa fiarba intr-o caldare. Elaine s-a
indragostit la prima vedere de cavaler dar stiind ca el o iubea pe regina Guinevere si nu ar fi inselat-
o, a apelat la o puternica descantatoare care i-a dat un inel magic si astfel i s-a permis sa ia
infatisarea Guineverei pentru o noapte. Din iubirea efemera a fost conceput copilul magic al
purtatoarei Graalului si al cavalerului mesei rotunde. Dupa nastere, a fost lasat in grija matusii sale,
stareta unei manastiri, care l-a crescut in spiritul devotamentului religios. Atunci cand Merlin a
realizat masa rotunda se spune ca ar fi lasat locul gol special pentru cel predestinat Graalului care
urma sa se nasca.
Un rol important in cautarea potirului sfint l-a jucat Perceval (Percival, acelasi cu eroul wagnerian
Parsifal), supranumit „Perfect Fool” (nebunul perfect) din cauza inocentei sale, arhetipul berbecului
din zodiac asociat si cu cartea cu numarul 0, Nebunul din Tarot, deschizatorul drumului spiritual prin
cele 22 de arcane ale lumii si cele 12 zodii ale cerului. Dupa ce a ratacit singur timp de 5 ani, Sir
Perceval a reusit sa gaseasca drumul spre castelul Regelui Pescar si sa-l vindece raspunzand la
intrebarea ritualica: "Cui serveste Graalul?” sau „Cine serveste Graalul?" Raspunsul, care nu a fost
niciodata dezvaluit in mod explicit, ar fi fost „este insusi Regele”, simbolul spiritului, care ramane viu
si dincolo de viata, desi este chinuit de rani. O data vindecat, regelui i s-a permis sa moara si ploii sa
cada din nou peste pamanturile pustiite, facandu-le sa infloreasca.
In castelul Regelui Pescar, Galahad a avut viziunea unui splendid vas de aur purtat de o tanara
frumoasa si a inteles ca pentru a i se revela intregul mister al pocalului sfint, trebuia sa mearga in
cetatea mistica a Sarrasului. "Acesta este, spunea enigmatic Regele Pelles, cel mai maret lucru pe
care un om trebuie sa-l traiasca; si cand se va intampla asta, masa rotunda va fi sfaramata”. Asa cum
am vazut, masa rotunda reprezenta Universul rotund, asociat cercului zodiacal, deci predestinarii
astrale si nenumaratelor incercari karmice prin care Omul este nevoit sa treaca vieti peste vieti in
evolutia sa.
Prin urmare, Galahad, Perceval si Bors au dus Graalul in Orasul Ceresc al Estului, de pe o insula
situata pe Eufrat, intre Ierusalim si Babylon, unde misterele potirului sfant i-ar fi fost revelate de
insusi Christos fiului lui Iosif, aflat si el in drum spre Britania. Acolo, cei 3 cavaleri au participat la o
„cina ceremoniala” in cursul careia Galahad, urmasul regelui pescar, a fost incoronat in prezenta lui
Cristos, care s-a manifestat mai intai ca maestru de ceremonii, apoi ca un copil stralucitor iar la final

a fost din nou crucificat. Graalul a urcat la cer si de atunci nu a mai fost vazut pe pamant. Sir Galahad
a murit in extaz in timpul ritualului si a fost ridicat la ceruri de ingeri, Percival a revenit la castelul
regelui pescar pentru a-i lua locul iar Bors a ramas singurul care s-a intors in Camelot.
Si asa se incheie povestea cavalerilor mesei rotunde si a incercarilor Graalului.
Potirul Graalului ar putea fi o anume femeie iar cavalerul si regele Graalului un anume barbat care-si
dedica intreaga existenta cautarii misterului sacru, dincolo de orice vicisitudini. Atunci cand in sfirsit
se reintalnesc si descopera taina comuniunii absolute, se ridica impreuna deasupra iluziei inchisorii
fizice, unde roata karmica a reincarnarilor este sfaramata pentru TOTdeaUNA. Sufletul si Spiritul
Universal, deplin constiente de Sine, danseaza reunite in iubire, armonie si pace iar calatoria vietii isi
atinge destinatia.
HERACLES
Copiii pamantului.
“Mind, which is really body and body which really exists in the mind, do not wish to allow us to treat
them as separate entities… The man who uses his body to enclose his mind and his mind to lift up his
body lives this timeless moment, this heavenly reality, in order to stride free through space, this man
has paradise within him.” Otto Piene (artist german avangardist, 18 apr 1928, berbec)
Mintea, care este cu adevarat trup si trupul care exista in minte, nu doresc sa ne permita sa le
tratam ca entitati separate... Omul care isi utilizeaza corpul pentru a-si intrupa mintea si mintea
pentru a-si ridica trupul, traieste intr-un moment dinafara timpului, intr-o realitate cereasca si poate
sa treaca liber prin spatiu; acest om poarta paradisul in interiorul lui.
Nebunia lui Heracles

Numele lui insemna „Gloria Herei”, desi Hera i-a fost cel mai de temut dusman, din cauza geloziei
provocate de iubirea sotului ei pentru o muritoare. Iar numele Herei, sora si sotia lui Zeus, era
interpretat de Plutarch ca o anagrama provenita din aēr; regina zeilor olimpieni putea fi considerata
asadar o personificare a sufletului. Heracles era fiul ilegitim al lui Zeus si al Alcmenei, nepoata lui
Perseu (distrugatorul) si a Andromedei (regina oamenilor). Hesiod o descria pe Alcmene drept “cea
mai inalta si frumoasa femeie, a carei intelepciune o depasea pe a oricarui alt pamantean nascut din
parinti muritori”.
Incercarile lui Heracles au inceput in mod dramatic dupa ce, intr-o criza de nebunie indusa de Hera,
si-a ucis sotia si copiii. Coplesit de remuscari, i-a cerut lui Apollo, la oracolul din Delfi, sa-l indrume.
Acesta a raspuns ca, pentru a-si ispasi crima, trebuia sa-l slujeasca timp de 12 ani pe regele
Eurystheus, unchiul sau, care fusese favoritul Herei la tronul Tirintului si al Micenei. Eurystheus era
fiul regelui micenian Sthenelus si al "calaretei victorioase" Nicippe si nepot al eroului Perseus, la fel
ca Heracles. Numele lui semnifica „cel cu putere mare” si este clar ca reprezenta un alter-ego al
eroului, la fel ca greierasul din Pinocchio, intruchipa lumina constiintei.

Si pentru ca Heracles era si fiul lui Zeus, planeta Jupiter l-a insotit in cei 12 ani de penitenta prin cele
12 zodii, timp in care s-a intalni cu Soarele constiintei in fiecare an intr-una dintre ele. Ciclul solar
este de 12 luni iar cel jupiterian de 12 ani. Aceasta este povestea nemuritoarei aventuri de cucerire a
gloriei sufletului. Ca fiu al lui Zeus, Heracles intruchipa zodia Sagetatorului, de aceea arma lui a fost
arcul.
Cele 12 munci
„By mastery of the binding comes radiance.” #40 Yoga Sutras Of Patangali
Din stapanirea asteptarilor vine stralucirea.
Se vede ca ordinea muncilor nu a fost deloc intamplatoare. Prima incercare se adresa violentei
instinctuale irationale care l-a impins sa-si omoare familia. Dificultatea muncilor a fost, in mod
evident, crescatoare si, pana la final, ilustra transformarea ireversibila a eroului, devenit el insusi o
intrupare a perfectiunii nemuritoare. Cele 12 munci au fost interpretate ca un simbol al caii
spirituale, in care Heracles reprezenta sufletul in calatoria sa pe lungul drum al uceniciei in procesul
de constientizare. Experientele lui in diferite semne zodiacale, trecerea treptata prin teste si
incercari au dus sufletul spre iluminare.
Numele original al eroului fusese Alkeides, „cel puternic”, dar a fost schimbat de preoteasa
Oracolului din Delfi in Heracles, „gloria Herei (sufletului)”, ca recunoastere a predestinarii sale de a
consacra tiparul ascensiunii spirituale pentru vesnica amintire.
Cele 12 munci ale lui Heracles sunt personale, fiecare dintre noi le poate indeplini in decursul unei
vieti, timp de 12 ani consecutivi in care Jupiter parcurge in mod repetat cercul zodiacal. Avem
multiple sanse de a ne asuma puterea de invingatori.
Instinctul de a distruge
Prima incercare a avut loc cu Jupiter in zodia Berbecului, unde munca lui Heracles a fost sa il ucida pe
Leul din Nemeea si sa-i ia pielea. Soarele este in exaltare in Berbec iar leul mitologic, cu blana sa de
aur impenetrabila armelor si ghearele sale mai ascutite decat o sabie care puteau sfisia orice armura,
era invincibil. Era considerat progenitura monstrilor Typhon si Echidna sau, intr-o alta versiune, al lui
Zeus si al Selenei si ar fi cazut din luna pentru a-i inspaimanta pe pamanteni. Simboliza natura
salbatica si distructiva a fortei vitale, DOMINATORUL, animalul egoist si infatuat din personalitatea
umana care trebuia sa fie supus si transformat pentru ca sufletul sa-si poata incepe calatoria
iluminatorie. Heracles l-a sugrumat cu mainile goale, l-a jupuit folosindu-se de ghearele leului si dupa
aceea s-a imbracat in pielea lui. Cu falcile leului deasupra capului, pielea lui stralucitoare i-a devenit
un fel de mantie protectoare, demonstrind ca stapaneste aceasta puternica energie instinctuala care
acum nu mai ameninta sa-l copleseasca.
Incercarea din Berbec: transformarea cruzimii instinctive prin constientizare, a dorintei de control si
dominare si incorporarea naturii protective a puterii vitale.
Dorinta de a avea

In al 2-lea an, cu Jupiter in Taur, Heracles a fost trimis sa se confrunte cu hidra din Lerna, balaurul
monstruos sub forma unui sarpe de apa cu 9 capete, dintre care unul era nemuritor, cu sangele si
rasuflarea otravitoare – alta dintre progeniturile inspaimantatoare ale lui Typhon si Echidnei. De
fiecare data cand un cap ii era taiat, alte 2 cresteau in locul lui. Fiind vorba de zodia taurului,
capetele reprezentau dorinta de a avea, care crestea exponential, cu cat mai multe dobandeai, cu
atat mai multe doreai. Pentru a putea indeplini aceasta sarcina, eroul a fost ajutat de nepotul sau
Iolaus, care ardea carnea in locul fiecarui cap taiat pentru a-l impiedica sa se regenereze.
Simboliza purificarea dorintelor in focul spiritualitatii. La sfirsit, a ingropat capul nemuritor in pamant
si a pus peste el o stanca uriasa iar apoi si-a inmuiat sagetile in sangele otravitor al hidrei pentru a le
folosi in bataliile urmatoare. Desi victorios in aceasta etapa, otrava posesiunii a ramas cea care l-a
distrus pana la urma. Capul nemuritor al hidrei s-a insinuat sub forma dorintei sotiei de a-si pastra
sotul, atunci cand s-a temut ca va fi abandonata pentru o alta femeie, iar sangele otravit de propriile
sale sageti i-au adus lui Heracles moartea.
Incercarea din Taur: inhibarea lacomiei, a dorintelor de posesiune, prin focul purificator al
constientizarii.
Imblanzirea mintii
In al 3-lea an, cu Jupiter in Gemeni, Heracles a fugarit caprioara sacra a lui Artemis, prin padurile din
Ceryneia. La fel de iute ca gandul, se spunea ca putea alerga mai repede decat o sageata. Cu copitele
si coarnele de aur, insemne ale masculinitatii si puterii dintr-un trup feminin, capturarea ei simboliza
imblinzirea gandirii, redobandirea inocentei si a blindetii din natura umana originara. Intregul an i-a
luat lui Hercules sa ajunga sperioasa si agila caprioara si nu a putut-o prinde decat ranind-o usor.
Desi initial suparata, Artemis a fost induplecata de rugamintile eroului, a vindecat-o si i-a permis in
final sa-si indeplineasca misiunea.
Incercarea din Gemeni: iesirea din haosul gandirii prin controlul si disciplinarea mintii.
Stapanirea emotiilor
Cu Jupiter in anul Racului, Hercules a trebuit sa captureze mistretul de pe muntele Erymanthus. Se
stie ca porcii sunt cei mai emotivi dintre animale. Acest mistret urias, salbatic si violent, cu coltii sai
ascutiti, inspaimanta si ataca oameni si animale si distrugea tot ce-i iesea in cale. Aceasta creatura l-a
ucis pe Adonis, iubitul Afroditei si, de asemenea, pe Attis, fiul si iubitul marii mame, Cybele. Mistretul
poate fi considerat drept un simbol al puterii brute a Marii Mame, care controleaza psihicul uman
prin emotii. Eroul trebuia sa invete sa foloseasca aceasta forta feminina primordiala care altfel il
putea distruge. Strategia lui Heracles a fost sa fugareasca mistretul pe crestele inzapezite si abrupte
ale muntelui pana l-a inspaimantat si obosit peste masura. Apoi l-a condus intr-o groapa plina de
zapada unde l-a prins intr-o plasa.
Numai ca pana sa ajunga mistretul, pe care l-a gasit destul de usor datorita urmelor si scurmaturilor
sale, Heracles a cauzat ireparabile pagube din cauza propriei sale impulsivitati. Lectia stapanirii
emotivitatii a fost printre cele mai scump platite. Infometat si insetat in cautarile lui, s-a oprit la
prietenul sau, centaurul Pholus, care l-a servit cu mancare dar a refuzat sa-l serveasca si cu vin, ca sa
nu-si supere confratii cu care avea intelegerea ca vinul se bea doar impreuna. Atunci Heracles, fara

sa tina seama de avertismentele prietenului sau, a desfacut o sticla cu vin iar mirosul i-a atras pe
centaurii infuriati de indrazneala de a le fi fost incalcate obiceiurile. In disputa, Heracles a ranit mai
multi dintre ei cu sagetile sale otravite, inclusiv pe marele centaur vindecator Chiron si pe prietenul
sau Pholus, in timp ce o alta parte a scapat prin fuga. Abia dupa aceasta tragica intamplare, Hercules
s-a intors pe drumul sau si a reusit sa captureze mistretul. E de mentionat totusi ca centaurii erau
fiinte mitologice puternice si impulsive, jumatate om, jumatate cal iar in mania lor puteau distruge
tot ce le iesea in cale, cu copitele celor 4 picioare.
Incercarea din Rac: imblinzirea emotiilor violente ale maniei si razbunarii si trecerea lor prin filtrul
rece (de zapada) al gandirii pure.
Inteligenta vointei
In al 5-lea an, cu Jupiter in Leu, Heracles a fost insarcinat sa curete grajdurile lui Augeas, regele din
Elis, intr-o singura zi. Turmele erau un simbol asociat soarelui. Cu totii facem parte din turmele
soarelui. Cand Hermes a vrut sa-si dovedeasca maiestria si ingeniozitatea, a furat turmele lui Apollo,
apoi le-a platit cu o lira cu 3 corzi si de atunci le pastoreste in locul lui. Numele lui Augeas insemna
„cel stralucitor”. Se spune ca ar fi fost unul dintre argonauti. In grajdurile lui vietuiau peste 3000 de
bovine divine, nemuritoare, care produsesera o mare cantitate de balegar in cei peste 30 de ani in
care nu fusesera curatate. Parea o munca imposibila pentru o singura zi! Heracles a reusit totusi s-o
indeplineasca deviind cursurile riurilor Alpheus si Peneus, simboluri ale dualitatii, ale apelor vietii
sustinute de energia iubirii. Alpheus ar fi fost un urmas al lui Helios care s-a aruncat in rau pentru a
scapa de Erinii, zeitele razbunarii care-l urmareau din cauza ca si-ar fi omorat fratele. Pe de alta
parte, gunoiul simboliza mizeria si deseurile mentale si emotionale care se acumulau in omul
inconstient de sine pe parcursul vietii. Lectia subtila a acestei experiente arata ca prin ruperea
barierelor mentale, curatarea si eliminarea credintelor limitative orice lucru aparent imposibil devine
posibil. Era o alegorie a procesului de constientizare, de iluminare a spiritului „spalat” de impuritati.
„Daca vrei, poti” spune un vechi proverb, in formula sa explicita „Daca vrei cu adevarat vei gasi o
cale, daca nu, vei gasi o scuza”.
Incercarea din Leu: activarea vointei de curatare a reziduurilor subconstientului prin puterea
purificatoare a mentalului superior constient.
Alungarea demonilor
In al 6-lea an, cu Jupiter in Fecioara, Heracles a fost trimis in Arcadia sa distruga pasarile simfalide.
Ele aveau ciocuri de bronz si pene metalice ascutite si se hraneau cu carne de om. Erau animalele de
companie ale zeitei fecioare Artemis, crescute de Ares, zeul razboiului, si pe unde treceau distrugeau
culturile, pomii fructiferi si vietuitoarele. In Descrierea Greciei, Pausanias spunea despre aceste
pasari ca „erau uriase ca niste scripeti, zburau impotriva oricui incerca sa le vaneze, strapungandu-le
armurile si ucigandu-i cu ciocurile lor puternice.”
Dupa istoricul grec Mnaseas, ele nu ar fi fost pasari ci fecioare reprezentate ca pasari, fiicele lui
Stymphalus si ale lui Ornis („pasare”). In templul zeitei Artemis din Stymphalos erau asezate statui de
marmura reprezentand fecioare cu picioare de pasare. Stymphalus era el insusi fiul lui Ares, si a dat
numele regiunii din Arcadia, precum si izvorului raului care mai tarziu a devenit Alpheus, in amintirea
urmasului lui Helios. Interesant este ca acest rau al durerii a purtat mai inainte inca un alt nume,

Nyctimus, apoi a fost rebotezat Stymphalus dupa ce si acesta s-ar fi aruncat in apele sale, neconsolat
de moartea fratelui sau Alcmaeon. Si nu intamplator a fost menit din vointa lui Heracles sa curete
grajdurile stralucitorului Augeas.
Heracles a reusit sa ucida aceste pasari inspaimantatoare cu ajutorul Atenei, care i-a dat o pereche
de clapete de bronz facute de Hefaistos, ce faceau un zgomot asurzitor asemanator castanietelor.
Asa a reusit sa le sperie si sa le dezorienteze si le-a putut omora cu sagetile sale otravite in sangele
hidrei. Cele care au reusit sa scape, s-au ascuns pe tarmurile Marii Negre si au fost mai tarziu
intalnite de argonautii plecati in cautarea lanii de aur.
Ajutat de Atena, zeita razboinica a intelepciunii si Hefaistos zeul maestru al focului Heracles a reusit
sa invinga simfalidele. Intreaga confruntare cu demonii din mintea colectiva, alungati prin puterea
sunetului, a avut loc intr-o dimensiune spirituala. Iar serviciul a fost realizat in beneficiul intregii
comunitati vindecate si eliberate de enormele pasari de metal zburatoare.
Incercarea din Fecioara: disiparea si distrugerea duritatii mentale, a parazitilor mentali (frici, obsesii,
vicii, violente, furii, nedreptati, lipsa de iubire si compasiune, inconstienta) cu ajutorul sunetului
purificat in focul spiritual.
Armonizarea sinelui
In al 7-lea an, cu Jupiter in Balanta, il gasim pe Heracles in Creta urmarind sa prinda splendidul taur
alb ca zapada al regelui Minos, destinat sa fie sacrificat pe altarul lui Poseidon dar crutat datorita
frumusetii sale exceptionale. Refuzul acestui sacrificiu a atras insa razbunarea zeului marii. Prin
urmare, taurul intaratat de Poseidon a devastat intreaga insula si, ca si cum nu ar fi fost de ajuns,
regina Pasiphea, a fost ea insasi vrajita de Afrodita-Venus sa se indragosteasca si sa se cupleze cu el,
dand nastere unei monstruozitati cu corp de om si cap de taur, Minotaurul, care se hranea cu carne
de om. Puternicul Heracles a fost asadar chemat sa prinda taurul furios si sa restabileasca linistea
insulei.
Taurul simboliza puterea masculina si impunea necesitatea de control a pasiunilor, in special a celor
de natura sexuala. Balanta este un semn al armoniei intre rational si emotional, intre masculin si
feminin, al nevoii de frumusete dar si al parteneriatelor responsabile. Pe de o parte pasiunile nu
trebuie reprimate pentru ca detin cheia creativitatii, dar pe de alta parte cele distructive se cer
rezolvate si transformate in energii folositoare. Solutia caii de mijloc este intotdeauna de preferat si
atunci balanta va fi perfect echilibrata.
Prin urmare, Heracles „a luat taurul de coarne”, prin surprindere, l-a pus la pamant, apoi l-a calarit si
l-a condus, afirmandu-si puterea asupra lui. Odata ajuns cu el la Euristheu a fost din nou eliberat,
continuand sa terorizeze oamenii pana cand a fost prins si sacrificat de Theseus la Marathon, pe
altarul Athenei (inteligentei) sau a lui Apollo (soarelui). Acelasi Theseus care a ucis si Minotaurul,
progenitura lui, reusind sa se intoarca din labirint cu ajutorul firului Ariadnei.
Incercarea din Balanta: confruntarea cu puterea masculina pentru calmarea, echilibrarea si

stapanirea pasiunilor distructive prin impamantare.

Amurgul zeilor. Rasaritul luminii constiintei

In al 8-lea an, cu Jupiter in Scorpion, Heracles a reusit sa imblinzeasca si sa fure iepele salbatice ale
lui Diomedes, regele Traciei, fiul lui Ares si al Cyrenei care traia pe tarmul Marii Negre. Se spunea ca
Bucephalus, vestitul cal al lui Alexandru cel Mare, ar fi descins dintr-un una dintre ele. In mitologie,
caii sunt simboluri ai sorilor/stelelor iar cele 4 magnifice dar incontrolabile iepe trace reprezentau
cele 4 stele regale ale punctelor cardinale. Erau sinonime si cu cei 4 cai ai apocalipsei biblice, energii
ambivalente folosite pentru a institui stapanirea asupra omului: alb-Aldebaran-steaua iluminarii-
stapanirea mintii, rosu-Regulus-steaua puterii-stapanirea legilor naturii, negru-Antares-steaua
pasiunii distructive - stapanirea fortei vitale, galbui-Fomalhaut-steaua alchimiei-stapanirea materiei.
Scorpionul gazduieste in inima lui pe Antares, steaua razboiului dar si a uniunii extatice a iubirii, forta
vietii, pe drumul trezirii sufletului in constiinta universala; este cel mai mistic si mai ocult dintre
semnele zodiacale. Aceasta munca reprezenta o granita dincolo de care Heracles putea incepe
urcusul pe culmile greu de atins ale cunoasterii universale, finalizat in Pesti de Fomalhaut, steaua
alchimiei capabila sa infringa moartea. Ultimele 4 munci se situau intr-o dimensiune spirituala
rezervata divinitatii, in teritorii tot mai indepartate.
Se spunea ca iepele erau hranite de Diomedes cu carne de om si ca scoteau foc pe nari cand
respirau. Numele acestui rege era un hibrid curios alcatuit: Dio insemnand zeu, in timp ce sufixul me-
des o indica pe marea zeita mama (si in sensul geografic de mare), la fel ca in Andro-meda sau Me-
deea. Prin urmare era „zeul/stapanul marii mame”. De asemenea bizara parea solutia lui Heracles de
a imblinzi iepele dandu-le sa manance insasi carnea stapanului lor. Interpretata insa din punct de
vedere ezoteric, hranirea luminii astrale (iepele) cu fiinta (barbatul-zeificat) care o stapanise,
abuzase si o alimenta prin sacrificarea umanitatii sale reprezenta iesirea de sub tirania zeilor
patriarhi si recastigarea puterii omului.
Incercarea din Scorpion: uciderea zeului abuziv, transformarea lui in hrana pentru energiile astrale
corupte de putere, sexualitate si manie si pacificarea feminitatii salbatice.
Vindecarea feminitatii. Magia inimii

In al 9-lea an, cu Jupiter in Sagetator, Heracles a fost trimis sa ia cingatoarea magica a Hippolytei,
regina amazoanelor, pentru a i-o duce fiicei lui Eurysteu, Admete (preoteasa Herei, „cea nestricata”,
in opozitie cu Hippolyta care avea un san amputat). Cingatoarea ii fusese daruita Hippolytei de tatal
sau Ares, ca insemn al autoritatii regale si al vitejiei in lupta. O purta incrucisata peste piept, avea si
rol de armura si de suport pentru sabie. Un accesoriu asemanator insa format dintr-o pereche de
serpi aparea, in unele reprezentari, in imbracamintea Atenei, zeita intelepciunii. Mai tarziu, acest tip
de centura a fost inclus in vesmantul preotilor crestini, simbolizand devotiunea in serviciul religios.
Amazoanele erau femei razboinice, temute pentru ferocitatea lor, care-si ucisesera toti barbatii si isi
amputasera un san pentru a putea manipula mai usor arcul, arma sagetatorului. Era evident ca
cingatoarea incrucisata peste piept semnifica inchiderea sursei energiei feminine pure (virgine), iar
prin functia de scut si arma reflecta amputarea intelepciunii inimii si a hranei iubirii, singurele in
masura sa aduca compasiune, dreptate si autenticitate in relatia cu semenii.

Se spunea ca Hippolyta ar fi acceptat sa i-o dea lui Heracles de buna voie, datorita respectului pe
care i-l purta, dar Hera s-a infiltrat intre amazoane instigandu-le la lupta, asa ca eroul a trebuit in
cele din urma sa o ucida pe regina. Dobandirea cingatorii magice a impus sacrificarea amazoanelor.
Incercarea din Sagetator: vindecarea inimii, recastigarea si reintregirea puterii si sensibilitatii

feminine nealterate, iubitoare si hranitoare.
Vindecarea masculinitatii. Sfirsitul suferintei

In al 10-lea an, cu Jupiter in Capricorn, drumul l-a dus pe Heracles pana la granita Gradinii
Hesperidelor, de la capatul pamantului, pentru a-i lua boii lui Geryon. Geryon era fiul lui Chrysaor,
omul de aur iesit din gatul Gorgonei Medusa, dupa ce a fost decapitata de Perseu si al lui Callirrhoe,
fiica titanilor Oceanus si Tethys. Era un urias monstruos, cu 3 capete de om si 3 seturi de picioare,
toate imbinate la talie. Locuia pe indepartata insula Erytheia si avea o turma de boi rosii, la fel cu cei
ai lui Hades, pazita de uriasul Eurytion si de Orthus, cainele cu 2 capete frate cu Cerberus. Dupa
Hesiod, acest caine ar fi fost deopotriva tatal Sfinxului si al Leului din Nemeea, pe care Heracles il
ucisese in primul sau an de penitenta. Erytheia era insa si una dintre surorile hesperide, numite si
atlantide, nimfele inserarii, si anume „cea rosie”. Au fost uneori considerate fiicele lui Atlas si
Hesperis, alteori ale lui Nyx (noptii) singura, sau impreuna cu Erebus.
Pentru aceasta munca, eroul a trebui sa traverseze desertul si obosit de caldura a trimis o sageata de
amenintare catre soare. Atunci Helios, impresionat de curajul lui, i-a daruit un car de aur cu care
Heracles plutea deasupra marii, de la est spre vest, in fiecare noapte. Se spunea ca pana sa ajunga la
destinatie, Heracles ar fi rupt un munte in doua formand strimtoarea Gibraltar intre Marea
Mediterana si Oceanul Atlantic, iar masivele care o strajuiau au fost numite „portile sau stalpii lui
Heracles”. Stalpii sau coloanele gemene au o conotatie ezoterica speciala, apar ca simboluri in
majoritatea religiilor, semnificand poarta de intrare intr-un spatiu sacru ocultat muritorilor de rand
(ascuns de Maya sau valul lui Isis). Vindecarea inimii din incercarea precedenta i-a permis lui
Heracles sa intre in teritorii altminteri interzise.
Dupa ce i-a omorat cu sagetile otravite atat pe Geryon, Eurytion cat si pe caine, Heracles a trebuit sa
mane boii inapoi la Eurystheus dar drumul a fost anevoios, greu si plin de peripetii. Mai intai,
traversand dealul Aventine, unde se afla astazi Roma, o parte din cireada i-a fost furata de uriasul
Cacus. Pe locul in care l-a ucis pe urias, ca sa-si recupereze boii, Heracles a infiintat un altar, iar astazi
se afla Forumul Boarium din Roma (piata bovinelor).
Apoi, Hera a trimis muste sa-i irite si sa-i imprastie boii iar Heracles a trebuit sa umble tot anul ca sa-i
adune din nou. Cand aproape ar fi ajuns, tot Hera a umflat apele raului pe care urma sa-l traverseze
iar Heracles a trebui sa cladeasca din pietre un pasaj ca sa-l poata trece. Iar la sfirsit, Eurystheus a
sacrificat boii chiar pe altarul Herei care incercase sa-i puna atatea piedici.
Trecut prin multiple suferinte, luptand impotriva monstrilor, zeilor, a naturii ostile si necrutatoare,
Heracles a reusit in ciuda tuturor sa ajunga la destinatie. Incercarile lui Jupiter in Capricorn au fost
printre cele mai dure. Boii sunt animale castrate devenite docile, menite celor mai grele munci iar cei
ai lui Geryon aveau aceeasi origine ca si cei a lui Hades, stapanul regatului mortii. Ei reprezentau

obligatiile karmice asumate, derivate la origine din castrarea tatalui primordial (Uranus) de catre fiu
(Saturn) si despartirea lui de mama primordiala (Geea). Acestea ne-au impietrit sufletul si ne-au
facut sa tragem din greu la jugul vietii indreptandu-ne inevitabil spre moarte... si intre timp au
devenit o intreaga turma, atat de dificil de gestionat. Iar treimea lui Geryon care ii stapanea
simboliza tripla impovarare, a mintii, sufletului si spiritului. Dar au fost in cele din urma sacrificati pe
altarul sufletului.
Incercarea din Capricorn: pentru vindecarea masculinitatii, a poverii vinovatiei si a lantului de

suferinte ancestrale cauzate de castrarea tatalui primordial si despartirea de mama, a trebuit ca nici
unul dintre boi (cauze) sa nu fie ratacit sau pierdut pe drum si toti impreuna sa fie adunati, adusi in
templul inimii si sacrificati pe altarul sufletului odata pentru totdeauna.
Aurul cunoasterii
In al 11-lea an, cu Jupiter in Varsator, Heracles a fost trimis sa culeaga merele de aur ale Herei, din
Gradina Hesperidelor, de la capatul pamantului, unde titanul Atlas tinea pe umeri bolta cereasca.
Hesperidele erau niste creaturi enigmatice. Hesiod le numea „fiicele noptii cu voci clare”, caci le
placea sa cinte: Aigle ("lumina orbitoare"), Erytheia („cea rosie”), Hesperia ("stralucirea amurgului")
si Arethusa, ultimele 2 aparand si sub o singura identitate „Hesperethusa, ochiul boului”. Exista o
floare de toamna cu nume asemanator, asper, ochiul boului sau ruj de toamna, considerata simbol al
fidelitatii care, desi destul de putin folosita in scopuri medicinale, are numeroase proprietati
vindecatoare pentru cap (depresie), inima, plamani si ficat.
Evelyn B. Harrison in "Hesperides and Heroes: A Note on the Three-Figure Reliefs" spune ca: "De
vreme ce Hesperidele insele intrupeaza de fapt darurile merelor de aur, ele nu pot aparea ca
personaje ale dramei umane. Sunt abstracte, iar numele lor interschimbabile sunt un simptom al
impersonalitatii." Si intr-adevar, nimfele inserarii sau fecioarele apusului, desi ingrijeau gradina cu
mere de aur, nu indeplineau roluri active in nici o povestire. Pentru asta exista paznicul gradinii,
Ladon, monstrul urias cu 100 de capete care nu dormea niciodata.
Ca Heracles sa aduca merele de aur dintr-un tinut indepartat necunoscut parea o sarcina imposibil
de indeplinit. Si totusi... mai intai el a trecut pe la „Batrinul Marii”, o fiinta primordiala cu multe
identitati (Nereus, Proteus, Pontus, Triton, Phorcys) care a incercat sa se ascunda sub tot felul de
forme schimbatoare pentru a nu fi recunoscut dar pana la urma a fost prins si silit de Heracles sa
dezvaluie calea spre Gradina Hesperidelor.
Anteus, giganticul fiu invincibil, al Gaiei si al lui Poseidon a incercat apoi sa-l opreasca din drum
provocandu-l la lupta. De cate ori era pus la pamant, atingerea mamei lui il facea tot mai puternic
asa ca Heracles n-a putut sa-l invinga decat tinandu-l in aer, intr-o imbratisare de urs.
Ajuns in Egipt, regele Busiris, un alt fiu al lui Poseidon l-a prins si a vrut sa-l ofere ca sacrificiu tatalui
sau dar Heracles a reusit sa-si rupa lanturile si l-a ucis, plecand mai departe in calatoria sa.
Traversand Muntii Caucaz, eroul a ajuns la stanca pe care era inlantuit titanul Prometeu. Acolo, a
ucis vulturul care-i manca ficatul in fiecare zi, ca pedeapsa pentru furtul focului sacru si l-a eliberat

pe titan. In semn de recunostinta, acesta l-a invatat cum sa dobandeasca merele de aur. Si intr-
adevar, cand Heracles, urmand sfaturile lui Prometeu, l-a rugat pe Atlas sa i le aduca, acesta si-a
lasat bucuros povara cerului pe umerii eroului. Dar dupa ce s-a intors cu merele, n-a mai vrut sa
preia inapoi greutatea lumii si a pretins ca el insusi le va duce regelui Eurystheus. Atunci Heracles a
apelat la un truc, rugandu-l pe Atlas sa mai tina cerul pentru putina vreme, pana isi va gasi o panza
moale sa-i protejeze umerii care-l dureau. Si asa a reusit sa scape si sa se intoarca victorios la
Eurystheus. Doar ca merele apartineau zeilor si in final au trebuit returnate Atenei care le-a dus
inapoi in gradina lor de la capatul lumii.
Incercarea din Varsator: Pentru a dobandi, fie si vremelnic, merele de aur ale intelepciunii si
nemuririi, Heracles a trebuit sa preia pe umerii sai, la marginea de apus a pamantului, toata
greutatea cerului! Se spunea insa ca el ar fi muscat dintr-un mar si a devenit astfel unul dintre
nemuritorii boltei ceresti.
Infringerea fricii de moarte

Cine crede ca nu se poate merge mai departe de marginea pamantului se inseala.
In al 12-lea an si ultimul de servitute, cu Jupiter in Pesti (ultimul domiciliu, de noapte), Heracles a
ajuns in infern. Cand Eurystheus l-a cerut pe Cerberus, cainele iadului cu 3 capete (sau 50 dupa
Hesiod), chiar nu si-a imaginat ca ar fi posibil sa-l primeasca.
Pentru ca Heracles sa poata ajunge in lumea de dincolo a fost initiat in Misterele Eleusine de preotul
Eumolpus („marele cantaret”), fiul trac al lui Poseidon. El a fost ghidat la intrare si la iesire de
Hermes si Atena si de Hestia la traversarea Styxului cu Charon. Dupa ce a intrat in regatul umbrelor,
Heracles i-a intalnit pe Theseus si Pirithous, pedepsiti de Hades sa fie tintuiti pentru eternitate pe
scaunele uitarii din cauza ca au incercat sa o rapeasca pe regina sa Persefona. A reusit sa-l elibereze
pe Theseus dar Pirithous a ramas blocat pentru ca-i ofensase pe zei dorind-o pe regina pentru el.
Dupa aceea s-a intalnit cu umbra lui Meleager, caruia i-a promis ca o va lua de sotie pe sora lui,
Deianeira (al carei nume insemna „distrugatoarea sotului sau” si chiar si-a indeplinit rolul
predestinat).
Intr-un sfirsit, Heracles a ajuns la Hades si l-a rugat sa i-l dea pe Cerberus sa-l duca pe pamant, in
lumea celor vii. Suprinzator, Hades a acceptat cererea cu conditia sa-l prinda fara sa foloseasca vreo
arma si fara sa-l raneasca. Heracles a reusit sa-l domine pe Cerberus cu mainile goale si sa-l tarasca
dupa el la suprafata, iesind printr-o pestera din Peloponez. Dar Eurystheus a fost atat de
inspaimantat la vederea cainelui, incat s-a ascuns intr-o amfora si i-a cerut lui Heracles sa-l duca
inapoi de unde l-a luat. Adica pe malul raului subteran al durerii care tinea sufletele captive,
Acheron.
Incercarea lui Heracles cu Jupiter in Pesti a fost sa deschida portile lumii intunecate ascunse, sa
patrunda in profunzimile ei si sa o aduca in lumina constiintei, ca un caine fioros domesticit si supus.
Si in acest fel sa dezvaluie si sa transforme ultima si cea mai teribila dintre frici cauzata de credinta in
inexorabilitatea mortii: frica de necunoscutul ce se intinde dincolo de ea. Daca a putut sa coboare in
regatul subteran, sa invinga inspaimantatorul cerber si sa se intoarca viu intre vii, inseamna ca nimic
din univers nu mai putea sta cu adevarat in calea vointei omului curajos.

“Viata este scurta iar puterea de a raspunde exigentelor ei nu ni s-a dat decat o singura data…
Acestea sunt realitati, copilul meu. Legi. Neinduplecate.” Thomas Mann (6 iun. 1875, geaman),
Muntele vrajit
In incheiere: Camasa destinului

Pentru a o lua in casatorie pe nimfa apelor Deianeira, asa cum promisese in lumea de dincolo,
Heracles a trebuit sa-l infrunte pe Achelous, zeul raurilor care si el o vroia de sotie. In timpul luptei,
acesta s-a transformat in sarpe apoi in taur dar Heracles i-a rupt un corn si l-a fortat sa se declare
invins.
Pe drumul de intoarcere la Tyrint, cei doi proaspat casatoriti, au trebuit sa traverseze un rau.
Heracles l-a trecut inotand iar centaurul Nessus s-a oferit sa o duca pe Deianeira in spate. Incercand
sa o fure in timpul traversarii, Heracles l-a omorat cu o sageata otravita in sangele hidrei. Dar inainte
de a muri, Nessus i-a dat Deianeirei camasa sa insingerata spunindu-i sa o foloseasca daca va dori
candva sa reaprinda dragostea sotului ei pentru ea.
Multi ani mai tarziu, cand Deianeira a crezut ca Heracles era indragostit de alta femeie, i-a dat
camasa otravita sa o imbrace, sperand ca asa ii va recastiga iubirea. Chinuit de dureri, eroul a pus sa i
se ridice un rug funerar pe Muntele Oeta unde trupul sau pamantesc a fost ars iar spiritul sau s-a
ridicat la cer.
Dupa Herodot, inainte de a fi otravit, Heracles ar fi trait totusi 900 de ani!
Constelatia Heracles, din emisfera stelelor Nordului, arata ca un om ingenuncheat, unde steaua
multipla Rasalgethi inseamna literalmente "capul celui ingenuncheat". Mana stanga se indreapta
spre Lyra de pe umarul sau in timp ce piciorul stang se aseaza pe Draco, sarpele pe care l-a invins si
continua sa-l invinga pentru vesnicie.
“Exista o conditie impusa vietii si povestirii, ca totul sa nu se intample dintr-odata si se cuvine oricum
sa respectam, ca pe niste daruri divine, formele cunoasterii omenesti!
… Un varf mic de ac ne masoara timpul si se invarteste ca si cum ar masura secundele, pe cand, in
realitate si de fiecare data, el trece indiferent si fara sa se opreasca la punctul culminant, indicand
numai Dumnezeu stie ce.” Thomas Mann, Muntele vrajit
Pe 8 noiembrie 2018, Jupiter a intrat in Sagetator, in anul vindecarii feminitatii si revendicarii magiei
inimii dintr-un ciclu care a inceput la sfirsitul anului 2010. Este evident ca femeile contemporane au
devenit tot mai mult ca niste amazoane moderne, dedicate carierei, ascensiunii sociale si acumularii
materiale; prin pretentia de egalitate si-au asumat roluri masculine, lupta pe fronturi straine naturii
lor si au uitat sa foloseasca energia iubirii curate si hranitoare. A fost un interval astral care ne-a dat
sansa sa vindecam toate aceste aberatii, sa redescoperim valoarea feminitatii si puterea inimii. A
fost timpul pentru a 9-a munca din calatoria lui Heracles pe drumul atingerii gloriei sufletului!
Ciclul herculean in care ne aflam:

2011 berbec, revendicarea puterii, pielea de leu
2012 taur, detasarea de foamea de posesiuni materiale si pregatirea armelor

2013 gemeni, stapanirea mentala

2015 rac, controlul emotiilor
2016 leu, purificarea energetica si controlul vointei
2017 fecioara, purificarea mentala
2018 scorpion, purificarea sexuala
2019 sagetator, vindecarea feminitatii
2020 capricorn, vindecarea masculinitatii, lectia onestitatii si integritatii, curatarea karmei
2021 varsator, lectia cunoasterii adevarului universal
2022 pesti, lectia curajului de a ne scufunda si a iesi victoriosi din tenebre
IASON. Berbecul cu lana de aur

Aceasta poveste este despre adevar.
„Ultimate truth is wordless, the silence within the silence.”
Ultimul adevar e dincolo de cuvinte, tacerea din interiorul tacerii.
Pirkei Avot (Chapters of the Fathers, culegere de texte rabinice)
Lucrurile carora le dai atentie si in care crezi le investesti cu putere asupra ta. Si cel mai ades te
concentrezi cu frica si indarjire asupra celor din exterior. Asa si cu astrologia, care e memorizata in
mitologie. E usor sa devii obsedat de intelegerea ei. Caci pana una alta traim cu totii sub energiile
cerului instelat. Asa ca, si daca nu crezi in puterea astrelor, luna, ca o antena care primeste si
transmite emanatiile astrale catre pamant, misca zi de zi mase mari de oameni inconstienti. Prin
intermediul apei din care in proportie covarsitoare suntem facuti. Si numim aceasta forta de atractie
irezistibila destin. In extrema cealalta, legendele tinuturilor subpamantene, Agartha si Shamballa,
vorbesc despre oameni intelepti, extrem de longevivi sau chiar nemuritori, eliberati de sub dictatura
astrelor. Si, pana la urma suntem noi la dispozitia stelelor sau stelele la dispozitia noastra? E o
chestiune de alegere: sa LE slujim sau sa NE slujim de ele, sa LE cedam energia sau sa NE incarcam de
la ele ca de la o baterie astrala? Din pacate in momentul in care le-am transformat in zei am ajuns sa
fim dominati de ele. Si le-am oferit puterea de buna noastra voie.
Religiile se bazeaza pe credinta, pentru ca nici un dumnezeu exterior nu ar putea dainui in lipsa
sclavilor sai credinciosi. Cu cat beneficiaza de mai multi, cu atat mai multa putere primeste egregorul
respectiv, care este doar o entitate mentala cameleonica cu o multitudine de nume, un spirit fara
corp fizic ce traieste in mintea universala. Dar care poate sa se infiltreze in mentalul uman individual
si sa-l posedeze pentru a se hrani. De aici lupta acerba a bisericilor in incercarea de a-si fura si
converti adepti. Vechii zei s-au retras din mitologie si astrologie in religie. Mintea Universala este
ACASA spiritelor fara casa materiala, corp fizic.
Pentru taoisti mintea detine 3 nivele, "mintea observatoare" (creierul superior, Buddhi, Mahat),
"mintea afectiva (creierul inimii)" si "mintea atentiei simtirii" (Manas, creierul abdominal). Credinta
se situeaza in zona cea mai de jos a mintii, cea abdominala.
Asadar calatoria argonautilor condusi de Iason, plina de peripetii si pericole, a fost calatoria omului
in cautare de sine. Iar lana de aur avea rolul de iluminare a adevarului interior, din mintea

observatoare a creierului superior. Drumul lui Iason este reiterat in povestea initiatica a Ne-Bunului
din cartile de Tarot.
Argo, corabia lui Iason sau a lui Osiris pentru egipteni, a fost imortalizata pe cer sub forma unei
constelatii uriase situata in emisfera de sud (a subconstientului astral), intre cainele mare si centaur,
divizata in 3 constelatii mai mici Carina, Puppis si Vela, in care steaua polului sud, Canopus ocupa
pozitia carmaciului. Un fapt interesant despre aceasta constelatie este ca pare sa se miste inapoi pe
cerul noptii. Aratus, un poet si istoric grec din sec. III i.en. nota despre aceasta progresie "Argo este
trasa in jos de coada Marelui Caine, caci nu are un curs obisnuit, ci intoarsa inapoi ea vine...”. Se
sugereaza oare ca drumul de cautare a lanii de aur nu duce spre inafara (inainte) ci dimpotriva, spre
interior (inapoi)? Sau ca stralucitoare stea Sirius din cainele mare se opune avansarii arcei?
Legenda argonautilor este una dintre cele mai misterioase povesti ale antichitatii, redata de
Apollonius Rhodius in „Argonautica”. Isaac Newton credea despre drumul corabiei Argo ca a fost
comemorat in cele 12 semne ale Zodiacului, unde lana de aur este reprezentata pe cer de constelatia
Berbecului.
Iason
Numele lui Iason, fiul regelui Aeson, din Iolcus (Thessalia), provenea din „iasthai” (a vindeca) si s-ar
traduce ca „vindecatorul”. In ipostaza feminina, Iaso aparea ca o zeita a vindecarii la greci. Interesant
este si ca, dinspre mama sa Alcymede, ar fi fost stranepotul zeului Hermes, alchimistul si
vindecatorul sufletului, dar si mesagerul zeilor si zburatorul dintre lumi.
Acest remarcabil personaj a fost crescut de cel mai intelept si drept dintre centauri, Chiron (al carui
nume semnifica „mana”), fiul lui Kronos (timpul), un alt vraci mitologic consacrat de astrologie ca
arhetip al energiei vindecatoare. Mama sa i l-a incredintat pe Iason pe cand era copil, temandu-se sa
nu fie omorat, atunci cand Aeson, tatal lui, a fost detronat de Pelias, fratele sau vitreg dupa tata
(Poseidon). Numele acestor personaje implicate in legenda argonautilor sunt profund revelatoare.
Calatoria „vindecatorului”, invatat de „mana timpului”, are ca scop descoperirea si cucerirea lanii de
aur, de care depindea redobandirea coroanei sale regale al carei mostenitor de drept era. Atunci
cand a revenit acasa, in Iolcus, pentru a o revendica, Iason si-a pierdut o sanda in raul Anavros,
ajuntand-o pe Hera, deghizata intr-o batrina, sa-l traverseze. Stiind ce-l astepta, zeita l-a
binecuvantat pentru calatoria ce urma. A fost anuntat la curte ca „omul care poarta o singura
sanda”. Cautarea „lanii de aur” pentru inscaunarea ca rege marca intrarea eroului pe calea
intelepciunii, cu toate incercarile prin care eroul a trebuit sa treaca pentru a o dobandi. Lana de aur a
berbecului (simbol al capului in astrologie) sau coroana regala, reprezenta desigur, in sens mistic,
insemnele regalitatii spirituale. Era un drum pe care nu-l putea face de unul singur, asa ca si-a ales ca
tovarasi de arca 50 dintre cei mai mari eroi ai timpului sau.
Argonautii
Totul in aceasta legenda a lanii de aur abunda in semnificatii ezoterice. De ce au fost alesi tocmai 50
de vislasi care sa puna vasul in miscare? Unde mai regasim acest numar in mitologie?

Poate cea mai veche mentiune e reprezentata de cele 50 de aspecte-nume cu care Marduk, stapanul
pamantului, aparea in Enuma Elish, cartea mesopotamiana a creatiei cuprinsa in 7 tablite. Mentionez
cateva dintre cele care mi s-au parut mai semnificative pentru calatoria argonautilor.
(1) MARDUK, asa l-a chemat tatal An, cand s-a nascut
Adevaratul fiu al Soarelui, cel mai stralucitor dintre zei
Fie ca in stralucirea luminii sale sa mearga ei pentru totdeauna!
Oamenilor le aduce putere, inzestrindu-i cu viata.
(2) MARUKKA, adevaratul zeu creator al tuturor lucrurilor, care a bucurat inimile Annunaki-lor,
spiritele pamantului.
(6) NARI-LUGALDIMMNKIA supraveghetorul zeilor care-si gasesc lacasul in cer si pe pamant si cel
care aloca spatiile Igigi-lor, spiritele cerului. La auzul acestui nume pana si zeii se cutremura.
(9) NAMRU, zeul stralucitor care lumineaza drumurile.
(I2) ASARUALIMNUNNA, lumina gratioasa a tatalui, care-i indruma pe Anu, Enlil si Ea. Din coarnele
coroanei sale izbucneste infringerea in trupul zeilor.
(I3) TUTU este cel care-i restaureaza
(18) SHAZU, cel care cunoaste inimile zeilor
(19) (ig) Zisi, cel care il reduce la tacere pe rasculat
(26) ENBILULU-GUGAL, domnul abundentei care aduce bogatie, asigura locuintele si hrana.
(28) SIR, cel care a luat corpul lui Tiamat (marea mama) si a cladit un munte peste ea.
(29) MALAH, Tiamat este vasul sau si el este calaretul.
(34) Mummu, tunetul si ragetul marii, creatorul cerului si pamantului si cel care le sfinteste.
(35) GISHNUMUNAB, creatorul lumii si al tuturor oamenilor, cel care i-a distrus pe zeii din Tiamat si i-
a facut pe oameni din substanta lor.
(49) ASHARU, cel care ii conduce pe zeii destinului, toti zeii sunt cu adevarat in grija lui.
(50) NEBIRU detine caile de trecere dintre cer si pamant.
Cei care nu reusesc sa traverseze in sus si in jos
Trebuie mereu sa-l intrebe pe el.
Nebiru este steaua... care straluceste in cer,
Cu adevarat, ea guverneaza intoarcerile lor la el,
Intr-adevar ei se uita spunand; „cel care traverseaza neobosit intinderea marii
Fie „Cruce” numele lui, care-i controleaza interiorul (casa)”.
Fie ca ei sa sustina cursul stelelor din cer,
Fie ca el sa pastoreasca toti zeii ca pe niste oi.
Fie ca el s-o invinga pe Tiamat, ca viata ei sa fie ingusta si scurta!
In viitorul omenirii, cand zilele vor fi batrane,
Fie ca ea sa renunte...fara incetare si sa stea departe pentru totdeauna.
Tatal EnliL i-a pus numele „domnul pamantului”.

Cand toate numele proclamate de Igigi Ea le-a auzit,
Spiritul lui s-a bucurat. Si astfel:
El ale carui nume tatii sai le-au glorificat,
El este intr-adevar chiar ca 1; numele sau va fi EA.

In incheiere
Lasa-i sa fie tinuti (prizonieri) in minte si lasa-l pe conducator sa le explice
Lasa-l pe intelept si cunoscator sa discute impreuna.
Lasa-l pe tata sa le recite si sa impartaseasca toate acestea cu fiul sau.
Lasa urechile pastorilor sa fie deschise.
Lasa-l sa se bucure in Marduk, Enlil al zeilor,
Pentru ca pamantul sau sa fie fertil si el sa prospere.
Ramai ferm la ordinele sale si nu-i altera poruncile
Cand este furios nici un zeu nu-i poate sta impotriva.
Vasta ii este mintea si mare-i este bunavointa
(Enuma Elish)
Aceste versete dateaza din antichitatea umanitatii. Suna cunoscut, chiar daca nu le-ati auzit mai
inainte? Mult mai tarziu, in biblie, lui Isus i-au fost atribuite si lui 50 de nume foarte asemanatoare!
Unde mai gasim numarul 50 in mitologie?

Sunt 50 de spirite ale pamantului, Annunaki, fiii lui An, zeul primordial sumerian. Fiica sa Bau, o
zeitate obscura care a fost asimilata mai tarziu cu Sothis, era reprezentata cu cap de caine si asociata
stelei Sirius. La romani, Bau-Bau vine noaptea sa sperie copiii rai! Sotul sau era Ninurta, unul din fiii
lui Enlil. Arhetipul lui Ninurta mai era prezent in miturile sumeriene si in ipostazele de Ninĝirsu,
Nisroh sau Nimrod, si ar putea fi asociat aspectului cu numarul 9, Namru, al lui Marduk. La fel ca in
mitologia greaca, unde Uranus a fost uzurpat de Cronos si acesta la randul lui de Zeus, An a fost
detronat de Enlil, caruia i-a luat locul apoi Marduk. La egipteni, steaua Sirius, din constelatia Cainelui
Mare era intruchipata de zeita Isis, sotia lui Osiris (constelatia Orion), mentionat si sub numele de
Asar, care aminteste de aspectul 10, Asaru, al lui Marduk, creatorul lumii vegetale si... zeul vanatorii.
Si, mai nou, de Ashtar, una dintre entitatile canalizate de profetii new age! Cum am vazut, aceasta
constelatie se invecineaza cu Argo Navis si deci are o insemnatate deosebita in calatoria
argonautilor. De o parte a constelatiei Argo Navis se afla Centaurul vindecator, care incorporeaza
Crucea Sudului, perfect opusa Cassiopeei, de cealalta parte Cainele Mare care o trage inapoi.
Aceeasi poveste este spusa intr-o multitudine de variante, aceleasi puteri sub diferite nume isi
disputa imparatia pamantului si dominatia asupra omului pe care pretind ca l-ar fi creat din trupul
mamei primordiale (tarana), fie ca se cheama Tiamat, Geea sau Sophia. Daca ar fi sa reducem
aceasta lupta la esenta, ar ramane conflictul ancestral dintre mama si tata, reflectat asupra copiilor,
eterna confruntare dintre forta feminina si cea masculina intrupate in om. In romana cuvintul
„tarana” este probabil derivat din Tara/Terra, materia primordiala, mama-terra, substanta care a dat
nastere la tot ce exista. Familia de cuvinte mai cuprinde si taran, om al pamantului si tarina, sinonim
pentru pamant, ogor.
PERSEU
In acest context al argonautilor, este remarcabil si mitul Cassiopeei. Regina Etiopiei si mama
printesei Andromeda i-a infruntat pe zei, l-a infuriat pe Poseidon si a atras pedeapsa divina asupra ei
si a fiicei sale. Cassiopeea a fost fortata sa se invarta pe tronul ei in jurul stelei polare (!) si sa-si
petreaca jumatate din timp tinandu-se de ea ca sa nu cada, iar Andromeda a fost legata de o stanca,
pregatita sa fie jetfita lui Cetus, monstrul marin figurat pe cer in vecinatatea constelatiei pestilor. In

arta greaca, „cetea” era pictat sub forma unui sarpe de mare. Totusi Andromeda a fost eliberata de
eroul Perseu, fiul lui Zeus si al muritoarei Danae, cu care s-a si casatorit. Numele lui insemna
„distrugatorul” astfel ca ar fi inrudit semantic cu Persefona. Fiul lui, Perses, a fost stramosul persilor.
Asadar Perseu s-a nascut in... Argos, cetatea din Peloponez unde se afla si Corintul, locul in care s-ar
fi retras Iason la batrinete, singur si nefericit, si unde se spune ca ar fi fost omorat de o bucata de
lemn cazuta peste el in timp ce dormea nostalgic la pupa corabiei sale putrezite! La fel ca si Iason,
Perseu a fost ascuns de mama sa pentru a nu fi omorat din cauza profetiei ca urma sa-si ucida tatal
(ceea ce de altfel s-a si intamplat) si crescut de un pescar. La fel ca si Iason, a fost trimis de regele
insulei intr-o misiune considerata imposibila: trebuia sa o gaseasca pe Meduza si sa ia capul
gorgonei. Meduza fusese candva cea mai frumoasa dintre fiicele lui Phorcys si ale lui Ceto, titanii
primordiali ai marilor, violata in templul Atenei, zeita intelepciunii, de acelasi Poseidon care o
pedepsea pe Cassiopeea; a fost transformata de Atena intr-un monstru si de atunci traia ascunsa in
hrubele pamantului. Poseidon era zeul olimpian al marii, pe care au infruntat-o si argonautii; aparea
de cele mai multe ori in ipostaze furioase, violente si inspaimantatoare si simboliza puterea emotiilor
care incetosau ratiunea. Oricat ar parea de ciudat, intre lana de aur si serpii veninosi din capul
Meduzei care impietrea pe oricine o privea in ochi, exista o inrudire simbolica. In ambele mituri,
substratul vorbea despre calatoria initiatica a unui erou in incercarea de a dobandi iluminarea
spirituala. Ca sa o poata invinge pe gorgona, Perseu a fost indrumat de zeita Atena la Hesperide,
surorile pazitoare ale merelor de aur ale Herei, care, la fel ca lana de aur, erau simboluri ale
intelepciunii si nemuririi spiritului. Acolo a primit instructiuni despre cum sa procedeze ca sa-si
atinga telul si un sac in care sa inchida in siguranta capul gorgonei. Mai multi dintre zei i-au sarit in
ajutor: Zeus l-a inzestrat cu o sabie adamantina, Hades cu o pelerina care sa-l invaluie in intuneric,
Hermes cu sandalele zburatoare iar Atena cu un scut lustruit ca o oglinda (ratiunea) in care sa poata
privi indirect la Meduza. Toate acestea sunt desigur metafore pentru instrumentele inteligentei
necesare pe calea cunoasterii, cand vine vorba despre minte si cap. Din gatul taiat au tisnit
progeniturile iubirii lui Poseidon pentru frumusetea originara a Meduzei: Pegasus, „cel care zbura”
ca un cal alb inaripat si Crysaor, „sabia de aur” ca un tanar barbat, simboluri ale transformarii
spirituale.
Dupa aceasta victorie, pe drumul de intoarcere, Perseu s-a oprit in Etiopia, unde a salvat-o pe
Andromeda, al carei nume semnifica „regina oamenilor” si a luat-o de sotie. Ea si-a urmat sotul la
Tyrins, in Argos, devenind alaturi de Perseu intemeietoarea dinastiilor persane iar dupa moarte toate
aceste personaje au fost transformate de Atena in constelatii alaturate pe cer, pentru vesnica
pomenire a istoriei lor. In zona constelatiei Andromeda se afla si galaxia cu acelasi nume, care se
indreapta spre Calea Lactee si se estimeaza ca se vor uni peste aproximativ 4,5 miliarde de ani. Dar
ce valoare mai are timpul in imensitatea spatiului astral?
Perseu a daruit Atenei capul Meduzei iar ea l-a asezat pe scutul sau, sub forma unei amulete magice
ce pazea de rau, numita Gorgoneion, in amintirea gorgonei sacrificate. Dupa unii antropologi, ea ar fi
fost o relicva a cultului zeitei mame in aspectul sau dinamic de datatoare de viata; originea sa se
situa foarte departe in trecut.
Gorgona cu serpii otravitori in loc de par era opusul berbecului cu lana de aur, simbolizand gandirea
distructiva, din unde-ganduri cu consistente greoaie, ucigatoare, in contradictie cu gandirea creativa,
din fire-ganduri in bucle fine, stralucitoare.

Intorcandu-ne, de cealalta parte a cerului, in perfecta opozitie fata de Cassiopeia, se afla Crucea
Sudului, inconjurata de Centaur. Cea mai mica si neinsemnata dintre cele 88 de constelatii moderne
si totusi foarte usor de observat datorita stralucirii sale! Cum emisfera de sud am asociat-o
subconstientului, se poate intelege de ce simbolul crucii are atat de mare putere ezoterica si a fost
universal folosit in majoritatea sistemelor religioase. Iar daca tinem cont ca este asezata in mijlocul
Centaurului care-l reprezinta pe Chiron vindecatorul, putem trage concluzia ca ”i s-a pus cruce”!
Crucea Sudului sta intre centaur si carma corabiei Argo, „Carina”, unde steaua Canopus este
carmaciul. Iar destinatia corabiei ar trebui sa fie lana de aur a berbecului, care sta tocmai deasupra
Cassioppeei, in Nordul indepartat, la capatul Marii Negre! Dar este oprita din drum pe o parte de
crucea care-i sta in cale pentru a o impiedica sa ajunga la centaurul vindecator, pe de alta parte este
trasa inapoi de Cainele Mare, guvernat de Sirius. Ca sa ajunga la lana de aur, ar trebui sa treaca de
cruce, sa ajunga la vindecator, sa inainteze prin balanta, gemeni si pana dincolo de capul gorgonei
din constelatia Perseu. Iason insa, desi mitul ne spune ca ar fi gasit lana de aur, a sfirsit ingropat sub
ruinele corabiei sale si a ajuns ca orice muritor de rand in imparatia lui Hades, unde Cerberus,
cainele iadului care, asa cum era mentionat in Teogonia lui Hesiod, ar fi avut si el initial 50 de capete,
pazea cu strasnicie iesirea. Numele lui a fost interpretat ca „devoratorul carnii”, „raul mormantului”
sau „cel murdar”.
Argonautii. Simbolismul numarului 50

... si 50 sunt stelele de pe steagul Americii, asa numita „lume libera”!
In numerologie, 50 exprima dorinta de libertate personala si fuziunea dintre corp, spirit, suflet si
minte. Energia sa indruma spre descoperirea valorilor reale ale vietii, inspira teluri si aspiratii a caror
finalitate este revelarea lumii interioare si profunda „cunoastere de sine”.
Cei 50 de tovarasi care au pornit impreuna in cea mai mare expeditie mitologica a antichitatii, intr-o
fascinanta aventura a cunoasterii, reprezentau arhetipuri de eroi. Arca simboliza insasi fiinta umana
care calatorea pe oceanul vietii in cautare de sine si care avea in ea toate puterile arhetipale eroice
din constiinta astrala pentru a-si atinge telul. Caci intre argonauti se aflau mai multi fii de zei:
Asclepius, fiul lui Apollo, Ascalaphus si Ialmenus, fiii lui Ares, Augeas si Thersanon, fiii lui Helios,
Calais si Zetes, fiii lui Boreas, zeul directiilor si al vantului, gemenii Castor si Pollux, Echion si Erytus,
fiii lui Hermes, Erginus, Euphemus, Neleus si Tezeu, fiii lui Poseidon, Eurymedon si Philas, fiii lui
Dionisus, Heracles, arhetipul puterii, fiul lui Zeus, Laertes, tatal lui Ulise, marele preot troian
vindecator Laoccoon, omul cu sarpele reprezentat in constelatia Ophiucus, Orfeu, fiul muzei poeziei
Calliope, Palaimonius, fiul lui Hefaistos. Se spune ca ar fi participat si o femeie, Atalanta din Arcadia,
cunoscuta ca cea mai rapida alergatoare, care a sarit in arca imediat dupa plecare. Dar de ce tocmai
aceasta singura femeie?
Mitul lui Iason facea parte dintre asa-numitele „legende ale aurului”, care toate aveau un substrat
alchimic, vorbind despre marea opera de transformare a fiintei umane. Favorita alchimistilor era insa
de departe tocmai povestea Atalantei, considerata o alegorie a iubirii dintre Natura si Arta,
revelatoare a procesului alchimic. In 1618, Michael Maier publica minunata lucrare „Atalanta
Fugiens”, in care fecioara Atalanta, cea iute de picior, era prezentata ca o personificare a Mercurului
volatil. Intr-o intrecere avind ca miza mana Atalantei, Hippomenes reusea sa o pacaleasca, oprind-o

din fuga cu ajutorul unor mere de aur primite de la Afrodita, zeita iubirii, luand-o in final de sotie.
Filozofia era definita de Maier ca arta a vietii iar realizarea pietrei filozofale si, implicit, a imortalitatii,
scopul intregii vieti a alchimistului.
Tetrada Mistica
Mariajul alchimic dintre barbat si femeie, presupunea reunirea lor intr-o singura fiinta,
„hermafroditul roditor”, copilul lui Hermes-Mercur si al Afroditei-Venus. Prin aceasta uniune se
realiza piatra filozofala sub forma perfecta a tetradei mistice: 2 capete, 4 maini si 4 picioare. Dar mai
intai alchimistul trebuia sa separe in 4 fiecare dintre cele 4 elemente (apa, aer, foc, pamant) din
materia prima (sulf, mercur, sare) pentru a le purifica: 4x4x3=48. Vor rezulta diferite esente de tipul
„aerul aerului”, „focul aerului”, „apa aerului”, „pamantul aerului”, „focul focului”, „aerul focului”,
„apa focului” samd.
Tetrada mistica este un triunghi echilateral format din 10 puncte dispuse pe 4 randuri. Era
considerata o harta a realitatii care putea fi folosita pentru intelegerea conexiunilor dintre
emanatiile care o compun. Pitagora a considerat-o un simbol sacru al raporturilor muzicale,
geometrice si aritmetice care stau la baza constructiei universului, o paradigma a sistemului
realitatii, in care punctele corespund unitatii si ordinii superioare.
Prima linie contine un singur punct care corespunde monadei sau sursei, singularitatii, intelepciunii
divine.
A 2-a linie contine 2 puncte si indica dualitatea principiilor feminin/masculin: creatie/distrugere,
intuneric/lumina, iubire/lupta, pasivitate/activitate.
A 3-a linie contine 3 puncte care corespund trinitatii mama/tata/copil: suflet/spirit/corp sau
mercur/sulf/sare in alchimie.
In sfirsit ultima linie corespunde celor 4 elemente: foc, aer, apa, pamant sau cald, uscat, umed, rece.
In concluzie s-ar putea interpreta ca 48 de arhetipuri de eroi (sare - fiii) + Iason (masculin, sulf - tatal)
+ Atalanta (feminin, mercur - mama) = 50 de argonauti calatori. Si iata o noua semnificatie pentru
numarul 50! Legenda spune ca Atalanta ranita ar fi fost vindecata de Medeea. Putem presupune ca,
in sens ezoteric, la sfarsitul calatoriei Atalanta a devenit magica Medeea, pentru ca impreuna cu
Iason sa reuseasca sa fure lana de aur (simbol al aurului achimic obtinut intr-o nunta alchimica,
„hieros gamos”) si sa infaptuiasca tetrada mistica.
Prezenta Atalantei intre argonauti era asadar un indiciu pentru adevarata semnificatie a calatoriei.
Belief in the truth commences with the doubting of all those “truths” we once believed.
Friedrich Nietzsche (filozof german, 15 oct 1844, balanta), "Truth Will Have No Other Gods Alongside
It".
Credinta in adevar incepe cu indoiala asupra tuturor acelor „adevaruri” in care credeam candva.
„Adevarul nu va avea nici un alt dumnezeu inafara de sine.”
Calatoria argonautilor. Deux ex machina

Cand Iason a ajuns in Iolcos, regele Pelias, conducea un sacrificiu pe altarul lui Poseidon. Fusese
avertizat de un oracol cu ani in urma sa se fereasca de omul cu o singura sanda asa ca, neputand sa-l

ucida in public pe nepotul sau, l-a intrebat: „Ce ai face daca ai sti ca un confrate este destinat sa te
ucida” iar Iason, inspirat de Hera, i-a raspuns „l-as trimite sa-mi aduca lana de aur”. Pelias era
bantuit de fantoma unuia dintre stramosi, Phrixus, care sacrificase berbecul magic INARIPAT pe
altarul lui Zeus si ii daduse lana lui de aur regelui Aetes, fiul lui Helios din indepartatul Colchis, de pe
tarmul Marii NEGRE. Regele a agatat-o in grota sfinta a lui Ares, intr-un copac pazit de un dragon
care nu dormea niciodata, la fel ca Ladon din gradina hesperidelor cu merele de aur. Simbolurile
solare sunt evidente iar Ares/Marte este in astrologie patronul Berbecului care guverneaza capul
(cele 2 emisfere, creierul superior, „coarnele”) si unde soarele este in exaltare. Prin urmare lana de
aur era o metafora pentru creierul iluminat iar dragonul pentru creierul reptilian care controleaza
mecanismele de lupta, agresivitatea, frica pentru supravietuire, temperatura si respiratia.
In speranta ca nu se va mai intoarce niciodata sa-si revendice regatul, Pelias a acceptat de indata
sugestia lui Iason si i-a incredintat sarcina pe care singur si-o prevazuse. Pelias era sustinut de tatal
sau Poseidon si de Zeus, in timp ce Iason era ajutat de Hera si Afrodita. Ca si muncile lui Heracles,
calatoria argonautilor era o alegorie a drumului de ascensiune spre nemurire, care facea subiectul
atator mituri. Era o expresie a eternului razboi al zeilor oglindit in fiecare om, caci pana la urma zeii
nu sunt decat niste programe astrale! Si atunci cand dihotomia este rezolvata, omul victorios devine
erou nemuritor si model pentru semenii lui. Orice mit arata o cale sub o forma metaforica. Mitul lui
Iason si al argonautilor este unul dintre cele fundamentale.
Pentru a porni in aceasta misiune imposibila, Argus a construit o corabie sub indrumarea Athenei iar
la prova a pus o bucata de lemn magic care putea sa vorbeasca si sa faca profetii, luata dintr-un
stejar din padurea Dodonei, unde se afla oracolul inchinat marii zeite mame.
Asadar 50 de argonauti, cei mai bravi dintre eroi, au plecat in cautarea lanii de aur. Si Iason,
vindecatorul, si-a inceput calatoria vietii lui. Dar de fapt a fost o aventura interioara, pe oceanul
trupului material (70% apa) unde spiritul magic al mamei pamantului din sangele lui (ADN-ul) l-a
indrumat intuitiv in cautarea sufletului sau pierdut.
Prima oprire a corabiei a fost pe insula Lemnos, locuita numai de femei care isi ucisesera barbatii, din
cauza blestemului Afroditei. Argonautii s-au amestecat cu ele si impreuna au dat nastere unei noi
rase, minienii, ai caror descendenti au fost mai tarziu micenienii. Insusi Iason a avut cu regina 2
gemeni. Dezgustat de comportamentul lor, Heracles i-a convins pana la urma sa-si vada mai departe
de drum.
Dupa aceea, pe tarmul Marii Marmara, dincolo de Muntii Ursului, s-au luptat cu un trib de uriasi cu
sase brate, Gegeines („cei nascuti din pamant”). Acolo l-au pierdut pe Heracles, care a ramas sa-si
caute servitorul rapit de nimfe. Apoi s-au oprit in Tracia, unde Zeus trimisese harpiile (jumatate
pasari, jumatate femei) sa fure mancarea supusilor regelui Phineas in fiecare zi. Impresionat de
suferintele lor, Iason a ucis harpiile iar regele recunoscator i-a dezvaluit in schimb drumul spre
Colchis si cum sa se descurce, in strimtoarea Bosphorului, cu cele 2 stanci care se ciocneau si striveau
pe oricine sau orice incerca sa treaca printre ele. Asa cum fusese invatat, Iason a trimis mai intai un
porumbel si dupa ce s-a asigurat ca acesta a pierdut doar cateva pene din coada, a pornit cu toata
viteza inainte, reusind sa depaseasca pericolul cu doar cateva stricaciuni minore ale corabiei. De
atunci se spune ca stancile au ramas nemiscate si calatorii au putut trece nestingheriti.

Toate aceste aparente intamplari marcau procesul de vindecare a trupului omenesc pentru ca
energia blocata a vietii sa urce de-a lungul coloanei vertebrale spre cap: impacarea sexualitatii si a
instinctului de reproducere, anihilarea foamei uriase de consum (cu multiple brate), uciderea
harpiilor egoismului care furau hrana inimii, trezirea capacitatii de compasiune si intrajutorare,
vindecarea comunicarii conflictuale care nu lasa loc de trecere si eliberarea de minciuna, ca un
“porumbel care iese din gura” fara obstacole.
Ajuns in sfirsit in Colchis, pe tarmul Marii NEGRE, Iason s-a infatisat regelui revendicand lana de aur
ca mostenire din partea stramosului sau Phrixus, care de altfel fusese si tatal lui Argus, constructorul
corabiei argonautilor. Dar Aeetes, “vulturul”, i-a cerut sa se supuna la 3 probe imposibile: sa are un
camp cu boii care respirau foc, sa-l semene cu dinti de dragon si sa invinga razboinicii fantomatici. Iar
vulturul semnifica mintea. Atunci Hera si Afrodita au conspirat sa-l trimita pe Eros la Medeea, fiica lui
Aetes, sa o faca sa se indragosteasca de Iason, ca apoi sa-l ajute cu vrajile ei sa-si indeplineasca
sarcinile.
Aeaea, un spatiu mistic misterios

Orasul regal Aeaea (eea!) din Colchis era si casa zeitei vrajitoare Circe, sora lui Aeetes. Atat Circe, cat
si Aeetes, detinatorul lanii de aur a berbecului magic sacrificat lui Zeus, erau copiii titanului soarelui,
Helios si ai nimfei Perse (“distrugatoarea”), una din sutele de fiice ale titanilor Okeanos si Tethys!
Pasiphae, mama Minotaurului, era de asemenea sora lor.
Geografia scriitorilor antici greci era mai degraba mitica decat istorica. Ea indica taramuri ezoterice,
mai degraba decat locuri fizice reale asa ca orice incercare de localizare dadea nastere la numeroase
confuzii. In Argonautica poetului Apollonius din Rhodos, regele Aeetes vorbeste despre distanta
imensa dintre Colchis si Aeaea astfel:
„Cand Helios, tatal meu m-a purtat in trasura lui, luand-o si pe sora mea Circe spre pamanturile
tarmurilor de la APUS, am observat ca suntem dusi foarte departe de tinuturile colchiene.”
Aceeasi semnificatie ca si a merelor de aur din gradina hesperidelor se revela aici: energia soarelui la
apus era vehiculul iluminarii si ascensiunii in constiinta universala (AeaeA, cuvant care in oglinda se
citeste la fel).
In Odiseea lui Homer, Ulise, la plecarea din Aeaea unde statuse 1 an, a primit aceste enigmatice
instructiuni de la Circe, despre cum sa traverseze oceanul asistat de vantul nordului (Boreas) pentru
a ajunge in lumea subpamanteana:
„Dupa ce corabia ta a strabatut suvoiul lui Okeanos, vei ajunge pe tarmul fertil al lui Persephone
(distrugatoarea sunetului), unde plopii si salciile isi leapada fructul inainte de vreme; aici acosteaza-ti
corabia pe tarmul lui Okeanos si mergi direct spre adapostul intunecat al lui Hades.”
Cele 5 rauri abisale care trebuiau traversate acolo erau Acheron (raul durerii), Cocytus (raul
plangerii/lamentatiilor), Phlegethon (raul focului/agresivitatii), Lethe (raul uitarii) si Styx (raul urii, pe
care jurau zeii). Acestea dezvaluiau si lista ordonata a obstacolelor de depasit pe calea evolutiei.

Asa ca Aeaea parea mai degraba un fel de granita indepartata in aventura cunoasterii, dincolo de
care se intindeau taramuri inefabile, asteptand sa fie descoperite. Este interesant ca numele orasului
sau a insulei mitologice, cum apare in unele surse, care se citeste eea, format numai din vocale
(simbolurile feminitatii si ale sufletului), facea trimitere la Geea, dar fara consoana initiala „ge” care
in greaca ar desemna „de ambele sexe”. Si era casa unei familii de vrajitoare, urmasele titanului
soarelui Helios, devotate zeitei cu 3 aspecte, purtatoarea tortelor, Hecate („de departe/cea
indepartata”), calauza calatorilor in lumea subpamanteana! In Aeaea, Aeetes (eetes), „vulturul
solar”, era rege. Faptul ca, spre deosebire de eea, numele pamantului definea o entitate de ambele
sexe era ignorat in mitologie, unde Geea aparea exclusiv sub apelativul de „marea mama”.
In povestea argonautilor, principiul feminin a jucat un rol deosebit prin conexiunile simbolice subtile
dintre personajele feminine implicate: Hera, Afrodita, Hecate, Circe si Medeea.
Hecate
Genealogiile si etimologiile zeilor sunt importante pentru a le intelege modul in care isi exercita
puterea. Hecate era o zeita lunara traca, cu 3 aspecte si 3 fete (noua, patrar, plina) si era fiica lui
Perses titanul „distrugator” si a Asteriei, „stelara”, titanida stelelor cazatoare si a oracolelor. Parintii
lui Perses erau Crius „berbecul subpamantean” si Eurybia „inima de piatra cu putere asupra apelor”
iar ai Asteriei, Phoebe „intuitia”, titanida lunii si Coeus „inteligenta”, titanul axei cerurilor. Asadar
ascendenta si numele zeitei sugerau multiple influente: dezvoltarea vointei, stimularea indraznelii de
a ajunge la cel indepartat sau, in sens opus, de stergere si indepartare, flacara intuitiei. A fost
asociata cu rascruci de drumuri, porti de intrare, granite, magie, vrajitorie, cunoasterea plantelor si
ierburilor vindecatoare si otravitoare. Era considerata mediatoarea dintre taramurile muritorilor si
cele ale sferelor divine. La fel ca batrinul marii, constituia o expresie a sufletului lumii (anima mundi)
care, cu cele 2 torte din mainile ei, lumina drumul in lumea de dincolo si detinea cheile cu care
descuia portile spre taramurile nevazute. Cainele, care si el avea rol de gardian al portalurilor si
frontierelor dintre morti si vii, era animalul sau sacru. Stejarul, tisa, usturoiul, beladonna,
mandragora si datura (trompeta ingerilor) erau deasemenea asociate cu Hecate. Altare inchinate
zeitei erau plasate la intrarea in case, in orase, in temple si la rascruci de drumuri pentru a proteja de
frica de moarte si de spiritele rele. Probabil ca obiceiul romanilor de a atarna siraguri de usturoi la
usa casei sau deasupra vetrei isi avea originea in stravechiul cult al Hecatei.
Cea mai veche mentiune scrisa despre aceasta zeita pre-olimpiana aparea in Teogonia lui Hesiod:
„Ea (titanida stelelor cazatoare, Asteria) a conceput-o si a nascut-o pe Hecate, cea pe care Zeus, fiul
lui Cronos, a onorat-o mai presus de toate. A primit daruri splendide pentru a domni peste o parte
din pamant si din marea nemarginita. A fost onorata deopotriva de cerul instelat si de zeii
nemuritori. Si pana in ziua de azi omul de pe pamant care doreste favoruri o invoca pe Hecate, i se
roaga si ii inchina jertfe bogate dupa obicei. Si atunci cand zeita ii este binevoitoare, il inzestreaza cu
onoruri si bogatii, pentru ca puterea este cu ea. Din toti cei nascuti din pamant si ocean, zeita are
partea sa. Fiul lui Cronos nu a luat nimic din ce i se cuvenea, caci, dupa cum s-a facut la inceput
imparteala, ea a fost privilegiata atat in cer, cat si pe pamant si pe mare.”
Si intr-adevar, chiar si acum, toate ritualurile si ceremoniile dedicate lunii constituie moduri de
invocare si divinizare a acestei energii arhetipale specifice, indiferent de numele care i se atribuie si
de gradul de constientizare a oficiantilor. Desi Hecate era considerata o zeita fecioara, Hermes,

replica sa masculina, mesagerul zeilor si calauza mortilor, cu care are evidente asemanari, era
mentionat ca sotul ei.
Circe
Frumoasa nimfa, descantatoare, vrajitoare sau magiciana, fiica lui Helios si a oceanidei
„distrugatoare” Perse, zeita magiei a fost una din personalitatile fascinante ale antichitatii grecesti,
renumita pentru stiinta potiunilor si a ierburilor vindecatoare pe care o invatase de la Hecate.
Detinea o bagheta magica pe care uneori o folosea ca sa-si tranforme vrajmasii in bestii salbatice.
In Odiseea lui Homer se spunea ca locuia pe insula Aeaea, intr-un conac aflat in scorbura unui copac
urias dintr-o padure deasa. Lei si lupi ciudati, imblinziti de vrajile zeitei vietuiau in jur, dar fara sa
atace oamenii.
Numele ei era inrudit semantic cu miticul eon feminin Ecclesia („corpul credintei”) si s-ar traduce
prin „adunare”, „convocare” sau „congregatie”; se pare ca ar putea sta la originea cuvantului church-
biserica, care in engleza veche era chiar „circe”. Kirkos semnifica in greaca „cerc” sau „inel” iar
„circensian” era forma de adjectiv (circular). In latina, circus desemna un „drum circular” sau o
„cladire in forma de inel.”
In timpurile moderne, Circe a devenit simbolul femeii fatale periculoase.
Medeea
Daca celelalte prezente feminine au jucat roluri de culise, Medeea, nepoata lui Circe si preoteasa lui
Hecate, a fost un personaj principal direct implicat in aventura lui Iason. Fara ajutorul ei, eroul nu ar
fi putut sa-si atinga scopul calatoriei. Numele fiicei regelui Aeetes si a celei mai tinere dintre
oceanide, Idyia, era compus din „Me”, indicativul feminitatii (mamei) si al marii si „deea”, zeita. Mai
multe interpretari etimologice semnaleaza intelesuri plurivalente, ca „cea care gandeste, planifica
sau conduce”, dar si „cea care protejeaza” sau, prin radacina med, „cea care masoara”.
Cu ajutorul vrajilor Medeei, Iason a fost capabil sa indeplineasca cele 3 munci pe care i le daduse
Aeetes. Datorita unei potiuni magice, „trupul sau a capatat puteri fara margini, simtindu-se egal nu
cu oamenii, ci cu zeii nemuritori”! Asa ca Iason a reusit sa are campul fara ca rasuflarea de foc a
boilor, ca niste fulgere, sa-l arda si apoi a plantat dintii de dragon. Cand din acestia a crescut o
armata de razboinici fiorosi, a aruncat prin surprindere o stanca intre ei, asa cum il invatase Medeea.
Neintelegand ce s-a intamplat, soldatii s-au macelarit intre ei. In continuare Medeea a adormit
dragonul cu o bautura fermecata din plante numai de ea stiute (Circe ar fi invatat-o sa foloseasca o
specie din familia Datura); Iason a putut astfel sa-l omoare si sa ia lana de aur de pe creanga
copacului din grota lui Ares, din POmul cunoasterii. Stiind insa ca regele Aeetes nu-i va lasa sa plece
vii din Colchis, Medeea l-a ucis pe fratele sau Absyrtus, l-a taiat in bucati pe care le-a aruncat rand pe
rand in mare ca sa-l determine pe tatal sau sa se opreasca sa le adune, distragandu-l in timp ce ii
urmarea. Insa inainte de toate, Medeea, in calitate de preoteasa, oficiase in miez de noapte,
impreuna cu Iason, un ritual magic cu sacrificiu de sange in templul zeitei Hecate pentru a se asigura
sprijinul ei.

