Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect de lecție

Data: 18.11.2014

Clasa: a II-a A

Profesor: Popa Maria

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Lascăr Catargiu”, Craiova

Disciplina: Religie

Aria curriculară: Om – Societate

Unitatea de învățare: Omul este fiul iubitor al lui Dumnezeu

Conținutul învățării: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu

Tipul lecţiei: dobândire de cunoștințe

Scopul lecției: dobândirea unor cunoștințe despre rugăciune și formarea deprinderii de a se ruga

Competențe generale

- aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață.

Competențe specifice

- explicarea unor aspecte specifice proprie credinței religioase;

- evidențierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credință.

Competențe derivate

a) cognitiv-formative:

O1. să definească rugăciunea;

O2. să identifice tipuri de rugăciuni;

O3. să definească rugăciunea de mulțumire și rugăciunea de laudă;

O4. să explice comportamentul adoptat de credincioși când se roagă;

O5. să explice importanța rugăciunii de laudă și de mulțumire.

b) afectiv-atitudinale:

- să adopte o atitudine evlavioasă în timpul rugăciunii;

- să participe activ și conștient la ora de religie.

c) psiho-motorii:

- să execute corect semnul Sfintei Cruci.

- să păstreze corect poziția în bancă.


Curriculum

- nucleu: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu

- extins: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului

Strategia didactică

1. Metode de învăţământ: inductivă, deductivă.

2. Resurse procedurale: exercițiul, conversația, explicația, lectura explicativă, ciorchinele,jocul didactic, meditația
religioasă.

3. Resurse materiale: ilustrații sugestive, fişe de lucru, tub de carton, șervețele.

4. Resurse temporale: 50 minute.

5. Forme de organizarea a activităţii: frontală, individuală.

6. Evaluare: continuă.

7. Principii didactice: - specifice: hristocentric.

- intuiției, sistematizării și continuității cunoștințelor, accesibilității, învățării active și


conștiente, însușirii temeinice a cunoștințelor, îmbinării teoriei cu practica.

Bibliografie

1. Curriculum Național

2. Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1995.

3. Opriş, Dorin, Metode active de predare-învăţare, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.

4. Manual de religie, cls. a II-a, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.

5. Ghid de proiectare didactică, cls.I-IV, Editura Sfântul Mina, laşi, 2002.

6. Pr. Prof. Univ. Dr. Şebu, Sebastian, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.

7. Mladin, Mitr. Nicolae, Teologie morală ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979.

8. Pr. Prof. Chiagă Adrian, Să învățăm religie, Editura Andreas, București, 2013.

9. https://ursuletinazdravani.wordpress.com/2012/10/09/rugaciunea-pe-intelesul-celor-mici.
Desfăşurarea lecţiei

Nr. Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Obs.


crt.
0 1 2 3 4
1. Momentul organizatoric - Salutul - Salutul
- Rugăciunea - Rugăciunea
- Notarea absențelor
- Pregătirea pentru începerea orei - Pregătirea pentru începerea orei
2. Reactualizarea - Se adresează elevilor următoarele întrebări: - Elevii răspund:
cunoștințelor „- Cum păstrăm legătura cu Dumnezeu, purtându-L în minte și în „…făcând fapte bune, admirând natura creată de El și
suflet?” îngrijind-o, mergând la biserică, rugându-ne.”

3. Captarea atenției - Se antrenează elevii într-o conversație,pornind de la cunoștințele - Elevii ascultă cu atenție și dau variante de răspunsuri:
deja însușite:
„- Copii, voi v-ați rugat astăzi? Ar putea vreunul dintre voi să îmi „Da, dimineața.... Este dialogul cu Dumnezeu...”
spună ce este rugăciunea?”
„Da, înseamnă să stai de vorbă cu Dumnezeu…și nu e greu….voi
știti, nu-L putem vedea pentru că este Duh, dar este peste tot și
ne privește cu multă dragoste…și abia așteaptă să vorbească cu
fiecare dintre voi.”

„- Ce am putea să-I spunem lui Dumnezeu? Poți vorbi cu el când „....”


ești trist, când ești bolnav, rugându-L să te vindece, când ești
bucuros, când primești un dar….ORICÂND!!”

