Suport de Curs Pentru Formatori DISCIPLINA RELIGIE 2

Implementarea activitaţilor didactice centrate pe elevi, în cadrul orelor de religie
Eficientizarea orei de Religie prin utilizarea instrumentelor TIC

I.1.1. Religie şi TIC
a) Oportunitatea accesului la resursele informaţionale
b) Avantajele utilizării instrumentelor TIC
c) Limitele folosirii instrumentelor TIC la disciplina Religie
I.1.2. Instrumente TIC utilizate la diciplina Religie
I. 2. Competenţele TIC necesare profesorului de Religie
I. 3. Competenţele digitale ale elevilor
Modulul II.
Metode şi mijloace TIC de predare-învăţare
II.1 Soft-uri şi platforme educaţionale
II.2 Metode de predare specifice Religie puse în valoare prin utilizarea TIC
Modulul III
Aplicaţii digitale de evaluare
III.1. Metode alternative de evaluare utilizând TIC și proiecte interdisciplinare
III.2. Sugestii metodologice
I.1.1 Oportunităţi, avantaje şi limite ale utilizării TIC la disciplina Religie
a) Oportunitatea accesului la resursele informaţionale

Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC) este tehnologia necesară pentru procesarea
informaţiilor. În cazul nostru, utilizarea calculatoarelor, a dispozitivelor de comunicaţie şi aplicaţiilor
software pentru a trasforma, stoca, proteja, procesa, transmite şi recupera informaţiile oricând şi de
oriunde.
Dezvoltarea tehnologiei informaţionale în ultimele decade ale ultimului secol a impus
introducerea intrumentelor TIC şi în şcoli. Peste tot în lume instrumentele TIC sunt parte a
procesului educaţional din două puncte de vedere:
- pe de o parte, revoluţia informaţională a schimbat locul de muncă, iar şcoala trebuie să vină în
întâmpinarea economiei cu forţă de muncă specializată şi o gândire diferită de cea de până acum,
care cunoaşte şi poate valorifica puterea TIC,
- pe de altă parte, TIC oferă posibilităţi enorme de îmbunătăţire a procesului de învăţare a elevilor,
dar şi a procesului de predare - învăţare - evaluare desfăşurat de profesorul de religie. De exemplu,
există posibilitatea învăţării individualizate urmată de o consolidare şi un feed-back imediat,
calculatorul ne oferă posibilitatea de a arhiva o mulţime de informaţii, de a putea urmări progresul
1
elevilor, de a facilita comunicarea între elevi, profesori, părinţi, oameni înduhovniciți, de apăstra
legătura cu realitatea, cu noile evenimente din viața tinerilor etc..
Comisia Europeană acordă competenţei digitale o atenţie sporită, plasând-o printre cele opt
domenii de competenţe cheie necesare absolventului în contextul actual al societăţii bazate pe
cunoaştere. Competenţa digitală (sau competenţa de utilizare a TIC) constă în „utilizarea
tehnologiilor multimedia pentru a regăsi, a stoca, a crea, a prezenta şi a schimba informaţii”.
Sistemul de învăţământ din România beneficiază, încă din 2001, de un program naţional de
integrare a echipamentelor TIC şi a softului educaţional – programul Sistem Educaţional
Informatizat (SEI) – prin care, gradual, toate unităţile de învăţământ au fost dotate cu laboratoare cu
25 sau cu 15 calculatoare, un server şi echipamente periferice, ceea ce a dus ca în anul 2004, peste
13% dintre absolvenţii de liceu din mediul rural să aibe acces la un calculator doar la şcoală. Din
2008, România ia parte la programul european eTwinning de cooperare prin Internet între cadre
didactice, pentru realizarea de proiecte colaborative care să susţină curriculumul şcolar. La
programul eTwinning participă peste 4.000 de şcoli (alături de 86.000 de şcoli europene) şi peste
7.200 de cadre didactice din România (dintre care mulţi sunt profesori de Religie), integrate într-o
comunitate de peste 122.000 de profesori din UE. Cadrele didactice din România au participat la
peste 2.800 de proiecte online, împreună cu elevii lor. În ultimii doi ani s-a dezvoltat şi platforma
educaţională iTeach în cadrul căreia profesorii beneficiază nu numai de schimburi de informaţii, ci şi
de cursuri online gratuite, finalizate cu certificate de absolvire.
Prin urmare, în România, s-a pornit de la trei direcţii primordiale: dotarea şcolilor, pregătirea
cadrelor didactice şi asigurarea resurselor necesare şi s-a ajuns la asigurarea calităţii în educaţie,
învăţarea pe tot parcursul vieţii şi profesionalizarea cadrelor didactice.
În România anului 2011, se poate constata cu uşurinţă că mulţi profesori de religie reuşesc să
îşi desfăşoare lecţiile folosindu-se de sistemul AEL, de video-proiector, de laptop, dezvoltă proiecte
locale, judeţene, naţionale şi internaţionale folosindu-se de platforme educaţionale, precum
eTwinnning, ThinkQuest și iEarn. Însă TIC nu se reduce doar la aceste metode şi instrumente. Există
o serie întreagă de tehnologii ce vin în întâmpinarea profesorului de religie. Însă ceea ce trebuie să se
rețină este că, începând cu anul școlar 2012- 2013, elevul va avea anumite competențe specifice la
disciplina TIC, competențe de care va trebui să ținem seama și la Religie.
Prezentul proiect vine în ajutorul tututor profesorilor de religie prin infomațiile transmise de-a
lungul întregului curs, informații ce îi vor fi de folos în reorganizarea conținuturilor atunci când va
folosi instrumentele TIC în procesul de predare-învățare, dar și în elaborarea de subiecte necesare în
cadrul evaluărilor.
TEMĂ:
Deschideți fișierul Ghidul metodologic de introducere a competențelor TIC la disciplina Religie de
pe platforma educațională pusă la dispoziție de proiectul actual și aflați mai multe despre cadrul
european și românesc de introducere a instrumentelor TIC în ultima perioadă. Completați tabelul:
Perioada Cadrul european Cadrul românesc Instrumente TIC
1
Marele avantaj al profesorilor contemporani de religie este că majoritatea elevilor au deja
tehnologia necesară realizării unor sarcini ce implică unele instrumente digitale: computer, cameră
foto digitală, telefoane cu cameră foto, cameră video, reportofor, iPod etc. și știu să le folosească
foarte bine. Majoritatea acestor tehnologii au deja câte un program (soft) care poate fi folosit pentru
crearea unor albume foto, ajustarea fotografiilor, realizarea unor filmulețe video cu sau fără inserarea
sunetului, înregistrare de sunet etc. Toate acestea constituie adevărate oportunități pe care profesorul
trebuie să le cunoască și să le folosească corespunzător astfel încât elevului să i se arate că le poate
utiliza în scopuri educative, în folosul dezvoltării sale personale, profesionale și spirituale, dar și
pentru a-l atrage, fascina și integra mai ușor în cadrul lecțiilor.
În România s-a investit foarte mult în ultimii ani pentru ca profesorii și elevii să poată
beneficia de unele instrumente TIC. Majoritatea școlilor au cel puțin un cabinet de informatică dotat
cu sisteme informaționale/ de clacul. Acestea au devenit ceva obișnuit, dar și indispensabil, pentru că
de cele mai multe ori ușurează enorm munca cadrelor didactice, dar și a elevilor.
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a condus câteva proiecte menite să vizeze
obiective specifice introducerii noilor tehnologii și metohologii de predare-învățate prin intrumetele
TIC. În cadrul proiectelor s-a urmărit:
 formarea cadrelor didactice,
 dezvoltarea educației continue și permanente,
 dezvoltarea formelor alternative de educație,
 dezvoltarea deprinderilor de învățare și gândire analitică ale elevilor,
 schimbul facil și rapid de informații între diferite unități școlare și forurile superioare,
 administrarea sistemului de învățământ prin mijloace electronice etc..
S-a introdus conceptul de învățare asistată de calculator. Conceptul de asistare a
procesului de învăţământ cu calculatorul include predarea unor lecţii de comunicare de
cunoştinţe; aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe; verificarea automată a
unei lecţii sau a unui grup de lecţii.
b) Avantajele utilizării instrumetelor TIC

În multe tratate de specialitate s-a arătat deseori cât de important este ca și profesorul să
învețe pe tot parcusul vieții. John Dewey, în cartea sa ”Democrație și educație” susținea că societatea
nu există doar prin transmitere și prin comunicare, ci ea există, în special, în procesul transmiterii și
în cel al comunicării. Noi ne angajăm în procesul învățării și când ne angajăm într-o discuție cu
scopul de a căuta înțelesurile comune ale dezbaterii noastre. Elevii sunt inspirați de abilitățile
profesorilor lor ca arhitecți ai propriilor lor înțelegeri, ca autoevaluatori și autodidacți.
Experiența de până acum a arătat că folosirea instrumentelor TIC la lecții este apreciată de
toți elevii. Utilizarea lor face lecția mai ușoară și mai atractivă, dă orelor de curs un status înalt, în
special când introducem elemente de interactivitate, web sau videoconferințe. Elevii și profesorii lor
devin mândrii de activitățile desfășurate, de materialele pregătite, crește motivația și cu toții devin
implicați cu adevărat în ceea ce fac. Pentru mulți dintre elevi, prin necesitatea învățării independente
și folosirea unei varietăți de noi tehnologii, crește încrederea în sine și procesul de învățare devine
mai facil.
De obicei, noi definim profesorul de religie ca fiind un sprijin real, moral, pregătit să
înțeleagă și să identifice toate nevoile elevilor săi, pe de o parte, iar pe de altă parte, gata să
împărtășească cu ei călătoria de la cunoscut către necunoscut, de la material către spiritual, către un
sens mai profund: duhovnicesc. Profesorul de religie contemporan pregătește hărțile, imaginile sub
formă de albume, prezentările, afișele, scheme, dicționarele teologice etc. mult mai ușor cu ajutorul
1
calculatorului și a noilor tehnologii, pentru a facilita înțelegerea învățăturilor sau conținuturilor și
competențelor pe care trebuie să le dobândească elevul la finalul lecției.
Deci, TIC te ajută pe tine, ca profesor de religie:
® să facilitezi şi să dinamizezi procesul de predare-învăţare;
® să creşti atractivitatea pentru materia predată;
® să implici mai mult elevii în cadrul lecţiilor;
® să treci de la lecţiile centrate pe transferul de cunoaştere la cele centrate pe formarea de
competenţe şi dezvoltarea de cunoştinţe;
® să eficientizezi administrarea proceselor educaţionale.
Avantajele acestui fel de instruire constă în faptul că, prin organizarea procesului de predare-
învăţare, principiile didactice (al sistematizării şi continuităţii, al însuşirii conştiente şi active, al
accesibilităţii şi însuşirii temeinice a cunoştinţelor) acţionează concomitent şi în fiecare moment al
activităţii elevului cu programa stimulând formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, precum
şi munca independentă. Se reduce mult timpul necesar însuşirii cunoştinţelor şi al celui de
transmitere a informaţiilor profesor-elev sau manual-elev.
Deci, TIC te ajută pe tine, ca profesor de religie:
® să descoperi noi metode interactive potrivite pentru lecţia ta;
® să elimini eventualele dificultăţi pe care le-ai întâmpinat în predarea conţinuturilor;
® să afli cât mai multe detalii despre conţinuturile predate;
® să faci evaluări complete şi subiective;
® să ţii legătura permanent cu elevii tăi, cu părinţii acestora, cu alți colegi;
® să dezvolţi proiecte complexe legate de realitatea cotidiană.
Pe de altă parte, calculatorul oferă posibilităţi reale de individualizare a instuirii. El se poate
transforma cu ajutorul profesorului dintr-un mijloc de transmitere a informaţiei, într- un intrument ce
oferă programe de învăţare adaptate conduitei şi cunoştinţelor elevului.
Aceasta presupune:
 predarea unor lecţii de comunicare de cunoştinţe;
 aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;
 verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii;
 verificarea automată a unei discipline sau a unei programe şcolare.
Calculatorul este un instrument didactic necesar pentru întocmirea documentelor școlare
(planificări, unităţi de învăţare, proiecte de lecţie sau documente de evidenţă şcolară), este utilizat ca
mijloc de predare în cadrul lecţiilor, este un instrument care stochează informaţii dintr-un domeniu
într-o modalitate care să permită ulterior regăsirea informaţiilor după anumite criterii; intră în
componența laboratoarelor multimedia.
Este important să utilizăm instrumentele TIC pentru că:
 reprezintă o strategie de lucru a elevului şi a profesorului de tip interactiv, un nou mod de
concepere a instruirii şi învăţării;
 simulează fenomene şi procese complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât
de bine în evidenţă;
 se inserează în contextul invăţământului pe clase şi lecţii;
 construieşte contexte/situații pentru aplicaţii ale conceptelor/dogmelor, oferind celor ce studiază
şi limbajul teologic adecvat.
1
Tabla, cartea, creta și caietul au fost instrumentele clasice ale învățământului școlar vreme de
secole. Prin contrast, programele moderne de învățare oferă foarte multe avantaje:
- sunt elaborate în mod remarcabil, într-un spirit cu adevărat pedagogic și didactic, eliminându-se
astfel orice confuzii;
- beneficiază de animație, sonorizare și niciodată nu sunt ursuze.
Când elevului i se prezintă lecția în culori atractive, însoțită și de sunet, învățatul poate deveni
distractiv și interesant. În afară de aceasta, utilizarea unor asemenea programe permite fiecărei
persoane un progres în studiu, în conformitate cu capacitățile sale de asimilare a cunoștințelor,
nemaiexistând pericolul să fie frânat de un colectiv sau să fie mereu uitat în coada clasei și ignorat
pentru că nu poate ține același ritm.
Atenție!
Nici cel mai bun program nu poate înlocui în totalitate contactul personal, față în față cu un
cadru didactic.
Introducerea instrumenteleor TIC în procesul de învățare trebuie să fie văzut ca o completare
și extindere a formelor clasice.
c) Limitele folosirii intrumetelor TIC la disciplina Religie

Introducerea TIC în cadrul orelor de Religie necesită o atenţie deosebită întrucât, ca orice
instrument foarte puternic, poate dăuna la fel de mult pe cât poate face bine sau poate eficientiza ora.
O pedagogie sau metodică prost înţeleasă poate avea efecte nocive asupra întregii materii parcurse,
de aceea profesorii de religie poartă o responsabilitate enormă de a se asigura că introducerea TIC în
clasă este bine gestionată şi că beneficiile potenţiale sunt realizate, în timp ce pericolele sunt
minimizate sau chiar eliminate.
Desfăşurarea procesului de instruire necesită anticiparea de către profesor a activităţilor din
clasă. Aceasta înseamnă, construirea strategiei predării care presupune identificarea deprinderilor şi a
informaţiilor pe care trebuie să şi le însuşească elevul; profesorul este cel care decide şi este
responsabil asupra a „ce”, „cum” şi „când” se învaţă. Trebuie să ştiţi că nu există o ”cea mai bună
metodă” de a preda la clasă, ci există metode eficiente care se pliază foarte bine la clasa unde vă
desfăşuraţi activitatea. Adică procesul de eficientizare la clasă conţine şi etapa alegerii conştiente a
metodei de predare-învăţare-evaluare digitale. Există multe metode şi instrumente TIC care nu
funcţionează bine la toate clasele. Dacă predaţi şi doriţi o nouă abordare a lecţiei, o idee bună ar fi să
revizuiţi conţinutul lecţiei şi să urmaţi şi următoarele devize:
 Fiţi creativi! – acesta va face predarea dumneavoastră mai plăcută. Încercaţi noi instrumente
TIC fără a avea pretenţia că sunteţi sau nu cei mai buni informaticieni.
 Creaţi un mediu plăcut! – imaginaţi-vă că sunteţi în locul elevului. Ce întrebări v-aţi pune?
Cum aţi vrea să fie clasa aranjată? Mediul clasei presupune atât resursele fizice din clasă, cât
mai ales ambianţa creată. Folosindu-vă de instrumentele TIC aveţi posibilitatea de a gestiona
corect, bine şi uşor mediile fizice şi psiho-sociale din clasă care pot face diferenţa dintre o
atmosferă calmă şi o sală de clasă funcţională sau o sală de clasă în haos.
 Implicaţi toţi elevii!- nu uitaţi că fiecare elev are câte un dar de la Dumnezeu şi nu trebuie
decât să şi-l folosească. Ajutaţi-i să le descopere!
Pe lângă o mulţime de avantaje, această modernă şi eficientă formă de învăţare are şi anumite
limite:
 individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea
actului de învăţare în contextul său psihologic;
1
 dirijează pas cu pas activitatea mentală a subiectului şi, prin aceasta, îl împiedică să-şi
dezvolte capacităţile creatoare;
 segmentează şi atomizează prea mult materialul de învăţat.
Accesul liber la informații (la Internet), respectiv schimbul de informații aduce numeroase
avantaje și posibilități enorme. Pe de altă parte acest acces are și dezavantajele lui. Pe Internet, de
exemplu, se pot găsi și foarte multe jocuri sau materiale interzise copiilor, care sunt la granița dintre
legal și ilegal. Din cauza extinderii foarte mari a Internetului, controlul asupra acestor tipuri de
informații este aproape imposibil. De aceea, se recomandă ca profesorul de religie să îndrume elevul
către informația formatoare și cu un conținut moral- religios. Trebuie să existe un semnal că
responsabilitatea accesării unor astfel de informatii este și a noastră, a profesorilor, și că este un nou
domeniu educație pentru părinți și profesori.
I.1.2. Instrumente TIC utilizate la diciplina Religie
Integrarea intrumentelor TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare atrage după sine și