Casatoria lui Iason cu Medeea, pe care Hera si Afrodita au privit-o cu mare multumire, a avut loc
intr-o pestera sacra din insula Phaeacians, unde fusese ascuns si Dionysus cu doica lui Macris;
datorita faptului ca locuitorii ei l-au protejat pe fiul lui Zeus o bogatie fara limite le-a fost daruita.
Intalnirea lui Iason cu Medeea semnifica regasirea sufletului sau nemuritor care, sub vraja iubirii, i-a
protejat trupul si l-a inzestrat cu putere divina. Asa ca focul boilor magici (mesageri jupiterieni) nu
numai ca nu l-a ranit ci l-a purificat si i-a daruit intelepciune ca sa-si poata ara si curata “campul”
mental. Dintii de dragon din care a iesit o armata de razboinici simbolizau fricile crescute si devenite
agresori, pe care Iason ghidat de inteligenta sufletului sau, a reusit sa-i faca sa se auto-distruga. Lana
de aur simboliza constiinta iluminata dupa ce creierul reptilian a fost adormit cu ajutorul unor plante
magice psihotrope; Datura face parte si azi dintre plantele folosite de samani in transele spirituale.
Fuga de “vulturul” solar (mintea care il urmarea oprita de fragmentele propriei progenituri), de
Sirenele (capcanele fricii de destin) pe care Orpheu le-a amutit cu lira sa, confruntarea cu gigantul de
bronz Talos, pe care grecii il echivalau cu soarele, invins de vrajile Medeei, uciderea unchiului sau
Pelias, toate acestea reprezentau o alegorie a luptei lui Iason pentru a-si pastra constientizarile
dobandite cu greu in timpul experientelor mistice, pe drumul intoarcerii acasa, adica la
“normalitatea” cotidiana a vremii lui. In termeni moderni, calatoria lui Iason ar putea fi numita
“psihonautica”.
A fost odata ca niciodata…

…un erou intre eroi. Printesa si printul s-au intalnit, s-au iubit, s-au casatorit, au fost fericiti, au facut
si copiii… doar ca printul s-a ratacit la un moment dat printre dorinte si si-a tradat printesa, care a
fost luata inapoi in carul de aur tras de dragoni al bunicului soare. Si printul a cazut din gratiile Herei,
zeita sufletului, pentru totdeauna, a murit singur si nefericit, ucis de pupa corabiei sale putrezite! A
avut pentru o vreme nemurirea in mainile sale dar n-a stiut sa o pastreze si a pierdut-o pentru falsele
onoruri ale unei lumi iluzorii. Si-a vandut sufletul care, in consecinta, i-a omorat copiii!
Omul a fost initial inzestrat cu liber arbitru. Si ce a facut cu el? Si-a cedat puterea, energia unor
autoritati exterioare. Si-a vandut sufletul pe “30 de arginti”. Este luat de mic si EDUCAT in ce trebuie
sa creada si pe cine sa slujeasca: ierarhii, religii, stiinte, filozofii, state, armate, bani… Simturile sale
sunt mai limitate decat ale multor animale si cunoasterea sa directa este extrem de redusa.
Majoritatea cunostintelor pe care le are sunt invatate astfel incat sa perceapa lumea asa cum vor cei
care-l stapanesc. A fost atat de mult timp mintit si manipulat incat nu ar mai sti sa recunoasca
adevarul nici daca ar sta gol-golut chiar sub ochii lui. Prins in valtoarea vietii, si-a pierdut vointa de a
schimba ceva substantial in realitatea sa. Si tot ce face este sa se invarta in acelasi cerc vicios de
conditionari din care spera sa fie salvat candva de un mesia miraculos caruia ii inchina biserici de rugi
inutile. Asa ca pana atunci se scalda in continuare in apele subterane ale durerii, lamentatiilor,
agresivitatii, uitarii si urii. Asa numita “gandire pozitiva” si “iubire neconditionata” cu care este
drogat de religia “noii ere” nu este decat o spoiala menita sa zugraveasca o fata stralucitoare
aceluiasi monstru care-l devoreaza de milenii. Isi schimba blana, nu si naravul, fie ca se numeste
arhangelul Michael, Saint-Germain, Ashtar, Sananda... si continua sa scindeze si sa stapaneasca. Nu
te poti imbata cu apa rece. Pana cand Omul, din libera sa vointa, nu-si va recastiga si pastra propria
“lana de aur”, nu va putea sa deosebeasca minciuna de adevar. Berbecul magic zburator vine numai

la cine are curajul sa scape de TOATE sistemele de credinta care i-au fost agatate, ca de un dragon
mitic amenintator.
Calatoria lui Iason a fost plina de sacrificii si, din pacate, izbanda efemera. Citind atat de mult despre
mituri, am cateodata impresia bizara ca ele nu sunt de fapt povesti despre trecut, ci despre viitor! Iar
Heracles, gloria invincibila a sufletului, inca nu s-a nascut! Constelatia lui inca sta pe firmament si
pandeste momentul sa se manifeste!
„The worst ennemy you can meet will always be yourself; you lie in wait for yourself in caverns and
forests.” Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine si rau
Cel mai rau dusman pe care l-ai putea intalni, vei fi intotdeauna tu insuti; te minti asteptandu-te pe
tine (ascuns) in caverne si paduri.
Zeii sunt creatiile colective ale oamenilor si nu invers, asa cum reiese si din hipnozele regresive ale lui
Corrado Malanga. In gnosticism profunzimea Bythos si tacerea Ennoia sunt primele perechi nascute
din abis, care corespund la greci cu Erebus, intunericul si Nyx, noaptea. Creatia primordiala descrie
separarea celor 4 elemente din monada, vidul sau oceanul primordial intunecat (gaura neagra):
pamant, foc, apa, aer si recombinarea lor sub forma arhetipala a omului, barbatul si femeia,
Anthropos si Ecclesia din miturile sofianice. In ei s-au dezvoltat o serie de calitati arhetipale care au
fost standardizate si personificate de eoni (dimensiuni formatoare atemporale). Sofia-intelepciunea
si Theletus-dorinta au fost ultimele emanatii din dodecada virtutilor (cele 12 zodii); dar dorinta
(principiul masculin) a corupt intelepciunea (principiul feminin) si au cazut amandoi din perfectiune,
generand o intreaga pleiada de zei, ingeri si demoni, progeniturile din agonia mintii. Toate aceste
emanatii eterice apartin mentalului colectiv al umanitatii, sunt intretinute si hranite de energia
vointei umane si singur omul, creatorul lor, este cel care ar putea schimba ceva in realitatea
materiala. El le-a creat si tot el le poate modifica sau dizolva inainte de fi el insusi devorat de
umbrele sale, la fel ca Iason de ruinele propriei corabii putrezite. Din nefericire, multipla divizare a
esentei umane face foarte dificil acest proces de constientizare si curatare pentru ca marea
majoritate a umanitatii continua sa isi cedeze puterea religiei, stiintei, statului si banului, cea mai
acaparatoare dintre inventiile care-i conditioneaza zi de zi existenta si i-o tranforma intr-o inchisoare
la care si-a pus singur gratiile.
A venit vremea ca floarea vietii sa-si desfaca lanturile si frumusetea originara a adevarului sa razbata
in lume. Sa inlocuim ale-lui-a, care provine din ebraica si inseamna „sa ne rugam lui Yahveh (a)”, cu
Aletheia, eonul feminin al adevarului, care provine din greaca si inseamna „dezvaluire” sau
„deschidere”, si sa redam puterea Sofiei (cunoasterea varsatorului). Lethe insemna „uitare”,
„ocultare”, era si numele raului din tinutul intunecat al lui Hades („cel nevazut”), iar a-ul de dinainte
semnifica omisiunea, asadar „fara uitare” sa ne fie viata de aici inainte.
NB Insemnul Ordinului Lana de Aur are cele 12 efigii zodiacale in dublu aspect, M/F sau arcana mare
a celor 22 de carti de tarot unde lana de aur sta atarnata intre stalpii de la poarta templului.
Partea III: APOCALIPSA. Labirintul si Firul Ariadnei

“Iadul apare cand raul din lume depaseste puterea noastra de a crede ca-l putem invinge.”
Da Vinci’s Demons, ep. 6
Apocalipsa inseamna revelatie si nu poate fi decat personala. Dar caile de a ajunge la realizarea ei
sunt infinite.
Iubirea pe care o retineti este durerea pe care o purtati. Un mare pericol se afla in minte. Pentru ca
cei care nu inteleg misterele vietii vor cadea in cele din urma intr-o turbulenta numita „Din cauza” si
acolo vor fi sfasiati de dintii „Motivatiei”. Caci raspunsurile nu vor fi gasite nicicand inafara ci numai
inauntru.
TIC-TAC
Horos, arhontele granitelor din eonul legendar Nous a atras-o pe Sofia cu reflexia luminii ei in lumea
de jos a formelor inselatoare si a prins-o in agonia mintii universale unde Aletheia-Adevarul-Alice a
cazut prin gaura neagra a ochiului (OKEANOS), din vizuina copacului vietii, urmarind iepurele alb
care-si verifica nelinistit ceasul de buzunar, vesnic grabit si cu toate acestea mereu aflat in intarziere
la curtea reginei de inima rosie. ORA a limitat e-on-ul mitic al intelepciunii (din grecescul ON-fiinta)
la un vesnic ACUM. Caci cine se prinde in HORA ORELOR trebuie sa joace pana la sfarsit, in ritmul
secundarului care-i masoara fiintarea. Si astfel Horos-Hora-Ora-Timpul a devenit inchisoarea Sofiei
din NOI, in care 12 ORE albe alterneaza cu 12 ORE negre. Si fiecare dintre cele 12 are propriul ei
stapan alb/negru pe tabla de sah a HORELOR de lumini si umbre.
Si toti alunecam, in ritmul ceasornicului astral, pe apele cosmice invesmantate in trup, unii mai
constienti, altii mai putin sau deloc, in cautarea berbecului cu lana de aur a soarelui nemuritor!
10 legi ale cauzalitatii

Orice forma de comunicare cu ceilalti este in ultima instanta o comunicare cu tine insuti. Atunci cand
te adresezi unor parteneri de conversatie care te oglindesc intr-o masura mai mare sau mai mica
este mai usor sa identifici problemele care te preocupa. Ai nevoie de interlocutor pentru a le aseza
intr-o forma coerenta, organizata si inteligibila; ti le clarifici si, in acelasi timp, iti oferi si solutii.
Cauzalitatea guverneaza planul material si determina structura realitatii la nivel subtil. Desfasurarea
temporala lenta ne impiedica sa recunoastem consecintele actiunilor deoarece cristalizarea efectelor
se produce cu o oarecare intarziere. Insa continua repetabilitate a tiparelor ne ajuta sa intelegem in
cele din urma succesiunea logica a evenimentelor.
Toate aceste 10 legi ale cauzalitatii au substrat emotional si deci cheile care deschid si inchid
scenariile suferintei se afla in emotii. Dominatia, mastile, agresivitatea, minciuna, judecata, ura,
moartea nu sunt decat expresii ale fricii de a ne trezi in dimensiunea OM, care pot fi vindecate prin
credinta si iubire, astfel ca lumea sa (re)devina tarimul magic al fericirii - “pe-un picior de plai, pe-o
gura de rai” – asa cum a fost predestinat.
Fie sa ne trezim in constiinta de sine!

1. Nu domina si nu vei fi dominat

Atitudine: Fii generos
Entitate astrala: Soarele – Domine - Dumnezeul local
Esenta: Vointa, Cea care conduce
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Indrumatorul (Eliberatorul) / Tiranul
Cifrele 6, 9 (suprapuse formeaza infinitul)
Culoarea aurie
Ziua consacrarii Duminica
Zodia: Leu
Consecintele nerespectarii acestei legi: vei atrage controlul si manipularea din partea semenilor si a
reprezentantilor puterii, vei manifesta avaritie si egoism extrem.
Observatii: In cartea sa Cele 5 rani care ne impiedica evolutia, Lise Bourbeau afirma ca tiparele
comportamentale distructive se formeaza ca urmare a ranilor sufletesti suferite in copilarie.
Caracterul dominator ar fi asadar rezultatul tradarii parintelui de sex opus. In conditiile in care
familia a devenit din ce in ce mai instabila, multe casnicii se destrama si sunt destui copii care cresc
fara ambii parinti. Astfel, atunci cand copilul se simte tradat de parintele sau (fiica de tata, fiul de
mama), el va deveni neincrezator in oameni si va avea tendinta sa-si controleze excesiv relatiile.
Sentimentul de tradare apare deci din cauza unor asteptari inselate. Aceasta va cauza mai tarziu
neincrederea in fortele proprii care se va extinde apoi si asupra anturajului. Din pacate insasi
procesul educativ, asa cum se desfasoara azi in familie, in scoala si in societate se bazeaza pe
impunere si competitie. Societatea in ansamblu are o structura ierarhica, este organizata in nivele
peste nivele de control si manipulare - ca piramida cu 13 nivele si ochiul atotcuprinzator din varful
sau, reprezentata in simbolurile Illuminati si pe bancnota de 1 dolar. Lumea se imparte intre cei
puternici care conduc si cei mai slabi care se lasa condusi. Asa ca, exceptindu-i pe necunoscutii din
virful piramidei, toti suntem mai mult sau mai putin dominati de cei aflati pe scara sociala deasupra
noastra si-i dominam la randul nostru pe cei de sub noi. Largind sfera, la nivel superior, institutia
religiilor, de dominatie spirituala, denota rana profunda a umanitatii de a se simti tradata de un
Dumnezeu surd, orb si indepartat, situat intr-o dimensiune inaccesibila din care domina judecandu-si
supusii. Ca sa scapam de consecintele dominatiei, ar trebui sa reconfiguram intreaga societate. Pana
una alta, la nivel personal, ce putem face este sa renuntam la asteptari si automat reflexul de a ne
domina semenii se va diminua. O alta cheie importanta ar fi redobandirea increderii. Daca vom
deveni increzatori in puterea noastra de a ne configura realitatea in acord cu ritmurile naturale
constient acceptate, nu vom mai avea nevoie de control. Vom intelege ca incercand sa controlam
incontrolabilul nu facem decat sa ne sabotam singuri realitatea si sa fortificam lantul suferintei.
2. Nu te ascunde sub masti si nimic nu iti va fi ascuns

Atitudine: Fii autentic
Entitate astrala: Luna
Esenta: Persona, Cea care se joaca
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Supraconstientul / Subconstientul
Cifra 2
Culoarea argintie
Ziua consacrarii Luni
Zodia: Rac

Consecintele nerespectarii acestei legi: nu-ti vei recunoaste capacitatile reale, talentele native si
scopul vietii, nu-ti vei cunoaste sinele autentic.
Observatii: Sunt o multitudine de masti prin care o persoana relationeaza cu cei din jurul ei: mastile
pentru serviciu, mastile pentru familie, mastile pentru vacanta, mastile pentru prieteni, mastile
pentru straini si tot asa. De multe ori ne inhibam sentimentele sau ne renegam credintele, ne
ascundem opiniile ca sa nu suparam, ne punem masca renuntarii si atunci cand nu este cazul, ca sa
parem copii cuminti, angajati de incredere sau parteneri confortabili. Si apoi abuzam de educatie,
prin care ne invatam progeniturile sa-si puna mastile sociale la randul lor. Copiii mici nu stiu sa
foloseasca masti. Sunt complet sinceri si spontani in tot ce fac. O masca pe care o vedem frecvent
este masca iubirii. Pentru ca nu intelegem ce e de fapt iubirea incercam sa ne auto-convingem ca
iubim prin afirmatii, prin vorbe, pe care uneori chiar le rostim cu toata bunavointa. Cand in realitate
iubirea se exprima inocent, prin atitudine, prin gesturi si actiune, prin starea de a fi, iar expresia ei
sociala este pura compasiune. Vine din acceptarea faptului ca toti suntem aici perfect egali, in ciuda
aparentelor diferente de personalitate, cultura sau avere si ne invatam lectiile impreuna, prin
suferinte, dureri, bucurii sau placeri. Dar nici unele dintre acestea nu sunt durabile. Vin si trec ca
valurile unui ocean care rascoleste apa vietii. Ne oglindim unii in altii in permanenta. E nevoie de
luciditate pentru a intelege cum functioneaza oglindirea. In jocul oglinzilor, mastile iau uneori forme
monstruoase, creeaza imagini grotesti. Insa autenticitatea este simpla, nici o masca nu mai e
necesara. Nu mai ai de cine sa te ascunzi. Nici de tine, nici de ceilalti. Iti poti recunoaste cu
sinceritate simtamintele si credintele in orice situatie, fara sa-ti faci griji despre parerile altor
oameni. Te poti reintoarce la adevarata ta natura, libera si curioasa, iar viata ta va redeveni o
continua si mereu proaspata experienta a cunoasterii, la fel ca in copilarie.
3. Nu lovi, cu gandul, vorba sau fapta si nu vei fi lovit

Atitudine: Fii pasnic
Entitate astrala: Marte
Esenta: Fiinta, Cel care este
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Initiatorul / Distrugatorul (razboinicul)
Cifra 1
Culoarea rosie
Ziua consacrarii Marti
Zodia: Berbec
Consecintele nerespectarii acestei legi: vei deveni victima agresiunilor, persecutiei, nerecunoasterii,
nebuniei.
Observatii: Agresivitatea poate imbraca multe forme. Nu inseamna numai sa ridici mana ca sa
lovesti, sa ridici tonul ca sa convingi sau sa gandesti revansa cand te simti ranit. Uneori cea mai
dureroasa arma este indiferenta. O forma de agresiune este si sa faci altuia ce tie nu-ti place. Ranile
pe care le poti provoca in mediul in care traiesti sunt de multe feluri. Si nu se refera numai la ceilalti,
ci inclusiv la tine si la pamantul pe care calci. Aminteste-ti de calugarii budisti care matura drumul
pentru a nu calca din greseala nici o furnica. In general, orice furie, frustrare neconstientizata si
nerezolvata lasa urme de agresiune in corpul tau energetic. Asa ca respectarea acestei legi solicita
multa atentie.
4. Nu minti si nu vei fi mintit

Atitudine: Fii sincer

Entitate astrala: Mercur

Esenta: Ganditorul, Mesagerul, cel care transmite
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Ingeniosul / Mistificatorul
Cifra 11
Culoarea albastru
Ziua consacrarii Miercuri
Zodia: Gemeni, Fecioara
Consecintele nerespectarii acestei legi: vei fi usor de inselat si vei trai limitat de tiparele mentale
comune, auto-pacalindu-te cu iluzia normalitatii.
Observatii: dintre toate formele de minciuna, auto-inselarea este cea mai parsiva. Mai ales ca in
zilele astea din urma se vorbeste tot mai mult despre trezire si asta poate fi tocmai una dintre
capcanele acestei legi. Ati vazut filmul Inception? Cand te trezesti dintr-un vis intr-altul pierzi
reperele si nu mai intelegi care-ti este realitatea. Vechile religii sunt inlocuite de noile religii. New
Age. Caile spre adevar sunt tot mai confuze. Iar minciunile epocii moderne sunt din ce in ce mai
rafinate si impanate cu tot felul de speculatii stiintifice. De cand cu internetul, programarea si
manipularea prin intermediul media au atins maiestria. Spiritualitatea este de vanzare si au aparut
tot felul de personaje care canalizeaza entitati astrale ce ne asigura din 2012 incoace de renasterea
iminenta a Paradisului pe Pamant. Dormiti linistiti ca totul se intampla asa cum a fost predestinat! In
timp ce directia in care se indreapta umanitatea devine tot mai aberanta, de la vaccinarea ucigasa a
copiilor pana la microciparea oamenilor ca a unor vite de consum. Dar suntem asigurati de profetii
acestor vremuri ca nu sunt decat efectele consumarii accelerate a karmei!!! Jumatatile de adevar
sunt cele mai periculoase. Dumnezeu iti da dar nu-ti baga si-n traista. Pe de alta parte, lumea isi
cauta cu disperare identitatea sub continua amenintare a extinctiei. Sa distingi adevarul de
mistificare intr-un ocean de informatie tendentioasa este poate cea mai dificila sarcina a Omului
contemporan. Fara sa fiu prapastioasa, va indemn doar sa fiti precauti! Nu tot ce zboara se mananca
chiar daca arata frumos. Fiti vigilenti, altfel, un adevar pe care nu-l vom dori ne va lovi peste fata
destul de curand. Intoarceti-va spre interior, tot ce vedeti inafara e filmul regizat care vi se serveste.
5. Nu judeca si nu vei fi judecat

Atitudine: Fii iertator si binevoitor
Entitate astrala: Jupiter
Esenta: Judecatorul, Cel care intelege
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Intelegatorul / Intransigentul
Cifra 4
Culoarea galben
Ziua consacrarii Joi
Zodia: Sagetator
Consecintele nerespectarii acestei legi: vei repeta de multe ori aceleasi greseli din cauza erorilor de
judecata si a lipsei de responsabilitate, inclusiv in vieti succesive, predispus la infractiuni, usuratic,
vei fi birfit, nerespectat, nedreptatit, limitat in drepturi si pus in situatii de viata constringatoare.
Observatii: Care dintre noi nu este vinovat sa ridice piatra. Bineinteles ca judecam de multe ori si in
multe situatii. Aproape tot ce facem este girat de (pre)judecati. Ne acuzam unii pe altii pentru
suferinte reciproce, condamnam gesturi, atitudini, cuvinte, intentii care par ca ne lezeaza. Uneori ne
victimizam sau credem ca ne sacrificam pentru binele celorlalti, in special al copiilor. Comitem cele
mai multe erori de judecata atunci cand nu ne asumam responsabilitatea propriei vieti. Pe nivelul

urmator se situeaza auto-invinovatirea. Pentru orice dificultate ai nevoie de un vinovat. Cand renunti
la a arata cu degetul spre altii, spre situatii fara iesire, destin, karma (cu aratatorul, degetul lui
Jupiter), incepi sa-ti indrepti atentia spre tine, sa te simti vinovat. Si de la sindromul nedreptatii, treci
la complexul de vinovatie. Mai ramane barfa si vorbitul de rau pe la colturi. Si cred ca am acoperit
spectrul principal al tiparelor de judecata. Te prind fara macar sa-ti dai seama. Si pot fi depasite
numai prin intelegere, verbul caracteristic lui Jupiter. Daca inlocuiesti judecata cu intelegerea si
acceptarea diversitatii lumii fara sa pui etichetele de corect/gresit ai scapat. Tot ce vine spre tine e
doar experienta.
6. Nu ura si nu vei fi urat

Atitudine: Fii echilibrat si prietenos
Entitate astrala: Venus
Esenta: Partenerul, Cel care relationeaza
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Prietenul - aproapele / Dusmanul - Strainul
Cifra 5
Culoarea portocaliu
Ziua consacrarii Vineri
Zodia: Taur, Balanta
Consecintele nerespectarii acestei legi: te vei expune singuratatii, izolarii si respingerii sociale, bolii,
vei fi antipatizat, predispus la uratirea corpului fizic din cauza exceselor si a viciilor.
Observatii: Oamenii sunt fiinte sociale si in relatiile dintre ei judecatile vin insotite de emotii.
La antipodul iubirii, se intinde un intreg evantai de simtaminte fata de tovarasii nostri de drum: de la
antipatie, dispret, posesivitate, invidie, furie, rautate, critica, sentimente de superioritate sau
inferioritate la simpla nepasare fata de suferintele celorlalti. Ura, in starea ei pura, necesita un
consum imens de energie, asa ca se manifesta destul de rar intr-o viata de om normal. Nepasarea in
schimb este printre cele mai banale ipostaze ale ei si poate parea inofensiva. Totusi cele mai multe
rele pe care le facem altora, uneori chiar fara sa ne dam seama, au la origine nepasarea. Relatiile
armonioase intr-un grup solicita o atentie sustinuta asupra aproapelui tau dar si o munca continua
cu tendintele egoiste din tine insuti. Chiar si in limitele restrinse ale unei familii, acestea sunt dificil
de mentinut. Mentalitatea ochi pentru ochi si dinte pentru dinte continua sa ne bantuie atata vreme
cat ne inchinam unui Dumnezeu razbunator. Razbunarea, chiar si in cele mai simple ipostaze,
prolifereaza in gradina urii. Amabilitatea si bunavointa nu costa si ar trebui sa fie atitudinile de baza
in relatiile comunitare, cu extindere asupra oricarei forme de viata din mediul in care traim. Exista o
multime de oameni care nu ezita sa declare cu nonsalanta ca urasc pisicile sau cainii. Atata timp cat
intretii o forma de ura, aceasta se va manifesta intr-un fel sau altul, in orice conjuctura aparent
nefavorabila. Si de obicei ascunde o manifestare a fricii de necunoscut. De la nu-mi plac cainii, poti
ajunge la urasc vecina care-si plimba cainele sub geamul meu. Si este o situatie absolut banala si
foarte des intalnita. Iese la geam si striga la tine cu furie “Plimba-ti javra in alta parte”. Ura, la fel ca
frica, poate fi depasita numai prin cunoastere. Cunoasterea apropie, ura dezbina. Este instrumentul
cel mai des utilizat in prezent in politica mondiala pentru manipularea si stapanirea maselor. Asadar,
de cate ori sunteti instigati sa urati, clase de oameni, stiluri de viata, adversari politici, aduceti-va
aminte ca exista cineva care vrea sa va dezbine si in acest fel castiga putere asupra noastra a tuturor.
Munca de cunoastere si evolutie se indreapta numai spre interior. Cand suntem distrasi in exterior
este intotdeauna impotriva intereselor noastre de a progresa. Aceasta strategie este mai actuala ca

oricand, pentru ca umanitatea are acum intr-adevar o mare sansa de a cobori constiinta sinelui
superior la nivelul realitatii. Venus tocmai in Varsator, domeniul cunoasterii, ne ofera un mare sprijin
pentru a ne intelege si imbunatati relatiile.
7. Nu omori cu gandul, vorba, fapta si nu vei fi omorat

Atitudine: Fii atent si rabdator
Entitate astrala: Saturn
Esenta: Karma, Timpul, Cel care masoara
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Iluminatul / Intunecatul
Cifra 7
Culoarea negru
Ziua consacrarii Sambata
Zodia: Capricorn, Varsator
Consecintele nerespectarii acestei legi: vei atrage moartea (fizica, psihica, a ta sau a celor apropiati),
pedepse si greutati, saracie, boala, vei actiona ca un om adormit in viata.
Observatii: Nu coincide cu porunca biblica strict inteleasa. Este o lege extrem de subtila pentru ca nu
se refera doar la crima fizica savarsita asupra oricarei forme de viata (fie om, animal sau fiinta
vegetala), ci si la diferite moduri de inhibare a inimii, a unor emotii pozitive, manifestari ale iubirii,
din motive asa-zis morale prost intelese, sau negare a aspiratiilor nobile ale fiintei (idealuri, valori
morale, filozofice) din cauza unor tipare comportamentale represive invatate in societate sau in
familie. Si cea mai comuna forma de sacrificiu in lumea contemporana este carierismul, vanzarea
personalitatii in schimbul bunurilor materiale si ascensiunii in ierarhia sociala, in care functioneaza
legea competitiva a “calcatului pe cadavre”. In acest fel putem ucide cate ceva in noi in fiecare zi,
chiar si Sufletul, putin cate putin. Dar mai ales nu-ti ucide iubirea, sub orice forma ar veni la tine. Este
pacatul capital de moarte! In forma sa distructiva, specialitatea lui Saturn, stapanul structurilor si
arhetipurilor, conservator, serios si prea putin sentimental, exprima exact sacrificarea Sufletului in
beneficiul unei ratiuni pretins superioare. De unde si avertismentul “sa nu-ti vinzi sufletul lui Satan”.
Cu atat mai mult cu cat Timpul aduce dupa sine UITAREA.
8. Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste tot universul

Atitudine: Fii integru
Entitate astrala: Uranus
Esenta: Genialitatea, cel care stie
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Omniscientul / Ignorantul
Cifra: 22
Culoarea: violet
Ziua de luna plina
Zodia: Varsator
Consecintele nerespectarii acestei legi: singuratate, izolare, ignoranta, neintelegerea destinului vietii
si repetitia rotii karmice
Observatii: Cunoasterea de sine este granita din viata unui om prin care se poate depasi limita spre
universalitate. Dincolo de ea se deschid portile magiei materializarii si ale iubirii transcendentale. Din
nefericire prea putini dintre noi sunt dispusi sa sape prin propriile tenebre pentru a ajunge la lumina
constiintei universale. Umbrele din noi, de care ne este atat de frica sa le descoperim, sunt cele care
ne impiedica sa vedem adevarul despre cine suntem. E mai usor sa te orientezi spre exterior, sa

socializezi la un nivel superficial decat sa te confrunti cu intunecimea subconstientului in care se

ascund toate tiparele mostenite si invatate, individuale si colective. Procesul cunoasterii se
desfasoara prin oglindire de sine, in ceilalti cu care te intalnesti pe drumul vietii dar si in cartile pe
care le citesti, in filmele pe care le urmaresti, in informatiile pe care acumulezi din diferite surse pana
ajungi sa intelegi intreaga profunzime a creatiei cuprinsa in sinele tau. Dar e nevoie de perspicacitate
si atentie concentrata pentru a urmari limbajul semnelor din viata ta, ca o succesiune neintrerupta
de cauze si consecinte. Numai adevarata cunoastere de sine te va ajuta sa-ti discerni binele de rau.
Acesta este adevarul care te poate elibera.
9. Crede si vei manifesta orice ce crezi

Atitudine: Fii deschis si recunoscator
Entitate astrala: Neptun
Esenta: Magicianul, Cel care creeaza iluzia
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Credinciosul / Scepticul
Cifra: 3 (grafic jumatatea lui 8, Moartea, infinitul finit)
Culoarea: indigo
Noptile cu vise
Zodia: Pesti
Consecintele nerespectarii acestei legi: te vei confrunta cu lipsuri si vei avea probleme de
materializare a dorintelor, saracie.
Observatii: Credinta nu se refera la religie. Credincios nu inseamna sa mergi la biserica macar de
sarbatori, sa te rogi sau sa te inchini la icoane, sa respecti dogmele si canoanele impuse pentru
manipularea ta. In acest fel un Dumnezeu exterior va ramane mereu inafara cunoasterii tale.
Credinta adevarata presupune sa-ti revendici puterea interioara, sa te lasi ghidat de increderea in
Sufletul tau, sa treci orice actiune prin filtrul rafinat al inimii capabil de compasiune, sa fii pur si
simplu recunoscator pentru experienta de a TRAI in trup, spirit si suflet si atunci nimic nu-ti va fi
imposibil. Credinta incepe cand te abandonezi divinitatii din TINE. Numai atunci vei intelege si
accepta ce ti-ai destinat sa implinesti. Si viata ta va fi o magie continua.
10. Iubeste si vei atinge infinitul

Atitudine: Fii constient
Entitate astrala: Pluton
Esenta: Constiinta, Cea care transcende prin dorinta, Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul
Ipostaze extreme (lumina/umbra): Indragostitul / Ascetul
Cifra: 8
Culoarea: alb descompus in toate culorile curcubeului
Ziua de luna noua, nunta cosmica
Zodia: Scorpion
Consecintele nerespectarii acestei legi: nu vei putea depasi planul material, nu vei putea evolua.
Observatii: O sa ma intrebati de ce Pluton? Cand de obicei Venus este considerata planeta iubirii.
Pentru ca este cel care ne seduce si ne atrage dincolo de frontiere prin poarta dorintei de unificare.
Moare persona si renaste Esenta ascunsa in profunzimea Sufletului. Iubirea incepe intotdeauna cu
tine. Atunci te vei putea indragosti si de o floare si vei intelege ca tot Universul care pare ca se
desfasoara in jurul tau il porti in oglinda ochilor. E acolo pentru a fi vazut, auzit, simtit, mirosit,
perceput in orice fel posibil. Iubirea, intr-o diversitate de forme de manifestare, va deveni pur si

simplu o stare de constiinta care va integra toata lumea ta. Si vei putea experimenta absolutul.
Dincolo de asta nu mai e nimic de cunoscut in aceasta dimensiune a vietii. Vei fi liber sa pleci mai
departe.
Roata Destinului (I primavara)
Cand am inceput sa scriu aceasta poveste Mercur era retrograd in Berbec, unde se afla si Uranus,
octava lui superioara si urma o luna albastra in Balanta, luminata de Soarele aflat in exaltare. Venus
se apropia si ea sa-si intalneasca tatal si dadea o raza de ajutor asa ca secretele trecutului sa poata fi
luminate pentru o vreme daca ne-am afla pe lungimea de unda potrivita!
Stiu ca unele dintre interpretarile PERSONALE de mai jos intra in contradictie cu anumite informatii
general acceptate, ca spre exemplu asocierile zodiilor cu organele sau cu cartile de Tarot. Cred ca in
astrologie, ca si in majoritatea domeniilor ezoterice, au fost modificate sau inversate niste simboluri.
Face parte din tactica de manipulare spirituala si ocultare, insa intuitia impreuna cu ratiunea fac casa
buna in cautarea adevarului asa ca imi asum riscul de a contrazice traditia.
Zodiacul-Universul din OM.

Berbecul condus de Ares-Marte, razboinicul Soarelui, reprezinta lupta pentru dominatia luminii.
Renaste anual si ne poate schimba natura in fiecare primavara cand fixeaza noi tendinte. Se
oglindeste in creierul superior, emisferele cerebrale, sediul fiintei si domeniul intuitiei si al ratiunii,
coroana stelara a pomului cunoasterii binelui si raului, cerul. Echilibrul se realizeaza in corpul calos,
banda de fibre care conecteaza cele 2 emisfere; si acolo incepe RAIUL. Astfel, trinitatea este formata
in creier din mama (dreapta), tata (stanga) si iubirea dintre ei (centru). Berbecul sacru are lana de
aur, parul, simbol al razelor soarelui si antena prin care primim impulsurile de foc ale spiritului divin.
Taierea parului, era privita ca o pedeapsa in antichitate, in special pentru femei. Dar si lui Samson, i
s-a luat puterea atunci cand Dalila i-a taiat parul. Indienii, cunoscuti pentru conexiunea profunda cu
natura si mari capacitati intuitive, obisnuiau sa poarte par lung, atat barbatii cat si femeile. Atunci
cand este infasurat in crestetul capului stimuleaza deschiderea pinealei, actionand ca un focar
energetic organic. Coada impletita sau „coada calului”, ca reprezentare a soarelui, este un simbol al
conexiunii elementelor intr-un intreg. Antenele din virful firului de par se refac dupa taiere abia in 3
ani pentru a putea capta din nou energia. Femeile erau obligate sa-si acopere parul tocmai din cauza
imensei puteri divine inmagazinate in el. Tendintele contemporane impuse de marile „case de
moda” si „creatorii de stil” nu sunt altceva decat instrumente de manipulare, corupere si
masculinizare a femeii. Prin vopsire, firul de par se imbraca intr-o pelicula care obtureaza conexiunea
solara. Numele lui Iason, cel care a plecat in cautarea lanii de aur, insotit de 50 de eroi, Argonautii,
semnifica „cel care vindeca”. In ebraica este Joshua (Jesus, Isus). Soarele se afla in exaltare in Berbec.
Reintoarcerea in Rai se intampla in propriul nostru cap atunci cand ne permitem sa aprindem
lumina.
Verbul caracteristic: Eu sint.
Tarot: Nebunul (0), Magicianul (I)
Taurul condus de Afrodita-Venus in ipostazele sale Pandemos (populara) si Urania (celesta) exprima
posesiunile materiale si spirituale, miscarea si orientarea in planul realitatii. Stapaneste cerebelul si

creierul reptilian. Cerebelul asigura postura, echilibrul corporal si locomotia, prin coordonarea
reflexelor somatice si ale miscarilor. Creierul reptilian este "pre-verbal" si controleaza functiile
automatice ale creierului, respiratiei, ritmul cardiac si MECANISMELE DE LUPTA. Impulsurile sale sunt
instinctuale si RITUALICE. Este preocupat de "jocul supravietuirii" ca model de evolutie/salvare
impus de o ierarhie in timp ce modelul natural ar fi cel al transformarii si maiestriei! Se ocupa si de
mentinerea fizicului, un fizic atat de potent precum cel uman, nu stiu cum se face, dar dupa varsta
de 30 de ani incepe sa se dezintegreze "automat" ca si cum "un program virusat" ar dicta asta si nu
incapacitatea sa de a se mentine pentru ca este de fapt construit sa se regenereze continuu. Impune
organizarea in clanuri si ierarhii, dominatia in locul cooperarii. Se ocupa si de asigurarea hranei,
adapostului, determina teritorialitate, egoism extrem, atasamente sexuale, posesivitate si
perpetuarea speciei („potent ca un taur”). Desi sexualitatea are o componenta sacra puternica,
creierul reptilian ii blocheaza impulsurile divine de manifestare si le perverteste in patima
instinctuala pur animalica. Zodia taurului detine insa secretul rezolvarii misterului labirintului atunci
cand toate conditionarile sunt depasite.
Verbul caracteristic: Eu am.
Tarot: Marea Preoteasa (II), Imparateasa (III)
Gemenii condusi de Hermes-Mercur-Mesagerul controleaza exprimarea gandirii, comunicarea.

Transmit influxurile creierului in exterior, prin verbalizare, gand si cuvant, in procesul de
materializare a creatiei. Stapanesc sistemul respirator, cuvantul, corzile vocale, tiroida, laringele,
amigdala, umerii si cele 2 brate. Tiroida, ca si creierul, are 2 lobi uniti printr-un istm. Mitul ne spune
ca Hermes a construit instrumentul muzical sacru care poate vraji soarele si moartea (universul
mental), Lira cu 3 corzi, dintr-o carapace de broasca testoasa, reptila care traieste in apa si pe uscat
si reprezinta pamantul, fizicalitatea. Asa ca o regasim la nivelul gatului in organul vorbirii si al
cantatului, compus din 3 medii vibrationale UMEDE: ligamentul median epiglotic si cele 2 corzi
vocale laterale. Saliva nu are numai rol enzimatic in digestie ci si de protejare a capacitatilor
vibrationale ale organelor vocale. De aceea, calugarii tibetani recomandau ca in timpul respiratiilor
meditative virful limbii sa fie tinut in cerul gurii, pentru o salivatie abundenta, prin care s-ar produce
probabil unde cerebrale subtile, craniul actionand ca o cutie de rezonanta. Frecventa vibratiei
determina inaltimea sunetului emis, la barbati este in jur de 125 Hz, la femei in jur de 210 Hz, iar la
copii in jur de 300 Hz. Vocalele sunt produse prin deschiderea caii vocale, consoanele prin inchiderea
partiala a glotei. Mercur este profesorul, vindecatorul, alchimistul si calatorul interdimensional (cu
sandalele inaripate). Dar si vicleanul mistificator al realitatii, ca purtator al caduceului cu 2 serpi. Este
poate cel mai paradoxal si mai ambiguu dintre zei. Cuvantul mercurian este cu 2 taisuri. Stie sa
transforme plumbul in aur dar cunostintele lui sunt transmise intr-o forma oculta, ca sa poata fi
intelese numai de cei alesi. Domeniul lui Mercur in corpul uman ar sugera ca pentru realizarea
pietrei filozofale si a elixirului vietii sa fie folosita cavitatea bucala, intrarea in „cuptorul alchimic”
organic. Unde saliva, argintul viu, ar putea fi Mercurul. Iar sulful?... Ce se gateste intr-un cuptor?...
Mancarea! Mercur formeaza in Anck sau pentagrama venusiana, bratele cheii imortalitatii si
unificarii, de unde i se trage si aceasta ambivalenta de manifestare (dreapta/stanga). Patroneaza
magia sunetului.
Verbul caracteristic: Eu comunic.
Tarot: Imparatul (IV), Marele Preot (V)

Roata Destinului (II vara)

What is real? How do you define real? If you’re talking about what you can feel, what you can smell,
what you can taste and see, then real is simply electrical signals interpreted by your brain.
Ce e este real? Cum definesti realitatea? Daca vorbim de ceea ce simti, mirosi, gusti sau vezi, atunci
realitatea este creata de semnale electrice interpretate de creier. ~Morpheus, The Matrix
Racul condus de Luna controleaza sistemul emotional si circulatia apei in organism. Influenteaza
inima, centrul electro-magnetic al corpului, timusul, sanii si ficatul, uzina organica in care sunt
sintetizate celulele sanguine si colesterolul, invelisul impermeabil al oricarei celule vii. Inima si ficatul
sunt cele mai sensibile organe la fluctuatiile emotionale si stres. Se stie ca Luna interactioneaza
puternic cu apa planetara si la fel afecteaza si corpul uman care este in proportie de 70% format din
apa. Din cauza acestei relatii, pe timp de luna plina, cand energiile lunare sunt explozive, traim stari
emotionale intense. Cu ceva timp in urma am vazut un documentar foarte interesant la Misterele
Cunoasterii, cu lector univ dr. Mihaela Gheorghiu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie Carol
Davila, care demonstra ca apa se comporta in corp ca si unda, nu ca particula si in acest fel
penetreaza invelisul celular, altfel molecula mare a apei nu ar putea ajunge in celule.
Apa in sine are proprietati absolut speciale. Modul in care codifica si memoreaza informatiile, in care
reactioneaza la muzica, lumina, culoare sau cuvinte, chiar si numai daca sunt inscrise pe un recipient
sunt inca enigmatice. Apa continua sa fie un element magic misterios putin inteles. Induce un efect
ordonator asupra moleculelor de care se leaga, le structureaza in forme geometrice si, in acest fel,
are cea mai mare capacitate de a absorbi informatia din mediu intern sau extern. Este un cristal
LICHID! Fiecare emotie, cuvant sau gand, impartasite sau neimpartasite, se inregistreaza in apa.
Acest element sta la orginea empatiei, telepatiei si, posibil, a multor vindecari rapide inexplicabile.
Formeaza suportul material al subconstientului, cu care Luna este in legatura directa.
Campul electromagnetic al inimii, identic cu cel al pamantului, are forma unui tor, ca un mar tesut
din fire energetice. Prin gaura neagra din centru absoarbe radiatia (polul feminin, negativ, de sus),
prin cea alba o recircula (polul masculin, pozitiv, de jos). E respiratia inimii care se aude in bataile ei
si dirijeaza toate ritmurile interioare ale corpului viu. De 5000 de ori mai puternic decat al creierului,
produce 2,5 wati de energie electrica la fiecare bataie si radiaza la 25 m in jur, practic infasoara fiinta
care se situeaza in centrul torului si se poate expansiona nelimitat in stari superioare de constiinta.
Se poate sincroniza cu campul altor inimi. Prin sincronizarea inimilor se produce unificarea in
constiinta, adica ceea ce numim indeobste iubire. Marul de aur din gradina Hesperidelor, aflata la
Poalele Atlasului, adica sub ultima vertebra a coloanei vertebrale care sustine craniul, adica in gaura
neagra de la polul S al torului energetic, confera imortalitate si tinerete vesnica. Dar merele de aur
sunt pazite de un DRAGON, sarpele incolacit la osul sacral! Hesperidele sunt nimfele inserarii sau ale
noptii, fiicele titanului Hyperion, cel care pluteste peste apele cosmice. Semnificatia numelui
Hesperus este de steaua inserarii sau Luceafarul de seara, Venus in perioada ei nocturna,
reprezentata de o femeie care tine pe cap discul lunar intre 2 coarne de vaca , simbolizand cele 2
perioade de retrogradare in spatele Soarelui din ciclul venusian. Alchimistii indieni pretindeau ca
lumina magica a Lunii conferea imortalitate. In povestile romanesti apa vie avea capacitatea de a
trezi mortii. Mercurul alchimic este supra-numit „argint viu”, metalul Lunii. Cum se leaga toate
aceste elemente? Luna, Venus, inima, apa vie, argintul viu, Mercur, marul cunoasterii, marul de aur

al Geei? In simbolul egiptean Anck, inima zeitei inaripate a Lunii era reprezentata de un cristal
albastru transparent. Pe 31 martie 2018 a fost o luna albastra in Balanta, zodie patronata de Venus,
opusa Soarelui din Berbec, patronat de iubitul sau Marte. In timp ce Venus se afla la el acasa, adica
in Berbec, in conjunctie cu tatal sau Uranus. Sa fie indicii astrologice? De ce sunt revelate acum
aceste informatii? In alchimie, actul magic are succes numai daca este practicat la momentul si locul
potrivit. Si este unic, odata ratat, ai mult de asteptat pana ce Universul sa-ti ofere o noua
oportunitate.
Verbul caracteristic: Eu simt.
Tarot: Indragostitii (VI)
Leul condus de Soare reflecta vointa. Domina plexul solar si ne leaga de centrul sistemului prin
cordonul energetic ombilical, la fel cum copilul este conectat cu mama sa. Constelatia Leului are
deasupra, in oglinda, o constelatie similara mai mica, Leo Minor! In constelatia Leului se afla
puternica stea fixa Regulus, supranumita „inima leului”, aliniata perfect cu centrul Sfinxului din Egipt,
sub care s-ar afla o misterioasa sala cu inregistrari stravechi. Regulus focalizeaza influxurile lui Sirius,
cainele care lumineaza drumul vanatorului Orion, stea din care in ocultism se considera ca emana
legea karmei. Astfel, pe pamant este implementata prin intermediul zodiei conducatoare a regelui
Leu. Sfinxul egiptean, ghicitoarea veacurilor, ascunde sub valul alegoriei si simbolismului adevaruri
nepieritoare. Intelepciunea sacra a fost fortata sa se incarneze pe pamant pentru a gusta din fructul
amar al experientei personale a durerii si suferintei generat la umbra pomului cunoasterii binelui si
raului. Secretul caderii din divinitate era cunoscut numai de zei.
In corpul uman, constelatia Leului este reflectata in plexul solar, situat in partea superioara a
abdomenului, imediat sub coaste, acolo unde Isus ar fi fost intepat de „lancea destinului”. Este
format dintr-o retea de nervi care face parte din Sistemul Simpatic, din materie cenusie similara cu
cea din creier. Primeste si distribuie impulsuri nervoase si furnizeaza energie vitala pentru nutritie,
asimilare si crestere. Sistemul nervos simpatic actioneaza autonom, fara control constient si
pregateste corpul pentru situatii periculoase. Lupta sau fugi!
Plexul solar sau „creierul abdominal” este considerat centrul „fortei vietii” si sediul naturii
emotionale a omului in care se nasc senzatiile emotionale. Sunt inregistrate in cristalele lichide de
apa si raspindite mai departe in corp prin intermediul sistemului circulator. Radiate din campul
eletro-magnetic al inimii emotiile atrag in manifestare lucrurile si evenimentele cu care rezoneaza.
Asadar, pe parcursul calatoriei pe pamant, intelegerea si rezolvarea karmei depinde de modul in care
reusim sa gestionam si sa canalizam combustibilul emotional care alimenteaza viata. Soarele este in
exaltare in Berbec, care-si are sediul in creier. Deci controlul plexului solar poate fi realizat prin
vointa de constientizare. Daca soferul ramane treaz cu siguranta va vedea gropile de pe drum si va
reusi sa le ocoleasca.
Monolog cu buricul meu (Theron Dumont, pseudonim al lui William Walker Atkinson, “Plexul Solar
sau creierul abdominal”)
“Draga Plexule Solar, minte instictuala, asculta! Sunt mintea ganditoare care iti vorbeste. Iti
multumesc ca-mi pastrezi focul aprins si masina functionala. Alo, sunt aici sus, Soferul de la pupitrul
de comanda. Iti promit ca voi fi mai atent la mesaje de acum inainte dar ajuta-ma sa ne pastram

sanatatea deplina, ca la 20 de ani si sa ne facem viata fericita! Vrei sa realizam perfectiunea

impreuna?”
Verbul caracteristic: Eu vreau.
Tarot: Phaetonul (VI)
Fecioara condusa de Hermes manifesta servitorul si vindecatorul. Se ocupa de sistemul digestiv si

bucataria corpului. Este bucatarul-alchimist stelar care detine cheia tineretii vesnice si a vindecarii.
Dansul precesiunilor
Datorita unei usoare inclinari graduale in rotatia Pamantului se petrece o desincronizare, prin care
axa tropicala se misca inapoi prin zodiacul sideral. Acest fenomen a fost numit precesiune.
Asta inseamna ca gradul 0 al Berbecului s-a aliniat cu zodia Pestilor pentru o perioada care este
definita in astrologie ca Epoca Pestilor. Urmeaza ca in curand punctul 0 al Berbecului sa ajunga in
constelatia Varsatorului, marcand inceputul unei noi ere sub acest semn. Este o intreaga dezbatere
intre astrologi asupra momentului de trecere. Ca urmare si stelele fixe par sa schimbe semnul
zodiacal. Miscarea lor este extrem de lenta, ele parcurgand doar 1 grad la fiecare 72 de ani. Astfel, in
2000, Alcyone a trecut din Taur in Gemeni iar Regulus, din Leu in Fecioara in 2012, ambii patronati
de Mercur. Aceasta implica o schimbare majora in arhetipul puterii reprezentat de Regulus, pe care
o traim in prezentul tumultuos al tranzitiei. Singura figura feminina din zodiac preia puterea regelui
Leu si o dirijeaza dinspre centrul de autoritate superioara inspre servirea si vindecarea umanitatii.
Dinspre zei spre oameni! Hermes-Mercur, patronul Fecioarei si al Gemenilor, pastratorul stiintelor
ezoterice secrete, se pune acum in slujba evolutiei personale. Mama divina se intoarce inzestrata cu
puterea celesta regala si da semnalul intrarii in anotimpul cresterii si al abundentei.
In mitologie, constelatia Fecioarei are mai multe povesti. Reprezinta o femeie inaripata care tine in
mana dreapta un spic de grau si in cea stanga o balanta, asociind astfel conceptul roadelor
pamantului cu cel al impartirii juste. Ca zeita a recoltelor (hranei) si fertilitatii, era intruchipata de
Demeter-Ceres, fiica lui Cronos si a Rheei. Ca zeita a justitiei era personificata de Dike, fiica lui Zeus si
a titanidei Themis (dreptatea) care a fost asociata mai tarziu constelatiei Balantei.
Numele De-meter semnifica zeita-mama provenind din Dea si Meter si, la fel ca si Rhea, putea fi
considerata o ipostaza a batranei zeite a Pamantului, Geea. Cultul lui Demeter si al fecioarei Core-
Persefona, fiica sa si a lui Zeus, sedusa de Hades, statea la baza celor mai faimoase ritualuri antice
secrete, cunoscute sub numele de Misterele Eleusine. Acestea reiterau povestea coborarii
Persefonei in Infern, ca sotie a lui Hades-Pluto, in timpul celor 6 luni de iarna, si reintoarcerea sa pe
Pamant la inceputul primaverii, care marca renasterea Naturii. Ciclul era format din 3 etape:
pierderea (seducerea Corei), cautarea si reunirea mamei cu fiica. Renasterea Persefonei simboliza
vesnicia vietii care curge din generatie in generatie. Ceremoniile si experientele initiatice in taramul
de dincolo presupuneau consumul unor bauturi magice pe baza de plante psihedelice sacre, a caror
reteta era pastrata secreta. O cheie de aur era asezata de preoteasa pe limba initiatului in Misterele
Eleusine, ca simbol al obligatiei de a pastra secrete revelatiile primite. Cheia era si unul dintre
insemnele lui Pluto ca gardian al portilor si pragurilor. In filmul Matrix, fauritorul de chei, fara de care
Neo nu putea ajunge la Arhitect, era sechestrat de Merovingian-Pluto si eliberat cu ajutorul
Persefonei. Animalul sacrificat in templele plutoniene era porcul, alb sau negru, si de acolo provine

obiceiul taierii porcului de Craciun, la solstitiul de iarna, prin care se celebreaza cea mai lunga noapte
a anului.
Revenind la sistemul digestiv, care este reflexia Fecioarei in corpul uman, caci alchimia incepe in
bucatarie, nu-i asa, cheia de aur asezata pe limba initiatului mai putea avea si semnificatia ca pur si
simplu HRANA era secretul coborarii/renasterii in si din imperiul mortii. Persefona era determinata
sa se intoarca in infern pentru ca mancase semintele de rodie. La fel ca si initiatii in procesiunile
eleusine, hrana parcurge un lung traseu in interiorul corpului pamantesc pentru a renaste in forma
unor noi celule capabile sa asigure perpetuarea vietii. Focul digestiv arde, descompune si transforma
materia bruta pentru a putea fi apoi prelucrata in forme superioare. La fel ca in Natura, regenerarea
celulara este cheia de aur a imortalitatii si se intampla in fiecare primavara, o data cu revenirea
Persefonei din Campiile Eleusine, insulele din celalalt taram rezervate eroilor si semi-zeilor.
Verbul caracteristic: Eu servesc.
Tarot: Justitia (VIII) Eremitul (IX)
Roata Destinului (III toamna)

"I am here, more than that I do not know, further than that I cannot go. My ship has no rudder, and
it is driven by the wind that blows in the undermost regions of death."
Sunt aici, mai mult decat atat nu stiu, mai departe nu pot merge. Corabia mea nu are carma si este
condusa de vantul care sufla in regiunile cele mai adanci ale mortii. Kafka, Vanatorul Gracchus,
Parabole si paradoxuri
Balanta condusa de Afrodita-Venus in ipostaza Urania exprima armonia. Regleaza sistemul endocrin
si respirator, glande, nas, miros, plamani.
Sistemul hormonal face legatura intre corpurile invizibile (astral, emotional, mental) si corpul
material prin intermediul esentelor subtile, asa-numita prana sau hrana energetica. Uleiurile
esentiale parfumate au un efect de vindecare si echilibrare asupra intregului corp. Prin inhalare,
acestea ajung in cateva minute la fiecare celula a corpului, de la creier la cele mai indepartate.
Efectele de relaxare si schimbare a frecventei de vibratie sunt aproape instantanee. Acesta este
secretul aromaterapiei. Uleiul esential de trandafir are cea mai ridicata vibratie, 320 Mhz, urmat de
tamaie 147 si lavanda 118, avand capacitatea extraordinara de reglare a centrilor hormonali de
comanda din creier, hipofiza, hipotalamus, epifiza si asupra timusului, glanda inimii.
Uleiurile esentiale sunt extrase aromatice din plante, in special din flori si seminte. Sunt substante
complexe, continand sute si chiar mii de elemente chimice diferite. In timp ce planta este distrusa
prin tehnologiile de preparare, “sufletul” sau este captat sub forma acestor vapori volatili, tradusi de
catre simturile noastre in parfum. Cand parfumul este eliberat treptat, prin expunere la aer sau
dizolvare in apa, vibratiile lui transmit calitatile insumate ale plantelor din care a fost extras. Mirosul
florilor imprima emotii in corpul fizic. Cercetarile din domeniul biologiei au aratat ca fiecare
mireasma de floare stimuleaza un sentiment: teiul transmite mesajul unei iubiri implinite, iasomia -
speranta, salcamul - liniste si impacare etc.

Constelatia Balantei este strans legata de cea a Fecioarei, din care s-ar fi desprins, conform
mitologiei grecesti, arhetipul zeitei dreptatii Astraea, fiica lui Zeus si a titanidei Themis, care
intruchipa principiul si forta dreptatii. In Epoca de Aur luminoasa, Fecioara Stea a fost ultima dintre
nemuritori care ar fi trait pe Pamant. Cand roata timpurilor a trecut in epoca intunecata a Pestilor si
a cufundat omenirea in violenta si ignoranta a abandonat Pamantul care devenise un loc al
suferintei. Se spune ca revenirea ei va anunta inceputul unei epoci de dreptate si intelepciune.
Astraea cu cele 2 ipostaze ale sale, Dike, justitia si Nemesis, pedeapsa, reprezinta un aspect subtil al
principiului karmei. Zona din horoscopul personal in care se afla zodia Balantei indica domeniul cheie
al vietii unde este necesar sa se realizeze echilibrul.
Riturile de trecere din regatul luminii in cel al intunericului sunt de asemenea asociate Balantei. Axa
Berbec-Balanta imparte cercul zodiacal in doua emisfere, de la echinoctiul de primavara la cel de
toamna. De la Berbec la Fecioara se intinde domeniul vietii si al luminii (emisfera de Nord, destinul
umanitatii), de la Balanta la Pesti cel al mortii si intunericului (emisfera de Sud, trecutul sau
fundamentul). Starea activa/pasiva, On/Off. Fecioara este cea care recolteaza sufletele (spicele de
grau) pentru ca este patronata de Mercur, mesagerul dintre taramuri, care conduce mortii in regatul
de dincolo. In Balanta, Dike-Justitia legata la ochi, le cantareste cu o pana si le trimite in taramul
mortii din Scorpion, guvernat de Hades-Pluto, unde sunt pregatite pentru renastere, mai intai
revizuind viata trecuta pentru a-si accepta greselile si a trezi DORINTA rascumpararii, caci numai asa
pot fi contractate intr-o noua incarnare. Mai departe energia Jupiteriana din Sagetator determina
intelegerea erorilor. Sufletele ajung apoi la Saturn (Satana) unde se face alegerea incercarilor,
testelor viitoare si a recompenselor meritate, se inscrie si pecetluieste contractul karmic si
desfasurarea destinului in Timp, inclusiv ora si locul nasterii si al mortii. Acolo se afla cel mai
intunecat punct din zodiac, noaptea cea mai lunga. Ajunse la Uranus isi cunosc scopul si inventariaza
scenariul cu toate obstacolele, rascrucile si optiunile pe care le vor avea la dispozitie iar cu Neptun
trec prin apa uitarii, lichidul AMNIOTIC din pantecele matern (care provoaca amnezie) unde isi
viseaza din culise viata. (Dupa aproximativ 20 saptamani, URINA fetala compune in mare parte
lichidul prezent in sacul amniotic!) Urmeaza spectacolul! Pe locuri, fiti gata, se deschide cortina si...
start, ne aruncam cu capul in jos pe topogan, ne facem intrarea pe scena lumii cu un racnet de
groaza, pentru a incepe o noua calatorie in balciul „Imaginarium” al doctorului Parnassus! (Va
recomand filmul „Imaginarium of dr. Parnassus”)
Parnassus era muntele sacru al zeului Soare, Apollo, unde la oracolul din Delfi se profetea viitorul!
Pe frontispiciul templului statea scris „Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste INTREGUL Univers,
Zeii si toate secretele lor”. Parnassul era si tinutul lui Pan (zeul-tap), sediul celor 9 muze si locul in
care Orfeu a fost decapitat. Dumnezeul Soare si Saturn Satana imparteau acelasi munte! In cartierul
Monparnasse din Paris (marul de aur) se afla cimitirul in care sunt inmormantate cele mai multe
celebritati din cultura si arta. In lumea aceasta TOTUL are valoare simbolica, numai daca am putea s-
o intelegem!
Verbul caracteristic: Eu echilibrez.
Tarot: Roata Destinului (X) Puterea (XI)

Scorpionul condus de Hades-Pluto si Marte marcheaza sexualitatea, nasterea si renasterea,

DORINTA de a trai si a muri. Influenteaza aparatul reproducator si sistemul eliminator, organele
sexuale, uretra, prostata, rinichii.
Scorpionul este cea mai enigmatica dintre zodii si are un caracter profund dual. Locuieste in casa a 8-
a, a infinitului, ce corespunde taramului ascuns, neinteles si temut al mortii dar si al perpetuarii
vietii. De unde si dublul patronaj, pe de o parte al lui Marte, energia vietii si razboinicul iubirii, pe de
alta al lui Pluto, stapanul taramului mortii. Scorpionul se opune in zodiac Taurului patronat de Venus.
Iubitii astrali adulteri au fost prinsi in plasa lui Hefaistos, sotul inselat, in timp ce faceau dragoste pe
ascuns, deci se aflau sub influenta Scorpionului. Orion, cel mai mare vanator, urmaritor al Pleiadelor
si insotitor al zeitei Lunii si Naturii, Artemis, a fost ucis de Scorpion (la comanda fie a Geei, fie a zeului
Soarelui) si din cauza acestei ispravi Zeus i-a asezat pe amandoi pe firmamentul ceresc dar in
constelatii indepartate, astfel incat sa nu se mai poata intalni! Relatia bizara intre aceste arhetipuri
ar putea simboliza sexualitatea ca origine si cauzalitate a mortii. In spiritul legii karmei, ar insemna ca
fiinta sexuala ar fi in mod implacabil destinata mortii si renasterii. Generarea si degenerarea sunt
legate sub acelasi semn al Scorpionului. Sexualitatea si moartea sunt deci interconditionate, astfel ca
una dintre cheile nemuririi s-ar afla si in transformarea naturii sexuale a omului.
O intreaga stiinta a fost dedicata artei extazului orgasmic in cultura hindusa. Sexualitatea a fost
considerata acolo ca una dintre cele mai valoroase si rapide cai de evolutie spirituala.
„Cuvântul “tantra” înseamnă, literal, o tehnică sau o tehnologie. Este vorba despre o tehnologie
interioară... Un aspect al practicii yoga este numit Tantra yoga.
Sistemul uman este compus din corpul fizic – o acumulare de alimente consumate; corpul mental –
partea de software și memorie care îi face pe indivizi să funcționeze în anumite feluri; corpul
energetic – baza în care cele două sunt adăpostite. Ce este dincolo de asta este non-fizic.
Natura compulsivă și ciclică a corpului și a minții reprezintă o barieră în calea unor mai mari
posibilități.Tantra înseamnă să mergi dincolo de aceste limitări, astfel încât compulsivitatea corpului
și a minții să nu te țină captiv. Este vorba despre a învăța să utilizezi corpul, nu ca un sine individual,
ci ca o treaptă pentru a duce ființa în cea mai înaltă dimensiune posibilă.” Sadhguru
Antares este cea mai stralucitoare stea din Scorpion, supranumita si „inima Scorpionului” si una
dintre giganticele rosii ale Caii Lactee, de sute de ori mai mare decat Soarele nostru. Daca Ares-
Marte poate fi considerat in Scorpion un simbol al iubirii fizice, al atractiei sexuale, Ant-Ares, „cel
care se opune lui Ares”, este un simbol al mortii, gardianul inspaimantator al infernului sau cainele
iadului. Toti cei care mor trebuie sa treaca pe la el. Face parte dintre cele 4 stele regale fixe, pazind
poarta de la Apus, intrarea in imperiul nefiintei.
Stelele din Scorpion sunt cele mai puternice surse de radiatie X din intreaga galaxie. Aceste unde
sunt cauzate de acceleratia gazului pana la viteza luminii prin care sunt emanate campuri
gravitationale si magnetice de mare intensitate. Razele X au capacitatea de a patrunde prin unele
medii opace la lumina, cum este si corpul omenesc si distrug celulele organice. Sunt absorbite in
schimb de metale cu densitate mare, cum este plumbul saturnian.

Verbul caracteristic: Eu doresc.

Tarot: Spanzuratul (XII) Moartea (XIII)
Roata Destinului (IV iarna)

You have to take seriously the notion that understanding the universe is your responsibility, because
the only understanding of the universe that will be useful to you is your own understanding.
Va trebui sa iei in serios faptul ca intelegerea universuluI este RESPONSABILITATEA TA! Pentru ca
SINGURA intelegere a universului care iti poate fi utila este propria ta intelegere. ~Terence McKenna
Sagetatorul condus de Zeus-Jupiter, stapanul fulgerelor, dezvolta intelegerea. Stapaneste sistemul

electric, auto-strada comunicarii intre creier si corp - sistemul nervos central si periferic, medulla
oblongata - transmitatorul neural de la creier la nervii spinali, maduva spinarii, sarpele adormit de la
baza coloanei vertebrale. Are o multitudine de progenituri, fii si fiice care indeplinesc diferite sarcini
specializate, zei si semi-zei (din mame muritoare). Ar putea fi asociati celor 2 tipuri de sinapse
neuronale. Sinapsele electrice (zei) din punct de vedere structural si molecular, fac parte din
categoria jonctiunilor distantate (gap), care permit in mod exceptional si schimburi ionice
intercelulare bidirectionale. Ca regula generala, datorita pozitiei unui neuron intr-un circuit,
schimburile sunt unidirectionale, astfel incat impulsul electric difuzeaza direct de la un neuron la
altul. Transmiterea prin aceste sinapse este foarte rapida. Sunt active la nivelul trunchiului cerebral,
cortexului cerebral si in retina. Sinapsele chimice (semi-zei) reprezinta marea majoritate a sinapselor
existente in organismul uman. Transmiterea se realizeaza prin intermediul unor substante chimice
(neurotransmitatori si neuromodulatori).
Zeus (majuscula de la inceputul numelui are forma de fulger), tatal zeilor, era cel care permitea
spiritului sa se inteleaga cu materia. Atena, zeita razboinica a inteligentei, s-a nascut din capul sau,
tinea o lance in mana dreapta (emisfera stanga, partea masculina) la baza careia, pe pamant, statea
incolacit un sarpe (Kundalini), iar in mana stanga (emisfera dreapta) o avea pe micuta Nike, zeita
Victoriei. Ea purta pe cap un coif metalic (de aur) care avea pe mijloc soarele figurat ca un ochi cu
raze asezat lateral (glanda pineala, ochiul interior), astfel incat despartea partea dreapta de stanga.
Cronos, conducatorul timpului si al karmei, a proorocit ca Atena a fost predestinata sa isi detroneze
tatal justitiar, razbunator si desfranat. Nike, din mana stanga a Atenei, Victoria inaripata era
imbracata intr-o piele de capra (tapul saturnian jupuit), tinea un scut cu capul Gorgonei in mana
stanga (care paraziteaza emisfera dreapta) si o cununa de lauri in mana stanga. Ju-pi-ter poate fi
asociat si cu Lu-ci-fer, ingerul cazut, care coboara in corpurile materiale energia divina a spiritului
etern. In hipnozele regresive si in filmul Matrix, Zeus-Jupiter este Arhitectul, programatorul Matrix-
ului in care traim, supranumit si „Primul Om”, cel care gestioneaza realitatea din centrul astral de
comanda. Controlul sau asupra sistemului solar este exercitat si prin intermediul multimii de stele
gigantice, mult mai puternice si mai stralucitoare decat Soarele nostru. Ele actioneaza ca niste lentile
prin care energia este focalizata si transmisa din constelatii pe care, in mitologie se spune ca Zeus le-
ar fi format pe cer in amintirea unor evenimente sau eroi arhetipali: cele din zodiac si cele de
deasupra, Orion, Cainele, Hercules, Pleiadele, Sarpele, Dragonul, Carul etc. Fiecare asemenea
frecventa astrala memoreaza si reverbereaza arhetipul energetic codificat in mit. Iar noi, oamenii,

captam si re-interpretam, reiteram miturile cu care rezonam pe scena vietii activata de sistemul
neuronal.
Gaura neagra si oceanul de unde cosmice

In inima galaxiei Caii Lactee, la granita dintre Sagetator si Scorpion, se afla o masiva gaura neagra
denumita de astronomi Sagittarius A. Ce se gaseste in interiorul unei gauri negre ramane si azi un
mister. Ele sunt atat forte creatoare cat si distrugatoare. Sagittarius A a produs o imensa explozie in
urma cu aprox. 2 milioane de ani, formand in jurul ei un imens nor stralucitor, ultra-dens, un centru
astral din care se emit unde radio infrarosii, ultraviolet, X si gamma. In jurul gaurii negre sute de stele
orbiteaza la viteze de zeci de ori mai mari decat ale celor obisnuite.
In sistemul solar cea mai puternica sursa de unde radio este Soarele, care coboara pana la frecvente
de 300Mhz. Reamintesc ca frecventa uleiului de trandafir este de 320Mhz, rezoneaza deci cu energia
solara! Cand atmosfera Soarelui este calma, fundalul sonor al Universului domina prin lungimea de
unda. Cand, dimpotriva, se produc furtuni electro-magnetice, Soarele preia dominatia.
Al doilea centru de radiatie radio este Jupiter. In magnetosfera lui se petrece un fenomen foarte
interesant: atunci cand pe satelitul Io se inregistreaza activitati vulcanice, este produs un torus de
particule care poarta materie ionizata in regiunile polare ale planetei. Ca urmare se genereaza un
ciclon de forma conica prin care energia este expulzata in spatiu. Atunci cand orbita Pamantului
intersecteaza conul energetic, intensitatea undelor radio provenite din Jupiter o depaseste pe cea a
Soarelui.
Jupiter-Zeus-tatal, Soarele-sursa si Universul-spatiul formeaza un imens ocean electro-magnetic cu

care rezonam prin intermediul sistemului nervos central. Creierul, plexul solar si inima traduc apoi
informatia energetica in ganduri si emotii , imagini, sunete, senzatii.
Verbul caracteristic: Eu inteleg.
Tarot: Cumpatarea (XIV) Diavolul (XV)
Capricornul guvernat de Cronos-Saturn manifesta materia spirituala insufletita si crucificata in timp,

vehiculul pamantesc inchis in cusca mortii. Domina imperiul durerii, atasamentelor si al
conditionarilor, pe baza karmei, legii cauzei si efectului. Se reflecta in lobul temporal, sistemul osos
(scheletul) si invelisul de carne (piele, muschi).
Marele malefic, cel mai infricosator si sever dintre semne, este Profesorul care ne invata despre
constringerile vietii in materie purtandu-ne prin timp si spatiu si testandu-ne la fiecare pas.
Capricornul e zodia care stie cel mai bine sa foloseasca corpul fizic. Domeniul lui Saturn este
asumarea responsabilitatii si a evolutiei prin suferinta. Cand lectia este invatata ridica materia
spirituala pe cele mai inalte culmi, pe piscuri de munte unde nu poate ajunge orice muritor.
Legenda constelatiei capricornului, aflata in emisfera intunecata din Sud, vorbeste despre capra de
mare, o creatura mitologica stranie, cu corp de capra si coada de peste si atacul sarpelui gigantic
Typhon asupra zeilor. Pan a fost primul care l-a vazut venind si i-a alertat pe Olimpieni. Ca sa scape
de monstru, s-a aruncat in Eufrat si a metamorfozat din jumatatea inferioara a corpului o coada de

peste. Intre timp Zeus a fost dezmembrat de Typhon dar Pan a reusit sa-i distraga atentia pana cand
Hermes a adunat toate partile si l-a reconstituit pe tatal zeilor. In semn de recunostinta, Zeus l-a
transformat pe Pan in constelatie.
Sunt multi mostri care apar in povesti dar nici unul nu se compara cu zeul-sarpe, regele lor, cel mai
inspaimantator, puternic, periculos, mortal dintre ei. Typhon era atat de mare ca ajungea la stele.
Avea trunchi de om, reunea 100 de capete de sarpe intr-unul singur care semana cu un cap de om cu
ochii rosii ce inspirau o spaima teribila oricui ii privea si o gura salbatica din care varsa foc. Avea 100
de aripi de-a lungul corpului si in loc de degete 100 de serpi mortali. A fost ultimul fiu al Geei cu
Tartarus, zeul si taramul subpamantean, conceput ca urmare a rugamintii Herei de a fi creat un zeu
mai puternic decat Zeus. Impreuna cu femeia-sarpe Echidna a dat nastere mai multor copii
monstruosi: Cerberus, cainele cu 3 capete care pazea intrarea in Infern, Chimera, leul-capra-sarpe,
Gorgona, Hydra, sarpele cu 9 capete, Python, Ladon, sarpele paznic al merelor de aur, leul din
Nemeea, Sfinxul jumate om, jumate leu care-i provoca pe calatori sa raspunda la enigme sau sa
moara.
La sumerieni, capricornul era asociat zeului Enki sau Ea, reprezentat ca o capra-peste, simbol al
planetei Saturn. Ea este considerat „invelisul marii” iar zodia Capricornului „poarta mortii”, opusa
„portii vietii” din Rac. Era zeul purificarii apei, mediator inteligent dar viclean, (pamantul spiritual)
care iesea din ocean pentru a dezvalui umanitatii secretele zeilor.
Intr-o alta versiune mitologica, Pricus, prima capra de mare ar fi fost creata de Cronos-Saturn ca
fiinta nemuritoare capabila sa manipuleze timpul la fel ca el. Copiii sai au iesit pe tarm si s-au
transformat in caprele terestre de azi, insa au pierdut abilitatea de a gandi si vorbi. Atunci Pricus a
dat inapoi timpul si si-a avertizat progeniturile sa nu mearga pe pamant. Numai ca orice facea, ori de
cate ori se intorcea in timp, caprele de mare tot gaseau drumul inapoi spre tarm. Asa ca satul de
singuratate, l-a implorat pe Saturn sa-l lase sa moara iar acesta l-a transformat in constelatia de pe
cer. Urmasii sai, caprele pamantului urca pe cei mai inalti munti pentru a incerca sa ajunga la stele.
In sfirsit, ultima asociere este cu nimfa-capra Amalthea care l-ar fi alaptat pe micul Zeus dupa ce
mama sa Rhea l-a ascuns intr-o pestera pentru a nu fi inghitit de Cronos.
Toate aceste mituri au insa o tema comuna: cea a salvarii de primejdii ingrozitoare si moarte prin
sacrificiul caprei (de mare).
Verbul caracteristic: Eu folosesc.
Tarot: Turnul (XVI) Steaua (XVII)
Varsatorul condus de Saturn si Uranus reprezinta cunoasterea. Domeniul sau in corpul fizic este
format din vaz, auz, gust, ochiul interior, simturile prin intermediul carora percepem lumea. El ne
serveste cu hrana subtila destinata zeilor: lumina si culoare, muzica, esente vindecatoare, unde
vibrationale extrasenzoriale. Varsa energia din ulciorul celest asupra apelor si pamantului. Varsatorul
este de asemenea astrologul de serviciu si inventatorul tehnologiei.

In mitologia greaca, era reprezentat de Ganymedes, frumosul baiat frigian din Troia care a fost rapit
de Zeus, deghizat in vultur, si dus de pe Muntele Ida (al zeitei mama) pe Olimp pentru a deveni
paharnicul zeilor, in locul zeitei tineretii vesnice, Hebe, dupa ce ea a devenit sotia lui Heracles. Zeus l-
a recompensat pe tata pentru pierderea fiului printr-o pereche de cai, „asemeni acelora care-i
poarta pe nemuritori”, trimisi prin Hermes mesagerul. Ganymedes a fost inzestrat in Olimp cu
tinerete vesnica si nemurire. Numai Hera l-a privit cu ostilitate pe noul paharnic, geloasa fiind pe
afectiunea lui Zeus fata de el. Asa ca, pentru a-l feri de mania ei, l-a asezat mai tarziu pe cer, in
constelatia Varsatorului, in apropierea Vulturului. Desi in unele interpretari, Ganymedes era asociat
cu homosexualitatea, Socrate sustinea ca zeii il iubeau pentru mintea si sufletul sau, iar numele sau
provenea din ganu-"aduce placere” si mēd-"minte", asadar „mintea care aduce placere”, un sens in
deplin acord cu zodia Varsatorului.
Ganymedes deci, frumos la suflet si la minte, a fost rapit dintre oameni si sechestrat de zei, ca sa le
fie paharnic, sa le serveasca la masa hrana nemuririi si a tineretii vesnice... Si apoi indepartat pe cer
sub constelatia vulturului, alte ego-ul lui Zeus... Ce sa simbolizeze asta? Sa detina Varsatorul un
secret al cunoasterii pe care zeii ar vrea sa-l tina sub control, departe de Om?
Zodia se afla sub dublul patronaj al lui Saturn si Uranus, doua personaje mitologice aflate in razboi.
Saturn l-a detronat si castrat pe tatal sau Uranus, fiind blestemat de el sa aiba aceeasi soarta.
La 1 gr. in Constelatia Varstatorului se afla Altair, cea mai stralucitoare stea din constelatia Acvilei, de
10 ori mai luminoasa ca Soarele. Vulturul il reprezenta pe Zeus, fiul si uzurpatorul lui Saturn, in
ipostaza lui de purtator al tunetelor si fulgerelor. Si iata cum toti 3 tatii mitologici, aflati in lupta
pentru putere, se reintalnesc in Varsator. Altair formeaza asa-numitul „Triunghi de vara”, impreuna
cu stelele Deneb si Vega, aflate amandoua in Capricorn, la 19 si respectiv 15 gr.
Timpul Varsatorului
Suntem pe trecerea dintre Pesti si Varsator, pe puntea schimbarii de paradigma a realitatii, dintre
timp si eternitate, dintre Neptun, Saturn si Uranus. Un cantec interesant din 1960, „Age of Aquarius”
din muzicalul „A 5-a dimensiune”, spune asa:
When the Moon is in the seventh house
And Jupiter aligns with Mars.
Then peace will guide the planets
And love will steer the stars.
This is the dawning of the age of Aquarius
Harmony and understanding
Sympathy and trust abounding
No more falsehoods or derisions
Golden living dreams of visions
Mystic crystal revalation
And the mind's true liberation
Cand Luna este in casa a saptea (Balanta)

Si Jupiter se aliniaza cu Marte.
Atunci pacea va ghida planetele

Si iubirea va guverna stelele.

Acesta este inceputul Erei Varsatorului
Armonia si înțelegerea
Simpatia si increderea abunda
Nu mai exista falsitate sau batjocura
Visele de aur vizionare devin realitate
Puterea cristalelor mistice este revelata
Si mintea cu adevarat eliberata
In orice caz, era Varsatorului va fi probabil una a tehnologiilor avansate si a manipularii prin
astrologie si ezoterism. „Oculta mondiala” exceleaza in aceste domenii. De la Pesti la Balanta se
intinde emisfera intunecata a cercului zodiacal si precesiunea merge inapoi, ca racul, iar semnele
vremurilor arata o robotizare si instrainare a umanitatii si un control tehnologic fara precedent. In
timp ce unii cauta cu disperare iesirea din sistem si n-o prea gasesc, cea mai mare parte este tot mai
prinsa in rotitele lui. O era astrologica dureaza aproximativ 2100 de ani asa ca in scurta noastra viata
un tel rezonabil ar fi sa incercam sa tinem lumina aprinsa. Cu Era Pestilor, de la moartea constiintei
pe crucea saturniana (Christos), abia ne-am facut intrarea in iarna astrala iar acum patrundem direct
in regatul lui Saturn, al carui apogeu va fi peste inca 2100 de ani, in Era Capricornului. La fel ca in
Game of Thrones, in regatul de Nord a inceput sa ninga si armata mortilor vii se pregateste sa atace.
Ca umanitate, se pare ca mai avem mult pana sa iesim din nou la lumina. Pentru cei care se simt
dezamagiti, va spun ca, in vremurile care ne asteapta, mai important decat orice, este sa ne
descoperim puterea interioara a sufletului si claritatea spiritului. Numai asa ne putem salva la nivel
individual. Pentru ca altfel, „adevarurile” vandute pe taraba publica (gen new age) ne vor mana ca
pe turmele de oi direct in gura lupului... sau a macelarului. In Varsator, in timp ce Saturn se ocupa de
karma personala, Uranus stie cel mai bine sa manipuleze masele si beneficiaza de mijloace
tehnologice ultraperformante! Saturn va tranzita Varsatorul pentru 3 ani, din decembrie 2020,
facandu-si astfel intrarea sub semnul celei mai lungi nopti. In timp ce Uranus va ocupa zodia
Taurului, unde se afla grupul stelar al Pleiadelor, din care face parte Alcyone, „marele soare
spiritual”. Vor fi teste si incercari de trecut exact din pomul cunoasterii binelui si raului. Fructul
otravit ne va fi servit inca o data, sa vedem daca intre timp am invatat ceva. Totusi pentru cei care
vor reusi sa navigheze cu maiestrie peste puternicele energii astrale un mare portal evolutiv li se
poate deschide. Caci in Tarot, Steaua Varsatorului toarna din doua ulcioare, apa vie si apa moarta.
Verbul caracteristic: Eu cunosc.
Tarot: Luna (XVIII) si Soarele (XIX)
Pestii condusi de Poseidon-Neptun, guverneaza, din Casa Secretelor, credinta si visul vietii, oceanul
(akashic) din Om. Actioneaza prin sange si limfa, globule rosii, globule albe, ADN, suportul
programarii si al subconstientului. Este interesant ca, la 1 martie, in plina zodia Pestilor, romanii
obisnuiesc sa-si daruiasca si sa poarte la piept sau la mana, un snur subtire, infasurat rosu cu alb,
talisman de iubire, sanatate si noroc. In simbolul martisorului sunt imbinate eternele esente ale
energiei feminine si masculine, ca doi pesti care inoata in directii opuse insa mereu impletiti in firul
vietii.
Constelatia Pestilor este ultima din emisfera intunecata a zodiacului. In mitologia greaca, ii
reprezinta pe Afrodita si Eros care s-au transformat in 2 pesti koi pentru a scapa de monstrul regal

Typhon, tatal tuturor atrocitatilor, cand a fost trimis de Geea sa-i confrunte pe zei pentru
suprematia in Univers. A fost invins prin foc de Zeus cu ajutorul lui Hefaistos si aruncat inapoi in
Tartar.
Pestele koi este o varietate de crap alb cu pete mari rosii, folosit in scopuri ornamentale si magice de
japonezi si chinezi. Are o forta vitala si energetica extraordinara fiind capabil sa urce impotriva
curentilor apei, simbolizand puterea individului de a trece prin cele mai dure lectii si incercari ale
vietii. Aceste semnificatii sunt frumos ilustrate in legenda chineza despre pestele koi care a inotat in
amonte, prin cascade si curenti vijeliosi pana a ajuns in varful muntelui, la „Poarta Dragonului”, unde
s-a transformat in fantastica creatura a Dragonului. In Feng Shui este utilizat pentru a atrage bogatia
si prosperitatea.
Povestea lui Christos, in ipostaza de constiinta a lumii, este legata de asemenea de Pesti. El insusi si
apostolii sai erau supranumiti „Pescarii de suflete”, in aceasta expresie pestele fiind asociat cu
Crediciosul. Uciderea sa pe cruce, la luna plina de dupa echinoctiul de primavara, marcheza sfarsitul
Berbecului (capului), sacrificarea mielului celebrata in fiecare primavara si intrarea in Epoca Pestilor,
inceputul noptii intunecate a Sufletului. A fost potentata magic printr-o jertfa ritualica de sange,
cununa de spini de pe cap simbolizand agresivitatea gandirii si „lancea destinului” la coaste,
suferinta emotionala. A fost perioada institutionalizarii credintei, a indepartarii de Dumnezeul
interior, de cufundare in materialitate si de dominatie a religiilor cu interese conflictuale ascunse sub
masca iubirii, prin canalizarea emotiilor negative ale fricii. Conceptul de om pacatos supus pedepsei
divine, subjugarea puterii personale, profunda separare a principiilor masculin/feminin, asuprirea
feminitatii, negarea si interzicerea magiei, controlul si ocultarea spiritualitatii, instaurarea puterii
banilor, abolirea libertatii, ascunderea adevarului, escaladarea razboaielor inter-etnice si religioase
sunt cuvintele cheie ale acestei triste epoci.
La 4 gr in constelatia Pestilor, se afla gigantica rosie Fomalhaut, steaua regala care pazeste poarta de
Sud a cerului, cunoscuta in astrologie ca „steaua alchimiei”. Numele provenea din araba si insemna
„gura pestelui”. Sugestiva pozitie daca ne gandim la expresia „mut ca un peste”, legat de faptul ca
Sufletul inspira si nu comunica prin cuvinte; astfel ca ‚tacerea e de aur’ (alchimia tacerii) iar telepatia
si empatia s-a nascut pe domeniul pestilor care se misca toti in aceeasi directie nu se stie prin ce fel
de intelegere. Un mijloc eficient si magic de a trata dezechilibrele sufletesti era legamantul tacerii.
Una dintre conditiile acceptarii in scoala Pitagoreica era ca pretendentul sa taca timp de 4 ani! Se
mai spune si ca „vorba multa saracia omului”, „tacerea e ca mierea” sau „tace si face”. Mai bine sa
taci decat sa regreti ca ai vorbit. Virtutile tacerii par a fi nenumarate.
“Tot ce creeaza tace. Natura-si deschide florile in cea mai adanca tacere. Numai distrugerea vrea
galagie”. Alexandru Vlahuta
Intre cei 4 cai ai Apocalipsei steaua Fomalhaut era reprezentata de calul palid, care purta in spate
Moartea, tacerea absoluta.
Sangele si sistemul limfatic, imunitar, se improspateaza si fortifica in fiecare primavara, in special

prin consumul de frunze verzi, salate si sucuri naturale: urzici, leurda, spanac, salata, patrunjel,
ridichi, ceapa.

