Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect de lecție

Clasa: a II-a A

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Surdila Greci, jud. Brăila

Disciplina: Religie

Aria curriculară: Om – Societate

Unitatea de învățare: Omul este fiul iubitor al lui Dumnezeu

Conținutul învățării: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu

Tipul lecţiei: dobândire de cunoștințe

Scopul lecției: dobândirea unor cunoștințe despre rugăciune și formarea deprinderii de a se ruga

Competențe generale

- aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață.

Competențe specifice

- explicarea unor aspecte specifice proprie credinței religioase;

- evidențierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credință.

Competențe derivate

a) cognitiv-formative:

O1. să definească rugăciunea;

O2. să identifice tipuri de rugăciuni;

O3. să definească rugăciunea de mulțumire și rugăciunea de laudă;

O4. să explice comportamentul adoptat de credincioși când se roagă;

O5. să explice importanța rugăciunii de laudă și de mulțumire.

b) afectiv-atitudinale:

- să adopte o atitudine evlavioasă în timpul rugăciunii;

- să participe activ și conștient la ora de religie.

c) psiho-motorii:

- să execute corect semnul Sfintei Cruci.

- să păstreze corect poziția în bancă.


Curriculum

- nucleu: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu

- extins: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului

Strategia didactică

1. Metode de învăţământ: inductivă, deductivă.

2. Resurse procedurale: exercițiul, conversația, explicația, lectura explicativă, ciorchinele,jocul didactic,


meditația religioasă.

3. Resurse materiale: ilustrații sugestive, fişe de lucru, tub de carton, șervețele.

4. Resurse temporale: 50 minute.

5. Forme de organizarea a activităţii: frontală, individuală.

6. Evaluare: continuă.

7. Principii didactice: - specifice: hristocentric.

- intuiției, sistematizării și continuității cunoștințelor, accesibilității, învățării active


și conștiente, însușirii temeinice a cunoștințelor, îmbinării teoriei cu practica.

Bibliografie

1. Curriculum Național

2. Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,
1995.

3. Opriş, Dorin, Metode active de predare-învăţare, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.

4. Manual de religie, cls. a II-a, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.

5. Ghid de proiectare didactică, cls.I-IV, Editura Sfântul Mina, laşi, 2002.

6. Pr. Prof. Univ. Dr. Şebu, Sebastian, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.

7. Mladin, Mitr. Nicolae, Teologie morală ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979.

8. Pr. Prof. Chiagă Adrian, Să învățăm religie, Editura Andreas, București, 2013.

9. https://ursuletinazdravani.wordpress.com/2012/10/09/rugaciunea-pe-intelesul-celor-mici.
Desfăşurarea lecţiei

Nr. Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Obs.


crt.
0 1 2 3 4
1. Momentul organizatoric - Salutul - Salutul
- Rugăciunea - Rugăciunea
- Notarea absențelor
- Pregătirea pentru începerea orei - Pregătirea pentru începerea orei
2. Reactualizarea - Se adresează elevilor următoarele întrebări: - Elevii răspund:
cunoștințelor „- Cum păstrăm legătura cu Dumnezeu, purtându-L în minte și în „…făcând fapte bune, admirând natura creată de El și îngrijind-o,
suflet?” mergând la biserică, rugându-ne.”

3. Captarea atenției - Se antrenează elevii într-o conversație,pornind de la cunoștințele deja - Elevii ascultă cu atenție și dau variante de răspunsuri:
însușite:
„- Copii, voi v-ați rugat astăzi? Ar putea vreunul dintre voi să îmi spună „Da, dimineața.... Este dialogul cu Dumnezeu...”
ce este rugăciunea?” „Da, înseamnă
să stai de vorbă cu Dumnezeu…și nu e greu….voi știti, nu-L putem
vedea pentru că este Duh, dar este peste tot și ne privește cu multă
dragoste…și abia așteaptă să vorbească cu fiecare dintre voi.”

„- Ce am putea să-I spunem lui Dumnezeu? Poți vorbi cu el când ești


trist, când ești bolnav, rugându-L să te vindece, când ești bucuros, când „....”
primești un dar….ORICÂND!!”