găsirea răspunsurilor la următoarea serie de întrebări:
 Cum pot utiliza intstrumentele TIC pentru a sprijini predarea şi învăţarea elevilor la dsciplina
Religie?
 Care sunt instrumentele TIC cu ajutorul cărora pot realiza evaluarea la Religie?
 Cum învăţăm elevii să se informeze pe Web astfel încât să obțină învățături moral religioase
corecte?
 În ce scop salvăm informația de pe Web?
 Produsele multimedia ale învăţării elevilor pot fi rezultatul acestor căutări/ descoperiri?
 Ce tip de materiale ar îmbunătăţi învăţarea în cazul elevilor mei?
 Cum pot fi utilizate la clasă instrumentele de comunicare prin Internet? În ce scop?
 Există reguli de comportament pe Internet? De ce trebuie să respectăm aceste reguli? Care
este legătura respectării acestor reguli cu Religia?
 Ce aduce nou învăţarea pe Web (wiki, blog) pentru mine ca profesor de Religie și pentru
elevii mei?
Dintre instrumentele TIC utilizate cel mai frecvent la clasă de către profesori şi elevi
amintim:
 Prezentările: materiale descriptive, îmbogăţite cu materiale video şi/sau audio, diagrame,
legături (de obicei link-uri) către alte surse. Microsoft PowerPoint este aplicaţia prin care se pot
realiza prezentări de succes. Câteva sugestii:
 pune pe slide numai informaţiile importante (titluri, cuvinte cheie),
 respectă regula 6/6 (6 rânduri a câte 6 cuvinte pe rând); excepţie fac definiţiile,
 foloseşte un fundal deschis la culoare şi aceleaşi format al textului,
 marchează cuvintele cheie (bold, italic, color),
 foloseşte materiale video şi audio, tabele, grafice,
 nu citiţi ideile de pe slide-uri, ci prezentaţile deschis,
 dacă doriţi ca la un moment dat elevii să fie atenţi către vorbitor, folosiţi un slide gol,
 folosiţi notele de subsol pentru a marca sursele expuse în prezentare,
 evaluează durata prezentării.
 altă variantă este prezi (http://prezi.com/): aplicaţie utilizată pentru prezentări unde întâlnim
panoramare (zoom), itinerare, legături, imagini, videoclipuri, texte, fişiere pdf, desene etc., este
mai atractivă decât Power Point, se poate salva, trimite prin mail şi este gratuit (open source).
1
EXERCIŢII RECOMANDATE:
1. Accesaţi http://www.slideshare.net/category/education şi selectaţi, în opinia dvs. cele mai bune
trei prezentări. Expuneţi criteriile ce au stat la baza selectiei.
2. Enumerați trei elemente care v-au impresionat în prezentările vizionate.
3. Realizaţi o prezentare digitală a unei lecţii.
4. Precizați care sunt tipurile de lecții sau lecțiile în care folosirea prezentărilor îmbogățește
conținutul și este oportună. (De regulă, atunci când se introduce un conținut nou).
5. Precizați care sunt lecțiile sau tipurile de lecții în care folosirea prezentărilor împiedică valorizarea
conținutului.
6. Realizați o sarcină pe care o veți da elevilor în vederea unei evaluări. Precizați criteriile după care
veți face evaluarea. Stabiliți ponderea conținutului în notă și ponderea elementelor digitale.
 Publicaţii digitale – realizează comunicarea în mare măsură bazându-se pe text, îmbogăţit cu
imagini, grafice etc. Publicaţiile pot lua diferite forme: buletin informativ, revistă, ziar,
broşură sau poster. Aici întâlnim programe (software-uri) pentru biblioteci digitale (din ce în
ce mai numeroase şi în ţara nostră): Microsoft Publisher, Adobe Digital Publishing etc.
 Aplicații grafice și multimedia - se referă la produsele digitale cu conținut grafic și/sau
multimedia cum ar fi imaginile, podcasturi (fișiere audio), fișiere video. Pentru prelucrarea
imaginilor pot fi utilizate: IrfanView, Gimp, Inkscape, Photoshop, Photopaint, aplicaţii
disponibile online (de exemplu: aviary.com, Picasa şi Flickr) etc. Pentru prelucrări audio -
video pot fi utilizate: Movie Maker, Media Cope, Any Audio Converter, Audacity, aplicaţii
disponibile online (de exemplu aviary.com) etc.
EXERCIŢII RECOMANDATE:
1. Scrieți o sarcină pe care o veți da elevilor, care să includă imagini din locașul de cult pe
care îl frecventează elevul. Exemplu: Cu ajutorul unui aparat digital elevul va fotografia
una din imaginile care sunt prezente în lăcașul de cult. Va realiza apoi un document în
care va descrie imaginea pe care a ales-o. Pentru religia ortodoxă va avea ca sarcină să
descrie unul din sfinții pictați în biserică. Pentru religia catolică una din statuile prezente
în biserică. Pentru celelalte culte creștine altarul. Pentru cultele necreștine unul din
elementele importante din lacașul de cult. Stabiliți ponderea notării astfel: notarea privind
conținutul și notarea privind realizarea produsului digital.
2. Pe baza unui cuvânt ales, fiecare trebuie să găsească o imagine sugestivă pe care apoi să o
prezinte celorlalți și să explice într-un document de ce a ales acea imagine și ce crede că
reprezintă cuvântul ales.
3. Pe baza unui cuvânt ales, fiecare trebuie să găsească o melodie sugestivă pe care apoi să o
prezinte celorlalți și să explice într-o prezentare prin imagini sugestive de ce a ales acea
melodie și ce crede că reprezintă cuvântul ales.
4. Fiecare cursant primește numele unui alt coleg. Este rugat sa realizeze o felicitare pentru
colegul al cărui nume l-a primit cu un instrument la alegere (prezentare PowerPoint,
imagine grafică realizată cu ajutorul unui aparat digital sau fisier video). Prezentarea
trebuie să fie scurtă.
5. Profesorul alege o temă de discuție pentru aprofundarea înţelegerii unor situaţii și
atitudini, va împărți clasa în 5 – 6 grupuri și stabilește sarcinile pentru grupurile de elevi.
Fiecare grup va căuta fotografii relevante pe tema aleasă și le va numi conform dorințelor
lor. În cadrul grupului se va alege un lider care va pune în galeria clasei minim trei
fotografii pe care le va prezenta. (Metoda se poate folosi pentru a asocia mimica cu o
stare sufletească, pentru a exprima relaţii între situaţii, indivizi, a descrie/ierarhiza etapele
unei activităţi etc.)
1
 Wiki – permite utilizatorilor să adauge conţinuturi diferite şi să păstreze propriile lor versiuni
succesive şi se bazează pe pagini web. Wikispaces (http://www.wikispaces.com/) este o
aplicaţie care permite crearea de site-uri web unde pot colabora mai mulţi utilizatori, este
uşor de utilizat şi conţine forumuri, se pot insera imagini, legături (link-uri), fişiere, tabele,
există şi o variantă gratuită. Trebuie ținut cont de faptul că informațiile publicate pe Wiki
trebuie verificate și din alte surse. Elevii pot fi îndrumați către anumite conținuturi de Wiki
dacă el a verificat în prealabil conținutul respectiv.
Exercițiu:
Intrați pe www.wikispace.com și căutați informații despre istoria religiilor (sau orice alt
conținut religios). Stabiliți dacă există conținut în limba română și dacă da stabiliți
corectitudinea informațiilor. Stabiliți dacă aceste conținuturi le puteți prezenta elevilor.
 Blog – pentru jurnale bazate pe Web, cu intrări datate, informaţiile curente fiind actualizate
permanent, ceea ce conferă utilizatorilor opţiunea răspunsului şi a comentariilor. Blogul poate
fi folosit la clasă în diferite moduri: ca instrument administrativ folosit în comunicarea cu
elevii şi părinţii, ca instrument folosit pentru schimbul de idei şi reflecţii, ca instrument
utilizat pentru publicare. Vă puteti crea bloguri pe wordpress.com, dinstudio.com, blog.com,
aeonity.com, blogger.com etc..
Utilizarea blogurilor presupune:
 schimb de adrese de blog cu colegii de catedră;
 vizionarea înregistrărilor blog ale colegilor;
 redactarea răspunsurilor la ideile şi reflecţiile din blog;
 reflectarea şi discutarea modului în care vi s-au modificat, în timp, înţelegerea şi cunoştinţele.
Pentru a realiza comunicarea dintre persoane aflate la distanță Internetul a pus la dispoziție o
serie de instrumente de comunicare prin Internet: e-mail, chat, mesaje instant (IM).
E-mailul este de obicei o metodă de comunicare între două persoane. Poate fi utilizat pentru
multiple scopuri educaţionale. Astfel, elevii:
• trebuie să comunice unii cu ceilalţi în afara clasei;
• primesc reacţii cu privire la produsele la care lucrează;
• exersează utilizând limbajul scris;
• schimbă informaţii bazate pe text, documente şi alte resurse;
• adună informaţii de la diverse persoane;
• respectă regulile de conduită pe Internet- nettiquette.
Netiquette este un termen folosit de utilizatorii Internet pentru a defini regulile pe care ar trebui să le
respectăm în reţea. Aceste reguli fac referire la:
• folosirea unui limbaj politicos, direct;
• alegerea unui ton adecvat;
• luarea în considerare a diferenţelor de areal cultural sau geografic, religios;
• evidenţierea sensului cuvintelor al căror înţeles poate fi schimbat prin neutilizarea
diacriticelor;
• evitarea ca pe o listă de discuţii să fie aduse mesaje ofensatoare. Altfel, fiţi pregătiţi să
primiţi răspunsuri publice nepoliticoase;
• evitarea scrierii cu majuscule.
Studiul de caz este o metodă utilizată la clasă pentru analizarea unei situaţii particulare, reale
sau ipotetice, modelate sau simulate, care există sau poate să apară în timpul unei acţiuni; este
utilizată în vederea studierii sau rezolvării problematicii respective.
1
Pentru un studiu de caz cu tema: Rolul tineretului în apărarea vieții – combaterea violenței
verbale și respectarea regulilor de comportament pe Internet, în redactarea unui e-mail, obiectivul
vizat este ca elevii să conștientizeze importanța respectării datoriilor moral religioase ce le revin și în
limbajul digital, nu numai în cel oral.
Sarcină de lucru
Exemplu:
1. Iată o activitate de învăţare pe această temă. Profesorul prezintă elevilor un mesaj scris şi solicită
elevilor să discute cazul prezentat şi să răspundă la unele întrebări precum:
 „Credeţi că mesajul respectă regulile de comportament civilizat pe Internet?”
 „Cum aţi fi scris voi ?”
 ”Care sunt datoriile moral- religioase față de semenii noștrii și cum trebuie puse în practică
în limbajul digital?”
 ”Există simboluri în limbajul digital?”
 „Ce simboluri religioase cunoaşteţi?”
 „Ce reacție au tinerii față de unele simboluri în general? Sunt ele acceptate? Dar față de cele
religioase? De ce?”
 ”Ce învățături moral- religioase sunt încălcate prin acest mesaj?”
2. Identificaţi cum puteţi valorifica potenţialul acestui instrument de comunicare online în activitatea
cu elevii.
3. Prezentaţi o activitate de învăţare, în care să ilustraţi modul utilizării e-mailului la disciplina
Religie.
 Chaturile online se desfăşoară în „săli de chat” unde se întâlnesc grupuri de persoane în acelaşi
timp şi discută cu privire la un subiect de interes, prin dialog bazat pe text. Elevii pot utiliza
chaturile pentru a adresa întrebări profesorilor/experţilor şi pentru a colabora cu colegii la
distanţă. Astfel elevii:
• pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara clasei;
• exersează comunicarea utilizând limbajul scris;
• se implică în discuţii interactive, la distanţă;
• lucrează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau în perechi;
• schimbă informaţii bazate pe text, documente şi alte resurse;
• adună informaţii de la diverse persoane.
Exerciții:
1. Simulați o situație, un conținut, în care profesorul realizează un dialog cu elevii săi utilizând
chat-ul. Cât de des credeți ca poate avea loc o astfel de activitate cu elevii?
2. Dezbateți o istorioară religioasă folosind metoda pălăriilor gânditoare (este o tehnică
interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de
roluri în funcţie de pălăria aleasă). Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb,
roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta
astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt
liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este
cea care defineşte rolul.
Pălăria albă: Oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cuproblema dată. Este
cea care caută informaţiile, documentaţia (poze, text). Este cea care stabileşte foarte clar ce se
dă, ce se cere, care sunt structurile de date folosite în problemă. Leagă soluţiile de
informaţiile disponibile.
1
Pălăria roşie: Este cea care se ocupă de partea de design, analizează textul şi culorile, pozele
din document şi îşi exprimă sentimentele faţă de alegere. Este cea care se ocupă de partea de
citire a datelor, de mesaje, de interacţiunea programului cu utilizatorul. Spune ce simte în
legătură cu soluţiile propuse.
Pălăria neagră: Evidenţiază slăbiciunile (lipsurile) fiecărei soluţii propuse. Caută minusurile
prezentării. Caută erorile din expunerile făcute.
Pălăria galbenă: Încurajează echipa. Are în vedere posibilităţile reale de realizare a
cerinţelor. Hotărăşte care este ordinea slide-urilor în prezentare. Hotărăşte strategia reală de
ordonare a diapozitivelor (slide-rilor).
Pălăria verde: Prezintă modurile de interpretarea a istorioarei. Ordonează imaginile și textul
în ordine cronologică a întâmplărilor.
Pălăria albastră: Defineşte problema. Rezolvă conflictele, urmăreşte încadrarea în timp și în
cadrul istorioarei.
 Mesajele instant (MI) le permit oamenilor să solicite şi să trimită mesaje text instant unor
persoane de contact, preselectate, care sunt online în momentul în care sunt contactate. Mesajele
instant sunt o formă de chat online, în care poţi folosi funcţii de trimitere prin reţea a fişierelor
ataşate sau a mesajelor vocale. Când un astfel de mesaj este transmis, textul/ ataşamentul, apar
aproape imediat pe ecranul celui căruia a fost adresat. Avantajele utilizării mesajelor instant sunt
similare comunicării prin chat room, şi anume, elevii:
• pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara clasei;
• exersează comunicarea utilizând limbajul scris;
• se implică în discuţii interactive, la distanţă;
• lucrează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi;
• schimbă informaţii bazate pe text, documente şi alte resurse.
Există și site-uri de colaborare online. Site-urile pentru colaborare permit crearea sau
încărcarea de documente pe web. Apoi, cei care au acordurile necesare pot edita documentele
folosind instrumente familiare de formatare. Unele site-uri oferă şi posibilitatea de a edita şi a crea
prezentări şi foi de calcul. Iată câteva exemple de utilizări instructive: scriere, revizuire şi editare prin
colaborare, oferirea şi primirea de feedback de la mai mulţi autori, urmărirea contribuţiilor diverşilor
autori, compararea diferitelor recenzii şi aşa mai departe. Dintre dezavantaje amintim:
- fişierele create online necesită un software special pentru a fi vizualizate offline,
- conţinuturile se pot pierde când se revine la versiuni anterioare,
- alţi autori ar putea aduce schimbări nedorite la lucrările afişate.
Fiecare site de colaborare online oferă diferite posibilităţi, cum ar fi posibilitatea de:
 a accesa fişiere de pe orice calculator conectat la Internet;
 a invita alte persoane să vadă sau să editeze documente;
 a permite mai multor autori să editeze şi sa vadă un document în acelaşi timp;
 a lucra la documente online sau offline;
 a compara două versiuni ale aceluiaşi document;
 a identifica diverse contribuţii ale autorilor în diferite variante ale documentului;
 a identifica versiunile anterioare ale unui document;
 a publica conţinuturi pe o pagină web sau pe un blog;
 a insera comentarii fără a modifica textul documentului;
 a crea documente cu procesare de text, foi de calcul şi prezentări compatibile cu
Microsoft Office sau a edita documente existente;
 a adăuga elemente de design, imagini, hărţi, diagrame şi grafice;
1
 a gestiona proiecte prin organizarea activităţilor, stabilirea de priorităţi şi urmărirea
progreselor membrilor echipei;
 a-i anunţa pe alţii când conţinuturile se schimbă.
Dintre acestea exemplificăm:

Google Docs & Spreadsheets: este un program gratuit de procesare de text şi foi de calcul pe
baza paginilor web care menţine documente actualizate şi îţi permite să dai posibilitatea anumitor
persoane să-şi actualizeze fişierele din calculatoarele lor. Un document poate fi editat de utilizatori
multipli în acelaşi timp, modificările care se fac putând fi vizionate foarte repede.
ThinkFree: programele acestea sunt independente de platformă (funcţionează pe Microsoft
Windows*, Apple*, Linux*); cuprind ThinkFree Write (procesare de text), ThinkFree Calc (foi de
calcul) şi ThinkFree Show (prezentări) şi sunt compatibile cu Microsoft Office*. Asigură un 1 GB de
spaţiu liber pentru fişierele şi instrumentele tale de colaborare, cum ar fi documente comune,
managementul versiunii şi control pentru accesul utilizatorului.
Zoho: oferă posibilitatea de colaborare în timp real pentru editare şi scriere şi o serie de
produse gratuit, incluzând: Zoho Wiki (procesare de text ca wiki), Zoho Writer (procesor de text
online cu caracteristici de colaborare), Zoho Sheet (foi de calcul cu caracteristici de colaborare şi de
creare de diagrame), Zoho Show (instrument online pentru prezentări), Zoho Creator (aplicaţie de
baze de date online pentru crearea de formulare şi colectarea de date), Zoho Planner (organizator
online pentru urmărirea sarcinilor, termene, observaţii, anexe şi aşa mai departe).
Type and Travel: Web-Based Word Processors face o trecere în revistă şi comparaţii între
principalele resurse web pentru procesarea de texte online: Google Docs & Spreadsheets, Zoho,
ThinkFree şi GlideWrite*.
Numărul instrumentelor TIC variază, deoarece aproape în fiecare zi acestea sunt altele, mai
noi, mai eficiente, adaptate unor cerinţe pe care noi azi nu le putem prognoza. Profesorii vor fi mereu
în căutare de noi instrumente TIC utile pentru activitatea lui la clasă. Amintim câteva dintre ele, pe
care le considerăm utile profesorului de religie:
1) Teacher Corner: http://www.theteacherscorner.net

- puteți realiza teste diferite care se pot salva sau printa,
- este gratuit și nu necesită înregistrare,
- găsiți și modele de teste (idei), pe care le puteți modifica sau ajusta.
1
1
2) Slide Share: http://www.slideshare.net
Este un soft de prezentare, se pot realiza prezentări digitale sau puteți beneficia de prezentări ale
colegilor noștri. Materialele pe care le realizați voi înșivă le puteți salva pe site sau pe un memory-
stick.
(http://www.slideshare.net/andrew0624/7-religion)
1
(http://www.slideshare.net/search/slideshow?searchfrom=header&q=religion+christianity)
3) ESL Flashcards: www.eslflashcards.com

- necesită logare, dar este gratuit și util pentru profesori, pentru că gasiți o mulțime de
imagini, modalități de creare de teste, jocuri, fișe de lucru pentru elevi pe care le puteți
folosi fie la predare, fie la evaluare formatică sau sumativă.
http://www.eslhq.com/forums/worksheets/esl-worksheets/label-pictures/christmas-time-14595/
http://www.eslhq.com/worksheets/preview_worksheet.php?worksheet_id=131855
1
http://www.eslhq.com/worksheets/preview_worksheet.php?worksheet_id=165705
4) That Quiz: http://www.thatquiz.org

- necesită înregistrare (logare), dar este gratuit pentru profesori,
- găsiți teste și despre religiile lumii realizate de alți profesori, dar le puteți realiza și voi,
- puteți crea și clase cu numele elevilor,
- testele pot fi salvate sau tipărite.
http://www.thatquiz.org/tq/teacher.html
1
http://www.thatquiz.org/tq/previewtest?O/T/K/L/65611267794205
5) Super Teacher Worksheets: http://www.superteacherworksheets.com

- pentru a putea printa și edita propriile jocuri sau teste trebuie să vă înregistrați, dar au jocuri pe care
nu le găsiți pe multe site-uri,
Vă prezint un exemplu: aveți nevoie de o foaie de hârtie cu pătrățele sau o foaie milimetrică.
Respectați numerele date unind punctele de pe grafic și veți obține un desen: un simbol religios, un
obiect liturgic etc.
După ce elevii au înțeles modalitatea de a realiza desenul, pot crea altele pentru colegii lor.
1
http://www.superteacherworksheets.com/mystery-graph-picture/graph-xmastree.pdf
6) Discovery Education Streaming: http://www.discoveryeducation.com
- este un site unde găsiți informații despre religiile lumii, dar trebuie să cunoașteți engleză,
- vă oferă posibilitatea de a crea propriile rebusuri, criptograme, cuvinte încrucișate etc., care se
realizează în propria limbă și se pot salva și printa. Le puteți folosi oricând.
- varianta gratuită nu necesită înregistrare.
Puteți folosi și EdHelper: www.edhelper.com, Eclipse Crossword:
www.eclipsecrossword.com.
1
http://www.discoveryeducation.com/search/page/-/-/-/christianity/index.cfm?
campaign=deHeader_search
http://www.discoveryeducation.com/free-puzzlemaker/index.cfm?campaign=flyout_teachers_puzzle
7) Quizlet: http://www.quizlet.com
- se pot folosi, după ce le-ați imprimat pe diferite flashcarduri, pe diferite teme,
- le puteți lua gata făcute sau le puteți crea și dvs,
- mai jos aveți două exemple: unul existent din religiile monoteiste și altul creat de proprietarul
contului, în limba romană, despre credințele primitive.
1
http://quizlet.com/3453519/3-monotheistic-religions-flash-cards/
http://quizlet.com/9126644/lacasuri-de-cult-flash-cards/
8) Edmodo: www.edmodo.com
- este un site pentru creare de teste cu diferite cerințe: cu itemi multipli, duali, cu
răspunsuri scurte, cu spații lacunare,
- nu necesită înregistrare și este gratuit.
- testul poate fi susținut online de către elevi cu condiția să vă creați clasa.
- vă puteți crea propria bibliotecă și un loc unde să vă depozitați resursele.
1
http://www.edmodo.com/quiz/start/quiz_run_id/93074
9) Animoto: www.animoto.com
Este un program care vă ajută să vă creați produsul final al unui proiect sub forma unui
mic film. De exemplu, dacă ați realizat un pelerinaj la mănăstiri, fotografiile și filmulețele
elevilor pot constitui un punct de plecare pentru o prezentare la clasă a lucrurilor învățate
în acea activitate extrașcolară.
1
10) Prezi: www.prezi.com
Este un program ce vă oferă o alternativă la Power Point. Este o aplicaţie utilizată pentru prezentări
unde putem folosi panoramare(zoom), itinerare, legături, imagini, videoclipuri, texte, fişiere pdf,
desene etc. Fiind deseori mai atractică decât Power Point. Materialele realizate le puteți salva sau
trimite prin mail. Este gratuit.
http://prezi.com/wfmwlu6gcj_b/prezentarea-optionalului-de-istoria-religiilor/
1
11) Flash Card Machine: www.flashcardmachine.com