Epoca Pestilor e pe cale sa se incheie. Nu stim daca e de bine sau de rau, pare ca suntem abia la
portile coborarii in Infern, unde Persefona ramane pentru 6 luni in timp ce mama sa o cauta cu
disperare pe Pamant. Persefone semnifica „distrugerea vocii divine” si anotimpul tacerii. O jumatate
de an cosmic cuprinde 6 zodii, fiecare a cate 2100 de ani. Acum suntem in emisfera descendenta, in
timpul lungii ierni astrale care a inceput cu Pestii si are apogeul in Capricorn. Dar Omul are
capacitatea de a se ridica deasupra stelelor.
Verbul caracteristic: Eu cred.
Tarot: Judecata (XX) si Lumea (XXI)
Anima, Spiritus, Corpus

Fiindca sufletul si spiritul nu pot fi cuantificate si percepute prin intermediul simturilor fizice
normale, de multe ori sunt considerate sinonime. Cuvintele sunt relative pentru a le exprima. O
descriere aproximativa a omului ar putea fi spirit insufletit in manifestare sau spirit trezit la viata
pentru a se cunoaste pe sine. Pentru ca fara suflet, spiritul ar ramane o fantoma inconsistenta, un
potential nemanifestat, NEVIU. Sufletul este asociat cu viata, omul fiind pamant “spiritual” (cum se
spune in tabula smaragdina) inSUFLETit.
In general spiritul este asociat cu divinitatea dar si cu mintea si ratiunea, un “om de spirit” avand
abilitati exceptionale de comunicare si cunoastere. In timp ce “om de suflet” desemneaza unul de o
mare generozitate si capacitate de a iubi.
In cunoscuta pictura din capela sixtina al lui Michelangelo in care Dumnezeu il insufleteste pe Adam
cu degetul aratator (degetul lui Jupiter) de la mana dreapta (cea care ofera), imaginea lui Dumnezeu
este plasata, surprinzator, in emifera dreapta a unui creier gigantic, foarte subtil conturat. Iar Adam
ia viata prin degetul aratator (tot a lui Jupiter) de la mana stanga, care face legatura cu emisfera
dreapta a creierului. Se stie ca artistul avea serioase cunostinte de anatomie datorita disectiilor pe
cadavre. La fel de semnificativa este ultima scena in care Dumnezeu separa intunericul dinspre mana
dreapta de lumina pe care o tine in mana stanga orientata in sus. Iar in gat este reprezentat inca o
data cu fidelitate creierul uman. Ce incearca sa transmita prin aceste mesaje cifrate Michelangelo?
Unii comentatori spun ca ar fi vrut sa indice in acest fel organul trupesc care face posibila conectarea
cu Dumnezeu fara intermediul bisericii. Personal, cred ca este mult mai mult de atat.
Legatura mainilor cu emisferele creierului este evidenta: mana dreapta care impinge intunericul in
partea dreapta a corpului este legata la emisfera stanga a ratiunii iar mana stanga ce primeste
lumina este conectata la emisfera dreapta a intuitiei. Capul este intors spre dreapta, indicand ca
zona in care se afla intunericul necesita mai multa atentie. Pe de o parte Dumnezeu este asezat intr-
un mare creier, pe de alta parte contine unul mic in gat, sediul vorbirii, unde se gaseste si tiroida,
glanda cea mai mare din sistemul endocrin, care controleaza prin hormoni functionarea optima a
tuturor proceselor din corp. O semnificatia plauzibila ar fi ca puterea creatoare sta in sunet
(frecventa), ca la inceput a fost cuvantul, nu-i asa? Iar selectia frecventelor, care separa intunericul
de lumina si determina directia de manifestare se face in creier. Legatura cu tiroida nu e nici ea
intamplatoare pentru ca este formata din lobul drept si lobul stang si o punte de legatura, la fel ca

cele 2 emisfere ale creierului. Intre altele, are cateva functii cheie foarte interesante: regleaza
utilizarea energiei in corp, intensifica sensibilitatea sistemului nervos fata de hormoni, influenteaza
compozitia sangelui si regleaza metabolismul si sinteza proteinelor, caramizile vietii. In creier mai
avem si 2 glande care, prin hormonii specifici, determina starea de bine, fericire si iubire: pineala si
pituitara.
Portile iubirii
Un alt concept inefabil esential al creatiei era iubirea. Legata indeobste de campul inimii, ramane
totusi o mare necunoscuta in viata celor mai multi dintre noi, pentru ca se confunda cu atasamentul
si dorinta. Iubirea este insasi energia vietii, o puternica forta magnetica, de atractie si respingere.
Asa ca iubirea incepe intotdeauna cu tine, ca sa te poti mai intai alimenta din rezervorul universal
(punctul 0), ca altfel nu ai din ce sa oferi. Si cum faci asta? Daca urmam indiciile lui Michelangelo,
prin emisfera dreapta a creierului. Creierul este receptorul si conexiunea cu Divinitatea (lumina si
intunericul) iar inima este emitatorul si conexiunea cu lumea. Partea stanga recepteaza emanatiile
Spiritului din corpul mental si cauzal (gandirea), partea dreapta recepteaza emanatiile Sufletului din
corpul astral si buddhic (iubirea). Emisfera dreapta, sediul intuitiei si al creativitatii, este din
nefericire foarte putin activa la majoritatea oamenilor, cu exceptia poate a artistilor. Prin educatie se
dezvolta atat de mult capacitatile emisferei stangi tocmai pentru a ne obtura accesul direct la
Divinitate si alimentarea directa de la sursa vietii. Este unul din instrumentele manipulative prin care
este condusa umanitatea. Iubirea este o stare de extaz a Sufletului si se citeste in ochi. Este
constiinta iluminata, ca ochii sunt oglinda Sufletului. Cati ochi extatici ati intalnit in viata voastra?
Poate la copiii foarte mici, inainte de a fi educati. Privirile oamenilor sunt mai degraba serioase, triste
sau uneori ironice.
Inima este situata in centru, intre creier si plexul solar. Primeste influxuri din ambele directii.
Emisfera stanga se conecteaza cu centrul emotional din stomac si stocheaza emotiile negative
generate de frica in ficat (situat in partea dreapta) si colon (constipatia). Iata de ce este atat de
importanta detoxifierea periodica a ficatului si fierei si curatarea zilnica a colonului. Emisfera dreapta
se conecteaza cu inima (situata in partea stanga) si radiaza emotiile pozitive generate de iubire.
Emotiile negative sunt transformate in inima intr-o stare de relaxare si pace, care poate fi atinsa prin
respiratie. In timpul meditatiei fluxul haotic de ganduri din emisfera stanga poate fi incetinit sau
chiar oprit pentru o vreme si atunci are loc o expansionare a ADN-ului si a campului electro-magnetic
al inimii.
Chimia iubirii
La nivel chimic starea de bine este favorizata de secretia unor hormoni specifici: serotonina,
melatonina, oxitocina, dopamina si endorfinele. Intre acestia dopamina si oxitocina sunt considerate
hormonii iubirii. Oxitocina in mod special este secretata in starile orgasmice, in perioada alaptarii si
se afla, de asemenea, la originea afectiunii dintre parinti si copii. Endorfinele sunt ca un drog natural,
sunt favorizate de miscare, secretate in cantitati mari in timpul contactului sexual si determina o
stare de relaxare si placere. Serotonina este supranumita hormonul fericirii pentru ca inlatura
anxietatea si depresia. Productia de serotonina este favorizata de anumite alimente care contin
triptofan, magneziu si complexul B, cum ar fi ciocolata neagra, bananele sau ciresele. In timpul
noptii, in absenta luminii, serotonina este transformata in melatonina de glanda pineala si
favorizeaza somnul si deschiderea ochiului interior.

Echilibrarea sistemului hormonal este stimulata de esentele eterice, uleiurile esentiale parfumate, in
special levantica, trandafir (care are cea mai inalta freventa, 320 Hz), rozmarin, bergamota, salvie,
mir, tamaie. Se recomanda ca ceaiurile pe baza de plante sa fie mirosite inainte de a fi baute. In
acest fel sunt inhalate esentele eterice ale plantei, uleiurile esentiale. Muzica armonioasa relaxanta
asociata cu geometrii de culori are de asemenea un impact puternic asupra emisferei drepte a
creierului. Fiecare culoare corespunde unei vibratii sonore si are efecte specifice asupra creierului.
Cele mai bune rezultate sunt atinse prin expunerea sinergica la aceste frecvente subtile percepute
prin miros, auz, vaz.
Creierul si inima lucreaza eficient NUMAI impreuna si problema este ca nu sunt echilibrate. Suntem
dotati cu ratiune si intuitie pentru ca ambele ne sunt necesare ca sa functionam la nivel optim in
lumea realitatii cotidiene. Expansionarea campului electro-magnetic al inimii si restabilirea
conexiunii cu esenta divina din noi nu poate avea loc decat printr-o armonioasa elevare a emisferei
drepte a creierului si reechilibrare cu emisfera stanga. Aromele parfumate, muzica de relaxare si
combinatiile de culori sunt frecventele care stimuleaza si dezvolta abilitatile intuitive si creative si ne
modifica vibratia energetica a corpului, determinand o profunda vindecare a Sufletului si Spiritului.
Planeta albastra
In order for the light to shine so brightly, the darkness must be present.
Pentru ca lumina sa fie atat de stralucitoare trebuie sa existe intunericul.
Francis Bacon (22 ian. 1561, varsator)
„Pamantul emite o frecventa, o nota muzicala la 7,83 Hz. Aceasta frecventa se modifica foarte putin
din motive necunoscute. Unii cred ca exploziile solare ar fi cauza ori anomaliile electrice din
atmosfera. Insa e posibil sa fie o explicatie mult mai simpla. Poate ca sunetul planetei e influentat de
cele 7 miliarde de suflete care bazaie in jurul ei, fiecare producand propria muzica, adaugandu-si
propria armonie.” Serialul Touch
Totul in univers este scaldat in energia luminii si sunetului care se misca pe diferite lungimi de unda
si vibreaza cu diferite frecvente. Desi pe planeta exista specii cu perceptii mai rafinate (de ex. albina
in ultraviolet sau sarpele in infrarosu), totusi ochiul uman nu este capabil sa distinga decat un
spectru de lungimi de unda limitat, intre 400-700 nm si frecvente intre 669 – 484 thz, percepind
culorile de la rosu la violet. Lungimea de unda este invers proportionala cu frecventa, astfel ca o
culoare cu o lungime de unda scurta are o frecventa ridicata. Culoarea lucrurilor depinde de
frecventa luminii reflectate si nu de a celei absorbite. Cele care reflecta undele lungi, de frecventa
joasa, emit culori calde (rosu, orange, galben) dar absorb culori reci iar cele care reflecta undele
scurte, de frecventa ridicata, emit culori reci (verde, albastru, indigo, violet) dar absorb culori calde.
Oceanul arata albastru pentru ca absoarbe lumina cu lungimi mari de unda (frecventa scazuta), rosu,
orange, galben si reflecta frecventele corespunzatoare culorii albastre. Deci cand lumina soarelui
patrunde in apa, cea mai mare parte a vibratiei albastre este respinsa.

In acelasi fel, cerul este albastru pentru ca atmosfera tinde sa disperseze lumina de unda scurta
(albastra) intr-o masura mai mare decat lumina de unda lunga (rosie). Lumina albastra este
imprastiata in toate directiile. Acest fenomen a primit numele de „Rayleight” si este posibil din
cauza ca moleculele de azot si oxigen din atmosfera sunt mai mici decat lungimea de unda a luminii
albastre.
La asfintit cerul capata culori de la portocaliu la rosu, roz deoarece lumina soarelui trebuie sa treaca
prin mai multa atmosfera decat atunci cand el este deasupra capului si astfel culoarea imprastiata
este de lungime de unda mai mare. La extremele undelor luminoase, in timp ce negrul absoarbe tot
spectrul de culori, albul il imprastie.
Norii, zapada, laptele, zaharul, sarea sunt albe pentru ca particulele din care sunt facute sunt mai
mari decat lungimile de unda ale luminii si astfel o imprastie in loc sa o absoarba. In lapte acest lucru
se datoreaza in special moleculelor de grasime.
In natura, florile si fructele de culoare rosie, portocalie, galbena absorb lumina albastra rece a
soarelui raspindita in atmosfera si o reflecta pe cea de frecventa scazuta si lungime de unda mare. In
mod similar apei, vegetatia absoarbe radiatia rosie calda si o reflecta pe cea verde racoroasa.
Fenomenul Rayleight este aplicabil si in alimentatie. Asa se face ca rosiile, merele rosii si macesele
spre exemplu sunt bune pentru chakra verde a inimii, frunzele verzi pentru sangele rosu, sanziana
galbena pentru tiroida, de la chakra albastra a gatului samd. Fructele si legumele negre stocheaza
radiatia intregului spectru al luminii, de aceea contin cei mai puternici antioxidanti.
Chakrele si hrana culorilor in stare proaspata

1. Chakra coroanei “Sahasrara” (violet sau alb): este asociata cu iluminarea si conectarea la sursa
energetica universala si este stimulata de alimente de culoare neagra (mure, coacaze negre, struguri
negri, stafide negre, prune negre, cirese negre, fasole neagra, ridiche neagra, vinete) si galbena
(banane, lamaie, grepfruit, ardei, ananas).
2. Al 3-lea ochi, chakra “Anja” (indigo, albastru inchis): asociata intuitiei, viselor, abilitatilor psihice
este stimulata de alimente galben inchis sau maro (turmeric, scortisoara, catina, sofran, cacao, mere
galbene, struguri galbeni, prune galbene, pelin, sunatoare, rostopasca, stafide aurii).
3. Chakra gatului “Vishuddha” (albastru): asociata comunicarii, vorbirii, auzului este stimulata de
alimente portocalii (portocale, papaia, morcov, pepene, ardei, caise, galbenus de ou).
4. Chakra inimii “Anahata” (verde sau roz): asociata iubirii este stimulata de alimente rosii (ex: rosii,
zmeura, capsuni, cirese, macese, mere rosii, rodii)
5. Plexul solar, Chakra “Manipura” (galbena): asociata puterii este stimulata de alimente violacee
(varza rosie, sfecla, struguri, visine, ceapa rosie, smochine, lavanda)
6. Chakra sacrala “Swadhisthana” (orange): asociata sexualitatii, creativitatii este stimulata de
alimente albastre (smochine, afine, struguri, prune)
7. Chakra radacina “Muladhara” (rosu, negru, maro): asociata supravietuirii, protectiei, impamantarii
este stimulata de alimente verzi sau albe (radacinoase albe, frunze, broccoli, telina, varza, avocado,
cartofi)

Fiindca practic traim intr-o lume scaldata in lumina albastra a cerului si apei si verdele vegetatiei cele
mai multe fructe si flori sunt de culoare rosie, portocalie sau galbena. Fructele si florile de culoare
albastra sau violet care absorb radiatia orange sau galbena sunt mai rare. Prin urmare mediul
inconjurator al planetei (aerul, apa, vegetatia) absoarbe culorile calde de frecventa joasa si respinge
culorile reci de frecventa inalta. Corpurile umane dimpotriva, absorb culorile reci (albastru, indigo,
violet) si reflecta culorile calde (singele rosu, pielea galbuie, creierul roz, inima rosie). Face exceptie
pupila neagra a ochilor si parul negru care absorb intregul spectru de culori al luminii.
In psihologie culoarea albastra semnifica profunzime, incredere, loialitate, sinceritate, intelepciune,

incredere, stabilitate, credinta, inteligenta si are efecte pozitive asupra mintii si corpului. Aceasta ar
indica si caracterul natural predominant al planetei. In multe culturi a fost nu intamplator asociata
religiilor (ca un canal prin care si-au castigat si stabilizat autoritatea in rezonanta cu frecventa
planetei), dar si pacii si indepartarii spiritelor rele.
"He who knows the secret of sound, knows the mystery of the whole universe."
~ Hazrat Inayat Khan
Cel care cunoaste secretul sunetului, cunoaste misterul intregului univers.
Daca ar fi sa asociez culorile curcubeului vocalelor, varianta mea ar fi aceasta:

A – albastru
E – verde
I – galben
O – orange
U – rosu
si ar corespunde scarii de valori:

Violet
Lugime unda 380–450 nm, Frecventa 668–789 THz, Energie fotonica 2.75–3.26 eV
Albastru/Indigo
Verde
Galben
Orange
Rosu
Din vocalele sacre s-a nascut cu-VANTUL primordial insufletit A(ei)O(u)M.
Happiness can be found in the darkest of times if one only remembers to turn on the light.
Fericirea poate fi gasita chiar si in cele mai intunecate vremuri daca pur si simplu iti amintesti sa
aprinzi lumina. Albus Dumbledore, Harry Potter, J. K. Rowling (22 iul 1965, leu)

Culorile Lunii
Corpul astral cu cea mai mare influenta asupra sistemului mental-emotional este Luna. Iar ea arata
mai multe fete schimbatoare, asa cum si starile noastre variaza, uneori chiar de la moment la
moment.
Se spune ca adevarata culoare a lunii ar fi gri (o culoare neutra) cu pete mai intunecate pe alocuri,
pentru ca suprafata ei este formata din oxigen, siliciu, magneziu, fier, calciu si aluminiu. Totusi de pe
pamant apare in diverse culori in functie de pozitia ei fata de pamant si soare si straturile
atmosferice pe care lumina pe care o reflecta le parcurge.
Asa se face ca vom avea luni galbene, argintii, portocalii, rosii (asa-zis insangerate) sau chiar albastre,
cam odata la 3 ani. Culorile care au cel mai mare impact emotional sunt rosu, orange, galben si exact
aceste culori sunt cele mai comune lunii.
Dar in spatiul cosmic este intuneric. Iesind inafara atmosferei terestre tot ce ai putea sa vezi ar fi un
abis intunecat si rece. „Cand un astronaut a fost intrebat daca l-a intalnit pe dumnezeu in spatiu, el a
raspuns da. Si cand a fost intrebat cum arata a raspuns „Ea e neagra” (She is black).... Stelele sunt o
functie a spatiului. Spatiul sta la baza a tot ce exista, este ca si constiinta. Nimeni nu-si poate imagina
ce este constiinta. Dar ea sta la baza a tot ceea ce stim. Cu toate astea nu-i dam nici o importanta,
fiind in schimb atenti la ceea ce apare in campul constiintei, ca obiecte si lucruri vizibile, ca sunete
audibile samd.” Nature of God, Alan Watts (filozof englez, 6 ian 1915, capricorn)
ARBORELE VIETII
“Si omul este, in sine, un mic univers; modul in care ii sunt ordonate mintea si corpul este la fel de
complex ca modul in care sunt ordonate stelele.” Alan Watts
Mintea universala este acasa Spiritului, biblioteca-program care contine toate cartile vietii
administrate de Arhitectul-Demiurg, toate scenariile posibile, cufundate in intunericul nefiintei.
In OM, ADN-ul contine codul genetic care materializeaza programul de viata (software-ul), inima este
generatorul electro-magnetic care converteste si intretine energia necesara insufletirii spiritului iar
creierul este procesorul informatiei si interfata cu realitatea (ecranul pe care se proiecteaza scenariul
de viata). Sufletul comunica in materie prin glanda pineala, ochiul interior al cunoasterii secrete iar
Spiritul prin glanda pituitara. Scopul ritualurilor religioase este de a controla si inrobi Omul in asa fel
incat sa fure si sa directioneze energia sufletului spre entitati exterioare (spirite) neintrupate,
consacrate in roluri de stapani si creatori si sa-i blocheze in acest fel evolutia. De aceea majoritatea
simbolurilor mistice manipuleaza subliminal activitatea pinealei (triunghiul, cubul, crucea). In plus,
numerosi blocatori chimici sunt introdusi in corp prin mancare si apa, destabilizand sistemul
endocrin care conduce activitatea intregului organism incepand cu creierul si face de asemenea
conexiunea cu corpurile subtile.

Singura dimensiune in care Suflet (intindere), Spirit (inaltime), Minte (profunzime-personalitate) se

(re)intalnesc este cea materiala, 3D. Uniunea lor perfect echilibrata este scopul final al procesului
evolutiv prin care creatia devine constienta de sine. Prin ea se materializeaza Dumnezeul creator
intrupat.
Glandele pineala si pituitara fac legatura intre lumea materiala a formelor si lumea eterica a
arhetipurilor. Datorita lor sunt posibile calatoriile in astral care contribuie la intelegerea existentei de
pe un nivel mai inalt si extinderea constiintei. Pineala, „poarta lui Dumnezeu”, reflecta esenta
feminina, seamana de altfel cu organul reproducator feminin iar pituitara esenta masculina, forma
sa sugerand testiculele in prelungirea carora se afla medulla oblongata de forma unui falus care
leaga creierul de coloana vertebrala. Pineala mai este supranumita si „Ochiul sarpelui” fiindca este
trezita de energia Kundalini care urca de la baza coloanei si o patrunde deschizand-o. Dar Kundalini
nu este scopul ci doar mijlocul...
Secretul secretelor@ Water Gate, Star Gate, Gate Way, Gate of God...
Sarpele reprezinta coloana vertebrala in care energia pamantului ascensioneaza trecand prin cele 33
de vertebre (cifra crucificarii) si patrunde in centrul Sufletului din glanda pineala, unindu-se cu
energia celesta intr-o explozie prin care este eliberata secretia sacra, uleiul sacru sau apa vie
impregnata cu sarea pamantului (secret salt). Cupa Graalului se umple cu elixirul vietii, formand
marul sau oul de aur si piatra filozofala care transmuta materia!
Simbolul ambivalent al sarpelui cu care ne intalnim iar si iar, de la mitologie la medicina, contine atat
otrava cat si antidotul. Mai bine zis, insusi veninul este in acelasi timp leacul. Daca nu te omoara, te
face nemuritor. Mai lipseste un ingredient: timpul potrivit alchimizarii! Ceasul ceresc fixeaza ora
desteptarii!
„Where the skull divides there lies the Gate of God.” The Taittireeya Upanishad
(Unde craniul se imparte acolo se afla Poarta spre Dumnezeu.)
Precum in cer asa si pe pamant

Reflexia zonei din creier dintre cele 2 emisfere, care cuprinde pineala, pituitara, hipotalamusul,
corpul calos, medulla oblongata se regaseste mai jos, in cavitatea bucala, deasupra tiroidei (organul
vorbirii - glota, epiglota, amigdalele, omusorul) unde este produsa saliva (termen care provine din
salvare) si in forma organelor sexuale.
Bolta cereasca este bolta craniana pe care Atlas (coloana vertebrala) o tine pe umerii sai iar pineala
(sotia sa PLEIONE, nimfa apelor) este locul in care cerul si pamantul se unesc si dau nastere celor 7
stele-chakre, Pleiadele. Proiectia lor astrala se vede pe cerul noptii in zodia Taurului, care in
ezoterism este una din emblemele lui Dumnezeu, alaturi de Leu, Vultur (Scorpion), Varsator.
Pe scurt despre principalele glande

In timp ce creierul este conducatorul suprem al corpului, hormonii sunt consilierii sai din umbra.
Sistemul endocrin contine glande raspandite peste tot prin corp si elibereaza hormoni esentiali

pentru a mentine organismul in stare de functionare. Daca n-ar exista, nu am simti placere, nu am
putea sa ne miscam, sa luptam cu bolile, sa facem copii, sa controlam stresul sau sa fim fericiti. Este
unul dintre cele mai complexe sisteme din corpul uman.
Glanda pituitara de marimea unui bob de mazare, formata din 2 parti, produce hormoni care
controleaza functia tuturor celorlalte glande. Influenteaza dezvoltarea organismului si a celulelor
prin hormonul de crestere, functionarea aparatului reproducator, concentratia mineralelor si a
zaharului din sange, producerea laptelui mamar, dilatarea arterelor, temperatura corpului, forta
musculara, irigarea cu sange a capului, functiile inimii, metabolismul, circulatia, retentia fluidelor.
Hipotalamusul este situat imediat deasupra glandei pituitare, iar cele doua conlucreaza pentru a
controla alte glande. Multe probleme emotionale si de ordin psihic ar putea avea legatura cu
interactiunea dintre glanda pituitara si hipotalamus.
Glanda pineala este situata la baza creierului si este stimulata de lumina ultravioleta primita prin
intermediul ochilor. La intuneric, genereaza secretia hormonului numit melatonina, care
influenteaza maturizarea glandelor sexuale si normalizeaza ciclul menstrual. Melatonina are efecte si
asupra hipotalamusului si a rolului sau in reglarea ciclului de somn/veghe. De aceea ritmurile
naturale ale corpului depind de functionarea optima a glandei pineale. Se crede ca ar avea legatura
si cu intuitia.
Tiroida se afla la baza gatului, de ambele parti ale traheei si are forma de fluture. Ea regleaza
metabolismul si produce hormonul tiroidian dupa ce primeste semnale chimice de la pituitara.
Afecteaza nivelul de energie, greutatea corpului, dezvoltarea normala a creierului, muschilor si
oaselor, activitatea sistemului nervos, functionarea aparatului reproducator si a glandelor
suprarenale, concentratia zaharului din sange.
Cea mai afectata dintre glande, din cauza alimentatiei si a manipularii subliminale este pineala.
Poate fi decalcificata si detoxifiata prin:
Eliminarea metalelor grele din corp, in principal a mercurului
Vitamina K1 din vegetale cu frunze verzi si K2 produsa in microflora intestinala din oua; in
combinatie cu vit A si D3 elimina depunerile de calciu din pineala
Borul elimina fluorurile din corp, prevenind astfel calcificarile; cea mai buna sursa de bor este sfecla
Otetul natural de fructe/flori (nepasteurizat)
Usturoiul, excelent prebiotic, fortifica sistemul imunitar, dizolva calciul
Iodul, cea mai buna sursa este din alge marine
Dar mai ales prin intelegerea si eliminarea factorilor subliminali perturbatori, renuntarea la falsele
credinte si presupusii zei.
Misterul lui ORION

Fotografiile nebuloasei Orion seamana surprinzator de bine cu imaginea creierului (asa cum a fost
pictata si de Michelangelo), in care partea cea mai luminoasa care arata ca un ochi, ar indica zona
pinealei. Mayasii considerau gradina stelara a nebuloasei ca fiind focul central al creatiei.
Orion este una dintre cele mai cunoscute constelatii, vizibile pe cerul sudic in timpul iernii din
emisfera nordica, cu o centura stralucitoare de 3 stele. La umar are gigantica rosie Betelgeuse iar la
piciorul stang pe cea alb-albastra Rigel.
Nebuloasa Orion este o pepiniera intr-un nor enorm de pulbere si gaz. Regiunea centrala formeaza
casa a 4 stele masive asezate in forma de trapez. Ele emit lumina ultravioleta prin care sculpteaza o
cavitate in nebuloasa unde sunt faramitate sute de mici noi stele. Pe de alta parte, in corpul uman,
pineala este stimulata sub influenta razelor ultraviolete, iar principalul hormon pe care il secreta in
timpul noptii este melatonina, numita si hormonul tineretii.
Am putea asocia simbolul arborelui vietii din gradina Paradisului cu un creier uman, a carui reflexie
in astral ar fi nebuloasa Orion, iar pomul vietii, glanda pineala, ar putea fi asociata cavitatii centrale
cu forma unui ochi, in care se nasc noile stele. O oglinda astrala triplu oglindita in Om: la nivelul
capului, al gatului si al organelor sexuale.
In mitologie, Orion, cel mai mare vanator, insotitorul favorit al Artemisei, era arhetipul barbatului
puternic. A starnit gelozia fratelui geaman Apollo, care, temandu-se pentru castitatea surorii lui, a
trimis un scorpion sa-l ucida. In alte versiuni scorpionul ar fi fost trimis de Hera, Geea sau chiar de
Artemis. Dupa moarte Zeus l-a transformat in constelatie. Numele are o origine ciudata, provine din
Urion, cuvantul latin care insemna, urina.
Potrivit legendei, Orion ar fi vanat-o pe Pleione, mama Pleiadelor (arhetipurile feminitatii), timp de 7
ani, dupa ce Atlas a fost fortat de Zeus sa tina bolta cereasca pe umerii lui, dar fara sa o poata
prinde. Pentru a le salva de Orion, Zeus le-a transformat pe Pleione si fiicele ei in stele si le-a aruncat
pe cer in constelatia Taurului. Orion este reprezentat atacand un taur (unul dintre simbolurile lui
Dumnezeu), aceasta constelatie fiind plasata in imediata sa vecinatate.
Acum, avand in vedere toate aceste conexiuni, de ce vaneaza Orion Pleiadele si pe insusi Zeus?
ALDEBARAN
Asadar personajele mitice implicate in legenda lui Orion erau:

Artemis, zeita Lunii, tovarasa de vanatoare
Apollo, zeul Soarelui, patronul Leului, fratele gelos
Taurul, personificarea lui Zeus, guvernat de Venus, nascuta in mare din samanta si sangele lui Uranus
Scorpionul, guvernat de Pluto, care l-a omorat cu o intepatura in calcai, dupa care Zeus l-a
transformat in constelatie
Pleione, nimfa apelor si protetoarea calatorilor pe mare, mama Pleiadelor, pe care le-a vanat timp
de 7 ani

Atlas, titanul condamnat de Zeus, dupa ce a luptat in razboiul impotriva zeilor olimpieni, sa tina pe
umeri cerul instelat. Nascut din zeitatile primordiale Aether si Geea, impreuna cu sora sa Phoebe,
guverneaza Luna. Interesant este ca in unele referinte numele sotiei sale Pleione ar fi fost Aethra,
“cerul instelat”.
Originea lui Orion este incerta. Intr-o versiune ar fi fost fiul lui Poseidon si al reginei Amazoanelor,
Euryale; in alta nu ar fi avut mama ci ar fi fost daruit unui taran credincios de catre Poseidon, Zeus si
Hermes. Era un barbat urias si foarte puternic, care nu se compara cu nici un alt muritor, capabil sa
mearga pe apa si vanator neintrecut. Era insotit de cainii sai credinciosi, care au fost si ei tranformati
in stele, Sirius steaua cea stralucitoare din Canis Major, Procyon si Canis Minor.
Marile piramide din Egipt, de la Giza sunt aliniate cu centura lui Orion iar Sfinxul cu constelatia
Leului. La egipteni Orion era asociat cu Osiris, zeul renasterii si vietii de apoi (echivalent lui Pluto). A
fost subiectul unui bestseller, Misterul lui Orion (1994), al unui documentar BBC "The Great
Pyramid: Gateway to the Stars" (Marea piramida: Poarta spre stele, 1994) si apare in unele carti
new-age. „O, rege, tu esti aceasta mare stea, care traverseaza cerul cu Orion, navigheaza in Lumea
de Dincolo cu Osiris; urci dinspre estul cerului, fiind intinerit in anotimpul si in momentul potrivit."
Pe cer, centura de 3 stele din constelatia Orion este aliniata cu Aldebaran, steaua cea mai
stralucitoare din Taur, supranumita Ochiul lui Dumnezeu, si tinteste mai departe spre norul stelar al
Pleiadelor. Numele Aldebaran provine din araba si s-ar traduce prin „urmaritorul”, deoarece rasare
pe cer la echinoctiul de primavara, imediat dupa Pleiade.
La hindusi era supranumita „cea rosie”, una dintre cele 27 de fiice ale lui Daksha si sotii ale zeului
Chandra - Luna. Chandra aparea sinonim cu lordul stelelor, creatorul noptii sau Soma, care dadea si
numele unei bauturi magice atotvindecatoare. Textele hinduse afirmau ca atunci cand luna este
aprinsa si hranita de soare (luna plina?) contine nectarul divin al nemuririi.
Aldebaran, steaua iluminarii, se opune in zodiac lui Antares, inima scorpionului, steaua maniei,
mandriei, razbunarii aflata in Sagetator. Aldebaran este portalul misterelor mintii cand este
echilibrat cu Antares, portalul misterelor inimii. Soarele trece peste Aldebaran luminandu-l in luna
iunie si 6 luni mai tarziu peste Antares.
Pluto, planeta distrugerii si a creatiei, trece prin constelatia Scorpionului, cand orbita sa este mai
aproape de Soare decat cea a lui Neptun, o data la 248 de ani si impreuna cu Antares actioneaza ca o
puternica forta transformatoare. In 1987, anul convergentei armonice, Pluto, planeta vointei si a
puterii, se afla in Scorpion, in domiciliu si declansa procesul distrugerii dorintelor inferioare, a
formelor vechi, fizice, astrale, mentale pentru ca Omul sa poata exprima calitati superioare.
Determina astfel transcenderea dorintelor personale si orientarea lor intr-o directie universala,
distrugand si regenerand structurile, stimuland si catalizand vointa de schimbare. In 2008, Pluton a
intrat in Capricorn si pana in 2024 va materializa transformarile necesare pentru ascensiunea
umanitatii la un nivel de manifestare nemaintalnit.
Cand Pluto a trecut peste Antares, a creat ocazia ca energiile conflictului, furiei, mandriei, razbunarii
sa fie depasite de calitatile revelatoare si iluminatorii ale lui Aldebaran, steaua lui Buddha. Aceasta

inspira modalitati alternative de viata si viziuni progresiste care vor duce la schimbarea modelului
social-economic in profunzime pana la finalul tranzitului prin Capricorn.
Deoarece Pluto se misca incet, procesul de transformare este lent si indelungat, dar ireversibil. La
finalul anului 2012, Jupiter s-a aflat in constelatia Taurului, intre Aldebaran si Pleiade.
Triunghiul astral format de Carul Mare, Pleiade si Sistemul Solar

Imaginati-va astfel calea pe care o urmeaza energiile cosmice pentru a ajunge pe pamant. Lumina
aurie stralucitoare a vointei emana din constelatia Ursei Mari (Carul mare) si se reflecta in punctul
central in jurul caruia se invart cerurile, Steaua Polara. Curge spre norul stelar al Pleiadelor, unde
este magnetizata de Alcynone si este incetinita pe masura ce se apropie de ea. De acolo este
focalizata prin lentila lui Aldebaran (o stea uriasa cu un diametru de aprox. 70 de ori mai mare decat
al Soarelui nostru) si coboara in sistemul solar ca inteligenta activa indreptata spre Polul Nord al
PLANETEI (centrul pamantului, muntele sacru, SU-MERU). Este apoi absorbita si raspindita in corpul
energetic al umanitatii: patrunde ca un fir auriu de lumina care coboara prin crestetul capului,
inspira revelatii si descoperiri prin care este stimulata vointa de unitate si armonie la toate nivelurile:
natiuni, rase, familii, indivizi. Energia universala este ca o tesatura electro-magnetica irizanta ce
invaluie intreaga planeta.
Cele 4 stele regale, gardienii cerului, uriasii sau cei 4 mari arhitecti erau
Aldebaran, steaua regala a Rasaritului, in constelatia Taurului (ochiul iluminarii sau Ochiul lui
Dumnezeu)
Regulus, steaua regala a Nordului, in constelatia Leului (steaua puterii, cel care face legile)
Antares, steaua regala a Apusului, in constelatia Scorpionului (inima dorintei, rivalul lui Marte, cea
mai rosie dintre stele)
Fomalhaut, steaua regala a Sudului, in constelatia Pestilor, aproape de Varsator (steaua alchimiei,
libertatii si a vizionarilor)
Vanatorii de spirite
Orion si Osiris
Piramidele de la Giza care rezoneaza cu centura lui Orion par niste gigantice aspiratoare de spirite.
Aceasta ar putea fi si semnificatia ezoterica a triunghiurilor mistice cu ochiul atotvazator in varf
(pineala), precum si a invocatiei egiptene: „O, rege, tu esti aceasta mare stea, care traverseaza cerul
cu Orion, navigheaza in Lumea de Dincolo cu Osiris; urci dinspre estul cerului, fiind intinerit in
anotimpul si la momentul potrivit." „Cel mai mare vanator” ar fi in esenta un vanator de spirite,
pana cand nici unul nu ar mai ramane pe Pamant, asa cum se lauda in fata zeitei Lunii, tovarasa sa de
vanatoare care, spre deosebire de el, avea grija ca vanatul sa nu se imputineze. De aici si interesul lui
special pentru Pleiade, arhetipurile feminine ale Spiritului. Fiind atat de puternic pradator, Geea,
Apollo, Hera sau Artemis (sau toti) l-au omorat cu ajutorul unui scorpion (patronat de Pluto). Cea
mai stralucitoare stea din scorpion este Antares, astfel ca, metaforic vorbind, pe Orion l-a ucis
lacomia, orgoliul si furia. Dar Zeus l-a transformat in constelatie atat pe el cat si Scorpionul, si i-a
asezat pe cer departe unul de celalalt, asa incat sa nu se mai poata intalni. Nebuloasa din Orion insa,
in forma de creier uman cu ochiul luminos al pinealei in interior, continua sa atraga Spiritele care

sunt prinse in vartejul ei de energie ultravioleta, sfaramate si reformate in noi stele. Magia se
bazeaza pe oglindire.
Pe partea opusa, in constelatia Ophiucus (Omul cu sarpele), chiar langa Scorpion, in vecinatatea
stelei regale Antares, se intinde norul intunecat al nebuloasei Rho Ophiuchi, un alt generator stelar
care emite insa radiatie infrarosie de joasa frecventa.
Sa fie oare raiul si iadul prefigurate in astre?

Oricum, se pare ca TOTI zeii se bat, cu lumina sau intuneric, pentru ceva ce nu detin, Sufletul
Omului, nascut din Chaosul inaripat si Erosul cu aripi aurii.
“La inceput au existat doar haosul, noaptea (Nyx), intunericul (Erebus) si abisul (Tartarus). Pamantul,
aerul si cerul nu existau. Noaptea innegrita a depus un ou fara germeni in sanul furiei infinite a
intunericului si, dupa revolutia unor veacuri indelungate, a izbucnit Dragostea gratioasa (Eros) cu
aripile sale aurite stralucitoare, rapide ca vanturile furtunii. Ea s-a imperecheat in abisul adanc cu
haosul intunecat, inaripat el insusi, si astfel a iesit rasa noastra, prima care a vazut lumina.”
Scoala sau inchisoare?
Exista mai multe categorii de oameni, numite peiorativ de religia crestina “oile domnului”:
Oile de turma, cei care se nasc, traiesc si mor fara sa-si poata depasi conditia de sclavi, indiferent de
scara sociala pe care se afla; complet adormiti, sunt sclavi de lux sau saraci, tot sclavi raman pana la
moarte si dincolo de ea.
Oile “fericite” in saracia lor de duh, adeptii religiilor, inclusiv new age, cei care se considera mai buni
decat ceilalti, cred ca beneficiaza de mai multa lumina, iubire, intelegere, se cred privilegiati de
dumnezeu, cei alesi, “razboinicii luminii” si in continuare iau de bun tot ce li se serveste ritualic sub
iluzia inaltarii; sunt adormiti cu slogane “pozitive” de pastori care prospera pe seama naivitatii lor;
sunt cei adormiti de religie care isi pun salvarea in mainile Domnului, se inchina la omul crucificat,
icoane, ingeri, zei sau alte entitati “divine” si isi considera ignoranta o binecuvantare, fericiti cei
saraci cu duhul. Ei se cred de asemenea, singurii detinatori ai adevarului, mostenitorii indreptatiti ai
Pamantului, dar depind in intregime de bunavointa pastorului lor. Ii exclud, judeca si dispretuiesc pe
cei care nu sunt ca ei.
Oile “nefericite” sunt cei care isi depling soarta, isi imagineaza ca printr-un soi de nedreptate sau
pedeapsa au ajuns in acest loc al suferintei in care se simt prinsi ca intr-o capcana din care nu pot
evada. Traiesc cu nostalgia unui “acasa” ideal de unde au fost exilati si unde nu vor decat sa se
intoarca.
Lupii Conspiratori sunt oamenii puterii, fac parte din sferele inalte ale ierarhiei sociale. Personaje
lipsite de suflet, crude, lacome si fara scupule, manipuleaza destinul umanitatii si mentin in mainile
lor fraiele strinse ale sclaviei maselor de supusi. Ii intalnim in politica, religie, armata, finante, media.
Cei mai feroci dintre ei sunt si cei mai ascunsi si necunoscuti.

Lupii anti-conspiratori. Acestia sunt luptatorii pe fata impotriva dominatiei sistemului. Curajosi pana
la sacrificiu, ofensivi si vocali, ei devoaleaza conspiratorii si armele pe care le folosesc, militeaza
pentru eliberarea si trezirea umanitatii. Isi impartasesc descoperirile cu oricine este dispus sa ii
asculte. Nu obosesc si nu se opresc cat timp traiesc. Numai ca printre ei sunt infiltrati multi tradatori,
slugile elitelor care continua sa falsifice adevarul din pozitia perfida de aparatori.
Oile negre sau oile ratacite, rebelii sau cautatorii sunt temerarii singuratici care se indeparteaza de
turma. Chestioneaza totul, cerceteaza in ascunzisuri, sondeaza in profunzimi, experimenteaza cai
nebatatorite, suspecteaza adevarurile servite pe tava, inainteaza incapatanati si perseverenti printre
spinii realitatii. Dar sunt circumspecti cand vine vorba sa impartaseasca. Comunica alegoric si isi aleg
cu grija tovarasii de drum.
E o scoala sau o inchisoare aceasta lume? Sunt destule argumente pro sau contra oricareia dintre
aceste ipoteze. Atat scoala, cat si inchisoarea functioneaza dupa legi severe, sunt conduse de
profesori sau temniceri cu pretentii de superioritate si sunt menite sa educe si sa uniformizeze
indivizii pentru a-i incadra intr-un sistem ierarhic dominator. Docilitatea, supunerea, uniformizarea si
conformismul sunt scopurile ambelor organisme care servesc unor stapani invizibili ascunsi. Impun si
intretin frica de o autoritate exterioara si prin aceasta limiteaza libertatea existentiala individuala.
Deosebirea esentiala dintre ele consta in gradul si modul de exercitare a puterii. In timp ce scoala isi
revendica scopuri evolutive, superioare, inchisoarea are un rol punitiv, corectional. Este limpede insa
ca ambele creeaza un mediu constringator in care evolutia umana este strict controlata si orientata
intr-o directie convenabila stapanirii.
ROBII lui dumnezeu

cimitirele poarta semnul crucificarii la intrare si pe fiecare mormant, pentru ca inrobirea sa treaca si
dincolo de moarte
casele au crucifix si icoane pe pereti, popa le sfinteste RITUALIC la FIECARE inceput de an, de
boboteaza, in zodia Varsatorului, ca sa crucifice cunoasterea...
ritualurile religioase marcheaza toate momentele energetice importante de peste an, incepand cu
solstitiul (renasterea Soarelui - Craciunul), apoi la inceputul primaverii, renasterea Naturii, cu
RASTIGNIREA PE CRUCE A OMULUI DUMNEZEU, august, luna de maxima putere solara a leului – cu
Schimbarea la fata si ADORMIREA MAICII DOMNULUI (principiul feminin), la limita dintre Scorpion si
Sagetator, intrarea in biserica a Maicii Domnului samd... toate aceste simboluri sunt pur si simplu
inspaimantatoare daca contemplezi adevarata lor semnificatie si nu cea vanduta de biserica
bisericile sunt construite pe locurile de putere ale pamantului pentru a le folosi energia in scopul
controlului mintii si sufletului
crucea peste INIMA (pe care unii o fac de cate ori trec pe langa o biserica) este semnul de supunere
si cedare a puterii personale - din frunte, pentru a inchide ochiul interior la plexul solar si peste
ambele brate care leaga emisferele cerebrale (gandirea si intuitia)

lantul e mult mai gros decat ne putem imagina si frica de a scapa din el e MARE iar matricea lupta cu
armele ei oculte impotriva celor care incearca sa se elibereze, pentru ca intr-adevar, nimic nu ii este
necunoscut
e nevoie de MULT CURAJ ca sa rupi lanturile confortabile - pentru ca e mai usor sa-ti vinzi puterea
care ti se cuvine unui stapan care are el grija de tot, decat sa-ti asumi responsabilitatea pentru ceea
ce creezi - numai ca vine cu un pret enorm, insasi Sufletul tau desi ai LIBERTATEA de a alege
Crucea este simbolul lui Saturn-Satana, stapanul karmei, al timpului si al mortii.
Dar intre timp pe Saturn se pare ca a inflorit trandafirul rosu al iubirii. Fotografia unui uragan in
forma de trandafir la polul nord al planetei a fost realizata in 2009, la echinoctiu. Intr-un an de
vibratie 11, la fel ca 9 ani mai tarziu, 2018. Vibratia ciclului saturnian de 29 de ani este de asemenea
11 (2+9) si este sincronizata cu vibratia ciclului lunar de 29 de zile. „Uraganul se invarte in interiorul
unui model meteo mare si misterios, cu sase laturi, cunoscut sub numele de hexagrama”, sustine
NASA. In modelul heliocentric, Saturn este a 6-a planeta (dimensiune) de la Soare iar hexagrama
aduce energia divina in manifestare, fiind si unul dintre simbolurile mistice format prin cele 2
triunghuri, care se intersecteaza, unul cu varful in sus, celalalt cu varful in jos. 6 este numarul Omului
iar de 3 ori 6 este numarul fiarei. Analiza realizata de NASA releva ca furtuna, aflandu-se la poli si
neavand unde sa se deplaseze, se invartea probabil in acelasi loc de multi ani.
Frica
The most difficult thing is the decision to act, the rest is merely tenacity. The fears are paper tigers.
You can do anything you decide to do. You can act to change and control your life; and the
procedure, the process is its own reward.
Cel mai dificil lucru este sa te decizi sa actionezi, restul este pur si simplu tenacitate. Fricile sunt doar
tigrii de hartie. Poti sa faci orice decizi. Poti actiona oricand pentru a-ti schimba viata si a prelua
controlul; procesul in sine constituie propria sa recompensa.
Amelia Earhart (prima femeie aviator, care a traversat Oceanul Atlantic, n. 24 iul 1894, leu)
Daimones
„Ești mai puternic decât știi, iar ei se tem de ziua în care vei descoperi asta!”
Din iubirea (Afrodita) de viata (Ares), in confruntare cu laturile sale intunecate, s-au nascut gemenii
Phobos si Deimos (frica si teroarea/groaza) care-l insoteau pe Ares si surorile lui, Enyo, zeita
razboiului, si Eris, zeita discordiei in luptele pentru revendicarea puterii. Faceau parte dintre
entitatile numite „daimones”, zeitati sau personificari ale spiritului, demonii insetati de sacrificii de
sange care aduceau suferinta si moarte oriunde apareau. Ei puteau fi invinsi cu ajutorul celorlalte 2
progenituri ale Afroditei si ale lui Ares, create din iubire pentru frumusetea vietii, Harmonia, zeita
armoniei si intelegerii si Eros, zeul dorintei, ca ipostaza olimpiana a fortei primordiale a dragostei
care a fost creata la inceputul lumii in abisul intunecat. Din cea mai profunda frica a omului, de
puterea teribila ascunsa in sine, a fost exteriorizat dumnezeul judecatii si al pedepselor, cel care
deopotriva creeaza si distruge, un program universal cunoscut sub multiple nume, in functie de

religie si epoca, Zeus, Jupiter, Yahve, Shiva, Demiurgul ... sau, mai modern, Arhitectul. Ares-Marte a
ramas luptatorul neinfricat aflat in fiecare dintre noi care are forta si determinarea de a invinge
monstrii inspaimantatori, pentru a revendica in final puterea cedata zei-tatilor fricii. Razboiul sau pe
taramul umbrelor, atunci cand este bine inteles si directionat, este unul eliberator. Poate de aceea,
Zeus il considera cel mai urat dintre zei.
Emotia primordiala a fricii, avand deci originea in sfera spiritelor ancestrale, isi are comutatorul la
nivel mental, fiind asociata cu ganduri, cuvinte, actiuni cu puternic potential amenintator. Stimulii
exteriori, imagini, sunete, senzatii, mirosuri contribuie la declansarea hormonilor specifici,
adrenalina si corticotropina. Dificultatea de a o controla consta in faptul ca traseul fricii este complet
inconstient si extrem de rapid. Incepe in talamus, unde se primesc datele senzoriale de intrare (de la
ochi, urechi, gura, piele), trece prin cortexul senzorial unde datele sunt interpretate, apoi in
hipocampus, care stocheaza si regaseste amintirile constiente si proceseaza seturile de stimuli
pentru a stabili contextul, ajunge la amygdala, sediul memoriei emotionale, unde se determina
posibila amenintare si in final in hipotalamus, unde se activeaza raspunsul, „lupta sau fugi”, in
functie de situatie. Deci inima fricii se afla in amygdala formata din 2 componente de marimea unei
migdale, cate una pentru fiecare emisfera, situate in interiorul creierului. Ca urmare, se declanseaza
diverse reactii organice de la intensificarea batailor inimii, cresterea tensiunii, tremur, transpiratie
excesiva, schimbarea expresiei faciale, modificarea ritmului respiratiei pana la un potential blocaj
mental, in cazul intensificarii incontrolabile a emotiei. In aceasta situatie, atenuarea simptomelor
fricii poate fi realizata prin respiratie constienta profunda, regulata, care favorizeaza mai buna
oxigenare a creierului si calmarea ritmului cardiac.
Frica de trezire
Transa astrala: corpul este adormit in timp ce mintea e treaza.
Inainte de a adormi, creierul functioneaza la o frecventa de unde Beta, din care este foarte dificil sa
acceseze subconstientul deoarece mintea subconstienta are un sistem de scuturi auto-inteligente
aproape imposibil de penetrat. Dar cand te culci suficient de obosit intri intr-o stare de tranzitie
numita hipnogogie, ca un strat intre lumi, care dureaza cateva minute. Este o zona in care frecventa
creierului se aliniaza cu undele Alpha. In acele momente, senzatia de scufundare si plutire este
destul de comuna. Dupa aproximativ 90 de minute se intra in faza de somn REM, de paralizie de-a
lungul maduvii spinarii cand doar ochii si diafragma se pot misca, in care incepe visul. Din punct de
vedere medical, denumirea de somn este paradoxala deoarece, prin conectarea la instrumente de
observare, s-ar putea constata ca in anumite zone din creier se inregistreaza o activitate considerabil
mai mare decat in starea asa-zis constienta. Acest fenomen se intampla in fiecare noapte. Esti atat
de treaz in starea REM incat nici nu poti sa suspectezi ca visezi! Asta este natura adevarata a viselor.
Un paradox. Prin urmare ar fi suficient sa devii constient ca visezi pentru a intra in vis lucid.
Ce te impiedica sa te trezesti in vis?

Semnalele de intrare in starea de calatorie astrala, foarte similara visului lucid sunt usor de
recunoscut. Mai intai se simt niste vibratii la nivelul creierului, in cerebel, care se raspindesc apoi in
tot corpul si sunt insotite de zgomote ciudate. Urmeaza o senzatie coplesitoare de frica! Aceleasi
senzatii au fost resimtite de cei care au avut o experienta foarte aproape de moarte. Daca poti
depasi acea frica ingrozitoare, vei beneficia de o experienta extraordinara pe care ti-o vei aminti tot
restul vietii si vei dori sa o experimentezi din nou. Corpul va adormi dar mintea va ramane perfect

lucida si va putea calatori in planuri astrale de obicei necunoscute. Momentele cele mai potrivite
sunt dimineata intre orele 5 si 6, imediat dupa trezire, cand, fara a deschide ochii, doar prelungind
pragul dintre lumi, ne putem intoarce constient in lumea astrala.
Canavaua dualitatii: 2 pelerini, 12 arhetipuri astrale perechi.

Natura nu face diferenta intre bine si rau ci doar intre echilibru si dezechilibru.
Sunt doar 2 pe un balansoar: luminariile incarnate in pamant, pelerini intr-o lume obscura, ascunsa,
fluida, in perpetua curgere temporala, eu si tu, mama si tata, soarele si luna cu fata ei intunecata
mereu nevazuta. Ceilalti sunt multiple reflexii fragmentate din sine – copii (cu accent pe prima
silaba) sau copii (cu accent pe a 2-a silaba). Cioburile dintr-o mare oglinda astrala cu doar 2 fete,
sfaramate si imprastiate ca intr-un caleidoscop de lumini multicolore. Frica ne-a separat si a cauzat
nevoia de protectie, dar iubirea ne atrage necontenit si ne aduce din nou impreuna, ca intr-un mare
dans cosmic care ne apropie si ne indeparteaza rand pe rand. Cu cat coboram mai adanc in frica, prin
legea compensatiei, forta centrifuga ne arunca si mai sus in iubire. Ca un hopa-mitica care oscileaza
in jurul punctului sau de echilibru. Sau ca valurile oceanului care se intorc mereu la tarmul uitat din
marginea pamantului. Cu cat sunt mai mari, cu atat mai puternic izbesc tarmul si se sparg in infinite
margele de stropi inspumati. Eros, iubirea etern inaripata se tot naste din cel mai adanc si intunecat
abis si reverbereaza unde de lumina pana in cele mai indepartate sfere ale universului. Dezechilibrul
nu e decat o iluzie, cauzata de incapacitatea de a vedea intreaga perspectiva, pentru ca de fiecare
data cele 2 forte opuse care se confrunta sunt absolut egale. Casa iubirii e in balanta, oscileaza cand
in sus si cand in jos, ca o corabie pe valurile furioase ale marii.
FRICA II. Mecanismele organice
Ochiul din centrul furtunii

In the eye of the storm You remain in control
(In ochiul furtunii tu ramai in control)
In mijlocul puterii distrugatoare a furtunii, se afla un punct central de liniste, numit „ochiul furtunii”
protejat de un zid nevazut impenetrabil fata de vanturile care se rotesc in exterior. In acel loc aerul
cade spre interior si creeaza un spatiu nemiscat de neatins.
Frica nu este decat o furtuna electro-chimica declansata in organism prin activarea unor hormoni
specifici. Glandele responsabile sunt suprarenalele si tiroida, printre cele mai drenate organe din
corp.
Suprarenalele, 2 glande triunghiulare situate deasupra rinichilor, raspund la presiunea exterioara cu

o infuzie de adrenalina si noradrenalina. Excesul acestor hormoni provoaca un dezechilibru in
balanta sodiu/potasiu (2/1), prin retentia de sodiu si excretia de potasiu si genereaza senzatii de
stress, frica, furie.
Din punct de vedere astrologic, cand Luna canalizeaza energii perturbatoare dinspre Mercur sau
Venus potenteaza aceste reactii chimice prin intermediul apei din organism purtatoare de informatie
astrala subconstienta. Din aceasta cauza, in preajma lunilor pline, in functie de conjuncturile astrale
complexe, se pot manifesta valuri de frica, furie, ura, violenta fizica sau verbala greu de controlat.

Taurul din fiecare dintre noi vede rosu si se arunca cu capul inainte in arena de viata (casa
astrologica) pe care o stapaneste.
Putem preveni si ameliora acest proces prin alimentatie. Legendarul usturoi care sperie vampirii si
alunga spiritele rele isi merita pe deplin notorietatea. Dar nu atarnat simbolic la gura casei, ci bagat
chiar in gura trupului, adica pur si simplu mancat. Impreuna cu vegetale bogate in aminoacizi si in
vitamina C, grasimi sanatoase (seminte si nuci), ajuta suprarenalele in productia hormonului DHEA
din colesterol si proteine cu vitamina C catalizator. Acesta intareste sistemul imunitar si prelungeste
viata celulelor din sistemul nervos care mor in numar mare in accesele de frica sau furie, ca soldatii
pe campul de lupta. In acest fel putem deveni mai putin vulnerabili, ba chiar imuni, in fata ofensivei
social-astrale subconstiente. In zilele cu potential „scandalos” sunt de evitat produsele animale cu
incarcatura negativa, in special carnea, aliment obtinut exclusiv prin sacrificiu ce poarta amprenta
energetica a fricii de moarte. Ceaiurile cu efect calmant sunt de asemenea bine-primite: hamei,
valeriana, levantica, tei, sunatoare...
Semnalele din suprarenale sunt trimise la tiroida, cea mai mare glanda din sistemul endocrin care
amplifica excitabilitatea sistemului nervos. Combustibilul tiroidei este iodul. Cand este prea mult sau
prea putin glanda functioneaza in exces sau in deficit. Hipotiroidia predispune la ingrasare
(acumulare de tesut adipos cauzata de retentia de sodiu), caderea parului, uscarea pielii, dereglarea
echilibrului termic al corpului caracterizata de o permanenta senzatie de frig. Florile si semintele de
mar sunt bogate in iod. In schimb, infuzia de cretisoara, coada soricelului, salvie, vasc, sucul de
lamaie actioneaza impotriva surplusului de iod. Tinctura de talpa gastei asociata cu cea de paducel si
masajul gatului cu alifie de sanziana sunt reglatoare generale, fiind utile atat in hipo cat si in
hipertiroidie, trateaza tulburarile cardiace nevrotice, depresia si instabilitatea emotionala.
Dpdv astrologic, tiroida rezoneaza cu energiile stelei Sirius din constelatia Cainelui Mare, prin filtrul
lui Jupiter si Marte si genereaza raspunsuri la excesul de adrenalina si tirozina similare cu cele ale
cainilor: cand se simt in pericol si sunt coplesiti de frica cea mai buna aparare e atacul.
Sa ramai centrat in „ochiul furtunii” din interiorul creierului tau in timp ce vartejul exterior iti
devalmaseste lumea e o mare victorie.
MISTERELE CRESTINE
CONTRACTELE SARBATORILOR
Consacrarea ritualica a suveranitatii timpului si mortii
„Faptul ca nu crezi sau nu cunosti semnificatia unui ritual nu inseamna ca acesta nu-si produce
efectele.” — Mircea Eliade
Toate pasajele temporale de peste an sunt marcate de rituri crestine, prilej cu care legamintele cu
zeii sunt periodic consfintite.
E interesant cum au fost inversate si falsificate semnificatiile momentelor astrologice importante in

crestinism. Pe 21 decembrie este solstitiul de iarna, noaptea cea mai lunga. Timp de 3 zile, din punct

de vedere astrologic, soarele pare ca stagneaza, MOARE. Apoi, pe 25 decembrie incepe incet sa
avanseze din nou pe cercul zodiacal, INVIE. Suntem la inceputul zodiei Capricornului, guvernata de
Saturn, stapanul timpului si al mortii, asociat deseori cu Satan.
Cel batran de zile, zeul antic cu secera, care l-a castrat pe tatal Uranus, cel care ne monitorizeaza
asa-numitele datorii existentiale si invarte roata karmica a incarnarilor, se ascunde astazi sub masca
lui Mos Craciun si a nasterii lui Christos. In engleza se speculeaza ca Santa este o anagrama a lui
Satan. Bradul, simbolul vietii vesnice, este TAIAT, SACRIFICAT de craciun si impodobit, la origine cu
mere (torul energetic), nuci (simbolul creierului) si lumanari (lumina spiritului). Darurile echivaleaza
cu pomenile mortilor. Intelegeti ce sinistre inversiuni se practica in ritualurile religioase? Asa numita
sarbatoare a nasterii este marcata de simboluri ale mortii, celebrate cu bucurie. Este momentul in
care pasim intr-un nou ciclu, reinnoind de buna voie contractele cu dominatorii nevazuti. O imensa
energie colectiva se degaja la sarbatorile de iarna si este savurata de entitatile la care ne inchinam.
Cata vreme zeii vor fi adorati sub orice forma sau nume, isi vor pastra puterea asupra noastra.
Simbolistica renasterii soarelui a fost mutata in crestinism primavara, in zodia Berbecului sau a
Taurului; astfel ca tocmai atunci cand ziua incepe sa devina mai mare ca noaptea se comemoreaza
patimile si moartea pe cruce! Pastele este singura sarbatoare fara data calendaristica fixa, stabilita
astrologic dupa echinoctiu, DUMINICA, de ziua soarelui, la cateva 2 zile distanta de luna plina, aflata
in scadere, adica in perioada dintre 21 martie si 8 mai. Saptamana pastilor cuprinde 8 zile, semnul
infinitului si simbolizeaza repetabilitatea nesfarsita a ciclului suferintei incheiat prin crucificare si
moarte! In timp ce asa-zisa inviere este de fapt ridicarea la cer dupa 40 de zile, la fel ca in ritualurile
mortilor. Culmineaza cu reintoarcerea in imparatia tatalui!
Vara
In semnul Gemenilor, la 24.05, numerologic 11, se celebreaza nasterea sf. Ioan botezatorul care a
inlocuit sarbatoarea antica a Sanzienelor, prin care se reitereaza dominatia masculina, consacrata de
botezul apei, adica a uitarii si inchiderii pinealei, urmata de ADORMIREA maicii domnului, a
principiului feminin, din Leu, zodia puterii si a vointei, de la 15.08. Cele 2 personaje simbolice, Ana
(gratia divina) si Ioan (omul-dumnezeu), ale caror sarbatori se desfasoara succesiv, reprezinta
intruparile arhetipale ale barbatului si femeii. In sens simbolic, barbatul-dumnezeu s-a nascut pentru
taierea capului (sacrificarea inteligentei), femeia-gratia a murit.
Toamna in Fecioara
29.08, numerologic 1, Taierea capului lui Ioan botezatorul simbolizeaza disocierea creierului
(gandirii) de inima (emotii) si recoltarea sufletelor, urmata din nou de o sarbatoare feminina, pe
8.09, numerologic 8, nasterea maicii domnului sub semnul infinitului, al repetatelor morti si
renasteri, continuata cu inaltarea sfintei cruci, prin care este acceptat scenariul suferintei, din 14.09.
Dupa ce barbatul si-a pierdut capul (la propriu), femeia s-a nascut pentru suferinta.
In Scorpion, zodia mortii:

Incepe cu 1.11, ziua comemorarii mortilor si continua cu intrarea maicii domnului in biserica, din
21.11, care simbolizeaza supunerea principiului feminin prin manipularea dorintei de sacrificare,
slabiciune care a dus femeia pe drumul pieirii. Ana lui Manole a fost definitiv zidita in peretii

manastirii. Si uitati ce se intampla in zilele noastre: femeile devin tot mai masculinizate, isi reneaga
esenta!
Iar aceste alegeri paguboase comune sunt reiterate an de an, cu convingere si fast, prin libera vointa
a poporului inconstient de actele pe care le savarseste. Continuam sa construim catedrale si biserici,
sa ne rugam unui dumnezeu crud, violent, razbunator si SURD, sa sarbatorim o istorie mincinoasa si
sfinti inventati pentru a ne adormi, ne imbatam cu o falsa si iluzorie iubire. Si uitam ca simpla
porunca „sa nu ai alti dumnezei inafara de MINE” ar trebui interpretata exact asa cum suna: EU sunt
singurul meu dumnezeu! Denumirea de zeu provine din greaca, unde „eu” insemna BUN iar Z-EU-S,
stapanul fulgerelor, avea numele incadrat de 2 semne in oglinda (ZS) care simbolizau serpii de foc
(ascutit masculin, rotunjit feminin). Energia magneto-electrica ce ne insufleteste este BUNUL nostru
personal. Poate credeti ca exagerez dar realitatea este asa cum o vedem pentru ca perpetuam
acelasi ciclu fara sa ne intrebam vreodata despre semnificatiile ascunse ale ritualurilor pe care le
indeplinim. Si unde ne-au adus? De ce cand o alegere evident gresita este totusi continuata cu atata
perseverenta? Imaginati-va doar cata putere se cedeaza zeilor cand lumea-i celebreaza la nivel
global. Ce incerc sa spun este ca orice sarbatoare ar trebui sa fie intima si personala.
In anotimpul visarii, cand in noptile lungi si intunecoase se subtiaza valul dintre lumi si
subconstientul iese mai usor la suprafata. Neptun in casa lui din Pesti, pana in 2026, ne indeamna sa
ne schimbam credintele. Putem folosi acest interval pentru a constientiza cine suntem si incotro ne
indreptam.
Cei 12 Apostoli. Arhetipurile din OM

Berbec/Taur, Pastele, moartea si invierea, singura sarbatoare fara data calendaristica, fixata
astrologic dupa echinoctiu, DUMINICA, de ziua soarelui, la cateva zile distanta de o luna plina, adica
in perioada dintre 21 martie si 8 mai.
Semnificatie ezoterica: consfinteste roata karmica pe crucea saturniana a timpului
Saptamana patimilor cuprinde 8 zile!

Ezoteric: semnul infinitului, repetabilitatea nesfarsita a ciclului saptamanii patimilor.
Ziua 1. Duminica floriilor: sub semnul Soarelui, intrarea in cetatea Ierusalim (etimologie: mostenirea
lui Solomon, Shalim zeul amurgului in mitologia ugaritica) calare pe magar, animal de sacrificiu,
folosit pentru munca si poveri grele, simbol al mortii; in Egipt, semnifica pericol si era emblema lui
Seth (Satana), zeul violentei, dezordinii, strainilor, mortii, cel care l-a ucis si disecat pe fratele sau
Osiris, echivalent al mostrului Typhon care l-a ucis si disecat pe Zeus in mitologia greaca. Isus a cerut
sa-i fie adusi o pereche de magari din satul aflat la poalele Muntelui Maslinului (al Pacii) peste care
si-a aruncat hainele, ca semn al stapanirii sale asupra robilor.
Ezoteric: predestinarea, fatalismul intrarii in roata karmica
Ziua 2. Luni: sub semnul Lunii paznicul pragurilor, pilda iertarii fratilor care l-au vandut egiptenilor pe
Iosif cel frumos si a smochinului neroditor blestemat sa se usuce.
Ezoteric: tradarea fratilor si perpetuarea ei prin dublul circuit karmic, fie pedeapsa (+), fie iertare (-)

Ziua 3. Marti: sub semnul lui Ares-Marte initiatorul, cele 10 fecioare - 5 intelepte au avut untdelemn
in candele, l-au intampinat pe Mirele Domnul Hristos, au intrat cu el in camara nuntii si s-au bucurat
de ospatul mirelui, in timp ce celelalte 5 nu s-au putut bucura de intalnirea cu Mirele pentru ca au
mers sa-si cumpere untdelemn pentru candele
Ezoteric: divizarea principiului feminin in merituos si nemerituos, fecioara devenita femeie
Ziua 4. Miercuri: sub semnul lui Hermes-Mercur mesagerul; femeia pacatoasa care a spalat
picioarele lui Isus si le-a uns cu mir pentru cina cea de taina unde Isus a stat la masa cu discipolii lui,
cei 12 apostoli, fiecare reprezentand cate o zodie.
Cina cea de taina

In tabloul lui Da Vinci, in capul din dreapta mesei sta Berbecul, in picioare, usor aplecat si cu ambele
maini asezate pe masa, privind spre capatul opus, spre Pesti; urmeaza Taurul care are mana intinsa
cu degetul aratator spre Rac, pe la spatele Gemenilor, personaj cu mainile indoite din cot si palmele
in fata simbolizand 2 egalitati, apoi Racul, asezat in spatele Leului (de la care primeste lumina),
simbol al puterii, care tine o cupa in mana dreapta si aratatorul de la mana stanga (degetul lui
Jupiter) indreptat spre Isus, si ultima in sirul din dreapta, o prezenta feminina, Fecioara, asezata in
dreapta lui Isus, cu mainile impreunate in semn de supunere, corpul inclinat in partea opusa si capul
intors spre Rac, formand impreuna cu Isus un V cu varful in jos (feminitatea care coboara), trinitatea
dintre cei 2 stalpi ai umanitatii, femeia si barbatul separati (M); in centrul mesei, luminat de o raza,
sta Isus, simbol al imbinarii celor 12 arhetipuri in om, cu mainile pe masa, palma stanga intoarsa in
jos, palma dreapta orientata in sus, aratand spre masa, precum in cer asa si pe pamant; in spatele lui
sunt 3 ferestre prin care se vede lumea in ceata: 2 ca niste coloane in spatele grupului zodiilor de
vara si de toamna iar cea mare din spatele lui are deasupra un frontispiciu triunghiular cu varful in
sus, simbol al masculinitatii care urca; mai departe, in stanga sa, se afla Balanta cu bratele
indepartate de trunchi, stanga (care corespunde emisferei drepte, feminine a creierului) usor
inclinata in jos, in spatele lui este ascuns Scorpionul caruia i se vede doar capul si mana dreapta cu
aratatorul indreptat spre cer, simbol al acului otravit, iar in picioare, langa Balanta este Sagetatorul,
usor aplecat spre Isus, cu mainile indreptate spre inima, are parul lung blond si o figura feminizata,
formand alaturi de Capricorn un al doilea V; ultimul grup este compus din Capricorn si Varsator, un
tanar FARA BARBA cu parul negru scurt, in haine intunecate, care sta de asemenea in picioare si un
batrin, amandoi cu fetele intoarse de la Isus, Capricornul in picioare, inclinat spre stanga, indicand cu
mainile spre Isus dar cu privirea in directia opusa, semn al ambivalentei, iar Varsatorul, cu parul alb
lung despartit de o carare pe mijloc si mana dreapta la piept, priveste suspicios si conspirativ spre
Pesti, aflat intr-un plan mai indepartat; in sfirsit, la capatul stang al mesei, sta personajul Pestilor, cu
mainile indoite din cot, la distanta deasupra mesei si palmele indreptate in sus, privind spre Berbecul
din capatul opus.
Apostolii sunt grupati cate 3, simbolizand astfel si cele 4 anotimpuri. Masa are 4 grupuri cu cate 2
picioare asezate oblic, in dreptul fiecarui grup iar pardoseala are 2 benzi ornate cu cruci care trec pe
sub masa, sub picioarele verii si ale toamnei pana la ferestrele in forma de coloana. In dreptul
grupului de primavara sunt asezate pe un scaun hainele intunecate ale Capricornului iar in al celui
de vara un ulcior mare (cu apa vietii?). In afara de Fecioara, Sagetator si tanarul Capricorn, toate
personajele au barba. Personajul Gemenilor (Mercur) si al Varsatorului (Uranus, octava superioara a
lui Mercur) sunt 2 batrini carunti cu barba lunga, care par cumva inruditi, primul are parul scurt,

celalalt il are lung si ambii poarta haine galbui. Apoi tanarul Berbec cu batrinul Peste la cele 2 capete
ale mesei parca sunt 2 ipostaze ale aceluiasi personaj, de la tinerete la batrinete, cu hainele de la
verdele renasterii la violetul mortii. Cele 2 personaje feminizate, Fecioara si Sagetatorul par a fi una
ipostaza tinerei, cealalta a femeii mature. Perechile lor, cu care formeaza marele si micul V, sunt Isus
si Capricornul, nimic altceva decat un alter ego mai tanar (fara barba) al sau, deoarece, conform
mitului, s-a nascut si el sub semnul Capricornului, sarbatorit fiind pe 25.12.
Semnificatie ezoterica: predestinarea separarii principiilor (simbolizata de litera M), dualitatea
masculin-feminin, destabilizarea, subjugarea principiului feminin, dominatia principiului masculin,
acceptarea karmei
Ziua 5. Joi: Sub semnul lui Jupiter judecatorul, a avut loc tradarea lui Iuda, pentru 30 de banuti de
argint (metalul lunii), arestarea si judecata; in unele interpretari se pare ca tradarea ar fi fost regizata
si ca Iuda ar fi fost cel mai apropiat discipol pe care Isus l-ar fi initiat in misterele sacre. Intorcandu-
ne la Cina cea de taina a lui Da Vinci, un mare ezoterist, Isus si Iuda par 2 ipostaze ale aceluiasi
personaj, reprezentat de zodia Capricornului, astfel ca tradarea apare ca fiind fata de sine insusi, ca
si cum Isus ar fi fost propriul sau dusman. Astfel, crucificarea ar fi fost alegerea sa constienta,
coborarea in lumea suferintei. De aceea le spune apostolilor, care sunt partile sale constitutive, caci
toti purtam in noi cele 12 arhetipuri, „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” Capricornul
este timpul, karma, inexorabilitatea, materia, hrana, moartea: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid
acela Mă va vinde. Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela
prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” Racul-Luna, care
unelteste cu Fecioara, pe la spatele Leului (Soarele), aratati de Taur (Venus), este paznicul credincios
al timpului si executorul karmei.
Ezoteric: reiterarea motivului lunar al tradarii fratilor
Ziua 6. Vineri: sub semnul lui Venus iubirea; patimile, urcarea crucii si rastignirea pe muntele
Golgota, „al craniului”, simbol al sacrificiului, suferintelor si mortii; crucificarea intre 2 talhari, cu o
cununa de spini pe cap (soarele dur, intunecat), si la sfirsit inteparea in coaste cu lancea destinului
pentru jertfa de sange sub semnul Pestilor, pecetea intrarii in epoca intunecata a credintelor
conflictuale.
Ezoteric: sacrificarea mielului, al capului golit de creier, devenit craniu
Ziua 7. Sambata: sub semnul lui Saturn timpul, inmormantarea, coborarea in iad, urmata de urcarea
in rai.
Ezoteric: intrarea in pantecul pamantului, purificarea karmei
Ziua 8. Duminica: sub semnul Soarelui; reinvierea la miezul-noptii, Nodul Nord, implinirea destinului,
aprinderea luminii din intuneric, renasterea si ramanerea pe pamant timp de 40 de zile, pana la
ridicarea la cer
Ezoteric: inceputul si sfirsitul de ciclu, intrarea si iesirea din lume, consfintirea ciclului nasterii si
renasterii
Fiecare anotimp este marcat de mituri si rituri de trecere care reitereaza la fiecare prag temporal
sacrificiul omului pe altarul zeilor.

„Aleluia” inseamna rugati-va lui dumnezeu iar „amin”, adevarat, asa sa fie. Sunt expresiile favorite
ale preotilor crestini pentru mentinerea dependentei fata de zei si falsificarea realitatii! Pentru a
transcende scenariul suferintei, dupa cum personajul Isus SI-a zis la cina cea „de taina” din „camara
de sus”, adica din capul sau (Berbecul din capul mesei opus Pestilor), este necesar sa ne
recunoastem conditionarile si constringerile personale, cu alte cuvinte sa ne iluminam si intelegem
destinul. Sa cautam tradatorul! Cum ar zice Caragiale "Farfuridi: dacă e trădare, adică dacă o cer
interesele partidului, fie. Brânzovenescu: Dar cel puţin s-o ştim şi noi!" Genial! Insa acceptarea
(iudaica) sacrificiului si a karmei nu este un model de urmat. Sa-l gatim in taina la cina in loc sa-l
mancam crud. Refuzul suferintei este singura cale de a ne ridica de pe cruce.
Fiecare element din Cina cea de taina ar fi meritat analizat, pentru ca e o intreaga scoala a
misterelor in acest tablou!
Ceasul Desteptarii
Pentagrama lui Venus este insusi Omul Vitruvian.
Capul, regele si regina
Berbecul, Marte, iubitul lui Venus, creierul superior UNIFICAT (dreapta si stanga), intoarcerea in
Paradis a iubitilor ancestrali
Bratele, magia Gemenilor, mesagerul Mercur

Mana dreapta legata la emisfera stanga, comunicarea, magia mainii drepte, magia cuvintelor
(descantece, vraji, rugaciuni);
Mana stanga legata la emisfera dreapta, cunoasterea, magia mainii stangi, intuitia, empatia,
telepatia, telekinezia, interdimensionalitatea
Picioarele, inpamantarea
Axul central: Fecioara, Balanta, Mercur-Venus, echilibrul

Anck, Cheia imortalitatii si uniunii elementelor: Foc, Aer, Apa, Pamant
Pentagrama inversata
Are coarnele lui Saturn pe cap, adica Satana si Moartea, ca dominator al creierului si sexualitatii.
Berbecul este coborat si adormit, inchis in emisfera stanga a rationalitatii si condus de instincte!!!
Leul Soarelui cu capul in jos, este calcat in picioare, Gemenii pierd magia si sunt redusi la
rationalitate. Axul central e Racul, adica dualitatea bine-rau corupta de simturi.
Marte cu capul (SOARELE) in jos stapanit de dorintele plutoniene distructive si PARALIZAT de frica,
devine Spanzuratul otravit de Scorpion, cu manile legate la spate, piciorul stang (emisfera dreapta)
indoit sub cel drept (supus emisferei stangi) si inchis in Iad; creierul adormit condus de instincte.
In fiecare primavara se sarbatoreste Pastele, atunci cand Berbecul ar trebui sa renasca, milioane de
miei sunt ucisi si mancati ritualic. Un val imens de frica ANIMALICA se revarsa peste planeta. Asta
inseamna „mielul domnului”. Berbecul, CAPUL, IMPARATUL si IMPARATEASA, ISUS sunt sacrificati pe
crucea lui Saturn, crucea lumii(nii) in NUMELE DOMNULUI. Lumina SFANTA care este aprinsa de la
om la om, semnifica imensul lant prin care sufletul MIELULUI este legat si inchinat unei zeitati

nemiloase, un perpetuu legamant SEMNAT cu sangele lui de buna voie, cu ADORATIE, BUCURIE si
RECUNOSTINTA. Aceasta sarbatoare ORIBILA ne tine legati pentru inca 1 AN!
In fiecare primavara, Berbecul vrea sa renasca. VA ROG, nu mai ucideti MIEII! Simbolizeaza spiritul
nostru CURAT! Rastignit, ucis si mancat! Hrana pentru un zeu crud, insetat de sange!
Unde nu-i cap, vai de picioare! Reinvierea nu simbolizeaza decat roata nesfarsita a incarnarilor.
Oameni buni, treziti-va si eliberati Berbecul Soarelui! Lasati-l sa CREASCA si sa FIE!
Jocul de carti
“And above all, watch with glittering eyes the whole world around you because the greatest secrets
are always hidden in the most unlikely places. Those who don't believe in magic will never find it.”
"Si mai presus de toate, priviti cu ochi stralucitori intreaga lume din jurul vostru, pentru ca cele mai
mari secrete sunt ascunse intotdeauna in locurile cele mai improbabile. Cei care nu cred in magie nu
o vor gasi niciodata ". Roald Dahl (novelist, poet, scriitor englez, n. 13 sept 1916, fecioara)
Despre Tarot sau alchimia constiintei. Interesante sunt si anagramele tora(t) si rota(t). Aceasta
succesiune de posturi ale personajului pe scena lumii, de la 0 la 21, desfasoara o spirala ascendenta,
pentru ca dupa ce se parcurge un circuit complet, urmatorul continua din nou de la 0, pe un nivel
superior. Cum sa-ti modelezi spiritul trecand prin cele 22 de pozitii ale Marii Arcane. In vechiul Tarot
de Marsilia, o inversiune interesanta fata de versiunile moderne apare intre cartile VIII si XI, Justitia si
Puterea.
0 Nebunul – libertatea desavarsita, fara limite

I Magicianul – inceputul alegerilor corecte
II Preoteasa – dobandirea experientei
III Imparateasa – explozia de creativitate fara directie
IV Imparatul – stabilitatea materiala deplina
V Preotul – inceputul spiritualitatii
VI Indragostitii – in sfirsit alegi sa faci ce-ti doresti, ce-ti place, iti stabilesti relatia cu lumea
VII Phaetonul – actionezi in lume
VIII Justitia – primesti ceea ce meriti
IX Eremitul – conectarea profunda cu tine insuti, treci prin crize pentru a-ti ridica luminatorul, a-ti
gasi lumina interioara
X Roata norocului – marcheaza incheierea unui ciclu, e nevoie de ceva care sa te ajute sa treci la un
nivel superior
XI Puterea – pentru a simti profund libido-ul, fortele animalice din tine si a le materializa
XII Spanzuratul – conectarea profunda cu partea ta spirituala, stoparea alegerilor si indepartarea
momentana din lumea actiunilor, suspendarea in timp si intoarcerea in sine
XIII Arcana fara nume, nu este moartea, este o uriasa revolutie, o transformare in ceva complet nou
XIV Cumpatarea – vindecarea sinelui

XV Diavolul – conectarea cu creativitatea ta, puterea de a te vedea asa cum esti, fara frica,
constientizarea capacitatilor tale de materializare
XVI Turnul – se deschide casa divinitatii care altadata ti-era inchisa, pentru a-ti putea depasi limitele
mentale si emotionale, pentru a putea trece dincolo de orice limita, cobori pentru a te ridica
XVII Steaua – gasirea locului din care sa actionezi in lume, capacitatea de a primi energia universala
si a o darui pamantului, purificarea vietii
XVIII Luna – marele arhetip al receptivitatii, intelegerea poeziei, nebuniei vietii
XIX Soarele – inceputul unei vieti noi, condusa de iubirea universala
XX Judecata – incheierea lucrarii, descoperirea esentelor, animus si anima, partea ta feminina si cea
masculina; creearea androginului care-ti da acces la mintea superioara
XXI Lumea – constientizarea deplina, partea feminina, masculina, mentala, sexuala, emotionala,
corporala (materiala) sunt complet integrate
Plecam de la Nebun, care simbolizeaza libertatea nelimitata, trecem prin toate ipostazele pana
ajungem la uniunea desavarsita. Un organism e viu atunci cand e conectat cu tot ce e in jur. Daca-si
taie legaturile cu mediul, moare. La fel e si spiritul uman. Daca nu relationeaza, moare. Nebunul
coboara in lume pentru a se conecta cu ea. Cand integreaza toata lumea nu mai exista inamici cu
care sa se confrunte!
Rezumat dupa Alejandro Jodorowsky (regizor si producator de filme artistice ezoterice, de origine
chilian-franceza, n. 17 feb 1929, varsator)
Luna si Apocalipsa
Luna este una dintre cele mai misterioase entitati astrale, asociata subconstientului. Are multiple
personificari si semnificatii in mitologie.
Este corpul ceresc aflat cel mai aproape de Pamant, statia de emisie/receptie care primeste si
transmite energiile de la celelalte corpuri astrale, le traduce si concretizeaza in termenii realitatii
pamantesti prin imagini, ganduri, emotii, actiuni. Ritmurile lunare de baza se succed intre luna noua
si luna plina: odata cu luna noua se canalizeaza un fascicul de influente astrale care creste pana la
luna plina, dupa care scade pana la urmatoarea luna noua, pentru a face loc altor energii. De aceea
orice inceput sta de obicei sub semnul lunii noi. Timpul de maturare al unui proiect este intre luna
noua si luna plina situate in aceeasi zodie: spre exemplu, de la luna noua din berbec din martie,
pana la luna plina din berbec din octombrie.
Este util sa notati ce tip de activitati incepeti la luna noua, sa le urmariti evolutia pana la prima luna
plina (faza de initiere) dar si pana la luna plina din aceeasi zodie, adica aproximativ 7 luni mai tarziu
(faza de maturare).
Locul ocupat de Luna in astrograma personala indica domeniul de viata care este cel mai adesea
supus schimbarilor, fluctuatiilor.
Luna are in horoscop mai multe ipostaze prin care canalizeaza energiile astrale definitorii in viata
unui om:

• Nodurile lunare, reveleaza sensul vietii (de la nodul Sud spre nodul Nord, insa nodurile
lunare se misca retrograd, pentru a ne putea atinge destinatia)
• Selene, luna alba, energia pozitiva care ne sustine, se ocupa cu regenerarea fizica periodica si
ne ajuta sa ne atingem telul
• Lilith, luna neagra, energia negativa care ne provoaca, ne testeaza si ne ajuta sa ne depasim
problemele karmice, daca este inteleasa si bine folosita
Sunt foarte importante si ritmurile lunii albe si negre, intrucat marcheaza anii de regenerare si sansa
(Selene, cu ciclul de 7 ani) sau de cumpana si evolutie (Lilith, cu ciclul de 9 ani). Se vede ca anii de
incercari se succed mai rar decat cei de sustinere.
Selene la varstele de: 7, 14, 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63, 70, 77, 84, 91 …
Lilith la: 9, 18, 27, 36, 45, 54, 63, 72, 81, 90, 99 …
Se observa ca:
• intre 28 si 35 de ani, cea mai benefica perioada din viata unui om, sunt 2 Selene la rand,
precedate si urmate de Lilith la interval de 1 an
• la varsta de 63 de ani cele 2 ipostaze se intalnesc in configuratia de la nastere. Poate fi un
moment de rascruce, determinant in atingerea telului vietii.
Ciclul de 63 de ani ar fi repetitiv, daca omul ar avea o viata suficient de lunga.
Anii de Lilith ar trebui sa fie ani de austeritate, de rezistenta in fata tentatiilor, introspectie si
intelegere a testelor si un stil de viata echilibrat, fara excese.
Anii de Selene ar trebui sa fie ani de regenerare, sustinuti prin nutritie, meditatii in aer liber,
respiratie constienta, impamantare prin mers cu picioarele goale pe pamant, expunerea corpului la
soare, bai cu ape minerale (mare) si cu esente florale.
In mitologia greaca Selene era prima personificare a Lunii, fiica titanului Hyperion, cel care se misca
deasupra si a titanidei Theia, cea stralucitoare.
In astrologie, Selene (asteroidul 580) sau Luna Alba este cel mai curat loc din horoscop asociat cu
dharma. Energia acestui asteroid ne arata calea Luminii prin faptele bune, prin utilizarea darurilor
personale in serviciul umanitatii. La cel mai inalt nivel, Selene se manifesta prin altruism,
disponibilitate, creativitate, trezirea supraconstiintei, puterea incredibila a spiritului. Supraconstiinta
apartine naturii noastre divine, ea cunoaste toate vietile trecute si viitoare, este Dumnezeul nostru
interior (scanteia) care stie exact drumul pe care trebuie sa-l parcurgem pentru a atinge
perfectiunea.
O data la 7 ani, Selene se intoarce pentru fiecare dintre noi “acasa” si poate fi una dintre cele mai
stralucitoare perioade din viata. La 7, 21, 28, 35, 42, 49, 56, 63 , 70, 77, Selene isi face simtita
prezenta in viata noastra iar un tranzit puternic ne poate activa harul divin cu care putem schimba
lumea din jurul nostru.