„- De ce L-am numit Tată ceresc pe Dumnezeu în rugăciunea pe care am


spus-o la începutul orei?”
„... pentru că El îngrijește întotdeauna de toți oamenii, așa cum
„-
părinții îngrijesc copii.”
Cum ne arătăm noi copiii recunoștința față de grija părinților?”
„... le
Precizare. În același mod ne arătăm recunoștința și pentru Tatăl nostru
mulțumim și îi lăudăm.”
din ceruri, mulțumindu-I și lăudându-L.Așa cum părinților noștri le
cerem ajutorul, le mulțumim și le declarăm dragostea noastră, la fel
procedăm și cu Tatăl nostru care ne-a creat, ne poartă de grijă și își
manifestă iubirea pentru noi.

4. Anunțarea titlului lecției - Se anunță și se scrie pe tablă data și titlul lecției: - Elevii notează data și titlul lecției în caiete.
„- Astăzi vom vorbi despre: Rugăciunea de mulțumire și de laudă”.
- Se precizează obiectivele lecției.
„- Ne vom reaminti definiția rugăciunii, vom discuta despre tipuri de - Elevii ascultă cu atenție.
rugăciuni și semnificația lor, despre atitudinea corectă la rugăciune și
despre importanța rugăciunii în viața noastră”.
5. Dirijarea învățării Profesorul va citi elevilor conținutul lecției, apoi va adresa elevilor - Elevii ascultă cu atenție explicațiile profesorului și răspund
întrebări: întrebărilor:
1. „- Ce rugăciuni cunoașteți?” „...Îngerașul; Doamne, Doamne ceresc Tată; Toți cu inima curată
2. „- Se oferă cineva să rostească o rugăciune?” ...”
3. „- Așadar, cu cine vorbim când spunem o rugăciune?” „... cu Dumnezeu, cu îngerașul păzitor, cu Maica Domnului.”
Concluzie: Rugăciunea este dialogul omului cu Dumnezeu. „... gândurile noastre, îi crem să ne ajute, să fim sănătoși...”
4. „Ce anume îi spunem lui Dumnezeu?” „ ... răspunsul omului la iubirea lui Dumnezeu, de la care primim
5. „Ce reprezintă rugăciunea de mulțumire? Dar cea de laudă?” ceea ce Îi cerem și pe care Îl lăudăm pentru că este bun, puternic,
ne ascultă, ne poartă de grijă ... ”
„... dimineața,seara,înainte și după ce termină un lucru, înainte și
6. „Când și unde se roagă un bun creștin?” după masă, la biserică, în fața icoanelor acasă, în sala de clasă... ”
- Elevii ascultă cu atenție și răspund solicitărilor.

- Elevii sunt solicitați să demonstreze comportamentul ce trebuie adoptat


de credincioși la rugăciune.
Concluzie: Când ne rugăm, stăm în genunchi, cu capul plecat, cu mâinile
împreunate, ne gândim doar la Dumnezeu; la școală stăm în picioare la
rugăciune.
6. Generalizarea - Profesorul adresează întrebări: - Elevii dau variante de răspunsuri:
„- Cum ne vorbește Dumnezeu nouă, oamenilor?” „ ... sfaturile Sale le aflăm în Sfânta Scriptură, ne sunt transmise
prin preot, prin părinți, bunici, învățători, prin exemplele bune
oferite de credincioși...”
- Se citește o povestire morală pentru a consolida cele spuse anterior (*). - Elevii ascultă cu atenție.
- Elevii sunt antrenați în formularea de învățături de folos spiritual.
- Elevii formulează învățături:
-„Să ne rugăm lui Dumnezeu!”, „Să ascultăm sfaturile Sale!”, „Să
fim convinși că Dumnezeu ne ascultă, chiar dacă uneori nu ne
împlinește cerințele!”
7. Dirijarea învățării pentru - Profesorul adresează întrebări: - Elevii răspund individual solicitărilor:
obținerea performanțelor „-Cum puteți grupa rugăciunile, ținănd cont de ceea ce îi cerem lui „... rugăciuni de cerere, de mulțumire, de laudă.”
Dumnezeu?”
„-De ce credeți că este important să ne rugăm zilnic?” „... pentru că Dumnezeu nu încetează niciodată să ne poarte de
- grijă și să ne vorbească.” - Elevii
Pentru a demonstra importanța rugăciunii și a faptelor bune în viața unui ascultă cu atenție și răspund solicitărilor.
creștin,se realizează un mic experiment despre rugăciune si ce ar putea
să-L facă pe Dumnezeu să nu ne audă când ne rugăm.
Este nevoie de un tub lung de la șervețele. Pe el scrieți mare :
RUGĂCIUNE. Alegeți un voluntar (deoarece toți vor dori, împărțiți
bilețele – să aibă desenate fețe triste și la cine se nimerește singurul chip
vesel, să vină în față).
Copilul voluntar trebuie să vorbească prin tub: vocea se va auzi clar și
tare; poate chiar să rosteasca o mică rugăciune;de exemplu: Doamne
Iisuse, iți multumesc pentru părinții mei. „-Atunci cînd
viața noastră este frumoasă și nu facem lucruri rele, Dumnezeu ne
ascultă rugăciunile și cînd ii cerem ceva, după voia Lui, ne ascultă.”