- se poate folosi la clasă ca formă de evaluare formativă sau sumativă,
- se crează flashcarduri online, care conțin și răspunsurile, dacă apăsați în josul cardului,
- unele le aveți create,
- necesită înregistrare, dar e gratuit.
http://www.flashcardmachine.com/flashcards/
1
http://study4.flashcardmachine.com/study.php?
k=X8Q97WW47WX82BU7C7K2E2B6B95PB77L9QU85TA7T3I5R7S73U3WI9I26K4G
O58I&current_card=7
http://study4.flashcardmachine.com/study.php?
k=X8Q97WW47WX82BU7C7K2E2B6B95PB77L9QU85TA7T3I5R7S73U3WI9I26K4GO58I&cur
rent_card=6&side=back
1
I.2. Competențele digitale ale cadrului didactic pentru disciplina Religie
Prin termenul de competenţă digitală înţelegem că o persoană ştie să utilizeze calculatorul și

deține cunoştinţe şi deprinderi tehnice de bază necesare oricărui utilizator al zilelor noastre. În
ierarhia competenţelor pe care le achiziţionam pe parcursul vieţii, acest tip de cunoştinţe şi
deprinderi tind să coboare spre nivelul de bază, al deprinderilor de tip scris-citit, deprinderi care ne
oferă în primul rând posibilitatea accesului la informaţie. Pe de altă parte, pe lângă enumerarea unor
deprinderi foarte specifice, de ordin tehnic, există referiri la o serie de aspecte de ordin mai general.
Fiecare dintre noi acceptăm ideea că acest tip de competenţă implică şi niveluri mai înalte de
funcţionare cognitivă: persoana care utilizează tehnologia informatică în activitatea sa trebuie să
înveţe să scrie şi să citească dar, în acelaşi timp, să analizeze critic, să interpreteze şi să aleagă
informaţia corectă și sigură la care are acces în site-uri, forumuri de discuţie, chat rooms şi altele.
Pentru a înţelege acest tip de competenţă, putem privi calculatorul ca un instrument, o
unealtă, pentru a învăţa să scriem, să utilizăm componentele hard şi soft în realizarea unei
multitudini de sarcini (învăţarea alfabetului IT); în acelaşi timp, putem aborda calculatoarele,
reţelele, interacţiunile posibile între acestea, ca fiind o tehnologie în sine – o lume unitară de procese
sistematice, o nouă structură şi metaforă care ne ghidează gândirea şi acţiunea –învăţând astfel să
citim şi să interpretăm impactul pe care noua tehnologie îl are asupra noastră. Acesta, după părerea
multor autori (ex. Gilster) este elementul esenţial al competenţei digitale.
Pe lângă prezentarea unor liste extrem de specifice de deprinderi necesare pentru utilizarea
calculatorului, încercările de definire ale competenţei în utilizarea calculatorului, implică de cele mai
multe ori referiri explicite la importanţa calculatorului şi a capacităţii de a-l utiliza eficient într-un
context social dat. Câteva exemple tipice sunt:
– tot ceea ce o persoană are nevoie să ştie despre calculator şi să facă cu ajutorul acestuia
pentru a funcţiona eficient într-o societate informaţională (Hunter, 1985);
– acele cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care îi sunt necesare unei persoane pentru a
funcţiona eficient în cadrul unui rol social dat, care direct sau indirect implică utilizarea
calculatorului (Husen and Postlethwaite, 1985, p.937);
– acel compendium de cunoştinţe şi deprinderi de utilizare a calculatorului de care o persoană
educată are nevoie în mod obişnuit pentru a funcţiona eficient în activităţile profesionale şi în
viaţa particulară (Haigh, 1983).
O abordare foarte largă a cunoştinţelor de utilizarea a calculatorului (computer literacy) a fost
propusă de Shapiro şi Hughes (1996), care descriu un curriculum pentru învăţarea utilizării
calculatorului bazat pe şapte dimensiuni, fiecare dimensiune fiind la rândul său o altă competenţă:
• Utilizarea instrumentelor informatice (tools literacy) – a înţelege şi utiliza instrumente IT,
inclusiv elementele hardware, software şi multimedia;
• Utilizarea resurselor (resource literacy) – a înţelege formele şi metodele de acces la sursele
de informaţie, în special cele afate în reţea Competenţa social-structurală (social-structural
literacy) – a înţelege situaţia socială şi producerea de informaţie;
• Căutarea informaţiei (research literacy) – utilizarea instrumentelor TIC pentru cercetare şi
educaţie;
• Publicarea informaţiei (publishing literacy) – abilitatea de a comunica şi publica o
informaţie;
• Dezvoltarea noilor tehnologii (emerging technology literacy) – capacitatea de a înţelege
inovaţiile în domeniul TIC şi de a lua decizii inteligente cu privire la implementarea noilor
tehnologii;
• Atitudine critică (critical literacy) – abilitatea de a evalua în mod critic beneficiile şi
costurile tehnologiilor informaţiei.
Pentru utilizarea Internetului este necesară stăpânirea unui set de competenţe care includ:
1
• abilitatea de a face judecăţi în cunoştinţă de cauză despre ceea ce poate fi găsit on-line,
gândirea critică fiind cheia care face posibilă o evaluare echilibrată, diferenţiind între conţinut
şi prezentarea sa;
• capacitatea de a citi şi înţelege informaţia într-un mediu dinamic şi nonsecvenţial, bazat pe
hipertext;
• deprinderi de asamblare a cunoştinţelor; construirea unui corp de cunoştinţe în care se poate
avea încredere, utilizând informaţia din diverse surse, împreună cu abilitatea de a colecta şi
evalua atât fapte, cât şi opinii, în mod ideal, fără a fi denaturate;
• deprinderi de căutare a informaţiei, în special implicând utilizarea motoarelor de căutare din
Internet;
• gestionarea fluxului multimedia, crearea unei strategii informaţionale personale, cu
selectarea surselor şi a mecanismelor de transfer al informaţiei;
• a fi conştient de existenţa celorlalte persoane participante la reţea şi de posibilitatea extinsă
(prin reţea) de a-i contacta, a discuta diferite probleme sau a le solicita ajutorul;
• a fi capabil de a înţelege o problemă şi de a pune acele întrebări care ne conduc la
informaţia necesară rezolvării;
• a înţelege modul în care conţinutul prezentat într-un format tradiţional poate fi preluat de
instrumentele reţelei;
• siguranţa în judecarea validităţii şi completitudinii materialului pe care îl putem găsi
navigând pe conexiunile hipertextului.
Acestea fiind cunoscute, se cere deci profesorului de Religie să aibe anumite competențe specifice
activității pe care o desfășoară, precum:
 abilitatea de a opera și lucra cu informația și tehnologia digitală,
 abilitatea de a promova învățarea în colaborare în mediile online,
 abilitatea de a motiva pe cei care învață utilizând TIC,
 abilitatea de a crește participarea civică, creativ-culturală, moral- religioasă a elevilor,
 abilitatea de a utiliza metodologii și tehnologii mai complexe care să accentueze profunzimea
înțelegerii și aplicarea cunoștințelor dobândite în școală vis-a-vis de problemele reale ale
lumii contemporane,
 abilitatea de a conduce procesul de învățare - predare – evaluare astfel încât elevii să fie
implicați în activități de învățare complexe bazate pe proiecte și pe colaborare, care pot
depăși sala de clasă și pot presupune colaborări la nivel local sau global,
 competența de a accentua învățarea pe cel care învață (utilizând platformele virtuale de
învățare),
 competența de a oferi suport educațional la distanță prin comunicare predominant scrisă,
 competența de a putea evalua online (testare inițială, continuă și finală) a elevilor,
 necesitatea de a ști când, cum și unde să utilizeze tehnologiile, precum și când nu trebuie să le
utilizeze pentru activitățile la clasă, pentru prezentări și/sau pentru obținerea de informații
legate de conținuturile religioase.
Pentru a-și dezvolta aceste abilități și competențe, profesorul de religie trebuie:

 să se familiarizeze cu competențele generale și specifice programelor claselor la care predă,
 să cunoască legile și reglementările în vigoare privind utilizarea TIC,
 să coopereze cu colegii de TIC despre cum și când ar putea să aplice instrumente TIC la
disciplina religie;
 să explice clar la începutul lecției care sunt cerințele și instrumentele TIC utilizate în
realizarea materialelor cu caracter religios,
1
 să încurajeze elevii să conștietizeze utilitatea temei religioase prezentate prin utilizarea
instrumentelor TIC;
 să adopte o atitudine responsabilă;
 să manifeste o atitudine critică față de informațiile obținute din rețeau Internet și să sugereze
site-urile pertinente conținutului studiat;
 să fie deschis unei participări la activități de colaborare;
 să cunoască limitele folosirii instrumenteleor TIC, pentru a nu-i îndepărta pe elevi de viața
spirituală,
Profesorul de religie, prin competențele TIC, utilizează instrumentele digitale în scopul
realizării în cadrul orelor de religie de competențe/abilitățăți legate de colaborare, deschidere,
reflecție, formare a identității moral- religioase, încredere, responsabilitate și gândire critică, socială,
precum și prin constituirea unor comunități de învățare on-line și schimburi de bune practici.
Profesorul de religie trebuie să revizuiască în mod regulat competențele digitale, deoarece
tehnologia evoluează rapid și abilități noi apar odată cu noile tehnologii. De aceea, cursurile de
perfecționare sunt absolut necesare. Punerea în practică a competențelor TIC aliniază disciplina
religie cu toate celelalte discipline, o actualizează în sensul concordanței reale cu lumea
contemporană și cu toate evenimentele și schimbările ce au loc în ea, o face mai atractivă, mai ușor
de înțeles oferindu-i și dimensiunile spirituale și pragmatice.
I.3. Competenţele digitale ale elevilor
Competențele digitale pe care le dobândește elevul la disciplina TIC și care pot fi folosite la
însușirea Religiei sunt:
 Accesarea fişierelor de pe orice calculator conectat la Internet;
 Invitarea altor persoane să vadă sau să editeze documente online;
 Acordarea accesului mai multor autori să editeze şi sa vadă un document în acelaşi timp;
 Lucrarea simultan la documente online sau offline;
 Publicarea conţinuturilor pe o pagină web sau pe un blog;
 Inserarea comentariilor fără a modifica textul documentului;
 Crearea documentelor cu procesare de text, foi de calcul şi prezentări compatibile cu
Microsoft Office;
 Adăugarea elementelor de design, imagini, hărţi, diagrame şi grafice;
 Gestionarea proiectelor prin organizarea activităţilor, stabilirea de priorităţi şi urmărirea
progreselor membrilor echipei;
 Anunțarea altor persoane când conţinuturile se schimbă;
 Comunicarea între elevii din aceeași comunitate online;
 Obținerea imediată a reacţiilor cu privire la produsele la care lucrează;
 Comunicarea în timp real utilizând limbajul scris;
 Implicarea în discuţii interactive, la distanţă;
 Lucrul împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi;
 Schimbul de informaţii bazate pe text, documente şi alte resurse.
Avantajele folosirii instrumentelor TIC pentru elevi sunt:

 creșterea ponderii timpului de învățare în clasă prin utilizarea instrumentelor TIC și
multimedia;
 mărirea timpului alocat activităților de dezvoltare personală, de petrecere pozitivă a
timpului liber, de autoevaluare prin participarea la proiecte în format digital cu conținut
religios;
1
 exploatarea elementelor TIC ca resurse necesare în învățare în sensul asigurării
diversității, calității, accesibilității procesului educațional centrat pe elevi;
 încurajarea studiului individual și asigurarea suportului de grup pentru diferențierea
instruirii;
 stimularea creativității și a principalelor sale componente atât prin dinamizarea
competiției și a lucrului în echipă, la nivel individual, cât și la nivel de grup – dinamizarea
formelor de competiție, dar și de lucru în echipă;
 construcția și trăirea emoțională a unor experiențe de învățare prin sensiblizarea
reactivității și a empatiei elevilor;
 dezvoltarea și consolidarea mecanismelor feedback-ului personal prin autoevaluarea
activității, conștientizarea potențialului și creșterea încrederii în forțele proprii prin
realizarea de produse software având conținut religios;
 creșterea încrederii elevilor în procesul de evaluare obiectivă prin utilizarea autoevaluarii
și a evaluării colective și în grup;
 accesul la comunicare globală;
 dezvoltarea unei apetențe pentru abordarea integrată a ariilor curriculare prin receptarea și
construcția în manieră interdisciplinară a cunoașterii;
 adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educative speciale prin
utilizarea instrumentelor TIC și multimedia;
 elevul devine constructorul propriilor cunoașteri;
 posibilitatea de a-și organiza singuri propriul proces de învățare.
Instrumentele TIC aduc o contribuție benefică la educaţia religioasă deoarece permite elevilor să:
 utilizeze adecvat sursele de internet/CD-uri în scopul de a investiga, analiza și evalua diferite
aspecte ale credințelor religioase, practicilor religioase, de a răspunde unor întrebări
recapitulative, finale de ordin dogmatic sau morale, patristic, liturgic, istorico- bisericești,
canonice etc;
 să utilizeze e-mail-ul sau video-conferințele pentru a comunica și colabora cu persoane fizice
din diferite locaţii, cu biserici sau organizații educaționale în scopul dezvoltării relațiilor
naționale și internaționale, îmbogățirii spiritual- culturale;
 să utilizeze multimedia şi software-ul de prezentare pentru a comunica un răspuns personal
argumentativ, descriptiv sau dogmatic în cadrul unui proiect;
 să utilizeze programele educaționale de scriere, de concepere, de recunoaștere-software
pentru organizarea ideilor, gânduri, informațiilor, de cunoaştere şi înţelegere a diversităţii de
credinţă şi de practici în cadrul şi între tradiţii religioase;
 să folosească echipamente, cum ar fi camerele foto şi video digitale, pentru a aduce imagini
autentice în sălile de clasă în scopul de a sprijini discuţiile şi reflecţiile, şi pentru a facilita
înţelegerea impactului de credințe și practici religioase asupra vieţii indivizilor şi
comunităţilor locale de credincioși,
 să poată interpreta detaliile unui grafic, imagini, diagrame, analize statistice corespunzătoate
conținutului tematic religios,
 să poată utiliza baze de date pentru a gestiona și prezenta date relevante conținuturilor
educaționale religioase.
Vom prezenta pe scurt ce poate face un elev pe fiecare nivel de învățare, cu specificația că la
fiecare nivel am notat doar ce învață el în plus față de anul școlar trecut.
În clasa a V-a elevul poate:
- să utilizeze o aplicație pentru realizarea de desene (de exemplu, Paint) – să facă
un desen și să îl salveze,
1
- să utilizeze un editor de texte (NotePad, Word) – să editeze un test scurt,
- să navigheze pe Internet: mai precis, să deschidă un anumit site precizat și să
caute informația.
Exemple de activități de învățare:

1. Elevul poate desena în Paint un simbol religios, pe care îl salvează și îi atașează un text prin care îl
explică.
2. Elevul primește, de exemplu, adresa site-ului oficial al religiei de care aparține și trebuie să caute
anumite informații despre slujbele religioase ce se desfășoară în perioade specifice de timp.
3. Poate desena o felicitare cu un conținut religios pe care o poate salva și, cu ajutorul profosorului, o
poate trimite părinților.
4. Poate edita un text scurt pe care profesorul îl poate afișa pe un panou digital (de exemplu se poate
folosi și Wallwisher).
5. Elevului i se poate cere să redacteze digital o compunere scurtă cu temă religioasă. Această
compunere trebuie să corespundă din punct de vedere religios, dar i se poate stabili documentului
marginile, dimensiunile textului, fontul, îngroșarea anumitor paragrafe sau a titlului, colorarea unor
cuvinte importante învățate la Religie.
În clasa a VI-a, elevul poate:
- să utilizeze un editor de texte: învață adăugarea altor elemente decât text: antet,
numerotare pagini etc.,
- să lucreze cu aplicații pentru realizarea prezentărilor (de exemplu. Power Point,
în semestrul II),
- să utilizeze serviciul de comuicare în timp real (Chat) și facilitățile de poștă
electronică (Mail).

1. Crează o felicitare în Paint și o trimite părinților.
2. Scrie o compunere despre învățăturile morale însușite la clasă și adaugă un antet cu religia de care
aparține lăcațul de cult, preotul/pastorul/imamul/rabinul. Poate sublinia sau îngroșa în text ideile
principale ale lecției, iar exemplele le poate scrie cu italic. Numerotează paginile, poate pune borduri.
Pagina poate fi selectată și tip vedere.
3. Se pot trimite chestionare online elevului, iar acesta ne poae răspunde la o adresă specificată la
oră.
4. Din semestrul II, se pot cere elevilor prezentări digitale prin care să vină la oră cu informații
suplimentare de pe un site ales de noi, profesorii de religie, sau din anumite cărți/reviste/ziare
religioase.
5. Realizarea unui album foto cu icoane, obiecte religioase, moment dintr-o excursie religioasă etc.,
în Power Point și prezentarea lui la oră.
6. Elevii pot primi teme prin mail-ul clasei și pot răspunde asemănător, prin mail.
În clasa a VII-a, elevul poate:
- să utilizeze o aplicație pentru calculul tabelar (Excel),
- realizeze procesări de texte: adăugare de imagini, tabele, grafice,
- să utilizeze sursele de documentare: enciclopedii online, dictionare online etc.

1
1. Elevii pot realiza ca temă o prezentare cu imagini, tabele, grafice. De exemplu, Crearea lumii pote
fi realizată ca în modelele de mai jos:
Model 1
Ziua Ce a creat Dumnezeu Imagine
Creației
1 Lumina
2 O tărie ce a despărțit Cerul de Pământ
3 A despărțit apele de uscat și a creat vegetația
4 Luminătorii mici și mari
5 Animalele din aer și din ape
6 Animalele de pe pământ și de sub pământ

Omul
7 Dumnezeu a binecuvântat această zi și S-a odihnit
Model 2
1
1. LUMINA
6. A CREAT
2. A DESPĂRȚIT
ANIMALELE DE
CERUL DE
PA PĂMÂNT ȘI
PĂMÂNT
OMUL
DUMNEZEU
3. A DESPĂRȚIT
5. A CREAT
APELE DE USCAT
ANIMALELE DIN
ȘI A FĂCUT
AER ȘI DIN APE
VEGETAȚIA
4. A CREAT
LUMINĂTORII
MARI ȘI MICI
3. Elevului i se poate cere să deseneze harta istorico-religioasă în formă digitală dintr-o carte de cult
și pe ea să aproximeze unde se află anumite localități despre care a învățat la orele de religie.
4. Pentru a-și îmbogăți vocabularul religios, pentru a avea o exprimare corectă din punct de vedere
moral- religios, elevul poate consulta anumite dicționare teologice online. Cuvintele învățate pot fi
folosite în realizarea unui mic eseu cu o temă religioasă.
În clasa a VIII-a, elevul poate:

- să cunoască și să prelucreze produse audio- video (să realizeze o înregistrare
video/audio, să o salveze, să realizeze importuri de produse audio/video)
- să transfere elemente multimedia între calculator și diferite medii externe de
redare sau stocare.
1. Elevul poate face o prezentare digitală căreia să îi atașeze o înregistrare dintr-o slujbă religioasă
sau fotografii realizate de el sau de colegii lui. Să adauge animație, fundal.
2. Realizarea unui film documentar despre o temă religioasă. Documentul pot fi adus la ora de
Religie pe memory-stick, CD, DVD.
3. Elevul poate filma o parte dintr-o slujbă religioasă ce ulterior se poate explica la oră.
4. Participarea la un concert religios (de exemplu, de colinde), înregistrarea lui sau a unei părți din
concert, selectarea unor cântece religioase, salvarea lor și folosirea lor la ora de Religie. Se pot astfel
exemplifica cântările liniare și cele psaltice.
În clasa a IX-a, elevul poate:
- să aplice operațiile necesare prelucrării avansate a unui text,
- să inițieze o conferință audio- video,
- să realizeze pagini web.
1
1. Se poate crea un site al Religiei de către profesor sau elevi, iar lucrările se pot afișa pe acel site de
către elevi sau profesor. Documentele se pot redacta pe mai multe pagini respectându-se în antet o
imagine a religiei de care aparține, un simbol, o icoană etc., având în finalul lucrării o bibliografie
atent selectată după regulile moral- religioase impuse de profesorul de Religie. Lucrările pot avea
imagini originale realizate de elevi sau preluate de pe Internet, fișiere audio înregistrate.
2. În cadrul unui proiect sau a unei lecții se poate organiza o conferință audio- video între unități
școlare diferite sau cu un invitat din altă zonă a țării cu participarea elevilor unei clase sau un grup de
elevi.
3. Pornind de la o învățătură religioasă, elevilor li se cere să caute exemple din viața reală din mass-
media digitală și să le prezinte la clasă. Acestea pot fi prezentate și sub forma unor prezentări.
În clasa a X-a, elevul poate:
- să prelucreze imagini,
- să facă prezentări în care să insereze imagini, sunet,
- să facă prelucrări audio- video,
- să facă prezentări avansate,
- să mixeze fișiere audio (filmăm ceva și putem adăuga text, sonor).

1. Se pot realiza albume de colinde înregistrate de elevi de la serbările cu conținut relligios, slujbe
religioase, concerte etc.
2. Realizarea explicației în fața unei imagini religioase proiectată cu ajutorul unui videoproiector.
3. Realizarea unei genealogii a unor persoane religioase cu ajutorul unor diagrame digitale și
prezentarea acestora fie printr-o prezentare digitală, fie cu ajutorul unei table de tip SmartBoard.
4. Vizionarea unor filmulețe preluate de pe Internet sau CD-uri educaționale și rezumarea
informațiilor într-un document digital.
5. Se pot realiza parteneriate educative cu elevi din diferite zone geografice. În cadrul parteneriatului
se vor crea albume de colinde înregistrate de elevi de la serbările cu conținut religios, slujbe
religioase, concerte etc. și se vor posta pe platforma de e-Learning. O altă activitate ar fi analizarea
acestor materiale din punct de vedere religios: obiceiuri comune, noutăți în zona geografică și
prezentarea concluziei activităților realizate.
6. Realizarea de filmulețe pe o anumită temă în vederea participării la concursuri interdisciplinare.
În clasa a XI-a, elevul poate:

- să utilizeze tehnici de documentare avansată: clasificare informații, enciclopedii,
dicționare online și locale,
- să facă tehnoredactare avansată: elemente de grafică, casete text, coloane, imagini,
obiecte,
- să realizeze o publicație,
- să aplice tehnici de prelucrare grafică a unor imagini.

1. Realizarea unui afiș ca produs finit al unei ore de Religie care să invite colegii la un comportament
moral în incinta școlii. De exemplu, declararea unei săptămâni în care toți elevii să folosească:
”Mulțumesc!” și ”Vă rog frumos!” în relații dintre elev- elev, elev- adult.
1
2. Completarea unor spații lacunare din unele citate religioase date de profesor pe care elevul trebuie
să le caute pe Internet dovedind cunoașterea temeinică a unor cunoștințe religoase și a modului de
alegere a unor site-uri corespunzătoare religiei de care aparține.
3. Redactarea unei reviste religioase digitale a liceului/clasei.
4. Realizarea unui panou în sala de curs cu materiale obținute cu ajutorul instrumentelor TIC:
documente Word, afișe, broșuri, fluturași, pliante etc., pe parcursul unui an de studiu școlar.
5. Folosind Creatorul de cărți oferit de site-ul Wikipedia creați propria carte cu datele de care aveți
nevoie în realizarea temei .... salvați cartea sub numele prima carte online. (
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Carte&bookcmd=book_creator&referer=Portal
%3AR%C4%83sfoire).
6. Realizând un proiect cu tema ... pe o platforma de e-Learning, elevii vor fi împărțiți în două
grupe: unii vor avea de efectuat câte un articol despre ... pe care îl vor posta pe pagina dedicată în
cadrul proiectului, iar alții vor avea de făcut/căutat/prelucrat imagini sugestive pentru publicație.
Prima grupa de elevii vor avea sarcina de a verifica câte două articole ale colegilor lui și de a
republica articolele corectate. A doua grupă, după finalizarea galeriei foto va face un concurs
împreună cu profesorul și vor vota cele mai bune 20 de imagini. Imaginile alese vor fi puse în cadrul
publicației. Profesorul va monitoriza activitatea elevilor și va tria articolele pentru publicația ”Religia
ne învață”. Redactorii publicației vor fi elevii ale căror articole și imagini au fost publicate. În final
publicația și autorii vor fi postați pe platforma proiectului și premiați.
7. Folosind imaginile adunate la proiectele și lucrările anterioare realizați albume digitale și
participați la concursul organizat de clasa dumneavoastră cu tema ”Fii un bun profet!”
În clasa a XII-a, elevul poate:

- să elaboreze pagini web și design,
- să elaboreze digital un proiect, articol științific cu referințe, rezumat, prefață, capitole,
cuprins, bibliografie, dicționar, index etc.