Influenta lui Selene cunoaste trei trepte de dezvoltare. Odata cu nasterea, prima treapta determina
dharma, recompensa faptelor bune din vietile trecute.
La nivelul doi, Selene ofera inspiratie dar inca destul de superficial, prin intermediul unor semnale
provenite din subconstient.
Nivelul trei al lui Selene determina o trezire a altruismului, a binelui care atrage binele in jur,
armonia, adevarul, sinceritatea, iesirea din constringerile karmei si constientizarea misiunii
spirituale. Calea superioara a lui Selene se manifesta insa destul de rar, in special in vietile marilor
initiati, profeti, salvatori, ghizi.
La fel cum Seleniul pur (elementul chimic numit dupa Selene) isi creste conductivitatea cand este
mutat de la intuneric la lumina puternica a Soarelui, protectia Selenei intr-un horoscop ofera
combustibilul “seleniului spiritual luminos“. Casa astrologica unde apare Selene indica domeniul in
care energia ei poate fi folosita pentru evolutia spirituala.
Opusa Selenei in horoscop, este Lilith, luna neagra, care are un efect puternic prin relatii, reprezinta
atractia fatala, legatura periculoasa, dureroasa, obsesiva, intensa, ciudata, marcata de o puternica
atractie sexuala a partenerilor pe care nimic nu-i poate tine departe. Reprezinta idealul feminin sau
masculin al nativului. Semnul zodiacal indica deci modul in care energia lunii negre este exprimata
iar casa astrologica domeniul de viata in care aspectele lui Lilith ne arata ce fel de energii ne ajuta sa
platim sau nu karma acumulata. Acolo se simt cel mai des conflictele, lipsa respectului, sabotajul,
amenintarea, furia care trebuie sa fie tinute sub control pentru a arde karma.
Tranzitele lui Lilith aduc intalniri cu oameni care reflecta continuturile reprimate si lipsurile, initiaza
si mediaza, dau acces la cunoastere in scopul vindecarii. Lilith pune in miscare “atractia“ sau
“respingerea“, dorinta, experiente adesea inevitabile, pune degetul pe rana fascinatiilor celor mai
ascunse, care pot lua un caracter distructiv sau evolutiv in functie de alegeri.
In contrast cu Luna, care reprezinta emotiile constiente, Lilith se manifesta prin emotii ascunse,
secrete, mult timp nedetectate, mascate, inselatoare, un loc privat plin de “spini karmici“ in care
suferinta este necesara pentru eliberare. Vorbeste prin vise, hipnoza, intuitie, clarvedere. (Selene si
Lilith, caracterizate de astrolog Adriana Tudosa, 12 mai 1964, taur)
In mitologia iudaica, Lilith ar fi fost prima sotie a lui Adam, creata ca egala a lui, in acelasi timp si din
acelasi material (lut). Pentru ca nu a vrut sa i se supuna, ea a parasit paradisul si s-a cuplat cu
arhanghelul mortii, Samael, devenind zeita demonica a noptii. In unele interpretari, era considerata
o ipostaza iudaica a zeitei sumeriene Inanna, a razboiului, sexualitatii, frumusetii si iubirii,
personificare a lunii negre reprezentata ca o femeie cu aripi si picioare de pasare, asezata pe 2 lei,
simbolizand puterea si incadrata de 2 bufnite, pasarile nocturne asociate si cu Lilith, simbolizand
intelepciunea.
In mitologia greaca, Lunii i-au fost atribuite mai multe zeitati. Una dintre cele mai putin cunoscute
era Pasiphae, fiica nemuritoare a titanului Helios si a oceanidei Perseis (distrugatoarea), care s-a
casatorit cu regele Minos si a devenit regina Cretei. Circe era sora cu ea si amandoua aveau puteri

magice extraordinare. Unul dintre miturile care faceau referire la Pasiphae era cel al Minotaurului.
Din cauza ca Minos a ofensat zeii, refuzand sa sacrifice cel mai frumos taur al sau pe altarul lui
Poseidon, sotia sa a fost blestemata sa se indragosteasca si sa se imperecheze cu el. Cu ajutorul lui
Daedalus, a construit o vaca de lemn imbracata in piele bovina, s-a ascuns in interiorul ei si a
conceput cu taurul o creatura teribila, cu cap de taur si corp de om, care se hranea cu carne de om.
Astfel, 7 tineri erau sacrificati periodic la fiecare 9 ani (ciclul lui Lilith) pentru intretinerea monstrului.
Sfatuit de oracolul din Delphi, regele Minos l-a inchis intr-un labirint gigantic, proiectat de Daedalus
si fiul sau Icar. Minotaurul a fost ucis mai tarziu de Tezeu care a reusit sa iasa din labirint mergand
inapoi pe urmele sale, gratie celebrului fir al Ariadnei, fiica lunii Pasiphae si sora minotaurului
indragostita de erou.
Minotaurul si labirintul simbolizau situatii extrem de primejdioase, atrase prin blestemul zeilor, care
nu se puteau rezolva decat cu multa intelepciune si ajutorul divin al iubirii. Insasi viata poate fi
asemuita unui labirint mai mult sau mai putin alambicat a carei singura iesire cunoscuta duce
inevitabil spre moarte. In serialul fantastic Westworld (Lumea Vestului Salbatic) eroul principal
propunea o abordare diferita, cautand sa ajunga in centrul labirintului, unde, in loc de Minotaurul
ucigas, s-ar fi aflat un punct enigmatic de evadare din realitatea iluzorie intr-o dimensiune magica
superioara. In acest context, centrul labirintului coincidea cu sinele autentic, ascuns al actorului care
isi juca rolul sau pe scena vietii.
Pe de alta parte, in cultura cretana soarele era adorat sub forma unui taur; prin urmare legenda
uniunii lui Pasiphae cu taurul ar fi putut simboliza ceremonialul sacru prin care se celebra mariajul
cosmic al luminariilor la luna noua din zodia taurului. Refuzul zeitei lunii si a sotului ei de a sacrifica
taurul soarelui pe altarul lui Poseidon (furia apelor) care conducea la nasterea Minotaurului, omul cu
cap de taur inchis labirint, ar semnifica puterea solara ocultata in corpul uman, unde zodia taurului
patroneaza cerebelul si medulla oblongata. Prin urmare solutia enigmei consta in imblinzirea si
pacificarea minotaurului prin care putea fi deschis portalul secret din inima labirintului. Si in loc de
inevitabila iesire prin moarte, s-ar fi petrecut transmutarea alchimica intr-o dimensiune superioara a
vietii.
O alta ipostaza misterioasa a lunii in mitologia greaca era Hecate, de pe partea intunecata a Lunii,
care pazea intrarea in lumea de dincolo. Ea alegea destinatia sufletelor in functie de merite si le
deschidea usa cu cheile ei, fie spre minunatele Campii Elizee fie spre Tartarul suferintelor.
Hecate era zeita de origine traca a magiei, cultului mortilor si spiritelor dezincarnate, asociata lui
Nin-Lil, doamna vantului la sumerieni sau Lilith la crestini. Tinea in maini o pereche de torte sau chei
cu care deschidea si lumina taramurile mortii. Era divinizata ca mama a Sufletului cosmic al lumii, a
ingerilor, si indeplinea rolul de salvator universal (Soteira). Dicta asupra pamantului, marii si cerului.
Numele ei semnifica „cea care-si controleaza vointa” sau „cea cuprinzatoare de departe”. Era
singurul copil al titanului Perses, zeul distrugerii si al titanidei Asteria, zeita oracolelor nocturne si a
stelelor cazatoare. Proteja casele de spiritele fara odihna. Era reprezentata avand 3 corpuri,
corepunzatoare fazelor lunii, noua, patrar, plina. Animalul sau sacru era cainele. Appolonius din
Rodos spunea in Argonautica ca ar fi invatat-o pe vrajitoarea Medeea arta potiunilor din plante iar
Sofocle o descria ca pe gorgona cu capul inconjurat de serpi care se incolaceau printre ramuri de
stejar. Hecate ar fi ajutat-o pe Demeter in cautarea fiicei sale Persefona atunci cand a fost rapita de

Hades si coborata in infern, luminandu-i drumul cu tortele sale. Era venerata in orasul antic Colchis,
de pe tarmul Marii Negre, presupusa patrie a amazoanelor si destinatia argonautilor in cautarea lanii
de aur.
Speranta de viata
Prima etapa completa de viata, de cunoastere a binelui si raului, se incheie la 63 de ani cand sunt
finalizate traseele lunii albe, Selene, in perioade de cate 7 ani si ale lunii negre, Lilith, de cate 9 ani
(7x9), exact asa cum au pornit la nastere :) abia dupa aceea am intra in a 2-a etapa de viata, aceea a
maturitatii alegerilor constiente, pentru inca 63 de ani, pe care cei mai multi oameni nu mai apuca sa
ii traiasca, din cauza tiparelor de imbatrinire care le-au fost imprimate in mentalitate prin educatie si
credinta. Omul moare inainte sa-si poata atinge potentialul cu care a fost inzestrat.
Inapoi in prezent
De fiecare data cand Soarele intra in Taur canalizeaza energiile gardianului de la Rasarit, Aldebaran,
steaua iluminarii din ochiul Taurului, precum si ale Alcyonei, marele soare central si Pleiadelor, cele 7
stele-arhetipuri feminine din gatul Taurului asociate chakrelor. Prin intermediul Lunii, aceste
influxuri astrale sunt trimise catre Pamant pentru cei care sunt pregatiti sa le integreze. Atunci
reincepe un nou ciclu de constientizare.
Cei 4 CALARETI ai Apocalipsei

Aldebaran, calul alb al iluminarii, Gardianul de la Rasarit, din ochiul Taurului cand este calarit de
Marte, creierul superior (pamant insufletit de foc), ne gratiaza cu darurile omniscientei.
Regulus, calul rosu al suveranitatii, Gardianul Nordului, din inima Leului, cand este calarit de Jupiter,
sistemul nervos focalizat (fulgerul), reveleaza logica si puterea legilor universale si ne conduce pe
taramul divin al omnipotentei si armoniei depline.
Antares, calul negru al razboiului si pacii, Gardianul de la Apus, din inima Sorpionului, cand este
calarit de Venus, sistemul emotional (pamant alimentat de apa), ne conduce spre redobandirea
echilibrului interior, a balantei mental-emotionale si instaurarea omniprezentei prin empatie si
iubire.
Fomalhaut, calul palid al alchimiei, Gardianul Sudului, din gura Pestilor, cand este calarit de Saturn,
determina schimbarea paradigmei realitatii prin cunoasterea ce transcende materialitatea; scheletul
si invelisul carnal se ridica la cer, se spiritualizeaza si trasmuta materia dobandind nemurirea in
taramul de dincolo de timp.
Fiecare calaret poarta o arma. Marte (regele) are sageata gandirii, Jupiter (Zeus, „cel bun”, parintele
luminii) sabia puterii (fulgerul) cu care taie raul din radacina, Venus (stapanirea formelor materiale)
tine balanta armoniei si dreptatii, Saturn (in calitate de alchimist) coasa mortii cu care reteaza timpul
in loc sa reteze viata.
Daca nu sunt stapaniti si condusi, caii salbatici te poarta unde vor, in teritorii primejdioase si incearca
sa te arunce din sa. Iluminarea (Aldebaran din Est) se opune maniei (Antares din Vest), puterea
(Regulus din Nord) se opune mortii (Fomalhaut din Sud).

Caii vin in ordinea anotimpurilor: iluminarea din primavara renasterii este urmata de puterea calda si
iubitoare a verii, apoi de armonia deplina a toamnei, din vremea culegerii roadelor si intelepciunea
care transcende iarna. Iluminare . iubire . armonie . nemurire
Principiul FEMININ ESTE PORTALUL, principiul MASCULIN ESTE CHEIA DAR TINE USA INCUIATA.
Si nu orice cheie se potriveste la orice usa, exceptand CHEIA FRANCEZA a alchimiei.
Merele albastre
Cel ce se descopera pe sine insusi il descopera pe Dumnezeu. Fratia Luminii, Serialul Cavalerii
templieri ep.4
“Mary, Mary quite contrary, How does your garden grow? Silver bells and cockle-shells, And pretty
maids all in a row.” (The Lost Language of Symbolism, Harold Bayley, savant englez, specializat in
cultura iraniana, 16 dec 1899, sagetator)
Maria, Maria cea contradictorie, cum creste gradina ta? Clopotei de argint si cochilii si femei
dragalase, toate intr-un rand.
Femeile dragalase erau sirenele, Mer-Maids sau Mari-Maids, intelepciunea marii (Mariei), jumatate
om, jumatate peste, entitatile intelepte ale Mamei Apei Marii (Maria), al caror cantec constituia
muzica celor 7 ceruri. Maria este poate cel mai comun nume feminin iar in romana suna similar cu
Marea.
In biserica Mariei Magdalena de la Rennes le Chateau Isus era botezat dintr-o scoica de argint de
Ioan Botezatorul, in loc sa fie scufundat in apa. De ce oare?
Ce reprezenta scoica de argint?

Avea legatura cu cunoasterea interzisa despre proprietatile vindecatoare ale antimoniului, metalul
alb despre care se spunea ca Ingerii cazuti ar fi invatat umanitatea? (Stibiu, stibina, cu nr. 51 in
tabelul elementelor)
Sau ar fi putut fi vorba despre paladiu, numele vestalei stalpului lui Amor, un metal de asemenea de
culoare alba? (nr. 49 in tabel)
Ar fi putut reprezenta scoica magicul argint viu al alchimistilor care tranforma plumbul (sufletul
impur) in aur (sufletul pur)?
Oare Ioan il initia pe Isus intr-un proces alchimic secret prin care gradina sufletului crestea si
inflorea? Sa fi fost vorba de casatoria sacra, hieros gamos in care scoica reprezenta principiul
feminin?
In aceeasi biserica Isus si Diavolul sunt reprezentati in oglinda, in pozitii inverse unul fata de celalalt,
ca intr-un joc pe o tabla de sah. Iar la intrare sunt zugraviti Isus si Maria Magdalena care tin in brate
2 copii gemeni!
Marea Mama sau Zeita Vietii purta multe nume: Mari (Maria), Isis, Inanna, Isthar, Ma, Astarte sau
Cybele, marea mama a zeilor de pe Muntele Ida.

Orasul lui Mari din Siria, Amor-ite Mari, supranumit „Orasul Iubirii” a fost considerat una dintre
minunile lumii antice. A fost pamantul sfant si centrul de putere al lumii pana la cucerirea lui de catre
armatele lui Hammurabi in 1700 IC. Locuitorii lui credeau ca universul era domeniul unui urias
panteon de zei si zeite incarnati in forma umana dar avand puteri supranaturale.
Pe atunci, Zeita Mari locuia in templul sau de pe Pamant. Statuia zeitei era imbracata intr-un
vesmant de culoare albastra, culoarea marii, avea pe cap o casca de forma ciudata, al carei nume
era Shugurra, “cea care merge departe in univers” (la fel ca Hecate luna) si tinea in mana un vas care
a fost mai tarziu asociat Sfintului Graal. In jurul gatului avea un colier de margele albastre din lapis
lazuli, asemanator cu un ciorchine de struguri. Printre numeroasele sale apelative erau Ma-Ya,
Doamna Vietii, Lumina Lumii, Steaua diminetii si a inserarii (planeta Venus), Dreapta judecata, Cea
care iarta de pacate, sau simplul Ma. Templul (trupul) si pantecul sau erau considerate „vasul sacru
sau cupa vietii”, in evul mediu simbolizate de cupa graalului. Potrivit unei legende sumeriene, intr-o
noapte magica petrecuta cu bautura salbatica (vin) si sex, Inanna / Mari, o frumusete vicleana si
nemiloasa, l-a sedus pe zeul apei EA (Enki) si astfel au produs impreuna pretioasa Cheie a vietii (Key
of Life sau Anck), precum si tablitele cu formulele divine care stateau la baza cunoasterii. In urma
acestei relatii s-a nascut de asemenea Thot, supranumit Pastorul sau Domnul vietii. Corelatiile cu
Fecioara Maria, fiul sau Isus si misterioasa Magdalena, a caror poveste s-ar fi desfasurat mii de ani
mai tarziu, sunt evidente.
Intr-un alt mit sumerian, se spunea ca Mari, in timpul potopului, ar fi salvat POmul vietii, care
conecta lumea subpamanteana cu Pamantul si cerurile si l-ar fi plantat in gradina sa din orasul Mari.
Vrand sa-si faca din lemnul sau un tron si un pat, a descoperit in copac 2 locuitori clandestini, doi
serpi incolaciti in jurul trunchiului, Lilith si Samael, care au refuzat sa plece. Acestia erau reprezentati
in imaginea caduceului, purtat de fiul sau Thot (Tat sau Hermes), devenit simbol al vindecarii
sufletului utilizat de preotii vraci din antichitate si ramas pana azi emblema a medicinei moderne. Ca
purtator al caduceului, Thot era numit „Domnul Cheii Vietii” si era reprezentat de cifra 8, expresie a
serpilor incolaciti. POmul vietii nu era altceva decat un simbol al energiei sexuale care anima trupul
uman. Pe masura ce scadea in putere, omul se apropia de moarte iar principiul masculin se
descolacea de cel feminin.
In alte legende numele sarpelui era Yamm, lordul mortii cu care se parea ca Mari s-ar fi unit intr-o
casatorie sacra, ca urmare unul dintre numele sale ar fi fost si Ma-Ya. Inversat, Ya-Ma, semnifica
„gemenii” (serpii din copacul vietii), viata si moartea inlantuite intr-un ciclu: Ma-Ya (viata-moarte),
Ya-Ma (moarte-viata). Originea numelui dumnezeului evreiesc Yahwe, cel ce este, se pare ca ar fi
fost Yamm. Mari si Yama, Mari(Y)am formeaza si numele Fecioarei Maria! Mariana este si numele
plantei magice Marihuana, ale carei flori virgine produc transe mistice si au in acelasi timp
proprietati vindecatoare exceptionale.
Sarpele de Foc
In Cartea numerelor, Capitolul 21, „cel ce este” ii lasa acest mesaj enigmatic lui Moise:
"Faceti-va un sarpe de foc si puneti-l pe un stalp; oricine va fi muscat cand il va privi, va trai. Si Moise
a facut un sarpe de arama si l-a pus pe un stalp si atunci cand cineva a vazut sarpele de arama si a

fost muscat, a trait." Descrierea pare sa fie a unei bobine electromagnetice care face legatura intre
pamant si cer (+ si -) iar muscatura un arc electric.
Bobina este un dispozitiv electric pasiv, cu 2 terminale (capete, + si -), folosit in circuitele electrice
pentru a inmagazina energie in camp magnetic, care se realizeaza prin infasurarea unui conductor
(cupru) pe un miez feromagnetic. Parametrul specific al unei bobine este inductanta (capacitatea de
inmagazinare). Copacul vietii sau corpul fizic (bobina) ar fi deci un acumulator de energie magnetica,
intre cer si pamant. Dar ce semnificatie avea muscatura sarpelui atunci cand era privit, de care se
parea ca nu benefica oricine? Sa fi fost in legatura cu inductanta? Sa fi fost bratarile dacice de aur
(un excelent conductor) echivalentul sarpelui de foc din descrierea biblica infasurat pe brate (miezul
electromagnetic, sangele)?
Ce reprezentau pietrele albastre de la gatul zeitei Mari?

Se spunea ca Alexandru cel Mare a ajuns la un moment dat pe Muntele sacru Meru (numit si
Sumeru!), considerat de indieni centrul universului fizic, metafizic si spiritual, unde a descoperit o
scara de aur cu 2500 de trepte, incadrata de 2 stalpi uriasi. Acolo statea o entitate verde
stralucitoare pe care a descris-o, la fel ca Moise, ca un tufis arzator. Langa el, cheia secreta a tuturor
misterelor era reprezentata de o vita de VIE cu un ciorchine de struguri albastri in varf - „merele
albastre” ale SUFLETULUI. Omul Verde a ramas foarte nedumerit de prezenta lui Alexandru in acel
loc si l-a intrebat cum a putut sa ajunga in INTUNERICUL acela pe care nimeni nu a mai reusit sa-l
patrunda. El a raspuns ca a fost predestinat si insusi Dumnezeu i-a dat „cheia vietii” pentru a face o
calatorie in „pestera zeilor” sau „cetatea vietii” de unde izvorau „apele stralucitoare ale vietii” sau
sufletele vii. Potrivit mitologiei grecesti, Omul Verde (asociat mai tarziu cu Pan, zeul naturii) era
regele acelui tinut supranumit Hyperborea (de „dincolo de vantul de nord” iar nordul in astrologie
simbolizeaza destinul). In centrul lui s-ar fi aflat Tula, Gradina Raiului, al carei gradinar era chiar Omul
Verde. Suparat de intruziunea in gradina lui, l-a somat pe Alexandru sa plece. Acesta insa a cerut in
schimb sa-i fie destainuit un secret pe care nici un om nu l-a cunoscut vreodata.
Atunci Omul Verde i-ar fi spus:

Exista un loc in care Dumnezeu a asezat intunecimea intunericului solid si a ascuns comoara
cunoasterii nemuririi. Si acolo se afla izvorul „apei vietii”, din care oricine va bea, fie si numai o
picatura, nu va muri niciodata. Aceasta apa VIE (intelepciune) va da oamenilor chiar si puterea de a
zbura prin ceruri precum ingerii. (Romanii aveau o vorba „in vino veritas”!)
Si unde se afla acest loc, a intrebat Alexandru. Gaseste si intreaba mostenitorii acestor cunostinte, i-
ar fi raspuns Omul Verde.
Dar cel mai important aspect al acestei povesti este ca, inainte de a pleca, Gradinarul i-ar fi daruit lui
Alexandru un ciorchine de struguri din via sa. Primind aceste „mere albastre”, Alexandru a stiut
instantaneu ca detinea secretul nemuririi. Si asta a fost de ajuns. Desi se spune ca ar fi murit de
febra, sicriul cu trupul sau nu a fost descoperit niciodata.
Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu exista drum si lasa o urma. Ralph Waldo
Emerson (filozof American, n. 25 mai 1803, geaman)

Merele albastre se culeg in zodia fecioarei si aduc VINDECAREA.

La fiecare 7 ani corpul se regenereaza in intregime, Selene, luna alba, revine in acelasi punct de pe
cercul zodiacal in care s-a aflat la nastere si ne ofera sansa de a alege scenariul (programul) de viata
de renastere, reintinerire dar poate ca pur si simplu nu-l putem accesa din cauza sabloanelor
mentale prin care suntem convinsi ca imbatrinirea este un proces inevitabil si ireversibil. La fel si
moartea.
Poarta stelara
“There is no use trying,” Alice laughed, ”one can’t believe impossible things.” „I daresay you haven’t
had much practice”, said the (White) Queen. “When I was your age I always did it for half an hour a
day. Why, sometimes I’ve believed as many as six impossible things before breakfast.” Lewis Carrol,
Alice in Wonderland.
„Nu are nici un rost sa incerci, a ras Alice, nimeni nu poate crede lucruri imposibile. Garantez ca nu
ai prea multa practica, a spus Regina Alba. Cand eram de varsta ta, obisnuiam sa fac asta in fiecare zi,
pentru jumatate de ora. De ce, cateodata credeam pana la 6 lucruri imposibile inainte de pranz.”
Pan, salbaticul zeu-tap cu coarnele sale inspaimantatoare, din legendara Arcadie, asociat mai tarziu
lui Satan si zodiei Capricornului, inspira oamenilor PANICA de a-si vinde sufletele pe vecie. La origini
insa, in postura OMULUI VERDE, era ceva cu totul diferit: era colectorul sau „gradinarul sufletelor”.
El impartea cu sotia sa o lume magnifica, numita „pantecul abisal” sau tinutul mortii si detinea cheia
cerului si a iadului, cunoscuta sub numele de „Cheia Vietii”. Acest pantec a fost considerat un loc de
regenerare, un ”ou”, in care oamenii se transformau in fiinte superioare, de lumina, capabile sa
treaca printr-o poarta stelara.
In cartea Apocalipsei, Isus aparea la fel cu aceasta entitate:

„Eu sunt cel ce traieste si este mort; si iata ca traiesc pentru totdeauna, Amin; si am cheile iadului si
ale raiului.”
Oul, Scoica si Mantia

William St Clair, constructorul enigmaticei capele Rosslyn, avea rangul de Cavaler al Scoicii si al Lanii
de aur. Asta indica o conexiune intre Rennes-le-Chateau si capela Rosslyn, prin faptul ca Ioan era
aratat botezandu-l pe Isus dintr-o scoica de argint in Biserica Mariei Magdalena. Scoica era, evident,
un simbol al sexualitatii feminine, asa cum sarpele, in alte mituri, reprezenta un simbol al energiei
sexuale masculine.
In lucrarea sa Rosslyn, o istorie a breslelor masonice si rozicrucinene, Robert Brydon vorbea despre
Scoica Sfantului Iacob ("Coquille St. Jacques") si ordinul Cavalerilor Santiago fondat in Spania, care
avea puternice legaturi cu templierii si unde acestia s-au refugiat dupa masacrul din Franta din 1307.
In pelerinajul de la Santiago de Compostela, celebrul „Il Camino”, al carui marcaj il constituia scoica,
se spunea ca pelerinii vrednici aveau sansa de a-si gasi sufletul geaman. In cunoscuta pictura
Nasterea lui Venus, Boticelli o infatisa pe zeita iubirii si frumusetii plutind pe o scoica.

Pe de alta parte, Flavia Anderson, o autoare de scrieri ezoterice (Ancient Secret: Fire from the Sun),
vorbea despre legenda druidica a oului sarpelui din care s-a nascut pasarea Phoenix sau Heron, un
talisman faimos al druizilor, a carui origine s-ar fi aflat in mitica Tula, centrul gradinii raiului la care
sufletele ajungeau urcand pe o scara sacra. Oul sarpelui era cunoscut de alchimisti ca Piatra
Filozofala , supranumita si „Marul de aur al Hesperidelor”, probabil similar ca simbol cu Lana de aur.
Acesta ar fi apartinut lui Apollo, zeul soare care se reintorcea la Tula, in gradina sau „via zeilor”, la
fiecare 18,61 de ani. Ambele concepte faceau referire la dobandirea intelepciunii prin intermediul
uniunii sacre dintre feminin si masculin.
Filozoful roman Plinius oferea o descriere uluitoare a modului in care era facut oul sarpelui sau
marul de aur (zeul-soare) care aminteste oarecum de caduceul lui Hermes. Serpii (spirite) se
intalneau intr-o anume zi a lunii (se pare 14 septembrie) pe varful unui munte (!), se rasuceau in
convulsii, urcand si coborand iar din saliva lor formau un balon ca un inel asezat pe capul unuia,
asupra caruia suflau pana cand acesta se desprindea si aluneca spre coada. Oul aurit de la coada
sarpelui plutea apoi prin aer si trebuia prins intr-o mantie.
Mantia, uneori numita PALA, facuta din lana de aur a berbecului soarelui (simbol al creierului
superior iluminat), aparea in multe mituri si se spunea ca avea puteri magice extraordinare (mantia
vrajitorilor); ca semn al desavarsirii spirituale, o purtau Innana/Mari, Isus pe drumul crucii, Iosif din
Arimathea, unchiul sau cand a intrat in grota din Abaton si cei 3 intelepti aruncati de regele
Babilonului, Nebuchadnezzar (Nabucodonosor), intr-un cazan incins din care au iesit teferi si
nevatamati de foc. Interesant de remarcat, intre cuvintele romanesti cu sensuri misterioase, PALA
denumeste o miscare usoara a vantului ori... sa fie a vaz-duhului?
Dna. Anderson sustinea ca oul sarpelui mai era numit in tinutul galilor „nestemata sarpelui” (simbol
al spiritului) si era purtata de preotii druizi la gat, ca amuleta sub forma unui inel de sticla verde sau
albastra. Este interesant ca acele pietre albastre au fost supranumite „polenul lunii”, dar si „sfintul
graal”. Erau aceleasi „mere albastre” misterioase care apareau in miturile sumeriene.
Scala Dei
Iosif din Arimathea, al carui nume provenea din AMOR-thea care insemna „cel care apartine zeitei-
mama Ari sau Mari”, ar fi fost unchiul si discipolul secret al lui Isus. Dupa crucificare, el ar fi calatorit
in Anglia, ducand cu sine o ramura inflorita si pocalul sfintului graal cu sangele mantuitorului pe care
le-ar fi ascuns la Glastonbury Tor, continuand astfel misiunea nepotului sau. Chiar si astazi exista
obiceiul sa i se trimita reginei Angliei o ramura inflorita de mar din intinsele livezi ale locului asociat
cu Insula Merilor sau Avalon, vechiul nume al tinutului. Se spunea ca Sfintul Graal ar fi fost ascuns in
Fantana Potirului, aflata in apropierea acelor livezi in care cresteau deopotriva mere obisnuite dar si
merele de aur ale intelepciunii. Numai cei inzestrati cu clarvedere ar fi putut sa faca diferenta intre
ele. Daca un mar de aur ar fi fost zdrobit in cupa graalului, elixirul rezultat ar fi oferit cunoastere si
nemurire celui care l-ar bea si l-ar transforma in zeu intrupat.
La romani, un refren comun al colindelor vechi este „florile dalbe de maru” iar la originea sorcovei
statea o ramura inflorita de mar. Cand sarbatoarea Anului Nou a fost mutata din primavara in iarna,
de sfintul Andrei se punea o ramura de mar care, pana in ianuarie, inflorea. Sorcovitul consta in 40
de batai pe umar insotite de urari de viata lunga si belsug.

In legendele franceze ale Graalului, se spunea ca, la batrinete, Iosif ar fi avut un fiu, Galahad, ultimul
cavaler pur, care in povestile mesei rotunde ar fi fost destinat sa atinga Graalul. In mitologia
arthuriana Galahad era fiul misteriosului Rege Pescar si al Pastratoarei Graalului. Sa fi trait Iosif din
Arimathea sute de ani ascuns sub identitatea Regelui Pescar?
O alta istorie legata de numele lui Iosif era coborarea in grota din Abaton, pe cand nu era cu apa,
imbracat intr-o matie cu multe culori... similara cu fantana in care era ascuns potirul graalului in
gradina din Avalon. In general grota sau potirul aveau semnificatia de pantec al marii zeite mame iar
mantia cu multe culori putea fi chiar aura energetica stralucitoare in care era invaluita fiinta umana
evoluata. In urma acestei initieri, Iosif a primit porecla de „Scalist”, cel care a urcat scara cunoasterii,
cel intelept. In biblie ”a cunoaste” o femeie sau un barbat implica intretinerea de relatii sexuale,
astfel ca implicit si Pomul cunoasterii facea referire la sexualitate ca si cale de elevare (bine) sau
cadere (rau) spirituala. Si astazi la tara se spune despre o fata virgina ca „nu a cunoscut barbat”. In
traditia ezoterica, Scala Dei sau scara zeilor era un alt nume al crucii, vazuta ca o emanatie
energetica care se ridica sub forma de spirala. Pe aceasta scara care ducea la cer urcau si coborau
ingerii. Spirala de lumina izvora in anumite locuri, ca si grota din Abaton sau muntele craniului,
Golgota, pe care a fost crucificat Isus. Insa cum am mai spus, locurile mitologice nu se regasesc pe
nici o harta, ele reprezinta dimensiuni spirituale inefabile iar toate aceste legende au evidente
conotatii sexuale ascunse in simboluri.
In egipteana Ab semnifica inima-suflet primita de la mama iar Aton denumea discul din marele soare
central, devenit la egipteni Ammun. Asadar Ab-Aton ar avea intelesul de inima-suflet al marelui
soare central. In acest context grota ar fi fost un portal in care avea loc o transmutare in inima
marelui soare central, de unde fiinta care reusea sa ajunga acolo se intorcea transformata. Ce rol
avea mantia in calatoria astrala?
In evanghelia dupa Matei, pe drumul spre crucificare Isus purta o mantie purpurie si o cununa de
spini. Cununa sau AURA era un simbol al mintii iluminate de soarele constiintei (roza sau raza
soarelui, ca intr-un alt refren de colinda) iar mantia protectoare un simbol al energiei divine care
imbraca trupul vindecatorilor si magilor din toate timpurile si, de asemenea, unul dintre insemnele
puterii regale. Chiar si pentru preotii actuali.
O mantie ascunde si protejeaza, magicienii o folosesc atunci cand fac sa dispara si sa reapara
misterios oameni sau obiecte. In sens ezoteric, ea semnifica insa o energie care invaluie si
transmuta. In acest context, urcarea si crucificarea pe muntele craniului urmata de coborarea in
mormant, grota de la poale in care fiul omului s-a scufundat timp de 3 zile in intuneric pentru a fi
transmutat in lumina (!), ar putea indica pur si simplu un ritual de initiere, de nunta alchimica, cu
atat mai mult cu cat era desfasurat exact de ziua lui Venus, „vinerea neagra” iar prima care l-a vazut
renascut in corp spiritual a fost apostolul apostolilor, Maria Magdalena, mesagera stelelor sau
steaua calauzitoare a MARII (magdala/FAR). Si astfel iconografia „madonelor negre” atat de
raspandita in zonele de cult ale Magdalenei, sfintele „vineri negre”, primeste inedite semnificatii
ezoterice, probabil blasfemiatoare din punctul de vedere al bisericii crestine. De altfel, se pare ca
Iosif din Arimathea ar fi reiterat acel ritual cand a „baut” la randul lui din „cupa Graalului” si a urcat
pe scara zeilor.

Insa... „În afară de Dumnezeu nimeni nu poate şti. Dar ce a spus Domnul? El a spus: «Ceea ce
Dumnezeu a unit omul să nu despartă»” (Matei 19, 1-12)
Turnul Babel sau poarta stelara

Babylon provenea din Bab-li si semnifica „poarta lui dumnezeu”. Oricat de fantastic ar suna, se pare
ca Nabucodonosor atunci cand a construit Gradinile suspendate ale Semiramidei, pe structura
vechiului templu zigurat inchinat lui Marduk, urmarea sa deschida o poarta stelara prin care sa poata
transcende viata pamanteana si sa calatoreasca in univers.
Nabucodonosor a fost inspirat sa construiasca gradinile suspendate de predecesorul sau Sargon,

rege akkadian de la 2300 i.e.n. Akka era marea zeita creatoare a limbajului al carei nume, provenit
din „ak”, semnifica „cea puternica”. Tot ea a scos zeii din oceanul cosmic si ar fi creat umanitatea.
Prin urmare „limba d’ak(ka)” ar fi fost chiar limbajul primordial al creatiei. Interesant ca din punct de
vedere fonetic suna la fel cu dac sau limba daca – stramoasa limbii romane!
La egipteni „akh” ingloba toate aspectele transcedentale si transfiguratoare ale luminii, era asociat
celui de-al 3-lea ochi iar hieroglifa care il reprezenta era un ibis, „pasarea zeului cunoasterii, Toth”. In
textele piramidelor se spunea ca „akh este pentru ceruri (spirit) iar kha este pentru pamant (suflet)”.
Limba d’akka sau limba pasarilor, iar pasarea era de asemenea un simbol al sufletului, aparea la
francezi ca „langue d’oc” si a dat numele tinutului Languedoc, unde se afla Rennes-le-Chateau cu
misteriosul ansamblu dedicat Mariei Magdalena si intinsele sale vii, din care se produce celebrul „Vin
de Pays d'Oc”. In franceza veche „d’oc” insemna acelasi lucru cu romanescul da (oui). Asadar limba
da-ca si langue d’oc foloseau deopotriva puterea afirmatiilor! Sa fie lumina! Se stie ca „vinul
dezleaga limba”. Si iata ca ne reintalnim inca o data cu „merele albastre” ale intelepciunii. In acest
context limbajul pasarilor (limba daca/langue d’oc) semnifica limbajul sufletului sau limbajul iubirii
care spune DA, mai modern tradus prin afirmatiile din asa-zisa „gandire pozitiva” si cel care l-ar
stapani ar putea patrunde secretele universului. Numai ca in spatele oricarui cuvant sta emotia care-l
inSUFLETeste. In franceza cuvintul pentru pasare este „oiseau”, unul dintre putinele care include
TOATE vocalele. Cei antici considerau ca vocalele sunt sunetele sacre care determinau sufletul sa
intre in corp.
Si din nou, romanii au in traditia folclorica un personaj de poveste fascinant prin conotatiile ezoterice
ancestrale ale numelui sau care face trimitere atat la „poarta lui dumnezeu” ca portal temporal
(zilele babelor), cat si la limba mitica a creatiei: Bab(a) D’och-ea. Simbolul ei este un fir rosu impletit
cu unul alb care se poarta de catre fete la incheietura mainii in primele 9 zile ale lunii martie,
marcand intrarea in noul AN astrologic. In Maramures exista chiar o cale de trecere intre 2 zone
geografice pe valea Poienii numita „cheile Babei” iar in Bugeci avem chiar Babele pietrificate. Pe de
alta parte „de-ochiul” era asociat cu „ochiul rau” si vampirismul energetic. Babele in folclorul
romanesc apareau atat ca personaje pozitive cat si negative. In sistemul mistic Thelema, Baba-lon
era marea zeita mama, principiul feminin creator primordial. In sfirsit, din aceasta perspectiva Oke-
anos, ar putea semnifica un fluviu astral de cuvinte/ganduri in apele de sus ca un pasaj cosmic
temporal in jurul pamantului. Insa in Babilon, limbile au fost amestecate astfel ca oamenii sa nu se
mai poata intelege intre ei si sa nu mai poata ajunge la cer pe scara zeilor!

Noosfera
In traditia gnostica exista credinta intr-un sarpe inaripat, radiant si iubitor numit Nous sau Chnoubis,
cunoscut ca „impaciuitorul”, „steaua diminetii” sau „ingerul zorilor” care reprezenta „spiritul intregii
cunoasteri”. Sanctuarul dedicat lui, asociat gradinii raiului pe care catharii o numeau AMOR, includea
coloana sau POmul cunoasterii, simbol falic la fel ca OM-phalos sau „om falos”, cum ar zice romanul.
Se spunea ca aceasta coloana avea proprietatea fenomenala de a translata sufletele dintr-o
dimensiune in alta deschizand „gauri” sau cai de acces prin care regiuni indepartate ale universului
erau conectate cu Pamantul!
Platon afirma ca daca am putea vedea pamantul din departare, am observa ca se afla in interiorul
unui dodecaedru, o forma geometrica uriasa cu 12 unghiuri care, intre solidele platonice, reprezenta
eterul. Aceasta ar putea fi asociata cercului zodiacal iar nasterea sub unul dintre cele 12 unghiuri ar
putea explica influentele energetice puternice ale unui anumit arhetip astral care este luminat de
soare in acel moment prin acel punct. Chnoubis, asociat la greci cu zeul Pan iar la egipteni cu
Hermes-Thot, ar fi fost gardianul acestui grilaj energetic care inconjura pamantul. Thot/Tat, asociat
lingvistic cu TATA aTOTcunoscator sau sfera gandurilor in care era inchis pamantul ar constitui astfel
mintea colectiva a umanitatii, denumita de Jung „subconstientul colectiv”. Calea de iesire, de
eliberare ar fi deschisa de kha, sufletul capabil sa se ridice deasupra materialitatii elementelor
pentru a fuziona cu spiritul divin, akh. Asa incat limba DACA (akka) ar putea simboliza chiar rezultatul
acestei fuziuni.
Biserica Iubirii (AMOR) venerata de cathari era foarte diferita de cea a Romei, al carei nume este
AMOR inversat, inversiunea simbolurilor fiind metoda favorita a magiei negre. Catharii considerau
crucificarea drept un instrument de tortura care-l servea pe Rex Mundi (regele lumii) si nu era
nicidecum un simbol al vietii. Secretul transfigurarii in taramul iubirii (euharistia) cunoscut la ei sub
numele de „consolomentum” (cons-elementum, consonanta elementelor) prin care se putea urca pe
Muntele Salvarii (scara spre zei, Scala Dei) unde omul se transforma in zeu se afla intr-o substanta
asociata mai tarziu Sfintului Graal, identificata cu „merele albastre”, fructele viei sau apa vietii.
Impartasania cu paine si vin (sangele si carnea lui Cristos) isi avea originea in aceasta credinta, numai
ca painea se poate sa fi fost la origine ciuperca Amanita Muscaria (ale carei urme se regasesc in
prezent in simbolurile Craciunului, nasterea mantuitorului). Aceasta, supranumita si „ciuperca
zburatoare”, are aspectul unei coloane albe care intra sub o cupola rosie cu puncte albe, ca un cer de
foc instelat si contine o substanta psihoactiva halucinogena numita muscimol care creste productia
de serotonina si oxitocina, supranumiti hormonii iubirii si ai fericirii si inhiba noradrenalina,
hormonul fricii. In cartea sa „Hrana zeilor”, etno-botanistul Terence McKenna afirma ca Amanita
muscaria s-ar putea sa se fi aflat la originea bauturii secrete din Rig Veda care conferea imortalitate,
„soma”, desi experienta sa in atingerea starilor psihedelice cu aceasta ciuperca nu a fost tocmai un
succes. Intre efectele psihoactive ale Amanitei se numara senzatia de incetinire sau chiar oprire a
timpului, precum si „iluzia” de calatorie spatio-temporala. Era folosita in transele mistice din multe
traditii shamanice, in special la siberieni.
Catharii erau cunoscuti si sub numele de „Albigenezi”, cei albi sau cei puri. Deoarece doctrina lor era
foarte periculoasa pentru biserica oficiala (catolica), intre anii 1209-1249, papa Innocentiu al III-lea a
condus un genocid impotriva acestei populatii iar Biserica Iubirii a fost in acest fel eradicata. Toate

aceste secrete ale transformarii spirituale, cu puternice conotatii sexuale, au fost luate cu ei in
mormant.
Matrix reloaded
Cand Neptun si Saturn se afla acasa, fac curatenie si reconfigureaza credinte, subconstient colectiv,
karma si rolurile noastre in lume iar la sfirsitul anului 2018 a intrat si Jupiter in domiciliu, ajuntand la
intelegerea si regandirea sistemelor filozofice, a principiilor judecatii si dreptatii, armoniei si
intelepciunii, in general a intregii culturi a umanitatii. Iesirea lui Neptun din Pesti si intrarea in Berbec
in 2026 (pana in 2038), unde se va intalni cu Saturn care-l va calari pe Fomalhaut, steaua regala a
alchimiei din gura pestilor, ar putea marca incheierea unei indelungate epoci intunecate de
confruntari ideologice si religioase. Alti doi jucatori grei vor schimba de asemenea casele, astfel ca
Pluto va sta in Varsator din 2024 pana in 2044 in timp ce Uranus va fi in Gemeni din 2025 pana in
2033 ceea ce ne indreptateste sa speram ca va urma o renastere spirituala fara precedent si ca jocul
in labirintul vietii va intra pe un nivel superior, se va upgrada cat de curand. Dorinta de cunoastere
(Pluto) va fi puternic alimentata si reinventata de genialitatea uraniana din casa gandirii si
comunicarii si va putea scoate la lumina secrete ancestrale si adevaruri demult uitate. Cand Saturn
intra in Varsator (dec. 2020) ar trebui sa simtim tot mai aproape briza valurilor de schimbari ce vor
veni.
Luna are nevoie de 29 de zile pentru un ciclu prin tot zodiacul

- Soarele are nevoie de aproximativ un an
- Mercur are nevoie de aproximativ 88 de zile
- Venus are nevoie de aproximativ 225 de zile
- Marte are nevoie de aproape 2 ani
- Jupiter are nevoie de aproape 12 ani
- Saturn are nevoie de aproape 29 de ani
- Uranus are nevoie de aproape 84 de ani
- Neptun are nevoie de 165 de ani
- Pluton are nevoie de aproape 248 de ani.
Matricea. Sephirot si Qliphoth, 2 fete ale POMului cunoasterii

Arborele Sefirotic sau Pomul Cunoasterii este un program ce genereaza si impune anumiti parametri
sau caracteristici prin care se structureaza existenta lumii fizice. Arborele Cunoasterii isi are originea
in Ayn Sof (taramul „fara limite” al intelepciunii), a fost construit de „magician” (demiurgul sau
arhitectul emanat din acel taram) si controleaza procesorul realitatii in care traim. Pe cat de mare ii
este coroana pe atat de adanci ii sunt radacinile. Dar in esenta Pomul cunoasterii simbolizeaza chiar
arhetipul OM ca reflexie a Uni-versului.
In arborele sefirotic sunt 10 sfere cu 32 de cai ce le leaga in diferite moduri. Sferele sunt numite
Sephiroth, puteri ce inglobeaza calitatile divinitatilor care lucreaza prin ele, sau emanatii ce
reprezinta diferite aspecte ale lui dumnezeu. Fiecare Sephiroth este asociat la o planeta din sistemul
solar prin care zei, zeite, inteligente planetare, sau ingeri care formeaza constiinta acelei Sfere se
exprima.

Deasupra copacului se afla sfera inefabila a Sofiei (Ayn Sof) din care a fost generat tot ce a coborat in
MA-TERIE (mama Terra), luminata de soarele central Alcyone din Norul Pleiadelor, format din 7 stele
ale caror perechi astrale sunt cele 7 stele din Ursa Mica, cu focarul Stelei calauzitoare a Nordului, a
destinului. Ambele formatiuni seamana cu un car celest, unul condus de Alcyone, celalalt de Polaris.
Omul este figurat in copac, astfel incat picioarele ii sunt in sfera Malkuth (Pamant), pelvisul la Yesod
(luna), centrul la Tiphareth (Soare) si traverseaza „Abisul", Daath, astfel incat capul sa fie imediat sub
Kether (coroana), ca Rege incoronat al Regatului. In limba romana „dat” este similar cu „soarta”, ce
ti-e dat in frunte ti-e scris.
Traseul sursei inteligente dinspre intuneric spre lumina (1, Neptun, constiinta divina) este astfel
oglindit in copac, coborand in zig-zag (ca un fulger/sarpe) de-a lungul trunchiului (partea centrala),
printre cei 2 stalpi, ai compasiunii (+) si severitatii (-), care-l incadreaza:
2 Uranus (cerul instelat), Mentalul superior, Intelepciunea
3 Saturn (karma/cauzalitatea), Materialitate, Inteligenta
4 Jupiter, dreptatea
5 Marte, puterea
6 Soarele, frumusetea (trunchi)
7 Venus, victoria
8 Mercur, gemenii, copiii divini, gloria
9 Luna, fundatia (trunchi)
10 Pamant, regatul elementelor (trunchi)
Daath, abisul cunoasterii asociat cu soarele superior, Sirius din constelatia Cainelui Mare, separa prin
rezonanta cu centrii emotionali ai inimii si plexului solar, capul incoronat sau partea superioara,
mentala de cea instinctuala din partea de jos a trupului omenesc.
Asadar din sursa inteligenta se separa 2 entitati spirituale care experimenteaza procesul incarnarii,
2 Pesti astrali, + si –, masculin si feminin, care coboara prin poarta de iesire din dimensiunea astrala
in materie, traverseaza abisul cunoasterii (daath, soarele siriusian), soarele, luna si ajunge pe
pamant, incepandu-si astfel calatoria in lume, destinatia arcanei majore din Tarot, unde Lumea e
capatul de drum al nebunului, dezbracata de haine si inconjurata de laurii victoriei, sprijinita pe
pamant cu piciorul drept, piciorul stang in aer, tine bata in mana stanga si desaga in mana dreapta,
stanga legata la emisfera dreapta a intuitiei, dreapta la stanga ratiunii; stapaneste cele 4 directii, jos
se bazeaza pe taur stabilitatea, leul puterea, sus varsatorul cunoasterea si scorpionul devenit vultur
inaripat iubirea - lumea nu mai are secrete pentru nebunul calator.
In Berbecul patronat de Marte, fiinta intrupata devine 1 in plan fizic, imaginea in oglinda a sursei
inteligente coborate in materie care comunica prin intermediului creierului, receptorul fortei vitale
conducatoare in realitatea fizica.
Gemenii din oceanul astral intunecat (Neptun) care viseaza universul, sunt reflectati in partea opusa
capului, in talpa picioarelor in care este cuprins intregul corp energetic. Calcaiul lui Achile de la
piciorul drept indica vulnerabilitatea in fata mortii in rezonanta cu emisfera stanga a creierului care
se crede muritor si corespunde in corpul fizic genunchiului lui Saturn; obiceiul ingenunchierii

piciorului stang in fata autoritatii, in rezonanta cu emisfera dreapta (aplecarea capului), simbolizeaza
supunerea omului in fata inexorabilitatii mortii; fiinta intrupata consimte sa-si lase capul sub coasa
lui Saturn-timpul ce-si devoreaza propriii copii desi ar avea acces in egala masura la optiunea
nemuririi, de care nu este insa constienta. In mitologia greaca, Thetis, zeita marii, a cufundat corpul
fiului sau Ahile (eroul semizeu, personificare a berbecului, fiinta intrupata) in apa Styxului, pentru a
dobandi imortalitatea, cu exceptia calcaiului drept. Nu intamplator la moarte corpul (care si-a
pierdut capul/viata) este scos din casa cu picioarele inainte. Constelatia Pestilor ii reprezinta pe
Afrodita, fiica cerului care a precedat zeii Olimpului si Eros, fiul primordial al Noptii, care, cuprinsi de
frica, s-au transformat in pesti si s-au ascuns in apa pentru a scapa de Typhon, regele monstrilor
aflat in razboi cu zeii.
Reveresul arborelui cunoasterii binelui, reflexia sa intunecata (umbra), il constituie arborele

cunoasterii raului sau Qliphoth, in care coloanele + si – sunt inversate, iar calitatile exacerbate devin
pacate. Acesta este situat fie in spatele, fie sub arborele binelui si exprima aspectele negative,
distructive, infricosatoare, demonii acelorasi 10 sfere energetice din cele 10 corpuri astrale. In el se
afla codificata originea tuturor fricilor. Intelepciunea se transforma in nebunie, cunoasterea in
manipulare (magie neagra), dreptatea in fanatism, puterea in agresivitate, victoria in opresiune,
gloria in nerusinare, frumusetea in uraciune - iubirea in ura, fundatia in constringere, regatul in
inchisoare. Coloana compasiunii extrapoleaza in cruzime (+) iar cea a severitatii in teroare (-).
Prin urmare, partea intunecata nu este pe deplin separata si de fapt provine din suprasolicitarea
esentei sefirotului sau a judecatii lipsita de bunatate, compasiune. Astfel ca realitatea care se
creeaza nu mai functioneaza in unitate. Jupiter spre exemplu, in partea sa luminoasa, este jovial,
generos, iubitor, intelept, drept dar atunci cand exagereaza, in partea sa intunecata, devine lacom,
dogmatic, neiertator, obsesiv, crud, abuziv. Din acest punct de observatie, creatia pare schizofrenica.
POmul cunoasterii binelui si raului este considerat separat de pomul vietii. Religia crestina pretinde
ca programul ar fi fost activat de Adam o data cu cel dantai pacat. Ceea ce este oarecum fals,
deorece binele si raul, sau ingerii si demonii corespunzatori sunt o polaritate necesara existentei si
nu sunt propriu-zis distincte ci unite in profunzime, ca doua fete ale aceleiasi monede (oglinda pe o
parte alba, pe cealalta neagra) sau ca o banda mobius in care fetele opuse se intrepatrund. Sunt
fortele care pun in miscare mecanismele vietii.
Conform cabalei, demonii actioneaza la vointa lui dumnezeu si sunt in serviciul lui. Insusi satan
functioneaza ca agent al sau, demon al mortii, judecatii si pedepselor indreptatite. Demonii sunt
puteri destinate sa indeplineasca anumite sarcini specifice, ar trebui controlati si constrinsi sa lucreze
in folosul umanitatii si nu impotriva ei; sa (re)devina, asa cum au fost proiectati initial, simpli slujitori
ai regatului si nu stapani. Mer-ka-bah (mare-spirit-suflet), carul lui dumnezeu, utilizeaza atat fortele
luminii cat si pe ale intunericului pentru a se deplasa prin timp si spatiu. Cheia si scopul intelegerii
laturii intunecate a POmului cunoasterii sta in ridicarea nivelului de constientizare pentru a functiona
in partea lui luminoasa.
Ursita
Uneori cand fugi de soarta ajungi fix in fata ei.
Totul se intampla cu un motiv inseamna ca tot ce se intampla are o cauza.

Steaua Polara sau steaua nordului este cea mai stralucitoare stea din coada constelatiei Ursei Mici
(Carul Mic), inconjurata de uriasa Constelatie a Dragonului (Draco). Este o stea dubla formata dintr-o
gigantica galbena si una pitica. Este cunoscuta si sub numele antic de Mari, Doamna noastra sau
Stella Maris (steaua marii), asociata fecioarei Maria (Miriam sau Mariam la evrei) si are rolul de stea
calauzitoare, care-i ghideaza pe calatori pe ocean. Deoarece sta exact deasupra axei de rotatie a
pamantului, pozitia ei pe cer pare nemiscata. In mitologie, Steaua marii, regina cerurilor era
considerata creatorul primordial al lumii, care rezona cu zodia fecioarei ca mama a soarelui si a lunii
ce ii reflectau lumina, „femeia imbracata in soare” (luna plina) din apocalipsa biblica. In multe culturi
populare, soarele si luna sunt frati gemeni dar in unele variante mitice stravechi sunt inversate,
soarele apare ca entitate feminina si luna masculina.
Este interesant ca in vocabularul arhaic romanesc „ursa” denumeste atat constelatia celesta cat si
zana ursitoare, ca si cum casa ursitelor s-ar afla in constelatia stelei nordului. A ursi, devenit urzit la
razboiul de tesut, insemna a toarce firele, urzeala pentru tesatura vietii. In horoscopul personal
Nodul Nord indica punctul de implinire a destinului. Steaua polara este canalizata in mare masura de
Saturn (karma), si, partial, si de Venus (frumusetea si iubirea), astfel ca poate fi asociata rolului de
busola a sortii. Este localizata in zodiac la 28 gr. in Gemeni. Domeniul personal de viata in care ne
aflam sub influenta gemenilor ne ajuta sa intelegem modul in care energia stelei nordului ne
ghideaza si lumineaza drumul.
„Doar cei ce risca sa mearga prea departe pot sti cat de departe pot ajunge.”
(serialul Fringe)
Ploaia de stele
Simbolurile mistice sunt folosite ca sa manipuleze mintea prin mesaje subliminale. Floarea vietii spre
exemplu, pe care unii o poarta la gat ca amuleta, este expresia grilajului inchisorii planetare sub care
ne traim realitatea. O realitate care consuma, in care ne mancam unii pe altii, la propriu si la figurat,
pentru a putea supravietui. Fiecare fiinta din aceasta realitate se hraneste pe seama altor fiinte.
Consumam materie ca sa producem si sa consumam energie. Copiii cresc din parinti si apoi se opun
lor, parintii degenereaza si mor. Un flux nesfirsit de nasteri si morti. Uitarea perpetueaza o matrice
care se vrea atotputernica.
Fricile noastre ne privesc prin ochii Meduzei si serpii incolaciti pe capul ei ne impietresc fiinta. Dar
cand capul Meduzei vazut prin oglinda scutului Atenei cade sub sabia lui Perseu-constiinta
patrunzatoare din sangele ei se naste calul inaripat Pegas care zboara spre inaltimile cerului. In
noptile de august, in zodia leului vin perseidele, ca o ploaie de stele cazatoare care ne imputernicesc
in vointa de a ne infrunta fricile cu curajul leului.
Pietrele albastre din colierul de la gatul Inannei sunt ciorchinele de struguri-suflete cazute in abisul
siriusian al cunoasterii. Iar Sirius este cainele credincios al vanatorului Orion care urmareste
Pleiadele si-i aduce prada. Intre inima si creier se intinde acest abis. Inima ar trebui sa iubeasca
mintea si mintea sa inteleaga inima pentru a putea traversa impreuna abisul. Sunt simbolizate de
marul albastru de la gat si lana de aur din cap. Sufletul si spiritul intrupate pentru a fi sacrificate pe

altarul vanatorului. In vino veritas, in vin se ascunde apa adevarului si a vietii. Vinul cu magica
ciuperca a Amanitei, uscata ritualic pe cracile de brad, mos craciun, painea si spiritul batrin si
intelept al pamantului.
Cine a putut sa vada vreodata adevarata fata a realitatii? Cetatea Zionului, a oamenilor treziti,
ascunsa de labirintul Matrixului sub pamant, luminata de soarele din Al-Cyone, din care creste
ciuperca miraculoasa sa fie doar o legenda?
Jocul in labirint are reguli. Cand te intorci sa joci esti obligat sa le respecti. Dar daca devii constient
de ele iti poti alege traseul care te avantajeaza. Pentru ca pana la urma zeii care guverneaza Matrixul
sunt pure programe mentale cu 2 fete, una care rade, cealalta care plinge. Dar esti TU omule cel care
le-ai creat asa pentru a face jocul mai palpitant. Si ai ajuns sa te incurci in propriile-ti ite. Ai uitat cine
esti.
Psihonautica
Cararea secreta a labirintului duce spre imortalitate. Este calea gnosticilor simbolizata de sfintul
graal, pastratorul singelui regal si de firul Ariadnei. La vechile civilizatii ale Babilonului si Egiptului era
asociata misterelor sarpelui. La greci, Aesculap, zeul-sarpe vindecator isi avea templul la Epidaurus.
Pelerinii care ajungeau acolo erau tratati cu potiuni magice si instruiti in tainele meditatiei pentru
vindecarea trupului si sufletului in templul lui Tholos, inchinat pamantului, format din 2 cercuri
concentrice. Dedesubtul lui se afla un labirint asemanator cu cel al lui Daedalus din Creta. Pentru
antici labirintul semnifica drumul enigmatic, serpuit pe care novicele trebuia sa-l parcurga in
procesul initierii.
Mai tarziu, labirintul a fost utilizat de templieri, alchimisti si marii gnostici ai Europei. Poate cel mai
faimos labirint medieval se afla in catedrala Chartres, asezat exact in fata ferestrei in forma de roza
de pe peretele vestic. Mergind pe traseele intortocheate ale labirintului pana in centru si inapoi se
emuleaza calea straveche a sarpelui, intrarea prin coada lui si iesirea din gura simbolizand renasterea
magica. Sarpele OroBorO a fost dintotdeauna asociat cu misterul calatoriei spre viata eterna.
Numele lui este un palindrom, adica un cuvint care-si mentine intelesul citit in ambele sensuri (din
greaca palin „din nou” si dromos „drum”, acelasi drum).
Un alt exemplu interesant de palindrom sau fraza recurenta este „In girum imus nocte et
consumimur igni” - „Intram noaptea in cerc si suntem consumati de foc” cu referire la fluturii de
noapte atrasi de lumina in jurul careia zboara in cercuri tot mai apropiate, pana le ard aripile. Fluturii
sunt o personificare a sufletului.
Revenind la enigmele sarpelui, cercetarile moderne au evidentiat modul in care veninul de sarpe
mareste productia asa-numitor celule T, celule soldat care intaresc sistemul imunitar si accelereaza
vindecarea corpului. Au aparut pe piata produse cu venin de sarpe, in special pentru infrumusetare
si intinerire. In mod bizar credintele antice care fac referire la iluminare sau kundalini, ridicarea
sarpelui energetic de la baza coloanei vertebrale pana la cap, sau la mentinerea tineretii si
dobandirea imortalitatii cu ajutorul elixirului vietii, pietrei filozofale sau sfintului graal, sunt legate
intr-un fel de cultul sarpelui si POmul cunoasterii. Caduceul lui Hermes are 2 serpi incolaciti pe axul

central, simbol al ADN-ului care contine cheile oricarei vindecari. Poate ca nu e vorba de o metafora
pana la urma ci pur si simplu de o substanta psihotropa cat se poate de reala. In India, misticii
obisnuiau sa fumeze marihuana rulata in foita inmuiata in venin de cobra pentru deschiderea celui
de-al 3-lea ochi, supranumit si ochiul sarpelui (pineala).
Amprentele degetelor au forma de labirint. Circumvolutiunile creierului sunt un labirint de conexiuni

neuronale prin care circula curentul electric. Anumite substante enteogene din plantele sacre
(cannabis, ayahuasca, peyote, ciuperci psihoactive) sau veninul de sarpe activeaza receptori din
creier in mod normal adormiti si in acest fel granitele dintre lumea vazuta si cea nevazuta sunt
atenuate, facilitandu-se calatorii in dimensiuni spatio-temporale indeobste necunoscute. Sunt
instrumente care activeaza „psihicul” si fac posibile experiente spirituale fascinante insa nu lipsite de
pericole pentru cei care se incumeta neavizati in taramurile astrale. Aceste plante sunt numite de
catre samani „plante invatator”. Se spune ca prin ingerarea substantelor enteogene omul devine
posedat de spiritul entitatii canalizate. O noua disciplina, psihonautica, descrie metodologia si
efectele starilor de constiinta extinsa induse de substantele psihoactive si vine astfel in ajutorul
cautatorilor spirituali. „Drogurile” nu te fac dependent dar nevoia de a scapa de realitate poate crea
dependente.
Realitatea e un dans dar in acelasi timp poate parea o confruntare. Lupta care are loc in ring e o
reflectare a conflictului dintre mintile si inimile noastre. La un moment dat toti ne intalnim
partenerul intunecat de care ne e atat de teama ca ne impiedica sa ne implinim potentialul. Suntem
tentati sa-l negam si ne straduim sa-l invingem, crezind ca asa vom cunoaste pacea.
Totusi caracterul general al universului nu e competitia. E comertul, cum bine arata Hermes-Mercur-
Toth. Dai si primesti intr-un schimb echitabil. Daca trisezi, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau
altul, vei plati diferenta si balanta se va echilibra. Cand in sfirsit te-ai prins de balans, viata devine un
dans gratios de lumini si umbre care se intrepatrund si se misca armonios in ritmul muzicii astrale.
„89 gr 15 min. Asta este pozitia curenta a lui Polaris, steaua nordului. Vazuta de pe alta planeta e la
fel ca celelalte. Dar pe pamant, are o importanta deosebita. E ca o ancora. Oriunde ai fi in emisfera
nordica, daca stai cu fata la Polaris, stai cu fata la nord. Stii unde esti. Dar exista si alte feluri in care
te poti rataci. Prin alegerile pe care le facem. Prin intamplarile care ne coplesesc. Chiar si in propria
noastra minte. Atunci care sa fie ancora noastra? Care e farul ce ne poate calauzi de la intuneric la
lumina? Daca e vorba de alti oameni? De vietile care ne influenteaza intr-un fel sau altul? Spre
deosebire de Polaris, lumina adusa de ei nu dispare niciodata.” Serialul Touch
Tot cerul se roteste in jurul stelei polului nord, Stela Maris, steaua marilor sau doamna noastra,
steaua conducatoare a carului mic infasurat in constelatia Dragonului. Steaua calauzitoare a
calatorilor pe mare se remarca astfel ca portal central al tuturor portalurilor sau sufletul sufletului
(inima Sofiei) si detine cheia destinului. Acolo este ochiul din centrul furtunii si calea ultima de
eliberare din zona conflictuala. In astrologie este conjuncta cu Betelgeuse din constelatia razboinica
Orion, cea mai mare stea din univers, canalizata de Marte si Mercur, aflata la 28 gr. 45 min. in
Gemeni; indica aroganta, rebeliune, putere, curaj si este aproape de a exploda intr-o super-nova.
Polaris impartaseste natura combinata a lui Saturn si Venus. Este spiritul reginei albe din jocul de sah
care are forta de a elibera regele alb de entitatile intunecate care-l ameninta in arena de lupta.

TIMPUL ALEGORIC
Este mintea universala, acasa Spiritului, biblioteca-program care contine toate cartile vietii
administrate de Arhitectul-Demiurg, toate scenariile posibile, cufundate in intunericul nefiintei.
Spiritul intra in timp, atrage un scenariu de viata si-l lumineaza moment cu moment desfasurandu-l
si activandu-l cu energia sa. Este un proces de materializare, iluminare si cunoastere a unor
experiente materiale. In acest fel, Spirit si Suflet se unifica in materie, creind realitatea mentala in
3D.
ADN-ul contine codul genetic care materializeaza programul de viata (software-ul), inima este
generatorul electro-magnetic care converteste si intretine energia necesara insufletirii spiritului iar
creierul este procesorul informatiei si interfata cu realitatea (ecranul pe care se proiecteaza scenariul
de viata).
Sufletul se oglindeste in creier in glanda pineala, ochiul interior al cunoasterii secrete iar Spiritul in
glanda pituitara. Scopul ritualurilor religioase este de a controla si inrobi Omul in asa fel incat sa fure
si sa directioneze energia sufletului spre entitati exterioare neintrupate, consacrate in roluri de
stapani si creatori si sa-i blocheze in acest fel evolutia. De aceea majoritatea simbolurilor mistice
manipuleaza subliminal activitatea pinealei (triunghiul, cubul, crucea). In plus, numerosi blocatori
chimici sunt introdusi in corp prin mancare si apa, destabilizand sistemul endocrin care conduce
activitatea intregului organism incepand cu creierul si face de asemenea conexiunea cu corpurile
subtile.
Cand Spiritul se elibereaza din timp, scenariul este inchis dar ramane inregistrat in constiinta ca
experienta. Astfel evolueaza fragmentele de Spirit trezite prin materializare. Scopul tuturor
experientelor de viata este reunirea Spiritului cu Sufletul intr-o constiinta completa, armonioasa si
pe deplin integrata.
Ce fac Spiritul si Sufletul intre scenarii, dupa ce se separa?

Spiritul este reciclat in baza de date experimentala a demiurgilor si reprogramat pe baza legii karmei
cu un nou scenariu iar energia Sufletului este eliberata pana la urmatoarea incarnare. Singura
dimensiune in care Suflet (intindere), Spirit (inaltime), Minte (profunzime-personalitate) se
(re)intalnesc este cea materiala, 3D. Uniunea lor perfect echilibrata este scopul final al procesului
evolutiv prin care creatia devine constienta de sine. Prin ea se materializeaza Dumnezeul creator
intrupat.
Glandele pineala si pituitara fac legatura intre lumea materiala a formelor si lumea eterica a
arhetipurilor. Datorita lor sunt posibile calatoriile in astral care contribuie la intelegerea existentei de
pe un nivel mai inalt si extinderea constiintei. Pineala, „poarta lui Dumnezeu”, reflecta esenta
feminina, seamana de altfel cu organul reproducator feminin iar pituitara esenta masculina, forma
sa sugerand testiculele in prelungirea carora se afla medulla oblongata de forma unui falus care
leaga creierul de coloana vertebrala. Pineala mai este supranumita si „Ochiul sarpelui” fiindca este

trezita de energia Kundalini care urca de la baza coloanei si o patrunde deschizand-o. Dar Kundalini
nu este scopul ci doar mijlocul...
Secretul secretelor@ Water Gate, Star Gate, Gate Way, Gate of God...
Sarpele reprezinta coloana vertebrala in care energia pamantului ascensioneaza trecand prin cele 33
de vertebre (cifra crucificarii) si patrunde in centrul Sufletului din glanda pineala, unindu-se cu
energia celesta intr-o explozie prin care este eliberata secretia sacra, uleiul sacru sau apa vie
impregnata cu sarea pamantului (secret salt). Cupa Graalului se umple cu elixirul vietii, formand
marul sau oul de aur si piatra filozofala care transmuta materia!
Simbolul ambivalent al sarpelui cu care ne intalnim iar si iar, de la mitologie la medicina, contine atat
otrava cat si antidotul. Mai bine zis, insusi veninul este in acelasi timp leacul. Daca nu te omoara, te
face nemuritor. Mai lipseste un ingredient: timpul potrivit alchimizarii! Ceasul ceresc fixeaza ora
desteptarii!
„Where the skull divides there lies the Gate of God.” The Taittireeya Upanishad
(Unde craniul se imparte acolo se afla Poarta spre Dumnezeu.)
Precum in cer asa si pe pamant

Reflexia zonei din creier dintre cele 2 emisfere, care cuprinde pineala, pituitara, hipotalamusul,
corpul calos, medulla oblongata se regaseste mai jos, in cavitatea bucala, deasupra tiroidei (organul
vorbirii - glota, epiglota, amigdalele, omusorul) unde este produsa saliva (termen care provine din
salvare) si in forma organelor sexuale.
Bolta cereasca este bolta craniana pe care Atlas (coloana vertebrala) o tine pe umerii sai iar pineala
(sotia sa PLEIONE, nimfa apelor) este locul in care cerul si pamantul se unesc si dau nastere celor 7
stele-chakre, Pleiadele. Proiectia lor astrala se vede pe cerul noptii in zodia Taurului, care in
ezoterism este una din emblemele lui Dumnezeu, alaturi de Leu, Vultur (Scorpion), Varsator.
Pe scurt despre principalele glande

In timp ce creierul este conducatorul suprem al corpului, hormonii sunt consilierii sai din umbra.
Sistemul endocrin contine glande raspandite peste tot prin corp si elibereaza hormoni esentiali
pentru a mentine organismul in stare de functionare. Daca n-ar exista, nu am simti placere, nu am
putea sa ne miscam, sa luptam cu bolile, sa facem copii, sa controlam stresul sau sa fim fericiti. Este
unul dintre cele mai complexe sisteme din corpul uman.
Glanda pituitara de marimea unui bob de mazare, formata din 2 parti, produce hormoni care
controleaza functia tuturor celorlalte glande. Influenteaza dezvoltarea organismului si a celulelor
prin hormonul de crestere, functionarea aparatului reproducator, concentratia mineralelor si a
zaharului din sange, producerea laptelui mamar, dilatarea arterelor, temperatura corpului, forta
musculara, irigarea cu sange a capului, functiile inimii, metabolismul, circulatia, retentia fluidelor.
Hipotalamusul este situat imediat deasupra glandei pituitare, iar cele doua conlucreaza pentru a
controla alte glande. Multe probleme emotionale si de ordin psihic ar putea avea legatura cu
interactiunea dintre glanda pituitara si hipotalamus.

Glanda pineala este situata la baza creierului si este stimulata de lumina ultravioleta primita prin
intermediul ochilor. La intuneric, genereaza secretia hormonului numit melatonina, care
influenteaza maturizarea glandelor sexuale si normalizeaza ciclul menstrual. Melatonina are efecte si
asupra hipotalamusului si a rolului sau in reglarea ciclului de somn/veghe. De aceea ritmurile
naturale ale corpului depind de functionarea optima a glandei pineale. Se crede ca ar avea legatura
si cu intuitia.
Tiroida se afla la baza gatului, de ambele parti ale traheei si are forma de fluture. Ea regleaza
metabolismul si produce hormonul tiroidian dupa ce primeste semnale chimice de la pituitara.
Afecteaza nivelul de energie, greutatea corpului, dezvoltarea normala a creierului, muschilor si
oaselor, activitatea sistemului nervos, functionarea aparatului reproducator si a glandelor
suprarenale, concentratia zaharului din sange.
Cea mai afectata dintre glande, din cauza alimentatiei si a manipularii subliminale este pineala.
Poate fi decalcificata si detoxifiata prin:
Eliminarea metalelor grele din corp, in principal a mercurului

Vitamina K1 din vegetale cu frunze verzi si K2 produsa in microflora intestinala din oua, lactate de
tara nepasteurizate; in combinatie cu vit A si D3 elimina depunerile de calciu din pineala
Borul elimina fluorurile din corp, prevenind astfel calcificarile; cea mai buna sursa de bor este sfecla
Otetul natural de mere (nepasteurizat)
Usturoiul, excelent prebiotic, fortifica sistemul imunitar, dizolva calciul
Iodul, cea mai buna sursa este din alge marine
Dar mai ales prin intelegerea si eliminarea factorilor subliminali perturbatori, renuntarea la falsele
credinte si presupusii zei.
Stelele Universului
Lumina este radiatie electromagnetica in cadrul unei anumite parti din spectrul eletromagnetic, intr-
o gama de frecvente cu lungimi corespunzatoare de unda si energie fotonica. Lumina vizibila are o
lungime de unda intre 400–700 nanometres (nm) si o frecventa intre 430–750 terahertz (THz), de la
razele infrarosii lungi la cele mai scurte, ultraviolete. Frecventa si lungimea de unda sunt invers
proportionale: cu cat lungimea de unda e mai mare, cu atat frecventa e mai mica. Limita lungimii de
unda este insusi Universul. Cu cat frecventa vibratiei fotonilor este mai mare, cu atat transporta mai
multa energie. Razele gamma spre exemplu transporta fotoni cu frecventa si putere energetica
ridicata in contrast cu undele radio, de mai joasa frecventa.
Proprietatile luminii vizibile sunt intensitatea, directia de propagare, frecventa sau lungimea de unda
si polarizarea sau orientarea geometrica a oscilatiei (circulara, eliptica, verticala)
Sursele luminii in Univers sunt stelele sau sorii.

Cand moare o stea gigantica se transforma intr-o gaura neagra care inghite in ea toata materia din
jur. Adica renaste de partea cealalta a oglinzii, in universul interior. Si lasa pe cer o urma cazatoare a
luminii sale care se stinge.
Praf de Stele
Know what is in front of your face and what is hidden from you will be disclosed.
Cunoaste ce e in fata ta si ce este ascuns ti se va dezvalui.
Gospel of Thomas (Evanghelia dupa Toma)
In mitologia greaca, Chaos era zeitatea primordiala din care s-a nascut Cosmosul, universul perfect
ordonat (Pitagora).
Organizarea haosului. Principiul iubirii din noi, certitudinea gloriei

Marte este "dorinta (Kama) care transpune in actiune vointa lui Vulcan (Soarele)", mai intai creeaza
conflicte si opozitii, pentru a servi in cele din urma motivului universal al iubirii: "Kama (dorinta),
combinata cu Manas (mentalul uman) si Buddhi (mentalul superior), formeaza corpul subtil superior
sau sufletul spiritual al omului evoluat. " (De la H. Roerich, Letters vol. I, p. 244).
"Kama este prima constientizare, atotcuprinzatoarea dorinta care imbratiseaza binele universal,
dragostea pentru tot ce traieste si simte, nevoia de ajutor si bunatate, primul sentiment de
compasiune si mila care apare in constiinta creatiei din PRIMA FORTA, imediat ce a luat nastere ca o
raza venita din ABSOLUT”, se spune in Rig Veda, "Dorinta este prima care a aparut in HAOS, si a fost
samanta primara a mintii, pe care INTELEPTII, cautand-o cu inteligenta lor, au descoperit-o in inima
lor ca legatura care uneste Entitatea cu Non-Entitatea, sau Manas cu pura Atma-Buddhi, sau Omul cu
sufletul spiritual si universal." (H. P. Blavatsky, Glosarul teosofic, pag. 170-1) La greci s-a numit Eros
si s-a tranfigurat mai apoi prin Hera in fiul ei Ares si mai departe in fiul lui Ares cu Afrodita, ca
reverberatii ale aceleiasi forte primordiale a iubirii.
Antahkarana
In filosofia hindusa, antahkarana (sanscrita: "cauza interioara") era un concept reprezentat grafic
printr-un simbol cu 3 brate unghiulare unite in centru ce se referea la totalitatea celor 2 nivele ale
mintii: Buddhi, intelectul sau mintea superioara si Mana, nivelul mediu care include corpul mental.
Antahkarana exprima legatura dintre mintea mijlocie (creierul fizic) si cea superioara (sinele
superior) si anume forma in care se incarneaza. In plan ezoteric, cele 6 puncte ale bratelor unite intr-
un al 7-lea punct central (soarele central Alcyone), reprezenta podul sau uniunea dintre cele 7 stele
ale Pleiadelor, arhetipurile feminine ale creatiei (mamele), si sotii lor, cele 7 stele din Carul Mare
(Ursa Major), arhetipurile masculine (profetii).
Norul Pleiadelor se afla in inima constelatiei Taurului. In mitologia egipteana Taurul il reprezenta pe
Horus, fiul divin rezultat din uniunea lui Sirius/Isis/Suflet (Soarele sorilor) si Orion/Osiris/Spirit
(vanatorul celest). Sirius, steaua albastra a cainelui sacru, lumina karma reincarnarilor lui Horus in
lumea materiala. Aceasta era viziunea egipteana asupra labirintului si mino-taurului.

In astrologia ezoterica, Pleiadele sunt vehiculul de manifestare a "Aspectului 3 (sau raza 3)", si
anume cel material, al unei Mari Fiinte Cosmice, alaturi de Marele Urs (Primul Aspect: spirit) si Ursul
Mic (Al 2-lea Aspect: suflet) in regatul condus de Sirius, ca reflexie a aspectului 2, al sufletului. Ursii si
Pleiadele, cu Sirius ca punct intermediar de concentrare, constituie triada spirituala care guverneaza
activitatea ciclica evolutiva in forma de spirala a sistemului nostru solar.
Conform traditiei esoterice, Alcyone este Originea si pivotul central a Sapte Sisteme Solare
(Septenarul cosmic), din care face parte si sistemul notru. In fiecare an, pe 22 noiembrie, pe cuspida
dintre Scorpion si Sagetator, are loc o aliniere intre Pamant, vulcanul central din Soare si soarele
central Alcyone din Pleiade.
In Astrologia spirituala a maestrului E.K. prin Parvathi Kumar se spune astfel:

„Cuvantul lui Dumnezeu ajunge pe Pamant (dobandeste forma sau existenta materiala) prin semnul
Taurului. Forma cuvantului lui Dumnezeu este universul material sau obiectivitatea. Aceasta este
numita a patra stare a cuvantului sau. (...) Semnul Taur reprezinta aceasta a patra stare a cuvantului
si intreaga splendoare a universului in aspectul sau formal.
Formele din acest univers tind spre perfectiune prin frumusețe. Frumusetea este partea ascunsa a
tuturor. Este ascunsa in forma si revelata prin anatomia formei. (...) Geometria creatiei este un
container de frumusete si nu poate inchide frumusetea in nici o parte a formei. PRIN si nu IN forma
gasim frumusețe. Frumusetea este aspectul divin al formei.
Acest aspect este guvernat de semnul Taur in persoane care traiesc pentru arta si care incearca sa
descopere misiunea sacra a artei in acest univers. Aici este semnificatia ascunsa a localizarii
ascendentului avatarului Krishna in Taur.”
Putem crea o casa luminata de iubire pe frumoasa noastra planeta albastra?

Neptun aflat in casa Pestilor pana in 2026 ne da o raza de speranta ca suntem capabili sa invingem
intunericul, iluzia si moartea iar Jupiter aflat in 2017 in Scorpion a luminat tenebrele, cand a trecut in
Sagetator a inceput sa le inteleaga, in Capricorn isi foloseste inteligenta dobandita pentru a contribui
la restructurarea realitatii si ridicarea in cunoasterea universala odata cu trecerea sa alaturi de
Saturn in Varsator. Se va intalni cu Neptun in Pesti in 2022, astfel ca amandoi guvernatorii acestei
zodii, cel diurn si cel nocturn, isi vor reuni fortele in domiciliu si pana atunci, intreg sistemul de
credinte al umanitatii va fi complet transformat. Uranus s-a mutat in 2019 Taur si sustine in
materializare tot acest proces revolutionar de constiinta.
Acest laser fixat pe binele comun, niciodata partinitor, impersonal si profund poate atrage solutiile
pentru depasirea separatiei, inspirand chiar si spiritele cele mai slabe si schimband destinul
popoarelor.
Nu exista alta alternativa, pentru ca orice "chimioterapie externa" ar distruge mai degraba intregul
decat sa elimine selectiv metastazele terorii actuale. Organismul nu trebuie subminat prin opozitii si
separari suplimentare ci intarit in puterea sa naturala de auto-vindecare.
Este pur si simplu dificil sau mai degraba urgent?

Celulele albe de lumina (ale sistemului imunitar astral) sunt capabile sa se concentreze asupra
realitatii, sa evidentieze unitatea si sa plaseze un cristal indestructibil ca o lentila calauzitoare asupra
prezentului, sa ridice valul haotic care nu va mai putea supravietui pentru mult timp. Pot sa aduca
distrugeri in teritoriul formelor, dar nu si asupra inimii creatiei, acel magnet subtil care nu s-a nascut
si nu a pierit niciodata.
Daca cei care traiesc acum nu vor putea vindeca realitatea, o vor face altii care vin dupa ei. Valul
evolutiei este de neoprit. Daca omenirea va fi in continuare iresponsabila, competitiva, ostatica, va fi
in cele din urma epuizata de teama de a pierde ceea ce de fapt nu a detinut niciodata. Singurele
lucruri pe care le poate avea sunt binele comun, viata, infinitul, abilitatea de a iubi in loc de a se
desparti. Restul, inclusiv gandurile, dorintele, corpul sunt doar active temporare care trebuie
pastrate sau parasite in functie de progresul comun armonios.
Cat este de greu sa vezi sau sa te eliberezi?

Este nevoie sa ne reorientam privirea asupra optiunilor de vindecare si sa izolam celulele canceroase
din organism pentru a nu afecta intregul, fara frica, ura sau mila fata de noi insine. In acest fel se va
schimba substanta lucrurilor si vibratia lor pregatindu-ne terenul pentru evenimentele viitoare.
Daca suntem de acord ca nimic nu e intamplator, atunci putem folosi orice prilej pentru a ne
transforma si reorganiza viata din punctul de vedere al interesului comun, binefacator, umanitar.
Fiecare este responsabil pentru ceea ce se intampla in jurul lui. Principiul iubirii nu cunoaste
distanta, timp, esec sau moarte. Fiintele umane au sarcina divina de a reorganiza haosul aducand
Lumina in confuzie
Realitea esentiala a Unitatii
Frumusetea nepieritoare a Adevarului
Cerul instelat deasupra noastra. Zona crepusculara

Influenta stelelor fixe asupra pamantului se realizeaza prin intermediul unui luminator (luna sau
soarele) sau al unei planete care se interpune intre pamant si energia acelei stele focalinzand-o.
Astfel ca efectele lor nu sunt resimtite continuu. Cele mai puternice tranzite sunt date de eclipse
cumulate cu energia lui Jupiter sau Pluto care activeaza capul si sistemul endocrin. Planetele
retrograde micsoreaza efectele stelelor fixe.
La intersectia dintre Scorpion si Sagetator, acolo unde s-ar afla zodia Ophiucus, se intinde „poarta de
aur” a cerului, pazita din entitati astrale foarte puternice. La 9 gr. 46 sagetator este steaua regala
rosie Antares din inima scorpionului, gardianul de vest, la 14 gr 11 min este Marele Atractor,
anomalia galactica ca un aspirator astral, imensa concentratie de masa si energie care emite lumina
ultravioleta, supranumita in astrologie „vocea lui dumnezeu” iar la 27 gr. 05 Sagittarius A, gaura
neagra din centrul galactic, „Punctul Avatarului” sau „poarta (ochiul) lui dumnezeu” prin care
semintele stelare intra si ies din timp. Pe 8 noiembrie 2018 Jupiter a intrat in sagetator si a activat
acest sector, in special in perioada tranzitelor lunare si solare. Prin acest mare portal, deschizandu-
ne mai intai inima (Antares) si apoi ochiul interior putem auzi vocea divina (Marele Atractor) si
putem vedea in profunzimea celui mai intunecat loc din Univers (Sagittarius A). Intre luna noua din 6

decembrie si luna plina din 22 decembrie s-a desfasurat un traseu spiritual de mare efervescenta
energetica.
Iluzia timpului
„Timpul nu este deloc o realitate.... Un minut dureaza atata cat ii trebuie secundarului sa parcurga
circumferinta cadranului.... Dar afectivitatea noastra inregistreaza diferite timpuri. ... Si de fapt este
vorba de miscare, o miscare in spatiu.... Deci masuram timpul cu ajutorul spatiului. Prin urmare este
ca si cum am vrea sa masuram spatiul cu ajutorul timpului... De la Hamburg pana la Davos sunt 20 de
ore... da, cu trenul. Cu piciorul insa cat timp este? Dar in gand? Nici o secunda... Asadar, ce este
timpul? ... Poti sa-mi explici acest fenomen? Noi percepem spatiul cu organele noastre de simt, cu
ochii, cu pipaitul. Perfect. Dar care este organul cu care percepem timpul? Poti sa-mi precizezi? Vezi,
iata-te incoltit. Cum insa am putea masura ceva caruia nu stim sa-i definim nici macar o singura
insusire? ... masuratorile noastre nu sunt decat niste conventii...”
(Thomas Mann, Muntele vrajit)
Taranii romani obisnuiesc sa-ti raspunda cand ii intrebi despre distante cu ceva de genul „la cateva
ore de mers”.
Lumina constiintei explorand spatiul variantelor creeaza iluzia timpului. Este ca si cum intrind intr-un
depozit intunecat cu o lanterna ne-am apuca sa luminam rand pe rand niste rafturi si sa inventariem
lucrurile pe care le gasim acolo. Este un proces de dezvaluire si cunoastere. Depozitul este mintea
universala in care fiecare lumineaza cate un sector intunecat. Odata ce lumina a trecut totul se
cufunda inapoi in intuneric dar lucrurile raman ascunse pe rafturile pe care au fost asezate chiar
daca nu mai e nimeni care sa le vada. Asadar timpul nu este decat un spatiu descoperit,
constientizat, parcurs intr-un anumit ritm, mai repede sau mai incet, in functie de viteza de
deplasare a observatorului; prin urmare este cu totul subiectiv, relativ. Ceea ce masuram
conventional sub denumirea de timp este spatiul jalonat de miscarile ciclice ale soarelui si lunii pe
bolta cereasca. Iar cercul zodiacal este un instrument de interpretare a miscarii constiintei in spatiul
terestru in functie de influentele energetice generate de rotatia soarelui prin casele astrologice si
constelatii.
Marele Atractor (Great Attrator, GA sau Norma Cluster)

Din punct de vedere astrologic, ofera abilitatea de a atrage in viata si a propaga intelegerea
universalitatii constiintei. Robert Sedgewick, specialist american in informatica, profesor la Princeton
University, sagetator nascut pe 20 dec. 1946, asadar aflat potential sub influenta GA, afirma despre
aceasta forta astrala ca este ceva ”misterios, captivant, ar putea fi chiar o personificare directa a
Creatorului! Contine ceva ce ar trebui sa cunoastem.” Pare a fi legata in special de enigma liberului
arbitru versus soarta, provocandu-ne sa raspundem la o intrebare existentiala esentiala. Putem sa
luam decizii constiente si sa dispunem deci de libertate asupra vietilor noastre sau suntem in
intregime supusi legilor imuabile ale destinului si fortelor fizice ale naturii? Dupa cum subliniaza
Sedgewich, "Avand in vedere puterea masiva de atractie a GA, se pare ca acest ultim principiu detine
suprematia pe taramul universului. Odata pus in miscare, nu exista nici o speranta. Veti fi
spulberati.”