Desfășurarea experimentului. Într-o cutie puneți o multime de


ghemotoace mari de hârtie pe care le veți introduce gradual în tub.
„- Într-o zi, un copil nu o asculta pe mama sa…. ( introduceți o hîrtie
-neascultarea- in tubul rugăciunii). În altă zi, o fetiță o lovește pe surioara
ei...(introduceți alt ghemotoc in tub și rugați copiii să recunoască fapta
rea). Continuați cu exemplele până când tubul este aproape plin, apoi
rugați-l pe elevul voluntar să vorbească prin tub. Solicitați elevilor să
facă diferența între cele două momente (la început, vocea se auzea clar,
cu putere, iar la a doua rugăciune, vocea se auzea infundat si fără putere).
„ ... deci, Dumnezeu nu are cum să ne asculte rugăciunea atunci când
facem lucruri rele. Trebuie să ne cerem iertare….și atunci (profesorul
aruncă toate ghemotoacele din tub) și rugăciunile noastre pot fi auzite
din nou.”

8. Asigurarea feed-back-ului - Se solicită elevilor să rezolve cerințele din fișele de lucru (**). - Cerințele vor fi rezolvate și se vor stabili răspunsurile finale.
și evaluarea - Se discută modul de rezolvare a cerințelor.
performanțelor
9. Aplicarea - Profesorul distribuie elevilor macheta (***) unei cărticele de rugăciuni - Elevii rezolvă sarcina de lucru.
pentru copii, care va fi decupată și capsată de elevi acasă, împreună cu
părinții sau frații lor. ( Carte de rugăciuni pentru copii, Colecția
Ortodoxia pentru copii - www.scribd.ro)
10. Asigurarea transferului - Se fac aprecieri generale și individuale privind pregătirea elevilor - Elevii ascultă cu atenție.
pentru lecție și implicarea lor în predarea noilor cunoștințe.
- Rugăciunea. - Rugăciunea.
- Salutul. - Salutul.
(*) „Un tată pleacă cu copilul său să se plimbe spre o pădure. Trec pe sub un măr și copilul îi cere: „Tată,
dă-mi și mie un măr!”. Și tatăl culege un măr și i-l dă. Merg mai departe și copilul vede o floare frumoasă. Și spune:
„Tată, dă-mi și mie una din florile acelea!”. Și tatăl rupe o floare frumoasă și i-o dă. Mai încolo, copilul vede un
tufiș cu fructe roșii foarte atrăgătoare și cere: „Tată, dă-mi și mie din fructele acelea roșii!”. Și tatăl îi răspunde:
„Nu, acestea nu pot să ți le dau!”. Și copilul începe să plângă, fiindcă fructele roșii erau frumoase și el le bănuia
gustoase. Și plânge. Nu înțelege de ce până acum i s-au dat de toate, dar aceste fructe roșii i se refuză. Se întoarce
nemulțumit acasă, întristat. Tatăl nu i-a explicat de ce nu i-a împlinit dorința, căci era prea mic pentru a înțelege.
Chiar de ar fi încercat, copilul ar fi plâns mai departe, dorindu-și fructele roșii, pentru că erau frumoase.
Tatăl nu-i dăduse acele fructe, pentru că erau otrăvitoare, ceea ce copilul nu știa și nici nu înțelegea, noțiunea
fiindu-i încă necunoscută.
Fișă de lucru
1. Notează pe spațiile punctate întrebarea ce corespude fiecărui răspuns.

........................................................
........................................................
........................................................
...
R: Mă rog la biserică, acasă, la
școală, oriunde. ................................ ..
...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
................................... ...................................
...... ...
R: Mă rog pentru R: Așa vorbesc eu cu
mine și pentru Dumnezeu.
ceilalti.
......................................................................................
......................................................................................
...........................................................
R: Rugăciunea este convorbirea mea cu Dumnezeu.

Pentru cine mă rog?


Unde mă rog?
De ce mă rog?
Ce este rugăciunea?

S-ar putea să vă placă și