1. Realizarea unei pagini web al clasei/ liceului cu ocazia unui eveniment religios sau pe o temă dată.
2. Realizarea unui dicționar religios digital cu toate cuvintele religioase învățate pe parcursul anilor
de studiu.
3. Postarea unor materiale realizate de elevii și profesorul de Religie cu tematică religioasă pe un
avizier digital care să cuprindă articole (cu referințe, bibliografie), filme scurte, chestionare online,
dicționare, imagini etc..
4. Realizând un proiect cu tema ... vor crea câte o pagină web realizată prin Google Docs/
Wikispaces/ Didactic.ro, elevii vor fi împărțiți în 4 grupe. Fiecare grupă va avea o pagină de
prezentarea a echipei de lucru și vor aduna articole științifice pentru tema dată, își va crea prefața,
cuprinsul, bibliografia și adrese (link-uri) utile. Toți elevii vor avea un termen de o lună pentru
finalizarea paginilor web. La finalizarea activității fiecare grupa va nota echipele celălalte și va
argumenta nota acordată. Profesorul va monitoriza activitatea elevilor, va nota fiecare echipă și va
prezenta concluzia activității încheiate.
5. Elevii pot întocmi calendare bisericești astfel: pentru fiecare lună a anului vor alege o imagine
sugestivă lunii respective – de exemplu pentru Religia creștin - ortodoxă Sf. Ioan Hrisostomul – luna
ianuarie, luna februarie – Dreptul Simeon și proorocița Ana etc.
6. Elevii vor realiza postere interactive cu tema ... cu ajutorul aplicației Glogster și vor face o
expoziție ce va fi publicată pe o platforma de e-Learning.
1
Vă prezentăm în paginile care urmează un exemplu de planificare orietativă care conține și
propuneri de softuri și/sau site-uri pentru unitățile de învățare la disciplina Religie creștin-
ortodoxă.
1
RELIGIA ȘI TIC – exemplu pentru Religia Ortodoxă
Hardware/Software Website-uri ajutătoare
Aceste site-uri sunt de folos în majoritatea conținuturilor de liceu

Harta mănăstirilor - http://www.crestinortodox.ro/harta
- elevii pot planifica o excursie imaginară pe harta mănăstirilor din
România și vor primi informații despre toate bisericile și mănăstirile pe
care le-ar putea întâlni pe acel traseul ales de ei.
Google Maps - http://maps.google.co.uk/ - are hărși simple cu detalii
interesante din mai toate localitățile lumii, inclusive lăcașuri de cult,
case memorial, muzee etc.
Portalul profesorilor de Religie Ortodoxă - http://religieortodoxa.ro/
- conține informații corecte despre Religia Ortodoxă pentru profesori,
dar se găsește și ”Un colț al copiilor” -
http://www.copii.religieortodoxa.ro/ , de unde elevii pot fi îndrumați să
citească pilde/povești religioase, să audieze cântece religioase, să învețe
rugăciuni etc.
1
Unitatea de conținut 1: Învățătura de credință
Caută exemple de comportament corect din punct Ziare locale sau religioase online – de exemplu: ziarul Lumina -
de vedere religios - creștin în mass media locală. www.ziarullumina.ro/, revista Orthograffiti pentru tineret etc.
Face fotografii în zona unde locuiește folosind Site-urile www.sigur.info, www.copiidisparuti.ro/lectii etc.
propria cameră digitală
Folosește site-uri recomandate pentru formarea Site cu informații religioase – de exemplu: site-ul oficial al religiei de
unei conduite adecvate privind navigarea în care aparține : www.patriarhia.ro/
siguranţă pe web.
Folosește un site propus de profesor de unde poate
afla mai multe informații http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Drepturi_de_autor
Folosește wallwisher pentru a-și afișa concluziile
Realizează chestionare online sau interviuri. Datele
obținute le colectează într-un fișier de date (de
exemplu Excel) și le interpretează folosind diferite
grafice.
Explică, utilizând învățătura de credință tipurile de
licenţe şi permisiuni de utilizare asupra fişierelor
create ce vor fi utilizate în produsul digital cu
conținut moral-religios.
1
Înregistrează diferite opinii și realizează un filmuleț Multimap, Google Maps, Adobe Youth Voices, www.Thinkquest.org
de conținut 2:
despre una din temele conținutului

Înregistrează date într-o bază de date și încearcă să
răspundă mai multor întrebări simple
creștine
Folosește un soft ce-l ajută să creeze un jurnal

Unitatea
digital (de exemplu Word, NotePad) sau un jurnal

Unitatea de conținut 3: Trăirea învățăturii
digital online.
Participă în cadrul unui proiect educational
dezvoltat pe o platformă educațională
(www.Thinkquest.org ).
Exprimarea învățăturii creștine
Face fotografii în zona unde locuiește folosind Multimap, Google Maps,

propria cameră digitală Case de epocă, arhitectură bisericească.
Face planul unei biserici folosindu-se de un soft de http://casedeepoca.wordpress.com/tag/arhitectura-bisericeasca/
modelare (de exemplu: Smart Notebook) Arhitectură bisericească -
Filmează cu o cameră digitală, montează filmul http://ro.orthodoxwiki.org/Categorie:Arhitectura_bisericeasc%C4%83
adăugându-i text și îl salvează, apoi îl prezintă la Harta mănăstirilor - http://www.crestinortodox.ro/harta
clasă.
Participă în cadrul unui proiect educational
dezvoltat pe o platformă educațională
(www.Thinkquest.org ).
1
Unitatea de conținut 4: Spiritualitate
Face fotografii în zona unde locuiește folosind http://www.glascomun.info/2009/02/sfintenia-in-viata-crestina/

propria cameră digitală http://www.resurse-ortodoxe.ro/carti-ortodoxe/ce-trebuie-sa-stim-
Își înregistrează cu un reportofor propriile despre-casa-crestinului-preot-constantin-coman/
sentimente sau idei cu ocazia vizitării unor lăcașuri http://www.credo.ro/crestin-ortodox/5/Reviste-si-publicatii
și viață creștină
de cult, participării la evenimete religioase, la www.docs.google.com,

slujbele religioase etc. www.thinkquest.org
Folosește un mijloc de comunicație online cu alți
elevi sau profesori din alte unități școlare. Scanează
imagini și le trimite ca atasmente.
Folosește platforme educaționale pentru a partaja
împreună cu alti elevi produsele realizate pentru
disciplina Religie.
Face fotografii ale lăcașurior de cult, obiectelor Religiile lumii.

Unitatea de conținut 5:
religioase, evenimentelor importante, etc. despre http://www.hgp.ro/religiile-lumii/

Religiile lumii
care a învățat, în zona unde locuiește folosind http://religion.city-star.org/ro

propria cameră digitală și salvează imaginile sub http://fishingwithdarwin.wordpress.com/2008/09/24/religiile-lumii/
forma unui album digital
Folosește un soft de prezentare pentru a realiza un
material video cu informațiile obținute (de exemplu
Power Point)
1
Face fotografii în zona unde locuiește folosind Multimap, Google Maps, Ziare religioase naționale sau locale
Unitatea de conținut 6: Ortodoxie și
propria cameră digitală online,

Face prezentări ale unor personalități religioase http://www.credinta-ortodoxa.ro/
marcante studiate la ora de Religie
cultură națională
Localizează pe hartă digitală locul unde s-a născut,

unde au avut loc evenimentele importante din viața
gânditorului religios român.
Realizează un jurnal online în care descrie locul în
care s-a născut gânditorul religios român.
Partajează cu alți elevi, în cadrul unui proiect
realizat pe o platformă educațională, informații
istorice și religioase ale zonei geografice în care
trăiește.
Crează o bază de date cu informațiile găsite în http://www.credo.ro/crestin-ortodox/5/Reviste-si-publicatii

Unitatea de conținut 7: Creștinismul
și provocările lumii contemporane
lumea reală, contemporană și cu ajutorul acestora http://www.credinta-ortodoxa.ro/

încearcă să găsească răspunsuri la întrebările http://www.familiaortodoxa.ro/
simple.
Folosește un soft de prezentare sau editare pentru o
lucrare dată (de exemplu Word sau Power Point).
Realizeză un eseu video despre provocările tinerilor
și problemelor lor.
Realizeza un site web despre elementele învățăturii
religioase și importanță ei în educația unui elev.
1
Exemplu de activitate folosind instrumentele TIC
Unitatea de conținut 5: Religiile lumii
Exemplu: Religiile monoteiste
Activități Rezultate
Elevii:
 Înainte de a începe activitatea întrebați elevii dacă cunosc religiile monoteiste din lume,  Identifică obictivele cerute,
 Alcătuiți trei sau patru echipe de elevi (depinde câte religii studiați) și căutați pe harta digitală a  Înțeleg diferențele și punctele
localității lăcașurile de cult ale tuturor religiilor comune dintre religii,
 Dați fiecărei echipe sarcini concrete: ce vor fotografia, ce vor desena, ce informații vor colecta,  Utilizează instrumentele TIC
 În clasă, adunați materialele realizate și așezați informațiile pe harta digitală a localității
studiate folosindu-vă de instrumentele TIC (de exemplu realizarea unor baze de date, grafice,
charturi, albume digitale, filmulețe etc.)
 Prin discuții cu elevii concluzionați ideile importante și afișați-le pe un avizier digital (de
exemplu, puteți folosi SmartBoard)
1
http://www.crestinortodox.ro/harta/#traseu=Constanta%3Balba%20iulia%3Bbaia%20mare&zoom=11
1
II.1 Soft-uri şi platforme educaţionale
Softurile care integrează informațiile religioase transmise printr-o startegie pedagogică și se

concretizează printr-un demers interactiv elev- soft sau program, solicită din partea elevului o
procesare mintală a informației, rezolvarea de noi sarcini de lucru și trebuie să-l conducă spre o
dezvoltare a cunoașterii intenționate descrise de competențele generale și specifice cuprinse în
programele școlare.
Etapa 1
Fiecare soft educațional este însoțit de un ”Manual al profesorului”, cuprinzând următoarele secțiuni:
terminologie, structură generală (competențe, conținut, recomandări de predare și structurare) și
bibliografie. Ceea ce trebuie verificat prima dată sunt competențele specifice ce trebuie să
corespundă cu cele din planificarea profesorului.
Etapa 2
Vom verifica corectitudinea construcției instrumentelor care pot pune în evidență progresul elelvilor:
dacă acestea măsoară ceea ce avem nevoie – măsura competențelor specifice.
Etapa 3
Una dintre caracterisiticile importante a unui soft educațional este prezența unei strategii pedagogice
care prin interacțiunea elev-soft să ofere elevului informații și sarcini de lucru capabile să producă
învățarea. Pentru a pune în evidență prezența și tipul strategiei, profesorul va lansa softul/programul
și va alcătui un tabel cu mai multe coloane: sarcinile de lucru, analiza fiecărei sarcini,
comportamentul solicitat, propriile observații. Existența unei bucle de corecție, numărul de sarcini pe
un anumir element de conținut disciplinar, succesiunea sarcinilor conduc la dezvoltarea unui/unei
model/teorii/metode, conduc la centrarea demersului didcatic pe o numită teorie/model al instruirii,
aduc o contribuție la dezvoltarea potențialului creativ al procesului educațional.
Exemplu:
Sarcina de lucru Comportamentul solicitat Observații
Completează definiția ... Reamintire
Remarcă Înțelegere
deosebirile/asemănările
dintre ...
Argumetează... / Aplicare
Exemplifică .../ Găsește un
model real al ..
Enumerați slujbele religioase Aplicare
prezentate în softul
educațional
Precizați care sunt poruncile Aplicare
religioase încălcate din
filmulețul prezentat
Ce ar trebui să analizăm la un astfel de tabel?
În primul rând, nivelul taxonomic al sarcinilor de lucru trebuie să atingă treptat nivelul
taxonomic al competenței enunțate. Să ne amintim că: se învață 10% din ceea ce citim, 20% din ce
auzim, 30% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce auzim și vedem, 70% din ceea ce spunem și scriem,
90% din ceea ce spunem în timp ce aplicăm. De aceea, sarcinile de lucru trebuie să fe graduale: de la
cele mai simple spre cele mai complexe.
Contează dacă softul ”răspunde” reacțiilor elevului la sarcinile de lucru, dacă există un feed-back și
cel fel de feed-back are. În acest sens există patru momente distincte: oferirea de către
soft/program/computer a unei informații prin care se declașează o anumită activitate a elevului,
activitatea (mentală a) elevului, introducerea de către elev în computer a rezultatului acestei
activități, reacția computerului/programului/softului la datele introduse. Ciclul de obicei se reia.
41
Răspunsurile pot fi subiective sau obiective, cu itemi deschiși sau cu alegere duală, multiplă etc. Pe
foaia de analiză a softului vom marca și caracteristicile necesare realizării buclei de corecție ce
obligă elevul să constate greșeala sau chiar să reia sarcina de lucru. Pe ultima coloană profesorul va
nota dacă sunt sau nu sarcinile existente, dacă elementele prezente sunt sau nu pertinente și utile în
raport cu competențele specifice, daco informațiile sunt sau nu corecte, dacă vocabularul este în
funcție de nivelul școlar cerut, dacă imaginile sunt în raport cu tematica și textul prezentat etc.
Softurile educaţionale pot fi grupate în mai multe categorii după funcţia pedagogică specifică
o îndeplineşte în cadrul unui proces de instruire:
a) Softuri interactive pentru însuşirea unor noi cunoştinţe: creează un dialog între educabil şi
programul respectiv, iar interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de
educabil (dialog de investigare). Termenul generic de tutor desemnează softul în care „drumul”
educabilului este dirijat de computer. De regulă, un tutor preia una din funcţiile profesorului, fiind
construit pentru a-l conduce pe educabil, pas cu pas, în procesul de învăţare după o strategie stabilită
de proiectantul softului.
Spre deosebire de tutor, softul de investigare foloseşte o altă strategie: elevului nu i se indică calea de
parcurs – informaţiile deja structurate, ci un mediu de unde elevul poate să-şi extragă toate
informaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinii, pe baza unui set de reguli; calea parcursă depinde
într-o mare măsură de cel care învaţă (de nivelul propriu de cunoştinţe, de stilul de învăţare).
Exemple:
Jocuri didactice cum ar fi:
1. Găsește diferențele dintre cele două imagini.
2. Care dintre cele două imagini este cea care reflectă conținutul istorioarei religioase ...
3. Urmăriți secvența de film și precizați 3 caracteristici pozitive ale personajului biblic.
4. Căutați în matricea de litere cuvintele religioase.
5. Realizarea unui proiect cu tema ... pe platforma de e-Learning ThinkQuest. Profesorul
construiește pagini web folosind elemente de interactivitate – Vot/Vote, Forum/Message
Board, Dezbateri/Debate, Întrebări/Ask Me și Brainstorm. Profesorul stabilește regulile de
lucru, sarcinile pentru toți elevii și urmărește realizarea acestora, stabilește modalitatea de
evaluare și notează activitatea elevilor.
b) Softuri de exersare: realizează exersarea individuală pentru însuşirea unor date, procedee, tehnici
sau formarea unor deprinderi specifice; de obicei, sunt auxiliare lecţiei tradiţionale. Acestea îl ajută
pe profesor să realizeze activităţile de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu şi
să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.
Exemple:
Jocuri didactice cum ar fi:
1. Asociați cuvintelor din coloana din dreapta expresia potrivită din coloana din stânga.
2. Rezolvați rebusul cu o temă religioasă specificată.
3. Deschideți fișierul test.ppt știind că parola de deschidere a fișierului este răspunsul la o
întrebare religioasă.
c) Softuri pentru testarea cunoştinţelor: aceste softuri apar uneori independente, alteori făcând
parte integrantă dintr-un mediu de instruire complex; secvenţe de testare pot exista şi în alte tipuri de
softuri, în dependenţă de strategia pedagogică şi sunt destinate pentru a măsura progresul în învăţare.
Exemple:
42
1. Testul colindelor
http://www.clopotel.ro/funny/teste/Teste_cultura_generala/Testul_colindelor-18970-
1#test_question_top
2. Recunoaște scriitorul
http://www.clopotel.ro/funny/teste/Teste_cultura_generala/Recunoaste_scriitorul-13825-
1#test_question_top
3. Testul pictorilor celebri http://www.clopotel.ro/funny/teste/Teste_cultura_generala-3
4. Test pe platforma AEL – Legenda Crăciunului. Profesorul își creează propriul test în AEL.
5. Teste create de profesor cu ajutorul aplicațiilor HotPotatoes, Puzzle Maker, ProProfs, etc..
d) Jocuri educative: softuri care sub forma unui joc ating un scop, prin aplicarea inteligentă a unui
set de reguli care îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de probleme. De obicei se realizează
o simulare a unui fenomen real, oferindu-i elevului diverse modalităţi de a influenţa atingerea
scopului. Jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică
simulată.
Se face o diferență între un soft educaţional (în accepţia clasică a IAC) şi un soft utilitar sau
soft tematic: numai softul educaţional (IAC) cuprinde în el şi o strategie pedagogică (concretizată în
sarcinile de lucru) care determină modul de interacţiune al elevului cu programul: această
interacţiune, a cărei specificitate este determinată de obiectivele urmărite, produce învăţarea.
Softurile utilitare sau softurile tematice pot fi utilizate în demersul instruirii, numai pentru aspecte
punctuale ale demersului didactic.
Un soft tematic cuprinde informaţia structurată în jurul unui domeniu, eveniment etc. și pot
oferi date, procedee, simulări, dar nu se adresează unei anumite categorii de utilizatori care urmăresc
un anumit obiectiv. Profesorul este cel care decide modul în care elevii vor interacţiona cu ceea ce
poate oferi un soft tematic. Aceste softuri prezintă un conţinut disciplinar şi pot fi utile în instruire,
ca urmare, se foloseşte şi pentru ele sintagma de „softuri educaţionale”, deşi ele nu dispun de
atributul „educaţional”, deoarece nu integrează o strategie conţinând sarcini de lucru care să producă
învăţarea. Şi softurile utilitare – editoare de texte, tabele matematice, instrumente grafice etc. – pot fi
folosite în practica procesului educaţional.
O altă caracteristică a unui soft educațional o consitituie individualizarea instruirii. Adică
posibilitatea ca profesorul să țină cont nu numai de conținutul pe care trebuie să-l predea, ci și de
nivelul de dezvoltare cognitivă, capacitatea intelectuală, aspectele stilului cognitiv, factorii
motivaționali și atitudinali, religioși, morali care pot varia de la o clasă la alta, de la o zonă la alta și,
mai ales, de la o religie la alta.
Profesorul trebuie să cunoască problemele ergonomice pe care le ridică utilizarea
computerului: gradul de iradiere al monitoarelor, poziția elevului față de ecran, lizibilitatea textelor,
organizarea informațiilor pe ecran, utilizarea culorilor etc.
Exemplu:
Lucrați individual, dar cel puțin 5 persoane. Realizați o prezentare digitală pentru același conținut și,
după ce le-ați vizionat, completați fiecare tabelul:
Denumirea conținutului .............................................................................
Disciplina ......................................... Clasa ............................................
Nr. crt. Lizibilitatea Utilizarea culorilor Organizarea informației
1.
2.
3.
4.
5.
43
Comparați rezultatele obținute. În cazul în care există diferențe, discutați și alte criterii pe care le-ați
putea utiliza, astfel încât să îmbunătățiți eficacitatea instrumentului TIC utilizat.
La final puteți urmări și liste de verificare propusă mai jos:
Caracteristici ale softului educațional Comentarii/observații