In teoriile haosului conceptul de „atractor” indica zone sau perioade de timp in care anumite
procese se acumuleaza si converg. Sistemele haotice, chiar daca raman dependente de conditiile
initiale intr-un mod destul de asemanator astrologiei, sunt, de asemenea, sensibile la cea mai mica
schimbare. Desi un atractor se comporta ca un punct fatal, iar Marele Atractor prezinta caracteristici
similare, el ar putea totusi canaliza si fortele de echilibrare intre soarta si vointa libera, deoarece
ambele absorb si emit energie in acelasi timp. Spre deosebire de gaura neagra care inghite tot ce se
afla in calea ei, fluxul energetic in GA are loc atat spre interior cat si spre exterior; aceasta ar indica
mai degraba un proces de planificare constienta a destinului. Sub influxurile marelui atractor,
spiritului incarnat i se permite sa ia in considerare toti factorii relevanti ai evenimentelor trecute,
consecintele lor si sa-si aleaga optiunile cele mai favorabile de viitor. Din punctul de vedere al
evolutiei sufletului, vointa libera pare a fi la fel de importanta ca si acceptarea „sortii inevitabile”,
mai ales in situatia in care dispune de niste instrumente de reglaj rafinate. GA simbolizeaza punctul
astral in care se primesc cunostintele necesare armonizarii dintre limitarile destinului si liberul
arbitru. Spiritul evoluat care este capabil sa rezoneze pe frecventele lui specifice, devine receptiv la
„vocea creatorului” care emite intr-un spectru destul de larg in momentele astrale favorabile. Totusi,
o viziune ingusta asupra vietii sau o natura plina de prejudecati nu se potrivesc cu Marele Atractor.
Numai o viziune deschisa ne poate impinge spre adevarata intelepciune emanata din el. In harta
mea natala, in apropierea GA se afla Luna in conjunctie cu Saturn in casa 5 a creativitatii!
„Coincidenta este modul lui dumnezeu de a ramane anonim.” Einstein
Crucea regala. Trifoiul cu 4 foi. Gardienii din cele 4 colturi ale pamantului
Pe linga jocul de sah, Zarathustra, al carui nume s-ar traduce prin „adoratorul stelelor”, ne-a lasat si
povestile despre cele 4 stele regale ale Persiei, pe care le-a numit „supraveghetorii directiilor”, a
punctelor cardinale. Ei formeaza pe cercul zodiacal 2 axe incrucisate, crucea regala simbolizata de
trifoiul cu 4 foi, de la Nord la Sud si de la Est la Vest, care separa dimensiunea spatio-temporala in 4
anotimpuri guvernate de cele 4 elemente.
Un fapt mentionat de antici dar mai putin folosit in astrologia moderna este ca 2 dintre stelele regale
impartasesc cate 2 constelatii. Antares nu este doar inima scorpionului ci si calcaiul purtatorului
sarpelui (Ophiucus) indreptat spre capul scorpionului, ca si cum ar vrea sa-l striveasca. Fomalhaut se
afla si la capatul suvoiului de apa turnata de varsator in gura pestilor.
Axa E-V a integritatii, iluminarii mintii si deschiderii inimii

Aldebaran (discipolul/iubitul/servitorul) vs Antares (rivalul) din gemeni vs sagetator/scorpion
Aer, minte vs apa, emotie
Axa N-S a constiintei, transcendentei sufletului si alchimiei spirituale

Regulus (micul print) vs Fomalhaut (singuraticul) din leu vs pesti/varsator
Foc, spirit vs apa, materie (pamant spiritual cum spunea Hermes Trismegistul)
Mintea (ochiul taurului) este opusa pasiunii (inima scorpionului), cum aerul e opus apei. Mintea
constringe inima. Axa E-V transforma parfumul florilor de primavara in recoltele toamnei.

Limitarile spiritului (inima leului) sunt opuse aspiratiilor sufletului (gura pestelui), ca focul opus apei.
Spiritul constringe sufletul. Axa N-S transforma dogoarea verii in inghetul iernii.
Cuvinte cheie:
Rasarit, dreapta, primavara, aer, parfum, sunet, minte, gandire, regenerare, iluminare, INFORMATIE
Nord, sus, vara, foc, suflet, energie, lumina, culoare, creativitate, lege, PUTERE
Apus, stanga, toamna, apa, inima, sange, gust, hrana, atingere, sexualitate, emotie, DORINTA
Sud, jos, iarna, pamant, metal, aur, ADN, liniste, repaus, alchimie, TRANSCENDENTA
Alchimia se produce prin focul sacru, transcendenta prin purificarea materiei in apa vie (elixirul
vietii), ca spiritul sa fie capabil sa auda vocea subtila a sufletului si sufletul sa vada lumina spiritului
(piatra filozofala). Inima se deschide la parfumul florilor (uleiul ETERIC) si mintea se imbogateste prin
mineralele pamantului (aurul alchimic). In acest fel opozitiile devin complementaritati.
Zona crepusculara
Muzica este pentru suflet, culorile pentru spirit, parfumurile si cristalele pentru inima si minte si
impreuna actioneaza sinergic in intregul corp fizic, mental, emotional, cauzal. In anumite conjuncturi
astrologice in care se activeaza un portal stelar prin intermediul unui luminator sau a unei planete
din sistemul solar in tranzit, mai ales daca sunt stele fixe proeminente in harta natala, meditatia
favorizeaza accesul prin cele 4 canale ale elementelor la dimensiunile constiintei de dincolo de spatiu
si timp. Prin meditatie se intelege nemiscarea corpului, linistea mintii si a inimii asistate de muzica
psihedelica, contemplarea mandalelor sau jocurilor vizuale de fractali, ceaiuri si uleiuri volatile,
fumigatii si cristale semipretioase in contact direct cu corpul, in special la palme, talpi, cap.
Atasez o selectie cu principalele stele fixe, caracterul si pozitia lor in constelatii si in cadrul zodiacului
(conform clasificarii lui Ptolemeu), pietrele si plantele corespondente (conform lui Hermes
Trismesgistul). Fiecare astfel de portal astral se deschide spre o anumita zona a constiintei
universale. Primavara este favorabila gardianului iluminarii din rasarit, Aldebaran, vara gardianului
puterii din nord, Regulus, toamna gardianului dorintei din apus, Antares, iarna gardianului alchimiei
din sud, Fomalhaut. Luna parcurge intregul cerc zodiacal la fiecare 28 de zile, asadar se pot folosi
aceste tranzite pentru conectarea la energiile specifice ale stelelor canalizate. Cand conjunctiile sunt
cu una dintre planetele asociate prin compatibilitate de caracter, influentele portalului stelar devin
foarte puternice. Spre exemplu, Marte aflat la 29 gr Capricorn tocmai se apropie de Altair din
constelatia vulturului, aflat la 1gr 46 Varsator. Acest portal favorizeaza deschiderea mintii, inspiratie,
vizionarism, ingeniozitate. In extrema negativa poate duce la impulsivitate, dramatism, calomnie.
Pe de alta parte, luna se afla la 15 gr leu si urmeaza sa treaca peste Regulus, steaua regala a puterii,
aflata la 29 gr. formand astfel o opozitie cu aspectele din varsator. Bune pentru meditatie in acele
zile ar fi cristalele de granat si crisolit (peridot) si cafeaua de cicoare cu pelin.
TAUR
Algol, capul meduzei, binara, perseu, considerata cea mai nefasta stea din univers, asociata cu Lilith
(capul demonului) (2)
26 10 taur, caracter saturn jupiter
Diamant, spanz, pelinarita

Pleiade - Alcyone, galben-verzuie, taur (3)

29 59 taur, caracter luna, marte
Cristal de stanca, tamaie, fenicul
GEMENI
Aldebaran, steaua iluminarii, roz palid, ochiul taurului (1)
9 47 gemeni, marte
Rubin, carbuncul, armurariu, vinarita
Rigel, alb-albastruie, calcaiul stang Orion (1)

16 50 gemeni, Jupiter Saturn
Betelgeuse, portocalie, umarul drept Orion (subsuoara uriasului) (1)

28 45 gemeni, marte mercur
Polaris, dubla galben-topaz+alb-pal, conducatorul carului mic (calaretii) (2)

28 45 gemeni, saturn venus
Magnetita, pelin, cicoare, brebenoc
RAC
Sirius, binara alb+galben, gura marelui caine (arzatoarea) (1)
14 05 rac, jupiter marte
Beril, ienupar, pelinarita, tarhon, limba sarpelui
Castor, binar alb stralucitor, geamanul de nord, muritorul (apollo, „carmuitorul ce va sa vina”)(2)
20 15 rac, mercur
Pollux, geamanul de sud, portocalie, nemuritorul (hercules, judecatorul fara mila) (1)
23 13 rac, marte
Procyon, binara alb-galbuie+galbena, cainele mic (1)

25 48 rac, mercur marte
Agata, galbenele, heliotrop, busuiocul cerbilor
LEU
Regulus, steaua puterii, tripla alb-roz + ultramarin, inima leului (piciorul care zdrobeste) (1)
29 50 leu, marte jupiter
Granat, rostopasca, pelin, untisor
FECIOARA
Denebola, albastra, coada leului (judecatorul, stapanul ce vine) (2)
21 37 fecioara, saturn venus
BALANTA

Super-centrul galactic
1 09 balanta, super-masiva gaura neagra
Vindecatorul si profesorul universal
Spica, binara alb-trandafirie, spicul de la urechea fecioarei (1)

23 51 balanta, venus, marte
Smarald, salvie, trifoi, brebenoc, mandragora
Arcturus, galben-aurie, genunchiul vanatorului ursului din constelatia vacii (1)

24 15 balanta, jupiter marte
Jasp, patlagina
SAGETATOR
Antares, steaua dorintei, dubla rosu aprins-verde smarald, inima scorpionului (1)
9 46 sagetator, marte jupiter
Ametist, sardonix, sofran, marul lupului
Marele atractor, GA, vocea lui dumnezeu

14 11 sagetator
Portalul destinului vs liberul arbitru
Sagittarius A, centrul galactic, gaura neagra din centrul caii lactee

27 00 sagetator, jupiter
Portalul intelepciunii
CAPRICORN
Vega, safir pal, Lira (1)
15 19 capricorn, Venus, mercur
Crisolit (peridot), cicoare, fumarita
VARSATOR
Altair, galben deschis, vulturul (1)
1 46 varsator, marte jupiter
Crisolit, cicoare
Oculus, ochiul drept al capricornului (5)

4 42 varsator, saturn venus
Deneb, coada capricornului (3)

23 32 varsator, venus mercur
Calcedonie, maghiran, iarba matei, mandragora
PESTI
Fomalhaut, steaua alchimiei, rosiatica, gura pestelui (1)
3 51 pesti, venus mercur

Oglinda cosmica. Gaura alba vs gaura neagra

There are two ways of spreading light: to be the candle or the mirror that reflects it.
Sunt 2 cai de a difuza lumina: sa fii o lumanare sau oglinda care o reflecta.
Edith Wharton (scriitoare americana, castigatoare a unui Premiu Pulitzer si 3 nominalizari la Premiul
Nobel pentru Literatura, 24 ian 1862, varsator)
Cand Stephen Hawking a venit cu ideea ca o gaura neagra se evapora in cele din urma prin scurgerea
radiatiei din orizontul evenimentului a creat o problema si anume: ce se intampla cu informatia
absorbita in ea? Pentru ca daca teoria cuantica este corecta, aceasta nu se poate pierde si atunci ar
trebui sa continue sa existe altundeva in univers, ascunsa ca intr-un joc de-a baba oarba. Teoretic, ar
putea fi expulzata printr-o gaura alba. Este posibil ca gaurile albe sa existe?
La fel cum culoarea neagra se opune celei albe si gaurile negre s-ar opune gaurilor albe. In timp ce
lumina nu poate scapa dintr-o gaura neagra, ea nu poate patrunde intr-o gaura alba. Aceasta ar face
ca gaurile albe sa fie extraordinar de stralucitoare si astfel, unii fizicieni au ajuns la concluzia ca
lumina reflectata de unele supernove ar putea proveni de fapt de la gauri albe. Dar daca toate
stelele pe care le vedem stralucind pe cer ar fi de fapt gauri albe care emit informatie in universul
nostru?
O gaura neagra este o regiune cu o forta gravitationala extrem de puternica si o masa suficient de
compacta incat sa deformeze spatiul si timpul. Ea are o granita numita orizontul evenimentului
inauntrul careia intreaga informatie este absorbita intr-o singularitate din centrul gaurii negre.
Unii cercetatori au sugerat ca gaurile negre si cele albe ar fi conectate, ca materia si energia care cad
intr-o gaura neagra ar putea fi proiectate dintr-o gaura alba aflata in cosmos sau chiar intr-un alt
univers (Nikodem Poplawski, Indiana University). In 2014, Carlo Rovelii, fizician la Universitatea Aix-
Marseille din Franta si colegii sai au emis ipoteza ca atunci cand gaurile negre mor ele devin gauri
albe. Astfel ca tot universul nostru si-ar putea afla originea intr-o gaura neagra situata intr-un alt
univers. In aceasta situatie gaura neagra si cea alba nu ar fi decat cele 2 capete ale unui pod Einstein-
Rosen, deci un tunel de vierme cu gaura neagra la intrare si gaura alba la iesire. O mare oglinda
cosmica! Nikodem Poplawski considera ca atunci cand o stea moare si colapseaza intr-o gaura
neagra, in acelasi timp un alt univers se naste dintr-o gaura alba de partea cealalta a tunelului de
vierme care le leaga. Ar fi o calatorie fara cale de intoarcere pentru ca orizontul evenimentului nu
permite nimic sa scape gaurii negre si desi ambele universuri ar coexista, ar fi complet deconectate,
unul absorbind lumina, celalalt reflectand-o. Din aceasta cauza acest concept nu poate fi nici
demonstrat dar nici infirmat. Implicatia teoriei lui Poplawski este ca noi am trai intr-un univers inchis
in alt univers.
In cosmologie exista 3 modele propuse pentru acest univers: inchis, deschis curbat sau plat. Daca ar
fi inchis, atunci pornind dintr-un punct s-ar ajunge in cele din urma inapoi in acelasi loc. Daca ar fi
deschis sau plat, nu am putea ajunge niciodata la marginea lui, pentru ca ar fi infinit. Numai ca daca
ar fi plat 2 particule de lumina proiectate in spatiu ar avea un parcurs paralel, in timp ce daca ar fi
deschis curbat cele 2 s-ar indeparta una de cealalta.

Teoria universului inchis are evidente implicatii si in ipoteza reincarnarii.
"O fiinta umana este o parte din intregul pe care il numim "Univers"... lluzia separarii este un fel de
inchisoare pentru noi. Sarcina noastra trebuie sa fie sa ne eliberam din aceasta inchisoare largindu-
ne cercul compasiunii in asa fel incat sa cuprinda toate creaturile vii si natura in intregimea
frumusetii ei."
Albert Einstein (14 mar 1879, pesti)
Creierul universal si oglinda pamanteana. Teatrul mundan

Precum sus la fel si jos, precum in interior, la fel si in afara
„Raportul e mereu acelasi. 1 la 1,618 si se repeta iar si iar la nesfirsit. Tiparele... sunt ascunse in vazul
tuturor. Trebuie doar sa stii unde sa cauti. Lucrurile pe care majoritatea le considera haos se supun
de fapt unor legi subtile ale comportamentului. Galaxiile, plantele, scoicile... Tiparele nu inseala
niciodata. Doar unii dintre noi putem vedea cum totul se leaga... Exista un vechi mit chinezesc
despre firul rosu al destinului. Se spune ca zeii ne-au legat un fir rosu in jurul gleznelor si l-au atasat
de toti oamenii ale caror vieti sunt predestinate sa se atinga. Firul se poate intinde sau incalci insa
niciodata nu se va rupe. ... Intreaga roata cosmica a umanitatii se rezuma la energie
electromagnetica si conexiuni. Universul e alcatuit din proportii si tipare matematice precise. Peste
tot in jurul nostru. In mod obisnuit nu le putem vedea. Dar daca am putea, viata ar fi magica cum nu
ne-am imaginat vreodata. O retea cuantica de cauza si efect unde toate lucrurile si toata lumea se
reflecta unul in celalalt. Fiecare actiune, fiecare respiratie, fiecare gand ar fi in armonie.” Din serialul
Touch
Mintea universala este o functie a creierului universal din astral impartit la fel ca si creierul omenesc
in 2 emisfere si reflectat in harta astrologica individuala:
1. Emisfera de nord, constientul, exteriorul luminat, cuprinde zodiile de la berbec la fecioara
2. Emisfera de sud, subconstientul, interiorul intunecat, cuprinde zodiile de la balanta la pesti
Soarele reprezinta constientul astral, luna subconstientul astral. Constientul pune intrebarile,
subconstientul furnizeaza raspunsurile.
Berbecul in casa 1 intreaba: cine sunt?

Balanta in casa 7 raspunde: esti o entitate sustinuta de 2 forte care isi cauta punctul de echilibru,
armonia
Taur 2: ce rost am aici?

Scorpion 8: acumulez lucruri si amintiri pana mor si renasc din dorinta de a invata sa iubesc
Gemeni 3: de ce gandesc?
Sagetator 9: ca sa ma pot intelege
Rac 4: de ce simt?

Capricorn 10: pentru ca folosindu-mi experienta sa invat sa materializez si sa-mi ating scopul
Leu 5: ce vreau sa creez?

Varsator 11: constiinta universala iluminata de intelepciune
Fecioara 6: la ce serveste aceasta calatorie?

Pesti 12: la revelarea increderii in puterea iubirii universale, astfel ca orice drum as alege ar fi
folositor, in orice directie as apuca-o, la dreapta sau la stanga, as ajunge oricum la destinatie pe
apele circulare ale timpului; singura diferenta ar fi ca innotand impotriva curentului va fi dificil sa
inaintez iar calatoria va fi mai lunga, obositoare si plina de piedici, in loc sa curga natural si frumos.
Desi in aparenta sunt o multitudine de moduri in care pot fi experimentate aceste intrebari si
raspunsuri existentiale, in final se reduc la doar 2 optiuni-atitudini aflate la libera ta alegere, ca un
comutator care-ti aprinde lumina sau te invaluie in intuneric: fie da, fie nu. Acceptare, intrare in
rezonanta sau respingere, lupta.
Asa ca Ne-Bunul (cartea cu numarul 0 din Tarot, cel care inca nu stie nimic) si-a luat desaga cu
merinde pe umar si a pornit-o prin lume ca sa inteleaga cine este. In prima sa ipostaza se intalneste
cu Magicianul care cu bagheta sa magica, raza mentala focalizata, creeaza magia materialitatii.
Simturile sale conectate la cele 4 elemente, foc, pamant, aer, apa, percep informatile astrale
emanate de undele electro-magnetice. Lumina cade in gaura neagra a ochilor sai si de cealalta parte
a oglinzii creeaza in creierul omenesc viziunea realitatii personale.
Zonele din creierul sau raspund diferentiat acestor stimuli. Cele conectate la:
- Berbec, taur, gemeni, rac sunt activate de lumina, culoare, vaz, sunet, auz, comunicand prin
lucruri, concepte, ganduri, cuvinte si emotii.
- Leu, fecioara, balanta, scorpion sunt activate de miros, gust, atingere, pipait oglindindu-se in
relatiile sale cu Natura si cu ceilalti calatori.
- Sagetator, capricorn, varsator, pesti sunt activate de miscare, kinestetic, dans, sport
manifestandu-se prin actiune. Capricornul il ingenuncheaza prin suferinta daca nu invata sa isi
foloseasca gandurile si emotiile corect.
Multitudinea de constelatii din cele 2 emisfere astrale interconectate la fel ca sinapsele neuronale
din creier au codificat arhetipurile ancestrale care stau la baza intregului Uni-Vers si au fost
memorate de eroul nostru sub forma povestilor mitologice. Povestea creatiei, povestea destinului,
povestea iubirii, povestea eroului salvator, povestea misterului, povestea binelui, povestea ispitelor,
povestea raului, povestea mortii samd. Sunt reiterate periodic prin tranzitele planetare, chakrele
uriasului corp astral aflate in rezonanta cu chakrele corpului sau uman: Luna, Mercur, Venus, Soare,
Marte, Jupiter, Saturn.
Separandu-se in 2 personaje perfect opuse pe scena Lumii (luminii), femeia si barbatul, ca sa-si poata
intelege esenta prin oglindire de sine, Ne-Bunul Magician isi cauta perseverent intregirea si
identitatea, parcurgand in mod repetat trasee de viata disponibile in nenumarate variante. Cartile de
Tarot oglindesc minunat optiunile calatoriei lui initiatice din perspective astrologice:

In Taur: II Preoteasa si III Imparateasa fac lumea sa se materializeze prin sunet si lumina
In Gemeni: IV Imparatul si V Preotul reverbereaza vocea mintii universale care exprima lumea prin
gand si cuvant
In Rac: VI Indragostitii il atrag sa simta emotiile unificarii si ale separarii, cand inainte, cand inapoi, in
functie de alegerile pe care le face
In Leu: VII Phaetonul in calitate de razboinic-conducator al vehiculului incarnarii
In Fecioara: VIII Justitia consacra vointa de dreptate si IX Eremitul pune mentalitatea in slujba
adevarului, luminandu-l prin retragere in sine si vindecare
In Balanta: X Roata Fortunei si XI Puterea ii echilibreaza balansul vietii, oferindu-i sansa de a se

oglindi si valorifica prin parteneriate
In Scorpion: XII Spanzuratul si XIII Arcana fara nume (moartea) se ascund in imperiul dorintelor care-l
fac sa priveasca realitatea cu susul in jos pentru a-si revela in final misterul transformator al iubirii
In Sagetator: XIV Cumpatarea si XV Diavolul ii dezvaluie extremele intelegerii de sine in raport cu

filozofiile si credintele dogmatice, capcanele mintii, ale sexualitatii si calea de rezolvare
In Capricorn: XVI Turnul si XVII Steaua il invata sa-si foloseasca resursele si sa-si depaseasca limitele,
fie zdrobindu-l de pamant, fie ridicandu-l la cer
Pentru ca in Varsator sa aiba curajul sa patrunda in oceanul universului necunoscut pentru a-l
cunoaste:
XVIII Luna il mai cufunda odata in neantul ne-buniei dupa care
XIX Soarele il ridica pe culmile constientizarii
In Pesti: XX Judecata si XXI Lumea ii deschid sufletul si mintea de pe urma, unde cele 2 personaje
complementare plutesc armonios impreuna deasupra suvoiului cosmic, fata in fata, uniti intr-o
singura barca. Lumea de la capatul de drum al nebunului este dezbracata de hainele care-i ascund
frumusetea si este inconjurata de laurii victoriei.
Asa ca istoria inscrisa in tiparele ancestrale se repeta iar si iar pana cand va fi in cele din urma
inteleasa iar raspunsurile alese la intrebarile pe care constiinta universala le tot pune vor fi cele
dezirabile si corecte. In lumina iubirii universale eliberatoare.
Astfel ca, la finalul calatoriei, Ne-Bunul Magician devine Unul Bun si intreaga lui LUME (lumina) se
ridica in constiinta integrala - cartea cu numarul 2(in)1 din Tarot, dubla dualitate armonizata in OM,
personala si universala.
Casa secretelor

„Draga prietene, nu exista cunoastere pura. Legitimitatea doctrinei stiintifice a Bisericii care se poate
rezuma prin propozitia lui Augustin: Cred, ca prin aceasta sa cunosc, este absolut de netagaduit.
Stiinta dumneavoastra neconditionata este un mit. Exista intotdeauna o credinta, o conceptie
unificatoare a lumii, o idee, pe scurt: o vointa si este menirea ratiunii s-o explice, s-o dovedeasca
mereu si in toate cazurile. Este vorba sa ajungem la Quod erat demonstrandum (Ceea ce era de
demonstrat).
...
Renasterea, Secolul Luminilor, stiinta naturii si doctrinele economice ale sec. XIX n-au uitat sa
propage nimic, dar absolut nimic, care sa nu stimuleze intr-un fel sau altul injosirea omului, incepand
chiar cu noile conceptii in astronomie care au facut din centrul universului – loc inaltator unde
Dumnezeu si diavolul isi disputau creatia – o oarecare planeta marunta, suspendand deocamdata
grandioasa situatie cosmica a omului pe care se intemeia deopotriva si astrologia. Deocamdata?...
Desigur. Pentru cateva sute de ani.... Daca semnele nu ne inseala atunci, sub acest raport, scolastica
va fi reabilitata iar schimbarea a si inceput. Copernic va fi infrint de Ptolemeu. Teza heliocentrica se
izbeste din ce in ce mai puternic de rezistenta spiritului ale carui actiuni vor duce, fara indoiala, la
biruinta finala. Este probabil ca stiinta va fi silita de catre filozofie sa restituie pamantului toata
maretia pe care i-o atribuia dogma Bisericii...” scria Thomas Mann (6 iun 1875, gemeni) in romanul
sau „Muntele vrajit” publicat in 1924, prin intermediul personajului iezuit Naphta! Va recomand cu
drag sa-l (re)cititi, este o capodopera a geniului mercurian.
Asa dupa ne arata si cartile de tarot, fiecare zodie astrala are cate 2 aspecte extreme, aflate in
opozitie, 2 directii opuse de manifestare, pozitive si negative.
Berbecul poate fi Ne-Bunul care hoinareste prin Lume fara directie sau Magicianul care stie cum sa-si
creeze realitatea.
Taurul poate fi Preoteasa care-si interiorizeaza averea spirituala sau Imparateasa care acumuleaza
bogatii materiale exterioare.
Gemenii pot juca rolul de Imparat autoritar in regatul ideilor fixe (prejudecatilor) sau de Preot care-si
ghideaza discipolii prin meandrele spiritualitatii.
Racul poate unifica indragostitii in iubire sau ii poate separa in ura si frica.
Leul isi poate manifesta dreptul de a conduce vehiculul trupesc, Phaetonul vointei, dupa legea inimii
sau impotriva ei.
Fecioara poate despica neobosita firul vietii sacrificandu-se sau isi poate revela identitatea
eremitului interior prin retragere in asceza spirituala si vindecare de sine.
Balanta se poate lasa in voia harzardului jucandu-si destinul la roata norocului si punand etichete
justitiare de bun sau rau la lucruri, evenimente si oameni sau isi poate revendica puterea prin iubire
de sine, armonizandu-si astfel relatiile cu cei apropiati.

Scorpionul poate spanzura cu capul in jos, murind dependent de dorintele carnii care-i consuma
energia vitala sau poate descoperi secretul nemuririi in iubirea universala.
Sagetatorul poate fi inteleptul temperat de compasiune sau diavolul care ispiteste, judeca nemilos,
condamna cu severitate si pedepseste cu cruzime. Sagetatorul este poate cel mai predispus
exceselor dintre toate semnele, de aceea si “beneficiaza” de cartea diavolului.
Capricornul isi poate da foc la turnul de fildes in care s-a inchis si se poate arunca la pamant in
suferinta sau poate invata sa-si foloseasca ingenios calitatile mintii si ale inimii ca sa se inalte la stele.
Varsatorul se poate adanci temerar si rebel fie in intunecimea subconstientului, fie in genialitatea
constiintei universale.
In sfarsit, Pestii fie se incredinteaza judecatii unei divinitati exterioare, asumandu-si destinul
implacabil de pacatos, fie se incred in divinitatea din ei insisi pentru a creea o lume magica in care
fortele opuse care-i alcatuiesc se armonizeaza iubindu-se.
Din nefericire, am decazut atat de mult incat am ajuns sa traim aproape exclusiv la polul negativ:
berbecul tot incepe dar nu finalizeaza, taurul aduna gramezi de bunuri pamantesti ca sa produca tot
mai multe gunoaie, gemenii se cramponeaza in prejudecati, racul genereaza discordie si
manipuleaza emotional pentru ca leul sa-si poata stapani si calca in picioare supusii, impotriva
vointei naturale a inimii sale generoase (facand impreuna o buna pereche “dezbina si stapaneste”),
fecioara analizeaza la sange tot ce-i iese in cale si carcoteste, balanta joaca la noroc, scorpionul se
prostitueaza in dorinte efemere, sagetatorul judeca si condamna tot ce misca din inaltimea
autoritatii sale, capricornul da cu toti de pamant pe motive bine intemeiate de karma, varsatorul
dezvolta diabolic tehnologii tot mai avansate care ne instraineaza unii de altii si de planeta iar pestii,
ce sa faca, se roaga la dumnezeu sa ne ierte de pacate, amenintind periodic ca ne prinde din urma
judecata de apoi.
Fiecare dintre noi primim toate aceste emanatii universale. Undeva in harta noastra astrala ni se
ofera posibilitatea de a folosi puterile sau slabiciunile tuturor acestor energii care ne conditioneaza
existenta. Suntem intr-o masura si berbec, si taur, si gemeni, si rac, si leu samd si fiecare dintre
aceste zodii isi lasa ampreta specifica intr-unul dintre domeniile vietii noastre. Si de fapt suntem cu
mult mai mult decat atat pentru ca pe cerul care ne cuprinde sub imensitatea lui stralucesc o
multime de stele si toate au sa ne spuna cate ceva, fiindca nimic in Univers nu a fost creat degeaba.
Si fiecare punct al lui este un centru, o oglinda din care se reflecta tot ce-l inconjoara dand nastere la
multiple micro-universuri care se intrepatrund.
Dintre toate casele horoscopului, cea de a 12-a si ultima are o influenta speciala in povestea unei
vieti, pentru ca este locul in care sunt bine ascunse secretele ancestrale iar zodia in care se stabileste
indica nuanta lor personala si ofera deopotriva instrumentele capabile sa le scoata la lumina. Este
chiar casa subconstientului ce ne vorbeste prin intuitie, emotii, vise, sincronicitati, semne dar
limbajul lui secret fiind atat de subtil de multe ori nu i se acorda suficienta credibilitate.
Subconstientul este condus de Luna asadar va reclama cea mai mare atentie dar va avea si un
puternic potential cand casa 12 coincide cu zodia racului sau luna se va afla in casa 12 din orice

zodie, desi influenta ei va fi diferita. Pe de alta parte, soarele in casa 12 trezeste in nativ interese
pentru psihologie si ocultism si-l conecteaza cu cele mai profunde taramuri ale subconstientului
colectiv dar il predispune la singuratate si izolare tocmai din cauza abilitatilor sale empatice foarte
dezvoltate.
Casa 12 a secretelor, fie ca este goala sau ocupata de o planeta, arata calea prin care iti poti depasi
limitele, transcende egoul si atinge divinitatea. Energiile acestei case deopotriva iti apartin si vin de
dincolo de fiinta ta temporala, iti arata ce este esential in umanitatea ta dar ai uitat, ai negat sau ai
fugit inspaimantat de profunzimile rareori patrunse. Acolo se afla cheia care deschide misterele
universului. Sa intri in acest taram al universalitatii arhetipurilor poate fi un proces coplesitor,
infricosator, dureros dar necesar pentru a-ti intelege existenta. In functie de zodia in care este
plasata indica unde se manifesta emotiile de negare, reprimare si frica, traumele, domeniul de
sacrifiu si victimizare, toate ancorele energetice negative care te retin din evolutie, se cer
recunoscute, iertate si vindecate. Casa 12 este locul trezirii caracterului tau sacru, omniprezent,
omniscient si omnipotent.
Casa 12 in zodii
Berbec sau/si Marte in casa 12
Subconstient: negarea si reprimarea furiei, agresivitatii, dorintei de a conduce; isi pune masca
amabilitatii, rezonabilitatii, isi inhiba pasiunile, poate suferi de psihoze
Prin constientizare: isi regaseste pacea, dezvolta inclinatia pentru practici spirituale si talentul de a
actiona ca ghid spiritual pentru trezirea focului razboinicului interior din sine si din ceilalti, pentru
recunoasterea, acceptarea si recastigarea puterii personale si a energiei creative
Taur
Subconstient: reprimarea emotiilor si a inclinatiilor artistice, graba, neatentie, insensibilitate,
incapatanarea de a-si nega nevoia de liniste si pace sub pretextul de a nu se plictisi
Prin constientizare: regasirea spiritualitatii prin retragere in singuratate, in natura, impamantare,
poate fi un ghid pentru alti oameni in cautarea pacii si stabilitatii prin intermediul artei, frumusetii
Gemeni sau/si Mercur in casa 12

Subconstient: subaprecierea capacitatilor intelectuale, incapacitatea de a socializa din cauza
complexelor de inferioritate, reprimarea rationalitatii si exacerbarea instinctelor, vulnerabilitate in
fata manipularilor, nebunie
Prin constientizare: poate deveni o voce a celor fara voce pentru a exprima si promova invataminte
spirituale si metafizice in numele celor care nu indraznesc sa o faca
Rac sau/si Luna in casa 12

Subconstient: reprimarea emotiilor si sentimentelor, negarea sau ignorarea rolului lor in crearea
realitatii, incapacitatea de a-si accepta vulnerabilitatea emotionala si insecuritatea materiala
Prin constientizare: invatand sa-si accepte si inteleaga emotiile, isi poate vindeca traumele copilului
interior si descoperi mama interioara - arhetipul matern protectiv cu care se poate identifica si pe
care-l poate manifesta in relatiile cu ceilalti ajuntandu-i la vindecarea emotionala prin arta, hrana,
imaginatie; canalizeaza cu usurinta energiile marii zeite mama

Leu sau/si Soarele in casa 12

Subconstient: negarea adevarului despre cine este, fragmentarea personalitatii pana in grade
dramatice pentru a juca rolurile atribuite de ceilalti si a-i sluji asa cum a fost invatat si i s-a cerut
Prin constientizare: regasirea increderii, puterii interioare, a autenticitatii, valorii si unicitatii sale, isi
poate armoniza personalitatea si transforma intr-un ghid spiritual capabil sa-si trezeasca semenii si
sa-i conduca pe drumul constientizarii
Fecioara
Subconstient: isi reprima capacitatile critice si inteligenta sa naturala, devenind inflexibil si
considerandu-se detinatorul absolut al justitiei pana la punctul in care poate desfiinta alti oameni
prin judecatile sale, adesea ilogice si irationale, este incapabil sa-si recunoasca greselile, chiar si fata
de sine insusi
Prin constientizare: dezvolta intuitia de a descoperi cu precizie ce doresc sau ce ii multumeste pe cei
din jurul sau, prin munca asidua poate personifica arhetipul celui care se pune in slujba umanitatii,
ajutand neobosit la imbunatatirea conditiilor existentiale si ridicarea nivelului constiintei colective in
beneficiul tuturor, luptand pentru accederea la o stare de perfectiune si fericire
Balanta sau/si Venus in casa 12

Subconstient: este incapabil sa recunoasca sincer ce il atrage si ii place, se simte privat de afectiune
si neatragator, dar in acelasi timp manifesta indulgenta fara de sine si are tendinta de a insela, este
obsesiv si indirjit in incercarile de a castiga afectiunea celorlalti
Prin constientizare: daca isi depaseste nevoia de afectiune si in loc sa ceara o ofera cu generozitate
tuturor, fara discriminare, intra in rezonanta cu tot ce inseamna iubire, apreciere, atractivitate si
valoare; devine ca un magnet pentru oameni, oferindu-si siesi si celor din jurul sau bucurie si placere
senzuala in special prin arta; isi traieste natura spirituala in mod fericit, senin si se simte profund
recunoscator
Scorpion sau/si Pluto in casa 12

Subconstient: isi neaga partea intunecata a sinelui, se preface ca se simte fericit, optimist si usor, asa
cum a fost invatat ca ar trebui sa fie; emotiile si pornirile reprimate nu dispar, se acumuleaza si
clocotesc in interior incat la un moment dat se poate manifesta ca un adevarat psihopat; are
tendinta de a lupta si manipula emotional pentru a dobandi putere si control asupra semenilor
Prin constientizare: se trezeste atunci cand realizeaza ca ceea ce numim rau face parte din natura
umana si ca negarea nu serveste in nici un caz la vindecare; capacitatea de a-si accepta si intelege
pornirile si emotiile negative deschide calea transformarii sale intr-o veritabila forta spirituala; poate
deveni altruist ajutandu-i si pe altii sa se impace cu demonii lor, invatandu-i sa-si foloseasca
profunzimea emotiilor si sa le canalizeze constient in sens evolutiv
Sagetator sau/si Jupiter in casa 12

Subconstient: isi neaga norocul si credinta, cinismul si fatalismul il impiedica sa creada in bunatatea
universului, isi blocheaza partea din sine care doreste sa fie libera si increzatoare in viata, isi
blocheaza speranta si inspiratia si astfel creeaza multa mizerie in viata sa si traieste intr-o stare de
neliniste incontrolabila
Prin constientizare: daca invata sa aiba o abordare mai putin egoista, isi poate regasi libertatea si
credinta in bunatate ajutandu-i si pe altii sa faca la fel; poate deveni un ghid spiritual luminos, largind

constiinta vizionara a oamenilor in moduri empatice; manifesta arhetipul aventurierului spiritual

indraznet si liber care porneste intr-o calatorie fantastica in care totul devine posibil
Capricorn sau/si Saturn in casa 12

Subconstient: nu-si recunoaste problemele, isi neaga tulburarile cauzate de grijile vietii, indoielile,
temerile, sensibilitatile emotionale; melancolia si nelinistea intensa pot lua forme alarmante sau
cauza depresii indelungate
Prin constientizare: acceptandu-si nesiguranta si emotivitatea ascunsa devine altruist, generos cu
sine si cu ceilalti, poate sfatui cu intelepciune oamenii si ii poate ajuta sa-si descopere scopul vietii;
intrupeaza arhetipul tatalui protectiv care-si exprima autoritatea prin grija fata de cei pe care-i
considera copiii sai; practicile spirituale ii permit sa experimenteze stari de constientizare profunda
Varsator sau/si Uranus in casa 12

Subconstient: isi neaga stralucirea si originalitatea, isi inhiba esenta si se preface pentru a se incadra
in ce a fost invatat ca este normal si pentru a se conforma regulilor sociale, incearca sa para ca
ceilalti dar deoarece rebelul din sine iese ocazional la iveala este de multe ori etichetat ca ciudat;
este bantuit de senzatia ca nu poate fi inteles de semenii sai
Prin constientizare: cand intelege natura capacitatilor sale mentale exceptionale, devine extrem de
tolerant si binevoitor, capabil sa vada si sa trateze toti oamenii ca pe niste egali, recunoscand ca
fiecare beneficiaza de inzestrari specifice valoroase; intrupeaza arhetipul inovatorului, imprevizibil,
intuitiv si inventiv, deschizand portile spiritualitatii spre orizonturi inca neatinse
Pesti sau/si Neptun in casa 12

Subconstient: auto-amagirea este cea mai mare capcana a sa, se poate pacali ca se gandeste la ceea
ce vrea sau a fost invatat ca trebuie sa creada, isi neaga partea sensibila, fragila si fluida din sine,
incercand sa para puternic si dur; poate cadea intr-un dramatism nesanatos, coplesitor
Prin constientizare: prin acceptarea naturii sale tandre, caritabile si pline de compasiune, intelege ca
fiecare om poarta tot universul in interior, ca a fi uman inseamna a te increde in vise si sperante,
oricat de fragile ar parea; fiindca este compatibil cu o multitudine de arhetipuri, vorbeste limba
misterioasa a spiritualitatii ca pe limba sa materna, astfel ca-i poate atinge si vindeca cu adevarat pe
altii fara sa astepte sa primeasca nimic in schimb
„...putem admite ca a existat demult o stare ideala a umanitatii, o stare fara organizare sociala si fara
recurgere la forta, o viata traita numai in Dumnezeu, in care nu existau nici stapani, nici supusi, nici
lege si nici chiar pedeapsa, fara nedreptate, fara legatura carnala, fara diferente de clasa, fara
munca, fara proprietate, ci numai egalitate, fraternitate si desavarsire morala.”
Thomas Mann, Muntele vrajit
Cand 2 puncte trebuie sa se intalneasca dar o legatura directa este imposibila Universul gaseste
intotdeauna alta cale.
Geometria sacra

„Simetria este limbajul universului. E codificata matematic iar literele sunt reprezentate prin
triunghiuri, cercuri si alte figuri geometrice, fara de care nu s-ar putea intelege ceva. Unii dintre noi ii
putem totusi vorbi. Vedem modelul concret, tesatura respectiva, aceste forme geometrice intoarse
si reflectate... repetate la infinit. Iar atunci cand vorbesti limbajul si urmezi logica poti prezice ce va
urma. Trebuie sa ai incredere in drumul ales.
...
Cele 5 baze platonice. Poliedrele, forme 3D in care toate fetele sunt egale si oricare dintre ele poate
fi baza: tetraedru (4 fete), cub (6 fete), octaedru (8 fete), dodecaedru (12 fete), icosaedru (20 fete).
Platon credea ca aceste caramizi formau insasi viata. Fiecare forma corespunde unui element clasic.
Focul, pamantul, aerul, apa, universul (noosfera). Da. Dodecaedrul. 12 fete pentru cele 12 semne
zodiacale pe care soarele le traverseaza de-a lungul anului. Se spune ca reprezinta insusi universul.”
Serialul Touch, ep. 10
Aceste forme geometrice erau considerate sacre si aveau un rol proeminent in filozofia lui Platon. El
a fost cel care, in dialogul cu Timaeus (360 e.n.) le-a asociat celor 4 + 1 elemente clasice: cubul cu
pamantul, octaedrul cu aerul, icosaedrul cu apa, focul cu tetraedrul. Pe cea de a 5-a forma,
dodecaedrul, a atribuit-o universului, afirmand ca „dumnezeu a folosit-o ca sa aranjeze constelatiile
pe cer”, in principal cele 12 zodii reprezentate in cele 12 fete. Aristotel a numit al 5-lea element din
care considera ca este facut cerul, eter (aithēr, anagramat Hera dar si Tera). Platon spune despre foc
ca este ascutit si patrunzator, despre aer ca este format din componente minuscule care abia daca
se simt, apa curge ca niste picaturi printre degetele rasfirate, cat despre pamant, este solid, stabil,
non-sferic.
In 1596 Kepler, in lucrarea Mysterium Cosmographicum, a asociat cele 5 solide platonice sistemului
solar, considerandu-le asezate unul intr-altul, separate printr-o serie de sfere inscrise si circumscrise,
in care se desfasurau orbitele celor 6 planete cunoscute la acea vreme. Ele erau ordonate de la
interior pornind de la octaedru (aer-Mercur), urmat icosaedru (apa - Venus), dodecaedru (planeta
Terra ca centru spiritual al universului), tetraedru (foc – Marte, Jupiter), si la sfirsit cubul lui Saturn,
stapanul timpului, care le includea pe toate, ca simbol al elementului pamant. Este bineinteles o
reprezentare mistica a lumii spirituale.
Omul este crucificat in centrul universului intre cele 4 elemente, idee care trimite cu gandul la omul
vitruvian al lui Leonardo da Vinci.
Sus, aer
Jos, pamant
Dreapta, foc (emisfera stanga, ratiune)
Stanga, apa (emisfera dreapta, intuitie)
Deci fiecare baza platoniana canalizeaza energia specifica unui element primordial. Asa s-ar putea
explica si efectele misterioase ale constructiilor in forma de piramida (tetraedrul, focul spiritual
atotpatrunator) folosita de egipteni in ritualuri de initiere magica.
Fantana tineretii. 5 ritualuri tibetane de conectare la bazele platonice

Exista un sistem presupus tibetan format dintr-o suita de 5 miscari, cu o vechime de peste 2500 de
ani, popularizat in occident de Peter Kelder in cartea sa The Eye of Revelation (Ochiul Revelatiei),

publicata in 1939. Miscarile au o evidenta conexiune cu bazele platonice ale celor 5 elemente iar
focusarea se face pe “aspectele statice” ale pozitiilor in sincronizare cu ritmul respiratiei. Desi
tibetanii nu le recunosc de fapt apartenenta, aceste ritualuri supranumite “fantana tineretii”, pentru
efectele lor asupra mentinerii vitalitatii, au fost intens practicate de unii yogini. Toate miscarile se fac
de 21 de ori!
Ritualul 1, sincronizarea cu Universul: din pozitia in picioare, cu mainile indepartate paralel cu solul si
palmele orientate in jos, se fac 21 de rotiri lente in sensul de miscare spre dreapta, ca in dansurile
sufitilor.
Ritualul 2, valul apei: din pozitia intins pe spate, pe inspiratie se ridica picioarele spre cap si capul
spre picioare simultan, se tine putin respiratia in aceasta postura cu muschii contractati, pe expiratie
se lasa jos picioarele si capul, se tine putin respiratia si se relaxeaza corpul.
Ritualul 3, pendulul aerului: din pozitia in genunchi cu mainile pe langa corp, capul in piept, pe
inspiratie se lasa trunchiul spre spate cat mai mult cu palmele sprijinite in spatele coapselor, se tine
respiratia in aceasta postura cu muschii contractati, se revine la pozitia de baza expirand, se tine
respiratia si se relaxeaza corpul.
Ritualul 4, patratul pamantului: din pozitia stand in fund cu picioarele departate cam pana la latimea
umerilor si palmele asezate pe sol pe linga corp, capul in piept, pe inspiratie se ridica bazinul astfel ca
trunchiul de la genunchi incolo sa fie paralel cu solul si se lasa capul pe spate, ca la pod, se tine
respiratia si muschii incordati, se revine la pozitia de plecare expirand, se tine respiratia si se
relaxeaza corpul.
Ritualul 5, ridicarea focului: sprijinit in maini cu palmele pe sol si varfurile picioarelor usor departate,
corpul drept paralel cu solul, cu fata in jos, pe inspiratie se lasa bazinul jos pana se lipeste de pamant
si capul pe spate cat mai mult posibil (ca la pozitia cobra din yoga), se tine respiratia si muschii
picioarelor relaxati in aceasta postura, pe expiratie se ridica fundul cat mai sus, capul intre maini,
astfel ca trunchiul in prelungirea mainilor si picioarele perfect intinse sa formeze cu solul un triunghi,
se tine putin respiratia si muschii contractati, dupa care se revine in pozitia de relaxare cu bazinul
lipid de pamant inpirand; se oscileaza intre aceste 2 posturi de 21 de ori.
Bazele platonice au aplicabilitate si in arhitectura.
Casa pamantului
Cubul. Desigur, cea mai comuna forma a locuintelor omenesti este derivata din cub si canalizeaza
energia pamantului aflat sub semnul lui Saturn (karma si timpul). Energia nu circula fluid in aceasta
forma si are tendinta de a se stagna in unghiurile peretilor de aceea se practica uneori obiceiul de a
aseza cristale de sare in colturile casei, care absorb energiile negative stocate acolo. Necesita
curatare energetica periodica.
Casa apei
Domul geodezic. Un icosaedru este baza constructiva pentru un dom geodezic si aceasta structura
este tot mai mult utilizata fie in constructia caselor moderne, fie in constructia serelor. Moda a

inceput in 1954 cand Buckminster Fuller (12 iul 1895, RAC), genialul arhitect american, a creat o
asemenea constructie, considerata cea mai usoara, puternica si eficienta structura a tuturor
timpurilor. Un om cu o cultura plurivalenta, filozof, matematician, inginer, istoric, poet a avut
ambitia sa proiecteze un edificiu in perfecta consonanta cu rigorile Mamei Natura. Cele mai eficiente
energetic si totodata rezistente forme la intemperiile naturii sunt cele rotunde iar in cazul domului
geodezic forma rotunda alcatuita dintr-o imbinare de triunghiuri genereaza o structura deosebit de
puternica in care energia circula fluid, ca apa, fara sa stagneze.
Casa focului
Piramida a fost foarte raspandita in toate culturile antice dar cele mai cunoscute sunt piramidele
egiptene al caror scop este inca discutabil. Sunt considerate fie morminte de faraoni, fie spatii sacre
de initiere in cunostinte ezoterice secrete. Printre efectele de piramida, considerata din punct de
vedere ezoteric ca o „forma-incubator a gandului”, se numara prezervarea materiei organice,
cresterea vitalitatii, ameliorarea sanatatii, conservarea hranei. Aceste proprietati sunt aplicate
inclusiv in cultivarea plantelor in sere piramidale unde cresc mai viguroase si sanatoase.
Casa aerului
Piramida dubla este o forma mai putin obisnuita in constructii si totusi au fost cativa temerari care
au cutezat sa o foloseasca. Unul dintre ei este psihologul roman Stelian Chivu care a creat in Galati
un centru original de terapie in aceasta forma. De cealalta parte a lumii, Nancy Copley, o arhitecta
americana, in 1970 construia la poalele dealului Catskills, New York, o impresionanta locuinta pe 3
nivele, sub forma de diamant, perfect integrata in peisajul locului, in armonie cu padurea
inconjuratoare. Acoperisul este prevazut cu un sistem de colectare a apei de ploaie ce se aduna intr-
un iaz care continua si in interior pana la ferestre. I-a luat 25 de ani sa o termine dar a ramas ca o
lucrare de referinta, o bijuterie a arhitecturii moderne.
Casa cerului
Forma dodecaedrului se situeaza indubitabil la apogeul geometriei sacre, fiindca prin cele 12 fete
pentagonale ale sale ancoreaza pe pamant cele 12 arhetipuri emanate de entitatile astrale. Si totusi,
este destul de rar folosita in constructia caselor. Au fost descoperite in schimb sute de obiecte de
bronz, piatra sau chiar aur de aceasta forma, datind din sec. II – III e.n., cunoscute sub numele
generic de „dodecaedrul roman”: din tinutul druizilor pana in Ungaria, Germania, Italia, Franta si
chiar in unele zone din Asia, intr-o varietate de dimensiuni si texturi. Se presupune ca ar fi fost
artefacte religioase cu rol decorativ sau ritualic sau chiar instrumente magice de atragere a bogatiei
si norocului. Au gauri rotunde pe fiecare latura si sfere mici compacte marcheaza fiecare unghi.
Cateva dintre ele aveau chiar lumanari in interior cand au fost dezgropate, ca o simulare a focului
solar care lumineaza si activeaza cele 12 zodii.
Daca ar fi sa mai visez la ceva in aceasta viata ar fi sa adun toate aceste tipare sacre la un loc, intr-un
circuit initiatic experimental. Dar ar fi o intreprindere care depaseste considerabil puterea unui
singur om.

Spirala lui Theodorus
St. Bernarnd il definea pe dumnezeu ca „lungime, latime, inaltime si adancime” pentru ca intelesese
efectele geometriei si numerelor in campurile energiei. Pitagora spunea de asemenea ca „numarul
este totul”. Puterea tiparelor, numerelor si proportiilor a constituit dintotdeauna printre cele mai
mari mistere, necunoscute majoritatii oamenilor. Erau reunite in Quadrivium, intersectie a celor 4
adevaruri: aritmetica - numere pure, geometrie - numere in spatiu (fixe), muzica - numere in timp
(aplicate), astrologie - numere in spatiu si timp (mobile).
Corespondentele astrologice ale Quadrivium in cele 10 dimensiuni celeste erau: linia 1 - uranus
(creatorul/tatal), 2 3 - luna, mercur (mesagerii), 469 - venus, soare, marte (persona), 8 12 18 27 -
neptun, jupiter, saturn, pluto (conectorii) iar cele sonore armonicele ascendente ale sunetului do:
do, sol, do, mi, sol, si descendente: do, fa, do, la bemol, fa.
O alta aplicatie straveche a numerologiei a fost spirala lui Theodorus, studiata de greci cu mii de ani
in urma, inlocuita in prezent de asa-numita proportie de aur.
Theodorus postula ca blocurile constructive ale vietii sunt constituite din patrate. Ceea ce el numea
radacina patratului era lungimea diagonalei colturilor extreme opuse. Tiparul incepea cu unitatea de
baza 1x1, in care diagonala principala oferea valoarea de 1,4142, adica radacina patrata de 2.
Patratele si triunghiurile rezultate erau puncte de trecere ale Spiralei infinite care revela tiparul
inscris in inregistrarile celeste reflectate deopotriva in astre si in celule noastre. In aceasta
paradigma, se putea considera ca fiecare om constituia radacina patrata a ecuatiei sale unice.
E posibil ca proportia de aur a numarului irational 1,618 sa fi fost de fapt o falsificare a tiparului
original al creatiei?! Patratul initial inlocuit de un dreptunghi! Si in loc de spirala infinita sa rezulte o
spirala finita deconectata de sursa? Atunci asta ar putea reprezenta de fapt formula matematica a
mortii! Fibon-acci! Fara ci, fara energie vitala! A-ul pus inaintea substantivului indica negarea, ca in a-
more, fara moarte!
Ego sum. Eu sunt. Cui ii e frica de sine?

Omul, intre Ego, personalitate si subconstient
„The ego is nothing other than the focus of conscious attention.” Allan Watts
Ego-ul nu este nimic altceva decat focusarea atentiei constiente.
Ego-ul este constiinta de sine ca individualitate, ca fiinta unica ce functioneaza coerent ca intreg intr-
un corp fizic iar personalitatea e modul ei de manifestare in exterior, in relatia cu celelalte
individualitati si cu mediul inconjurator.
Personalitatea se formeaza si se re-formeaza in timp, ca urmare a experientei de viata, educatiei si

auto-educatiei si contine o multitudine de modele de relationare, personaje sau masti, care se
manifesta ca raspuns la diferite situatii de viata. Dincolo de ego si manifestarea lui ca personalitate,
la radacina lor se afla subconstientul, cu toate programele ascunse ce stau la baza existentei. In

astrologie ego-ul este reprezentat de zodia natala, personalitatea de zodia ascendentului iar
subconstientul de Immun coeli sau fundul cerului. Ego-ul si personalitatea sunt atribute ale mintii
constiente reflectata in harta natala de Medium Coeli, mijlocul cerului care echivaleaza in corpul fizic
cu crestetul capului. Este necesar ca toate aceste elemente constitutive ale fiintei umane sa
functioneze in armonie pentru atingerea destinatiei pe drumul evolutiei in materialitate, sau Nodul
Nord astrologic. Asa-numita moarte a ego-ului nu numai ca este o prostie inselatoare dar este si o
imposibilitate atata timp cat omul este viu si constient de existenta sa in aceasta dimensiune
pamanteana. Scopul nu poate fi in nici un caz anihilarea ego-ului ci dezvoltarea procesului de
constientizare a secretelor subconstientului care-i submineaza desavarsirea. Ego-ul este cu adevarat
podul nostru spre univers, peste apa subconstientului, de aceea este atat de des minimizat, negat,
marginalizat, manipulat, mutilat si atat de putin inteles. „Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste
universul” nu inseamna nimic altceva decat desavarsirea egoului ca si constiinta de sine a intregului
univers care e in el. „Ego sum qui sum” a zis Dumnezeu. „Eu” si nu „zeu” este numele real al
divinitatii din sine.
“The ego is not even master in its own house, but must content itself with scanty information of
what is going on unconsciously in its mind."
Sigmund Freud
Ego-ul nu este stapan nici in propria sa casa, ci trebuie sa se multumeasca cu informatii limitate
despre ceea ce se petrece inconstient in mintea lui.
Labirintul
„Istoria e cosmarul din care vreau sa ma trezesc.” Grimm
Viata e un labirint. Unii oameni umbla aiurea cautand o iesire dar exista un singur drum care te duce
tot mai adanc. Nu intelegi asta pana nu ajungi in centru.
Apollo, zeul soarelui patrona drumurile. Hermes-Mercur, fratele sau vitreg mai mic, era direct
conectat cu el ca insotitor si ghid al calatorilor. Drumurile vietii sunt ca un sistem nervos care te
poarta din punctul de origine la destinatie. In calitate de zeu oracular, Apollo stabilea viitorul si
conducea miscarea prin scopul si actiunile sale, era organizatorul armonic al sferelor care
compuneau muzica astrala. Si ce simbol ar fi fost mai potrivit pentru el decat cel al labirintului, in
templul lui de la Delos, in Creta? In dansul sau spiralat de-a lungul anotimpurilor, acompaniat de lira
facuta de Hermes, zeul extindea viata cu fiecare renastere de primavara. Artemis in calitate de zeita
a Lunii si a vanatorii, sora sa geamana, insotea si inspira dansatorii pe drumurile din labirint asupra
carora Zeus le daduse putere deplina. Labirintul semnifica dansul sacru al sufletului orchestrat de
zeul spiritual al soarelui, Apollo.
Si cine era minotaurul inchis in labirint? O fiinta fantastica cu cap de taur (soare) si trup uman (luna)
care se hranea cu carne de om, nascuta din taurul sacru al soarelui si Pasiphae, ipostaza a Lunii pline
(si fiica a lui Helios), care a refuzat sa sacrifice taurul pe altarul lui Poseidon. Era agentul distrugator
al lui Apollo care consuma viata. Minotaurul a fost ucis de Tezeu, fiul pamantean al lui Poseidon,
astfel ca sacrificiul final s-a indeplinit. Ariadna, fiica lui Pasiphae, l-a ajutat sa se intoarca nevatamat
din labirint. Drumul spiritului in labirint te poarta de la nastere spre moarte si inapoi spre renastere.

Ariadna, ca aspect intrupat al Afroditei, a reusit sa-l inteleaga si sa-l stapaneasca, devenind doamna
labirintului. Caci cine armonizeaza toate elementele creatiei poate sta in fata lui Apollo lasand in
urma intoarcerea la viata muritoare si reusind sa ramana in tinutul celor binecuvantati.
Mitul eternei reintoarceri

Ce-ar fi daca recurenta eterna a lui Nietzsche ar fi adevarata? Ca intr-un labirint in care te invirti
neincetat. Un univers care se extinde si apoi se contracta din nou. Un univers care se reitereaza la
nesfirsit. In ciclul luna-soare, totul se repeta o data la 33 de ani. Dintr-o perspectiva cosmica, la
fiecare 33 de ani traseul lunii se sincronizeaza cu cel al soarelui. Dar 33 e mai mult de atat. Il intalnim
peste tot. Isus a facut 33 de minuni. Sunt 33 de litanii ale ingerilor, 33 de canturi ale lui Dante in
purgatoriu si 33 in paradis, 33 de vertebre in coloana vertebrala. Si e varsta la care Isus a fost
crucificat si anticristul ar uma sa-si inceapa domnia.
„Imagineaza-ti ca stai intr-o camera infinit de mare si intunecata indreptand o lanterna spre stanga.
Raza ar trebui sa continue in aceeasi directie spre infinit. Nu ai nici un motiv sa crezi ca s-ar putea
intoarce la tine din dreapta. Dar o gaura de vierme schimba topologia liniei spatiu-timp. O curbeaza.
Nimic nu mai e la locul lui. Numarul 33 ar putea fi diferenta de timp dintre planurile unei gauri de
vierme tridimensionale. E doar o teorie. Dar ar putea fi miezul problemei. Buclele temporale au un
impact major asupra principiului cauzalitatii. Asupra relatiei dintre cauza si efect. Cat timp exista o
gaura de vierme exista o bucla temporala inchisa. Inauntrul ei totul e interdependent. Trecutul nu
influenteaza doar viitorul. Si viitorul influenteaza trecutul. E ca intrebarea cu oul si gaina. Nu mai
putem sti care dintre cele 2 au fost la inceput. Totul e interconectat. Vietile noastre sunt conectate.
O soarta legata de alta. Fiecare dintre faptele noastre e doar un raspuns la o fapta anterioara. Cauza
si efect. Nimic altceva decat un dans continuu. Fiecare lucru e conectat cu celelalte.” (din serialul
Dark)
Pare inspaimantatoare ideea ca am fi prinsi intr-o asemenea bucla temporala. A sarpelui care-si
inghite coada, intr-un ciclu nesfarsit de nasteri si renasteri. Miticul Oroboro. Amnezia cu care
revenim in aceasta lume ar putea fi din acest punct de vedere justificabila. Altfel viata ar deveni
insuportabila. Cum ai mai putea trai daca ai fi constient in fiecare moment de tot ce a fost si urmeaza
sa fie? O infinita repetabilitate. Insusi misterul destinatiei te face sa-ti doresti sa mergi mai departe.
Semnificatii si Simboluri
Viata fiecarui om este un labirint in centrul caruia se afla moartea, Minotaurul care-l consuma. Si
chiar dupa aceea poate ca trece intr-un alt labirint inainte ca totul sa se sfirseasca. In interiorul lui
sunt alte mici labirinturi, fiecare aparent complet. Trecand prin ele, omul lasa in urma o parte din
sine care ramane moarta in spatele sau. Este un paradox faptul ca centrul pare a fi calea spre
eliberare.
Intrarea in labirintul care este viata semnifica intrarea intr-o lume a meandrelor, a rasucirilor
intortocheate al caror scop final este revenirea la sine pe cai ocolitoare. Acest traseu sinuos ofera
vietii tensiunea necesara pentru a nu ne lasa adormiti, obsedati de trivial, ne impiedica sa alunecam
in inertie si ne obliga sa fim constienti, sa ne dansam visul vietii lucid pentru a deveni tot ce putem fi.
Pentru a intelege cine suntem este nevoie sa ne trezim sinele inchis in labirint.

Daca adormim in labirintul pe care ni l-am construit ca realitate a propriei vieti, atunci ne vom lasa
prinsi in inertie si vanati de infricosatorul Minotaur ascuns in inima lui. A dansa jocul vietii treaz
inseamna a ne apuca acest trup-om de coarne si sunt nenumarate moduri in care o putem face
deoarece sunt multi oameni pe pamant cu care interactionam, fiecare cu minotaurul personal care
traieste in tesatura vietii sale. Uciderea minotaurului semnifica insasi uciderea celei mai teribile frici,
a fricii de moartea din centrul labirintului astfel incat sa ne putem intoarce acasa, la origine, la fel ca
si Tezeu condus de firul Ariadnei.
Geometria labirintului se constituie in forma primordiala a spiralei. Contine tiparul ancestral al

galaxiilor, a vortexului tornadelor, al ADN-ului, inscris chiar si in urechea umana.
Labirintul astral
Nasterea unui om in planul fizic marcheaza intrarea sa in labirintul terestru, moment in care harta
personala este inscrisa in ADN-ul sangelui sau, in cheile genelor, ca semnatura astrala personala. In
incercarea labirintului se parcurg ca intr-un joc 12 case in care cartile vietii se aseaza ordonat, fila
dupa fila, ca intr-o biblioteca: forta vitala, averea, comunicarea, familia, constiinta de sine
(personalitatea), sanatatea, parteneriatele, dorintele, judecatile, cariera, apartenenta la colectivitate
si credintele. Moartea din finalul calatoriei, ultima fila din casa dorintelor este o alegere libera
cauzata de frica fata de minotaurul ascuns in labirint, atunci cand dorinta de moarte devine mai
puternica decat dorinta de viata. In horoscopul personal unele case pot fi goale, altele pot contine
cadouri sau capcane. Fiecare casa are propriul sau stapan. Jocul este complicat si derutant pentru ca
proprietarii caselor sunt mereu pe drum, mai merg uneori si inapoi cand au uitat cate ceva in urma,
se intalnesc, se sustin sau se confrunta, iar unii dintre ei ajung foarte rar pe acasa. Cu cat sunt mai
departe de centru cu atat calatoria lor este mai lunga dar si sederea lor in domiciliu dureaza mai
mult. Iar cand sunt musafiri in case in care nu se simt confortabil pot sa aduca destule necazuri. De
cate ori se intorc stapanii, inainte de a se odihni pentru urmatoarea calatorie, trebuie sa faca ordine
si curatenie in casele lor, sa scuture, sa stringa, sa spele, sa selecteze toate lucrurile lasate in
dezordine sau aruncate de oaspeti.
0 Soarele, energia punctului 0, electro-magnetul gigantic din inima labirintului, spiritul creator care
sustine, masoara si in cele din urma devoreaza existenta, este acasa in constelatia Leului, casa cu nr.
5 din zodiac, a constiintei de sine, unde domina steaua tripla Regulus din inima Leului, Gardianul
Nordului si liderul celor 4 stele regale care stabileste regulile jocului. Soarele revine acasa in fiecare
an unde sta timp de 30 de zile.
1 Mercur (Hermes sau Toth), mesagerul zeilor sau energia mentala are casa principala 3, a
comunicarii, in constelatia gemenilor dominata de stelele Castor si Pollux. Legenda spune ca fratii
mitologici au avut tati diferiti: in timp ce Pollux ar fi fost fiul lui Zeus, fiind astfel daruit cu
imortalitatea, Castor ar fi fost fiul muritorului rege Tyndareus. Astfel ca mesagerul poate aduce la
finalul jocului nemurirea sau moartea, in functie de meritele si alegerea jucatorului. Hermes a fost
parintele alchimiei, care ne-a invatat sa transformam plumbul karmic al Capricornului in aurul solar
nemuritor. El detinea cheile vietii si ale mortii. Cea de a 2-a sa casa pe care o imparte cu centaurul
vindecator Chiron, nr. 6 a sanatatii, se afla in constelatia Fecioarei unde Spica din mana fecioarei,
cea mai stralucitoare stea si una dintre cele mai mari din galaxie, simbolizeaza hrana pamantului ca

sursa de vindecare si regenerare. Ciclul mercurian este rapid, urmareste indeaproape soarele si sta
acasa pentru 28 de zile.
2 Venus, luceafarul de dimineata si de seara, chintesenta iubirii, dar si a dorintelor de posesiune are
casa principala nr. 2, a averii, in constelatia taurului, dominata de steaua gigantica portocalie
Aldebaran, steaua regala a rasaritului, a iluminarii si urmaritorul Pleiadelor, norul albastru al celor 7
stele din Taur care contin arhetipurile feminitatii si graviteaza in jurul lui Alcyone, marele soare
central. Venus Lucifera era considerata un inger cazut in materie (praf de stele, semintele lui Uranus
aruncate in mare). A 2-a sa casa nr. 7 in zodiac, a partenerilor si casatoriei, este in constelatia
balantei, dominata de stelele duble albastre Alpha si Beta Librae. Ciclul venusian este de 255 de zile
si sta acasa pentru aproximativ 24 de zile.
3 Luna, traducatorul celest, convertorul energiei universale pentru a putea fi captata si interpretata
in materie prin intermediul simturilor are casa 4 a familiei in constelatia racului cu steaua centrala
Beta Cancris sau Altarf. Ciclul lunar este de 29 de zile si sta in fiecare casa pentru 2-3 zile.
4 Marte (Ares), nucleul energiei vitale, are casa principala 1, a fiintarii, in Berbec dominata de 3 stele
asezate in forma de triunghi, Alpha, Beta si Gamma Arietis, vehicule ale spiritului, sufletului si mintii
intrupate care formeaza esenta vietii in materie. A 2-a sa casa, nr. 8, a dorintelor, impartita nocturn
cu Pluto, este in Scorpion, dominat de Ant-Ares, steaua regala a sexualitatii dar si a maniei, mandriei
si razbunarii si gardianul vestului care se opune vietii si simbolizeaza dubla optiune de rezolvare a
labirintului, iesirea in viata sau in moarte: a fi (Marte, canalizatorul energiei vitale eterne, al
nemuririi, arhetipul eroului care ucide balaurul mortii) sau a nu fi (Pluto, cel care recicleaza viata prin
moarte/renastere). Ciclul martian este de aproape 2 ani si sta acasa in jur de 1 luna jumate.
5 Jupiter canalizeaza energia intelegerii si inteligentei si are casa nr. 9 a filozofiei, calatoriilor si
studiilor in Sagetator a carui cea mai stralucitoare stea, Astella, din varful arcului centaurului tinteste
spre steaua regala Antares din inima Scorpionului. In centrul constelatiei se afla o super-gigantica
gaura neagra, Sagittarius-A, o poarta de intrare spre dimensiunea nevazuta prin care spiritele sunt
trimise in partea cealalta a oglinzii astrale. Cand la iesirea din labirint se trece de Marte prin moarte,
judecatorul divin Jupiter (Zeus) initiaza procesul de rememorare si evaluare a firului vietii abia
parasite pentru intelegerea scopului experientelor si nivelului de evolutie atins in constientizare.
Ciclul jupiterian este de 12 ani si sta acasa timp de 12 luni.
6 Saturn, lordul timpului si al karmei, administratorul legii cauzei si efectului, isi imparte casele intre
nr. 10, a tatalui si prestigiului social, in Capricorn unde domina steaua Deneb, din coada de peste a
caprei de mare si nr. 11 impreuna cu Uranus. Dupa moartea jucatorului, Saturn este cel care-i inscrie
in timp urmatoarele scenarii de viata, in acord cu (pre)judecatile jupiteriene. Tot pe saturn se
stabilesc conditiile acordului de renastere in MA-TERRIE (contractul karmic). Ciclul saturnian este de
29 de ani si sta acasa in jur de 3 ani.
7 Uranus, octava superioara a lui Mercur canalizeaza energia constiintei colective superioare, mintea
universala geniala si are casa nr. 11, a cunoasterii impartasite si a marilor comunitati omenesti, in
generosul varsator dominat de 2 super-gigantice galbene, Alpha and Beta Aquarii. Scenariile
personale de viata sunt inregistrate in uriasa baza de date uraniana pentru a intra in circuitul

universal. Cartile vietii cu toate increngaturile lor sunt „publicate” in eter, caci „tot ce se va intampla
vreodata s-a intamplat deja”. Si jocul labirintului poate sa inceapa iar si iar. Ciclul uranian este de
aproape 84 de ani si sta acasa 7 ani.
8 Neptun canalizeaza energia subconstientului colectiv si are casa nr. 12, a ocultismului, secretelor,
credintelor arhetipale in pestii dominati de steaua regala a alchimiei, Fomalhaut, gardianul de sud.
Ca si steaua Pollux din Gemeni si soarele nostru, aceasta stea are propriul sau sistem planetar. Pe
Neptun, spiritul eliberat de trup isi viseaza incarnarea urmatoare, in toate optiunile posibile, ca intr-o
repetitie a jocului din labirint pe care urmeaza sa-l parcurga. Ciclul neptunian este de 165 de ani si
sta acasa 14 ani.
9 Pluto, stapanul regatului indepartat de sub pamant, de la marginea sistemului solar, imparte cu
Marte casa nr. 8, a dorintelor, datoriilor (lumesti si karmice), a mortii si renasterii, in Scorpionul
dominat de Antares, gardianul vestului, steaua regala a sexualitatii, maniei, mandriei si razbunarii
care se opune lui Marte, lordul vietii. Pluto este marele purificator si recicleaza sufletele trecandu-le
prin apele AMNIOTICE ale taramului de dincolo care spala memoria si aduc uitarea, astfel ca hard
diskul eteric personal sa ramana gol pentru urmatoarea incarnare. Ciclul plutonian este de aproape
248 de ani si sta acasa intre 13 si 31 de ani.
Pamantul este teatrul lumii(nii) urmarit de astre unde se desfasoara jocul labirintului sub reflectorul
Soarelui si al Lunii, care indeplineste si rolul de sufleur.
AURUL ALCHIMISTILOR
“Intr-adevar el, Naphta, prefera de o mie de ori naivitatea unui copil care credea ca stelele sunt niste
gauri in panza cerului pe unde se intrezareste lumina eterna, in locul tuturor flecarelilor gaunoase,
nesabuite si prezumptioase pe care le savarseste stiinta monista vorbind despre UNIVERS.”
Thomas Mann, Muntele vrajit
IKHTHYOKENTAUROI (Ichthyo-centauri) erau o pereche de zei ai marii, fiii lui Cronos- timpul si ai
oceanidei Philyra a carei nume insemna “arbore de tei”; aveau partea superioara a corpului de
barbat, partea inferioara de cal, coada serpentiforma de peste si coarne de homar in loc de
sprancene. Numele lor erau Bythos, profunzimea marii si Aphros, spuma marii. Erau fratii
centaurului Kheiron (Chiron) si, la fel ca el, erau considerati profesori intelepti. In mitologia siriana,
acestea au fost zeitatile-peste care au purtat-o pe Ashtarte (Afrodita-Venus) pe tarm dupa nasterea
ei din samanta cerului cazuta in apa marii. Au fost plasati pe firmament in constelatia pestilor.
Dar in mitologia gnostica Bythos-profunzimea, numit si Pro-arche (inaintea inceputului) era primul
AEON, fiinta eterna, care, dupa o lunga perioada de tacere si contemplare, caci sotia sa era Sige
tacerea in tripla ipostaza, cu Charis, gratia sau HARul si Ennoia, idea, intentia, i-a emanat pe Nous,
mintea universala si Aletheia, adevarul provenit din a-fara, lethe-uitare, theia-zeita, “titanida ce nu
uita”.
In limba romana mintea exprima fara echivoc minciuna, UITAREA, ocultarea adevarului, in timp ce a-
mintirea, fara mintire, exprima revelarea adevarului uitat. Nous a devenit pronumele personal pers.

I plural NOI , care indica mintea colectiva manifestata in separare si multiplicare; este interesant ca
in limba franceza pronumele personal pers. I plural se scrie chiar NOUS si se citeste NU. In
majoritatea limbilor cuvintele care exprima negatia sunt foarte asemanatoare: nu, no, non, nein.
Caci natura imprimata mintii colective consta predominant in negarea adevarului.
Emanatiile lui Nous cu Aletheia au fost Logos, povestea sau scenariile, cartile, biblioteca (timpul)
insufletite de Zoe-viata (energia) iar ale lui Logos cu Zoe Anthropos-omul sau personajul si Ecclesia-
spatiul vietii, templul sau biserica, scena, trupul uman. Si acestia incheie ogdoada sau prima
generatie de aeoni. Filmul vietii a fost astfel pregatit pentru desfasurare!
Dintre cele 6 perechi ale generatiei urmatoare de fiinte cosmice emanate din Anthropos si Ecclesia,
ultima era constituita din Theletos dorinta si Sofia intelepciunea. Dupa ce Sofia si-a inghitit perechea,
manata de dorinta de a intelege, a vrut sa-si cunoasca profunzimile originii INTUNECATE dar a cazut
in a-bisul mintii (fara profunzimea adevarului) unde s-a scindat si a creat lumea.
Eonii erau locuiti de spiritele arhontilor, arh-on-te , arh-conducator, on-fiinta, te-teos-zeu/titan,

fiinta-zeu conducator.
Aceasta interesanta familie de cuvinte a fost derivata din grecescul árkhō, "a conduce" dar si din
Arkhe, “inceput”. Din ea fac parte arc, stravechea ARCA a lui Noe care a salvat ecosistemul
pamantului dupa potop (dat fiind ca Noe ar echivala cu Nous, eonul mitic al mintii universale, ar fi
reprezentat pur si simplu memoria genetica ancestrala), arhaic, arheo-logie, arhi-tectura, ier-arhie,
patri-arhie, mon-arhie, arh-angel ; in mitologia greaca Angelos sau Angelia era fiica lui Zeus si a
Herei care a furat insemnele de putere ale mamei sale si le-a dat Europei, dupa care a trebuit sa fie
purificata in taramul de jos al mortilor in apele lacului mlastinos ACHERUSIA format de raul plangerii
ACHERON.
Numele Europa provenea din “eurus” ce insemna larg, mare si era un atribut al zeitei pamantului. De
altfel zeita pamantului era numita si ea Demeter Europa, in calitate de dadaca a eroului grec
Trophonios. Mai este pus in legatura si cu “erebus”, care coboara, cu referire la apusul de soare si
intuneric.
Europa a fost rapita de Zeus sub forma unui taur alb si a avut 3 fii, Minos (regele), Rhadamanthis
(bagheta magica, vrajitorul) si Aeacus sau Sarpedon (in functie de sursa), care au devenit judecatorii
taramului de jos al mortilor (INFERIOR, INFERNAL) condus de invizibilul Aides-Hades prin frica de
moarte si dorinta de imbogatire si control (in ipostaza de Pluto).
Minos, din lacomie si orgoliu, a cauzat crearea Mino-taurului pe care apoi l-a inchis in labirint, unde il
hranea cu carne de a om. Mino-taurul simboliza puterea emotiilor care salbaticea si dezorienta omul
(capul de taur furios) si ii devora viata. Euryale, fiica lui, a fost presupusa mama a marelui vanator
Orion, care a vrut sa vaneze toate vietatile pamantului.
Cui se inchina rugile omenirii?

Fiii Europei, cei 3 judecatori ai muritorilor, se regasesc reprezentati in simbolurile masonice sub
forma triunghiului situat deasupra trunchiului de piramida ierarhica a omenirii cu ochiul zeului

nevazut dar atotvazator din centru. Tatal Zeus (fruntea, mintea), fiul Minos (plexul solar, emotia),
regele muritorilor si duhul nevazut al zeului mortii Hades (dorinta) alcatuiesc treimea oculta care a
fost sacralizata in crestinism, in numele tatalui, fiului si sfintului duh. Cei 3 fiii ai EUROPEI oglindesc
aceasta treime divina in plan fizic si realizeaza matrixul material: Minos reprezinta regalitatea, fiul
tatalui, judecatorul suprem, Rhadamanthis vrajitorul, manipulatorul si Sarpedon razboinicul, armata.
In masonerie, aceasta constructie este figurata ca o SCENA de JOC sub forma tablei de sah, pamantul
plat, in care patratele albe si negre simbolizeaza alternanta zilei si a noptii, deasupra apare bolta
cereasca cu stelele strajuita de doi stalpi ai soarelui, Jachin, alb, stanga si lunii, Boaz, negru, dreapta;
uneori pozitia lor e inversata, spre exemplu cand incadreaza un personaj, ca in cartea de tarot a
marii preotese (II), in care Boaz sta in dreptul mainii drepte dar in cartea fiind privita din fata pare la
stanga.
Cum se poate iesi de pe aceasta scena in alb si negru?

Treptele misterioasei scari a zeilor care ducea spre desavarsire erau constituite pe nivele din metale
de tot mai mare puritate si guvernate fiecare de propria entitate astrala astfel:
1. Plumb, Saturn, prima lume
2. Mercur, argint viu, Mercur, lumea preexistenta a mintii
3. Cupru, Venus, Cerul
4. Cositor, Jupiter, Lumea de mijloc
5. Fier, Marte, lumea nasterilor
6. Argint, Luna, conacul celor binecuvantati
7. Aur, Soare, Adevar
Cele 7 trepte ar corespunde dobandirii unor anumite calitati in aceasta ordine: temperanta
emotionala - forta mentala – prudenta si echilibrul relational – dreptatea – credinta de fier -
speranta nelimitata – compasiunea universala. Aceasta succesiune a fost numita Scara lui Iacob.
Oriunde se vorbeste despre trezirea constiintei divine, dobandirea tineretii eterne si a nemuririi
apare aurul. Speculativ, A-UR, simbolul adevarului absolut, ar putea semnifica “fara ura”. La
antipodul iubirii se afla ura, aceasta puternica forta de respingere, sub multiplele sale forme: frica,
furie, frustrare, resentimente, rautate. Miturile lanii de aur din grota lui Ares (cutia craniana) si ale
marului de aur din copacul gradinii de la apus, a Hesperidelor, unde Atlas sprijinea bolta cerului
(vertebra C1 care sustine cutia craniana) vorbesc despre iluminarea creierului , aprinderea becului
care straluceste si lumineaza departe in intunericul mintii, A-MINTIREA, daruindu-ne intelepciunea
prin revelarea si eliberarea adevarului. Ultima treapta a scarii zeilor, a aurului spiritual, se referea
asadar la compasiunea universala ca forma suprema a fortei de atractie si unificare a iubirii. In limba
romana stramosii sunt numiti BUNIci sau stra-BUNI aratand ca scopul unei vieti implinite este
bunatatea atotcuprinzatoare.
IN NUMELE DOM(n)ului
“Nu-me” s-ar putea exprima in mod paradoxal prin “nu este al meu”, “nu-mi apartine”. Atunci cine
esti tu? Cine este persoana? In greaca “persona” insemna “masca de teatru” iar in latina “numen”
desemna spiritul divin al locului. Asadar, spiritul divin care imbraca o haina personificata cu care insa
nu se identifica.

In greaca domos insemna locuinta, acoperis de forma rotunda, devenit in latina domus. Speculand,
romanescul dumne-zeu ar putea echivala cu “dom(n)ul-zeu sau casa zeului”. In mitologia gnostica,
dupa cadere, eonul Sofia si-a impartit trupul in pamantul de jos si bolta cereasca de deasupra. Iar
arhontele Horos a inchis-o in aceasta forma materiala in care EA s-a pierdut prin labirintul mintii.
Domul invizibil de deasupra pamantului reflecta ca o oglinda luminile stelelor organizate in
constelatii (forme sau formule magice astrale), soarele si luna, adica programele mentale prin care
se genereaza realitatea. Modelul heliocentric care ne-a fost impus prin educatie in credinta ultimelor
cateva sute de ani si-a jucat rolul: OMul originar din centrul universului, intruparea intelepciunii
divine a Sophiei, si-a cedat puterea egregorilor astrali, devenind un neinsemnat actor, slab, fricos si
neputincios, in piesa universala. Insusi cuvantul UNI-VERS desemneaza o creatie singulara.
Subconstientul conduce constientul? Sau constientul educa subconstientul? Persona creeaza prin
emotie, gand si credinta ceea ce este invatata sa aleaga dintr-o multitudine de optiuni, ca intr-un
labirint mental in care mereu se incurca, devenind din ce in ce mai confuza. Intr-un model sferic
rotitor se pierd reperele, nu mai exista sus sau jos, dreapta sau stanga si esti fortat sa te invarti
ametit si dezorientat fara sa-ti intelegi rostul.
Ar putea fi acest sistem inchis intr-o bula temporala corpul unei fiinte astrale, cu creierul-dom
instelat instalat ca o cupola in cele 2 emisfere ale sale? In care emisfera Nordica se invarte in jurul
misterioasei Stele Polare? Cu magnificele lumini ale nordului, aurora boreala care acopera periodic
Nordul indepartat. In orice harta astrologica Nordul indica destinul vietii si are un NOD care trebuie
descalcit. De unde provin expresiile atat de indragite de preoti “oile sau robii DOMnului”? Supusi
unui destin incontrolabil, ei invoca atunci cand se roaga “fie voia ta, fie imparatia ta, precum in cer
asa si pamant…” Cream in acest fel la nivel colectiv, fara sa ne dam seama, in mod absolut
inconstient, propria noastra inchisoare. A cui este vointa pe care acceptam sa o infaptuim? Pe de
alta parte DOMul DOMn ar putea fi granita invizibila protectoare care se pune in fata invadatorilor
intelepciunii si puterii noastre creatoare. Iar in acest caz stelele nu ar fi decat luminile inselatoare ale
apelor abisale de deasupra NOASTRA, din eonul mitic al mintii universale, NOUS, in care somnul
constiintei putea naste monstri demonici; potopul din care NOAH a salvat lumea pentru a-i acorda o
NOUA sansa. Ce sa fie?
O veche si populara colinda romaneasca spune asa:

Am plecat sa colindaml
D-OM(n) D-OM(n) sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa
Au plecat la vanatoare
Sa vaneze caprioare
Caprioare n-au vanat
Si-au vanat un iepuras
Sa faca din pielea lui
Vesmant frumos DOM(n)ului
D-OM(n) D-OM(n) sa-naltam.