„- De ce L-am numit Tată ceresc pe Dumnezeu în rugăciunea pe


„... pentru că El îngrijește întotdeauna de toți oamenii, așa
care am spus-o la începutul orei?”
cum părinții îngrijesc copii.”
„- Cum ne arătăm noi copiii recunoștința față de grija părinților?”
„... le mulțumim și îi lăudăm.”
Precizare. În același mod ne arătăm recunoștința și pentru Tatăl
nostru din ceruri, mulțumindu-I și lăudându-L.Așa cum părinților
noștri le cerem ajutorul, le mulțumim și le declarăm dragostea
noastră, la fel procedăm și cu Tatăl nostru care ne-a creat, ne
poartă de grijă și își manifestă iubirea pentru noi.

4. Anunțarea titlului lecției - Se anunță și se scrie pe tablă data și titlul lecției: - Elevii notează data și titlul lecției în caiete.
„- Astăzi vom vorbi despre: Rugăciunea de mulțumire și de laudă”.
- Se precizează obiectivele lecției.
„- Ne vom reaminti definiția rugăciunii, vom discuta despre tipuri - Elevii ascultă cu atenție.
de rugăciuni și semnificația lor, despre atitudinea corectă la
rugăciune și despre importanța rugăciunii în viața noastră”.
5. Dirijarea învățării Profesorul va citi elevilor conținutul lecției, apoi va adresa elevilor - Elevii ascultă cu atenție explicațiile profesorului și răspund
întrebări: întrebărilor:
1. „- Ce rugăciuni cunoașteți?” „...Îngerașul; Doamne, Doamne ceresc Tată; Toți cu inima
2. „- Se oferă cineva să rostească o rugăciune?” curată ...”
3. „- Așadar, cu cine vorbim când spunem o rugăciune?” „... cu Dumnezeu, cu îngerașul păzitor, cu Maica Domnului.”
Concluzie: Rugăciunea este dialogul omului cu Dumnezeu. „... gândurile noastre, îi crem să ne ajute, să fim sănătoși...”
4. „Ce anume îi spunem lui Dumnezeu?” „ ... răspunsul omului la iubirea lui Dumnezeu, de la care
5. „Ce reprezintă rugăciunea de mulțumire? Dar cea de laudă?” primim ceea ce Îi cerem și pe care Îl lăudăm pentru că este
bun, puternic, ne ascultă, ne poartă de grijă ... ”
„... dimineața,seara,înainte și după ce termină un lucru,
6. „Când și unde se roagă un bun creștin?” înainte și după masă, la biserică, în fața icoanelor acasă, în
sala de clasă... ”
- Elevii ascultă cu atenție și răspund solicitărilor.
- Elevii sunt solicitați să demonstreze comportamentul ce trebuie
adoptat de credincioși la rugăciune.
Concluzie: Când ne rugăm, stăm în genunchi, cu capul plecat, cu
mâinile împreunate, ne gândim doar la Dumnezeu; la școală stăm
în picioare la rugăciune.
6. Generalizarea - Profesorul adresează întrebări: - Elevii dau variante de răspunsuri:
„- Cum ne vorbește Dumnezeu nouă, oamenilor?” „ ... sfaturile Sale le aflăm în Sfânta Scriptură, ne sunt
transmise prin preot, prin părinți, bunici, învățători, prin
exemplele bune oferite de credincioși...”
- Se citește o povestire morală pentru a consolida cele spuse - Elevii ascultă cu atenție.
anterior (*).
- Elevii sunt antrenați în formularea de învățături de folos spiritual. - Elevii formulează învățături:
-„Să ne rugăm lui Dumnezeu!”, „Să ascultăm sfaturile
Sale!”, „Să fim convinși că Dumnezeu ne ascultă, chiar
dacă uneori nu ne împlinește cerințele!”
7. Dirijarea învățării pentru - Profesorul adresează întrebări: - Elevii răspund individual solicitărilor:
obținerea performanțelor „-Cum puteți grupa rugăciunile, ținănd cont de ceea ce îi cerem lui „... rugăciuni de cerere, de mulțumire, de laudă.”
Dumnezeu?”
„-De ce credeți că este important să ne rugăm zilnic?” „... pentru că Dumnezeu nu încetează niciodată să ne
poarte de grijă și să ne vorbească.”
- Pentru a demonstra importanța rugăciunii și a faptelor bune în - Elevii ascultă cu atenție și răspund solicitărilor.
viața unui creștin,se realizează un mic experiment despre
rugăciune si ce ar putea să-L facă pe Dumnezeu să nu ne audă
când ne rugăm.
Este nevoie de un tub lung de la șervețele. Pe el scrieți mare :
RUGĂCIUNE. Alegeți un voluntar (deoarece toți vor dori, împărțiți
bilețele – să aibă desenate fețe triste și la cine se nimerește
singurul chip vesel, să vină în față).
Copilul voluntar trebuie să vorbească prin tub: vocea se va auzi
clar și tare; poate chiar să rosteasca o mică rugăciune;de
exemplu: Doamne Iisuse, iți multumesc pentru părinții mei.
„-Atunci cînd viața noastră este frumoasă și nu facem lucruri rele,
Dumnezeu ne ascultă rugăciunile și cînd ii cerem ceva, după voia
Lui, ne ascultă.”