Care este scopul urmărit?
Ce competențe ne propunem să formăm la
elevi prin conținutul religios respectiv?
Sunt urmărite compentețele generale ale
discipinei Religiei? Dar competențele
speficice?
Ce activități putem încerca pentru a solicita
capacitățile de gândire de nivel superior ale
unui elev cu scopul de a se atinge competența
propusă?
Care este forma de interacțiune cel mai bine
adaptată?
Sarcinile alese sunt cele mai potrivite?
Ce instrumente TIC ar fi mai potrivite pentru
tema religioasă aleasă?
Care sunt punctele tari și slabe ale acestor
intrumente TIC alese?
Cum le pot integra în activitatea mea
didactică?
Ce forme digitale de evaluare aș alege?
Motoarele de căutare
Cele mai utilizate, în rândul instrumentelor de căutare, sunt motoarele de căutare (search
engines). Aceste programe vizitează pagini Web, analizează textul şi cuvintele cheie şi le stochează
în baza de date a motorului de căutare. Când un utilizator trimite o cerere de căutare, motorul
consultă baza de date proprie şi extrage adresele care conţin cuvintele cheie specificate de interogator
(utilizator), creând un catalog. Catalogul va fi transmis spre vizualizare, pagină cu pagină, către acel
browser care a transmis căutarea. Un browser (numit şi „browser Internet“ sau „browser web“) este o
aplicaţie software ce permite utilizatorul să comunice şi să afişeze text, grafică, video, muzică şi alte
informaţii localizate pe o pagină din World Wide Web. Unele dintre cele mai cunoscute browsere
web sunt Microsoft Internet Explorer, Mozilla Firefox, Apple Safari, Google Chrome, Mozilla
Camino, Opera Software - Opera, Nintendo DS browser şi Flock.
Dintre multele motoare de căutare, cele mai cunoscute sunt:
 AltaVista www.altavista.com,
 Yahoo www.yahoo.com,
 Google www.google.ro,
 Live Search www.live.com.
Un alt instrument de căutare este meta-motorul de căutare. Metamotoarele de căutare sunt
instrumente care utilizează căutarea informaţiilor solicitate de utilizatori cu ajutorul mai multor
motoare de căutare. Rezultatele acestor căutări se obţin mai lent, dar au şanse de succes mai mari,
deoarece centralizează rezultatele obţinute, elimină adresele duplicate, apoi le ordonează după
categorii. Exemple:
 Alltheweb – caută şi în paginile ftp,
 Whatuseek – accesaţi opţiunea Chubba,
44
 Ez2fi nd – poate face căutări preferenţiale,
 Vivisimo – este printre cele mai folosite metamotoare, realizează căutare detaliată şi în
directoare,
 Infogrid – se poate căuta şi în domenii.
Atunci când folosiţi strategii didactice de tipul învăţării prin descoperire, pentru ca elevii să
fie capabili să realizeze sarcinile de lucru, în timp util și cu precizie, ei trebuie să cunoască
căutărea/explorarea, individuală sau în echipă, cu ajutorul motoarelor de căutare. Se vor stabili clar
sarcinile de lucru:
• identificarea elementelor caracteristice ale interogărilor: numărul total de rezultate și timpul de
răspuns; ordinea în care apar rezultatele căutărilor; semnificaţia acestei ordonări;
• rafinarea cererii de căutare (în exemplificare, caracterele „”);
Sarcină de lucru – în perechi!
Şi cum orice activitate de învăţare/ sarcină de lucru va fi mai întâi rezolvată/ modelată de
dumneavoastră, următoarea sarcină de lucru vizează acest obiectiv.
TEMĂ:
1. Folosind motorul de căutare Google a cărui adresă este www.google.com, căutaţi „software
educational”, apoi software educational. Comparaţi numărul de rezultate oferite de motor pentru
fiecare interogare în parte, precum și timpul de răspuns.
2. Analizaţi rezultatele și menţionaţi avantajele și dezavantajele motorului de căutare.
3. Prezentaţi–vă unul altuia rezultatele și apoi comparaţi cu rezultatul ilustrat.
interogarea „software educational”:
interogarea software educational:
4. Căutaţi pe Web citate din operele Sfântului Ioan Gură de Aur (Hrisostomul). Puteţi folosi drept
cuvinte cheie pentru interogare Sfântul Ioan Hrisostomos și quotes (cuvântul englez pentru „citat”).
Alcătuiţi un top al primelor 5 citate preferate.
Când navigaţi cu Windows Internet Explorer 7, descoperiţi deseori informaţii pe care doriţi să le
salvaţi pentru o utilizare ulterioară. Aveţi posibilitatea de a salva:
• o pagină pe care nu doriţi să o vizualizaţi, dar către care există o legătură în pagina browserului,
prin executarea unui clic dreapta pe legătura respectivă şi prin selectarea opţiunii Save Target As din
meniul general care apare pe ecran.
45
(http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/cuvinte-pentru-buna-vietuire-sfantul-maxim-
marturisitorul-68484.html)
• o pagină Web pe care o vizualizaţi în acel moment, prin selectarea opţiunii Save As.
• o imagine, prin executarea unui clic dreapta pe imaginea respectivă, apoi selectând opţiunea Save
Picture As din meniul general care apare pe ecran.
46
(http://www.google.ro/imgres?
q=catedrala+mantuirii+neamului&hl=ro&sa=X&rls=com.microsoft:ro:IE-
SearchBox&rlz=1I7GFRE_en&biw=1360&bih=599&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=X6zr2bCVvK
O5QM:&imgrefurl=http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/catedrala-mantuirii-neamului/romanii-
ortodocsi-doresc-construirea-catedralei-mantuirii-
neamului.html&docid=UxRD7gWYB8AToM&imgurl=http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/wp-
content/uploads/2011/09/catedrala-MANTUIRII-
NEAMULUI.jpg&w=800&h=583&ei=164JT7rbJqXP4QSAtNmNCA&zoom=1&iact=hc&vpx=660
&vpy=288&dur=3462&hovh=192&hovw=263&tx=188&ty=168&sig=104317729019442534165&p
age=1&tbnh=121&tbnw=156&start=0&ndsp=21&ved=1t:429,r:17,s:0)
• un URL (Uniform Resource Locator) dintr-o pagină Web prin executarea copierii URL în Favorites
unde o veţi regăsi ori de câte ori doriţi să o accesaţi.
47
(http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie25.htm)
• un fragment dintr-o pagină Web, prin selectarea acestuia, mutarea temporară în Clipboard prin
copiere şi apoi transferarea lui în alt fişier
(http://www.orthograffiti.ro/category/revista-orthograffiti/og-12/)
TEMĂ:
1. Căutaţi pe Internet informaţii despre o Rugăciune (de exemplu: a părintelui Arsenie Boca, a lui
Manase). Salvaţi într-un folder special toate paginile care conţin informaţii utile, precum și o imagine
legată de persoana care a scris rugăciunea (o poză a părintelui Arsenie Boca, a împăratului Manase).
2. Un proiect se finalizează printr-un produs. În practica şcolară aceste produse, pot fi de tip
multimedia – prezentări, postere, broşuri, ziare etc. – atunci când integrează tehnologia informatică şi
comunicaţională.
• Folosind un motor de căutare, căutaţi „poster elearning”. Ce observaţi?
• Salvaţi într-un folder dedicat, informaţii necesare realizării unui poster despre eLearning.
• Elaboraţi un poster propriu ale cărui elementele constitutive obligatorii vor fi: o imagine sugestivă,
un motto, elemente de identificare vizuală (logo-ul școlii, logo-ul clasei etc.).
Un exemplu de activitate de învăţare, pe tema realizării posterului – produs al învăţării având

tema unităţii de învăţare – este ilustrat în continuare.
Etapele activităţii:
• stabilirea, prin brainstorming, a planului de acţiune;
• desemnarea rolurilor fiecărui elev din grup în vederea realizării produsului;
• stabilirea designului posterului – elementele constitutive;
• aplicarea unor tehnici variate precum: formatarea diferenţiată a textului; un colaj de imagini
sugestive; elemente de identitate vizuală.
Important!
Utilizarea informaţiilor salvate de pe Web este supusă reglementărilor legislative în vigoare privind
drepturile de autor.
Citarea sursei informaţiei include:
• date despre deţinerea drepturilor de autor sub imagine/ video (de exemplu,© 2009 numele
deţinătorului de drepturi de autor) şi cu informaţiile disponibile;
48
• descriere bibliografică completă la sfârşit (inclusiv autor, titlu, editor şi locul şi data
publicării/adresei web)
Exemplu:
Există informaţii care nu au drepturi de autor şi care pot fi liber utilizate. De exemplu: cartea de
telefoane, majoritatea materialelor Guvernului etc.
TEMĂ:
1. Scrieţi un eseu de 300 de cuvinte cu privire la drepturile de autor.
2. Discutaţi în grup, modul în care aţi putea realiza instruirea la clasă pe temati ca drepturilor de
autor.
3. Realizaţi o prezentare în faţa celorlalte grupuri.
Sarcină de lucru – în grup!
Profesorul are rolul de a pune resursele la dispoziţia elevilor pentru ca aceştia să lucreze pe
cont propriu; resursele trebuie organizate în aşa fel încât să inspire elevii, să-i ajute în învăţare, să le
stimuleze formarea de capacităţi de gândire de ordin superior şi să susţină practicile de instruire.
Câteva dintre instrumentele TIC:
 VoiceThread se pretează mai ales pentru realizarea de către elevi a unor proiecte de
prezentare sau pentru ilustrarea unor lecţii de artă bisericească/islamică/iudaică/creștină,
istoria religiilor, istoria Bisericii etc., acestea fiind disponibile elevilor şi după finalizarea
orelor, profesorul urmărind comentariile elevilor şi răspunzând la ele.
De exemplu, un profesor de religie poate folosi aceasta tehnologie pentru a explica anumite pasaje
biblice şi să insereze imagini statice sau video pe care să indice cu ajutorul funcţiei “Creion” anumite
elemente pe care le consideră importante.
 Simile Timeline poate fi o foarte bună resursă educaţională pentru angrenarea elevilor în
sarcini de lucru colaborativ.
De exemplu, la ora de religie puteţi introduce ca temă de proiect realizarea unei pagini web care să
conţină reprezentarea grafică a tuturor evenimente importante care au fost prezentate în cadrul
lecţiilor din viața Mântuitorului. În felul acesta, elevii îşi vor fixa şi mai bine în memorie informaţiile
cu privire la acele evenimente.
 În plus, dacă elevii sunt puşi să caute informaţii suplimentare pe Internet, de exemplu, în
enciclopedii precum Wikipedia (www.wikipedia.com) sau pe site-urile unor reviste
specializate (de ex., “Orthograffiti” - http:// www.orthograffiti.ro/), aceştia îşi vor mări
indirect bagajul de cunoştinţe cu privire la acele teme religioase.
Nu trebuie uitat nici faptul că folosind în acest mod calculatorul, elevul deprinde anumite abilităţi
care îi vor permite pe viitor să caute singur informaţiile de care are nevoie, precum şi să colaboreze
şi să comunice tot mai bine cu colegii săi.
 RSS (Rich Site Summary) este o tehnologie web 2.0 care permite unei persoane care
navighează pe Internet să urmărească modificările unui site în mod automat, fără a mai fi
nevoie să acceseze site-ul cu pricina. Pentru a citi un RSS aveţi nevoie de un RSS reader, care
este un program rezident pe calculatorul propriu. În acest caz, programul respectiv (care mai
poartă şi denumirea de agregator) nu poate fi consultat decât de persoana care utilizează acel
calculator. Două exemple de astfel de programe sunt FeedReader (www.feedreader.com) şi
SharpReader (www.sharpreader.com). Însă există agregatoare de RSS care funcţionează
online, fără a mai fi nevoie să instalaţi vreun program pe calculatorul personal şi la care au
acces un număr foarte mare de utilizatori ai Internetului. Aceste agregatoare online
funcţionează pe principiul colaborării între utilizatorii înregistraţi.
Printre asemenea agregatoare online putem menţiona Bloglines (www.bloglines.com) şi Weblog
(www.weblog.ro).
În educaţie, agregatoarele de RSS pot fi folosite pentru a eficientiza accesul la blogurile profesorilor
sau la site-urile educaţionale. De exemplu, elevii, pentru a nu accesa inutil un site care nu a suferit
49
modificări, pot accesa un astfel de agregator şi să urmărească până apar noi lucruri pe site-urile care
îi interesează. Iar informaţia astfel disponibilă într-un agregator va fi accesibilă şi altor persoane, nu
doar celui care le-a creat. Ele pot fi privite şi ca un index la care elevul apelează pentru a găsi mai
uşor anumite informaţii.
Platforme educaționale online

Platformele educaționale sunt spații virtuale numite clase (classrom) realizate în scopul
integrării învățării și proiectelor de învățare online. Platforma educațională poate fi organizată în
funcție de nivelul de complexitate al tehnologiilor de comunicare folosite.
O platformă educațională conține:
 interfață prietenoasă adaptată procesului educational;
 modul pentru administrarea și monitorizarea informațiilor;
 posibilitatea de editare de conținut educațional sub diverse formate,
 module pentru asistarea utilizatorilor în utilizarea software-ului educațional,
 resurse educationale,
 date despre utilizatori,
 date despre calendarul activitatilor didactice,
 interfața de administrare,
 interfața cu utilizatorul.
50
Exemple de platforme educaționale utilizate în sistemul de învățământ din România
1. Platforma iTeach – www.iteach.ro
Platforma iTeach se bazează pe programul Intel Teach Advanced Online și constituie un

program mixt de învățare care se concentrează pe practici inovatoare de predare și stiluri de învățare
cu scopul de a îmbunătăți experiențele didactice din clasă. În prezent, programul Intel Teach
Advanced Online se desfăsoară în câteva țări din Europa și din lume. Pentru a facilita participarea,
colaborarea și certificarea, programul se bazează pe o platformă online, disponibilă în limba română
la adresa www.iTeach.ro.
În centrul programului se află traseul de învățare, pe care cadrele didactice participante la
formare îl alcătuiesc în colaborare. Este vorba de o abordare structurată care permite combinarea
eficientă a unor moduri diferite de desfășurare, modele de predare și stiluri de învățare. Sunt
explorate metode inovatoare, care sprijină învățarea autonomă a elevilor, cu valoarea adăugată a TIC.
Abordarea prin proiectarea unui traseu de învățare este unică prin faptul că este o abordare
flexibilă, un „modul” sau „plan de elaborare a lecției” creat de cadre didactice pentru cadre didactice:
lucrând în grupuri, utilizând platforma iTeach, participanții învață mai întâi cum se poate implementa
un traseu de învățare aplicând unul sau mai multe exemple la propriile clase.
Participanții sunt apoi încurajați să creeze si să publice propriile trasee de învățare, printr-o abordare
generatoare de conținuturi.
51
2. Platforma ThinkQuest - www.thinkquest.org
ThinkQuest este o platformă de învăţare online care îi ajută pe elevi să dezvolte abilităţi
importante secolul 21, cum ar fi de comunicare, gândirea critică, şi competențele tehnologie.
Platforma ThinkQuest este utilizată la nivel global și include un proiecte care sprijină învăţarea
colaborativă, competiţii în care eleviii sunt provocați să rezolve probleme din lumea reală, o
biblioteca care reprezintă o resursă de învăţare vizitată de milioane de elevi din întreaga lume, şi o
resursă de dezvoltare profesională pentru educatori.
Platforma ThinkQuest sprijină peste 548000 studenţi şi profesori din 47 de ţări şi este gratuită
pentru şcolile primare şi secundare din întreaga lume.
Platforma reprezintă:
 un instrument de predare gratuit care permite şcolilor să integreze cu uşurinţă proiecte
de învăţare ce utilizează intrumente TIC,
 un mediu prietenos de învățare pentru elevi accesibil numai pentru şcolile care au
trecut de un proces de verificare amănunţită,
 un mediu de învățare care poate fi accesat în orice moment de la orice computer
conectat la Internet,
 instrumente simple pentru crearea de conţinut, inclusiv şabloane care permite cadrelor
didactice să le folosească pentru a crea propriile proiecte în câteva minute,
 acces la o multitudine de proiecte create de către profesori din întreaga lume și de
către partenerii Oracle Thinkquest Education Foundation, cum ar fi National Geographic, Muzeul
Field din Chicago, şi British Council,
 oportunităţi pentru studenţi şi profesori de a colabora cu colegii din toată lumea;
 oportunităţi pentru elevii să dezvolte competenţele cheie ale secolul 21: competențele
tehnologige, de comunicare, eco-culturale, de înţelegere şi lucru în echipă;
52
 un forum pentru ca elevii să creeze şi să partajeze conţinutul cu o audienţă globală
autentică, motivându-i pentru a produce cele mai bune lucrări ale lor;
 un mediu controlat de profesor, care îi ajută pe elevi să înveţe un comportament
adecvat on-line. Elevii sunt identificați prin nume și iniţiala prenumelui, conţinutul este atribuit
autorului şi poate fi discutat și raportat școlii din care face parte elevul dacă nu respectă cerințele
etice și morale.
3. Platforma Moodle - www.moodle.ro
Platforma de e-learning Moodle România oferă un mediu de socializare și comunicare,

cursuri și evaluare în sistem electronic și oferă posibilitatea cursanților de a învăța împreună.
Platforma e-learning se bazează pe resurse și activități. Principala resursă este reprezentată de
curs, ce poate fi definit pe bază de lecții sau de activități săptămânale. Poate fi parcurs pagină cu
pagină sau se poate trece de la un capitol la altul folosind funcția "Salt rapid". La sfârșitul fiecărui
modul de curs se poate introduce un modul de evaluare. Acest modul este foarte flexibil și permite
trainerului să stabilească mai multe modalități de evaluare.
Principalele activități care pot fi definite în cadrul platformei e-learning sunt:
 tema cu dead-line - cursanții trebuie să creeze un fișier cu o temă pe care trebuie să îl încarce
pe server până la o anumită dată;
 Chat - cursanții pot discuta între ei prin intermediul mesajelor instant;
 Forum de discuții - se adresează tuturor participanților la curs. Toți pot pune intrebări, pot da
răspunsuri și pot vizualiza subiectele din cadrul forumului,
 pagini Wiki - biblioteca liberă dezvoltată în mod colaborativ de către participanți,
 conferința web - facilitate suplimentară implementata în aplicatia e-learning ce permite ca
trainer-ul să țină un curs prin videoconferință.
53
Pentru mediul preuniversitar platforma Moodle facilitează:
 postarea lecțiilor, bibliografiei, temelor;
 evaluarea și autoevaluarea cunoștintelor;
 crearea unor clase virtuale de colaborare între școli;

 organizarea de concursuri;
 cursuri comune în clasa virtuală;
 pregătiri pentru examenul de bacalaureat;
 provocări între școli;
 comunicarea și socializarea;
 dezvoltarea de proiecte între școli;
 accesarea unor finanțări din fonduri naționale sau europene.
4. Platforma e-Learning iEarn
Această platofrmă de e-Learning oferă posibilitatea profesorilor şi tinerilor să lucreze împreună