In latina Calare insemna a se pierde, a cadea sau a descreste. In romana avem colinda, calendar dar
de asemenea si carare, drum ingust pe care se poate merge numai cu piciorul. Dar in greaca veche
khálasis insemna dezlegare, repaos, stagnare.
Boierul era detinatorul de boi, bogatul care administra turmele ce trageau la jug.
Caprioara pe care n-au reusit s-o vaneze era simbolul autoritatii spirituale regeneratoare, al
gingasiei, frumusetii si puritatii.
Iepurele din care au facut vesmantul DOMnului era simbolul lunar al senzualitatii, al betiei simturilor,
fertilitatii dar si al fricii, al fugii din fata dusmanilor nevazuti, uneori imaginari.
Undeva in Bolivia, Uyuni, stralucitoarea campie de sare, ne arata cea mai mare oglinda PLATA de pe
PLANeta!
TERRA OGLINZILOR
In the garden of memory, in the palace of dreams… that is where you and I shall meet.
…And remember who you are!
Lewis Carroll, Through the Looking-Glass and What Alice Found There
In gradina memoriei, in palatul viselor... acolo este locul in care tu si cu mine ne vom (re)intalni.
...Si aminteste-ti cine esti!
Pentru ca Alice-Aletheia-Adevarul s-a ratacit in lumea oglinzilor.
OGLINDA DUBLEI DUALITATI

Tabla de sah ilustreaza oglinda formata in jurul unei axe in forma de cruce. De sus in jos, albul se
reflecta si lupta cu negrul, de la stanga la dreapta curtea reginei dubleaza curtea regelui si fiecare
piesa alba si neagra se inmulteste cu 2: carul de razboi, cavalerul, episcopul (ne-bunul); iar pionii,
marionetele, in numar de 8, ca si patratele albe si negre de pe un rand, sunt toate la fel. Numai ca
orice pion poate deveni regina atunci cand reuseste sa ajunga in partea opusa a oglinzii! Cele 8
patrate x 8 randuri formeaza in total 64 de pozitii de joc. Regele este singura piesa care nu poate
parasi tabla de sah ci poate fi doar RASTURNAT.
Numele jocului deriva din cuvantul persan "SHAH" insemnand RE-GE (Soare-Pamant, Alb-Negru,
Spirit-Materie), dar la origine numele jocului ar fi fost "ASHA" sau ordinea cosmica, la fel ca si in
zicala romaneasca "ASA a fost sa fie" (surprinzator, ACELASI cuvant, acelasi inteles). Chiar si cuvantul
ASA reflecta o oglinda. Revelat de Zarathustra.
Pe aripile visului
“Cat de mult adevar suporta, cat de mult adevar indrazneste un spirit?...
Nitimur in vetitum (Spre ce nu ni-i dat sa nazuim): sub acest semn se inalta acum filozofia mea, caci
in fond pana acum a fost interzis totdeauna numai adevarul.” Nietzsche, Ecce Homo

In pantecul infinit al khaosului primordial se intindea spatiul noptii eterne, Nix care-l continea pe
fratele si consortul ei Erebus, intunericul etern. Energia aurie inaripata a Erosului a iesit la inceput
din ei. In continuare au fost creati Hemera, spatiul zilei eterne care-l continea pe fratele si consortul
sau Aether, lumina eterna.
Ideograma chinezeasca yin-yang atat de cunoscuta imbina cele 4 elemente alchimice (apa, aer, foc,
pamant) dar nu asa cum se crede in mod obisnuit. In viziunea mea, spatiile inlantuite sunt albul
aerului si negrul apei si fiecare contine in interior un focar de putere, foc auriu in aer si pamant rosu
in apa. In mitologie, Adam, primul OM, era facut din pamant rosu iar la originea vietii statea apa.
Spatiul aerului este dominat de soare, spatiul apelor nocturne este dominat de luna. Aerul este
regatul electricitatii unde soarele lumineaza spatiul mintii rationale iar apa al magnetismului unde
luna deschide ochiul intuitiv profund din subconstient (pineala). Creierul recepteaza vibratii
electrice, inima emite pulsatii magnetice.
Aerul emana gandurile din mintea universala – soarele lumii, apa emana emotia din constiinta
universala – inima pamantului strabatut de rauri curgatoare ca de niste vase sanguine.
Aerul si apa sunt spatii feminine stapanite de forte masculine: domnul primordial al aerului era
Uranus (DOMUL instelat), domnul primordial al apei Pontus (taria tarmului).
Pamantul si focul sunt puteri masculine care patrund spatiile feminine: mama pamantului era Geea,
mama focului Theia. Theia i-a nascut marelui Hyperion pe Helios-soarele, Helene-luna si Eos-
rasaritul.
Geea i-a creat lui Uranus 12 copii, dintre care Cronos-Timpul, dupa ce l-a castrat pe tatal sau, a
devenit conducatorul titanilor. Ce semnificatie avea castrarea tatalui? Rapirea puterii lui creatoare,
semintele de stele pe care Cronos-Timpul le-a aruncat in apele Geei pentru a genera viata MA-
Teriala. Din impreunarea lor a iesit mai intai in spuma marii, Afrodita, frumusetea si iubirea formelor
materiale trecatoare - Venus Lucifera, Luceafarul, ingerul cazut in lumea lui Saturn. Cronos-Timpul a
preluat astfel COROANA imparatiei eterice a mintii universale si s-a inTEMEIAT ca DEMIURG, artizan
al acestei creatii. De cealalta parte a cerului, Ma-Rea insamantata cu stele a inceput sa oglindeasca
din el toate entitatile si scenariile cu care a fost impregnata.
Somnul si moartea, gemenii Hypnos si Thanatos, au fost generati de Nix-noaptea ca pedeapsa pentru
castrarea si consumarea puterii tatalui ceresc de catre Cronos. Aceasta parea sa fi fost si prima
cauza a predestinarii, din care s-a nascut karma timpului. Asa ca zeul nevazut al mortii, Hades a intrat
in Cronos-Timpul, inghitit alaturi de ceilalti copii ai sai cu Ma-Rhea dar varsat in creatie atunci cand
Zeus si-a inlaturat la randul sau tatal, determinand astfel indeplinirea destinului prezis de Uranus.
Titanul timpului a fost adormit si inchis pentru eternitate in pestera noptii, a lui Nix, unde a inceput
sa viseze lumea; si ca sa nu se poata trezi era pazit de o multime de demoni /daimones. Incercand
sa-l inlature pe Zeus si sa-l pedepseasca pentru inchiderea titanilor, Geea l-a creat pe cel mai
inspaimantator dintre monstri, giganticul Typhon, “tatal vanturilor”, din care provine “taifun”, care
ajungea la stele cu nenumaratele sale capete de serpi si maini nesfarsite; impreuna cu sotia sa
Echidna, el a produs toata pleiada de entitati mitologice fioroase in MINTEA ETERICA: cainii iadului,
Cerberus si Orthus, Chimera, gorgone si dragoni, serpi uriasi ca Ladon care pazea merele de aur,
harpiile, Sfinxul. Totusi Zeus l-a invins cu fulgerele sale si l-a inchis apoi in Sicilia, sub muntele Etna
de unde mai scuipa foc si cutremura pamantul.

“Daimones” erau spiritele personificate ale conditiei umane exprimate prin EMOTII, puteri, calitati,
voci, actiuni. Dintre ei faceau parte Eros-iubirea, Dike-dreptatea, Hebe-tineretea, Hygea-sanatatea,
Nike-victoria, Soteria-siguranta, Plutus-bogatia, Mnemosine-memoria dar si Nemesis-razbunarea,
Eris-discordia, Phobos-frica, Lyssa-furia, Hypnos-somnul, Thanatos-moartea. Cronos impreuna cu
Ananke-spiritul necesitatii sau constrangerii au dat nastere acestei realitati onirice. Prin urmare
spiritele care-l posedau pe titanul timpului il impiedicau totodata sa se trezeasca. EL, inchis in apele
intunecate din pestera noptii, era OBLIGAT sa ne viseze pe NOI toti, generatii intregi de parinti si
copii inclestati in luptele vietii, din pricina ca si-a castrat tatal, l-a despartit de sotia sa, l-a exilat si s-a
inCORONAT in locul lui. A fost condamnat sa repete istoria pana o va intelege. Caci Zeus, fiul sau cel
mic, zeul fulgerelor din spatiul mental, a fost destinat sa-l infranga, sa-l judece si sa-l pedepseasca in
acest fel. Saturn a fost inlantuit in inelele timpului, propriul sau labirint existential. De unde in zadar,
mama sa Geea, a incercat sa-l salveze. Pana cand nu se va trezi SINGUR nu va putea sa se
mantuiasca.
PRIZONIERI IN CUBUL LUI SATURN
“Stau si ma intreb, oare toate fantomele pe care le-am vanat existau pentru ca oamenii credeau in
ele?” Supernatural, sezon 1, ep. 17
Un simbol puternic in ezoterism este cubul negru al lui Saturn. Ce exprima el? Nimic altceva decat
legea cauzalitatii, simuland oglinzile prin care se reflecta vointa zeilor astrali. Fata de sus a cubului
este perfect egala cu cea de jos, precum in cer asa si pe pamant iar fetele laterale se oglindesc intre
ele. In interior, cubul nu este altceva decat un spatiu limitat, complet izolat, inchis intre oglinzi care
nu comunica DELOC cu exteriorul. Pe dinafara cubul este NEGRU. Peretii innegriti formeaza valul
care ni s-a asezat peste ochi. Oglinda, cum bine stiti, are o fata neagra si una argintata. Argintul este
metalul Lunii, care se reflecta in apele terestre si emite conditionarile astrale pe Pamant, TEATRUL
lumii vii.
Karma/Destinul este inscris in oglinda astrala de sus a cubului si se reflecta perfect in cea de jos. In
interiorul cubului se oglindesc in permanenta actiunile sortite pe care le-am acceptat atunci cand am
coborat in cubul lui Saturn. Faca-se voia ta! Prin aceasta coborare ne-am anulat SINGURI dreptul la
libertate. Semnatura legamantului se inscrie in plan eteric prin asa-numitul cordon de argint (energia
lunara) cu care suntem legati astral in zona buricului si, in plan fizic, prin cordonul ombilical cu care
suntem legati de mama, acceptand in acest fel si intreaga karma a umanitatii.
Cubul desfasurat formeaza o cruce! Cea pe care Omul-Zeu a fost rastignit si pe care a invatat sa si-o
aplice in FIECARE ZI peste piept, din frunte (ochiul interior al pinealei) la plexul solar si la umeri,
legandu-si astfel ambele brate conectate la emisferele cerebrale! Si-a consfintit singur inchisoarea.
De aici si expresia, NE DUCEM CRUCEA (Karma)! Mai mult decat atat, punem cruce pe mancare, pe
peretii caselor in care locuim, la intersectii de drumuri si pe morminte! Construim biserici cu cruce in
punctele energetice de putere ale Pamantului.
Casele in care ne-am inchis au forme patrate sau dreptunghiulare. Ne miscam dupa semne de
circulatie cu simboluri magice: triunghiul cedeaza trecerea, cercul barat de interzicere, zebra cu
gratiile inchisorii care apare si pe toata hrana noastra sub forma codurilor de bare, pardosele in
dungi sau patrate (eventual albe si negre) adica numai pe aici ai voie sa mergi, samd.

Nu vom putea depasi aceste conditionari pana cand nu vom fi pe DEPLIN CONSTIENTI de ele. Nu
putem sa darimam zidurile inchisorii daca NU VREM SA LE VEDEM. Si nu ne putem recastiga
libertatea culegand floricelele siropoase servite de noile religii. E o lupta dura pentru supravietuirea
omului-zeu.
Eliberati mintea! “Free your mind”, cum ii spunea Morpheus lui Neo in Matrix!
Omul creeaza si POATE transforma realitatea prin CREDINTA (a nu se confunda cu religia!). Tot ce ni
se pare ca percepem inafara noastra este generat de fapt din interior si oglindeste credintele
noastre. Credem ca este inevitabil sa imbatrinim si sa murim si chiar asa se intampla.
Inima furnizeaza energia pentru manifestare prin sistemul sanguin impregnat cu campul sau
magnetic care interactioneaza cu fierul din sange. Creierul este electric iar inima este magnetica.
Creierul primeste impulsuri electrice prin care citeste mintea universala, inima pulseaza, ca un ceas
organic care ne masoara ritmul vietii. De aceea cand inima inceteaza sa bata, Omul nu mai poate
produce energie vitala si este declarat mort. Dar dupa ce se decorporalizeaza, constata ca totusi
mintea continua sa functioneze, doar ca nu mai are putere de materializare. Pentru ca energia vitala
se poate exprima numai in materie, apa si pamant (metale, electroliti cu rol de conductori), prin
sange. De aceea varsarea RITUALICA de sange are efectul magic cel mai puternic, pentru ca
elibereaza energia Sufletului in FRICA, hranind in acest fel entitati care nu se pot materializa si deci,
nu au acces direct la sursa vitala. Corpul fizic este locul in care spiritul si sufletul se reunesc, se
IUBESC, daca vreti.
Electricitatea este vibratie, magnetismul e pulsatie. Electricitatea se propaga serpentiform,

magnetismul circular, concentric. Vibratia degenereaza in timp, pulsatia e eterna, atemporala.
Electricitatea genereaza o lume temporala decadenta. Magnetismul este sinonim cu magia. In corpul
uman creierul e electric, inima e magnetica.
Inchisorile mintii au fost religia si stiinta, care ne-au furat MAGIA, forta magnetica originala. Insa pe
masura ce omul a evoluat si a trecut de anumite frontiere a inceput sa se trezeasca si sa-si revendice
puterea. Asa ca a fost lansata pe piata cu mult marketing si tam-tam o noua religie, mai adaptata
vremurilor, impanata cu o multime de termeni pseudo-stiintifici, intr-un limbaj de lemn cu puternica
tenta emotionala. Si pentru ca prin educatie suntem invatati sa memoram si sa ne supunem, in loc sa
gandim si sa creem, mintea a fost adormita din nou cu destul de multa usurinta. New age-ul a prins
foarte bine la mase si face in continuare adepti. O multime de noi “invatatori” si canalizatori de
entitati astrale “pozitive” (preferabil ingeri sau arhangeli), organizeaza tot felul de cursuri, programe
de dezvoltare, trezirea inimii, bla-bla etc. Si folosesc programarea neuro-lingvistica (sabloane
lingvistice, NLP) pentru a adormi si HIPNOTIZA subiectii cu mesaje si comenzi subliminale. Din pacate
multi dintre ei nici nu-si dau seama ce fac, sunt pur si simplu manipulati la randul lor. Mai mult decat
atat, isi transmit mai departe “cunostintele” si formeaza lanturi de “antrenori” care atrag si ei mai
departe lanturi de discipoli in prostirea mintii. Pe bani grei! Spiritualitatea NU ESTE de vanzare!
Atunci cand devine asa, trebuie sa ne punem un serios semn de intrebare. In trecut, inteleptii era
sustinuti de intreaga comunitate, nu serveau pentru recompense dar le era asigurat tot ce era
necesar vietii. Erau modesti, plini de compasiune si traiau in comuniune cu Pamantul si Natura.
Atentie pe cine ascultati! Intrupam Sufletul si Spiritul divin si ii putem accesa direct la VOINTA, fara
intermediari pamantesti sau ceresti, atunci cand ne purificam trupul, inima si mintea. Esentele

acestea sunt in noi, alimentate de cele 4 elemente primordiale: in creier (glanda pineala si pituitara,
foc, spirit), in gat (tiroida, aer, suflet), in inima (pamant) si in sange (apa). Cand se sincronizeaza si
lucreaza IMPREUNA in armonie putem ajunge sa cunoastem adevarul si sa traim iubirea in toata
splendoarea. Falsii zei au putut castiga pentru ca au reusit sa ne dezbine si in acest fel sa ne
stapaneasca.
ABRACADABRA. Cuvantul creator
Sound is the vocabulary of nature.

Sunetul este vocabularul naturii.
Pierre Schaeffer (musician francez, 14 aug. 1910, leu)
Cuvintele ascund in ele secretele creatiei. Pentru ca la inceput a fost cuvantul (cu-suflare-de-vant) si
prin el au fost facute toate lucrurile. Asa cum am mai vazut, multe nume de zei, arhetipuri cosmice,
au fost formate prin anagramare si retroversiune. Pur si simplu prin JOCURI de sunete. Ele formau in
acest fel adevarate familii de entitati sonore.
In cautarea timpului pierdut

Asa de exemplu daca ne jucam cu titanul Chronos si il vom intoarce pe dos, vom obtine sonor(hc,
unde h este sunet mut). Si prin urmare esenta ascunsa a lui Chronos, rasturnata in lumea materiala
ar putea fi SUNETUL .
Sunetele sunt unde formate din armonice, oglindiri subtile ale sunetului primordial care impart
spatiul vibrational in segmente sonore. La fel cum o piatra aruncata in apa formeaza acele cercuri
concentrice. Intervalul muzical de prima (pentru ca este PRIMUL) este reprezentat de numarul 1
(aruncarea pietrei) si este format prin repetarea sunetului original pe acelasi nivel de frecventa. Dar
cele dintai armonice ale unui sunet sunt octavele superioare si inferioare reprezentate de numarul 8,
adica repetarea sunetului initial intr-un registru de frecventa superior sau inferior. Urmatorul este
cvinta, reprezentata de numarul 5. In muzica, prima, octava, cvinta formeaza intervalele naturale
perfecte si baza oricarei constructii muzicale armonioase. Cele mai disonante intervale sunt secunda
mica, doua sunete alaturate la semiton (2m) si septima mare (7M), la distanta de 7 sunete, dar si
cele mai apropiate de perfectiune!
Sunetele sunt produse prin miscarea aerului intr-un recipient care formeaza cutia de rezonanta.
Primele instrumente muzicale au fost de percutie si suflat. Cele de percutie erau formate dintr-o
membrana pusa peste o cutie de rezonanta rotunda si erau actionate prin lovire. Cele de suflat erau
formate dintr-un tub rezonator in care se sufla aer. Deci pentru ca sunetul sa se poata produce avea
nevoie de un spatiu de rezonanta inchis de o bariera materiala flexibila in care un impuls generator
determina miscarea aerului care se lovea de bariera pe care astfel o facea sa vibreze. Si sunetul se
reverbera si se amplifica in tot spatiul.
Dar inainte de Cronos a existat Eros. Sonore intors pe dos suna ERONOS. Asadar care ar putea
legatura intre Eros si Cronos? Una dintre oglindirile lui Eros a dat Heros care prin inversare a devenit
Oreh. Astfel ca eroul a cazut in oglinda timpului unde a parcurs ORE … un personaj care a desfasurat
o poveste! Iar miticele HORE, zeitele sezoanelor care pazeau ordinea si dreptatea aveau si rolul de a

diviza timpul. Intoarse deveneau din nou EROH. Eroul era un personaj remarcabil care se distingea
prin curaj; in mitologie provenea din uniunea unui zeu cu un muritor, era inzestrat cu puteri
supranaturale si se situa in centrul unei istorii arhetipale.
Caci poate cel mai fascinant concept legat de Eros a fost constituit de enigmaticul Hieros Gamos,
casatoria sacra dintre un zeu si o zeita, ritualul sexual mistic (HORA) prin care era creat EROUL. Din
Gamos provine in engleza cuvantul game, joc. Gametii sunt si celulele sexuale care se unesc pentru a
forma OUL din care se naste o noua individualitate.
Iar sunetele organizate formeaza GAMA, un joc de sunete emise in ordine crescatoare sau
descrescatoare. Gama sta la originea oricarei creatii muzicale!
O alta oglindire a lui (H)Eros a fost si Helios, soarele titanilor. Daca ar fi sa-l echivalam cu intervalele
muzicale, ar corespunde unei secunde, caci diferentele dintre ei sunt de doar 2 sunete. Eros citit
invers da Sore iar Helios Soileh; si acestea ar reprezenta in dimensiunile sonore 2 intervale
inferioare, rasturnate, la distanta de secunda, disonante! In diferite variante lingvistice latine mai
mult sau mai putin apropiate avem soare, sole, soleil! De unde se vede ca, in sens spiritual, nu
impartim cu totii acelasi soare!
Alte reflexii ale lui Eros ar fi fost Ares si Aides-Hades, zeii arhetipali ai vietii si mortii. Cititi invers ar
rezulta sera si sedah; sera rezoneaza cu HERA, regina zeilor, consoanele h si s fiind inter-schimbabile,
sau spatiul vietii acoperit de un DOM instelat; a seda (unde h ar fi sunet mut) inseamna a adormi.
Relatiile intre sunete pot fi exprimate ca litere (desene) si numere (proportii), raze luminoase emise
dintr-un centru (0, soare) intre care se formeaza unghiuri ascutite. Cifrele arabe ilustreaza aceasta
constructie: 1 are un unghi (V), 2 doua (Z), 3 trei (M), 4 patru (B) samd; sunt 360 de astfel de unghiuri
reflectate pe cercul zodiacal ca arcuri (arch-angel ). Numerele se organizeaza crescator sau
descrescator intr-o scara, literele in alfabetul unde fiecare primeste cate o valoare numerica. Dar
punctul 0 nu este un numar ci o multime, o totalitate (sau TONalitate) inca neexprimata. Daca
sunetele relationeaza si se armonizeaza in MUZICA si LIMBAJ, aspectul feminin al creatiei, numerele
relationeaza si se dezvolta in ARHI-TEXTURI si GEOMETRII, aspectul masculin al creatiei. Sunetele si
numerele, unde si raze, sunt tipare care se contopesc si se oglindesc intr-o multitudine de forme
materiale.
"There is geometry in the humming of the strings, there is music in the spacing of the spheres."
Exista geometrie in zumzetul corzilor, exista muzica in spatiul dintre sfere.
Pitagora
TETRAGRAMMATON
“De-ati fi avut mai multa incredere in viata voi n-ati mai fi fost prizonierii momentului prezent. Dar
nu aveti destula forta-n voi ca sa-asteptati…
Din toate partile rasuna vocea celor ce predica moartea: si-ntreg pamantul e plin de cei carora
trebuie sa li se predice moartea. Sau viata vesnica, imi e totuna, totul e sa dispara cat mai repede.”

Nietzsche, Asa grait-a Zarathustra
Numele biblic al lui Dumnezeul a fost interpretat ca:

Tetra – patru
Gramma – greutate mica, element dar si litere ale alfabetului
Ton – sunet
Sunetul celor 4 litere sacre invoca puterea celor 4 elemente, fete ale lui Dumnezeu, 2 perechi
gemene masculin/feminine, foc-aer (lumina), pamant-apa (sunet) pe traseul creatiei: Yod (apa
emotie) – He (aer idee) – Vau (foc vointa) – Ge (pamant constiinta intrupata) in loc de repetarea lui
He care desemna un spirit neintrupat. Altfel spus muzica sau armonia celor 4 elemente.
Alta interpretare neortodoxa posibila:

Tetra – patru
Gram – greutate, element
Ma – mama
Ton - sunet
Taria celor 4 elemente genera sunetul mamei.
A-ton fiinta primordiala, alfa, tonul - sunetul initiator, in muzica nota A indica sunetul de referinta
(La), cu frecventa originara de 432 Hz (care se spunea ca ar fi frecventa naturala a universului), in
raport cu care se acordeaza toate instrumentele muzicale; la egipteni Aton era numele discului solar,
asadar personifica sunetul soarelui reverberat in materie.
In timp ce A-TOM era sunetul intrupat in gemenii primordiali, Tom in aramaica, prin filiera greaca,
insemnand geaman, dupa chipul si asemanarea lui dumnezeu, iar OM era sunetul creator pe
frecventa universului – A.
Astfel Helios - Soare simboliza LUMINA lumii emanata in timp atunci cand Chronos a castrat cu
secera lui semintele cerului-tata (Uranus). Din cele 4 elemente s-a nascut dubla treime F/M a
spiritului-trupului-sufletului guvernata de copiii timpului: Hestia re-gina focului, Demeter re-gina
pamantului, Hera re-gina aerului (din greaca gine-femeie) si Hades domnul aerului, Poseidon domnul
apei, Zeus domnul focului (din greaca domos-casa).
Hades duhul a rapit trupul fiicei pamantului, Core inima (sufletul), in infern, in lumea de jos la fel
cum mai inainte Cronos-tatal rapise semintele astrale (spiritul) pentru a le imprastia in mare. Mama
Rhea, marea pe care timpul a insamantat-o cu semintele cerului castrat a dat nastere Afroditei, zeita
formelor trecatoare (materia). Iar fiul Zeus a separat omul original (andro-gin) in femeie si barbat
pentru a-l dezechilibra si a-i rapi puterea celor 4 elemente cu care fusese inzestrat, Adam – trup din
A-ton sunet si Eva viata, energie.
In astrologie, prin diviziunile sacre au fost generate personajele zodiacului:
Parintii, Fecioara mama a pamantului care crestea si culegea spicele-vieti si Varsatorul tatal cerului
care varsa apa cunoasterii; si copiii, Gemenii muritor / nemuritor.

Celelalte constelatii zodiacale sub forma de animale reprezentau arhetipuri de caractere umane:
Berbec initiatorul vietii, luptator, taur muncitor, rac simtitor, leu conducator, balanta judecator,
scorpion pasional, sagetator filozof, capricorn fondator, pesti credincios.
Dupa separarea in femeie si barbat Zeus a trimis-o in lume pe Pan-dora cea “cu toate darurile”, sotia
“titanului mintii de pe urma”, Epi-me-theus, faurita de fierarul zeilor Hephaistos, ca pedeapsa pentru
furtul focului sacru de la zei de catre Pro-me-theus, “titanul mintii dintai”. De fapt ce a varsat
Pandora in existenta (din latina ex- inafara, sistere – a se ridica, a suporta, indura), din VASUL sau
urias de ceramica denumit pythos, au fost emotiile fricii si ale suferintei. In pythos se tineau cantitati
mari de alimente (in special cereale), lichide (vin, ulei) sau chiar cenusa mortilor. De unde numele
preotesei Pythia de la Delphi ar putea indica un vas uman pentru spiritul soarelui in timp ce sarpele
Python ucis de zeul soarelui ar fi fost continatorul spiritului pamantului. Inlocuirea lui Python cu
Pythia semnifica si trecerea de la geo-centrism la helio-centrism.
Emotie provine din latina, ex (exterior) movere (a misca). Prin urmare ar fi o miscare cauzata din
exterior prin care se creeaza ex-perienta, in latina peritus, de la care provine si pericol, insemnand
testare, incercare. Emotiile constituie asadar motorul existential alimentat prin intermediul
organelor de simt: vaz, auz, miros, gust, atingere. In creierul limbic, supranumit “emitatorul catre
dumnezeu”, acesti stimuli sunt interpretati ca senzatii care produc in continuare anumite reactii
psihologice complexe, manifestate prin diferite efecte fizice si fiziologice, care determina gandirea si
comportamentul uman. Sediul fricii si a tuturor emotiilor primitive negative este amygdala din
creierul limbic. Prin meditatie, adica oprirea temporara a conexiunii cu exteriorul si intoarcerea
atentiei spre interior, se dobandeste starea de liniste si pace care poate opri pentru o vreme fluxul
emotional si, in consecinta, si pe cel mental. Altfel, permanenta excitabilitate si neliniste senzoriala
atrage un flux de ganduri de neoprit.
In ezoterism, in timp ce hexagrama sau pecetea lui Solomon reprezenta uniunea opozitiilor
(masculin/feminin) prin cele 2 triunghiuri intrepatrunse, unul care urca cu varful in sus si altul care
coboara cu varful in jos, pentagrama sau steaua lui David simboliza corpul uman. In simbolistica
sacra, pentagrama il avea pe Zeus-Jupiter situat la al treilea ochi, in dreptul capului litera A (alfa,
sunetul universului), Marte pe ambele brate, Soarele si luna noua in dreptul inimii, in dreptul
sexualitatii litera Omega rasturnata (OM) din care serpii incolaciti ridica hermafroditul nascut din
Afrodita-Venus si Hermes-Mercur, iar la ambele picioare se afla secera mortii a lui Saturn (taiati din
picioare). Prin asociere cu cartile de tarot sunetului TE ii corespunde hexagrama in cerc, diamantul,
uzual moneda sau INELUL uniunii de pe umarul drept (comoara, bijuteria, aerul, vocea sufletului),
sunetului TRA cupa sau inima de pe umarul stang (sacralitatea, iubirea, apa, emotia), sunetului
GRAM bagheta (bata) sau sceptrul in stanga (nobletea luptatorului, pamantul), sunetului Ma Omega
rasturnata, sfarsitul (OM, copilul) iar sunetului TON spada in dreapta (artizanul, creatorul, foc, vocea
spiritului). Spada si bata lovesc si pot rani distrugand, prin urmare inelul si inima vor suferi si vor
compensa cauzand suferinta la randul lor, transformand uniunea in separare si iubirea in ura.
Demoni si ingeri nu sunt decat fete ale aceleiasi monede, spirite crude si reci deopotriva fara
substanta, manati de aceleasi idealuri: sa dezbine, sa manipuleze si sa stapaneasca. Si deci, singurul
dumnezeu adevarat e in OM, prizonier in propria-i creatie, inconstient de propria-i putere.

Elixirul vietii
“Omul e doar o funie intinsa intre bestie si Supraom – o funie peste abis.
Sensul pamantului e Supraomul. O, daca voi v-ati incorda vointa: sens al pamantului sa fie
Supraomul!”
Din astroteologia lui Santos Bonacci
Avem abilitatea de a fi nemuritori si puterea nelimitata de a ne eleva constiinta.
Copacul vietii este corpul uman cu radacinile in pamant si coroana in cer, ridicat pe coloana
vertebrala ca pe un trunchi. In creier, glanda pineala secreta mierea (melatonina) si pituitara laptele
(oxitocina); laptele si mierea ca hrana a zeilor simbolizeaza asa-numita “mana cereasca”. Cele 2
glande initiaza procesul dual de diferentiere si coborare a secretiilor cristice, uleiurile cerebrospinale,
“claustrum”, care provin din cerebrum (cerebel), mentionate in biblie ca uleiuri sfinte. Procesul este
descris in alegoria lui Mos Craciun, in engleza “Santa Claus”, care vine de la Polul Nord (crestetul
capului in rezonanta cu steaua nordului, Polaris si zodia berbecului) si coboara pe horn (de-a lungul
coloanei vertebrale) ca sa aduca daruri in noaptea cea mai lunga a solstitiului de iarna. Cercetatorul
George Kerry considera ca aceste fluide produc toti corpusculii din organism aflati la originea fiecarei
celule. Prin urmare mana coboara din creier in ventriculul inimii si mai departe pana la sacrum, osul
sacral. Conceptul “secret” dar si “sacru” provine de la aceste “secretii sacrale”, in biblie fiind
mentionate ca un “secret sacru”. Secretul sunt chiar secretiile diferentiate care coboara din CER
(creier, rai) pe pamant (infern, iad), in chakra sexualitatii. Secretia feminina este incarcata electric
negativ si coboara prin meridianul energetic numit de indieni Ida iar cea pozitiva, masculina prin
Pingala. Cele doua meridiane incolacite in jurul coloanei vertebrale (POmul cunoasterii binelui si
raului) au fost reprezentate ca doi serpi care se incruciseaza in dreptul fiecarei chakre formand roti
energetice alimentate de aceste secretii in caduceul lui Hermes Thot, simbolul medicinei. Caduceu
provine din latinescul “cadere”, a cadea si arata coborarea spiritului din eter prin foc (creier, minte),
aer (sistemul respirator, voce, energie), apa (inima, sange, emotii) pana la pamant (sex, perpetuare si
moarte). Cadavru are aceeasi origine semantica. La nivelul pamantului, in osul sacral, cele 2 secretii
ar trebui unificate si ridicate din nou de-a lungul coloanei vertebrale pana inapoi la creier si prin
acest act s-ar realiza mitica reintoarcere a omului nemuritor in gradina raiului. RAI inversat suna IAR
exprimand multipla repetare a reincarnarilor pana cand va putea fi in sfirsit atinsa uniunea
desavarsita a opozitiilor, rezolvarea misterului dualitatii. Necesitatea unificarii secretiilor la nivelul
chakrei sacrale indica de altfel natura dificultatii sarcinii, bolovanul lui Sisif: sexualitatea. De aceea, in
paradis Dumnezeu le spunea primilor oameni ca, mancand din fructul cunoasterii (smochina ca
simbol al sexualitatii masculine), negresit vor muri. Consumarea sexuala a acestor secretii (prin
ejaculare la barbati si menstruatie la femei) in loc fie reunite si ridicate la cer (creier) duce inevitabil
la degenerare si moarte. In cultura Indiana si chineza se acorda o deosebita atentie sexualitatii (si
continentei masculine) ca si cale de evolutie spirituala si iluminare. Astfel, fiecare act sexual ar trebui
privit ca un Hieros gamos, ritualul casatoriei sacre, practicat NUMAI in anumite conditii, din iubirea
profunda a partenerilor si in perioade astrale favorabile. Un indiciu interesant ar putea fi ca
spermatogeneza la barbati, adica un ciclu complet de regenerare si maturare a spermei dureaza 64
de zile! La femei, ovulatia este corelata cu ciclurile lunare, un nou ovul fiind generat la fiecare 28 de
zile (luna noua). Decadenta masiva a umanitatii este cauzata, poate in primul rand, de desacralizarea

uniunii sexuale. Castitatea nu se refera la eliminarea totala a activitatii sexuale ci la indepartarea,

curatarea obiceiurilor distructive.
In crestinism, sarbatoarea Craciunului, cand “mosul”-mana coboara pe horn in casele noastre de

carne, este precedata de un lung post de 40 de zile care include selectarea si diminuarea hranei,
abstinenta sexuala, supravegherea gandurilor si cuvintelor pentru purificare fizica, mentala,
spirituala. Astfel ca la finalul acestei perioade, corpul perfect curat, sa poata emana secretiile sacre
(florile dalbe de mar/torul energetic al corpului, AT-OMUL) in cele 3 zile de moarte a soarelui de la
solstitiul de iarna. In acea lunga noapte, “mana cereasca” este generata si coborata pe pamant si are
loc nasterea mantuitorului. Caci pe 25 decembrie soarele renaste pentru a porni intr-un nou CIRCuit
pe cercul zodiacal!
In schimb, dupa echinoctiul de primavara are loc sarbatoarea crucificarii si invierii precedata la fel de
cel mai lung post de peste an, al patimilor, 7 saptamani sau 48 de zile! Din punct de vedere
astrologic, la sfirsitul acelei perioade, la lunile noi din berbec (cu soarele in exaltare) si din taur (cu
luna in exaltare), se celebreaza nunta cosmica a luminariilor, HIEROS GAMOS. “Cristos” (“cel uns” cu
secretiile sacre unificate, uleiurile sfinte), dupa CINA CEA DE TAINA cu Maria Magdalena (devenit
CARIS-MA-TIC, cu capul incoronat de lumina) asistat de cei 12 apostoli (constelatiile din el), este
crucificat pe muntele CRANIULUI (cap) pe care-l suie cu crucea in SPATE, coloana vertebrala cu 33
de vertebre, si dupa 3 zile de stat adormit in INTUNERIC, in grota-mormant (pantecul pamantului),
este inviat, TREZIT din morti si ridicat la cer dupa alte 40 de zile!
Toate aceste alegorii, care milenii la rand au fost interpretate ca istorie mitica, vorbesc de fapt
despre procesul alchimic al creatiei pietrei filozofale si elixirului vietii eterne! Despre uniunea sacra a
femininului cu masculinul! Secret pe care religiile se straduiesc din greu sa-l perpetueze, fraierindu-
ne cu povesti de adormit copii.
ECCE HOMO
“Schimbarea valorilor inseamna schimbarea creatorilor. Caci cel ce trebuie sa fie creator mereu
distruge. A pretui inseamna a crea… caci pretuirea insasi este tezaur si bijuterie… Iar fara pretuire
nuca existentei este seaca… luati aminte creatorilor!”
Viata materiei, emanata din taramurile eonilor Logos si Zoe, a fost manifestata in Adam, trup facut
din A-tom sunet geaman (dual) reverberat in spatiu. Sonoluminiscenta, sunetul si lumina creeaza
lumea materiala. Dar in timp ce sunetul face materia sa vibreze, lumina nu o poate patrunde!
Corpurile sunt intunecate in interior si lasa in urma lor o umbra! Cuprindem intunericul in trupurile
noastre iar razele care impresioneaza retina prin gaura neagra a ochilor formeaza imaginea din
exterior. Inauntru intuneric, inafara lumina! Astfel ca frica primordiala a omului se ridica din adancul
obscur si necunoscut din el. In varful templului trupului se ascunde pineala, ochiul capabil sa sondeze
in acele intunecimi din interior si atunci cand este activata face lumina in constiinta de sine. Cu
adevarat suntem copii de intuneric in care Nix, noaptea, a coagulat oul auriu al iubirii, Eros; si ducem

intunecimea de care ne e atat de frica IN NOI si peste TOT CU NOI, uitand ca din intuneric s-a nascut
lumina!
Prin urmare sunetul are nevoie de materie pentru a putea crea iar energia vietii de sarurile
pamantului pentru a putea circula. Corpul uman este ca o mare cutie de rezonanta pentru orchestra
in care fiecare organ emite propria sa armonie, generand o simfonie desfasurata de-a lungul intregii
vieti. Cata vreme toate instrumentele sunt bine acordate si rezoneaza frumos unul cu celalalt muzica
lor se numeste “sanatate”.
Sunt 12 saruri minerale in trupul uman care corespund in vibratie cu cele 12 semne ale zodiacului. In
timpul celor 9 luni de gestatie embrionul primeste esentele celor 9 saruri corespunzatoare. Asta
inseamna ca dupa nastere orice copil va fi deficient in 3 saruri minerale. Spre exemplu unui nativ
berbec, ii vor lipsi sarurile specifice berbecului, taurului si gemenilor, pe care corpul lui nu a apucat
sa le asimileze. Pentru a contrabalansa aceste carente este vital sa fie recuperate prin alimentatie
sau suplimente. Medicul german Schussler a identificat influentele acestor saruri in sanatatea
organismului, comercializate azi ca remedii homeopatice sub numele de sarurile Schussler. Este
important ca aceste saruri sa fie luate separat in perioada de maxima eficienta, adica pe parcursul
zodiei pe care fiecare o potenteaza. Sare si sanatate (in italiana “salute”) fac parte din aceeasi familie
de cuvinte provenita din latinescul “salvare”, astfel ca “Salut” ar fi cea mai benefica forma de
adresare la intalnirea dintre doua persoane. In cunoasterea si folosirea constienta a substantelor
esentiale care intretin viata fizica, uleiul cerebrospinal (elixirul vietii) si cele 12 saruri minerale,
consta secretul regenerarii permanente, al tineretii fara batranete. Daca sunt intelese si aplicate
corect, forma perfecta a organismului uman poate fi oricand restaurata.
Cele 12 saruri minerale
Berbec: Fosfatul de potasiu. Insuficienţa duce la o funţionare defectuoasă a sistemului nervos, în

special a funcţiilor cerebrale. Surse: salată, varză, conopidă, spanac, ridichi, măsline, mere.
Taur: Sulfatul de sodiu. Reglează printre altele cantitatea de apă din organism, funcţionarea bilei şi a
pancreasului. Surse: sfeclă, spanac, castraveţi, ceapă, dovleac.
Gemeni: Clorura de potasiu. Insuficienţa acestei substanţe produce dificultăţi în funcţionarea

aparatului respirator, îngreunarea procesului de regenerare a ţesuturilor. Surse: fasole verde,
morcovi, ţelină, asparagus, prune, caise, piersici.
Rac: Florura de calciu. Lipsa acesteia afectează sistemul osos, dantura şi vederea. Surse naturale:
secara şi gălbenuşul de ou crud.
Leu: Fosfatul de magneziu. Esenţial pentru formarea structurii scheletului şi funcţionarea nervilor
motori, asimilarea calciului şi menţinerea fluidităţii sângelui. Surse: grâu, secară, alune, ţelină, lămâi,
mere, nuci, smochine.
Fecioară: Sulfatul de potasiu. Reglează sunstanţele grase din organism, ajutând la transportul
oxigenului în celule. Surse: andive, alune, măsline negre, portocale, grâu, secară şi ovăz germinate.

Balanţă: Fosfatul de sodiu. Menţine echilibrul între substanţele acide şi cele alcaline din corp. Lipsa
lui provoacă suferinţe reumatice şi gută. Surse: fasole, cartofi, spanac, porumb, orez nedecorticat,
alune, stafide, căpşuni.
Scorpion: Sulfatul de calciu. Esenţial în buna funcţionare a nasului, gurii, esofagului, intestinelor şi a
aparatului reproducător. Surse: conopida, asparagus, ridichi, prune, smochine.
Săgetător: Siliciul. Asigură stabilitatea sistemului termic al organismului şi rezistenţa sistemului

nervos la solicitări intense. Surse: smochine, prune, mere, căpşuni, coaja fructelor şi a legumelor,
gălbenuşul de ou crud.
Capricorn: Fosfatul de calciu. Substanţă minerală esenţială pentru formarea şi menţinerea calităţii
sistemului osos, cât şi pentru producerea de sucuri gastrice. Lipsa poate provoca probleme dentare,
deformări ale scheletului sau indigestii. Surse: varză, orez nedecorticat, alune, citrice şi lactate.
Vărsător: Clorura de sodiu (sarea de bucătărie). Reglează, printre altele, necesarul de lichide din
organism. Dezechilibrul acestei substanţe duce la afecţiuni ale rinichilor, artrite, accidente vasculare.
Surse: spanacul, ţelina, varza, salata, porumb, alune, citrice.
Peşti: Fosfatul de fier. Asigură, printre altele, transportul oxigenului. Lipsa generează anemie,
tahicardie, hemoragii sau deficienţe respiratorii. Surse: fasolea uscată, caise, piersici, mere, struguri,
citrice, gălbenuş de ou crud.
Alege miracolul infinit al vietii! De ajuns cu lacrimile si suferinta!
“Esti tu o noua forta si-un nou drept? O prima punere-n miscare? O roata ce se-nvarte prin ea insasi?
Poti tu supune chiar si stele spre-a se-nvarti in jurul tau?”
Comutatorul
“…Your hair curls, think about anything that conducts electricity it curls…..that is the God within
you.” Parul tau se onduleaza, gandeste-te ca orice conduce electricitea se onduleaza… acesta este
dumnezeul din tine. Brother Keston
Din astroteologia lui Santos Bonacci
A-tomicul OM e format dintr-un toroid material, corpul uman, care sta intr-o bila energetica,
magneto-electrica, marul de aur sau AURa. Dualitate ce se oglindeste si in vocabular: o serie de
cuvinte se termina in bil, spre ex capabil, disponibil, comparabil, valabil etc. altele in tor, creator,
vindecator, generator, manipulator… Acest camp toroidal are in centrul sau 2 intrari/iesiri sono-
luminescente: la capatul de jos e rosu si permite nasterea in planul material (din pantecul mamei
prin sexualitate), la cel de sus e albastru si se deschide spre planul astral (dinspre crestetul capului
prin spiritualitate). Ca un comutator electric rosu/albastru, un buton on/off: cand coboara spre rosu
cade pe pamant, cand urca spre albastru se ridica la cer. Corpul uman este astfel impartit in
jumatatea de jos, pamanteana si jumatatea de sus, celesta. Trairile de la nivelul jumatatii inferioare,
atasata materialitatii si pornirilor instinctuale, creeaza lumea inferioara, INFERNALA (iadul) in timp ce
prin ridicarea in zona superioara, a spiritualitatii (raiul), se poate rupe contactul cu radacinile

pamantene. Dar scopul conditiei umane ar fi tocmai intalnirea acestor extreme la centru, prin chakra
verde a inimii.
Pe parcursul acestei treceri sau punti intre cer si pamant se formeaza 7 vartejuri energetice,
cunoscute ca chakre, corespunzatoare celor 7 raze in care se descompune lumina alba cand
patrunde printr-o prisma. Caci dintr-o perspectiva mai larga sfera energetica umana (simbolizata de
litera Tau, viata si moartea, in centrul hexagramei mistice a lui Solomon) ar fi inchisa intr-un
octaedru de aer - 2 prisme intrepatrunse, una care coboara (feminitatea), cealalta care urca
(masculinitatea). Polul rosu este neutralizat de inima verde, polul albastru de plexul solar galben;
astfel reactiile instinctive sunt moderate de simtirea inimii, raceala mintii este atenuata de caldura
emotiei.
Una din pasele magice ale lui Castaneda prin care se realizeaza echilibrarea campului energetic
uman, a balantei dintre feminin/masculin consta in invartirea bratelor in sens descendent (spre rosu)
si apoi ascendant (spre albastru) de 21 de ori din pozitia in picioare cu trunchiul aplecat la 45 gr.,
gatul intins si capul usor ridicat.
Principiul masculin, ROSU, reprezinta timpul, CRONOS, miscarea si e ciclic, la fel ca ceasul unde
aratatorul se invarte in jurul celor 12 ore albe si 12 negre, si DUAL, potenteaza viata-creatia (zi) si
moartea-descompunerea (noapte).
Principiul feminin, ALBASTRU, reprezinta spatiul, nelimitarea, vesnicia, TOTUL, FECIOARA din care s-a
nascut creatia.
Rosu si albastru sunt culorile cele mai folosite in heraldica, multe steaguri si steme nationale le
contin, in politica (comunistii rosii, liberalii albastri), sirenele politiei si ale salvarii alterneaza rosu cu
albastru, crucea rosie/caduceul albastru etc.; se obisnuieste ca, in copilarie, fetele sa fie imbracate
in rosu, ca sa compenseze latura masculina si baietii in albastru, ca sa o compenseze pe cea
feminina.
Insa mai inainte de orice culoare a fost intunericul, nimic altceva decat absenta luminii. In timp ce
lumina alba contine amestecul tuturor culorilor, negrul este starea originara de frecventa 0 (punctul
0), fara nici o vibratie, din care emana si care in final absoarbe lumina intr-o gaura neagra. Alfa si
Omega. Si miscarea sfirseste la fel cum a inceput, in nemiscare.
Principiul masculin divide si diferentiaza, principiul feminin sustine si uneste. In cartile de tarot,
oglinda a arhetipurilor universale si a jocului dintre ele, masculinul este simbolizat de spada care taie
si puterea batei (trefla, treimea) care loveste iar femininul de cupa (inima) care contine si inelul-
mone(a)da (sau caro, hexagrama stilizata) care uneste. Dar in dimensiunea materiala ele sunt
intotdeauna intrepatrunse, orice forma fizica le contine pe amandoua. Cum si oglinda are fata
luminoasa in care reflecta INVERSAT ce se afla inaintea ei si spatele intunecat. Spate in spate stau
cele 2 esente primordiale. Corpurile umane sunt pe baza de carbon, la fel ca si diamantul. Si este
interesant ca oglinzile sunt obtinute cand aldehida, un compus de carbon, este combinata cu o
solutie de azotat de argint care prin incalzire se depune pe sticla. Azotatul de argint se mai numeste
si „piatra iadului”; o intreaga literatura ezoterica a fost dedicata simbolisticii oglinzilor si cele mai
multe au conotatii negative. Daca ochii ar fi o oglinda inversa atunci ar insemna ca ceea ce se vede
prin gaura neagra din centrul lor, pupila (spatele oglinzii) ar reflecta de fapt ce se afla in interior. Si

asta ne spun o gramada de mistici! Astfel ca lumea care ar parea ca se intinde inafara ar fi de fapt
inauntru. Exact invers, inauntru lumina, inafara intuneric! Dar irisul, de la care provine irizeaza,
iradiaza, ar putea fi si el o oglinda, de asta data a exteriorului. Oglinzi in oglinzi! Cat de straniu si
derutant poate fi jocul de oglinzi; intr-o casa a oglinzilor e usor sa te pierzi si sa nu mai poti face
diferenta intre real si imaginar, intre bine si rau! In aceasta realitate in care ne scaldam totul pare
inversat, dreapta cu stanga, sus cu jos… suntem aici ca Alice-Aletheia-Adevarul care a trecut prin
oglinda!
D-ale carnavalului
“Un adevarat hermeneut va gasi ca este usor de diferentiat intre limbajul simbolic si cel intelectual.
... Mai presus de toate, Cabalistul este interesat de aplicarea practica a Cuvantului universal si astfel
de utilizarea literelor, ceea ce duce la intelegerea limbajului cosmic.” Franz Bardon (ocultist ceh,
profesor de hermeneutica, n. 1 dec. 1909, sagetator), Cheia adevaratei Cabale
“Carne Vale” semnifica in latina “adio carne” si era o sarbatoare ce preceda intrarea in posturile mari
de peste an destinate elevarii spirituale si vindecarii fizice. Renuntarea la excesele carnii era
celebrata prin ample procesiuni, muzica, dans, spectacole cu masti in care rolurile sociale erau
inversate, oamenii de rand se costumau in printi si printese, stapanii in cersetori, barbatii in femei,
femeile in barbati. Restrictiile erau abrogate pe perioada carnavalului. Intr-un sens simbolic, scena
intregii lumi ar putea fi asemuita unui carnaval in care personajele joaca roluri predestinate.
Numele stravechi al locuitorilor acestor meleaguri era GETI , putand fi tradus in limbaj modern ca
oameni ai pamantului, provenit din “T” semn grafic pentru om-TITAN si “ge” numele antic al
pamantului.
Limba lor era daca, proveninta din “de aca sa” (unde fonema “sa” are rol de pronume posesiv), adica
limba de acasa (Akasha); in sumeriana palindromul ak-ka reprezenta spiritul, unde ak desemna
spiritul de sus oglindit in materialitate ca si ka, spiritul intrupat; aceasta etimologie neconventionala
bazata pe rezonante sonore, indica limba straveche, originara a creatiei, asa-numita limba a
pasarilor, in franceza “langue d’oc”, unde “oc” era forma veche a afirmatiei, devenita mai tarziu
“oui”, da. De aceea multe cuvinte comune in limba romana , DACA, reprezentau in civilizatiile
stravechi, sumeriana si egipteana, nume de zei: de la anu, tot, OM, asa (numele originar al jocului de
sah, asha), acasa, apa, el, ea, eu, zeu pana la TARTARia, vechea asezare din judetul Alba unde au fost
gasite misterioasele tablitele pre-sumeriene si schelete de titani-uriasi.
Ge-ti-a, ta-ra sau pamantul titanilor, a fost transformata in ro-mânia si astfel i-a fost schimbat
caracterul si destinul. Romanii s-au auto-definit prin aceasta sintagma sinistra a maniei si invidiei: “sa
moara si capra vecinului”. In cuvantul ta-ra, sunetul A reprezinta frecventa originara de 432 Hz din
spatiul creatiei, alaturat lui t, silueta umana stilizata si “r”, magnetismul RADIANT al soarelui, numit
de egipteni chiar ra: taramul soarelui. In cuvantul cap, rezonanta primordiala “a” este incadrata de
litera “c”, coarnele lunii noi rasturnate (asa cum se vede pe cer) si “p”, ambivalenta impamantata,
masculin (linia spre pamant spre deosebire de “d” cu care formeaza o oglinda)-feminin-cerc, in
rezonanta cu zicala “pestele de la cap se impute”, unde pestele e binecunoscutul simbol al
crestinului! Cuvantul “cap-ra” indica o creatura pamanteana care urca pe cele mai inalte si
prapastioase piscuri de munte pentru a ajunge la soare (ra) si nu este intamplator emblema zodiei

cap-ri-cornului. Pe de alta parte, zodia opusa este rac, dominata de luna simbolizata de c-ul final si
are inceputul la solstitiul de vara cand soarele “ra” incepe sa descreasca. In timp ce din zodia
urmatoare, leu, formata din simbolurile puterii masculine, l si ale egoului, eu emana cea mai intensa
energie a individualitatii creatoare.
Sunetele formeaza fundamentul primordial al creatiei MATERIALE, caci spre deosebire de lumina au
nevoie de un suport fizic pentru a se produce si propaga – la om, in speta, corzile vocale si corpul ca
si cutie de rezonanta - si de aceea intelegerea si utilizarea corecta a acestui instrument magic
creator, limba de aca-sa (limba daca), este cheia care ar putea deschide portile creatiei constiente.
Nu e de mirare ca odata cu neglijarea si murdarirea vorbirii, lumea a devenit atat de conflictuala.
Asculta cu atentie cum vorbeste un om ca sa cunosti cine este!
Legatura dintre sunet si culoare este indisolubila, fiecare sunet reflectand propria culoare, caci
lumina a fost creata la inceput prin SUNET, cu-vant, cu suflare; cunoscuta afirmatie biblica “sa fie
lumina!” a fost cel mai probabil formata din sunetele vocalelor care evoca cele 7 culori cuprinse in
lumina alba; iar PRIMA DUALITATE sunet-lumina s-a intamplat cand e-ul verde al inimii s-a
transformat in i-ul auriu, patrunzator al vointei (idea care a prins forma). Caci suntele primordiale au
fost vocalele, ezoteric considerate ca vehicule ale sufletului, cu-vantului. In limba romana avem 7
vocale care pot fi asociate culorilor curcubeului, âăaeiou unde primele 2 indica inceputurile miscarii,
sunetele “scremute” de la originea vietii:
â violet sunet mut urmat de
ă indigo deschis in
a albastru
e verde oglinda inversata a lui a (ae)
i galben betisorul scos din e, si s-a facut lumina
o portocaliu cercul vietii s-a inchis, soarele si luna
u rosu cercul deschis, intre coarnele lunii noi
De fapt cu-vantul complet al creatiei arhetipale OM ar fi fost: A(ei)OU finalizat cu sunetul mut M,
moartea, coborarea din intuneric si nasterea in lumina, MA-GEEA, mama magiei, pamantul insufletit.
La ambele capete ale spectrului sono-luminescent de descompunere a luminii albe, dincolo de

ultraviolet si infrarosu se afla negrul absolut, punctul 0, inceputul si sfirsitul, frecventa 0 a
intunericului, NEMISCAREA, KHAOSUL, nici sunet, nici lumina!
Intunericul a fost de obicei definit ca absenta luminii dar de fapt este vorba de absenta miscarii.
Materia inchide in ea intunericul din care s-a nascut lumina, soarele, care lumineaza si anima
formele (3D) din intuneric si lasa pe suprafata planetei o umbra (2D). Etichetele atat de comune
intuneric-rau, lumina-bine sunt complet false. Nici intunericul si nici lumina nu sunt nici bune, nici
rele in esenta lor. Sunt pur si simplu spatii destinate sa ofere infinite modalitati de cunoastere.
In aceasta creatie dualitatea se manifesta la toate nivelurile, inclusiv in lumina si intuneric exista + si
-… si in lumina, focul te prajeste daca nu esti atent, electricitatea te poate electrocuta si omori; in
miturile antice energia aurie a Erosului (produs cu sunetul I, sageata IubIrII), s-a nascut dintr-un ou
depus de Nix-noaptea in sanul lui Erebus-intunericul, dupa veacuri de incubatie; caci noaptea este si
un simbol al intelepciunii, "un sfetnic bun"; Zamolxes s-a retras TIMP de 3 ani in intuneric pentru a

deveni nemuritor; in PANTECUL MAMEI e intuneric si in trupurile noastre de asemenea si acolo sunt
ascunse cele mai profunde secrete; asa ca as zice sa nu absolutizam nici lumina, nici intunericul ci sa
le folosim spre cresterea noastra. Cata vreme ne vom teme de intuneric, nu vom putea intelege ce
ne reveleaza lumina: apo-ca-lipsa!
“A vorbi cabalistic inseamna a crea ceva din nimicul absolut. Acesta este cel mai mare mister care
poate sa-i fie revelat vreodata si inteles de catre o fiinta umana care, ca si dumnezeu, este capabila
in mod constient sa puna in miscare legile universale.” Franz Bardon, Cheia adevaratei Cabale
N.B. In Ca-Ba-La, consoanele care insotesc sunetul primordial a reflecta c, energia feminina lunara a
subconstientului patrunsa de spiritul intrupat (sumerianul ka), b uniunea masculin-feminin cu
conexiune la cer infuzata de suflet (la egipteni BA, suflet, suflare, respiratie), l, energia masculina a
puterii de creatie (la sumerieni zeul suprem EL sau mai tarziu BEL, domnul, puterea ELectrica a
soarelui).
Circus maximus
When the spirit is understood, then life becomes not at all common, but a constant magical circus in
which you see yourself reflected in all forms and all formlessness.
Cand spiritul este inteles, atunci viata nu mai este obisnuita ci devine un circ magic constant in care
te vezi reflectat in toate cele cu forma si fara de forma.
Frederick Lenz (budist american, n. 9 feb 1950)
La inceputurile lumii, spiritul s-a divizat pe sine si s-a imprastiat in toata creatia. Genēthētō phōs! Si
a fost viata. Fiat lux! Si s-a facut lumina. Lucifer s-a nascut si s-a reflectat multiplicandu-se in toti
sorii-stelele ochii universului. Ca Argos Pan-optes, slujitorul reginei aeriene Hera, uriasul, “planul alb”
cu 100 de ochi, lumina care “vede tot”, pus sa o pazeasca pe Io, “luna”, transformata intr-o juninca
alba, “virgina cu coarne” si ucis de mesagerul zeilor Hermes la porunca lui Zeus. Panoptes era asociat
de altfel si cu Helios, titanul-soare. Io refugiata in Egipt impreuna cu Zeus au conceput un fiu si o
fiica, Epaphus si Keroessa, stramosii generatiilor urmatoare de eroi si regi. In traducere ezoterica,
aceasta poveste simboliza triada elementelor primordiale prin care au fost creati suveranii
pamantului: focul-spirit-cunoastere slujitorul aerului-suflet-constiinta care pazea apa-materie-
memorie, informatie!
Stapanirea puterii elementelor ofera prin aer omniscienta, prin foc omnipotenta, prin apa nemurire,
prin pamant omiprezenta. Corespondentele esenta-sunet-culoare in corpul uman ar fi: aer-a-
albastru gat tiroida cuvant voce, apa-e-verde inima timus inteligenta, foc-i-galben plexul solar
emotie putere, apa-o-portocaliu rinichi suprarenale vitalitate, pamant-u-rosu sexualitate unificare
ascensionare.
Cele 4 elemente patroneaza anotimpurile aer-primavara, foc-vara, apa-toamna, pamant-iarna si se

oglindesc in varstele omului, aer-copilarie-invatare, foc-tinerete-putere, apa-maturitate-recoltare,
pamant-batranete-acumulare; fiecare anotimp are o durata de 3 luni, echivalent in anii umani cu 30
si asta arata ca majoritatea oamenilor mor inainte de a completa stadiul maturitatii. Nici vorba sa
mai poata intra in aceeasi viata in etapa unei noi copilarii pe un nivel superior de constiinta. Asa ca o

iau de la capat in circuitul unei alte intrupari, cu memoria stearsa la 0, pana cand vor reusi sa
stapaneasca in intregime misterul celor 4 elemente.
Stapanul ringului, stapanul inelelor

Saturn, planeta timpului si a destinului, parcurge si el zodiacul in 30 de ani, marcand astfel finalul
fiecarei etape de viata. Prin urmare, in ciclul uman actual, lectiile apei si ale pamantului, nemurirea si
omniprezenta, raman in cele mai multe cazuri neinvatate. Saturn “cel batran de zile” in Capricorn
incheie acum un mare circuit complet de 360 de ani, reprezentand foarte probabil ultima tura din
luna cosmica a pestilor pentru a deschide calea varsatorului. Si pentru ca pe roata celesta
constelatiile se misca inapoi, noi, “batranii copii” ai timpului inca suntem in faza de acumulare. Si va
mai trece inca multa vreme pana sa putem redeveni cu adevarat copiii inocenti, puri si
atotcunoscatori de la inceputuri.
Keep the circus going inside you, keep it going, don't take anything too seriously, it'll all work out in
the end.
Pastreaza circul in interiorul tau, continua sa-l joci, nu lua nimic prea in serios, totul va fi bine in cele
din urma.
David Niven (actor si scriitor englez, n. 1 mar 1910, pesti)
PATER NOSTER. De vorba cu sinele tau

“You have to grow from the inside out. None can teach you, none can make you spiritual. There is no
other teacher but your own soul.”
Trebuie sa cresti dinspre inauntru spre inafara. Nimeni nu te poate invata si nu te poate face
spiritual. Nu exista alt profesor inafara propriului tau suflet.
Swami Vivekananda (calugar indian, 12 ian 1863, capricorn)
Daca am face abstractie de dogmele bisericesti, sensul rugaciunii tatal nostru ar fi pur si simplu
astrologic si trece prin toate cele 12 zodii, patronate de entitati astrale asociate organelor corpului
omenesc si calitatilor sale:
1. Tatal nostru care esti in ceruri sfinteasca-se numele tau – eu sunt cel ce sunt, berbec, Ares-
Marte, capul, creierul superior – emisferele celebrale, raiul, sediul fiintei supreme
2. fie imparatia ta – eu am, Taur, lumea formelor, Afrodita-Venus, ceafa, cerebelul, instinctul
de posesivitate
3. faca-se voia ta – eu comunic, Gemeni, mintea eterica, Hermes-Mercur mesagerul zeilor,
gatul, tiroida, corzile vocale (lira fermecata), vocea cu putere creatoare, bratele
4. precum in cer – eu simt, rac, Luna, pieptul, inima,timusul, intuitia
5. asa si pe pamant – eu vreau, Leu, soare, plamanii, plexul solar, puterea de materializare a
emotiilor, vointa
6. painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi – eu servesc, fecioara, Ceres-Demeter,
hrana pamantului, stomacul, cuptorul alchimic
7. si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri – eu echilibrez,
judecata, echilibrarea karmei, balanta, dike dreptatea, rinichii, suprarenalele

8. si nu ne lasa sa cadem in ispita – eu doresc, scorpion, sexualitatea, steaua regala Antares,

iadul opus raiului, organele genitale
9. si ne izbaveste de cel rau – eu inteleg, sagetatorul, arcasul care tinteste spre inima
scorpionului- Antares, Chiron profesorul intelept, vindecatorul, centaurul-om cu picioare de cal,
sistemul nervos, ficatul uzina corpului (si depozitarul emotiilor negative, frica, furie), fiara, pancreas,
sistemul excretor, sistemul imunitar, de aparare si coapsele picioarelor
10. ca a ta este imparatia – eu folosec, capricornul, timpul, povestea, cronos-saturn, capra care
este capabila sa urce pe inaltimi, genunchii (si nu inghenunchia inaintea nimanui) si sistemul osos,
scheletul care sustine viata
11. si puterea si marirea – eu cunosc, varsatorul, ominiscienta, Uranus cerul, constelatiile din
care curge apa cunoasterii, sistemul endocrin (POmul cunoasterii si legatura cu cerul) si gambele
picioarelor
12. acum si pururea si in vecii vecilor, amin – eu cred, dualitatea in atemporalitate, pestii,
neptun, noaptea umeda de dincolo de frontiera firmamentului ceresc, sistemul sanguin si talpile
picioarelor conectate la pamant
Insa religia institutionalizata a produs o mistificare, o falsificare a intelesurilor. Si asa adevarul a fost
ascuns in simboluri aflate dincolo de intelegerea credinciosului de rand. Ceea ce pare inafara este de
fapt inauntru. Caci omul nu este decat ipostaza intrupata a lui dumnezeu.
“You cannot believe in God until you believe in yourself.”

Nu poti crede in dumnezeu pana cand nu crezi in tine insuti.
Swami Vivekananda
BALANTA
“Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri…” Rinichii si suprarenalele,
cheia sanatatii, longevitatii si tineretii, cum considerau calugarii tibetani, armonizeaza balanta
corpului uman fiind conectati in plan subtil, prin controlul circuitului apei, la puterea compasiunii si
iertarii. Iar circuitul apei, element ce tine de nivelul material, fizic, depinde in primul rand de
procesarea nutrientilor. Rinichii sunt mai sensibili exact in anotimpul balantei, cand se face trecerea
la perioada rece si atunci devine prioritara constientizarea si corectarea greselilor, inclusiv in tot ce
tine de alimentatie.
Echilibrarea corpului fizic la un PH neutru de 7,4 (nici alcalin, nici acid) se face in primul rand prin
hrana, de unde si vorba “esti ceea ce mananci”. Alcalinitatea este o calitate a materiei guvernata de
Saturn si reprezinta elementul fundamental (bazic) pamant, radacinoase si seminte, albe, negre,
maronii, aciditatea de Soare, foc, legume si fructe intens colorate, iar frunzele verzi reprezinta zona
de echilibru dintre ele. In plan subtil, prin procesele biochimice ale hranirii se realizeaza balanta
dintre fortele de intuneric (alcalin absolut) si lumina (acid absolut) in corpul uman, simbolizate in
mitologie de Seth si Horus, Satan si Lucifer, sau Saturn si Helios.
Intunericul este magnetic, radiaza iar lumina dielectrica, vibreaza, un izolator care in camp electric
polarizeaza, sarcina pozitiva fiind dispusa in directia campului iar cea negativa in partea opusa. Astfel
in tiparul A-TOM (geaman), din planul neutru central (neutron) unda pozitiva se duce spre dreapta in
jos (proton) iar cand urca si trece de planul neutralitatii devine negativa (electron), apoi se intoarce

la centru de unde coboara mai departe spre stanga jos pozitiv, urca si se tranforma in negativ cand
trece linia de neutralitate si se intoarce in punctul central pentru a lua circuitul de la capat. Acest
traseu sinuos repetitiv in forma de 8 rasturnat (semnul infinitului), cu cele 2 cercuri gemene de o
parte si alta a axei centrale exprima paradigma sarpelui care-si inghite coada, oro-b-oro si formeaza
torul energetic cu clepsidra timpului in interior in care la vortexul de sus, centriped, lumina
polarizeaza in albastru (-) si la cel de jos, centrifug, in rosu (+) iar in punctul central neutru (anima) in
verde. Este un model de A-TOM; pamantul, omul si tot ce exista in aceasta realitate imbraca aceasta
forma energetica toroidala.
A-TOM este intreg universul unde creste copacul vietii cu radacinile in pamant (+) si coroana in cer (-
) iar din centrul lui de neutralitate, deasupra caruia vegheaza steaua polara, se intinde planul
pamantului, PLANeta. In omul A-TOM radacinile arborelui vietii (cunoasterii) sunt formate din
sistemul nervos.
Un A-TOM este si dansul soarelui pe eliptica zodiacala, unde zodia capricornului reprezinta punctul
descendent maxim, sudul, de jos (solstitiul de iarna, cea mai lunga noapte) iar zodia racului punctul
ascendent maxim, de sus, nordul (solstitiul de vara, cea mai lunga zi) iar pe linia centrala se afla
berbecul ca un etern inceput si balanta ca punct tranzitoriu de echilibru intre sus si jos, N si S.
Biserica este si ea o reflexie a zodiacului: intrarea in dualitate fiind marcata de 2 coloane, Jachin si
Boaz, care simbolizeaza pestii, +/-, pozitiv/negativ, masculin/feminin, antreul cu scara ce duce spre
turla, varsatorul, capricornul, spatiul cantarilor de deasupra (cor, orga), sagetatorul, jos pronaosul,
scorpion, balanta, fecioara face trecerea spre naos, leu, rac, gemeni, altarul in dreptul zodiei taurului
si in spatele lui spatiul rotund in care numai preotul are voie sa intre si care reprezinta zodia
berbecului, capul.
Intr-o biserica al-tarul este locul sacramentului, nume provenit din al insemnand zeu, domn (ca in El,
Al, Bel, Baal, Allah) si tar, taur sau torus reprezentand torul vietii in lumea formelor guvernata de
zodia taurului, deopotriva crea-tor si ac-tor.
Omul in sine este astro-logos sau povestitorul astrelor continand in corpul sau astro-logia sau stiinta
cunoasterii astrelor, pomul cunoasterii binelui si raului.
Inima radiaza formand planul central de echilibru, mintea vibreaza pe frecvente inferioare si
superioare in rezonanta cu universul care se exprima prin
Litere-sunete-calitati, au-dio, radiatie, magnetism, intuneric, feminin, ma-ma, Maria, Magdalena si

Cifre-vizuale-cantitati , vi-deo, vibratie, electricitate, lumina, masculin, EL, Al, Baal, Bel, Allah… ta-ta
Misticii hindusi foloseau 6 sunete care faceau chakrele sa reverbereze urmate de o pauza de tacere
pentru chakra coroana: lam-bam-ram-yam-ham-om-pauza
In timp ce palma este o anagrama pentru lampa, reflectand undele luminoase; in fiecare dimineata
ridica palmele spre soare, SALUTA soarele pentru a dobandi sanatate; palma a fost simbolizata in
lampa lui alla-din, care trebuia frecata pentru a emana puterea divina din ea; al-la denumea spiritul
divin oglindit in materie unde lua forma umana de djin.

Iadul e o conditie, nu un loc, pe care spiritul o experimenteaza pana invata sa echilibreze armonios
plusul cu minus si minusul cu plus. Spiritul Cristos-Cronos, domnul timpului, l-a creat pe Jesus-
Jupiter fiul pentru a se reuni in lume (lumina) cu sufletul sau geaman, Ma-Rhea, Maria Magdalena.
Isus Cristos simboliza constiinta cristalina, CRISTalul pur al cunoasterii transcendentale si istoria lui
era despre suferintele si tradarile spiritului pe drumul spinos al iluminarii.
Pe de alta parte, povestea Albei ca zapada simboliza calatoria initiatica a sufletului (alb, curat,
inocent, necunoscator) in dimensiunea materiala unde mama buna, pamantul, a murit, a fost
consumata pentru a da nastere copilului in trup fizic. Mama vitrega, luna care se oglindea in ape, a
fost insarcinata cu rolul ingrat al “adversarului” pentru a-l invata despre capcanele care pandesc
pretutindeni in regatul timpului; astfel ea a otravit rand pe rand plexul solar, emotiile, vointa, apoi
capul, mintea, inteligenta si in final marul de aur-torul energetic adormit de moarte, pentru a
conduce spre procesul de desavarsire finalizat de printul-soare-spirit care a trezit la viata cu iubire
sufletul trecut prin toate incercarile. Abia dupa ce a urcat 7 munti pentru a ajunge la casa celor 7
pitici, simbol al corpului uman cu 7 chakre, Alba-ca-zapada-suflet a invatat sa-l curete, sa-l hraneasca
si sa-l ingrijeasca, pregatindu-se pentru nunta alchimica cu spiritul, corolar al eternei iubiri
universale. Iar mama-vitrega-luna a ramas sa bantuie prin paduri, pe la alte suflete care aveau
nevoie sa fie incercate pentru a se desavarsi.
Caci incercarile vin in-tot-dea-una in-cerc si se inchid in acelasi punct de echilibru din care a pornit si
la care se intoarce totul.
GAME OVER
“Timpul e moarte, spatiul e lupta si miscarea e suferinta.” Eminescu
Suntem mai dumnezei decat ne-am putea imagina: divinitatea, viata sau s(f)intul, cum zice romanul,
care a imbracat o haina materiala in care sa se poata experimenta pe sine. Suntem cei mai impartiali
si severi judecatori ai propriilor noastre fapte in existenta fizica si dincolo de ea, chiar daca nu
credem in aceasta virtute. Nimic nu actioneaza din afara noastra. Daca va intrebati ce sunt bolile si
de ce apar, cautati in profunzimea sufletului vostru si veti sti ca sunt exact efectul compensator al
actiunilor care nu au fost in acord cu legea universala a iubirii. Si de cate ori este incalcata, in corpul
uman se produce un dezechilibru intr-o anumita zona care prin acumulare va degenera intr-o boala.
Intrebarea “de ce mi se intampla tocmai mie” este retorica pentru ca in micul univers omenesc nimic
nu ne este cu adevarat necunoscut ci pur si simplu ignorat. Mintea rationala nu doreste sa se uite la
rautatile, inselaciunile sau nedreptatile sale. Asa ca numai prin onestitate si constientizarea greselilor
noastre ne putem vindeca. Intrebarile corecte ar fi “pana cand ne vom complace in ignoranta”,
“pana cand ne vom minti singuri despre neputintele noastre” si “pana cand vom perpetua aceleasi
obiceiuri distrugatoare”. Pentru ca daca nu vom intelege ca bolile sunt pur si simplu consecintele
faptelor noastre prin care singuri ne condamnam nu vom putea iesi din tiparul repetitiv. Orice dis-
confort, oricat de mic, de la banala durere de cap sau racelile sezoniere din perioadele care ar trebui
dedicate introspectiei si purificarii, este un semnal de alarma.
Intorcandu-ne la versetele rugaciunii tatal nostru, care este nimeni altul decat propria noastra
constiinta din crestetul capului (greierasul Gimini, din minunata poveste a lui Pin-Occhio) care
domneste in imparatia sau micro-cosmosul sau, ne sunt revelate 3 cicluri critice in care ne putem

intelege si accepta responsabilitatile, exact in sezonul favorit al afectiunilor care ne ”gripeaza”

motorul vietii:
- Septembrie-octombrie, in zodia balantei, constientizarea erorilor de judecata: Si ne iarta

noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri (rinichii si suprarenalele)
- Octombrie-noiembrie, in zodia scorpionului, constientizarea dorintelor inselatoare, de
posesiune sexuala, consumarism si imbogatire: Si nu ne duce pe noi in ispita (organele de
reproducere si sistemul mental-emotional)
- Noiembrie – decembrie, in zodia sagetatorului, cand sageata intelegerii tinteste drept in
inima iluziei care ne tine prizonieri in dependenta de suferinta: si ne izbaveste de cel rau
(ficatul, pancreasul si sistemul imunitar)
Legea cauzei si efectului este adanc inscrisa in sangele nostru, numai mintea rationala ne pacaleste
ca am putea-o intarzia sau ocoli. BUNATATEA autentica, sincera, nu cea mimata din interes (orice
interes, chiar si acela de a te crede bun) este cuvantul de ordine care ar trebui sa ne ghideze toate
relatiile: cu sinele, cu semenii, cu lumea care ne inconjoara, FARA EXCEPTIE! Din pacate este atat de
rara, la fel de rara ca starea perfecta de sanatate a oamenilor. Pentru ca una o reflecta pe cealalta.
Am putea zice “pe cat esti de bun pe atat esti de sanatos”. Sau “spune-mi cat esti de sanatos ca sa
stiu cine esti”! Greu de acceptat, nu-i asa? Si cand capacitatea de iubire si compasiune a unui om se
epuizeaza, se in-cheie sau am putea zice, se in-cuie si viata lui. Iar batranetea nu este nimic altceva
decat manifestarea lipsei iubirii de sine; cand prea mult rau cauzat ai acumulat nu te mai poti iubi cu
adevarat. Umanitatea in general este bolnava de rautate (balanta), lacomie (scorpion) si ignoranta
(sagetator).
Insa planetele din Capricorn, Saturn de mana cu Pluto, zic acum “ca a ta este imparatia” iar Saturn va
continua in /2020 in Varsator cu “si puterea si marirea”, in timp ce Neptun ne in-credinteaza din
Pesti “acum si pururea si-n vecii vecilor amin”. Dupa TRIajul de la ga-ra (pamant-soare!), unde
fulgerul lui Jupiter ii va aprinde pe cei 3! 3 doamne, GREI si toti 3!…
RANILE ZEILOR
“Nu exista oameni rai in aceasta lume, ci doar oameni care sufera.”
Lise Bourbeau (14 feb 1941, varsator)
Unde isi au originea cele 5 rani emotionale descrise de Lise Bourbeau care ne determina sa ne
punem masti distructive si ne impiedica sa ne traim viata la adevaratul potential?
Ranile emotionale provin din relatiile cu parintii si provoaca tipare comportamentale specifice.
Rana de respingere produsa in relatia cu parintele de acelasi sex da nastere mastii de fugar.
Rana de abandon produsa in relatia cu parintele de sex opus creeaza masca de dependent.
Rana de umilire produsa in relatia cu parintele care se ocupa de crestere si educatie, de obicei
mama, creeaza masca de masochist.
Rana de tradare produsa in relatia cu parintele de sex opus creeaza masca de dominator.
Rana de nedreptate produsa in relatia cu parintele de acelasi sex creeaza masca de rigid.
“Noi suntem fiecare un DUMNEZEU care traieste o experienta pe o planeta materiala”

Informatiile despre toate aceste tipare fiziologice, mental-emotionale si comportamentale au fost

inregistrate ca pe un hard disc in corpurile astrale ale universului si descrise in istoriile mitice
corespunzatoare; ele arata originea ranilor primordiale si a razboiului ancestral dintre parinti si
copii, in termeni mitologici dintre titani (theos), parintii universali si zei (deos), copiii lor.
Prima rana mitica, aceea a tradarii, a fost produsa de Geea, mama si sotia titanului Uranus, atunci
cand a complotat ca fiul lor Cronos-Saturn sa-si castreze si detroneze tatal. Acest eveniment
mitologic a coincis cu nasterea karmei, blestemul lui Uranus, care a prevestit perpetuarea tradarii
prin Rhea fata de Cronos-Saturn, in favoarea fiului Zeus. Si astfel a fost creat primul mare dominator
astral: Cronos-Saturn-Timpul. De aceea cei care se nasc sub un marcaj astrologic puternic saturnian
sau uranian vor fi susceptibili de a suferi de rana tradarii din partea parintelui de sex opus si isi vor
pune masca dominatorului.
Urmatoarea rana mitica, a fost aceea a umilintei castrarii tatalui Uranus, in urma tradarii Geei, din
care s-a nascut Afrodita, zeita frumusetii formelor materiale, la randul ei umilita in fata intregului
Olimp cand a fost prinsa in flagrant in plasa ingeniosului Hephaistos iar adulterul ei cu Ares a fost
expus spre amuzamentul tuturor zeilor. Masca masochistului a fost creata atunci sub forma
abuzurilor materialitatii, inclusiv al celor sexuale, care isi atinge in zilele noastre apogeul prin
consumarismul excesiv, de toate felurile. Umilinta si rusinea se situeaza la nivelul verbului “a avea”,
care ofera placere in faptul de a acumula, chiar daca aceasta satisfactie vine la pachet si cu multa
suferinta. Masochistul ascunde insa acea durere in surplusurile carnale ale corpului, in care o
depoziteaza. Si astfel se intampla ca lumea s-a umplut de obezi.
Cand Zeus, pentru a nu fi inghitit de tatal sau Cronos, a fost abandonat de mama R(h)ea in pestera
de pe muntele Ida si crescut cu laptele caprei Amalthea, arhetipul dependentului s-a creionat in
lumea astrala; dintre toti zeii, stapanul fulgerelor olimpiene a devenit cel mai dependent de putere.
Drogul lui Zeus, pe care il putem recunoaste in toate religiile si bisericile contemporane, a fost
omnipotenta; “tatal tuturor vazutelor si nevazutelor”, “dumnezeul unic” la care, pentru a nu fi
pedepsiti, sunt datori sa se inchine toti robii lui pamanteni, ascunde pur si simplu rana primordiala a
abandonului. Dumnezeul oamenilor este dependent de adoratia supusilor sai, fara de care n-ar
putea exista.
Fratii lui insa au fost mai putin norocosi, fiind inghititi si apoi varsati, adica respinsi de tatal lor
Cronos-Timpul, care incercase sa-i impiedice sa existe; asa ca Poseidon si Hades-Pluto si-au pus
masca fugarilor si si-au ascuns resentimentele, unul in apele cele mai adanci ale emotiilor de
posesiune reprimate si celalalt in regatul nevazut al umbrelor, pentru ca pana la urma moartea este
fuga suprema.
In timp ce surorile Hestia, Demeter si Hera, carora mama cea R(h)ea nu le-a acordat gratia salvarii la
fel ca fratelui Zeus, au iesit din Cronos-Timpul frustrate de nedreptate. Asa ca s-a intamplat ca Hera
sa fie la randul ei nedreptatita si inselata de sotul ei, atotputernicul Zeus, in egala masura cu zeite si
pamantene. Unele dintre trasaturile negative ale Herei erau furia si invidia fata de copiii nelegitimi ai
lui Zeus, prin urmare si-a creat propriii copii fara tata, Hebe, Ares si Hephaistos. Din oglindirea Hera
in Ares, zeul-razboinic impotriva nedreptatilor, s-a configurat in astral arhetipul de rigid, in zodia
Berbecului. Si dintre toti zeii din Olimp, frumosul Ares-Marte, „micul malefic”, dar de fapt initiatorul

vietii, pe care Zeus il numea “cel mai urat dintre zei”, a fost si cel mai nedreptatit. Abia in timpul
Imperiului Roman s-a bucurat de ceva glorie si recunoastere.
La scara universala acest razboi intre parinti si copii a pornit cu conflictul astrologic ancestral dintre
titanul Cronos-Saturn-Timpul si fiul sau Zeus-Jupiter, in care mama pamant Geea-R(h)ea a jucat rolul
de tradatoare. In urma acestui razboi Cronos-Saturn a fost adormit si inchis in Tartar, pazit de forte
demonice in imparatia mortii, condusa de fiul fugar Hades-Pluto, in calitate de temnicer-sef. Zeus-
Jupiter si-a adjudecat imparatia pamantului si l-a consacrat pe tatal sau Cronos-Saturn in postura de
adversar, de Satana. In timpurile degenerate pe care le traim, barbatii isi asuma cu precadere masti
de dominator, dependent si fugar provenite din rani de tradare, abandon si respingere iar femeile pe
cele de rigid si masochist, provenite din rani de nedreptate si umilinta.
Zodii predispuse la caracter de…

dominator: capricorn, varsator, leu (sau marcaj Saturn, Uranus)
dependent: sagetator, pesti (sau marcaj Jupiter)
rigid: berbec, rac (sau marcaj Marte)
fugar: scorpion, fecioara, gemeni (sau marcaj Pluto, Mercur)
masochist: taur, balanta (sau marcaj Venus)
La rascruce de vanturi cosmice

Dupa ce Cronos-timpul l-a uzurpat pe tatal sau, Uranus-cerul si l-a despartit de Geea-pamantul, a
produs cu Rhea-marea mama (apa) 6 entitati (2 trinitati feminin/masculin) pe care, in prima etapa,
le-a interiorizat (mitul zice ca si-ar fi inghitit progeniturile) in aceasta ordine: Hestia-focul inimii,
Demeter-hrana pamantului, Hera-iubirea, Aides-cel nevazut aducator de belsug, Poseidon-
protectorul marii si Zeus-intelegerea care insa a ramas exteriorizat din cauza ca mama sa l-a ascuns.
Perioada mitica in care Cronos si-a interiorizat copiii cu Rhea a fost considerata Epoca de Aur a
umanitatii, cand moartea inca nu exista. Zeus-inteligenta, abandonat de mama si ascuns de tata, a
devenit JUDECATORUL autoritar al supusilor sai. Si-a despartit la randul sau parintii si l-a obligat pe
tatal lui sa-i exteriorizeze, sa-i verse in lume, pe toti fratii sai. Dar acestia au aparut rasturnati, in
ordine inversa, cu capul in jos si cu caracterele deformate, corupte de putere: Poseidon a exacerbat
posesivitatea, Aides a adus lacomia si sexualitatea consumatoare urmata de moarte, Hera a
transformat iubirea in invidie, furie, gelozie si RAZBOI, Demeter a conditionat hrana de munca
(agricultura) iar prin fiica ei cu Zeus, Core fecioara, a coborat in infern periodic, si-a schimbat numele
in “aducatoarea de moarte” sau “distrugatoarea sunetului”, Perse-fona, consoarta lui Hades; doar
Hestia a ramas sa lumineze focul caminului cu speranta. Acesta a fost blestemul lui Cronos-Timpul
asupra copiilor sai. Titanul a fost infrant de zei, copiii lui, adormit si intemnitat pe taramul lui Hades
(Aides), pazit de Briareu, monstrul cu 100 de brate si 50 de capete si slujit de numerosi demoni.
In 2020 Jupiter-Zeus, Pluto-Aides si Saturn-Cronos se intalnesc in casa lui Saturn din Capricorn. Pe 12
ianuarie 2020, la 22° Capricorn, Pluto si Saturn se afla in conjunctie perfecta alaturi de Soare,
Mercur si asteroidul sau planeta pitica Ceres- Demeter, “seceratoarea spicelor (vietilor) ce cad in
tacere”, care se crede ca ar fi formata din aceeasi materie astrala ca si Pluto si Charon. Gradul 22
este unul foarte puternic, mai ales ca avem mai multi de 2 in configuratie si cifrele implicate sunt
doar 1 si 2, unde doiul predomina; 2 la 1, feminin/masculin, iar 2-ul poarta deasemenea amprenta
energiei sufletului, Marea Preoteasa din Tarot. Ziua sta sub semnul infinitului, pentru ca valoarea

totala a datei de 12.01.2020 este 8! Pe Nodul Sud al trecutului si karmei, Pluto transforma, Saturn
ascensioneaza intr-un nou ciclu, Soarele lumineaza constiintele, Mercur, mesagerul si ghidul
calatorilor, conecteaza lumile superioare cu cele inferioare, ascunse, ale taramurilor de dincolo.
Iar acest eveniment astral exceptional a fost precedat de o eclipsa solara in conjunctie cu Jupiter la
4-5° Capricorn care a dat tonul pentru schimbarile ce stateau sa vina, in 25-26 Decembrie 2019,
exact cand soarele reincepea sa creasca! Timpul a murit si renascut intr-o noua paradigma.
Revolutia astrala continua tot anul iar la final, pe 21 decembrie 2020 (21.12.2020=10=1!), in cea mai
lunga noapte, va avea loc conjunctia exacta intre Saturn-Jupiter, la 0° Varsator, in zodia cunoasterii,
cand, la intalnirea cu destinul, poate ca titanul adormit si trezit va renunta la pedeapsa (karma), se
va ierta pe sine si pe cei ce i-au gresit si se va intelege in sfirsit cu fiul uzurpator; Satana de mana cu
bunul Dumnezeu varsand impreuna din cupa vietii!
Pana in 2025, cand toate planetele grele trec in semne de Foc si Aer (spirit/suflet), Pluto se muta la
0° Varsator, Neptun la 0° Berbec, Saturn si Uranus la 0° Gemeni , e posibil ca lumea pe care o
cunoastem sa arate cu totul altfel.
Quo vadis, Domine?