Desfășurarea experimentului. Într-o cutie puneți o multime de


ghemotoace mari de hârtie pe care le veți introduce gradual în
tub.
„- Într-o zi, un copil nu o asculta pe mama sa…. ( introduceți o
hîrtie -neascultarea- in tubul rugăciunii). În altă zi, o fetiță o lovește
pe surioara ei...(introduceți alt ghemotoc in tub și rugați copiii să
recunoască fapta rea). Continuați cu exemplele până când tubul
este aproape plin, apoi rugați-l pe elevul voluntar să vorbească
prin tub. Solicitați elevilor să facă diferența între cele două
momente (la început, vocea se auzea clar, cu putere, iar la a doua
rugăciune, vocea se auzea infundat si fără putere).
„ ... deci, Dumnezeu nu are cum să ne asculte rugăciunea atunci
când facem lucruri rele. Trebuie să ne cerem iertare….și atunci
(profesorul aruncă toate ghemotoacele din tub) și rugăciunile
noastre pot fi auzite din nou.”

(**)
8. Asigurarea feed-back- - Se solicită elevilor să rezolve cerințele din fișele de lucru . - Cerințele vor fi rezolvate și se vor stabili răspunsurile
ului și evaluarea - Se discută modul de rezolvare a cerințelor. finale.
performanțelor
9. Aplicarea - Profesorul distribuie elevilor macheta (***) unei cărticele de - Elevii rezolvă sarcina de lucru.
rugăciuni pentru copii, care va fi decupată și capsată de elevi
acasă, împreună cu părinții sau frații lor. ( Carte de rugăciuni
pentru copii, Colecția Ortodoxia pentru copii - www.scribd.ro)
10. Asigurarea transferului - Se fac aprecieri generale și individuale privind pregătirea elevilor - Elevii ascultă cu atenție.
pentru lecție și implicarea lor în predarea noilor cunoștințe.
- Rugăciunea. - Rugăciunea.
- Salutul. - Salutul.
(*) „Un tată pleacă cu copilul său să se plimbe spre o pădure. Trec pe sub un măr și copilul îi cere: „Tată,
dă-mi și mie un măr!”. Și tatăl culege un măr și i-l dă. Merg mai departe și copilul vede o floare frumoasă. Și spune:
„Tată, dă-mi și mie una din florile acelea!”. Și tatăl rupe o floare frumoasă și i-o dă. Mai încolo, copilul vede un
tufiș cu fructe roșii foarte atrăgătoare și cere: „Tată, dă-mi și mie din fructele acelea roșii!”. Și tatăl îi răspunde:
„Nu, acestea nu pot să ți le dau!”. Și copilul începe să plângă, fiindcă fructele roșii erau frumoase și el le bănuia
gustoase. Și plânge. Nu înțelege de ce până acum i s-au dat de toate, dar aceste fructe roșii i se refuză. Se întoarce
nemulțumit acasă, întristat. Tatăl nu i-a explicat de ce nu i-a împlinit dorința, căci era prea mic pentru a înțelege.
Chiar de ar fi încercat, copilul ar fi plâns mai departe, dorindu-și fructele roșii, pentru că erau frumoase.
Tatăl nu-i dăduse acele fructe, pentru că erau otrăvitoare, ceea ce copilul nu știa și nici nu înțelegea, noțiunea
fiindu-i încă necunoscută.
Fișă de lucru
1. Notează pe spațiile punctate întrebarea ce corespude fiecărui răspuns.

........................................................
........................................................
........................................................
...
R: Mă rog la biserică, acasă, la
școală, oriunde. ................................ ..
...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
...... ...
R: Mă rog pentru R: Așa vorbesc eu cu
mine și pentru Dumnezeu.
ceilalti.
......................................................................................
......................................................................................
...........................................................
R: Rugăciunea este convorbirea mea cu Dumnezeu.

Pentru cine mă rog?


Unde mă rog?
De ce mă rog?
Ce este rugăciunea?

S-ar putea să vă placă și