on-line, folosind Internetul şi noile tehnologii ale comunicaţiilor. Peste 2000000 de elevi din lumea
întreagă sunt angajaţi în munca în proiecte colaborative. Această platform a pus bazele unor legături
online între şcoli, dând elevilor posibilitatea să se angajeze în importante proiecte educaţionale
colaborând cu elevi din ţările lor şi din întreaga lume. iEARN este:
 o comunitate inclusivă şi diversă din punct de vedere cultural;
 un mediu sigur şi structurat în care tinerii pot comunica;
54
 o oportunitate de a aplica cunoştinţe în proiecte puse în slujba învăţării;
 o comunitate de profesori şi elevi care aduc o schimbare în bine ca parte a procesului
educativ.
Prin participarea în proiecte pe diferite platforme, elevii îşi dezvoltă abilităţile de a se implica în
problemele comunităţii căreia îi aparţin, astfel devenind mai bine pregătiţi pentru participarea lor
civică viitoare.
O cheie spre o muncă reuşită în proiecte este dezvoltarea relaţiilor eficiente cu educatorii din
reţea. Este extrem de important să se stabilească relaţii umane între profesori, pentru a uşura dificila
sarcină de colaborare în diferite proiecte educaţionale, ţinând cont de diferenţele de timp şi
programarea anului şcolar, diferenţele culturale, obstacolele lingvistice şi mediul de învăţare “non-
oral” şi “non-vizual” oferit de telecomunicaţii. Platformele de e-Learning consideră o înaltă prioritate
construirea acestor relaţii – atât online, cât şi în timpul unor întâlniri între profesori şi elevi.
Prin intermediul acestor platforme vă puteți întâlni cu alţi profesori, să vă prezentați pe
forumurile pentru conectarea oamenilor şi cel mai bun loc pentru a face asta sunt forumurile
profesori (teachers) şi tineri (youth).
Profesori (Teachers): Acest forum este un loc dedicat profesorilor, pentru a se întâlni şi a
discuta sau a face diferite anunţuri. Aici se împărtăşesc ideile iniţiale ale unui proiect, cu scopul de a
găsi şi alţi oameni care să dorească să ajute la dezvoltarea proiectului. Ca parte a
introducerii/prezentării dumneavoastră în iEARN, trimiteţi un mesaj prin care să vă prezentaţi pe
forumul Profesori (Teachers) şi să descrieţi pe scurt orice interese speciale pe care le aveți.
Tineri (Youth): În acest forum tinerii se pot întâlni, pot împărtăşi idei sau subiecte de interes
şi pot gândi modalităţi prin care să lucreze împreună.
Forumuri şi resurse lingvistice: iEARN găzduieşte o mare diversitate de limbi în cadrul
reţelei sale globale de participanţi din întreaga lume.
Pentru a lucra în proiecte este important să ținem cont de următoarele sugestii:
1. Folosiţi forumurile online în locul email-urilor directe ori de câte ori este posibil. Forumurile
cuprind o mare varietate a orarelor şcolare, arhivând mesajele şi permiţând noilor participanţi
să vadă progresul/desfăşurarea proiectului, să înţeleagă cine este implicat sau dacă munca în
proiectul respectiv ar prezenta interes pentru ei. Folosirea forumurilor dă posibilitatea elevilor
şi profesorilor să participe în teme de discuţie/ proiecte, găzduite de servere din întreaga
lume, reducând astfel costul la minimum.
2. Încurajaţi discuţiile şi interacţiunea între participanţi. Proiectele sunt menite a fi colaborative
şi interactive. Ca şi coordonator de proiect, o parte a rolului dumneavoastră şi al elevilor
dumneavoastră este de a facilita interacţiunea între participanţi. Aceasta măreşte posibilitatea
pentru elevi de a primi un feedback asupra contribuţiilor lor la proiecte, iar astfel
responsabilitatea de a răspunde mesajelor nu revine doar coordonatorilor proiectului. Scopul
nostru este ca fiecare elev care trimite un mesaj să primească un răspuns. Acest lucru poate fi
realizat dacă oamenii răspund la două alte mesaje pentru fiecare mesaj pe care îl trimit.
3. Implicaţi şcolile participante şi elevii în roluri de conducere. Numirea unor editori şi
coordonatori internaţionali din rândul elevilor nu numai că asigură o sursă în plus de
feedback participanţilor care contribuie la proiect, dar de asemenea ajută şi pe ceilalţi elevi să
vadă modalităţile prin care îşi pot asuma roluri conducătoare în cadrul unui proiect.
Participanţii pot chiar opta pentru a împărţi rolul de compilare a materialelor proiectului într-
55
TIC te ajută …
-să descoperi ce metode interactive sunt cele mai potrivite pentru lecția
ta,
- să știi care sunt eventualele dificultăți pe care le poți întâmpina,
- să alegi cele mai potrivite intrumente TIC pentru elevii tăi și școala unde
predai,
- să afli cât mai multe detalii despre conținuturile predate,
- să faci evaluări complete și subiective,
- să ții legătura permanent cu elevii tăi, cu părinții lor, cu alți colegi,
- să dezvolți proiecte complexe, legate de realitatea cotidiană.
o publicaţie finală, astfel dând posibilitatea mai multor clase diferite să câştige din experienţa
analizării şi prezentării unei părţi a “produsului final” al proiectului.
4. Înnoiţi periodic informaţiile cu privire la proiect. Acest lucru ajută participanţii existenţi şi îi
asigură pe noii participanţi că nu se vor referi la informaţii depăşite asupra proiectului.
Participaţi în alt proiect. Aceasta este o modalitate grozavă de a întâlni alţi participanţi şi de a
învăţa din multele proiecte iniţiate de alţi profesori şi elevi din lume. În acest fel, clasa
dumneavoastră devine membră a unei comunităţi globale. Învățarea prin proiecte este o metodă
modernă și plăcută pentru toți participanții la proiect. Oferă posibilitatea de a lucra cu profesorii
din cadrul unei școli, din cadrul orașului în care locuiești sau din lume via platformelor on-line.
Aceste platforme își propun să demonstreze că educația online poate extinde învățatul și poate
îmbunătați viața pe pământ, acoperă o mare diversitate de stiluri de predare și învățare,
recunoaște că procesul de învățare poate avea loc și în afara clasei, iar cel din clasă trebuie
împărtășit cu comunitatea locală și global, și oferă posibilitatea de a construi parteneriate școlare.
II.2 Metode de predare specifice disciplinei Religie puse în valoare prin utilizarea TIC
La baza procesului didactic care folosește intrumentele TIC stau următoarele principii:
● principiul paşilor mici;
● principiul participării active şi independente a elevului;
● principiul întăririi imediate a răspunsului;
● principiul ritmului individual de studiu;
● principiul progresului gradat;
● principiul răspunsurilor corecte;
● principiul repetiţiei.
Acest proces presupune:
- principiul paşilor mici, care se presupune divizarea materiei în unităţi de conţinut, care
asigură elevului şansa reuşitei şi a continuitaţii în activitatea de predare-învăţare-evaluare;
- principiul evaluării imediate a răspunsului: se referă la întărirea pozitivă sau negativă a
comportamentului elevului în funcţie de reuşita sau nereuşita în îndeplinirea sarcinilor de învăţare
corespunzătoare ‚,paşilor’’;
- principiul comportamentului activ - vizează dirijarea efortului elevului în direcţia
selectionării, înţelegerii şi aplicării informaţiei necesare pentru elaborarea unui răspuns corect.
Folosirea instrumentelor TIC în cadrul disciplinei Religie depinde nu numai de calitatea
calculatorului, ci şi de condiţia pedagogică asumată la nivelul programelor elaborate special pentru:
► sistematizarea rapidă a unui volum mare de informaţii;
56
► conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese;
► individualizarea reală şi completă a actului învăţării;
► difuzarea eficientă a unor informaţii esenţiale solicitate de un număr ridicat de
participanţi la actul didactic .
Ca în cazul oricărei discipline de învăţământ, în predarea religiei, pe lângă metodele didactice
generale există și unele metode specifice acesteia, dintre care amintim:
1. Supravegherea sau observarea copiilor, a comportamentului lor, fie la orele de religie, fie
în afara acestora (în pauze, pe stradă în raport cu superiorii, cu bătrânii, bolnavii, colegii, în cadrul
activităţilor extraşcolare etc.). În timpul lecţiilor, profesorul de religie va observa modul în care
elevii şi-au îndeplinit sarcinile date pentru acasă, în ce mod aplică ei cele învăţate, cum urmăresc
desfăşurarea lecţiei, dacă participă activ şi manifestă interes pentru Religie. Pe baza observaţiei
comportamentului, profesorul poate concepe şi organiza asistenţa pedagogică de formare morală a
copilului. Observaţia pedagogică permite educatorului să se gândească ce valori morale îi lipsesc
elevului, în ce măsură el e înstrăinat prin comportamentul său de şcolar (respect, omenie, cumpătare,
bună creştere), în ce măsură ştie el să se poarte, dacă dispune în interioritatea lui sufletească de
stăpânirea de sine, dacă se observă că în conştiinţa lui există principiul supunerii faţă de Dumnezeu
care îl orientează în viaţă, dacă tratează pe alţii ca pe aproapele. Ca metodă, supravegherea nu are
caracter contemplativ (cu sensul unic de la comportarea elevilor la profesor) ci unul activ, atitudinal.
Datele observaţiilor servesc profesorul în a interveni spiritualiceşte, constituindu-se într-un principiu
de îndreptare, îndreptând evoluţia în rău a elevilor sau prevenirea începerii unei evoluţii spre rău şi să
opereze cu sancţiuni ce vor determina bunele evoluţii ale elevilor. Alte două preocupări ale
profesorului trebuie să fie pe primul plan:
a) libertatea confundată cu actele voluntare din partea elevilor să fie sub semnul interdicţiei prin
intermediul valorilor creştine. Astfel elevul va şti că nu poate face orice, că există Dumnezeu care
nu permite această libertate absolută folosită greşit, ci libertatea trebuie să fie produsul culturii
moral - religioase. „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan XIV, 6); „Şi veţi cunoaşte adevărul,
iar adevărul vă va face liberi” (Ioan VIII, 32). Trebuie să însemne libertatea de a săvârşi binele nu
răul, libertatea de a ajuta, libertatea luminată de responsabilitatea morală.
b) ferirea elevilor de influenţele nocive, dăunătoare, din partea unora cu rele apucături. Profesorul
de religie să ştie că modelul rău e foarte activ şi efortul lui este de a pune pe copil la adăpost de
asemenea influenţe nefaste. Cu ajutorul instrumentelor TIC, profesorul are posibilitatea de a
prezenta elevului cazuri concrete de îndreptare, exemple pozitive de pe site-urile religioase
corespunzătoare, modalitățile prin care el, elevul, se poate bucura de libertate prin aplicarea
principiilor morale și religioase.
2. Exemplul moral - creştin al profesorului
Profesorul de religie trebuie înainte de toate să se supravegheze pe sine însuşi. „Pentru ca
elevul să fie pătruns de acest respect al legii morale care este pentru el singur o educaţie
întreagă, trebuie mai întâi ca, prin caracterul său, prin purtarea sa, prin limbajul său,
învăţătorul însuşi să fie cel mai încredinţător dintre exemple. În această ordine de învăţământ,
ceea ce nu vine de la inimă nu se duce la inimă”.1 Mântuitorul Iisus Hristos a recomandat
ucenicilor: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre
cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri” (Matei V, 16).
1
Gabriel Compayre, Curs de pedagogie, trad. de Matei Rădulescu, Bucureşti (f.a.), p. 472
57
În condiţiile în care educatorul însuşi e un exemplu bun, metoda are influenţă pozitivă asupra
copiilor, aceştia devenind ceea ce este educatorul. Copiii imită ceea ce face profesorul, ceea ce fac
maturii în general. Puterea instinctului de imitaţie la copil are mai multe cauze, cea dintâi fiind
neştiinţa sa. La rândul lor, profesorii de Religie au exemple clare și pozitive din propriile religii.
Nu putem concepe un profesor de Religie în plinul înţeles al cuvântului, pe acel profesor care nu e
animat de voinţa continuă a propriei desăvârşiri, precum şi aceea de a desăvârşi şi pe alţii. Astfel
exemplul profesorului va câştiga pe elevi, care la rândul lor vor fi animaţi de dorinţa de a se
autodepăşi, de a se desăvârşi. Profesorul de Religie în şcoală, modelează suflete, dar de fiecare
dată când modelează are în faţă un model. El trebuie să ţină cont şi de perioada cât durează
această modelare şi ce urmări are. Cum sublinia un filosof al educaţiei „un dascăl este cel care îşi
predă specialitatea sa, dar şi ceva în plus: altceva care rezidă în dezinvoltura gesturilor şi a
gândurilor, în onestitatea, gustul, dorinţa de a cunoaşte, curajul de a gândi, aptitudinea de a
judeca, mândria de a fi un pic mai matur şi bucuria de a dispune de tine însuţi. Adevăratul dascăl
este omul care educă instruind”.2
3. Rugăciunea: Fiecare oră de religie începe şi se încheie cu rugăciunea, dar rugăciunea
poate fi considerată şi ca o metodă specifică în realizarea educaţiei religioase. Învăţământul
religios trebuie să fie și practic, tot ceea ce se predă de la catedră să fie aplicat în viaţa elevilor. Cu
Religia nu e acelaşi lucru ca şi cu celelalte obiecte de învăţământ deoarece obiectul, scopul şi
mijloacele ei sunt prin esenţă peste fire.
„Rugăciunea constituie un mijloc eficient pentru înălţarea gândului spre Dumnezeu”.3
Rugăciunea colectivă poate fi realizată în clasă, dar pentru că nu toţi copii ajung la acelaşi grad de
interiorizare a trăirii autentice, rugăciunea rămâne o modalitate de adorare a lui Dumnezeu
desfăşurată în singurătate. Rugăciunea e menită de a pune pe elevi în lucrare, a face ca mintea şi
inima lor să se mişte; îi predispune pe elevi pentru primirea cu credinţă a dogmelor. „Prin
rugăciune, zice H. Mayer, religia devine un raport viu între Dumnezeu şi om. De aceea toată
educaţia religioasă are să fie o educaţie spre rugăciune; cu alte cuvinte scopul catehizării să
culmineze în a învăţa generaţia tânără să se roage lui Dumnezeu”.4 Rugăciunea deşteaptă viaţa
religioasă adormită şi prin exercitarea religiozităţii ţine trează viaţa lui Hristos. Rugăciunea
deşteaptă şi fortifică iubirea creştină. „Rugăciunea cimentează relaţii de bună voinţă, de
înţelegere şi de iubire creştină între cel ce o face şi cei ce sunt cuprinşi în sfera ei. Ea cultivă
viaţa şi credinţa faţă de Dumnezeu şi de aproapele …”.5
De aceea este foarte bine pentru elevi să audă rugăciuni rostite și de alte persoane, să citească
rugăciuni alese de profesorul de religie, să știe că există site-uri unde poate găsi rugăciuni pentru
sufletul lui. Pentru cadrele didactice, considerăm foarte utile două link-uri precum acestea:
http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/, http://www.rugaciunecatolica.ro/.
Spre deosebire de citire şi meditaţie, rugăciunea iese din preocupările persoanei noastre şi se
îndreaptă spre sferele dumnezeieşti. Prin rugăciune, cele citite şi meditate se fundamentează în
modul cel mai adânc, datorită faptului că în această realitate este vorba de puteri dumnezeieşti.
2
Olivier Reboul, Qu’est-ce qu’apprendre? P.U.F, Paris, 1993, p. 126, citat după C. Cucoş, Educaţia religioasă –
conţinut şi forme de realizare, Bucureşti, 1996, p.226
3
C. Cucoş, op. cit., p. 226
4
H. Mayer, Kathechetik, Freiburg, ed. II, 1928, p, 119, citat după Pr. dr. N. Terchilă, Evanghelia în şcoală, Sibiu, 1935,
p. 106
5
D. Călugăr, Catehetica, Bucureşti, 1984, p. 101
58
Elevii trebuie să cunoască rugăciunile de cerere, de laudă, de mulţumire. Lucrul cel mai
important este de a-i încredinţa pe şcolari de trebuinţa absolută a rugăciunii, care se poate numi
„cheia cerului”, de a insufla o încredere întreagă în atotputernica sa binefacere pentru a căpăta
harul. Trebuie să-i învăţăm prin pilde mai mult decât prin vorbe, felul de a se ruga astfel încât
rugăciunile lor să fie primite, să fie cu toată convingerea şi credinţa. Diferite site-uri conțin
rugăciuni care pot citite de elevi sau audiate de aceștia fiind deja înregistrate diferite persoane
duhovnicești care îi pot învăța cum se spune o rugăciune.
4. Cântarea bisericească – este o rugăciune în înţeles mai înalt căci prin ea întreaga fiinţă a
omului se pătrunde de sentimente religioase. Este bine ca elevii să înveţe cântările Sfintei Liturghii
(antifoanele, Sfinte Dumnezeule, ecteniile, Heruvicul, Axioanele etc), dar şi cântările ocazionale
prilejuite de unele sărbători cum ar fi Naşterea Domnului (colindele) sau Sfintele Paşti (Prohodul
Domnului, Hristos a înviat etc.).
I. Kant sublinia: „Cântecele, rugăciunea, venirea la biserică, toate lucrurile nu trebuie să
slujească decât să dea omului noi puteri, un nou curaj pentru a lucra către îmbunătăţirea stării
sale”. 6
Cântarea bisericească poate fi prezentă și la clasă prin audierea unor cântece religioase de pe
diferite site-uri specifice, cu conținut religios. În acest sens vă oferim câteva exemple:
http://www.crestinortodox.ro/cantari-bisericesti-audio-mp3/
http://www.crestinortodox.ro/liturgica/cantarea/cantari-bisericesti-intalnite-slujbele-ortodoxe-
98825.html
http://www.resurse-ortodoxe.ro/muzica-bizantina/
Elevii, în special cei de liceu, au competențe digitale care le permit înregistrarea, salvarea și
redarea lor la clasă cu ajutorul instrumentelor TIC, făcând posibilă aplicarea acestei metode.
5. Metoda alianţei – este o metodă de realizare a educaţiei religioase în grup pusă în evidenţă
de o serie de profesori metodişti romano-catolici. Îşi are sorgintea în maniera în care Mântuitorul se
raporta la cei doisprezece Apostoli.
Această metodă are următoarele caracteristici:
a) este în raport cu un grup, nu este ţintit individul ca atare;
b) alianţa face ca Dumnezeu să coboare la oameni, El nu rămâne distant;
c) se bazează pe raporturi de dialog şi prietenie între profesor şi elevi, aceştia devenind coparticipanţi
la educare;
d) metoda vine în întâmpinarea trăirilor sacre deschizând în om simţul autonomiei şi al
responsabilităţilor;
f) se actualizează disponibilităţile raţionale ale copiilor.
Metoda alianţei constă în „a fi laolaltă” cu tinerii, căci ei au nevoie de cineva pentru a se
afirma. Adolescenţii se simt bine când îşi împărtăşesc gândurile şi trăirile, de aceea educatorii trebuie
să fie în mijlocul lor, nu în afară. Copilul are nevoie în acelaşi timp de un ajutor, dar pentru a avea o
influenţă asupra lor, se recomandă profesorului să respecte libertatea de opinie şi de credinţă a
educaţilor, să intre într-un dialog sincer şi deschis cu ei căutând împreună răspunsuri la problemele
cu care aceştia se confruntă.
Metodologia cere acestei metode o serie de exigenţe:
a) să valorizeze nevoile reale ale tinerilor;
b) să se adapteze direcţiei evolutive a grupului respectiv;
6
Gabriel Compaire, op. cit., p. 451
59
c) să deschidă şi să menţină dorinţa de dialog permanent, a reciprocităţii;
d) tinerii să-şi conştientizeze propriile posibilităţi de a se exprima;
e) permiterea elevilor să acceadă la auto-responsabilitate în educaţia religioasă.
Pentru a fi mai aproape de tineri, de elevi unii profesori păstrează legătura cu ei prin
intermediul unor bloguri, site-uri sau forumuri unde cei mai tineri pun diferite întrebări și primesc
răspunsurile/sfaturile adecvate.
6. Frecventarea Bisericii – alimentează cel mai puternic şi mai favorabil sentiment religios
şi moral. Aici este cel mai nimerit loc pentru continuarea celor spuse în clasă. Sfântul Ciprian afirma
în secolul al III-lea: „Extra Ecclesiam nulla salus” (în afara Bisericii nu există mântuire).
Ceremonialul religios trezeşte şi întăreşte sentimentele religioase, le exteriorizează totodată.
Cea mai importantă slujbă din cadrul cultului ortodox este Sfânta Liturghie. Pentru a le arăta
importanța unei slujbe este utilă audierea slujbelor sau fragmentelor din slujbe de pe CD-uri, DVD-
uri audio, site-uri, legături (link-uri) etc.
În cadrul Sfintei Liturghii predica poate fi considerată ca o metodă de realizare a
învăţământului religios. Forma retorică echilibrată dă o forţă de persuasiune celor prezenţi. Există
predici sub formă digitală care pot fi folosite la diferite ore de Religie.
7. Activităţile educative – se pot realiza în cadrul orei de Religie De exemplu unele
spectacole cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a Sfintelor Paşti, aniversarea unui eveniment din istoria
Bisericii sau a patriei etc.. În cadrul vizitelor la biserici, mănăstiri, excursii, vizite la orfelinate,
spitale, aziluri de bătrâni etc., se pot realiza diferite materiale digitale: fotografii, înregistrări de
cântece religioase etc., ce pot fi utilizate mai apoi la clasă sub forma unor portofolii, albume digitale
etc.
În şcoli pot funcţiona „Cercurile de religie” în cadrul cărora se pot desfăşura activităţi
educative, moral- religioase unde folosirea instrumentelor TIC poate fi extrem de utilă.
8. Literatura şi arta cu subiecte religioase – se poate recomanda pe etape de vârstă, pe
clase, ani de studii, funcţionând ca o încununare a celorlalte metode. Recomandarea unor anumite
literaturi explică şi completează noţiunile predate. Trebuie identificate acele motive şi scene
religioase ce instruiesc elevii în ceea ce priveşte viaţa lor moral- religioasă. Se pot recomanda
Catehisme, vieţile sfinţilor, lucrări de dogmatică şi morală, de istorie bisericească, dar bine înţeles pe
măsura puterii de înţelegere a copiilor. Achiziționarea acestora de la librării este costisitoare. Ele pot
fi găsite și sub formă digitală fiind mai ușor de achiziționat, de depozitat și mai ales de păstrat. În
acest sens vă putem sugera și site-ul:http://www.scritube.com/personalitati/Rembrandt31441.php
9. Folosirea icoanelor, tablourilor, a diferitelor scene biblice – este de o deosebită
importanţă la clasele mici, copii având o imaginaţie antropomorfică, le este greu să conceapă cele
expuse de noi fără a-i ajuta prin intermediul imaginilor. Folosirea unor imagini digitale este extrem
de relevantă, iar site-urile unde se pot găsi acestea sunt destul de numeroase, profesorul de Religie
având posibilitatea de a prezenta imagini diversificate, din diferite lăcașuri de cult, din artă etc. Se
pot folosi site-uri precum: http://www.credo.ro/crestin-ortodox/8/Icoane,
http://www.resurse-ortodoxe.ro/pr-galeriu-cateheza-despre-sfinti-2-11-98_l1140_p1.html
Importanţa tabloului în învăţământ o justifică Dr. J. Krones când zice: „Tabloul, imaginea
este elementul constitutiv al vieţii noastre sufleteşti. Totalitatea reprezentărilor noastre poartă
pecetea imaginii. Imaginea purtătorul experienţelor noastre spirituale … în sine tablourile sunt
locuri de întrunire a ştiinţei, experienţei şi trăirii”. 7 Tabloul întregeşte cele expuse verbal, produce
reprezentări concrete şi pline de viaţa, intensificând totodată sentimentele înnăscute prin cuvânt.
Un alt mod de concretizare a abstractului este desenul. „Desenul sprijină puterea de
reprezentare a elevului, îndeamnă pe copil să concretizeze cele simţite şi văzute şi are o valoare
îndoită atunci, când limba şi mâna din cauza insuficienţei vorbirii sau scrisului nu-l ajută pe elev la
7
Dr. J. Kiones, Die neuzeitlichen Anscharngsmittel und ihrdidakticher Wert fur den Religiondunterkit, München, 1931,
p. 42, citat după Pr. N. Techilă, op. cit., p.44
60
exprimare”. 8 Elevii învață încă din gimnaziu să utilizeze softuri de desenare (de obicei, Paint), iar
profesorii de Religie pot utiliza această competență la predare sau evaluare sau în cadrul unor
activități moral- religioase.
Referitor la metodele folosite de pedagogia creştină, preotul profesor N. Petrescu enumeră
şase metode ale învăţământului religios: metoda analitică, sintetică, genetică, intuitivă, inductivă,
deductivă. 9 Pentru utilizarea acestor metode, vă recomandăm:
http://www.evanghelia.eu/
1) Metoda analitică ( = a dezlega, a desface, a dizolva). Este operaţia de descompunere
a unei teme generale în elemente componente pentru a se înţelege mai uşor.
Exemplu: Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos când tratează tema istorico-dogmatică „Împărăţia lui
Dumnezeu”, împarte această temă în mai multe „teme”: întemeierea Împărăţiei (pilda
semănătorului – Matei XIII, 1-23), creşterea Împărăţiei lui Dumnezeu (pilda grăuntelui de muştar
– Matei XIII, 31-35), valoarea Împărăţiei lui Dumnezeu (pilda cu comoara şi mărgăritarul – Matei
XIII, 44-46). Acest conținut poate fi predat de profesorul de Religie folosindu-se de imagini
digitale :
La fel se poate prezenta şi lecţiile despre viața unui sfânt, scriitor bisericesc, martir,
eveniment religios, sărbătoare, tradiții etc.
2) Metoda sintetică ( = a alcătui, a pune la un loc).
Este metoda de a transmite un adevăr complet adunând toate părţile componente din care
scoatem concluziile. Spre exemplu pericopa Evanghelică de la Matei XXII, 35-40 - în care Iisus
răspunde învăţătorului de lege care e cea mai mare poruncă arătând că în „Să iubeşti pe Domnul
Dumnezeul tău … şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi” se cuprinde toată Legea şi Proorocii.
3) Metoda genetică ( = a naşte, a da viaţă, a produce). Este metoda prin care
cunoştinţele sunt expuse într-o coerenţă logică şi firească, ideile rezultând unele din altele. Exemplu:
în cadrul lecției despre cum trebuie să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, putem porni de la
convorbirea lui Iisus cu Nicodim (Ioan III, 1-13) și putem folosi site-ul
http://oradereligie.wordpress.com/tag/convorbirea-lui-iisus-cu-nicodim/.
Elevii trebuie să caute ideile principale din articolele prezentate și să le expună la oră. Poate fi
utilizat și site-ul: http://blog.pustniculdigital.info/evanghelia-audio/.
4) Metoda intuitivă ( lat. intueor, – eri, – itus, sum = a privi cu atenţie toate amănuntele). Este
metoda de a transmite cunoştinţele stimulând aproape toate simţurile fizice pe lângă laturile
sufleteşti. Putem folosi materiale audio, video sau vă puteți documenta de pe site-ul:
http://www.evanghelia.eu/EVANGHELIA_DUPA_MATEI.html.
8
Ibidem, p.50
9
Conform N. Petrescu, Catehetica, Bucureşti, 1978, p. 80-83
61
5) Metoda inductivă ( lat „induco, - ere”= a duce în(spre), a introduce).
În cazul acestei metode se porneşte de la exemple şi se ajunge la reguli, la definiţii, de la concret
la abstract. De exemplu: Luca XVIII, 1-7 – pilda cu văduva strălucitoare, după care tragem
concluzia, cum trebuie să fie rugăciunea, cu stăruinţă. Pilda poate fi citită pe:
http://www.evanghelia.eu/EVANGHELIA_DUPA_LUCA.html.
6) Metoda deductivă (lat. „deduco, - ere” = a face să coboare, a trage în jos, a scoate din …
etc). Se porneşte de la un caz general ajungându-se la situaţii particulare. Spre exemplu, în epistola
către Evrei XI, 1-9, Sfântul Apostol Pavel dă definiţia credinţei, după care exemplifică dând
numeroase pilde de credinţă din Vechiul Testament: Abel, Enoh, Noe, Avraam etc.. Aceste exemple
pot fi prezentate digital sau se pot da elevilor trimiterile din Biblie și ei să caute citatele pentru a le
prezenta mai apoi la oră. Sarcinile pot fi date cu o oră înainte, pentru a le da timp suficient să și le
noteze.
În cadrul orelor de religie putem defini anumite concepte (mântuire, păcat, virtute etc) după
care se pot da exemple din viaţa cotidiană, din vieţile sfinţilor, din istorie, literatură etc.
Pe lângă aceste metode déjà cunoscute, mai adăugăm unele metode moderne:
1. Activităţi de învățare dirijate de lectură şi gândire: este un proces care permite elevilor
să stabilească obiective şi să facă predicţii cu privire la textele pe care le citesc.
Exemple de activități de învățare dirijate de lectură și gândire:
1) Realizarea unei prezentări, a unui eseu video privind atitudinea tânărului creștin în fața
provocăriilor lumii contemporane pornind de la fraza ”Iubește-ți aproapele ca pe tine
însuți”.
2) Realizarea de proiecte, referate, eseuri video, imagini și parteneriate educaționale
implementate pe o platformă educațională.
2. Învăţare prin cooperare: Învăţarea în grupuri mici, este o modalitate de a organiza