Unde mergi, doamne
Caci misterioase sunt caile domnului…
Soarele este calatorul zodiacal care masoara timpul terestru si eroul intrupat in fiecare dintre noi. Si
regele intregii curti astrale. Coroana de aur cu raze simboliza aceasta autoritate si preeminenta
solara. Era imbogatita cu pietrele pretioase, in special diamante, rubine, safire si smaralde, care
reprezentau fiecare cate o putere a curtii sale regale, respectiv planetele care-l insoteau pe eliptica si
constelatiile prin care trecea. Imitatii ieftine sunt folosite in ceremoniile nuptiale religioase, ca si
cununi de imprumut, pentru a incorona falsi regi si regine consacrati de fapt ca robi ai lui dumnezeu:
(in)”cununa-se robul lui dumnezeu…” Si astfel ei renunta de buna voie la regalitatea ce li s-ar fi
cuvenit.
Din punct de vedere astrologic, Soarele se invarte pe roata zodiacala (roata norocului) deasupra
pamantului, urcand spre punctul sau de maxima inaltare de la 21 iunie, in zodia racului si coborand
apoi pana la 21 decembrie, in zodia capricornului, unde moare, adica se opreste din mers pentru 3
zile si renaste apoi, pe 25 decembrie, pentru inca 1 an in ritualul sau de vesnica reintoarcere,
marcand astfel intreg destinul pamantean. Este cel mai puternic in casa Lunii si celebrat in cea mai
luminoasa noapte (de sanziene) si cel mai slabit in casa lui Saturn si celebrat in cea mai intunecoasa
zi (de craciun). Punctele sale de echilibru intre zi si noapte se situeaza la prima zi din Berbec, 21
martie si ultima din Fecioara, 22 septembrie simbolizata de “via della conciliazione” (drumul
reconcilierii), celebrul bulevard care conecteaza piata San Pietro de castelul Sant Angelo de pe malul
Tibrului din Roma. De pe frontispiciul bisericii Vaticanului, San Pietro, inchinata zeului suprem JU-
PITER, 12 statui reprezentand cele 12 zodii privesc spre calea reconcilierii. La finalul circuitului
zodiacal, Soarele se intoarce pe acelasi drum, din ultimul pasaj al pestilor care innoata unul intr-o
directie, spre viitor, celalalt in partea opusa, spre trecut.

Dar harta cerului asa cum a fost alcatuita de Ptolemeu, parintele astrologiei si sustinatorul teoriei
geocentrice, cuprindea in total 48 de constelatii (adica de 4 elemente x 12 zodii), asa ca deasupra
elipticii, in emisfera Nordica a creierului astral si dedesubtul ei, in emisfera Sudica, se desfasurau o
sumedenie de alte formatiuni stelare care fiecare emana cate un alt arhetip creationist spre
constelatiile zodiacale. In general, deasupra elipticii solare, la nord, erau reprezentate arhetipurile
eroilor iar dedesubt, la sud, ale incercarilor prin care exponentii fiecarei zodii erau provocati sa
treaca. Astro-logosul cuprinde toate povestile care au fost scrise odata de creatorul fara nume sau
cel care poarta toate numele si priveste nevazut din spatele cortinei stelare spre acest mare teatru
mundan.
Astfel, deasupra constelatiei Berbecului se afla Perseu, pe Andro-meda (“regina oamenilor”) si

Casiopeea le imparte cu Pestii, iar dedesubt Cetus, monstrul marin trimis de Poseidon sa o devoreze
pe Andromeda inlantuita de stanca din cauza indraznelii mamei ei de a pretinde ca fiica ei era mai
frumoasa si mai inteleapta decat zeii. Dar in planul Nordic cel mai indepartat, Berbecul se aliniaza cu
Polaris, steaua fixa din coada carului sau ursului mic in jurul careia se invart cerurile.
Deasupra taurului sta Auriga cu stralucitoare stea Capella care o intruchipa pe capra Amalthea, doica
lui Zeus iar dedesubt Orion, cel mai mare vanator daruit de tatal lui, Poseidon, cu abilitatea de a
merge pe ape; uriasul le vana pe Pleiade (“navigatoarele”), cele 7 fiice ale titanului Atlas cu Pleione,
care reprezentau aspectele inteligentei feminine reflectate in chakrele corpului:
Maia, moasa (cea mai batrina, bunica), mama lui Hermes - chakra radacina
Alcyone, regina (marea mama), marele soare spiritual - chakra pantecelui
Electra, cea care trezeste – plexul solar
Clean, iubita – chakra inimii
Taygeta, povestitoarea – chakra gatului
Asterope, vizionara – chakra ochiului interior
Merope, preoteasa (SOTIA lui Sisif, „cea pierduta”, pentru ca coborat in infern impreuna cu el!!!) –
chakra coroana
Deasupra Racului si Leului sta Ursul Mare iar asupra Gemenilor si Racului Cainele Mic si Cainele
Mare cu Sirius, credinciosul insotitor al lui Orion. Intre Rac si Leu, in emisfera sudica, se afla Argo
Navis cu cele 3 formatiuni Carina, Pupis si Vela, corabia argonautilor plecati in cautarea lanii de aur a
berbecului solar sacru. Iar in emisfera nordica, deasupra leului se afla coada uriasei constelatii a
nordului Draco care se intinde peste toate constelatiile dintre leu si capricorn, unde-si are capul. In
emisfera sudica sub leu se afla Hidra.
Sub Fecioara, la Sud se afla Centaurul vindecator iar deasupra Balantei, la nord, Vacarul cu
stralucitorul Arcturus, cavalerul mesei rotunde al dreptatii si echitatii si gardianul Ursilor de deasupra
lui. Mai departe deasupra Scorpionului se afla Ophiucus, omul cu sarpele asociat marelui vindecator
Aesculap. Intre sagetator si scorpion la Nord stau Heracles si Corona Borealis a Ariadnei care l-a
salvat pe Tezeu din labirint iar la Sud Corona Australis, a lui Dionysus care si-a salvat mama Semele
din imparatia lui Hades.
In sfirsit, deasupra capricornului se afla Vulturul, cu steaua Altair, pasarea lui Zeus care l-a purtat pe
Ganymede in Olimp pentru a deveni paharnicul zeilor in locul lui Hebe. Deasupra Varsatorului, in

timpul cunoasterii, sta Pegasus, calul alb inaripat iesit din gatul Meduzei decapitate. Iar in sudul
indepartat se intinde Rigil Kentaurus, cunoscut si ca Alpha Centauri, cea mai mare constelatie a
sudului, de la fecioara pana la varsator, asociata cu centaurul Chiron, mentorul eroilor Heracles,
Peleus, Achilles, Theseus si Perseus. In timp ce in nordul indepartat, de la Balanta la Berbec se
intinde deasupra tuturor carul sau ursul mic cu axa cerului Polaris, Steaua Nordului.
Deci de fiecare data cand soarele trece prin zodii primeste influxuri astrale de la toate aceste
constelatii-biblioteci de arhetipuri ancestrale, fiecare cu povestile ei reactualizate periodic in noi si
noi forme, ce ne conditioneaza neintrerupt existenta pamanteana.
Si totul a pornit din punctul central al creatiei cand “Dumnezeu a facut cerul si pamantul” si “duhul
lui se purta peste ape”; apele ce contineau in ele toate elementele creatiei iar in mijlocul lor
dumnezeu a pus o tarie care sa le desparta pe cele de deasupra de cele de dedesubt. Si a zis
Dumnezeu: "Sa fie luminatori pe TARIA cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de
noapte… luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru
carmuirea noptii, si stelele.” Si toate aceste minunatii si cele ce au urmat dupa ele le-a facut
dumnezeu cu puterea CU-VANTULUI, sunetul duhului (rasuflarea divina) care misca si transforma
apele primordiale, din care a separat rand pe rand si a recombinat elementele: apa, aer, pamant, foc
sau hidro-gen, oxi-gen, carbon, nitro-gen. La fel cum in mitologia gnostica, eonul Aletheia-adevarul il
continea pe Nous-mintea (apa structurata), Zoe-viata pe Logos-cuvantul (aerul), Ecclesia-spatiul
sacru pe Anthropos-omul (pamantul-forma) iar Sofia-intelepciunea pe Teletus-dorinta (foc).
Anticii greci credeau ca din semintele stelare ale lui Uranus-cerul cazute in mare a iesit Afrodita,
forma perfecta a frumusetii pamantene.
Lichidul amniotic
Dupa cum creatia a inceput in apele cosmice intunecate protejata de coaja (taria cerului) unui mare
ou cosmic, copilul creste in sacul amniotic (al uitarii) din pantecul intunecat al mamei, format la 12
zile (!) dupa conceptie si instantaneu umplut cu lichid. In stadiile timpurii ale sarcinii, lichidul
amniotic consta in principal din apa cu electroliti furnizata de mama. Dar dupa aproximativ 20
saptamani, urina fetala compune in mare parte lichidul din sacul amniotic. In mod normal are un ph
neutru, de la 7.0 la 7.5. Lichidul amniotic contine, de asemenea, nutrienti, hormoni si anticorpi. In
jurul celui de-al doilea trimestru, copilul este capabil sa respire lichidul in plamanii sai si sa-l inghita.
Acest lucru asigura o crestere si dezvoltare normala a plamanilor si a intregului sistem
gastrointestinal.
Misterele Apei
Cadem in aceasta lume prin oglinda apei. Cu-vantul APA in limba romana este el insusi o oglinda prin
care coboara, trece si se intoarce sunetul primordial A, frecventa originara a omului nascut in
materie, de 432 Hz. Asadar apa este portalul dintre lumi: venim aici prin apa uitarii Lethe (lichidul
amniotic/amnezic), plecam de aici prin Styx, apa durerii SAU putem deveni nemuritori prin
Mnemosyne, apa memoriei, mama muzelor cu Zeus-stapanul fulgerului, fiica titanilor Uranus-cerul si
Geea-pamantul.
Apa astrala

Din cauza similitudinii lingvistice, m-am intrebat care ar putea fi legatura intre Uranus, patronul
zodiei VARSATORULUI, primul titan nascut din Geea, GENERA-TORUL tuturor creatiilor ulterioare, si
URINA, lichidul auriu filtrat in rinichi din sange si depozitat in vezica URINARA, CUPA din care
varsatorul turna apa stelara a cunoasterii. Nu intamplator chinezii afirmau ca in corpul uman rinichii
constituie cheia sanatatii, prelungirii tineretii, ba chiar si a imortalitatii, concept considerat utopic de
majoritatea oamenilor, atat este de improbabil si dificil de atins. Numele provine din latinescul urina
unde avea intelesul de apa, ploaie dar si lapte. Etimologic, si numele constelatiei Orion (Urion),
marele vanator care pasea pe ape dar a fost ucis de acul otravit al unui scorpion, avea aceeasi
origine. Intre 91 si 96% din urina este apa dar mai contine si o varietate de saruri organice si
anorganice, in jur de 2000 de componente (!), amino-acizi, hormoni (inclusiv melatonina),
metaboliti, nitriti, amfetamine, glucoza, cetone, hemoglobina, acid citric, bilirubina, nicotina samd.
Totalul solidelor din urina este in medie de 59g pe zi din care materia organica formeaza intre 65% si
85%. In esenta, urina umana contine in diferite combinatii chimice toate cele 4 elemente de baza ale
vietii, 6.87 g/L carbon, 8.12 g/L azot, 8.25 g/L oxigen si 1.51 g/L hidrogen. Insa compozitia urinei este
specifica fiecarei persoane in parte, formula sa este permanent actualizata, PERSONALIZATA si chiar
mai mult, diferita de la un moment la altul, in functie de alimentatie si starea de sanatate a corpului.
Sarpele mitic care-si inghitea coada, Uro-B-orU, simboliza acelasi traseu circular al apelor cosmice,
stelare prin intermediul corpului uman, ca recipient al intregului uni-vers. Si atunci cuptorul alchimic
in care generatii de alchimisti au cautat sa obtina elixirul vietii si aurul nemuririi s-ar putea sa fie
insusi acest corp. Iar acest circuit s-ar acorda la ciclul astral al lui Jupiter (IN-DUMNEZEIREA,
personificarea lui dumnezeu), de 12 ani pe roata astrologica; o spirala ce formeaza SCALA DEI, pe
care au loc muncile lui Heracles de purificare si inaltare a sufletului creatiei prin alchimizarea
materiei in apa vietii si transcenderea conditionarilor saturniene avand ca finalitate iesirea din
timpul CRONO-LOGIC in taramul e-on-ilor, al fiintelor eterne.
2020, anul marilor tranformari, reitereaza munca lui Heracles cu numarul 10, adunarea boilor lui
Geryon, simboluri ale poverilor karmice ancestrale si sacrificarea lor pe altarul sufletului: 6 eclipse
din 7 posibile, 8 planete retrograde (toate!), 3 conjunctii istorice, Saturn-Pluto, Jupiter-Pluto si marea
intalnire dintre Jupiter-Saturn in cea mai lunga noapte (21.12.2020!) care deschide un nou ciclu de
200 de ani! Peste Nodul Sud al trecutului si mostenirilor cauzale, in semnul de pamant al
Capricornului, sub conducerea lui Saturn, lordul timpului si al karmei aflat la curatenie acasa!
Sic itur ad astra

Asa ne inaltam spre astre, asa se ajunge la imortalitate
Per aspera ad astra: pe cai dificile ajungem la astre
Terra Incognita 2020

I want to live my life so that my nights are not full of regrets...
Vreau sa-mi traiesc viata astfel incat noptile mele sa nu fie pline de regrete...
~ D. H. Lawrence
Noaptea este, evident, domeniul lunii albe sau negre, invizibile. Dar cand lumina ei rece se intinde
deasupra pamantului, umbre prelungi alternate cu pete argintii de o stralucire domoala decoreaza
intunericul cu o aura de mister, intr-o multitudine de tonuri gri metalizate. Si cum Luna neagra, Lilith,
tocmai se pregateste sa intre in Berbec (pe 28.01.2020), zodia vitalitatii, fata ei intunecata ne va

provoca mai mult ca altadata puterea de a fi… constienti. Iar gradul de constienta deriva din nivelul
de armonizare a mentalului cu emotionalul.
Daca cele 2 aspecte ale mentalului omenesc, gandirea rationala si cea creativ-intuitiva, au fost
recunoscute, descrise si acceptate in unanimitate, despre dualitatea emotionala, desi inclusa in
logica universala, s-a vorbit prea putin. Intorcandu-ne la cele 4 elemente-forte, fiecare fiind o
emanatie a unuia din cele 2 principii primordiale feminin-masculin, ele genereaza DUAL (2 cate 2)
domeniile existentiale astfel:
- Apa, emotionalul feminin, guvernat de luna si centrat in inima in corespondenta cu
- Aer, mentalul intuitiv feminin, emisfera dreapta a creierului
- Foc, emotionalul masculin, guvernat de soare si centrat in plexul solar in corespondenta cu
- Pamant, mentalul rational masculin, emisfera stanga a creierului
Apa, emotionalul feminin se opune focului, emotionalul masculin dar si aerului, mentalul feminin iar
aerul, mentalul feminin se opune pamantului, mentalul masculin, opus de asemenea focului,
emotionalul masculin. In schimb, apa, emotionalul feminin hraneste pamantul, mentalul masculin in
timp ce aerul, mentalul feminin alimenteaza focul, emotionalul masculin. Dupa cum se vede atat
mentalul si cat si emotionalul apartinand aceluiasi principiu (fie masculin sau feminin) se inteleg cu
greu intre ele. Bineinteles ca toti le avem pe toate in diferite proportii si harta zodiacala contine
indicii in ce priveste distributia personala a acestor forte. Emotionalul ofera putere, mentalul
inteligenta. Astfel, o femeie inteligenta va sustine cu succes un barbat puternic iar una puternica
unul inteligent, caci un barbat puternic pentru a se echilibra are nevoie de compania unei femei
inteligente iar unul inteligent de compania unei femei puternice (sensibile). In acest fel lucreaza
fortele de atractie si respingere ale opozitiilor. Cu cat diferentele sau opozitiile sunt mai puternice
intr-o persoana sau intr-o relatie cu atat mai dificila devine echilibrarea lor.
Majoritatea problemelor de echilibrare emotionala provine insa din faptul ca cele 2 tendinte
emotionale, cea masculina din plexul solar si cea feminina din inima, sunt in mod natural opuse. Deci
focul solar masculin ar trebui temperat de mentalul feminin intuitiv iar apa lunara feminina de
inteligenta masculina rationala caci numai astfel vor putea ajunge la o intelegere armonioasa, fie ca
vorbim de un barbat, de o femeie sau de o relatie.
Emotionalul solar masculin din plexul solar este fierbinte, pasional, creativ, patrunzator, impetuos,
deschis, sincer, direct; soarele, guvernatorul zilei, descompune lumina in culori astfel ca universul
emotional solar este diversificat intr-o multime de nuante stralucitoare.
Emotionalul lunar feminin din inima este rece, ascuns, misterios, intuitiv, durabil, razbatator ca apa,
schimbator ca fazele lunii, constrastant, imprevizibil si dictatorial (descris magistral de regina
furioasa de inima rosie din Alice in Tara Minunilor sau de mama vitrega din Alba ca zapada);
universul emotional nocturn, guvernat de Luna, este monocolor si contrastant, ne arata o lume
obscura, confuza, in alb si negru cu numeroase umbre de griuri intermediare.
Emotionalul feminin lunar, de apa, din inima, atrage spre interior ideea prin imaginatie iar
emotionalul masculin, de foc, din plexul solar iradiaza spre exterior manifestarea prin vointa.

Asa cum arata si Hermes Trismegistus, polaritatea nu se confunda cu genul. Genul, masculin si
feminin, este un principiu GENERA-TOR, in timp ce polaritatea plus-minus (sau bine-rau) indica o
scara de valori. Astfel emotionalul masculin de foc are la polul pozitiv vointa de a crea, ca suport al
actiunii electrizante, la cel negativ apatia, indiferenta, cauzand in consecinta esecul stagnarii.
Emotionalul feminin de apa lucreaza insa cu forta magnetica, avand la polul pozitiv atractia iubirii, la
cel negativ pe cea a respingerii urii si fricii. Daca emotionalul feminin este motivational, cel masculin
e activ. Polaritatea se aplica la fel de bine si mentalitatii. Mentalul feminin, dominat de aer, zice „eu
comunic (+), echilibrez (-) si cunosc (neutru)” iar cel masculin dominat de pamant zice „eu am (+),
servesc (-) si folosesc (neutru)”.
Putere vs Intelepciune
Masculinul reprezinta puterea, femininul intelepciunea. Intr-un echilibru perfect femeia este
intelepciunea puterii iar barbatul puterea intelepciunii. Aceasta paradigma se reflecta in astrologie in
simbolismul astrelor. Astfel, soarele reprezinta masculinul arhetipal, luna femininul arhetipal. Fiecare
guverneaza cate o singura zodie, soarele leul (focul) unde simbolizeaza fiul (domnul-zeu),
constientul, ziua, vointa inteligenta, puterea, luna racul (apa) unde simbolizeaza marea mama
arhetipala (zeita), subconstientul-intuitia, noaptea, intelepciunea, iubirea. Toate celelalte 5 planete
din sistemul ptolemeic clasic guverneaza cate 2 zodii, reprezentand una aspectul feminin, cealalta
aspectul masculin iar dispunerea acestor zodii pe roata zodiacala, cu soarele-leu si luna-rac in centru,
se face sub forma de raze la dreapta si la stanga cuplului regal. Astfel Mercur mesagerul zeilor-
androgin, intermediarul lumilor, asezat langa luna guverneaza gemenii-aer-feminin si fecioara-
pamant-masculin asezat langa soare iar la barbatii nascuti in zodia gemenilor si fecioara dezvolta
energia feminina in schimb la femeile nascute in fecioara si gemeni pe cea masculina. Urmeaza in
ordine perechile Venus taur-pamant-masculin, balanta-aer-feminin, Marte berbec-foc-masculin,
scorpion-apa-feminin, Jupiter pesti-apa-feminin, sagetator-foc-masculin. Si roata se incheie la fel
cum a inceput cu 2 zodii alaturate traditional guvernate in partea opusa soarelui si lunii de Saturn,
tatal primordial in capricorn-pamant-masculin, soarele negru opus lunii albe-mama din rac,
executorul karmei si varsator-aer-feminin, casa cunoasterii universale pe care eu, cu totul
neconventional, o consider dominata de Lilith, luna neagra, mama primordiala, intelepciunea noptii
primordiale reprezentata cu aripi si 2 bufnite asezate la picioare, opusa soarelui alb din leu. Si astfel
oglinda in alb si negru devine perfecta: de-o parte a rotii zodiacale stau pe mijloc, ca pe o imensa
tabla de sah, in teritoriul zilei astrologice, luna regina alba (rac/apa), mama arhetipala si regele soare
alb (leu/foc), fiul-iubitul arhetipal fata in fata cu regele soare negru Saturn, tatal primordial
(capricorn/fundamentul sau fundul cerului/pamant) alaturi de regina luna neagra Lilith, mama
primordiala (varsator/aer) in teritoriul noptii. Primordialul din dimensiunea noptii cosmice, prin
intermediul inteligentei supreme (Jupiter), a generat arhetipalul din spatiul zilei astrologice si nu
invers. Cele 7 planete ptolemeice locuiesc in aceasta ordine si cele 7 ceruri ale divinitatii. Intre
constient si subconstient stau Mercur-mentalul (natura feminina aer, masculina pamant) si Venus
forma materiala (natura feminina aer, masculina pamant). Deasupra constientului (supraconstientul)
stau Marte-fiinta totala (berbec viata-scorpion moarte), Jupiter-inteligenta superioara (sagetator-
pesti) si Saturn-timpul universal (capricorn-varsator). Toate acestea cu aspectele specifice masculin-
feminine de foc si apa. Deci pe centru avem elementele de foc si apa contrabalansate de cele
complementare, de pamant si aer. Si astfel se mentine echilibrul universal al rotii cosmice, roata
norocului sau a destinului omenesc. In taramul transcendental indepartat, Uranus reprezinta cerul
cu constelatiile ca un urias creier astral impartit in 2 emisfere cosmice, de Nord si de Sud, dincolo de

care se intinde domeniul noptii umede al lui Neptun, toate cuprinse in regatul intunecat al
inefabilului Pluto.
Fiecare avem soare si luna undeva pe harta natala. O femeie nascuta sub semne masculine (zodia
natala si ascendent) trebuie sa invete lectia puterii. Un barbat nascut sub semne feminine are lectia
intelepciunii. Iar Nodul Nord indica directia de rezolvare a predispozitiilor astrale.
Mal du siècle. Tristetile lunii sau fericirea de a fi trist

Raul emotional nu numai al secolului XIX ci si al multor altor secole format din griji, deziluzii,
melancolie generalizate la intregi generatii provine din dezechilibrarea emotionalului lunar feminin
care, spre deosebire de cel solar, este mult mai rafinat si inclinat spre polul distructiv. Luna are o
multime de fete, noua, plina, in crestere, in scadere, una alba, Selena, una neagra, Lilith si mai si face
si desface nodurile destinului omenesc, de la trecut (Sud) spre viitor (Nord). Cu emotionalul lunar nu
e de glumit; e subtil, intuitiv, apasator, inefabil, greu de descoperit; apa zice intr-un crescendo
emotional “simt, doresc, CRED” in contrast cu focul care zice “sunt viu si vreau sa inteleg lumea in
care traiesc”. Apogeul emotional al credintei nu are nevoie de confirmari fiind ea insasi o confirmare,
pe cate vreme intelegerea presupune un proces de cunoastere prin empatie. Nodul Nord al
destinului se afla in 2019-mai 2020 in rac, domiciliul natural al lunii si impunea stringent armonizarea
emotionalului feminin odata pentru totdeauna. In acest context, Pluton l-a intalnit pe Saturn in
Capricorn la inceput de an 2020 pentru rezolvarea karmei, Saturn il va intalni pe Jupiter in Varsator
la sfirsit de an pentru intelegerea destinului creatiei si intre aceste 2 momente initiatice Luna
parcurge intreg cercul zodiacal fortandu-ne limitele emotionale pana la desavarsire.
La 24.01.2020, prima Luna noua dupa conjunctia istorica Pluto-Saturn a fost in Varsator, in zodia
cunoasterii! La 4 zile dupa aceasta data, Lilith, luna neagra intra in lumina Berbecului, semn
emotional de foc. Astrele predispun dar Omul dispune de aceste predispozitii dupa cum CREDE de
cuviinta.
Targul de vechituri
“Si Isus i-a spus Mariei Magdalena: Iubeste-ti corpul pentru ca e singura parte a sufletului pe care
simturile noastre o pot percepe.” Evanghelia dupa Maria Magdalena in Dosarele X
Orice loc in care se aduna obiecte vechi ca intr-un fel de expozitie a trecutului mai mult sau mai
putin indepartat are un farmec aparte, seducator, fie ca te duci sa cumperi sau doar sa privesti. Si
acelasi lucru se aplica si colectiilor de povestiri mitologice, ca intr-un targ de antichitati spirituale: cu
cat sunt mai vechi, cu atat devin mai enigmatice si fascinante.
Parintii Lumii
Personajele principale care joaca toate rolurile si in acelasi timp fiecare UNIC rol pe aceasta MARE
scena in care esentele lor s-au multiplicat in miliarde de fatete-oglinzi (OCHI) in care se reflecta toate
planetele si toti astrii UNI-VERSului (adica logosul, povestea) sunt doar EI 2, fiecare cu cate 2 fete, e
a (ea, alfa, vocala, cauza primordiala) si e l (EL, consoana sau con-soarta, impulsul primordial) ca sa-l
finalizeze pe Omega (OM):

0, Ma-ma, MARE, feminin, spatiul infinit, cu fete de apa si aer, sufletul si memoria creatiei,
INFORMATIA (hrana), planul orizontal, intindere, MAG-nitudine, MAG-netism (marea Geea, magia,
mama Rhea, marea, MAGna mater), forta concentrica de atractie si respingere (unda), torul, oglinda,
MARUL DE AUR
1, Ta-ta, TARE, masculin, spiritul calator, timpul, cu fete de foc si pamant, PUTEREA, lumina care
reveleaza spatiul, muntele care se inalta din ape pentru a vedea cat mai departe, planul vertical,
focusare, EL-ectricitate, forta serpentiforma de propagare a miscarii (vibratia sus-jos), SARPELE
Magnetismul si electricitatea sunt inter-convertibile. Variatia in timp a cimpului electric produce

cimp magnetic iar variatia in timp a cimpului magnetic produce cimp electric. Dupa ce sarpele a
corupt marul vietii (feminitatea, fecioara) cu smochina cunoasterii sexualitatii (masculinitatea), o
multime de seminte s-au raspandit in spatiu. Lumea MA-TE-RIA-LA (electro-magnetica) a fost creata
in spatiul magnetic prin forta impulsului electric GENERA-TOR, ca efect al combinarii celor 2 principii
primordiale cu 2 cate 2 aspecte opuse (apa-foc, aer-pamant) si complementare (foc-aer, pamant-
apa).
Cand oamenii devin parinti isi lasa in urma identitatea, isi fac copii pentru continuitate si sunt numiti
generic mama si tata de catre urmasii lor si uneori si intre ei. Mama determina (subconstient) sexul
copilului, alegand sa il copieze pe tata, masculin, sau pe sine, feminin; cand alege sa-l perpetueze pe
tata creeaza o versiune pe care unele mame o considera superioara tatalui si isi re-directioneaza
atentia dinspre tata spre fiu, indepartandu-se in acest fel de tata, fiind foarte posesive si excesiv de
protective cu odraslele lor si cauzand in fiu asa-numitul complex al lui Oedip, o dependenta de
mama foarte greu de depasit, chiar si la varsta maturitatii; acesta a fost modul in care omul a putut
sa inteleaga si sa infaptuiasca vesnicia, copiindu-se pe sine in urmasii sai. Fiecare nastere este o noua
RA-SUFLARE dureroasa a mamei pamant animata de dorinta de a izbandi adevarata nemurire, prin
continuitatea constiintei. Pamantul e 70% apa, deci o entitate de natura predominant feminina, la fel
si corpurile umane, numai ca acestea imbraca un schelet osos ERECT, capabil sa se miste prin spatiu-
timp si astfel sa-l experimenteze si cunoasca.
DECI… SINGURUL bun pe care il avem in aceasta lume este TRUPUL nostru, cu toate aspectele
(FORMELE) sale vizibile si invizibile. Si singurul scop cu adevarat important al vietii ca OM ar fi sa
invatam sa-l FOLOSIM (verbul maestrului Saturn) astfel incat sa putem converti prin EL timpul
(batranetea) si moartea (descompunerea) in tinerete vesnica si nemurire, caci pentru asta a fost
creat sa se auto-regenereze permanent. Pana cand nu vom stapani aceasta VIRTUTE, suntem
programati sa ne perpetuam prin auto-copiere, in speranta ca vreuna dintre miliardele noastre de
COPII va reusi sa atinga Steaua Polara-Doamna Marilor (Stella Maris) de la carma Carului Mic, din cel
mai indepartat punct Nordic al destinului omenesc inscris in astre. Caci finalitatea creatiei, OM-
MEGA , marele, desavarsitul OM (Super Omul lui Nietzsche sau Superman in versiunile moderne),
inca asteapta sa se nasca, la capatul drumului din centrul labirintului astral prin care coboara in
lume.
In astrologia ptolemeica geocentrica, ultima planeta din cele 7 ceruri concentrice, taramurile zeilor,
care acopereau pamantul era Cronos-Saturn-timpul, care guverna legea cauzalitatii. Peste toate se
intindea bolta cereasca sau domul instelat al lui Uranus, domeniul cunoasterii universale, la care se

putea ajunge NUMAI dupa ce se trecea cu succes de sfera lui Saturn; domul era infasurat in
intunericul Neptunian, profunda noapte celesta UMEDA, vizibila de pe pamant dupa apusul soarelui
iar deasupra tuturor, se intindea imparatia de dincolo a zeului nevazut cu multe nume, Aides-Hades-
Pluto, haul cosmic necunoscut. Pamantul plat din centrul universului era insa un spatiu VIU infinit in
care se dezvolta ca un copil in pantecele matern oul inchis al creatiei, marele proiect OM. Acest
sistem celest al celor 7 sfere initiatice protectoare indica drumul desavarsirii omului prin stapanirea
cu maiestrie a energiilor formatoare din ele, in ACEA ORDINE ASTRALA PREDETERMINATA, deloc
intamplatoare, incepand cu cercul lunii-emotia (forta magnetica), mercur-mintea (forta electrica),
venus-materia care tine elementele la un loc intr-o forma VIE si in acelasi timp le identifica si separa
(forta magnetica), soare-puterea vointei (forta electrica), marte-constiinta de a fi nemuritor (forta
magnetica), Jupiter-intelegerea principiilor binelui si raului (forta electrica), Saturn-stapanirea
cauzalitatii timpului (forta magnetica). OMUL-ZEU-NEMURITOR s-ar putea naste numai DACA ar
reusi sa conduca pe deplin constient toate aceste forte creatoare care se confrunta in fiinta sa.
Odata cu teoria heliocentrica pamantul a fost limitat la o mica si neinsemnata sfera ce se invarte in
golul cosmic in jurul soarelui atotputernic, intr-un neinsemnat sistem planetar aflat undeva la
periferia uneia dintre infinitele galaxii ale unui univers inconstient de sine si FARA VIATA. Implicatiile
ezoterice ale acestei schimbari de paradigma, prin care s-a denaturat intreaga evolutie a umanitatii,
au fost imense. Asa s-a instaurat in forta marele haos spiritual, sclavagismul social-economic,
degringolada credintelor, incat nici pana azi, cu toata fenomenala evolutie (oare?) stiintifico-
tehnologica, sau in pofida ei, nu mai reusim sa discernem unde e sus si unde e jos, ca sa intelegem ce
ne invata inteleptul de 3 ori mare, Hermes Trismegistul, caci ne invartim pe o bila MENTALA in gol,
unde susul se confunda cu josul, nu mai stim care ne sunt valorile, nici ce e minciuna si ce adevar.
Insa fiecare dintre sferele care invaluie pamantul are sa ne spuna cate ceva. Astfel, la primul nivel
Luna ne arata ca Universul este emotional si actioneaza prin forta de atractie-iubire sau respingere-
frica, Hermes-Mercur ne transmite ca Universul este mental, Venus ca e frumusete materiala,
Soarele ca e energie, lumina vointei, Marte ca e viu, viata eterna, nemuritoare, Jupiter ca e
inteligenta creatoare cu discernamant, Saturn ca e o succesiune de cauze si efecte desfasurate in
timp (karma); din domul uranian se varsa apa stelara a cunoasterii prin oglindire in apele terestre,
Neptun, din spatele oglinzii universale ne in-credinteaza ca e visul unei nopti infinite iar dincolo de
orice limita Pluton ne atrage spre taramul inefabil cel mai indepartat, necunoscutul ideilor pure,
intuite de Platon (!). Si toate acestea sunt la fel de adevarate pentru ca de fapt ne arata calea prin
care constiinta universala a coborat in lume, de la idee abstracta si vis la realitate, pentru a se
descoperi pe sine ca OM, in toate aspectele sale.
Sub cu-vantul lui Lilith in Berbec

Termina cu prostiile, ca o trezesti pe Eva!
Culoarul oglinzilor 02.02.2020, ora 4.04, Tartasesti
3 oglinzi care dubleaza energia in ordine crescatoare, 2 stanga/dreapta, 4 stanga/dreapta,
numerologic in total dau 8 sus/jos
In mitologia crestina, Lilith ar fi fost prima sotie a lui Adam, creata la fel si deodata cu el; prin urmare
cei doi ar fi reprezentat binecunoscutii gemeni primordiali, intalniti in diverse variante narative in
majoritatea mitologiilor. Numele ei provenea din sumeriana, unde Nin-Lil, sora si sotia lui El (En-Lil),

insemna „doamna vantului”. In povestea crestina, Lilith nu a vrut sa se supuna lui Adam si din
aceasta cauza ar fi fost fie izgonita, fie ar fi plecat de buna voie din gradina raiului. Si se mai spune ca
disputele lor erau predominant de natura sexuala. Din cauza neintelegerilor si a dorintei de
dominatie a lui Adam, Lilith ar fi parasit raiul si s-ar fi insotit cu Samael, „in-gerul mortii”; in romana
„in ger” semnifica tocmai un loc rece, inghetat, la fel ca moartea. Putem presupune ca aceasta
metafora ascundea de fapt moartea primei sotii a lui Adam, poate chiar de mana lui... sau a ei? Ca sa
nu ramana singur, Dumnezeu a creat-o din coasta lui Adam pe Eva, a doua femeie, cea supusa si
ascultatoare. Deci arhetipul relatiilor femeie-barbat era triunghiular, format din Adam, primul om,
Lilith, prima sotie, cea care a fost indepartata si Eva, amanta preferata in locul sotiei, adica exact
invers decat se vehiculeaza in mod obisnuit in astrologie. Daca tinem cont de exprimarea „din coasta
lui Adam” am putea specula ca ar fi fost chiar fiica lui, o re-producere, copie sau copil! Si atunci cine
era Dumnezeu? In traditia egipteana antica, locul sotiei moarte a faraonului era luat de fiica. De
asemenea casatoriile frate-sora erau comune. Se stie ca fiicele sunt atrase de tata si de asemenea
tatii de fiice, care in unele cazuri chiar nu pot rezista tentatiei de a le viola. Obiceiul barbatilor mai in
varsta de a-si lua partenere tinere are acelasi substrat in timp ce situatia mult mai rara in care
barbati tineri prefera partenere mature ascunde dorul de intelepciunea nocturna a lui Lilith,
incadrata in reprezentarile arhaice de 2 bufnite. Si cum coastele fac parte din sistemul osos,
scheletul uman care in astrologie este guvernat de Saturn, putem considera ca acel pacat biblic
originar din gradina raiului ar fi constituit declansatorul karmei de moarte. Pentru ca pana la
izgonirea din rai, primii oameni erau nemuritori. Ce ascundea insa povestea sarpelui si a fructului
cunoasterii binelui si raului? Smochina si nu marul era acel fruct, pentru ca dupa comiterea
pacatului, cei 2 iubiti mitologici, de rusine, s-au imbracat cu frunze de smochin, zice biblia. Sarpele
ispititor avea forma de falus (un alt simbol intalnit in majoritatea mitologiilor) iar smochina a
testiculelor; Eva a gustat din smochina si i-a placut asa ca i-a oferit aceeasi placere si lui Adam; i s-a
supus si i-a satisfacut toate dorintele dominatoare. Dar au platit acel prim act sexual cu
condamnarea la moarte. Aceasta simbolistica obscura este reflectata in astrologie de casa 8, a
scorpionului, a dorintelor care includ sexualitatea, a carei taxa sau datorie o reprezinta moartea!
Asa ca dumnezeu le-a zis „cresteti, inmultiti-va si umpleti pamantul”. De fapt pamantul-rai s-a
transformat intr-un infern. Triunghiurile amoroase, sotul, sotia, amanta (sau amantele) sunt comune
si raspandite in intreaga societate. Domiciliul lui Lilith este in casa scorpionului, adica a mortii dar si a
renasterii si reveleaza ciclul reincarnarilor in care aceste arhetipuri se reitereaza prin sexualitate la
nesfarsit, ca ranile primordiale sa poata fi candva vindecate. Lilith nu vrea sa domine dar nici sa fie
dominata. Vrea dreptate si egalitate, nu vrea ierarhie. Pana cand nedreptatea comisa asupra lui
Lilith, care se perpetueaza de milenii in diferite interpretari si roluri, va fi absolvita si iertata.
Demonizata, indepartata, temuta, dincolo de valul misterios care-o acopera, Lilith, femeia puternica,
mandra si libera de orice constrangere asteapta sa fie inteleasa si sa i se faca dreptate. Altfel ea va
ramane in continuare coplesita de tristete si durere, ca luna intunecata, inconjurata de demonii ei
care ne devasteaza subconstientul incarcat de vinovatie, furie, ura si frica de moarte. In astrologie
Lilith este opusa lui Priap, simbolul potentei sexuale masculine, aflat acum in balanta. Lilith este in
exaltare in pesti, casa 12 a secretelor, a subconstientului profund si karmei (pe care tocmai a parasit-
o inca o data), aratandu-ne calea de vindecare prin credinta in iubire. Daca s-a cazut din iubire prin
sexualitatea dominatoare, din sexualitate s-ar putea urca inapoi in raiul nemuritor numai prin iubirea
lipsita de dominatie. Sarutul lui Brancusi ascunde acest adevar ancestral: contopirea dintre minte la
minte, suflet la suflet, inima la inima, fata in fata, imbratisate in deplina egalitate de forte; gemenii
primordiali bine-cuvantati de iubirea invaluitoare. „Da de-aici pana la rai, cararusa tata-i scai.”

Un nou anotimp incepe de acasa
Zilele Babelor. Fecioara si Eroul

In astrologie, pe harta natala sunt 2 axe care impregneaza destinul omenesc formand celebra cruce
pe care o purtam toti in spate pe axa personalitatii si axa constiintei. Axa personalitatii descrie
personajul interpretat intr-o intrupare prin oglindire de sine in relatiile apropiate: cine sunt eu, din
casa 1 (ascendetul), in raport cu partenerii mei, din casa 7 (descendentul). Axa constiintei descrie
constiinta individuala sau mintea constienta dobandita prin educatia (sau mostenita) in familie, in
special in relatia cu mama, din casa 4 (mijlocul cerului), in raport cu lumea, subconstientul colectiv
din casa 10 (fundul cerului) care influenteaza rolul si locul personajului in societate (cariera). Atunci
cand se formeaza pe semne fixe aceasta cruce arata cele 4 fete ale lui dumnezeu, asa cum au fost
descrise in scrierile antice si indica drumul desavarsirii personale.
CELE 4 FETE ALE LUI DUMNEZEU. Andro-Ginul

Forta fundamentala, fixatoare, mama-tatal unificati
Cele 4 fete ale lui dumnezeu, 2 cate 2 opuse si complementare, pe care desigur toti le avem undeva
in horoscop, sunt Taur – Scorpion pe axa personalitatii si Leu-Varsator pe axa constiintei. Taurul este
fata de pamant (carnea - materia) – averea – masculin - personajul, complementar cu Scorpionul,
fata de apa (sangele - ADN, memoria) – dorinta, erosul - feminin - perechea, care atunci cand se
eleveaza devine vultur, iar Leul – Mijlocul cerului – constientul – fata de foc (spiritul) - puterea -
masculin complementar cu Varsatorul – Fundul cerului – subconstientul colectiv, umanitatea – fata
de aer (sufletul) - cunoasterea universala (!) - feminin. Cu alte cuvinte, pe axa personalitatii (de la
Est, rasaritul sub semnul trecutului spre Vest, apusul sub semnul destinatiei) la intrebarile esentiale
ale vietii, cine sunt, de unde vin, incotro ma indrept, personajul raspunde in forma sa divina,
dumnezeiasca - “sunt OM din carne si sange, constiinta materializata, condus de dorinta de a
dobandi si oferi stabilitate, incredere, loialitate si iubire oglindite in toti cei asemeni mie, pentru ca
averea mea sunt relatiile echilibrate cu dreptate, onestitate si intelepciune” iar pe axa constiintei
spune – “Mintea constienta vrea sa comunice cu subconstientul pentru a dobandi cunoasterea
universala inregistrata in el si a-si revendica puterea regala cu care a fost inzestrata prin nastere”.
Taurul este de asemenea un semn de regalitate, dar este una care trebuie dobandita pe merit, prin
munca asidua, grea si tenace, in fiecare viata. Cunoasterea ofera putere, dorintele conduc in relatii.
Cu Lilith in Berbec, in anul de gratie 2020, casa relatiilor provocata de luna neagra, la grad karmic 29
pe 21 oct., cere cu autoritatea razboinica a berbecului sa fie respectata cu sfintenie egalitatea,
libertatea personala in orice fel de relatie parteneriala si in mod special in familie. Altfel,
nedreptatile, incalcarea liberului arbitru, dorintele dominatoare, fie ca se manifesta asupra unei
persoane, fie ca persoana le manifesta asupra altora, vor fi aspru sanctionate cu deosebire in acest
an cand Lilith tranziteaza berbecul si Jupiter capricornul karmic.
In termeni absoluti, fetele lui Dumnezeu exprima puterea vointei divine inteligente (leul) alimentata
de cunoasterea universala reflectata in umanitate in subconstientul colectiv (varsatorul) si intrupata
in materia (taur) care evolueaza prin dorinta (scorpion).

Semnificatia Fecioarei
Aparenta contradictie intre descrierea zeitelor antice ale lunii, marile mame, Istar, Innana, Astarte,
ale frumusetii, iubirii si erotismului, ca fecioare si in acelasi timp ca prostituate sacre, ca mame dar si
iubite ale unui fiu-EROU (soarele) destinat sa moara si sa reinvie periodic pe crucea incarnarilor este
perfect explicabila. Pentru ca fecioara mitica nu face referire la castitate ci la statutul de femeie
libera, care nu apartine, nu este supusa nici unui barbat, deplin responsabila de actele sale, care nu
da socoteala nimanui fiind deasupra tuturor, ramanand vesnic tanara si pura in integritatea ei, in
pofida numeroaselor fete/ipostaze sub care se arata sau, mai bine zis, se ascunde magic, misterios.
In mitul crestin mai tarziu aceste ipostaze, prea scandaloase din punctul de vedere al bisericii, au fost
separate in mama imaculata, fecioara Maria, luna alba si Maria Magdalena, luna neagra, prostituata
salvata si presupusa sotie a lui Cristos in variantele moderne neortodoxe. De altfel, numeroase
fecioare negre facatoare de minuni au fost si sunt inca venerate ca vindecatoare in diferite biserici
din lumea crestina, intre care si Madona Neagra din Romania, in sanctuarul de la Cacica. Aceste
arhetipuri feminine stravechi sunt reflectate in astrologie de cele 4 zodii care formeaza crucea
mobila: pesti – fecioara pe axa personalitatii, unde pestii reveleaza ipostaza lunii negre, a marii
mame primordiale din abisul intunecat al nefiintei iar fecioara ipostaza lunii pline, a mamei
umanitatii si gemeni – sagetator pe axa constiintei, unde gemenii privesc la luna noua cu coarnele
orientate in sus, fecioara inocenta care abia invata sa-si asculte intuitia si are un intreg subconstient
intunecat de descoperit deasupra capului ei iar sagetatorul la luna noua cu coarnele in jos, fecioara
inteleapta si curajoasa care a ajuns sa inteleaga pe deplin feminitatea, si-a integrat subconstientul
universal, incoronandu-l cu lumina ei diafana. Luna ca mama-fecioara primordiala, la fel ca Sophia,
eonul intelepciunii, si-a exteriorizat lumina dand nastere fiului-soare pe care il oglindeste si care i-a
devenit apoi si partener de creatie in planul realitatii materiale.
Cele 3 fete ale Lunii au fost 4. Feminitatea

Forta transformatoare, generatoare, care creeaza ritmurile subtile ale vietii, luna, marea mama
universala
Luna ca zeitate guvernatoare a feminitatii a fost uneori infatisata ca o femeie cu 3 fete, in relatie cu
fazele de luna noua, patrar si plina dar aceasta reprezentare omitea fata ei ocultata, cea de a 4-a,
cea nevazuta, intunecata, invaluita in misterele de la inceputurile creatiei. Ca si fetele lui Dumnezeu,
fetele lunii, sau ale marii mame, reflectau puterile celor 4 elemente primordiale.
FATA DE APA pe axa personalitatii. Aceasta fata a fost personificata in mitologie de Hecate, patroana
vrajitoriei sau Lilith, PRIMA FEMEIE, noaptea primordiala, Nix/Nox, totul sau nimicul din care s-a
nascut Eros, lumina iubirii cu aripi aurii, erosul, PRIMUL EROU-SOARE, personajul mitic victorios in
lupta cu vicisitudinile destinului. In astrologie este simbolizata de luna neagra nevazuta din
profunzimile credintei in zodia pestilor. Legenda constelatiei pestilor spunea ca Afrodita si fiul ei Eros
s-au transformat in 2 pesti pentru a se ascunde in apele abisale si a scapa astfel de furia lui Typhon,
monstrul cu 100 de capete din care suflau vanturile furtunii, taifunul creat de Geea la rugamintile
Herei, menit sa-l rastoarne pe Zeus si zeii lui din Olimp. Arhetipul fetei intunecate a lunii era
intruchipat de vrajitoare, baba care-si putea lua oricand chip de fecioara, dar in sufletul ei era o
batrana inteleapta coplesita si incaruntita de vremuri ce speria copiii rai cu infatisarea ei... baba
harca, hoasca batrana, baba cloanta sau... baba dochia care-si leapada cojoacele la fiecare sfirsit de
iarna in cele 7 zile din zodia pestilor, de la inceputul lunii martisorului, inaintea lunii pline din

fecioara cand se transforma in femeia vesnic tanara ce isi arata in forta toata stralucirea si puterea
de la inceputuri. Pentru ca 2 saptamani mai tarziu la luna noua din berbec, prin uniunea sacra cu fiul-
soare, sa renasca intr-un nou ciclul zodiacal. In anul 2020, la nunta astrala, luna noua si luna neagra
s-au intalnit in berbec sub soarele exaltat. Vrajitoarele Circe si Me-Deea (zeita mama), care l-a ajutat
pe eroul Iason sa dobandeasca lana de aur a berbecului soarelui nemuritor, au fost intruchipari
mitice ale acestui arhetip. Din pacate, Iason a tradat-o pe zeita lunii si, ca urmare, ea i-a dat sa-si
consume propriii copii (simboluri ale creatiei nemuritoare) si a murit sub carma corabiei sale
putrezite (simbol al trupului ros de batranete).
FATA DE PAMANT pe axa personalitatii. In partea opusa a rotii zodiacale se situeaza Fecioara, care
reflecta aspectul de luna plina, stralucitoare, seducatoare, personificata in mitologie de Pasiphae,
mama minotaurului inchis in labirintul vietii, fiul cu cap de taur, care arata prima fata a lui dumnezeu
in ipostaza sa negativa; in omul care se lasa dominat de instincte si de pasiunea acumularilor
materiale, aceasta creatura mitologica arhetipala se hranea cu carnea si sangele lui. Dar Pasiphae era
in acelasi timp si mama Ariadnei, printesa cretana care l-a ajutat pe Te-Zeus (tatal zeu) sa taie capul
minotaurului si sa iasa victorios din labirint pe urma celebrului fir. Si tot ea aparea ca sotia lui Minos,
regele si judecatorul suprem din imparatia infernala a mortii, a lui Aides-Hades. Acesta constituie
arhetipul mamei si sotiei care da nastere atat eroului cat si monstrului, de fapt un erou negativ.
Personajul mitologic al Evei, sotia lui Adam si mama oamenilor, cu fiii sai Cain-ucigasul, Abel-victima
si Seth-salvatorul, se inscrie in acest arhetip. Cain si Abel formeaza cele 2 fete ale eroului, caci cel
care ucide de sabie, de sabie va fi ucis, in timp ce Seth joaca rolul eternului salvator, fie ca s-a numit
Bellerophon, sf. Gheorghe sau Cristos.
FATA DE AER pe axa constiintei. Putine scrieri fac referire la faptul ca Gemenii mitologici includeau
nu doar 2, ci 4 personaje. Castor muritorul si Pollux nemuritorul aveau si 2 surori gemene,
Clytemnestra muritoarea si Helena, iubita troianului Paris care si-a parasit sotul pentru el, geamana
nemuritoare, sora lui Pol-Lux (polul luminii, soarele!) si prima luna noua cunoscuta in mitologia
greaca ca Selene, luna ALBA. Ea era infatisata ca luna noua cu coarnele in sus care aparea in
reprezentarile mai multor zeite antice, de la Cibele si Istar la Isis, ca si in ipostazele vacii sacre.
Numele poporului grec, HELEN, provine din numele stravechi al titanidei lunii. Acesta era arhetipul
iubitei care in pofida frumusetii si inocentei ei putea aduce un razboi pustiitor; este flacara lunii noi
(Helena) care cu mana Afroditei-iubirea invarte roata destinului omenesc (Paris).
FATA DE FOC. Tot pe axa constiintei lunare, in partea opusa gemenilor, Sagetatorul reprezinta
intelegerea profunzimilor subconstientului universal feminin si este condus de Artemis, fecioara cu
arcul, luna noua cu coarnele in jos, simbolizata de bentita de pe capul zeitei; ea era protectoarea
naturii, a animalelor salbatice si vanator neintrecut, avand arcul cu sageti ca indiciu al puterii gandirii
precise si rapide prin care-si atingea fara gres orice tinta. Amazoanele, fiicele lui Ares si ale
Harmoniei, au interpretat cel mai fidel acest arhetip al sagetatorului lunar; erau fecioare libere,
razboinice, neinfricate, care stapaneau arcul la fel de bine ca Artemis, zeita lunii. Isi retezarera sanul
stang pentru a-si inchide inima, ascunsa sub arme si a putea lupta impotriva masculinitatii
dominatoare. Pe 2.02, in traditia celtica, se desfasura sarbatoarea straveche a lumanarilor dedicata
acestei luni cu calitati de foc, iluminatorii. Oglinda 02.02.2020 a fost o zi intens transformatoare in
care vantul astral a batut cu forta pentru a aprinde luminile constiintei feminine. De Artemis se lega
si legenda lui Orion, tovarasul nelipsit al zeitei lunii, cu cainele sau credincios, Sirius; „cel mai mare

vanator” se lauda ca va vana toate vietatile pamantului. Se spunea ca Apollo, zeul soare si fratele
geaman al zeitei, din gelozie sau insasi Geea, ca sa-si apere creaturile, ar fi trimis un scorpion care l-a
omorat cu acul sau otravit intepandu-l in calcaiul credintei. Numele lui Ar-temis indica prin oglindirea
Ar-Ra lumina soarelui oglindita in temis-intelepciunea, adica intelepciunea noptii, luminata de
semiluna subtire de deasupra tenebrelor subconstientului universal. Constelatia Orion, situata
deasupra taurului, zodia de exaltare a lunii, inafara de celebra centura din 3 stele, gazduieste 2
gigantice, Betelgeuse pe umarul drept si Bellatrix, steaua Amazoana care face trimitere la Artemis,
zeita lunii, pe umarul stang, iar la piciorul intepat de scorpion pe Rigel. Iar centura lui Orion tinteste
spre steaua regala a iluminarii, Aldebaran, steaua rasaritului din ochiul taurului. Interesant este ca pe
21 oct. 2020 cand Lilith luna neagra se va afla la grad karmic 29 in Berbec, exact inainte de intrarea in
Taur si exact la luna noua din balanta, zodia opusa berbercului, dinspre constelatia Orion curentul
meteoric al Orionidelor va atinge un punct maxim. Rata de meteori este de circa 20 pe ora iar
radiantul curentului se gaseste la granita cu constelatia Gemenilor. Ce va fi, va fi!
Que Sera, Sera,

Whatever will be, will be
The future's not ours to see
Cararile Lunii
In harta natala a unei femei, pozitia lunii, in relatie cu ipostazele ei, alba - neagra, nodurile lunare,
este chiar mai semnificativa decat pozitia soarelui. Ea poate favoriza manifestarea unuia dintre cele
4 arhetipuri feminine cand un aspect lunar (sau mai multe) sau Venus se afla intr-una dintre zodiile
axei mobile: vrajitoarea, iubita, mama/sotia sau amazoana; acestea isi pun amprenta asupra vietii ei
si impreuna cu nodul nord lunar ii semnalizeaza calea de evolutie pentru implinirea destinului. Daca
insa aspectele lunare sunt situate pe zodii din crucea fixa, calea evolutiva favorizeaza uniunea
masculin-feminin, fizica-matrimoniala (taur), sexuala (scorpion), mentala (leu-varsator). Iar prezenta
lunii pe casele cardinale arata calea iubirii: de viata (berbec), de camin (rac), de frumusete si armonie
(balanta), de semeni (capricorn). Pe harta unui barbat aspectele lunare arata modul si domeniul de
manifestare ale calitatilor (si provocarilor) laturii sale feminine.
EROUL. Masculinitatea
Forta cardinala care da directia (rasarit-apus-nord-sud), soarele, fiul
Daca luna este atat de schimbatoare, cand mare, luminoasa si rotunda, cand subtire, cu coarnele
cand in sus, cand in jos, cand pur si simplu invizibila, cand intr-o directie pe cer, cand in alta, si uneori
se arata in plina zi, soarele pare mereu acelasi, vine intotdeauna de la rasarit si dispare la apus,
straluceste cu aceeasi intensitate in fiecare zi, doar ca se apropie si se departeaza de pamant
periodic, determinand un raport variabil intre lungimea zilei si a noptii si 4 anotimpuri care produc o
succesiune crescator-descrescatoare in planul manifestarilor, aplicabila atat anului calendaristic cat
si vietii umane in general: (re)nastere, expansiune si maturizare, culegerea roadelor, degradare si
moarte. In mod real insa, in toate fazele sale, inclusiv in cea de degradare si moarte, soarele nu
sufera nici o modificare in natura lui esentiala, isi schimba doar pozitia fata de pamant pana dispare
dincolo de orizont. Prin extrapolare, la fel se raporteaza si constiinta universala din fiecare individ la
viata terestra. Orice personaj este intotdeauna erou, fie ca indeplineste un rol principal sau unul
secundar in piesa lumii. Din punctul de vedere al experientei personale, fiecare om este eroul

propriei sale povesti. In mitologie insa, eroul aparea ca fiu al unei fecioare rezultat din uniunea sacra
cu un zeu (hieros gamos)... adica un bastard divin, semi-zeu!
Dansul Soarelui
Crucea eroului solar, oglindita in crucea cristica din religia crestina, se formeaza intre zodiile
cardinale: pe axa personalitatii are berbec-balanta, pe axa constiintei rac-capricorn. Aceste zone
marcheaza cu precizie traseul soarelui pe parcursul unui an zodiacal, care incepe la echinoctiul de
primavara, 21 martie, cand ziua e egala cu noaptea. In partea opusa a rotii zodiacale punctul de
echilibru se regaseste in balanta. Zodia berbecului simbolizeaza insasi existenta, nasterea in planul
constiintei materiale, fiind definita de verbul „eu sunt”, in timp ce zodia balantei simbolizeaza
echilibrarea relatiilor cu celalalt. Aceasta armonie perfecta a personalitatii situata intre eu si
perechea mea, sau partenerul-oglinda, bazata pe iubire si frumusete (Venus, patroana balantei), da
prototipul eroului solar. Iar constiinta lui se extinde de la cea mai lunga zi (rac) la cea mai lunga
noapte (capricorn), adica cuprinde tot spectrul inteligentei universale. Eroul este prin excelenta
deschizatorul de drumuri. Isus Cristos, fiul divin, eroul crestin arhetipal, incoronat cu spinii solari ai
suferintei omenesti, care propovaduia legea iubirii aproapelui si a iertarii dusmanului, iubirea
universala, moare si reinvie in fiecare primavara si se naste dupa fiecare solstitiu de iarna, odata cu
renasterea soarelui. Fiecare dintre aceste pozitii astrale de pe crucea cardinala arata un caracter de
erou, fie pe plus, fie pe minus: pe axa personalitatii, berbecul genereaza initiatorul/inovatorul,
martirul sau razboinicul, balanta artistul, intreprinzatorul sau anarhistul, racul protectorul sau
distrugatorul, capricornul eliberatorul, salvatorul, pustnicul sau tiranul.
Pe langa crucea identitatii si a constiintei, in harta astrala se inscrie si axa Nodurilor Nord-Sud, aspect
lunar care orienteaza destinul unei vieti dinspre trecut spre viitor. De multe ori aceasta axa coincide
ca zodii fie cu axa personalitatii, fie cu cea a identitatii din crucea principala, dar alteori are o
traiectorie diferita, complementara; soarele si luna arata aspectele masculine si feminine din fiecare
personaj pe care il intepretam pe scena vietii.
Iesirea din labirint. Pe firul Ariadnei

Intrebare de cumpana: pana la urma, dintre atatea ipostaze de mame mitice, cine sa fi fost mama
originara adevarata, Geea pamantul, Hecate-Lilith Luna neagra, Helena, luna alba? Desi in mitologia
greaca, Mama Geea, magia a fost prima dintre marile mame, ea nu se regaseste in astrologie in nici
unul dintre arhetipuri si a ramas necunoscuta, inefabila, indescriptibila, ascunsa dincolo de acest uni-
vers (poveste). Spiritul ei, simbolizat de sarpele mitic Python, a fost ucis si ingropat de Apollo, zeul
soare, la Delphi, sub piatra om-phalos, buricul pamantului; acolo a fost ridicat si inchinat soarelui
templul oracular al antichitatii grecesti, unde erau folosite capacitatile profetice ale Geei, care inca
emanau sub forma de gaze in locasul sacramentelor. De aceea, in astrologia clasica ptolemeica cele 7
ceruri de deasupra pamantului, care formau roata destinului sau a norocului, zodiacul, se terminau
la Saturn-timpul karmic, granicerul acestui uni-vers din care nu se putea evada. Dincolo de el se
intindea necunoscutul cosmic, in care s-au auto-exilat primii parinti, titanii, indepartati de copiii zei.
In gnosticism, Helena, Ennoia, Sige denumeau aceeasi entitate care s-a autocreat in infinit si l-a
emanat din ea pe Bythos-profunzimea, la fel ca Geea pe Uranus, si impreuna cu el a proiectat apoi
toate celelalte taramuri sau dimensiuni existentiale - eonii. Si de fapt, Luna in aceasta dimensiune a
realitatii fizice 3D ar fi pur si simplu oglinda materializata a principiului feminin primordial care la
randul ei se oglindea in apele planetei. Mamele divine, indiferent de numele sub care apar in

mitologie, descriau diferite aspecte ale aceluiasi principiu feminin primordial, FECIOARA, care a
reverberat in univers dezvoltandu-se pe sine in forme din ce in ce mai complexe si specializate. De
aceea avem atatea feluri de zeite ale lunii si ale pamantului, fiecare dintre ele oglindind prin
separare anumite calitati si puteri ale marii mame originare. Cumva, indepartata Stella Maris,
doamna marilor, cunoscuta ca steaua polara, lumina fixa in jurul careia se invart cerurile, din punctul
cel mai indepartat al emisferei nordice, de la carma carului mic, s-ar putea sa fi ramas ca o reflexie a
mamei strabune in acest plan al realitatii materiale si ar putea-o reprezenta pe titanida Rhea, fiica
Geei si a lui Uranus si sotia lui Cronos-timpul; ea ar simboliza ultima sursa din care ar emana aceasta
lume materiala, la care tot visam sa ne intoarcem, considerand-o ACASA noastra.
Dar dpdv mitologic, pamantul nostru, asa cum il stim, ar fi labirintul, inchis fara scapare sub roata
zodiacala a celor 7 planete-zei, sistem (solar!) creat de mesterul viclean Daedalus (artizanul) la
porunca regelui „rege” al infernului, Minos, pentru progenitura monstruoasa, MINOtaurul cu trup de
om si cap de taur, nascut din Pasiphae, regina „plina de stralucire” (din grecescul phaos, lumina),
aspectul lunii pline cu rol de mama si sotie si frumosul taur alb, puritatea sacrificata pe altarul
posesivitatii, a lui Poseidon. Minotaurul personifica soarele ca fiu al lunii, ca emanatie a luminii ei
interioare, dorinta arzatoare care a corupt puterea sacra. In aceasta dimensiune toti suntem copiii
sau reflexiile soarelui-tata si lunii-mama, fiinte mixte, aflate la limita dintre divin si animal, cu trup de
om si cap de taur, care-si asteapta eroul interior salvator. Minotaurului a trebuit sa i se taie capul
pentru ca eroul sa poata iesi VIU din labirint. Instructiunile lui Daedalus, creatorul labirintului, pentru
Ariadne, fiica lunii, pe care ea le-a transmis iubitului, eroul The-seus (tatal-zeu), fiul lui Poseidon care
l-a posedat pe tatal sau muritor, regele Ae-geus al cetatii Atenei (inteligenta), al carui nume insemna
„protectorul”, au fost sa mearga numai inainte, coborand TOT mai departe, pana in adancurile
labirintului (!), sa nu o ia nici la dreapta, nici la stanga, pentru a ajunge in centru unde dormea
minotaurul-soare. Theseus avea o dubla natura, muritoare prin tatal pamantean si nemuritoare prin
tatal zeu posesiv. Iar Minos, fiul lui Zeus care a rapit-o si a posedat-o pe Europa tot sub forma unui
taur alb, a luat-o pe Pasiphae-Luna plina de sotie; el juca rolul de stapan al labirintului dar si de
conducator si judecator suprem in imparatia mortii.
Ce se ascundea in aceasta alegorie? Luna – femeia prin uniunea cu taurul alb (instinctele animalice
masculine), a dat nastere hibridului monstruos, minotaurul, soarele - fiu. In alchimie, protagonistii
nuntii sacre, aveau sub picioare barbatul soarele, femeia luna, adica isi stapaneau fiecare energiile
specifice. Plexul solar, in labirintul corpului uman, este sediul emotional masculin al vointei si,
implicit, al puterii de creatie, care actioneaza fie in sens pozitiv, fie negativ. Prin urmare coborarea
directa, fara ocol dreapta (creierul intuitiv) sau stanga (creierul rational) chiar in centrul labirintului
(cerebelul), in locul unde se ascundea monstrul mitic al poftelor animalice de carne si sange,
cruzimea distrugatoare, era calea cea mai sigura de a atinge tinta cautarii. Desigur dificultatea cea
mare abia urma, caci taurul odata descoperit era dispus sa lupte pentru viata lui, asa ca numai un
EROU curajos, abil si puternic era capabil sa-l invinga. Si daca ne aducem aminte ca arhetipul eroului
provenea din EROS, vesnicul copil al iubirii, cheia puterii de a invinge monstrul ucigas consta in
redobandirea inocentei emotionale de la inceputuri, dinainte de caderea in patimile carnale
nestapanite. Fiindca iubirea universala primordiala, din umeda noapte abisala, avea fata de copil si
diafane aripi aurii.

Daca Te-zeu, tatal zeu simboliza mintea constienta care cobora in strafundurile subconstientului
labirintic sa invinga minotaurul, Ariadne, „printesa sfanta mult devotata” (din ari-mult, foarte,
adnos-sfant, devotat) care l-a calauzit pe Tezeu in aceasta incercare, ca fiica a lunii, simboliza inima.
In mitologia romana ea era asociata Proserpinei (Core/Persefona la greci), fiica zeitei pamantului
Ceres (Demeter), care a fost rapita in infern de zeul mortii. Asadar Ariadne intruchipa o ipostaza a
inimii pamantului. Istoria ulterioara a Ariadnei a fost de asemenea revelatoare pentru interpretarea
simbolismului ei. La cererea lui Dionysus (ipostaza a lui Hades, sotul Persefonei) care se indragostise
de ea, Theseus a abandonat-o pe printesa la Naxos, centrul culturii arhaice a cicladelor, de unde a
fost recuperata de zeu. Se spunea ca diadema pe care a purtat-o Ariadne la nunta cu zeul fusese
faurita in cer unde apare si azi ca si Corona Borealis. In Odiseea se povesteste ca Artemis, zeita lunii
noi (!) ar fi ucis-o pe Ariadne, fiica lunii pline, dar sotul ei a scos-o din Infern si a alaturat-o zeilor din
Olimp. Dion-Ysus era un zeu de origine traca; daca prima parte a numelui sau desemna chiar zeul,
originea celeilalte jumatati era obscura, cel mai des asociata cu un copac eteric, POmul vietii! Daca
insa o interpretam in romana, dat fiind ca zeul provenea totusi de pe meleagurile noastre, devine
foarte clara simbolistica lui: „zeul i(e) sus”! Si asociindu-l cu vinul, al carui exponent era, Dionysus
simboliza constiinta extinsa in spiritul divin. Sau cum s-ar zice acum, in cercurile de tineri rebeli,
(z)eul lui Ion era ”high”! In misterele dionisiace, vinul, infuzat probabil de plante cu proprietati
psihedelice era folosit ca en-teo-gen, obicei pastrat doar simbolic in biserica, fara efectele de transa
mistica. De altfel, in religia crestina de mai tarziu, vinul era considerat sangele lui Isus si la cina cea
de taina a fost servit in „camara de sus” (constiinta elevata)! Deci Ariadne-fecioara-inima sfanta
dupa ce l-a ajutat pe Teseus-tatal-mintea constienta sa ucida monstrul din centrul labirintului uman-
cerebel s-a unit cu constiinta universala divina si a fost ridicata din infern intre zeii nemuritori! Prin
urmare, numai pe firul stralucitor al iubirii sfinte din inima inocenta eroul a putut iesi din labirint viu
si victorios.
„Adevarat va spun, de nu va veti intoarce si veti fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor.”
(Matei 18:2-5).
Apocalipsa 5G(eea)
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Glossa, M. Eminescu (15 ian 1850, capricorn)
De ceva vreme, invatatorii pamantului si, in prezent, cam orice om care se crede spiritual,
recomanda cu insistenta ridicarea frecventei pentru a ascensiona in asa-numita dimensiune 5. Asa ca
aproape fiecare mesaj spiritual se incheie azi cu indemnul de crestere a vibratiei personale. Si ce sa
vezi, puterea colectiva de materializare a reusit sa GENEreze o tehnologie capabila sa ridice
ARTIFICIAL frecventa campului electromagnetic al planetei la cote nemaiintalnite, chiar cu riscul de a
ne ameninta viata. Si asa am ajuns sa ne confruntam cu undele 5G, 50 GHz, imens peste frecventa

naturala a pamantului, emise de zecile de mii de sateliti, captate de antenele terestre si de creierele
umane infierbantate. Devierile de la ciclurile creierului Alfa „normale” cuprinse intre 7-14 Hz ar
putea cauza modificari psihologice semnificative si scaderea rezistentei in fata infectiilor. Starea
ALPHA favorizeaza procesele de memorare si invatare, vindecarea corpului fizic, eliminarea fricilor,
stresului si fobiilor si extinderea constiintei la o realitate mai cuprinzatoare decat in starea de
constiinta BETA (14-28 hz). In jur de 10 hz, se produce echilibrarea celor doua emisfere cerebrale,
resimtita ca o profunda relaxare, liniste si eliberare. Cu cat coboram in frecventa, pana la starea
Tetha , intre 4-7 hz, intrand in rezonanta cu frecventa naturala a pamantului (7,83 hz), se pot
experimenta trairi spirituale intense, regresii hipnotice, calatorii astrale si conexiuni exceptionale cu
Universul. Acestea sunt informatii bine cunoscute dar IGNORATE. Totusi este interesant de
mentionat ca de la frecventa de 4 hz, in anumite conditii de meditatie profunda se poate sari natural
la frecvente cuprinse intre 40 si 5000 hz (asa numitele unde Gamma) specifice starilor de constiinta
modificata.
Si in istoria moderna, a fost inca odata lasat calul troian la portile cetatii, darul otravit (pre)destinat
sa distruga o populatie. Si acum, ca si in trecut, Cassandrele care au profetit nenorocirea au trecut
din nou neascultate.
Caderea cetatii soarelui

A venit vremea sa vorbim despre razboiul Troiei.
Troia era denumita de Homer Ilios, echivalent in greaca veche pentru HELIOS-soarele si constituia
teatrul de desfasurare sau epicentrul cunoscutei epopei Iliada. Si cum orice mit este o alegorie care
incifreaza si memoreaza arhetipurile dupa care functioneaza aceasta lume, ele nu pot fi tratate ca
istorie desi ocazional se pot manifesta sub forma istorica. Astfel ca taramurile mitice nu ar fi
localizate pe nici o harta, ci dincolo de ea, in domeniile eterne ale mintii universale, nous si logos, de
unde coboara in materializare actualizandu-se periodic. Caci naratiunile mitice ne vor reaminti vesnic
cine suntem si incotro ne indreptam.
In acest context, razboiul Troiei era de fapt o poveste ermetica despre razboiul impotriva soarelui
(naturii solare a omului) cauzat de rapirea Helenei, „flacara” nemuritoare a lunii (sufletul frumos si
pur al lumii) si sora geamana a nemuritorului Pol-Lux (polul luminii, spiritul-soare) de catre troianul
Paris, „roata” destinului. La sfirsitul caruia, cu ajutorul darului otravit, calul troian umplut de SOLdati,
cetatea soarelui a fost distrusa si incendiata pana s-a transformat in cenusa.
Planul lui Zeus

Incalcite sunt caile domnului! Legenda spunea ca stapanul zeilor, nemultumit de multimea semi-
zeilor nascuti din uniunea cu muritorii, a vrut sa depopuleze pamantul si, prin siretlicul cunoscut ca
„judecata lui Paris”, a pus la cale razboiul impotriva Troiei. A folosit nunta eroului Peleus cu nimfa
marii Thetis unde l-a pus pe Hermes sa o opreasca in fata portilor de intrare pe Eris, zeita discordiei,
determinand-o astfel sa se razbune. Ca urmare, ea a aruncat marul de aur al discordiei in mijlocul
nuntasilor si troianul Paris a fost chemat sa-l daruiasca celei mai frumoase dintre zeite. Revendicat
de Hera, Atena si Afrodita, Paris a ales-o pe Afrodita, primind-o in schimb pe Helena, sotia regelui
Spartei, Menelaus, considerata cea mai frumoasa dintre pamantence, fiica lui Zeus care, sub forma
unei lebede, o violase pe printesa etoliana Leda. Sparta era renumita in antichitate pentru cei mai
feroci, curajosi, rezistenti si periculosi dintre razboinicii greci. Razboiul era ca si facut. Dupa ce si-a

incheiat misiunea, in unele versiuni Helena s-ar fi intors in Sparta, in altele ar fi fost luata de Apollo,
zeul soare si dusa in Olimp, alaturi de zei.
O versiune interesanta a mitului spunea ca Hera, inca suparata ca a pierdut marul de aur, a trimis o
furtuna care l-a obligat pe Paris sa ancoreze in Egipt in drumul spre Troia. Si acolo, Helena ar fi fost
inlocuita cu Nephele, un nor creat de Zeus sa reprezinte imaginea Herei, adica o iluzie, o holograma
in termeni moderni, insinuata in tabara troienilor. Rapirea Helenei avea mai multe precedente
mitologice de la rapirea Europei de catre Zeus, rapirea Medeei de Iason, pana la rapirea Hesionei de
Heracles.
Peleus si Thetis l-au avut ca fiu pe Achilleus (aki, acut, ascutit, muchie, deus, zeu), fara de care se
profetise ca Troia nu ar fi putut fi infranta. Achille se nascuse pentru a fi jertfit de tanar in acea
batalie. Asa ca mama lui s-a straduit sa-l faca nemuritor scaldandu-l in apa Styx-ului dar lasandu-i
calcaiul vulnerabil. In reflexologie, calcaiul corespunde organelor sexuale. Si din nou facea referire la
fructul oprit al sexualitatii, ca la o capcana care atragea moartea. Achille, cel mai viteaz dintre
razboinici a fost ucis de o sageata otravita trimisa de Paris (roata destinului) si deviata de Apollo
(soarele) spre calcaiul vulnerabil. La fel cum in alt mit, Orion, cel mai mare vanator, tovarasul de
vanatoare al zeitei Artemis-luna, a fost ucis de acul otravit al unui scorpion (alt simbol al sexualitatii)
tot in calcai, la comanda aceluiasi Apollo. In constelatia eroului Heracles, piciorul stang se aseaza pe
Draco, sarpele mitologic pe care l-a invins si continua sa-l invinga pentru vesnicie. Sarpele este
eternul simbol ezoteric al energiei sexuale reflectata si in dubla spirala de ADN din sangele omului,
unde 2 serpi se incolacesc pentru a crea o noua viata. Iar perpetuarea sexuala atrage dupa sine
moartea si renasterea intr-o noua proGENItura.
Infrangerea Troiei s-a datorat lui Odysseus sau Olyteus (odussomai-a ura, cel odios sau ollumi, cel
pierdut, teos-zeu) si vicleniei nascocite cu calul troian. In unele genealogii, Odysseus era stra-nepotul
zeului Hermes, pazitorul portilor, de la care ar fi provenit si legendara lui inteligenta vicleana. Sa fie
contemporanul Bill Gates (al carui nume sugereaza „nota de plata a portilor”) o reactualizare a
acestui arhetip de erou iar tehnologiile lui un nou cal troian al secolului XXI, in care virusii informatici
ne fura si ne manipuleaza datele personale, GENELE?!!! Odysseus a jucat rolul strategului in
desfasurarea celui mai lung si sangeros razboi mitologic. Sotia lui era tesatoarea timpului, Penelopa
(pene, tesatura, ops, fata); il astepta ACASA tesand neincetat panza destinului care se destrama in
fiecare noapte, astfel incat nu reusea deloc sa o inCHEIE, tot repetand procesul pana la intoarcerea
sotului. Asa cum ii spunea si numele, pentru troieni Odysseus fusese dusmanul odios, in timp ce
pentru Penelopa sotul pierdut timp de 10 ani in razboiul cu Troia, platit cu urmatorii 10 ani de
rataciri pe mare, pe drumul de intoarcere!
„Atunci gandeste-te ca magia elementelor e urzeala, firele puternice care alcatuiesc lumea iar vrajile
sunt tesatura. Amandoua fac parte dintr-o singura tapiserie. Totul e un mare ansamblu, scumpo. Iar
tu il poti stapani daca iti lasi la o parte teama.” Scoala noptii, Deborah Harkness
Razboiul troian a impartit zeii in tabere: Poseidon, Hera, Atena, Hefaistos si Hermes de partea
aheilor, iar Ares, Apollo, Afrodita si Artemis de partea troienilor. In timp ce Zeus, ARTIZANUL
razboiului, le cerea sa nu se amestece in conflictele oamenilor, zeii luptau alaturi de favoritii lor. Si
care erau simbolurile lor? Pe de o parte Poseidon-posesivitatea, Hera-gelozia, Atena-strategia

militara, Hefaistos-armele, Hermes-viclenia si MERCantilismul (consumarismul) sau emotia, gandirea

(mintea creativa), mestesugul, coMERtul, de cealalta parte Ares-viata si moartea (FIInta constienta
de sine), Afrodita-forma materiala (trupul uman), Apollo-soarele-spiritul lumii si Artemis-luna-
sufletul lumii. Cu declansatorul Paris-roata destinului care a rapit-o pe Helena-flacara lunii, toata
piesa de teatru fiind jucata pe scena cetatii soarelui, Ilios-lumea. Din punct de astrologic, in casa lui
Marte, in zodia berbecului, Soarele se afla in exaltare iar in casa lui Venus, in zodia taurului, Luna se
afla in exaltare. Si in aceste 2 zodii, in fiecare an de luna noua, are loc o nunta cosmica, hieros gamos
sau nunta alchimica a luminariilor.
Odata cu distrugerea Troiei au fost arse din temelii si templele dedicate zeilor. Intreaga familie
regala si mare parte din clasa conducatoare, cu exceptia lui Eneas si a unui mic grup de
supravietuitori, a fost distrusa. Barbatii au fost omorati iar femeile luate in sclavie. In scrierile
antichitatii caderea Troiei ni se prezinta ca o tragedie. Dar daca Troia trebuia sa cada? Aheii sau ateii,
a caror interpretare eu o consider „poporul fara zei-virtuti”, din a-fara si teos-zeu, dupa 9 (sfirsit in
numerologie) ani de confruntari au reusit sa invinga prin viclenie in al 10-lea (nou inceput). Eroii au
murit si de o parte si de cealalta cu exceptia lui Odysseus, in partea aheilor, care s-a intors la
Penelopa lui dupa 9 ani de peripetii pe mare si a lui Eneas, in partea troienilor, care a calatorit pe
mare aceiasi 9 ani in cautarea locului predestinat sa reinvie civilizatia solara a Troiei, eterna ROMA,
orasul celor 7 coline corespunzatoare celor 7 zei (Marte, Venus, Jupiter, Junona, Diana-luna, Saturn,
Sol Invictus-soarele neinvins), intemeiat de urmasul sau Romulus. Si asa a fost invartita roata
destinului intrupata in eroul mitic Paris, reflectata mai tarziu pe pamant in forma orasului cu acelasi
nume, roata cu cele 12 arondismente echivalente celor 12 zodii, avand in centru Arcul de Triumf al
Stelei (Arc de Triomphe de l’Etoile). In jurul acestor centre de putere s-a dezvoltat o noua civilizatie,
un nou model social-politic-religios si paradigma filozofica a lumii contemporane, in care traim pana
azi.
Numele lui Eneas, fiul supravietuitor al Afroditei, zeita formelor frumoase de la care a pornit razboiul
Troiei pentru ca i-a fost daruit marul de aur al nemuririi de catre un muritor, rezoneaza cu Ennoia,
gandul lui dumnezeu, primul eon feminin iesit din chaos, care a dat nastere lui Nous, mintea
universala in care am fost creati NOI, oamenii. Dar si cu Helena-luna! Prin el umanitatea a renascut si
a primit o noua sansa. Pana la urma alegerea lui Paris a fost despre nemurire: minte (Atena), suflet
(Hera) sau corp (Afrodita)? Sufletul era deja nemuritor, pentru ca marul de aur provenea chiar din
gradina Herei iar Atena iesise chiar din mintea zeului, asa ca OMUL a ales frumusetea trupului fara
moarte (Helena), fiindca era singura care ii lipsea. Dar zeii nu erau dispusi sa-l lase sa o pastreze fara
lupta. Asa incat OMUL a fost invins de lacomie si posesivitate (Poseidon), gelozie (Hera), razboi
(Atena), Hefaistos (arme) si Hermes (viclenie, manipulare, mercantilism si consumarism).
Recunoasteti aici modelul societatii actuale? Razboiul Troiei, impotriva naturii solare nemuritoare a
omului (marul de aur), este reiterat in zilele noastre si ni se ofera o noua sansa de a-l castiga.
Retineti ca zeii personali care ne ajuta in aceasta batalie astro-mitologica sunt Ares-dorinta de viata
si curajul fara limite (Marte aflat acum – aprilie 2020 - in varsator impreuna cu Saturn ne da curajul
de a ne depasi fricile), Afrodita-frumusetea si sanatatea trupului (Venus in gemeni), Apollo-spiritul
solar constient de sine (natura masculina a vointei, soarele in taur) si Artemis-sufletul lunar din
profunzimile subconstientului (natura feminina a intuitiei) daca vom sti cum sa ne conectam cu ei. Pe
23 aprilie 2020 de Sf. Gheorghe, eroul legendar care a invins balaurul, Luna se afla si ea in Taur,
alaturi de Soare (constiinta), Uranus (cunoasterea universala) si Melpomene (muza tragediei), la o

nunta cosmica epocala, provocata de patratul cu karma noastra cea de toate zilele, Saturn din
Varsator (balaurul invins de Marte-Sf. Gheorghe). Ce va fi? Ne vom bucura sau vom plange in anii
care vin?
Noptile sacre. Povestea creatiei

„Acest suflu divin despre care am vorbit atat de des, este necesar tuturor, caci el le mentine pe
toate, le da viata tuturor, le hraneste pe toate. El izvoraste din Sursa sfanta, insufleteste toate
fapturile vii si totusi ramane neincetat singur.” Hermes Trismegistos, Corpus Hermeticum
In povestea biblica a creatiei fiecare episod inafara de ultimul, al 7-lea, incepea cu „Dumnezeu a zis”
si se sfarsea cu „Si a fost seara si a fost dimineata”. Iar de seara pana dimineata se intindea
NOAPTEA. In mitologia greaca lumina aurie a iubirii s-a nascut din intunericul abisal in decursul unor
veacuri de incubatie. Cele 7 evenimente mitice creationiste au fost descrise sub forma de legi ale
universului de Hermes Trismegistos in Corpus Hermeticum. Iar mai tarziu saptamana creatiei a fost
reiterata ritualic in religia crestina in saptamana patimilor lui Christos, fiul lui dumnezeu, al carui
nume semnifica “cel uns”; omul-dumnezeu aflat pe calea de ascensiune spirituala era insemnat in
frunte prin ungerea cu uleiuri sfinte in dreptul celui de al 3-lea ochi; purtandu-si in spate crucea
karmica pana la final, spiritul sau solar era rastignit in eternitate pe muntele craniului, Golgota.
Condamnat sa renasca de fiecare data doar pentru a muri din nou, drumul suferintelor sale parea
fara sfarsit.
Si pentru ca la inceput chiar dumnezeu a zis, limbajul dezvaluie TOT, constituie cheia catre toate
secretele universului daca ii acordam atentia cuvenita. Iar limba daca, pe care romanii au mostenit-
o, continea probabil nucleul revelator al cu-vintelor sacre generatoare. Actiunile lui dumnezeu de la
inceputurile creatiei vorbesc codificat despre meta-morfozarea Sophiei, FECIOARA, eonul feminin
primordial al intelepciunii cazut in materie. Uni-versul in care traim constituie insasi fiinta ei eterna
materializata prin scindare. De aceea romanescul „Sa fie”, echivalent cu So-fia, arata puterea magica
a cuvintelor de a misca, transforma si organiza materia. Sophos, de la care provine termenul de filo-
so-fie, insemna in greaca intelepciune iar philos, iubire. O interpretare neortodoxa ar suna „sa fie
iubire”, ceea ce arata ca forta de manifestare consta in e-motia declasantoare dinaintea cu-vantului.
Expresia romaneasca ASA SA FIE, unde asa contituie o oglinda semantica, un palindrom, care
denumea la Inteleptul Zarathustra jocul cunoscut astazi ca „sah”, desemneaza chiar jocul Sophiei, al
intelepciunii, desfasurat pe scena lumii intre alb si negru, lumina si intuneric.
Intr-un pasaj foarte interesant din Corpus Hermeticum, OMUL iubindu-se si contopindu-se cu
NATURA care-l oglindea in apele ei si s-a „infasurat pe de-antregul in jurul lui”, a zamislit 7 oameni
primordiali androgini – „barbati-si-femei care se miscau in aer” - potrivit naturii celor 7 guvernatori,
„fapturi de foc si spirit” (Luna, Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter, Saturn) din CERurile ca niste
CERcuri concentrice de deasupra pamantului, pe care Zeul Poim-andres („pastorul omului”) i-a
despartit in parte femeiasca si parte barbateasca, spunand:
„Cresteti in crestere si inmultiti-va in multime, voi, fapturile si toate cele nascute. Si fa ca acela care e
inzestrat cu Minte sa afle ca e nemuritor si ca pricina mortii este iubirea; si fa-l sa cunoasca toate
lucrurile asa cum sunt.” (!!!)

Asadar, conform modelului hermetic al creatiei preluat mai tarziu de crestinism, au fost ZAMISLITE
nu unul ci 7 arhetipuri umane mixte, feminin-masculine, ca intrupari ale spiritelor celor 7 corpuri
astrale din modelul ptolemeic! Si aceste tipologii ancestrale continua sa se amestece si sa se
perpetueze pana azi chiar daca am uitat legaturile cu parintii astrali originari si prea putini dintre
oameni mai tin cont de predispozitiile astrologice, daramite sa se si armonizeze cu ele. Insa inainte
de asta, Tatal tuturor lucrurilor, si barbat si femeie, „Mintea, care este Viata si Lumina, a ZAMISLIT
Omul (Anthropos) dupa asemanarea sa, pe care l-a iubit ca pe odrasla sa... caci, intr-adevar Zeul
iubea propria sa forma”! Ca si Narcis care s-a indragostit de imaginea sa, Zeul-Minte a cazut in
oglinda apelor pamantene privindu-se cu iubire si devenind astfel OM muritor.
A zamisli, cu sensul de a PROCREA, este un verb care ne poate intriga daca ne gandim ca numele
principalului zeu al getilor era Zamolxes (zamislitorul?) si provenea din „zamol”, arhaism pentru
namol sau lut. Iar din TOT sau mai batranul TAT s-a generat tatuc sau tata! Si aici il regasim din nou
pe zeul egiptean al cunoasterii in lexiconul romanesc uzual.
Un alt cuvant revelator in limba romana este vaz-duh, vederea duhului sau a sufletului, care se purta
la inceput peste ape. Ca sa poata fi vazut a trebuit sa se faca lumina iar lumina a desfasurat un intreg
CURCUBEU de culori intr-o lume care se intindea intre albastrul vazduhului, apele de sus si albastrul
marii, apele de jos. Gama de culori de deasupra undei neutre de intalnire, marcata de verdele
vegetatiei, este formata din albastru, indigo, violet, al cerului reprezentand principiul pasiv feminin,
unificator, care include si hraneste iar cel de dedesubt, din rosu, orange, galben, al pamantului, pe
cel activ masculin, separator, care organizeaza si conduce. Toata creatia este cuprinsa in duh-suflet,
in atmo-sfera unde corpurile materiale sunt in-sufletite prin respiratie, un schimb energetic-
informational cu SURSA-SOFIA-intelepciunea care se produce permanent intre interior prin inspiratie
si exterior prin expiratie. Prin urmare sufletul pe aceasta PLANeta, in aceasta dimensiune, pe acest
TARAM este UNIC si apartine So-fiei; corpurile sunt in-sufletite pe o perioada de timp care ar putea
deveni nelimitata daca omul ar folosi pe deplin constient respiratia, altfel spus conexiunea
neintrerupta cu sufletul fiintei universale eterne in centrul careia traieste. Cat timp un corp respira
este viu, dupa ce „isi da duhul” sau sufletul, elementele materiale din care este alcatuit se
descompun pentru a intra intr-un nou circuit al naturii.
Primul act al creatiei a fost separarea si extragerea, exteriorizarea luminii, spiritul Sophiei; astfel ea a
putut fi prinsa in agonia mintii universale, eonul superior Nous, administrat de HOROS, paznicul
HOTARELOR sau al granitelor; s-ar parea ca acesta ar fi jucat rolul dumne-zeului biblic din povestea
creatiei. HORA, ORA, OROAREA TIMPULUI a fost HOTARUL mental prin care Sophia a fost inchisa in
mintea universala, hotar simbolizat in mitologia greaca de OKEANOS, oceanul de ganduri care
inconjura universul, sarpele care-si inghitea coada, ROATA zodiacala in care „sa fie” se invartea
necontenit, luand-o mereu de la capat. Asa incat domnul zeu ar fi fost de fapt DOMUL mental - taria
circulara cu care Horos a ingradit intelepciunea; iar dumnezeul biblic era exact asa cum se definea pe
sine „EGO sum qui sum”, cel care sunt, EU-l identificat cu mintea universala, in totalitatea lui NOUS
sau NOI. Pentru ca fiecare ne recunoastem ca ipostaza a lui atunci cand ne referim la propria
persoana cu EU SUNT... doar un personaj, un rol egotic pe scena lumii. Astfel ca mintea universala
este si ea UNA singura, nu se afla in creierul omenesc, un simplu receptor, ci in taramul superior al
fiintei eterne si asta ar face posibila telepatia daca am urma constient traseul de conectare la ea. Iar
mintea universala este populata de o mare de programe si ganduri, ca de niste spermatozoizi

spirituali care poarta in ei semintele creatiei. Unii suficient de persistenti reusesc sa impregneze
materia si sa se nasca in manifestare dar altii pier pe drum. In EU-l intrupat Spiritul este selectorul
gandurilor si cel care decide ce sa canal sau program mental sa transforme in realitate iar spiritul
este alimentat si mentinut in viata de suflet. In functie de alegerile unui spirit, in ultima instanta,
sufletul este cel care decide ce EU sa pastreze in manifestare si ce sa recicleze. Prin urmare spiritele
sunt diferentiate si ierarhizate pe nivele de evolutie si au nevoie de intrupare pentru a experimenta
creatia, pentru ca vin dinafara Sophiei, din minea universala, sunt extra-terestre. Iar in dimensiunile
extra-terestre ierarhizate spiritele destrupate sunt lipsite de puterea de a materializa. Duhul, sufletul
sau atmo-sfera contine si intretine viata in formele materiale iar mintea universala exterioara le
ingradeste si limiteaza accesul la cunoasterea transcendentala. Spiritele sunt emanatiile sau
extensiile mintii universale in materie, ale EGO-ului, ca niste filamente energetice invizibile prin care
mintea realizeaza conexiunea cu sufletul in scopul materializarii creatoare a gandurilor. Iesind de sub
controlul mintii universale exterioare, matricea ganditoare, „sa fie, „fiinta intrupata” ar putea ajunge
sa cunoasca adevarul absolut, eonul „Aletheia” din TACERE, taramul vesnic fara uitare unde
gandurile se opresc, din care curge izvorul vietii pure. Pentru ca duhul contine insasi constiinta
universala a So-fiei, intelepciunea, in timp ce spiritul reprezinta reflexia mintii universale in materie,
ego-ul. Din cauza limitarilor pe care spiritul vrea sa le impuna sufletului, cele 2 esente se afla in
permanent conflict. Insa din fuziunea lor s-a nascut uni-versul.
Aceasta conjunctura cosmica s-a creat atunci cand lumina Sophiei (spiritul ei) a fost capturata de
Horos si exteriorizata, reusind astfel sa o atraga in abis unde fiinta ei divizata a fost implantata cu
spiritele emanate din mintea universala dand nastere Afroditei, zeita formelor muritoare. In
mitologia greaca, se spunea ca Hermes-TAT (sau TOTH), care juca rolul de gardian al granitelor dintre
dimensiuni, reprezentand filiatia aceluiasi arhetip energetic, a furat turmele soarelui si mai apoi,
negociindu-le, a ramas sa le pastoreasca in locul lui. Iar Castaneda descria acest proces de violare si
POSEDARE sub forma actiunilor unui pradator venit din spatiu care a dat umanitatii mintea lui,
pentru a se putea hrani in acest fel cu energia ei! In mitologia greaca, Poseidon, stapanul marilor,
transformat in armasar, a urmarit-o si violat-o pe zeita pamantului, Demeter, transformata in iapa si
in urma violului s-a nascut calul iute al emotiilor, Arion, pe care nimeni nu-l putea prinde si imblanzi.
Contrar paradigmei traditionale el nu ar putea fi identificat in astrologie cu Neptun care simboliza
mai degraba apele intunecate de deasupra, de dincolo de HOTARELE lumii (si nu pe cele terestre),
ale mintii universale care actiona prin credinta iar caii simbolizau in mitologie energiile cosmice. Pe
de alta parte, din punct de vedere mitologic, Poseidon era fiul lui Cronos-Saturn. Cronos rezoneaza
cu Horos si ca stapan al timpului este cel care fixeaza limitele vietii omenesti in materie, intre
nastere si moarte, el locuind si ultimul cer din modelul ptolemeic, al 7-lea, de la granita taramului
creatiei manifestate si desfasurate in timp cu cel transcendental, atemporal. Oricum aceste reflexii
astrale ca Neptun, apele de sus / Poseidon, apele de jos sau Cronos, timpul universal / Hermes,
calatorul interdimensional limiteaza si conduc energiile cosmice in manifestare si inapoi in neant.
Traversam perioada retrogradarii lui Mercur (Hermes) in zodia racului (18.06-12.07.2020), domiciliul
lunii, reflexie astrala a sufletului Sofiei, suprapusa cu o eclipsa de soare chiar in punctul solstitiului de
vara, plus alte 4 planete retrograde, exceptandu-le pe Marte si Uranus, adica revolutionarii
horoscopului! Si unde actioneaza ei? Marte in zodia credintei se confrunta cu insusi Neptun,
explorand tenebrele noptii cosmice in timp ce Uranus-mentalul superior din casa Afroditei initiaza
transformarea structurilor pamantene. Prin urmare s-a intrat intr-un culoar energetic introspectiv

deosebit de puternic la capatul caruia asteapta o noua paradigma a realitatii. S-a ivit ocazia sa
purificam trupul si sa dizolvam parazitii mental-emotionali care vampirizeaza sufletul So-fiei.
„Singura cale de evadare este prin inauntru”.
Revenind la saptamana creatiei din scrierile biblice, oglindita deopotriva in legile hermetice ale lui
Hermes si in pildele din zilele patimilor lui Cristos, procesul divizarii si subjugarii So-fiei, eonul mitic al
intelepciunii cazut in materie, s-a desfasurat in 7 etape succesive.
1 SEPARARE
Primul act al creatiei, de separare, comemorat DUMINICA, incepea cu creatia luminii sau separarea
si exteriorizarea principiului masculin, lumina, din abisul intunecat feminin, pantecul universal; in
astrologie domeniul este guvernat de soare
"Sa fie lumina!" a zis dumnezeu cu voce tunatoare. Si a fost lumina. Si a vazut Dumnezeu ca e buna
lumina si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziua, iar
intunericul l-a numit noapte.
In cartile de joc principiul masculin, lumina (elementul foc), este reprezentat de spada sau raza
soarelui care taie, identifica, arata directia (coroana) si bata, toiagul (elementul pamant) sau sceptrul
care loveste si conduce (simbol falic), evocat ca putere in “dezbina si stapaneste” (coroana +
sceptrul=regalitatea). Iar cel feminin, intunericul, este reprezentat prin cupa sau inima rosie
(elementul apa-sangele ca solvent universal), care atrage ca un magnet si moneda, monada sau
cercul (atmos-sfera, aerul) care cuprinde si transforma elementele si le identifica intr-un intreg,
unindu-le, evocat in alchimie prin “dizolva si coaguleaza”. In intunericul cosmic in care „duhul lui
dumnezeu plutea peste ape” s-a condensat lumina si a fost expulzata ca un vartej inaripat iar in
oceanul cosmic primordial s-a coagulat pamantul si a fost expulzat, separat ca o tarie deasupra
apelor.
Prima dintre legile hermetice spunea ca “universul este mental” , asadar creatia s-a datorat suflarii
sacre, cu-VANT, duhului sfant al vietii, al lui “sa fie”, care se plimba peste apele cosmice. Dar creatia
luminii nu se referea la soarele pe care il cunoastem in aceasta lume ca sursa a luminii ci la energia
ELectrica produsa prin forta miscarii apelor primordiale provocata de sunetul puternic al rasuflarii
divine in abisul intunecat. O imagine si mai potrivita a luminii creatiei ar fi aurora boreala!
In saptamana patimilor, duminica floriilor celebra intrarea fiului luminii in Ierusalim, cetatea lui
dumnezeu, care simboliza coborarea lui in lumea materiala.
Ziua de duminica e favorabila initierii proiectelor de anvergura.
A 2-a SEPARARE
Era comemorata LUNEA; creatia cadrului sau a scenei universale s-a petrecut prin despartirea apelor
de sus de cele de jos printr-o tarie; domeniul este guvernat in atrologie de Luna
"Sa fie o tarie prin mijlocul apelor si sa se desparta ape de ape!" Si a fost asa. A facut Dumnezeu taria
si a despartit Dumnezeu apele cele de sub tarie de apele cele de deasupra tariei. Taria a numit-o
Dumnezeu cer. … Precum in cer asa si pe pamant!

Prin urmare, apele impartite constituiau oglinzile cosmice in care miscarile energiilor se repetau
holografic, identic, prin mimetism, dintr-una intr-alta; intre oglinzi ceea ce este sus se reflecta
rasturnat in ceea ce este jos. Dar si invers. Forta magnetica a lunii atrage apele pamantene si le
impregneaza periodic cu influxurile energetice ceresti; la fiecare luna noua curentii astrali se
schimba. Si astfel se pune in aplicare programul prestabilit pe scena lumii. Iar omul fiind in proportie
de 70% apa raspunde la stimulii astrali ca o oglinda vie pamanteana ce se afla, determinand prin
actiunile lui urmatoarea miscare pe firmamentul ceresc, ca intr-un magnific joc de sah universal.
A 2-a lege a hermetismului, Legea Corespondenței, spunea ca Ceea ce este sus este la fel cu ceea ce
este jos, iar Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus.
In saptamana patimilor lunea rememora tradarea fratilor care l-au vandut pe Iosif cel frumos
egiptenilor, reflectata apoi si in tradarea lui Iuda care l-a vandul pe Isus iar arhetipul tradarii bantuie
prin lume in diferite forme pana azi. Cu mult inainte de religia crestina, miturile antice aminteau
despre tradarea fratilor titani si mai apoi a copiilor-zei fata de parintii primordiali si despre
cumplitele razboaie dintre ei. Si inca ne mai luptam frati contra frati, copii contra parinti incapabili sa
invete pilda iertarii care ne-ar izbavi pe toti, zei si muritori deopotriva, in cer si pe pamant.
Ziua de luni e favorabila conexiunii cu subconstientul, cu intuitia, iertarea, impacarea si vindecarea.
A 3-a actiune dumnezeeasca a fost de COAGULARE

Consacrata MARTEA, prin creatia Naturii si a vietii in continua miscare si transformare, domeniul ei
este guvernat in astrologie de Marte
"Sa se adune apele cele de sub cer la un loc si sa se arate uscatul!" Si a fost asa. Si s-au adunat apele
cele de sub cer la locurile lor si s-a aratat uscatul. Uscatul l-a numit Dumnezeu pamint, iar adunarea
apelor a numit-o mari. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa dea pamantul din sine verdeata: iarba, cu samanta
intr-insa, dupa felul si asemanarea ei, si pomi roditori, care sa dea rod cu samanta in sine, dupa fel,
pe pamant!"
In hermetism aceasta etapa corespundea cu Legea vibratiei prin care creatia se organiza ierarhic.
Pentru ca totul vibreaza in univers, formele, fiintele si fenomenele se grupeaza prin rezonanta in
functie de nivelul vibrational. Cu cat vibratia este mai rapida, formele coagulate devin mai subtile si
imperceptibile din perspectiva celor mai grosiere. In astrologie energia martiana reprezinta
initiatoarea sau impulsul generator al miscarii si-i imprima directia de actiune.
In saptamana patimilor, pilda celor 10 fecioare, dintre care doar 5 au avut ulei in candela si au intrat
cu mirele in camara nuntii, in timp ce celelalte 5 luate pe nepregatite au plecat sa-l caute, evoca
gruparea principiului feminin generator in merituos si nemerituos.
Ziua de marti e favorabila initiativelor si schimbarii directiilor de actiune.
A 4-a actiune a fost de POLARIZARE

Consacrata MIERCUREA, prin creatia luminariilor; gemenii astrali reprezentau constientul solar si
subconstientul lunar care constituiau constiinta Sophiei divizata si erau guvernati in astrologie de

Mercur, inteligentul mesager al gandirii, negociatorul viclean, dar si rapidul calator intre
dimensiunile creatiei
"Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie
semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii, si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului,
ca sa lumineze pamantul". Si a fost asa.
A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si
luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca
sa lumineze pamantul, sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric.”
Legea polaritatii din hermetism spunea ca orice lucru sau fenomen este dublu, are 2 poli sau
extreme cu aceeasi semnificatie dar de grade diferite, zi- noapte, sus-jos, dreapta-stanga, rece-cald...
In esenta ele au o natura identica, desi par diferite. Iar intre extreme se intinde o intreaga scara de
valori. Asa ca afirmatia “intunericul este doar lipsa luminii” este complet falsa. De fapt intunericul
contine in el lumina concentrata intr-un punct imperceptibil care pe masura ce urca pe scara valorica
devine tot mai stralucitor; prin urmare ca sa fim corecti am putea spune ca “intunericul constituie
sursa luminii”, pentru ca a precedat-o. Aceasta lege indica spre legendarul copac al cunoasterii
binelui si raului, cu radacinile ascunse in pamant si coroana ridicata spre cer.
In saptamana patimilor miercurea ar putea fi asociata cu femeia pacatoasa, absolvita de pacate si

devenita mironosita dupa ce a spalat cu lacrimi si a uns picioarele mantuitorului dar si cu Cina cea de
taina, la care, in celebrul tablou al lui Da Vinci, au participat cei 12 apostoli-constelatii cu soarele-i-
sus in centru, cu capul orientat spre dreapta si Maria-luna in zodia fecioarei langa el cu capul orientat
spre stanga, reflectati invers din oglinda astrala. Extremele erau formate de zodia berbecului la
capatul din dreapta al mesei si zodia pestilor la stanga.
Ziua de miercuri e favorabila comunicarii, a aducerii la aceeasi masa a femininului cu masculinul, a

constientului cu subconstientul si a tuturor celorlaltor jucatori din misterele creatiei prin care cerul
se reuneste cu pamantul in OM.
A 5-a actiune a fost de DIVERSIFICARE

JOI, creatia vietuitoarelor marii si vazduhului, domeniu guvernat de Jupiter
"Sa misune apele de vietati, fiinte cu viata in ele si pasari sa zboare pe pamant, pe intinsul tariei
cerului!" Si a fost asa. A facut Dumnezeu animalele cele mari din ape si toate fiintele vii, care misuna
in ape, unde ele se prasesc dupa felul lor, si toate pasarile inaripate dupa felul lor.
Joia preda lectia legii ritmului, muzica universala in care totul curge, panta rhei, dinafara inauntru,
balanseaza de la dreapta la stanga, sus-jos, inainte-inapoi ca un pendul, flux-reflux ca o apa, iar
masura oscilatiei este intotdeauna egala si ritmul este constant la fel ca un metronom care fixeaza
curgerea timpului cu regularitate. Aceasta lege vorbeste despre egalitate si dreapta masura in toate
cele. Apele pamantului si intinsul vazduhului au fost deopotriva umplute cu vietuitoare.
In saptamana patimilor, Joia ar putea fi asociata cu tradarea lui Iuda pentru 30 de arginti, prinderea,
judecarea si condamnarea lui Isus. Dar in conformitate cu legea ritmului, Isus a murit ca mai apoi sa
reinvie. Iar suferintele lui prin coborarea pe pamant au fost compensate cu ridicarea la cer.

Ritmurile se inscriu unul in altul ca intr-o uriasa partitura bine orchestrata: zi-noapte, vara-iarna,
nastere-moarte.
Ziua de joi e favorabila alegerilor bazate pe intelegere si dreapta judecata.
A 6-a actiune a fost de STAPANIRE

VINEREA a avut loc creatia Omului si a tuturor formelor vii pamantene, domeniu guvernat de Venus,
fiica nascuta in mare din semintele stelare ale tatalui cer
"Sa scoata pamantul fiinte vii, dupa felul lor: animale, taratoare si fiare salbatice dupa felul lor".
"Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile
cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant, si tot pamantul". Si a facut
Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; a facut barbat si femeie. Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand:
"Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul si-l supuneti".
In hermetism aceasta etapa coincide cu Legea cauzei si efectului. Prin filtru grecesc, prima cauza
mitologica a fost tradarea Geei care a dus la castrarea tatalui cer, Uranus, de catre fiul Cronos, prin
care s-a declansat succesiunea temporala a cauzelor si efectelor, a karmei, judecatii si mortii. Din
semintele stelare cazute in oglinda marii s-a nascut atunci zeita frumusetii si a formelor trecatoare,
Afrodita-Venus iar cele 2 principii generatoare primordiale s-au intrupat in materie ca om, barbat si
femeie. Hermes, ca agent inter-dimensional al Timpului-Cronos, s-a manifestat in genealogia
cosmica intrupat intr-un corp planetar, Mercur. Toate mitologiile lumii prezinta ca intr-un fel de
puzzle ocult, complicat, destul de dificil de asamblat, diferite aspecte ale istoriei creationiste.
In Vinerea patimilor din saptamana mare, „cel uns” parcurgea drumul anevoios al crucificarii pe
muntele craniului, suferind pentru toate pacatele omului, adica pentru toata karma acumulata si
sfarsita in moarte, efectul ultim de ispasire totala.
Ziua de vineri e favorabila acceptarii creatiei in toata complexitatea ei, a platilor karmice dar si a
iertarii, a infrumusetarii vietii prin iubire de sine, de creatie si de semeni.
A 7-a actiune a fost de DIZOLVARE

SABATUL, SAMBATA a sfarsit saptamana creatiei cu repaosul, retragerea divinitatii din toate
dimensiunile create, altfel spus moarte; sambata este ziua mortii, domeniu guvernat in astrologie de
Saturn, timpul cu coasa
„Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de
toate lucrurile Sale pe care le-a facut.
Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate
lucrurile Sale pe care le-a facut si le-a pus in randuiala.”
In hermetism ea se reflecta in Legea genului. Dualitatea masculin - feminin se manifesta in toate

lucrurile si pe toate planurile. Orice proces de creatie este andro-gin, nu poate avea loc decat prin
interactiunea si conlucrarea dintre cele 2 forte primordiale. Creatia divina incepe si sfarseste in
dualitate. Prin ipostazele lor de femeie si barbat se facea transferul de putere creatoare dinspre zeii

tutelari imateriali spre oameni, copiile lor intrupate, sau avatare am zice azi, in scopul stapanirii
intrinseci a realitatii materiale. Astfel, dupa ce toate rotitele creatiei au fost constituite si ceasul
astrologic pornit, parintii primordiali puteau sa se retraga si sa se odihneasca. In mitologia greaca,
Cronos-Timpul, titanul creator invins de copiii lui a fost adormit si exilat pe o insula in Hyperboreea,
tinutul mitic de dincolo de VANTUL de nord, unde continua sa doarma, sa se odihneasca, pazit de
demoni si monstri pentru a nu se trezi din somn. Astfel ca aceasta lume ar putea fi considerata
oglinda in care lungul vis al demiurgului adormit, stapanul inelelor timpului, prinde viata - magistral
pusa in scena de Shakespeare in comedia „Visul unei nopti de vara”, din padurea magica locuita de
spiridusi si zane, invaluita in lumina misterioasa a lunii!
In saptamana patimilor, biserica praznuieste in sambata mare moartea si ingroparea in PANTECUL

PAMANTULUI a trupului lui Isus, fiul divinitatii. Iar dupa saptamana patimilor urmeaza saptamana
luminata, consacrata mortilor, care incepe odata cu duminica invierii.
Si asa se incheie povestea mitologica a creatiei. Mai departe istoria continua cu peripetiile omului in
lumea astfel desavarsita. Alice, sufletul adevarului, a trecut pragul in tara oglinzilor si se joaca de
atunci pe tabla de sah in alb si negru.
Timpul se intoarce. Cum incepe si se sfarseste o era cosmica

„Timpul se intoarce este invatatura noastra cea mai pretioasa pentru ca are multe niveluri si fiecare
dintre acestea se aplica unui tip diferit de iubire. Pentru noi toti este de inteles ca iubirea
pamanteasca se intoarce in cele din urma la iubirea divina, apoi iubirea divina reia ciclul pentru a ne
oferi darul iubirii pamantesti. Acesta este drumul sufletului.”
Printul poet, Kathleen McGowan (22 mar. 1963, berbec)
Cronos se intoarce... Saturn se intoarce in era de aur a Varsatorului si impreuna cu Jupiter ne va

ajuta sa ducem la bun sfarsit munca herculeana de (re)gasire a marului de aur din gradina
Hesperidelor ... incepand cu 21.12.2020!
In preajma lunii pline din Varsator, din august 2020, am facut ceva la care nu ma gandisem pana
atunci, desi parea atat de evident si anume am asociat povestile arhetipale din mitologia greaca cu
marile ere astrologice si asa am ajuns la o paradigma interesanta si concluzia ca in aceste timpuri
extraordinare nu incheiem doar era pestilor ci si un mult mai indelungat ciclu COSMIC desfasurat de
la precedenta era a pestilor, de la inceputurile mitologice ale creatiei universului in oceanul
intunecat primordial pana la contemporana epoca a credintelor religioase conflictuale. Timp de
aproximativ 2000 de ani fiecare zodie si-a consacrat arhetipurile specifice datorita precesiunii
echinoctiilor pe ecliptica astrala. De fiecare data cand punctul echinoctial se deplasa inapoi incepea
o noua era guvernata de zodia care rasarea la orizont si-si exercita puterea dominanta asupra lumii
pamantene. Si de fiecare data o noua poveste de iubire era pusa in scena!
Genealogia luminariilor
Acest model cosmologic a scos la iveala si o inedita viziune asupra genealogiei mitologice a soarelui
si lunii, care a inceput cu nasterea primului soare, iubirea cu aripi aurii, Eros, in sanul intunericului
abisal.

A fost urmat in prima generatie de titani din era varsatorului de perechea Coeus axa celesta si
Phoebe prima luna, cea stralucitoare din care s-au nascut Leto, titanida uitarii si Asteria, titanida
stelelor cazatoare.
In a 2-a generatie de titani, era capricornului a fost luminata de Helios, soarele de aur si luna alba,
Helena, protectoarea civilizatiei helene, regasita mai tarziu in astrologie ca asteroidul Selena, frati
nascuti din titanii Hyperion, cel inalt si Theia, zeita eterului stralucitor. Trasura lui Helios, phaetonul
in tarot, parcurgea cerul de la mitica insula Aeaea, la rasarit pana la insula Hesperidelor, de la apus.
Femininul de la Helios era Helades iar in acest context Hellada ar fi insemnat taramul soarelui. Acea
perioada in care lumea fusese luminata de Helios a fost cunoscuta in mitologie ca „epoca de aur”.
Abia in a 3-a generatie de zei din era sagetatorului, Leto, titanida uitarii si Zeus, regele zeilor au dat
nastere zeului soare Apollo si surorii sale gemene, Artemis, zeita lunii vesnic fecioara, amazoana
vanatorii cu arcul, SAGETATOAREA, care au ramas sa lumineze toate erele astrologice ulterioare.
Intr-o interpretare neortodoxa, numele lui Apollo ar putea fi derivat din grecescul „polys”, bland, de
la care provine „politete” unde particula A semnifica lipsa duiosiei si delicatetei. Oricum cea mai
frecventa interpretare etimologica a numelui sau ar fi indicat spre verbul „apollymi”, a distruge. O
alta posibila origine ar fi putut sta in “apolysis”, rascumparare. Uneori Apollo a fost asociat si cu
enigmaticul soare negru. Intrucat el a fost si zeul oracular al antichitatii, deci stapanul absolut,
neinduplecat si neiertator al destinelor omenesti, aceasta lipsa de indurare si cruzime il caracteriza
pe deplin. Desi muzica, arta si medicina erau metodele sale favorite de vindecare a ranilor psihice si
fizice provenite din suferinta inerenta a acestei lumi, la oracolul sau din Delfi dictatura sortii pentru
rascumpararea „pacatelor” prevala in arhetipul acestui zeu. Am spune in limbaj contemporan ca prin
programarile mentale efectuate de preotese la Delfi, Apollo actiona ca un fel de agent al karmei
individuale benevol acceptate, ba chiar solicitate.
Pe de alta parte, titanii Asteria si Perses distrugatorul au creat-o pe Hecate, luna neagra cu 3
aspecte, purtatoarea tortelor in tinuturile intunecate ale mortii, guvernatoarea magiei si pazitoarea
pragurilor dintre lumi. Iar Helios si oceanida distrugerii Perse au creat-o pe Pasiphae, luna
stralucitoare care a devenit regina Cretei si a condus alaturi de sotul sau Minos regatul infernal al lui
Hades iar impreunandu-se cu taurul alb (simbol solar de asemenea) a dat nastere mino-taurului
consumator de carne umana. Astfel ca de atunci incolo, luna, divizata in ipostazele de Artemis-
Hecate-Pasiphae, a devenit o entitate astrala cu mai multe fete, cu un caracter extrem de
schimbator, imprevizibil iar ca oglindire a principiului feminin generator si-a ascuns adevarata
identitate, invaluidu-se intr-un etern mister atat de greu de descifrat. Si daca luam in considerare ca
la originea acestor multiple diviziuni au stat titanida uitarii Leto si Asteria titanida stelelor cazatoare
din era varsatorului, rezultatul acestor scindari a fost ocultarea cunoasterii feminine, retragerea in
subconstientul colectiv si diminuarea puterii ei iluminatorii. Cu alte cuvinte, luna-feminitatea si-a
pierdut si si-a disipat stralucirea originara si a devenit schizofrenica sub dominatia masculinitatii. In
schimb masculinitatea calda, generoasa si luminoasa reprezentata de arhetipul lui Helios si-a intors
fata intunecata, extrem de creativa insa combativa si autoritara pana la a impune dictatura sortii fara
drept de apel in Apollo.

Anotimpurile cosmice, la fel ca si cele pamantene insa desfasurate mult mai lent la scara universala
si in ordine inversa, in OGLINDA, favorizeaza iarna introspectia, interiorizarea, toamna culegerea
roadelor, vara manifestarea puterii creatoare, primavara renasterea spirituala. Prin urmare, procesul
de interiorizare rodeste in OM puterea AUTO-creatoare finalizata in renasterea spirituala. Drumul
spre desavarsire incepe INAPOI in SINE.
IARNA COSMICA
Era Pestilor guvernata de Nox, Noaptea primordiala, epoca nasterii iubirii
Din Chaos a iesit Geea si apoi Tartarus si a avut loc PRIMA separare a principiilor masculin si feminin
in cele 4 elemente din intuneric si lumina, din Nox si Erebus. Dupa veacuri de incubatie, din oul
NOPTII depus in sanul INTUNERICULUI s-a nascut Eros, eroul iubirii cu aripi aurii, personajul astral
care va calatori prin timp, pentru a-si descoperi rand pe rand TOT potentialul creator. Nebunul,
cartea inceputului situata in pozitia 0 din tarot (anagramat in tora sau rota, jocul misterios al iubirii),
cu desaga pe umar, se invarte necontenit in roata destinului, metamorfozandu-se si punandu-si
masca dupa masca pentru a se cunoaste pe sine in toate ipostazele sale, de la crearea lumii pana la
stapanirea desavarsita a magiei.
Dupa Eros (Foc/viata/iubire) s-au nascut din Nox si gemenii Thanatos si Hypnos (pamant/mica si
marea moarte), precum si fratii Aether (aer/noapte/suflet) si Hemera (apa/zi/spirit, HIMERA). Era s-
a incheiat cu crearea Moirelor, zeitele sortii si a Styxului, apa care despartea lumile, pe cea de jos,
din regatul mortii de cea de sus, din regatul nemuritorilor.
Era Varsatorului condusa de Geea, marea mama prin magia iubirii universale creatoare
Geea l-a GENErat din sine pe Uranus si impreuna, in constiinta universala, au creat 6 perechi de
titani, masculin-feminine, forte teribile ale naturii, luminate de Theia, luna eterului stralucitor care-l
inconjura pe fratele si con-sortul sau Coeus, axa cerurilor primordiale. Era s-a incheiat cu castrarea si
exilarea lui Uranus de catre fiul Cronos, din pricina ultimelor creatii degenerate, devenite tot mai
distrugatoare si monstruoase, ca ciclopii si hecatoncheires. Si atunci a avut loc caderea in
materialitate, s-a nascut din sangele si semintele cerului instelat cazute in mare (stelele cazatoare!)
zeita iubirii si frumusetii formelor trecatoare, Afrodita.
Era Capricornului, Epoca iubirii devoratoare, sub conducerea lui Cronos-timpul, luminata de soarele
de AUR, Helios si luna alba, Helena
Cronos-timpul si Rhea-marea au dat un sens nou actiunii de a „cr-(r)ea”. Caci Cronos obisnuia sa-si
devoreze copiii, cr-ea-turile iubirii sale cu sora si consoarta sa, pentru a nu urma destinul prezis de
Uranus, de a fi detronat la randul lui de unul dintre copiii sai. Pana cand Rhea si-a salvat ultimul
nascut, pe Zeus, l-a ascuns de Cronos abandonandu-l pe un munte in Creta, unde a fost alaptat si
crescut de capra Amalthea (zeita hranitoare) intr-o grota; pe cand micul Zeus a rupt cornul
abundentei si capra s-a transformat in unicorn, era capri-cornului se indrepta spre sfirsit. Asa ca
propria roata karmica s-a intors impotriva lui Cronos si epoca lui glorioasa s-a terminat cu razboiul
fiilor zei impotriva titanilor tati, finalizat cu infrangerea si inchiderea titanilor in Tartar.
TOAMNA COSMICA

Era Sagetatorului , guvernata de Zeus, epoca iubirii inselatoare si a geloziei distrugatoare, luminata
de soarele oracular a lui Apollo si zeita salbatica a vanatorii, fecioara eterna, Artemis-luna
sagetatoare
Era marilor zei, cei 12 olimpieni care si-au impartit lumea, condusi de cuplul regal Zeus si Hera, a fost
caracterizata de nesfarsitele aventuri amoroase extraconjugale ale lui Zeus si inepuizabilele crize de
gelozie ale razbunatoarei Hera care au generat un permanent conflict in familia divina. Destrabalarea
lui Zeus era in opozitie cu virtutea neiertatoare a Herei. Chiar si zeii luminatori s-au nascut in urma
unei astfel de tradari amoroase, a lui Zeus cu titanida uitarii, Leto. Hera s-a straduit sa impiedice
nasterea lor. Si ca razbunare pentru multimea de copii bastarzi, i-a creat singura pe Ares, zeul frumos
al razboiului, Hephaestus, zeul diform dar inteligent si viclean al mestesugului focului, artizanul
armelor dar si pe Hebe, zeita tineretii vesnice. Epoca s-a incheiat cu furtul focului sacrul de catre
Prometeu pentru a fi daruit oamenilor, urmat de condamnarea titanului la suferinta vesnica si
pedeapsa lui Zeus impotriva muritorilor declansata prin deschiderea cutiei Pandorei, sotia aparent
perfecta creata de zei pentru coruperea umanitatii. Regatul muritorilor a fost lasat in grija lui Hades-
Aides-Pluto. In limba romana IAD este o anagrama din Aid(es) iar HAD un regionalism pentru urat.
Era Scorpionului, condusa de Hades-Dionysus, epoca iubirii mortale, ucigatoare

Otrava mortii din iubire a fost simbolizata in povestea lui Orion si Artemis, unde iubitul a fost ucis de
acul unui scorpion pentru a preintampina uniunea nedorita de zei; moartea i-a fost pusa la cale fie
de fratele-zeu soare, Apollo, din gelozie pe tovarasul de vanatoare si teama pentru virtutea surorii
lui, fie de insasi Artemis care nu vroia sa-si sacrifice castitatea de dragul unei iubiri inselatoare al
carei tipar il invatase de la tatal sau si prefera sa ramana vesnic fecioara. Pentru ca Orion era si el cel
mai mare vanator al frumusetii feminine, alergand in acelasi timp si dupa pleiade, 7 gratioase
„porumbite”, fiicele titanului Atlas care fusese condamnat sa tina cerul pe umarii sai si ale oceanidei
Pleione.
In cealalta extrema a temelor mitice de dragoste si moarte, misterele lui Dionysus celebrau iubirea
prin betia simturilor si eliberarea inhibitiilor sexuale in orgii salbatice. Dionysus, apelat la romani
chiar cu epitetul Adoneus, „conducatorul”, aparea in unele mituri obscure ca ipostaza a lui Hades sau
Aides, zeul si stapanul lumii infernale care a atras-o inapoi la el pe Persephona dandu-i sa manance
seminte de rodie, simbol al pasiunii sexuale care atrage moartea. Apoi a daruit umanitatii vinul in
semn de recunostinta pentru reintoarcerea ei periodica in regatul sau.
Era Balantei condusa de Afrodita, epoca iubirii parteneriale si a incercarilor din iubire
A inceput cu nunta Afroditei cu Hephaistos (frumoasa si bestia), prima casatorie din interes, aranjata
pentru ca Hera sa fie salvata de pe tronul care o tinea captiva, mestesugit de Hephaistos ca
razbunare pe mama sa care-l aruncase din Olimp. Asa a fost creat tiparul vanzarii frumusetii
feminine in jocurile politice sau economice. Iubirea pasionala autentica reprezentata de Ares si
Afrodita a devenit clandestina, secreta si a dat nastere clasicului triunghi amoros. Copiii iubirii lor,
Eros si Harmonia pe de o parte, Phobos si Deimos (frica si teroarea) pe de alta, s-au nascut dintr-o
relatie adultera care, in final, cand au fost prinsi in flagrant in plasa lui Hephaistos, le-a atras umilinta
de a fi batjocoriti de zei.
Povestea lui Eros cu Psyche descria tot o iubire ascunsa, conditionata de nenumarate sacrificii si
suferinte ale sufletului feminin pentru recunoasterea si oficializarea legaturii clandestine.

Un alt arhetip il forma perechea Narcis si Echo, al iubirii neimpartasite din cauza orgoliului
partenerului masculin, aspru pedepsit de Afrodita printr-o mortala obsesie a imaginii de sine, ramasa
in memoria umanitatii ca narcisism.
In epoca balantei iubirea se juca la roata norocului. Dar ca sa fie castigata, trebuia sa fie incercata!
VARA COSMICA
Era Fecioarei condusa de marea preoteasa, Demeter, epoca iubirii transcendentale, salvatoare
Consacra dualismul in interiorul unei trinitati, sau intalnirea dintre spirit si suflet in dimensiunea
materiala. Arhetipul era intruchipat de personajele mitice Demeter, Hades-Aides si Core-Persefona,
mama, fiica si necunoscutul care rapea fecioara, o cobora in infernul lui si o atragea mereu inapoi
prin sexualitate, semintele de rodie din care a fost ispitita sa guste. Dualitatea mama-fiica vs
dualitatea fiica-sot, nemurire vs moarte, sus vs jos, spunea povestea neincetatei calatorii a sufletului
pamantului (Core) intre lumi, rapit de stapanul regatului mortii prin magie (narcisa) si ispitit sa se
reintoarca prin hrana si sexualitate. Iubirea fara limite a mamei divine facea insa posibila salvarea
periodica a fiicei din infern, pentru a petrece jumatate de an intre nemuritori si cealalta jumatate
intre muritori. La fiecare revenire a sufletului din infern, la echinoctiul de primavara pamantul se
imbraca in straie de sarbatoare. La fiecare noua coborare, la echinoctiul de toamna, pamantul jelea
pierderea sufletului sau. Insa Persefona, daca fusese rapita la inceput din cauza inocentei, tentata
fiind de frumusetea unei flori psihedelice letale, se intorcea ca regina la Hades si il urma pe sotul sau
in infern de buna voie.
Timp de 2000 de ani, Demeter, mama pamantului, a incercat in Misterele Eleusine sa invete
umanitatea sa-si regaseasca drumul spre casa. Au fost cele mai longevive initieri spirituale din toate
vremurile, deschise tuturor oamenilor indiferent de rangul social, insa si cele mai secrete si care
solicitau cea mai mare devotiune si discretie. Se credea ca marii filozofi ai antichitatii fusesera initiati
in acele rituri misterioase care aveau loc timp de 21 de zile in fiecare an pana la echinoctiul de
toamna, cand Persefona cobora din nou in Infern pentru urmatoarele 6 luni.
Arhetipul iubitilor despartiti de moarte, iubirea neimplinita, includea si povestea lui Orfeu si a
Euridicei, muscata de un sarpe veninos imediat dupa nunta. Misterele orfice vorbeau tot despre
coborarea in infern pentru recastigarea iubirii dar pentru implinirea ei era necesar ca partenerul sa
priveasca inainte cu incredere, sa nu se uite deloc inapoi cu frica. Pentru ca desi a fost singura data
cand Hades s-a lasat induplecat de cantecul unui muritor, eroul nu a reusit sa-si finalizeze cu succes
incercarea si a ramas sa-si planga iubirea tot restul vietii. Spre deosebire de Demeter, Orfeu nu a
putut sa-si salveze iubita din infern, nici macar temporar.
Era Leului, condusa de Apollo, epoca iubirii karmice, de putere

A inceput cu infringerea spiritului pamantului, sarpele urias Python, de catre Apollo in templul de
divinatie al Geei si instaurarea omphalosului ca piatra lui de mormant, simbol al puterii masculine;
templul Geei a fost astfel consacrat ca oracolul soarelui de la Delfi, cel mai mare din antichitatea
greaca iar Python a fost inlocuit cu preoteasa soarelui, Pythia. Toti eroii au trecut pe acolo pentru a li

se deslusi destinul. DPDV simbolic feminitatea a fost ingropata de masculinitatea exacerbata,

sfarsind sa slujeasca vointei patriarhale de dominatie si control.
Aceasta autoritate solara profetica a luat la un moment dat forma misterioasa a Sfinxului, ca stapan
al vietii si al mortii si gardian la portile cetatii, pana cand s-a autodistrus dupa ce a fost infrant de
inteligentul Oedip. Insa razbunarea zeului oracular a fost cumplita si neiertatoare, demonstrand ca
uneori intelepciunea poate merge mana in mana cu ignoranta. Destinul ORB l-a transformat pe
regele cutezator in ucigasul tatalui sau, iubitul incestuos al mamei sale si l-a determinat in final sa se
auto-pedeapsasca, la fel ca Sfinxul pe care-l invinsese in tinerete, abandonandu-si familia si bogatia,
parasindu-si regatul, scotandu-si ochii si colindand pamantul ca simplu cersetor.
In finalul acestei ere, Helena-luna alba, intrupata in regina Spartei, cea mai frumoasa femeie de pe
pamant, a fost rapita de roata destinului, Paris, printul razboinic din cetatea soarelui, Ilios (Troia),
provocand razboiul care a dus la caderea cetatii. Printesa Cassandra, inzestrata de Apollo cu darul
profetiei dar pedepsita sa nu fie crezuta din cauza ca i-a respins avansurile amoroase, i-a avertizat
de fiecare data pe troieni de pericolele determinate de actiunile lor pripite si iresponsabile, de
repetatele capcane ignorate, insa nu a putut sa impiedice dezastrul final. Pentru ca toata povestea a
inceput cu mult inainte,la o nunta regala cand Paris a acordat marul de aur al nemuririi, ramas in
mitologie ca marul discordiei, zeitei iubirii si formelor materiale trecatoare, Afrodita, consacrand-o
ca cea mai frumoasa dintre zeite, in defavoarea Herei-virtutea si Atenei-inteligenta.
Era Racului, condusa de Hecate Soteira, luna neagra omniscienta, epoca iubirii intelepte, calatoriile
spre casa si familie
Consacra arhetipul iubirii din inima sacra care alimenta calatoriile pe oceanul emotiilor in cautarea
drumului spre acasa. Magia lunara era reprezentata de marile vrajitoare mitice, Hecate si Circe insa
iubirea inspirata de ele era caracterizata de incertitudine, un pas inainte, doi inapoi, foarte bine
ilustrata in tarotul de marsilia in cartea cu numarul 6, indragostitii, in care personajul central era pus
in dificultatea de a alege intre 2 directii opuse: calea inimii sau a mintii, a datoriei.
Calatoria lui Ulise pe mare cu multe peripetii a fost asistata de la distanta de credincioasa lui sotie,
Penelopa, tesatoarea destinului care i-a prelungit firul vietii atat cat a fost necesar pentru a se putea
reintoarce acasa dupa un lung si epuizant razboi. Pe insula Aeaea a trebuit sa se confrunte cu Circe,
care i-a transformat intreg echipajul in porci. Ca sa se apere de magia puternicei vrajitoarei si sa-si
recupereze tovarasii de drum a fost invatat de Hermes sa foloseasca ghiocelul, simbol al puritatii
spirituale. A ramas pe insula timp de 1 an iar la plecare Circe l-a sfatuit sa viziteze infernul lui Hades
pentru a dobandi acolo cunoasterea despre cum sa-i induplece pe zei sa-i permita intoarcerea acasa
si sa-si recastige regatul pierdut. In urma lui, din relatia amoroasa cu vrajitoarea Circe, au ramas 3 fii
fara tata, dintre care unul i-a adus in final moartea. Totusi Ulise a urmat neabatut calea inimii, pana
la capat. Iliade si Odiseea lui HOMer sunt marile epopei ale umanitatii in care a fost consemnate
erele Soarelui si Lunii.
In acelasi timp eroul troian, Eneas, fiul Afroditei salvat de mama sa in urma razboiului troian,
calatorea si el pe mare, cautandu-si locul in care sa-si intemeieze o noua cetate. Si el a fost oprit din
drum timp de 6 ani de Dido, regina Cartaginei care l-a vrajit cu iubirea ei, pana cand Zeus si Afrodita
l-au trimis ca mesager pe Hermes ca sa-i reaminteasca de scopul calatoriei, si anume de a reface

civilizatia troiana pe meleagurile predestinate ale peninsulei italice. In disperarea de a fi parasita,

Dido s-a sinucis dar mai inainte l-a blestemat pe Eneas ca urmasii ei cartaginezi sa atace vesnic
cetatea Romei ridicata pe malurile Tibrului de troienii refugiati, adversitate care a culminat cu
razboaiele punice. Spre deosebire de Ulise, Eneas a urmat calea datoriei pana la capat.
PRIMAVARA COSMICA
Era Gemenilor, condusa de Hermes-Toth, epoca iubirii alchimice, transformatoare , de cunoastere

A fost perioada marilor magi, a secretelor alchimice si a invatamintelor gnostice ale lui Hermes Toth
mesagerul zeilor, ghidul sufletelor si calatorul intre lumi care a descifrat legile universale ale creatiei
si le-a lasat inscrise pentru posteritate in tablitele de smarald. Insemnul lui era caduceul, simbol al
uniunii gemenilor, principiile feminin si masculin, reprezentate de cei 2 serpi incolaciti intr-o nunta
alchimica (hieros gamos) in care era generat marul de aur al spiritului inaripat.
In mitologia greaca Hermes a fost copilul minune al zeilor, care a reusit sa fure turmele soarelui de la
fratele sau mai mare, Apollo, imediat dupa ce s-a nascut. Era reprezentat in multe feluri: ca pastor cu
un berbec pe umeri (la fel ca Isus mai tarziu) dar si ca preot care oficia ritualurile de sacrificiu, ca un
fallus inaripat, in ipostaza lui de zeu al fertilitatii sau ca o gramada conica de pietre (piatra de hotar!)
ca gardian al granitelor si al rascrucilor de drumuri, de la care se pare ca ii provenea si numele. Pan,
salbaticul zeu-tap al naturii, pazitorul gradinii raiului (mitica Tula) si Priapus, exponentul potentei
sexuale masculine erau progeniturile lui. Iar din iubirea pentru Afrodita, zeita frumusetii formelor
pamantene, s-a nascut HermAfroditus care impreuna cu iubita lui, naiada Salmacis, au format un
singur trup androgin, intr-o vesnica uniune extatica.
Si cine era de fapt Hermes, singurul dintre zei capabil sa traverseze taramurile, de aceea fusese de
altfel insarcinat sa transmita mesajele zeilor? Fiul lui Zeus, stapanul fulgerelor, ELectricitatea, lumina
si al Maiei, „cu ochii negri, frumosi”, cea mai mare dintre pleiade, care reprezenta chakra coroana,
raza intunecata ultravioleta si fratele lui Apollo, zeul soare, era personificarea Gandului, singurul
capabil sa treaca peste orice granita! Viteza gandului este mai mare decat viteza luminii! Gandul este
instantaneu si UNI-versal. De aceea in experientele de moarte clinica, spiritul eliberat de corp este
capabil sa auda telepatic tot ce se gandeste in lumea terestra si astrala devenite exterioare. Dupa
moarte, omul ramane un gand in creierul cosmic! Prima lege universala stipulata de el era ca
„universul este MENTAL” fiindca la inceput a fost cuvantul, gandul verbalizat, adica versul devenit
verbul sonor care determina actiunea, manifestarea materialitatii, „sa fie”! Iar bila energetica,
spiritul, oglinda stralucitoare, era mult ravnitul mar de aur cazut din soare, Pomul cunoasterii, care
se intorcea inapoi in soare la sfarsitul calatoriei in LUME, atras de lumina puternica de la capatul
tunelului, resimtita ca pace si iubire si ghidat prin rezonanta de vibratia subtila a gandului calauzitor,
exprimat holografic de Hermes-Mercur! Cata vreme era inchis intr-un trup oglindea din interior,
cand se elibera din constrangerea trupeasca oglindea din exterior. A doua lege hermetica stipula ca
la fel ca sus era si jos, caci trupul uman inchidea in sine tot universul. Si astfel, cunoscandu-se pe
sine, constiinta umana putea cunoaste totodata intregul univers si zeii arhetipali cuprinsi in interiorul
sau.
Folclorul alchimic

pom inramuratu
de poame-ncarcatu
vantu-si traganara
poamele picara
prunci le culesara
si le trimesara
la usa de rai
la fete de crai
luna-n drum le-o stat
frumos le-o-ntrebat
de unde le-aduceti
inapoi le duceti
de la sfantu soare
cu mare rugare
in coate si-n jarunte
pe cel varf de munte
Ce comori de intelepciune, pe care azi le-a uitat, a perpetuat peste veacuri poporul roman! In
aceasta colinda enigmatica si fascinanta este povestit TOT procesul metafizic al nasterii din pomul
cunoasterii de unde cad spiritele, POAMELE, chemate de suflet, vantul care tragana. Trupuri de
prunci le culeg si le trimit la usa de rai, de intrare in lume, la fete de crai, mamele, portalurile dintre
taramuri. Luna, ca un gardian, le sta in cale si ii trimite sa le duca inapoi de unde le-au luat! Ritualul
de obtinere a poamelor de AUR, spiritele sfantului SOARE (solare), se facea prin rugaciune
(meditatie) intr-o postura anume, numita in yoga Anahatasana (inima topita), pe varful muntelui!
Crai este de asemenea un cuvant foarte interesant si are intelesul subtil de margine, sfirsit, mal sau
chiar PLAI (rusa). Dar in mod comun era folosit cu sensul de rege, domn, de la care provine si numele
Carol. Ziua de luna noua era numita CRAI NOU, ca deschizator de drumuri si din nou cu sensul de
portal temporal. Pomul vietii si al cunoasterii creste pe OM, din POAMELE culese la nasterea in acest
taram al uitarii! Curios ca profesorul Malanga il considera ca mare arhitect al universului pe Primul
Om, prescurtat POM.
Cred ca limba romana, care sigur ascunde multe secrete, este de asemenea printre putinele, poate
chiar singura, care face diferenta semantica intre casatoria barbatului, care se in-SOARA si a femeii,
care se MARITA. Sa se in-SOARE are sensul subtil de a se lumina, de a genera focul solar care
spiritualizeaza materia in ritualul uniunii sacre (hieros gamos) iar a se MARITA, de a deveni MARE,
adica de a EMANA apa vie sau elixirul vietii. La origine, Maria nu reprezenta un nume ci un rang, un
statut spiritual si provenea probabil din cultele uitate ale Marii Mame, titanida marii, Rhea. Maria
erau si marile preotese nazarinene, din care se parea ca faceau parte mama lui Isus si Magdalena. In
rugaciunea tatal nostru, masculinul si femininul sunt numiti „puterea si marirea”, ca PARTI din im-
paratie (sau din impartirea lumii). Iar in procesul alchimic sunt piatra filozofala, taria care detine
puterea de a transforma plumbul in AUR solar si apa vie, MARIA care mentine tineretea vesnica si
nemurirea in trup. In mod subconstient, transfigurarea alchimica este cautata in orice relatie sexuala
insa CHEIA ancestrala de realizare a casatoriei sacre dintre femininul si masculinul arhetipal
(descoperita mitologic de Innana si Ea sau Enki, iar in urma relatiei lor s-ar fi nascut Toth) si
reprezentata in anck-ul egiptean a fost demult pierduta. Pentru ca hieros gamos trecea de planul

fizic, in cel mental si emotional, o astfel de uniune transcendentala, in trup-spirit-suflet, in care

granitele personale (eu-tu) erau complet dizolvate, devenea inspaimantatoare si imposibil de realizat
pentru partenerii neinitiati in misterele iubirii alchimice.
In astrologie, planeta Mercur (Hermes-Toth), care patroneaza gemenii si fecioara, este considerata
emitatoarea unei energii androgine, atat masculine cat si feminine, care faciliteaza tocmai
comunicarea gandului creator. Iar cei 4 gemeni, 2 masculini si 2 feminini, indicau posibilitatea
alegerii intre 2 directii, la rascrucea de drumuri existentiale bine pazita de Hermes: una care ducea
spre taramul nemuririi (cu Pollux si Helena pe indicator), cealalta spre banala viata de muritor (cu
Castor si Clitemnestra). Iar cheia care putea descuia poarta nemuritorilor era reprezentata in
iconografia lui Hermes de caduceul cu serpii incolaciti. In epoca fecioarei, Hermes-gandul a fost
mesagerul trimis de Zeus la Hades sa o recupereze pe Core-Persefona din infern si sa o aduca inapoi
la mama sa, fiind de alfel singurul dintre zei care putea sa indeplineasca acea sarcina ingrata.
Epoca gnostica a lui Hermes, cunoscut la egipteni ca Toth, s-a sfarsit cu limitarea cunoasterii
spirituale la ordine si fratii secrete, in care transmiterea informatiilor ezoterice era graduala si
conditionata de reguli stricte iar accesul la evolutia spirituala, spre deosebire de epoca fecioarei, a
devenit exclusivist, ascuns muritorilor de rand, fiind rezervat numai grup restrans de initiati,
detinatorii privilegiati ai puterilor oculte.
Povestea de iubire care a finalizat era gemenilor s-a petrecut intre Perseu si Andromeda. Pentru a o
salva pe cea care urma sa devina „regina oamenilor”, stramoasa marilor eroi, de Ceteus, monstrul
marin caruia urma sa-i fie sacrificata, eroul a trebuit si el sa parcurga o lunga calatorie initiatica.
Andromeda fusese condamnata la sacrificiu din cauza nesabuintei mamei ei, Casiopeea, care se
razvratise impotriva zeilor si indraznise sa afirme ca fiica ei era mai frumoasa si mai inteleapta decat
orice zeu. Pentru a-si putea indeplini misiunea, Perseu a trebuit sa omoare Meduza, simbol al mintii
otravite de gandurile-serpi care impietreau inima. Si desi zeii o pedepsisera pe mama prin fiica, au
conlucrat sa-l ajute pe eroul indragostit, fiul lui Zeus cu printesa muritoare Danae, sa treaca prin
toate incercarile cu succes, sa taie capul gorgenei si sa impietreasca monstrul exact in ultimul
moment, cand se arunca sa-si inghita prada. Zeus i-a daruit sabia, Hermes sandalele inaripate, Hades
casca invizibilitatii, Atena scutul oglinda iar de la batranele vrajitoare Graeae a castigat prin viclesug
sacul in care a ascuns capul vrajit pentru a-l folosi in siguranta numai cand era necesar. Calul alb
inaripat, Pegasus, iesit din gatul Meduzei, l-a ajutat pe Perseu sa ajunga la timp pentru a o salva pe
Andromeda. Un monstru marin asemanator, aparea in povestea lui Iona inghitit de balena si iesit
purificat din pantecele ei. Acesti monstrii marini mitologici simbolizau frica in toate formele ei
distrugatoare. Intre Meduza, mintea care impietrea prin judecata si Cetus, emotia care devora prin
teroare, arhetipul andromedan arata spre calea de izbavire, care inalta iubirea fara limite, pe calul
alb al puritatii mentale si emotionale pana la cer.
Era Taurului, condusa de Ariadna, fiica lunii si doamna labirintului, epoca iubirii calauzitoare
Odata cu coborarea in labirint, misterul sensului vietii si al evolutiei umane devenea si mai enigmatic
si mai dificil de descifrat. Toti tinerii sacrificati minotaurului in labirintul cretan sfirseau devorati, fara
nici o sansa de a mai iesi vreodata vii la lumina. Minotaurul Asterius („cel stralucitor, din stele”) cu
cap de taur si trup de om se nascuse in urma unei relatii sexuale adultere a reginei Pasiphae,

ipostaza a lunii intrupata intr-o femeie, cu taurul alb, simbol al poftelor animalice neinfranate, care
ar fi trebuit sacrificat de regele Minos pe altarul lui Poseidon. Aceasta incurcatura relationala mitica
a generat un alt arhetip al clasicului triunghi amoros: Pasiphae-sotia, Minos-sotul, FRUMOSUL Taur-
zeu -atractia sexuala irezistibila. In astrologie, manifestarea acestui arhetip este potentata de pozitia
lunii aflata in exaltare in taur.
Mino-taurul din centrul labirintului astral era evident o personificare a soarelui, care se hranea cu
experientele mentale si emotionale traite de spiritele incarnate ca oameni. Acea rememorare sau
film al intregii vieti pe care o povestesc multi dintre cei intorsi din moarte clinica dupa iesirea
spiritului din trup seamana cu o descarcare de informatii intr-o baza de date universala, pentru ca la
un moment dat acestor spirite li se sterge memoria, trecand prin apa Styx-ului, inainte de a fi trimise
intr-o noua intrupare.
Acum Pasiphae avea si o fiica legitima cu sotul ei Minos, pe frumoasa, inteleapta si „prea-sfanta”
Ariadna. Si cand Tezeu a venit sa ucida minotaurul, ea s-a indragostit de erou si l-a sfatuit cum sa
faca sa iasa teafar din labirint, pe urma celebrului fir al iubirii ei care l-a adus in final victorios inapoi.
Insa povestea nu s-a oprit acolo, pentru ca Tezeu a parasit-o totusi pe Ariadna, lasand-o adormita pe
insula Naxos, la cererea zeului Dionysus care o vroia de sotie. Insula Naxos era renumita pentru
multiplele sacrificii inchinate zeilor. Iar daca ne amintim ca Dionysus, zeul vinului, aparea in unele
mituri ca ipostaza fericita a lui Hades in urma uniunii cu Persefona, acest sacrificiu al Ariadnei nu ar fi
fost decat o reiterare a coborarii in infern a fecioarei. De altfel, mitul povestea in continuare ca
Artemis-luna ar fi ucis-o pe Ariadna si Dionysus ar fi coborat in infern dupa ea si ar fi ridicat-o in
Olimp, intre nemuritori. Si un alt triunghi amoros arhetipal a fost astfel creat de aceste personaje:
Tezeu-iubitul care-si abandona iubirea, Ariadna-iubita sacrificata pe altarul zeilor, Dionysus-sotul
divin, zeul betiei mortii, predestinat de zei. Insa din cerul instelat, coroana de nunta a Ariadnei,
corona borealis de deasupra capului sarpelui, a ramas sa-i lumineze pe temerarii calatori si sa le
ghideze iubirea printre meandrele labirintului caci misterele lui fascineaza si astazi spiritele aflate in
cautarea sensului profund al vietii. Iesirea eroului din labirint, condus de firul Ariadnei, nu trecea in
moarte prin minotaurul din centrul lui, ci inapoi in lume protejat de iubire. Firul Ariadnei era chiar
firul vietii, la fel ca in vorba aceea romaneasca „viata, viata legata cu ata”; legata la poarta de
coborare in lumea-labirint sau, altfel spus, la iesirea din pantecul matern incadrat de stalpul alb al
luminii si cel negru al intunericului, POMul cunoasterii. Si cand firul vietii era taiat, spiritul calator era
inghitit de taurul-soare din centrul labirintului, care-i devora intreaga experienta existentiala,
povestea vietii, fara sa se mai poata intoarce inapoi constient de sine, caci trecea prin apa uitarii a
Styxului, lichidul amniotic in care se scalda inainte de o noua intrupare.
Epoca Berbecului, condusa de Ares-Marte, razboinicul luminii, epoca iubirii eroice, ambivalente,
iluminatoare sau distrugatoare
A fost perioada marilor eroi solari in lupta cu soarta, cu patimile si slabiciunile omenesti si a
calatoriilor initiatice.
Ce s-a intamplat cu Tezeu dupa ce a parasit-o pe Ariadna a fost o alta poveste care facea trecerea
spre epoca berbecului. Istoria mitica a acestui erou, fiul lui Poseidon si al reginei Atenei, pe nume
Aethra, „cerul stralucitor”, casatorita cu Aegeus de la care provine numele Marii Egee, a fost
prodigioasa. Arhetipul lui il intrupa pe indraznetul si neobositul cuceritor de femei, un fel de don

juan al antichitatii; dupa Ariadna a sedus-o pe sora ei Phaedra, apoi pe Hippolita, regina
amazoanelor si in final, dupa ce a rapit-o chiar pe frumoasa Helena pentru el, era pe cale sa coboare
in infern pentru a o rapi pe insasi Persefona, pentru prietenul lui Pirithous; insa pedepsit de zei
pentru acest uluitor tupeu, a ramas tintuit pe o stanca la marginea Tartarului pana cand a fost
eliberat de Heracles, in timpul ultimei sale munci si, iertat de Persefona, a putut sa se intoarca in
lume ca sa participe la cea mai mare expeditie a tuturor timpurilor.
Argonautii si calatoria lor fantastica in cunoastere a fost cu adevarat emblematica pentru acea
glorioasa perioada reunind pe o singura corabie majoritatea arhetipurilor de eroi. Iason, stranepotul
zeului Hermes dinspre mama sa, conducatorul argonautilor si-a inceput calatoria incaltat cu o
singura sanda si a plecat in cautarea lanii de aur insotit de 50 dintre cei mai curajosi eroi ai
antichitatii. Si-a putut indeplini destinul cu ajutorul Medeei, puternica vrajitoare din Colchis, de pe
tarmul Marii Negre, lovita de sageata lui Eros ca urmare a intrigilor Herei si Afroditei. Cum lana de
aur era un simbol al soarelui si al iluminarii spirituale, Medeea i-a inlesnit lui Iason prin magia ei
gratia acestei epifanii. Si ca in basmele cu Fat-Frumos si Ileana Cosanzeaza, la sfirsitul aventurilor, cei
doi indragostiti s-au casatorit, au facut copii si au trait fericiti pana cand... Iason si-a tradat partenera
cu o alta femeie. Se parea ca si din interese politice, nu numai amoroase, isi aranjase o noua
casatorie cu Creusa, fiica regelui Corintului. Iar atunci Medeea a infaptuit cea mai cruda razbunare
din toata istoria mitica: si-a incendiat rivala impreuna cu tatal ei care incerca sa o salveze, daruindu-i
o rochie de nunta vrajita iar lui Iason i-a servit la masa carnea propriilor sai copii. Desi considerata
cea mai odioasa femeie care a existat vreodata pe acest pamant, se parea ca zeii fusesera totusi de
partea ei, fiindca Medeea a fost ridicata la cer cu trasura tatalui ei, Helios iar mai tarziu s-ar fi
recasatorit cu Aegeus, regele Atenei si tatal uman al lui Tezeu (la care paternitatea lui Poseidon ar fi
putut sa-i indice nasterea sub zodia pestilor).
Dupa ce calatoria lui Iason a sfirsit atat de tragic, stafeta iluminarii a fost predata lui Heracles. Intr-un
moment de nebunie, indus de Hera, eroul si-a ucis sotia si copiii si cautandu-si izbavirea la Delfi a
fost trimis sa indeplineasca 12 ani de penitenta in slujba regelui Euristeu. Sfirsitul unui destin marca
inceputul altuia, caci orice moarte deschidea usa unei noi vieti. La capatul celor 12 munci ale lui
Heracles astepta marul de aur al hesperidelor si infrangerea cainelui iadului. Aceeasi tema de
castigare a intelepciunii si nemuririi in urma a numeroase incercari si suferinte era comuna ambelor
mituri. Muncile eroului in timpul anilor de penitenta erau indeplinite la capatul unei calatorii
initiatice: 12 ani, 12 calatorii, 12 munci iluminatoare. In urma ultimei calatorii, in infern, Heracles si-a
predestinat perechea in personajul printesei Deianira, al carei nume insemna „distrugatoarea
sotului”. Si dupa mai multi ani de casnicie, Deianira si-a omorat fara sa vrea sotul, din gelozie;
crezand ca-l izbaveste de dragostea pentru o alta femeie, i-a dat sa imbrace o camasa imbibata cu
sangele otravitor al hidrei din Lerna. Din cauza durerilor ingrozitoare, Heracles a cerut sa-i fie ars
trupul pe rug. Acelasi motiv al imbracamintii mortale vrajite era de asemenea comun ambelor mituri.
Imbracarea trupului in hainele otravite putea avea si un sens mai profund, metafizic, facand referire
la ganduri si sentimente toxice, mortale, distrugatoare, induse prin magie, un fel de posesiune
demonica, am zice astazi. Se parea insa ca, muscand din marul de aur, Heracles a reusit totusi sa
traiasca mai bine de 900 de ani.
In cazul tuturor acestor arhetipuri, dupa ce au atins iluminarea, eroii au decazut si au murit din cauza
unei tradari in iubire, a masculinului fata de feminin.

IARNA COSMICA
Era pestilor, epoca decaderii din iubire, a credintelor conflictuale guvernata de Jupiter, din cetatea
Romei, consacrat ca putere absoluta asupra lumii in bazilica San Pietro sub identitatea generica a
papei, tatal autoritar absolut, a dus la impietrirea inimii prin judecata nemiloasa.
Arhetipul lui Isus Cristos, cel „uns”, care marcheaza aceasta epoca violenta vorbeste despre moartea
pe cruce, renasterea si ridicarea la cer a iubirii solare pe care o reprezenta. Prapastia dintre masculin
si feminin a devenit mai adanca decat oricand in alte ere astrologice. Misterele crestine care au
condus lumea de atunci incolo, au facut tot posibilul ca mesajul iubirii cristice (care „unge” sufletul)
sa fie rastalmacit si ascuns sub apogeul fricilor de tot felul. Pestii au accentuat contradictia dintre
sacru si profan, au fost o era plina de SACRIficii si SACRIlegii.
In romanul americancei Kathleen McGowan, Cea asteptata, berbecul (mielul) sacrificat prin
crucificare, Isus ridicat la cer, la tatal primordial (Uranus) ii spunea Mariei Magdalena: „vremea mea
pe pamant s-a incheiat, urmeaza vremea ta si a copiilor tai”. In sens mistic, iubirea divina din inima
sacra a parasit planul terestru si a lasat feminitatea neprotejata.
Pestii s-au aflat intr-un continuu razboi in ultimii 2000 de ani, au subjugat feminitatea, au
desacralizat iubirea si au formalizat-o in casatorii contractuale, constrangatoare si distrugatoare. Cu
Apocalipsa, odata cu aflarea adevarului ancestral, s-ar incheia nu numai aceasta era dar si un mare
ciclu cosmic de decadere treptata si tot mai profunda din spiritul iubirii pure. Mostenirile tuturor
epocilor precedente se transmit in urmatoarele!
Ultimele incercari ale pestilor in labirintul creatiei, din perspectiva ciclului initiatic contemporan al
muncilor lui Heracles au inceput candva prin 2011. Minotaurul era fiul lunii pline, Pasiphae, si
simboliza instinctele animalice nestapanite, unde capul de taur indica gandirea rationala
subordonata poftelor distrugatoare si fricilor incontrolabile. Labirintul lui Heracles era format de
traseul lui Jupiter prin cele 12 zodii si in vremurile acestea se va incheia cu tranzitul lui in domiciliul
nocturn din Pesti in 2022. DOMiciliu provine din domul instelat care in modelul astrologic ptolemeic
acoperea pamantul. Acest ultim ciclu jupiterian ar fi trebuit sa conduca la:
2011 berbec, revendicarea puterii personale, imbracamintea din piele de leu

2012 taur, detasarea de pofta de posesiuni materiale si pregatirea armelor de lupta
2013 gemeni , stapanirea mentala
2015 rac, controlul emotiilor
2016 leu, purificarea energetica si fortificarea vointei inspiratoare
2017 fecioara, purificarea mentala
2018 scorpion, purificarea sexuala
2019 sagetator, vindecarea feminitatii si reconectarea cu inima sacra
2020 capricorn, vindecarea masculinitatii, lectia onestitatii si integritatii, constientizarea si curatarea
karmei prin suferinta

2021 varsator, apocalipsa, cunoasterea adevarului si dobandirea marului de aur al intelepciunii si

nemuririi
2022 pesti, lectia curajului de a ne adanci in tenebre, de a invinge cainele iadului cu multiplele lui
capete infricosatoare cu mainile goale, de stapanire a tuturor fricilor si de a iesi renascuti la lumina;
pentru aceasta ultima incercare Heracles a fost initiat in Misterele Eleusine, a trebuit sa treaca prin
ritualul de coborare si intoarcere din infern
Unii dintre oameni poate ca sunt pe cale sa indeplineasca aceste munci, altii mai putin sau deloc. In
orice caz, la nivel mondial, 2020 s-a dovedit un an memorabil, extrem de dificil care de la conjunctia
in capricorn Saturn-Pluto din 12.01.2020 pare sa fi declansat o avalansa de plati karmice colective,
confirmand cumva caracterul general al celei de a 10-a munci a lui Heracles.
Ar urma sa intram din nou in Varsator, era uniunii creatoare a pamantului cu cerul, Geea si Uranus,
in care ar trebui renasca titanii la un nivel superior, dupa aproximativ 26000 mii de ani de
invataminte terestre (2000 ani x 13 zodii). Insa ce ne facem ca romanii si-au omorat prin impuscare
ultimul conducator, varsator, fix de ziua renasterii soarelui, 25.12.1989 si au o karma colectiva foarte
greu de vindecat: li s-au pus botnite, au fost inchisi si distantati, urmariti si amendati , controlati,
manipulati, dezbinati, distrusi in suflet si spirit mai mult decat orice alta natie de pe pamant. Sa ne
amintim ca Tartaria, mormantul titanilor, se afla pe pamant romanesc!
Toate aceste povesti arhetipale cosmice au fost comemorate in cerul instelat de deasupra noastra!
Va puteti imagina toate aceste personaje mitologice ca pe niste spirite nemuritoare care locuiesc in
astre, in lumea de sus, si ne posedeaza in anumite imprejurari, in masura in care le permitem. EROS,
Geea, Uranus, Cronos, Rhea, Helios, Helena, Zeus, Hera, Afrodita, Ares, Hecate, Demeter, Persefona,
Aides, Apollo, Artemis, Orion, Paris, Helena, Cassandra, Ulise, Eneas, Perseu, Andromeda, Tezeu,
Ariadna, Dionysus, Orfeu, Euridice, Iason, Medeea, Heracles, Isus, Maria Magdalena... si pe toti
ceilalti eroi arhetipali ai dramei universale ii aplaudam la scena deschisa! Le experimentam energiile
retraind povestile lor in nenumarate variante personale pentru ca fiecare poveste are o morala din
care se pot extrage anumite invataminte. Pe parcursul celor 12 ere cosmice au fost interpretate
toate rolurile si descrise arhetipal toate modalitatile prin care iubirea se putea exprima in lumea
terestra. Si dupa aceasta indelungata istorie in care omul a cunoscut tot ce era de cunoscut in
experimentarea iubirii si a cazut cat a putut de jos in intunecimea materiei, ar fi trebuit sa fi invatat
sa faca in deplina constienta de sine alegerile corecte intre bine si rau. Asa incat sa poata incheia
odata pentru totdeauna explorarea POmului cunoasterii si sa urce mai departe pe scara zeilor la
POmul vietii. Caci la sfirsitul acestei ere a pestilor, a 13-cea in ordinea cosmica, s-ar cuveni sa-l
redescoperim pe Eros, eroul iubirii inocente cu aripi aurii de la inceputurile creatiei, renascut din
propria cenusa, insa oarecum mai intelept si mai increzator in destinul lui glorios. Numai asa vom
putea supravietui si pasi cu demnitate in noua era care se ridica la orizontul astral.
INFERNUS, INVERNO
Infernus, in latina insemna din regiunile de jos, de unde provin cuvintele infern, infernal, inversat si
IARNA. In italiana inverno inseamna chiar iarna. Vernal se refera la primavara iar invernal este
inversarea sa.

Astfel, in cele 2 mari sezoane anuale, vara reprezinta anotimpul vietii cand fecioara inimii, Core, era
impreuna cu mama ei si iarna, anotimpul mortii, cand fecioara devenea femeia infernului si se
transfigura in Persefona, care distrugea sunetul, furata fiind de zeul nevazut al taramului mortii care
a luat-o de sotie. In fiecare an, la echinoctiul din 21 septembrie, portalul balantei deschide anotimpul
infernal al mortii cand noaptea incepe sa creasca si culmineaza cu cea mai lunga noapte, a
capricornului, iar la echinoctiul din 21 martie portalul berbecului deschide anotimpul paradisiac al
vietii, cand ziua incepe sa creasca si culmineaza cu solstitiul de vara al racului. Atat raiul cat si iadul
sunt chiar aici!
Apele planetei oglindesc cerul iar cerul oglindeste apele pamantului. Intr-adevar, precum in cer asa si
pe pamant, numai ca inversat, cu capul in jos. Traim intre oglinzi care pur si simplu inverseaza
realitatea iar aceasta inversiune se reflecta si in corpurile umane in care emisfera dreapta a
creierului se leaga de partea stanga a corpului si invers. AleTheia, titanida Adevarului personificata
de ALICE a trecut rasturnata in Tara Oglinzilor si infatisarea ei a fost uitata. Insasi dualitatea este o
manifestare a acestei inversiuni prin separare.
Multe jocuri de cuvinte obtinute prin anagramare sau inlocuire a unor litere, care abunda in
mitologii, ne indica natura acestei creatii.
Titanul Hyper-ion, fiinta (on) de deasupra (hyper), impreuna cu sora si sotia sa Theia, ZEITA cea
stralucitoare au dat nastere soarelui si lunii, HEL-ios si HEL-ena (devenita Selena) iar in engleza
cuvantul care desemneaza infernul este HELL, radacina din numele celor 2 luminatori, taramul de
SUB soare si luna.
Apoi NOE sau mintea universala, NOUS la gnostici a devenit NOI, pluralul de la persoana I in limba
romana sau mintea colectiva. Si poate ca legendara arca a lui Noe care a salvat eco-sistemul
pamantului dupa potop se referea pur si simplu la memoria unei banci de coduri genetice. Iar
derivatele obtinute prin anagramare ar fi EON, fiinta cosmica dinafara timpului linear si ENO(H),
omul care a fost ridicat la dom(n)ul-zeu ceresc.
Din EROS, cu femininul HERA, s-au generat ARES (viata) si HADES sau AIDES (moartea) si aceasta ar
constitui o alta astfel de familie de entitati arhetipale ale vietii/mortii. In astrologie Hades-Pluto este
octava superioara a lui Ares-Marte, adica canalizeaza aceeasi energie a vietii insa rasturnata.
Taramul de jos a lui Hades, zeul nevazut al mortii care stapanea infernul, putea fi oglinda inversata a
taramului paradisiac al zeilor nemuritori, din care zeita-fecioara a inimii era rapita periodic. In
romana avem cuvintele care evoca aceasta energie negativa in IAD si HAD (urat).
Alice din Tara Minunilor:

„In sfirsit am inteles. A trebuit doar sa vad toata imaginea, sa inteleg intreaga poveste. Cu totii avem
povesti. Si este un lucru legat de frumusete… Eu vad totul. Am 3 m inaltime. Si nu mai vreau sa fiu
oarba, nu atunci cand pot sa vad in sfirsit. Cand sunt atat de aproape sa-mi reamintesc. Ce anume?
Cum sa te fac si pe tine sa vezi din nou! Raspunsul e chiar aici, in cubul Rubick. Suntem cu totii piese
ale aceluiasi puzzle dar unii fara ceilalti este imposibil sa vedem imaginea de ansamblu. De aceea
Belfrey (zeita frumusetii, fertilitatii, mortii, ploii si soarelui in mitologia nordica) ne-a imprastiat. Ea

ne-a facut sa purtam cu totii MASTI pentru a nu ne recunoaste. Dar mastile vor cadea in curand si vei
vedea cine esti cu adevarat. Omul bun din spatele bestiei.
Cand lumina si intunericul vor face ambele alegerea corecta, batalia finala va fi castigata.
Cand intunecatul gaseste Iubirea Eterna, la cel mai stralucitor apus al soarelui, unde timpul se
opreste, calea va aparea acolo unde intunericul se va odihni. Este limita taramurilor.”
Din serialul Once Upon a Time, Sezon 6, Ep. 4
In Teogonia lui Hesiod se spunea ca marginea cosmosului era acolo unde discul plat al pamantului se
intalnea cu domul descendent al cerului si cu peretii inalti din jurul Tartarului, care coborau tot mai
jos in pamant pe masura ce bolta urca spre cer. In Tartar, Nyx noaptea si Hemera ziua se apropie si
se saluta in timp ce trec de zidul urias, una coboara in casa in timp ce cealalta iese pe usa dar
niciodata nu raman impreuna. Hemera tine lumina in brate iar Nyx pe gemenii Hypnos (somnul) si
Thanatos (moartea). Inaintea portilor Tartarului, in Erebus, intunericul profund sau umbra care
acopera universul nascut din Khaos, sunt salile rasunatoare ale puternicului Aides (Hades) si ale
inspaimantatoarei Persephone, sotia sa. Acolo locuieste teribila Styx, fiica cea mare a lui Okeanos,
raul cosmic ce curge inapoi. In Erebus se afla sursa si sfirsitul pamantului intunecat (Ge), negrului
Tartar, marii zadarnice si al cerului instelat, detestabil, UMED si rece, pe care pana si zeii il urasc. Iar
dincolo, departe de toti zeii si de sumbrul Khaos, TRAIESC TITANII.
FINAL in jocuri de cuvinte

Candva in trecutul imemorial Ma-gia a fost pierduta, asa ca Ma-Geea a emanat-o pe Ma-Rhea (sau
“ma-rea”) si apoi s-a metamorfozat mai departe in 3 fiinte mitice: fecioara focului Hestia, muma
pamantului Demeter, din care s-a nascut in urma unui viol Arion, calul iute al emotiilor nestapanite si
mama geloasa a zeilor Hera, Ma-Hera alias Ma-Terra, ma-teria sau “mas-tera”, greutatea
pamantului, mama vitrega din basmele copilariei. Si a fost atat de demult uitata ma-gia originara,
mama adevarata a creatiei, incat e aproape imposibil sa ne-o mai aducem aminte. Insa la luna noua
opozitiile se intalnesc si se armonizeaza si povestile se adeveresc. G este semnul pamantului care
arata calea spre eliberarea din labirint pe firul Ariadnei, firul iubirii.
Din tenebrele lui Cronos-Saturn-Timpul s-a nascut imparatia celor 3 fii ai sai, unde Zeus-Jupiter ne
izbeste cu fulgerul judecatii, Hades-Pluto ne prinde in furca dualitatii, Poseidon-Neptun ne
pescuieste cu tridentul pasiunii, insa prin apele tulburi ale lumii de sub lumina stelelor regale, cu
bagheta magiei
De la Est, zana buna din Aldebaran ne daruieste curajul,

De la N, zana buna din Regulus ne lumineaza intelepciunea,
De la V, zana buna din Antares ne descopera inocenta
De la S, zana buna din Fomalhaut ne purifica iubirea…
ca un val urias care ne poarta departe, spre indepartata Polaris, poarta dintre lumi care ne
calauzeste cu lumina sa statornica si rabdatoare, pana cand vom regasi in sfirsit cararea care ne duce
ACAsa.
Iar intelepciunea ne spune ca suntem NIMIC, in timp ce iubirea ne spune ca suntem TOT si intre
acestea doua viata noastra curge.

“Wisdom tells me I am nothing.

Love tells me I am everything.
And between the two my life flows.”
~ Nisargadatta Maharaj
Tot ce a fost creat vreodata este OM: El si Ea danseaza impreuna dansul vietii… Viata pur si simplu se
intampla intre cei doi. TIN IN BRATE TOT UNI-VERSUL ce se naste din Ei, 101… ca si camera de hotel
inchiriata pentru o noapte in care Neo the One, mintea universala innoita, cadea printr-o NOUA
gaura de iepure in visul cu iubita lui Trinity, de 3 ori femeie... cuantica (!)... si Matrix-ul dintre EI.
Alice-Aletheia-Adevarul trebuia sa fie reamintita!
Decembrie 2017 – August 2020

Terrana Geo Ea
Dar din dar sa face Rai

Multumesc pentru ca ai ajuns pana la final. Doneaza pentru infiintarea unei comunitati ecologice
auto-sustenabile, pe un teren disponibil de 5 ha in Maramures la:
https://www.paypal.com/paypalme/rosamirabilis sau email georges_ro@yahoo.com
Donatorii sunt invitati sa se inscrie in „Cercul Rosei” la terrana09@gmail.com

Berbecul Cu Lana de Aur & Merele Albastre

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Berbecul Cu Lana de Aur & Merele Albastre

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POMul cunoasterii.

Cararea pierduta spre Rai

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre

1. Istorii uitate. Zeii

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

De ce ne place sa spunem povesti?

SCHIMBAREA. In mitul personal

Legenda spunea ca Chimera, creatura-dragon inspaimantatoare, cu 3 capete si cu rasuflarea de foc, a

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

DANSUL LUI SHIVA

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Asa ca danseaza ca si cum n-ai avea nimic de pierdut!

Partea I: ISTORII UITATE. Zeii

Magia (MaGeea) cuvintelor

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Zeii si simbolurile lor

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

1 rosu: Raza vointei si a puterii

2 orange: Raza iubirii si intelepciunii

3 galben: Raza inteligentei abstracte si adaptabilitatii

4 verde: Raza armoniei din conflict

5 albastru: Raza cunoasterii concrete si a stiintei

6 indigo: Raza devotiunii si idealismului abstract

7 violet: Raza organizarii si ritualului

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

NIMIC NOU SUB SORE

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

In timp ce Geea, mama primordiala, a emanat-o pe Ma-Rhea in dimensiunea titanilor si pe De-Meter

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Electricitatea este vibratie, magnetismul e pulsatie. Electricitatea se propaga serpentiform,

Multe nume de locuri comemoreaza istoria secreta a umanitatii.

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

In Iliada, Zeus o certa pe Hera astfel:

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Originea treimii. Drama universala

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Triada masculinitatii. Batranul, tatal, strainul

Poseidon, fratele cel mare

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Alte ispravi ale lui Poseidon

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Hades, strainul nevazut

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Zeus, tatal autoritar al judecatii

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Iubirile lui Zeus

Mintea lui Zeus

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Se spunea ca tracii il identificau pe Hermes cu Zamolxis si il considerau stramosul lor.

Poetul arcadian Anyte din Tegea scria in sec. III e.n.:

Asa ca asocierile logice ar fi fost Yaldabaoth-Zeus, Sakklas-Poseidon, Samael-Hades. Iar demiurgul ar

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com

Strainul. Regatul zeului nevazut

Lumea de dincolo era impartita in mai multe regiuni:

Berbecul cu Lana de Aur & Merele Albastre : Terrana : Geo Ea : terrana09@gmail.com