experienţele programului studii pentru a asigura participarea elevilor şi interdependenţa sarcinilor de
învăţare. Elevii au nevoie de îndrumare şi sprijin din partea profesorilor sau a cadrelor didactice
învăţa cum să lucreze în colaborare, şi organizate în mod eficient.
Exemple de activități de învățare prin cooperare:
1) Proiectul didactic. Tema: Realizarea unei felicitări digitale cu caracter religios pe care
elevii o vor trimite profesorilor cu ocazia unui jubileu.
2) Realizarea revistei liceului cu conținut educativ moral religios. Perioada 3 luni
3. Învățare experiementală: Este centrată pe elev. Invațare experientală este processul care
implică reflecţia personală cu privire la experienţa de învățare din clasă și din afara clasei. Acest
proces de învățare presupune activităţi reale care rezultă într-o învăţare inductivă, ce pot fi aplicate și
în alte contexte. Exemple: excursii, experienţe, jocuri, joc de rol, studii, observaţii pe teren, simulare,
modele.
4. Cartografierea: Cartografierea este o reprezentare vizuală a formei fizice, demografice
sau digitale.
Exemple de activități de învățare prin cartografiere:
1) Harta digitală. Elevii vor realiza un document digital în care vor atasa pe o hartă digitală
locașurile de cult pe care ei le cunosc și cultului religios cărore le aparțin locașurile.
2) Profesorul va împărți în clasă mai multe imagini cu locașuri de cult. Elevul va realiza un
referat despre locașul de cult pe care l-a primit. Utilizând rețeua Internet va adăuga în
referat și alte imagini referitoare la locașul de cult.
62
5. Puzzle (Jigsaw)*: Obiectivul acestei metode de învăţare prin cooperare este de a permite
elevilor să dobândească perspectivele şi opiniile prin participarea la diverse panouri, utilizând
cunoştinţe comune şi integrarea în cadrul unui grup.
Exemple de activități de învățare cu ajutorul puzzle:
1) Profesorul alege o temă în care elevii vor trebuie să capteze o imagine. Apoi se va realiza
un panou digital, sau un album digital în care fiecare elev își va încărca imaginea
încărcată.
2) Realizarea unui site web pe o temă dată în care fiecare pagină web a site-ului este
realizată de câte un grup de elevi și va trata o subtemă a temei primite.
6. Clasificare: Clasificarea este o formă de gândire inductivă, în care criteriile stabilite sau
propuse de elevii folosite sunt pentru a clasifica şi desemnea grupuri de noțiuni.
Exemple de activități de învățare: clasificarea rugăcinilor, a slujbelor religioase, a datoriilor
față de semeni, a virtuților etc.
6. Lectorul: Lectorul este o persoană specială din afara şcolii care este invitată să prezinte
idei, perspective diferite, opinii şi experienţe practice, precum şi să răspundă la întrebările
puse de către elevi.
Exemple de activități de învățare cu ajutorul lectorului:
1) Prin intermediul Video Chat-ului se poate organiza conferințe video cu personalități
invitate de profesorul de religie care vor conferenția pe o tema stabilită anterior.
2) Prin intermediul forumurilor de discuții ale diferitelor universităților/site-uri oficiale
ale cultelor, se publică anumite teme de interes comun la care participă personalități
din cadrul instituțiilor/cultelor, profesorul de religie și elevii recomandați de acesta.
7. Tema: Tema este o sarcină care se va realiza de către studenţi în afara sălii de clasă, de
obicei, pentru posibilitatea de a revizui sau a finaliza lucrările prezentate în clasă.
Exemple de activități de învățare cu ajutorului temei: proiectul, referatul, eseul video,

imaginea și proiectul realizat pe o platformă educațională
8. Discuţiile: Discuţiile sunt schimburi structurate, care permit elevilor să exploreze teme de
reflecţie, răspund la idei, procesează informaţii. Cele două discuţii: elevii reflectează singuri pentru
un timp, la o întrebare din partea profesorului, apoi împreună fac schimb de idei. La final au un
răspuns comun împreună.Vă sugerăm să folosiți această metodă la clasele mari. Întrebarea poate fi
pusă prin intermediul unui site, prin mail, pe un blog al clasei.
9. Rundă: Într-o rundă, elevii în grupuri mici, fac schimburi structurate cu fiecare elev, care
prezintă idei şi informaţii. Într-o rundă elevii face utilizează de texte scrise de către fiecare
participant. Ideile pot fi afișate digital pe o tablă de tip SmartBoard, pe un avizier digital, pot fi
colectate și prezentate a doua ora de un reprezentant al elevilor cu ajutorul unei aplicații Power Point.
10. Scrierea unui jurnal: Scrierea unui jurnal promovează exprimarea de idei, experienţe,
întrebări, reflecţii şi cunoştinţe cu caracter personal, precum şi învăţarea pe noi cunoștințe în mod
regulat.
Exemple de activități de învățare cu ajutorul jurnalului:

1) Realizarea unui jurnal online pe o temă religioasă pe o perioadă de timp, ce va fi
modificat periodic și va putea fi urmărit de profesor.
11. Cercetare: Cercetarea este o metodă de studiu, care permite elevilor să caute, să
colecteze să organizeze și să prezinte informații pentru a aprofunda noile cunoştinţele.
Exemplele de activități de învățare prin cercetare se realizează cu ajutorul rețelei
Internet.
63
12. Forum: Prezentarea unei probleme nerezolvată în faţa unei audienţe care este invitată să
propună şi să implementeze soluţii. O serie de soluţii sunt aplicate în fiecare sesiune, ceea ce permite
schimb de cunoştinţe, metode şi experienţă.
Exemple de activități de învățare cu ajutorul forumului:
1) Realizarea unui forum în rețeaua Internet cu teme stabilite de profesor, în care elevii pot intra și
dezbate probelemele întâlnite în procesul de învățare.
13. Mozaicul: este o metodă de învăţare care se bazează, pe distribuirea sarcinilor de
învăţare unor grupuri de elevi astfel ca în urma colaborării fiecare elev să aibă întreaga
schemă de învăţare. învăţarea diferenţiată se bazează pe ideea că unii elevi pot cunoaşte
mai bine anumite aspecte ale conţinutului (specializare), dar că toţi elevii au aceleaşi
cunoştinţe generale despre întregul subiect.
Numărarea elevilor şi împărţirea lor pe grupe după un algoritm specific este foarte
importantă. Elevii vor fi grupaţi în 4 grupuri iniţiale de câte 4 elevi, fiecărui elev din grup
atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4.
Patru astfel de grupe (A,B,C,D): 1234
Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade

de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în sală: toţi elevii cu numărul 1 vor
forma un grup de experţi, acelaşi lucru se întâmplă pentru elevii cu celelalte numere
obţinându-se astfel patru grupe de experţi:
1111 2222 3333 4444
Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine partea din materialul de
studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din grupurile iniţiale. Pentru
aceasta elevii vor discuta problemele şi informaţiile cele mai importante şi se vor gândi la
o modalitate de a le prezenta, de a preda, partea pregătită de ei colegilor din grupul iniţial.
Profesorul poate interveni ca moderator şi facilitator oferind consultanţă elevilor când aceştia
ajung în momente de impas. După îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi
elevii specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi predau
colegilor lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial vom avea 4 elevi
specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda partea lui.
Astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi.
grup inițial A grup inițial B grup inițial C grup inițial
Este foarte important ca evaluarea sau verificarea să se facă din întregul cunoştinţelor acoperind
toate părţile lecţiei. Astfel toţi elevii vor fi stimulaţi să înveţe toate părţile lecţiei predate de colegii
lor.
Această metodă poate integra intrumentele TIC fie pe parcursul ei, fie la produsul final: material
digital.
15. Turul galeriei: este o metoda de învăţare prin colaborare care poate fi utilizată la finalul
unei activităţi care se bazează pe crearea unui produs.
1. Elevii lucrează în grupuri şi reprezintă munca lor pe foaie de format mare sub forma unui
afiş. Produsul poate fi o diagramă, o schemă, o reprezentare simbolică (printr-un desen sau o
caricatură), etapele esenţiale surprinse în propoziţii scurte, etc..
64
2. Elevii vor face o scurtă prezentare în faţa întregii clase a proiectului lor explicând
semnificaţia afişului şi raspunzând la eventuate întrebari.
3. Apoi elevii vor expune afişele pe pereţi alegând locurile care li se par cele mai favorabile.
Lânga fiecare afiş se va lipi o foaie goală pe care se poate scrie cu marchere sau creioane colorate.
4. Profesorul va solicita grupurile de elevi să se oprească în fata fiecarui afiş, să-l discute şi să
noteze pe foia albă anexată comentariile, sugestiile şi întrebarile lor. Aceasta activitate poate fi
comparată cu un tur al galeriei de afise.
5. În final elevii revin la produsele lor, le compară cu celalalte şi citesc comentariile facute de
colegii lor în foile anexate. Se poate continua cu un răspuns al grupului la comentariile şi întrebarile
din anexe. Metoda poate utiliza instrumente digitale în prezentarea sugestiilor acestea făcându-se pe
un avizier digital, produsele pot fi digitale, rezultatele metodei pot fi fotografiate și păstrate apoi într-
un album digital al clasei.
III.1 . Metode alternative de evaluare utilizând TIC şi proiecte interdisciplinare

Calculatorul este unul dintre instrumentele de bază al zilelor în care trăim. Funcțiile lui pot
îmbunătății procesul educativ. Calculatorul este foarte util atât elevului, cât și profesorului, însă
folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-
educativ, nu să îl îngreuneze.
Calculatorul este folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștiințe și formarea
unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată în permanentă
evoluție. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm, nu cu frică și
rezistență. Profesorul trăiește el însuși într-o societate în schimbare și, din fericire, în prima linie a
schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.
Metodele alternative de evaluare reprezintă instrumente nestandardizate de evaluare

dispunând de forme specific cum ar fi: investigația, referatul, portofoliul, proiectul, observarea
sistematică a activității elevului și autoevaluare.
Metodele alternative realizează actul evaluării în strânsă legătură cu procesul educativ, prin
întrepătrundere cu etapele acestuia, urmărind în special capacitățile cognitive superioare, motivațiile
și atitudinile elevului în demersul educațional.
Metodele alternative de evaluare se caracterizează prin următoarele:
® Capacitatea de a transforma relația profesor-elev, profesorul și elevul devenind
colaboratori în realizarea evaluării;
® Înlocuiește atitudinea profesorului de a corecta și sancționa prin a soluționa erorile
semnalate;
® Posibilitatea de a deprinde elevul cu mecanismele de autocorectare și autoeducare;
® Caracterul sumativ, realizat prin evaluarea cunoștințelor, capacităților și atitudinile pe o
perioadă mai lungă de timp;
® Capacitatea de a educa spiritul de echipă prin activități de grup (investigații, proiecte).
Investigația
Organizarea unei activități de evaluare și învățare prin metoda investigației presupune:

® Valorificarea metodei de învățare prin descoperire;
® Studiul unor documentații complementare, cercetarea altor izvoare;
65
® Solicitarea unor cunoștințe sau deprinderi dobândite la alte discipline prin adaptarea acestora
la cerințele temei de investigație.
Pentru organizarea activităților de investigație profesorul va urmări:
® Formularea generală a temei,
® Asigurarea surselor bibliografice sau tehnice necesare,
® Formularea unor indicații care să direcționeze activitatea elevului,
® Urmărirea activității elevului,
® Sprijinirea elevilor sau grupurilor de elevi care întâmpină dificultăți în înțelegerea temei sau a
metodelor specifice de studiu.
Exemple de activități de investigare:

1. Profesorul va distribui elevilor numele unei personalități din istoria religiilor. Elevul va trebui să
caute informații istorice despre personalitatea acestuia.
2. Profesorul va crea chestionare pe anumite teme și le va publica pe o platformă de e-Learning.
Fiecare elev va trebui sa raspundă la chestionar, iar interpretările profesorul legate de această
evaluare va fi publicată pe platformă.
3. Profesorul crează un chestionar pe plaftorma AEL și îl administrează la clasele la care predă.
Referatul și proiectul
Referatul reprezintă o formă de îmbinare a studiului individual cu activitatea de prezentare și

argumentare. Tema referatului, însoțită de bibliografie și alte surse de documentare (rețeaua Internet)
este tratată independent de către elev și apoi susținută în fața colegilor sau a altui auditoriu mai larg.
Referatul este de regulă o lucrare de mai mică amploare, dar mai structurată și mai bogată în
informații decât o temă de muncă independentă aferentă lecției.
Organizarea unei activități de evaluare și învățare prin intermediul referatului presupune:
® Valorificarea metodei de învățare prin descoperire;
® Studiul unor materiale suplimentare și izvoare de informare diverse;
® Structurarea informației corespunzătoare unei referat într-u material ce poate fi redactat,
ilustrat sau prezentat pe calculator
® Prezentarea referatului de către elevul sau grupul de elevi care l-a elaborat, acesta trebuie să-l
susțină, să poată da explicații suplimentare, să răspundă la întrebări.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de referate, profesorul:
® Va formula teme clare, de complexitate medie, precizând pe cât posibil amploarea lucrării
(câte pagini, durata maximă necesară prezentării, etc.);
® Va recomanda sau asigura surse bibliografice și de informare necesare;
® Își va rezerva timp pentru ca elevii însarcinați cu elaborarea referatelor să le poată prezenta.
Proiectul este asemănător referatului dar este o lucrare mai amplă a cărei temă este cumunicată
din timp. Elaborarea unui proiect poate să dureze de la 1-2 săptămâni până la 2-3 luni. Proiectul se
elaborează în grup, cu o distribuire clara a sarcinilor între membrii grupului.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de proiecte, profesorul:
® Va formula teme practice, de complexitate sporită, lăsând celor care elaborează proiectul
libertate în a improviza, adapta și interpreta cerința în mod personal;
® Va stabili un termen final și, în funcție de modul de evaluare, termene intermediare de
raportare;
® Va asigura surse bibiliografice și de informare necesare;
® Își va rezerva timp pentru ca elevii însarcinați cu elaborarea proiectelor să poată prezenta
rezultatul proiectării.
66
Portofoliul
Reprezintă o metodă complexă de evaluare în care un rezultat al evaluării este elaborat pe

baza aplicării unui ansamblu variat de probe și instrumente de evaluare.
Conținutul unui portofoliu este reprezentat de rezultatele la: lucrări scrise sau practice, teme
pentru acasă, investigații, referate și proiecte. La disciplina Religie portofoliul se poate constitui
dintr-o colecție de referate pe diverse teme religioase, investigații pe anumite subiecte.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de portofoliu, profesorul:
® Va comunica elevilor intenția de a realiza un portofoliu;
® Va alege componentele ce formează portofoliul;
® Va evalua separat fiecare piesă a portofoliului în momentul realizării ei, dar va asigura și un
sistem de criterii pe baza cărora să realizeze evaluarea globală și finală a portofoliului.
Observarea sistematică a activității și comportamentului elevului
Fișa de observare a activității și comportamentului elevlui înregistrează informații legate de

particularitățile personalității elevului manifestate în procesul didactic, de achizițiile evaluate spontan
(răspunsuri sporadice, atitudini semnificative). Profesorul construiește această fișă în vederea
individualizării procesului sumativ de evaluare, dar și a celui de învățare.
Forme de evaluare cu ajutorul TIC
Evaluarea cu ajutorul TIC poate îmbrăca diverse forme şi se poate face în diverse moduri.
Enumerăm în cele ce urmează principalele puncte de incidenţă între evaluarea elevilor şi utilizarea
noilor tehnologii:
Testul
Elevii sunt evaluaţi printr-un test scris, pe care îl rezolvă/ completează pe calculator;
 testul poate fi salvat local, pe calculatorul pe care lucrează elevul (la şcoală sau acasă);
reveniri succesive, pe măsură ce studentul progresează în materialul de studiu,
 testul poate fi dat pe Internet/ Intranet; aici amintim noua platformă INSAM, creată special
pentru şcoli, opţiunile studentului sunt înscrise automat într-o bază de date şi se poate calcula
pe loc un scor;
 varianta mixtă, în care un test din cadrul unui program de instruire trimite opţiunile prin
Internet, la un server care preia datele şi le stochează; rezultatele pot fi consultate oricând de
către profesor sau studentul respectiv;
Platforma INSAM („Instrumente Digitale de Ameliorare a Calităţii Evaluării în Învăţământul

Preuniversitar”) se poate accesa la adresa https://insam.softwin.ro/insam/
Folosirea acestei platforme oferă pentru profesorii din învăţământul preuniversitar
oportunitatea de folosi 5 000 de teste la 17 materii de liceu. Deasemenea fiecare profesor îşi poate
crea propriile teste cu posibilitatea de a alege din 150 000 de itemi obiectivi, semiobiectivi sau
subiectivi de nivel uşor, mediu sau avansat.
Astfel se pot realiza teste adaptate la nivelul fiecărei clase.
Aceste teste pot fi adresate pentru o clasă, mai multe clase, pentru un colectiv de elevi al unei
clase sau chiar pentru un singur elev. Pe deasupra, în funcţie de modul cum a fost conceput de către
profesor, în cadrul unei sesiuni, testul poate fi accesat o singură dată sau de mai multe ori într-un
interval de timp predefinit.
67
Platforma INSAM permite nu numai crearea testelor, dar şi evaluarea lor.
Evaluarea poate fi:
 automată (se evaluează instantaneu) dacă toţi itemii din test sunt obiectivi sau
semiobiectivi.
 manuală (necesită intervenţia profesorului) în cazul în care testul conţine itemi
subiectivi.
 autoevaluare, automată sau manuală de către elev, pe baza unor bareme, dacă testul
este de tip autoevaluare.
Rezultatele obţinute de elevi se pot vizualiza prin rapoarte, statistici, clasamente.
Proiectul
Elevilor li se cere să elaboreze o lucrare sau să dezvolte un proiect pe care îl vor prezenta
utilizând un calculator şi un videoproiector/ Whiteboard (alternativ, lucrarea sau proiectul pot fi
trimise prin email cadrului didactic şi/sau colegilor);
 doar o etapă din evaluare – analiza rezultatelor – se face cu ajutorul calculatorului:
evaluatorul înscrie datele obţinute din evaluări în baze de date, pentru stocare, prelucrări
statistice, comparaţii, ameliorarea predării, intervenţii precise pentru ameliorarea
performanţelor.
Portofoliul sau e-portofoliul are în vedere toate produsele elevilor şi, în acelaşi timp, progresul
înregistrat de la o etapă la alta.
Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu,
stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.
Portofoliul este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu trebuie să
fie o presiune.
 materiale obligatorii: sarcinile date de profesorul de religie în timpul anului şcolar (teste,
referate, materiale audio sau video) cu link spre articolele/materialele respective şi
 materiale opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor dupa propria dorinta, care fac referire
la diverse obiective şi strategii cognitive( activitati personale derulate în diferite locaşe de
cult sau case de cultura, participari la acţiuni de voluntariat, participari la acţiuni culturale
sau de petrecere a timpului liber.
Portofoliul cuprinde lucrări sau realizări personale ale elevului, care:

 îl reprezintă,
 pun în evidenţă progresele sale,
 permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.
Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea
competenţelor şi eventualele greşeli.
În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă
şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final.
Tipuri de portofolii:
 Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări);
 Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul
activităţii);
 Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de
rezultate, etc.)
68
Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul
perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de
acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea
obiectivelor învăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună în portofoliu
eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă). Atunci când elevul îşi prezintă
portofoliul, profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate,
analizând atitudinea lui fată de munca depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se
concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite.
Evaluarea portofoliilor se face multicriterial.
De exemplu, criteriul conformităţii la teoria predată poate fi completat cu cel al inovativităţii
şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ
(numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau
colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă
evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii
de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare.
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să includă şi alte
elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze.
Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi
indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:
Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este
 fie o mapă cu documente,
 fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi,
fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţarii şi/sau pe cei implicaţi în activitate.
 în cazul în care suportul pe care se realizează portofoliul este de tip electronic, el se
numeste e-Portofoliu. şi poate conţine site-uri web, prezentari PowerPoint, bloguri, etc..
Scopul nu este neaparat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării, prin directa
implicare a participantilor la activitate. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce învaţă, existând o
permanentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările
copiilor.
Avantajele folosirii portofoliului:
 portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi
condiţiilor concrete ale activităţii;
 permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului
care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea
personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative,
diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
 evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ
care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu
stresantă pentru elev;
 dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra
propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
 implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l
reprezinte cel mai bine;
Autoevaluarea este un proces de învăţare, elevii asumându-şi responsabilitatea asupra

activităţii desfăşurate, regândindu-şi propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare.
Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare.
69
Dezavantajul portofoliului este acela că :
 nu poate fi repede şi uşor de evaluat si
 este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea
elevului.
III. 2. Sugetii metodologice

Modelul curricular centrat pe competenţe presupune că un anumit conţinut poate conduce la
formarea mai multor competenţe şi o competenţă poate fi atinsă prin parcurgerea mai multor
conţinuturi.
Modul în care este concepută programa răspunde unei duble exigenţe: de a fi un punct de
plecare comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a-i incita în interpretarea şi adecvarea
acesteia la condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii
educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Religie să pună
accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat,
coerenţă şi abordări inter - şi transdisciplinare, utilizarea TIC în procesul de predare - învăţare.
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ este o nouă strategie de lucru a
profesorului şi a elevilor, un nou mod de concepere a instruirii şi a învăţării,care îmbogăţeşte
sistemul activităţilor didactice şi care prezintă importanţe valenţe formative şi informative.
Predarea - învăţarea disciplinei Religiei utilizând Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor
în cadrul procesului va fi orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru. Se va urmări formarea
gândirii și a deprinderilor unui stil de viață moral religioase prin includerea în strategiile de predare –
învățare a unei game variate de aplicaţii practice și realizarea de proiecte care să conțină instrumente
ale Tehnologiei informației și a comunicațiilor. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice
va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Se recomandă utilizarea unor activităţi de învăţare precum:
- dialogul, dezbaterea pe teme fundamentale de teologie, de istorie a Bisericii şi a religiilor;
- studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de teologie morală;
- implicarea în rezolvarea unor probleme concrete din viaţa comunităţii;
- argumentarea biblică şi patristică;
- utilizarea calculatorului şi a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru
căutarea de informaţii sau pentru documentarea pe o temă dată.
Se recomandă ca, la ora de Religie la care se vor utiliza instrumente TIC, sala de clasă să fie
dotată cu un calculator pe care să poată rula aplicațiile și programele necesare desfășurării orei,
conectat la rețeaua Internet. De asemenea, sala de clasă va fi dotată cu un videoproiector conectat la
calculator. Sarcinile pe care le vor primi elevii vor fi realizate în timpul liber și vor fi prezentate la
ora de Religie. Utilizarea rețelei Internet va fi utilizată în timpul orei exclusiv de către profesor.
Elevii vor utiliza rețeaua Internet în timpul liber pentru realizarea sarcinilor primite, pentru
comunicarea cu ceilalți colegi și pentru comunicarea cu profesorul de Religie. Pentru buna
desfășurare a orei de Religie, se recomandă realizarea sarcinilor pe care le primesc elevii în timpul
liber și prezentarea lor în timpul orei.
Pot fi utilizate metode active de învăţare, cum sunt: explicația în etapa de comunicare;
învăţarea prin descoperire dirijată, inductivă, experimentală; conversaţia de consolidare în etapa de
fixare a cunoştintelor, problematizarea.
Metode sau procedee:
70
- Utilizarea rețelei Internet din punct de vedere al învățăturii religioase: Elevii vor identifica
tipurile de licențe și vor utiliza resursele din rețeaua Internet în funcție de tipurile de licențe.
Vor comunica prin intermediul rețelelor de socializare și a chat-urilor utilizând învățăturile
religioase privind comportamentul față de semeni. Tipurile de licenţe şi permisiuni de
utilizare asupra fişierelor create sunt:
o Creative Commons Attribution - NonCommercial: oricine poate folosi fişierul în scop
necomercial, fără permisiunea autorului şi fără a fi necesară menţionarea sursei;
o Creative Commons Attribution: oricine poate folosi fişierul în orice scop, fără
permisiunea autorului şi fără a fi necesară menţionarea sursei;
o All Rights Reserved: nimeni nu poate folosi acest fişier fără obţinerea permisiunii
autorului.
- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile individuale;
- completarea unor texte, imagini lacunare;
- rebusuri, criptograme, cuvinte încrucișate etc.;
- realizarea unor colaje, desene, postere pe teme date;
- comentarea unor texte, statistici, filme;
- folosirea link-urilor şi site-urilor recomandate de profesor;
- utilizarea eficientă a suporturilor audio-video;
- utilizarea corectă a soft-urilor educaţionale specifice;
- utilizarea corectă a platformelor educaționale online;
- utilizarea hărţii pentru localizarea evenimentelor religioase;
- realizarea de tabele cronologice cu principalele evenimente din istoria Bisericii;
- vizionarea şi comentarea de filme cu subiect religios;
- lecturarea şi comentarea unor texte literare cu subiect religios.
Pentru resursele software necesare profesorii vor alege cele mai potrivite aplicaţii instalate
local sau online.
Pentru tratarea conţinuturilor referitoare la prezentări, documente și calcul tabelar pot fi
utilizate pachetele Microsoft Office, Open Office sau orice alte aplicaţii care pot asigura facilităţile
corespunzătoare acestora.
Pentru tratarea conţinuturilor referitoare la prelucrarea imaginilor pot fi utilizate: IrfanView,
Gimp, Inkscape, Photoshop, Photopaint, aplicaţii disponibile online (de exemplu aviary.com, Picasa
şi Flickr) etc.
Pentru tratarea conţinuturilor referitoare la prelucrarea audio - video pot fi utilizate: Movie
Maker, Media Cope, Any Audio Converter, Audacity, aplicaţii disponibile online (de exemplu
aviary.com) etc.
Se recomandă ca profesorul de Religie să aibă o colaborare interdisciplinară şi transdisciplinară
astfel încât să cunoască competențele dobândite de elev la alte discipline și să le aplice în realizarea
sarcinilor la disciplina Religie, iar elevul să conştientizeze necesitatea aplicării învățăturii moral
religioase în multe domenii de activitate și în situații reale de viață.
Pentru un proces de predare-învăţare-evaluare eficient se recomandă ca profesorul să îmbine
prezentarea conținuturilor religioase cu activităţile practice aplicative. Ritmul de instruire poate diferi
în funcţie de particularităţile fiecărui elev sau clasă. Achiziţia treptată a cunoştinţelor şi deprinderilor
poate fi stimulată printr-o prezentare atractivă şi motivantă a conținuturilor religioase.
Rezultatul sarcinilor de lucru trebuie să aibă un mod de prezentare adecvat atât din punct de
vedere ştiinţific, cât şi al interfeţei grafice cu utilizatorul.
Pentru buna desfăşurare a orelor se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- realizarea de prezentări PowerPoint pentru: o temă dată, un cuvânt cheie, cu ocazia unui eveniment;
71
- realizarea de prelucrări grafice pentru: crearea planşelor pentru lecţii, crearea de afişe publicitare,
reclame, fluturaşi publicitari, pliante de prezentare a şcolii, reviste şcolare, sigle, invitaţii, broşuri,
bannere etc.;
- realizarea de prelucrări audio - video podcast pentru: o temă dată, interviuri, prezentarea unor
secvenţe scurte de lecţii în format audio-video, o temă muzicală la începutul podcast-ului, urmată de
comunicarea mesajelor, reclame audio-video etc.;
- realizarea de proiecte în echipă care să implice utilizarea elementelor specifice altor aplicaţii.
Pentru realizarea materialelor se pot utiliza platforme de lucru în colaborare (de exemplu:
ThinkQuest, Moodle, Google Docs, Live@Edu).
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
înțelege un conținut religios sau o temă religioasă cu ajutorul și cu ajutorul Tehnologiei informașiei
și a comunicațiilor.
Se recomandă deprinderea elevilor de a-şi crea propriul portofoliu cu produsele realizate.
Sugestii metodologice care vizează folosirea instrumentelor TIC în procesul de predare-
învăţare-evaluare la disciplina Religie:
Următoare exemple sunt câteva metode noi în utilizarea noilor tehnologii informatice şi a altor
mijloace audio-vizuale în procesul de predare-învăţare (pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea
de informaţii, pentru documentarea pe o temă dată):
- exerciţii de identificare a textelor din Sfânta Scriptură online sau a altor texte sacre referitoare
la conţinuturile studiate; povestirea unor evenimente religioase pe baza audierii / lecturării
acestora; exerciţii de identificare a mesajului unui text sacru dat;
- realizarea unei baze de date în format digital cu textele din Sfânta Scriptură sau texte sacre
folosite pentru susţinerea conţinuturilor;
- realizarea un dicţionar minimal electronic de termeni religioşi folosind site-urile recomandate
de profesor;
- selectarea din cunoştinţele dobândite a cuvintelor noi şi explicarea lor folosind e-dicţionarul;
- folosirea materialelor media (audio, video) pentru ilustrarea conţinuturilor învăţate;
- lectura, audierea, vizionarea unor materiale adecvate temelor şi discutarea unor situaţii
concrete;
- vizionarea de filme/documentare despre locuri cu încărcătură religioasă;
- vizionarea şi comentarea unor filme cu conţinut religios, de filme de animaţie cu conținut
religios, a unor înregistrări video cu activităţi de milostenie şi formularea învăţăturilor morale
pentru propriul comportament;
- accesarea unor site-uri cu colinde şi cântări religioase, audierea şi învăţarea de colinde şi
cântece religioase;
- identificarea şi prezentarea elementelor definitorii ale artei religioase în arhitectură, pictură
(iconografie), muzică, prin vizionarea unor documentare sau a a altor materiale media- analiza
asemănărilor şi deosebirilor între operele de artă aparţinând diferitelor stiluri accesând site-uri de
artă religioasă.
Sugestii metodologice vizând INTERDISCIPLINARITATEA

- corelarea cunoştinţelor specifice Religiei cu cele dobândite la alte discipline:
72
 Istorie, Geografie: integrarea evenimentelor religioase în istoria omenirii (dezbatere privind
contextul istoric în momentul apariţiei unei noi religii); imaginarea unor trasee virtuale pentru
un pelerinaj (proiectarea virtuală a unui pelerinaj);
 Literatura româna/limbi străine: Folosirea dictionarelor on-line; utilizarea corectă a
termenilor religioşi învăţaţi în contexte lingvistice noi realizând corelaţii inter-disciplinare;
folosirea unor texte sacre on-line - exerciţii de identificare a unor fragmente referitoare la
conţinuturile studiate; realizarea unui dicţionar minimal de termeni religioşi folosind site-
urile web recomandate de profesor;
 Muzica: accesarea site-urilor cu muzică religioasă; înregistrarea unei melodii cu caracter
religios și readarea ei la ora de religie; prelucrarea unui fișier audio cu muzică religioasă;
 Video: vizionarea în timpul orei de religie a unui film cu caracter religios; realizarea unui clip
cu caracter religios; înregistrarea și redarea în timpul orei de religie a unui produs audio-video
cu conținut religios;
 Arte plastice (pictura, arhitectura) identificarea, stocarea şi utilizarea informaţiilor despre
arta religioasă (stiluri, perioade, şcoli – particularităţi, etc.); identificarea şi prezentarea
elementelor definitorii ale artei religioase în arhitectură, pictură (iconografie), muzică, prin
vizionarea unor documentare sau a unor materiale media.
Sugestii metodologice vizând ACTIVITATI EXTRACURRICULARE

După realizarea unei excursii tematice, realizearea unei prezentări a programul iconografic al
unui lăcaş de cult şi/sau stilurile arhitecturii; realizarea un traseu virtual la locuri de pelerinaj;
Utilizarea surselor teologice în predarea Religiei trebuie să se afle permanent în atenţia
profesorului. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor trebuie să
ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilitatea sursei
în atingerea scopurilor de predare.
Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui
tip de gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea
raţionamentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii,
recenzii, referate, eseuri), folosirea de metode grafice.
Concluzii
 Elevii sunt mai motivaţi atunci când desfăşoară activităţi de studiu utilizând noile tehnologii.
 Tehnologiile online de evaluare a elevilor folosite în proiect au potenţial de feedback mult
mai mare evaluarea clasică.
73
BIBLIOGRAFIE:
SITE-uri INTERNET:
 http://roinfocds.blogspot.com/2008/01/eportofolio.html
 http://www.elearning.ro/modalitati-de-utilizare-a-tic-pentru-evaluarea-studentilor
 http://roinfocds.blogspot.com/2008/01/eportofolio.html
 http://www.pedagonet.com/other/STRTGIE.htm
 http://www.iearn.dej.ro/ro_training.html
 http://www.science.uttgm.ro/~dradoiu/ic/jalo/jalo.html
 http://www.iearn.org/circles/publications/ccm1-teacher.html
 http://www.raabe.ro/product--activitatea-extracurriculara-de-la-idee-la-realitate--254.html
LUCRĂRI:
[1] Călugăr, pr. prof., Dumitru, Catehetica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al
BOR, Bucureşti, 1984
[2] Codreanu Daniela, Ileana Costache, Doriana Matei, Gabriela Moraru, Iuliana Neacsu, Lilica
Nistor, Laurentiu Oprea, Stefan Pacearcă, Cornelia Platon, Florina Serbu, Adina Tatu, Activitatea
extracurriculară, de la idee la realitate, Editura Raabe, Bucureşti, 2010.
[3] Cucoş, prof. dr., Constantin, Educaţia religioasă – conţinut şi forme de realizare, Editura
didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
[4] Gilster, P., Digital literacy, New York: Wiley, 1997
[5] Compayre Gabriel, Curs de pedagogie, traducere de Matei Rădulescu, Editura Librăriei H.
Steinberg, Bucureşti, 1898
[6] Hunter, B., My students use computers: learning activities for computer literacy, Restin CT:
Reston Publishing, 1985.
[7] Husen, T., Postlethwaite, T.N., International Encyclopedia of Education, Oxford, Pergamon
Press, vol. 2C, 1985
[8] Ionescu, M. Radu, Salade D., Dezbateri de didactică aplicată, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-napoca, 1997
[9] Ionescu Miron, Didactica modernă, Editura dacia, Cluj Napoca, 1995
[10] Kiones, dr. J., Die neuzeitlichen Anscharngsmittel und ihrdidakticher Wert fur den
Religiondunterkit, München, 1931
[12] Petrescu, Nicolae, Catehetica, Bucureşti, 1978
[13] Pintea, Rodica, Metodica predării informaticii, Editura Credis, Bucureşti, 2002
[14] Mayer, H., Kathechetik, ediţia a II-a, Freiburg, 1928
[15] Reboul, Olivier, Qu’est-ce qu’apprendre? P.U.F, Paris, 1993
[16] Terchilă, pr. dr., Nicolae, Evanghelia în şcoală, Sibiu, 1935
STUDII:
[1] Haigh, R.W., Planning for computer literacy, în Journal of Higher Education, 56, 2, 1983
[2] Platon, Cornelia, Collaborative creative writing projects through Learning Circles, în "Internet
as a Vehicle of Learning", M. Jalobeanu, N. Nistor (eds.) "Internet as a Vehicle for Teaching",
Copyright by Cultural Society POLYGON, printed by COMPREX and INCITATO, 1998
74

Suport de Curs Pentru Formatori DISCIPLINA RELIGIE 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Pentru Formatori DISCIPLINA RELIGIE 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Implementarea activitaţilor didactice centrate pe elevi, în cadrul orelor de religie

Eficientizarea orei de Religie prin utilizarea instrumentelor TIC

I.1.1 Oportunităţi, avantaje şi limite ale utilizării TIC la disciplina Religie

a) Oportunitatea accesului la resursele informaţionale

Perioada Cadrul european Cadrul românesc Instrumente TIC

b) Avantajele utilizării instrumetelor TIC

c) Limitele folosirii intrumetelor TIC la disciplina Religie

I.1.2. Instrumente TIC utilizate la diciplina Religie

Integrarea intrumentelor TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare atrage după sine și

Dintre acestea exemplificăm:

1) Teacher Corner: http://www.theteacherscorner.net

3) ESL Flashcards: www.eslflashcards.com

4) That Quiz: http://www.thatquiz.org

5) Super Teacher Worksheets: http://www.superteacherworksheets.com

11) Flash Card Machine: www.flashcardmachine.com

Prin termenul de competenţă digitală înţelegem că o persoană ştie să utilizeze calculatorul și

Pentru a-și dezvolta aceste abilități și competențe, profesorul de religie trebuie:

I.3. Competenţele digitale ale elevilor

Avantajele folosirii instrumentelor TIC pentru elevi sunt:

Exemple de activități de învățare:

Exemple de activități de învățare:

Exemple de activități de învățare:

2 O tărie ce a despărțit Cerul de Pământ

3 A despărțit apele de uscat și a creat vegetația

4 Luminătorii mici și mari

5 Animalele din aer și din ape

6 Animalele de pe pământ și de sub pământ

7 Dumnezeu a binecuvântat această zi și S-a odihnit

În clasa a VIII-a, elevul poate:

Exemple de activități de învățare:

Exemple de activități de învățare:

În clasa a XI-a, elevul poate:

Exemple de activități de învățare:

În clasa a XII-a, elevul poate:

Exemple de activități de învățare:

Hardware/Software Website-uri ajutătoare

Aceste site-uri sunt de folos în majoritatea conținuturilor de liceu

despre una din temele conținutului

Folosește un soft ce-l ajută să creeze un jurnal

digital (de exemplu Word, NotePad) sau un jurnal

Face fotografii în zona unde locuiește folosind Multimap, Google Maps,

Face fotografii în zona unde locuiește folosind http://www.glascomun.info/2009/02/sfintenia-in-viata-crestina/

de cult, participării la evenimete religioase, la www.docs.google.com,

Face fotografii ale lăcașurior de cult, obiectelor Religiile lumii.

religioase, evenimentelor importante, etc. despre http://www.hgp.ro/religiile-lumii/

care a învățat, în zona unde locuiește folosind http://religion.city-star.org/ro

propria cameră digitală online,

Localizează pe hartă digitală locul unde s-a născut,

Crează o bază de date cu informațiile găsite în http://www.credo.ro/crestin-ortodox/5/Reviste-si-publicatii

lumea reală, contemporană și cu ajutorul acestora http://www.credinta-ortodoxa.ro/

Softurile care integrează informațiile religioase transmise printr-o startegie pedagogică și se

Caracteristici ale softului educațional Comentarii/observații

Un exemplu de activitate de învăţare, pe tema realizării posterului – produs al învăţării având

Platforme educaționale online

Platforma iTeach se bazează pe programul Intel Teach Advanced Online și constituie un

Platforma de e-learning Moodle România oferă un mediu de socializare și comunicare,

 crearea unor clase virtuale de colaborare între școli;

Această platofrmă de e-Learning oferă posibilitatea profesorilor şi tinerilor să lucreze împreună

deductivă. 9 Pentru utilizarea acestor metode, vă recomandăm:

2. Învăţare prin cooperare: Învăţarea în grupuri mici, este o modalitate de a organiza

Exemple de activități de învățare cu ajutorului temei: proiectul, referatul, eseul video,

Exemple de activități de învățare cu ajutorul jurnalului:

Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade